sisteme informatice pentru activitatea …valeriul/lupu/cap12.pdf · • stabiliti rolul functiei...

Capitolul 12

Capitolul 12

SISTEME INFORMATICE PENTRU

ACTIVITATEA FINANCIARA

Obiective:

Dupa studierea acestei teme veti fi în masura sa: • stabiliti rolul functiei financiar-contabile; • aplicati diferite sisteme pentru analiza patrimoniului firmei; • aplicati modelele pentru analiza contului de profit sau pierdere; • realizati diferite tipuri de cash -flow-uri. CUPRINS

12.1. Functia financiar contabila

si rolul acesteia 12.2. Sisteme pentru analiza

patrimoniului firmei

12.3. Modele pentru analiza contului de profit sau pierdere

12.4. Determinarea fluxului

de numerar 12.4.1. Tipuri de cash -flow-uri

12.5. Studii de caz

12.5.1. Cazuri rezolvate12.5.2.Cazuri propuse

12.6.Întrebari recapitulative

Sisteme informatice în comert

12.1. Functia financiar-contabila si rolul acesteia

Administrarea si gestionarea capitalului lichid al fiecarei întreprinderi

revine functiei financiar-contabile în componenta careia se regasesc doua componente majore:

• o componenta activa ce regrupeaza ansamblul activitatilor de previzionare a fluxurilor financiare în strânsa corelatie cu obiectivele investitionale stabilite si modalitatile de finantare a activelor;

• o componenta pasiva, în cadrul careia sunt reunite activitatile de înregistrare si evidenta corespunzator normelor legale a tuturor operatiilor referitoare la utilizarea si gestionarea resurselor banesti de care dispune firma.

Corespunzator, celor doua categorii de activitati mentionate, functia financiar- contabila are atât valoare strategica, conferita de componenta sa activa datorita rolului de anticipare a fenomenelor viitoare, cât si valoare tactica realizata pe baza componentei contabile.

Prin intermediul functiei financiar-contabile, întreprinderea urmareste maximizarea profiturilor sale, obiectiv ce corespunde teoriei clasice a întreprinderii si constituie în acelasi timp obiectivul principal al managementului financiar.

Maximizarea profiturilor în cadrul întreprinderii presupune atingerea unui valori cât mai performante a raportului profit-investitie, respectiv profit-risc.

În functie de politica financiara a firmelor, managerii pot urmari sa realizeze prin intermediul functiei financiar-contabile si atingerea altor obiective, precum:

• obtinerea unei valori a ratei profitului în masura sa permita managerilor pastrarea controlului financiar al întreprinderii;

• maximizarea unei functii de utilitate a conducatorilor, dependente de mai multe variabile, precum salariu sau capacitatea lor investitionala.

Continutul fiecareia dintre cele doua laturi ale functiei financiar-contabile este reflectat prin intermediul unor activitati specifice. Astfel, în cadrul componentei financiare se urmareste:

• asigurarea din resurse proprii sau atragerea din alte surse a necesarului de capital lichid indispensabil desfasurarii activitatii întreprinderii;

• distribuirea fondurilor banesti disponibile corespunzator obiectivelor prestabilite ;

• efectuarea planificarii si executiei financiare; • fundamentarea planului de compensare a salariatilor; • stabilirea preturilor;

Capitolul 12

• efectuarea de studii si analize economice cu privire la atragerea si alocarea mijloacelor financiare;

• previziunea indicatorilor financiari; • organizarea si executarea controlului financiar intern (preventiv si

de fond). Prin intermediul componentei contabile, sunt realizate urmatoarele

activitati: • evidenta sintetica si analitica a resurselor materiale si financiare

din întreprindere; • întocmirea bilanturilor contabile; • elaborarea situatiilor cu privire la principalii indicatori economico -

financiari; • organizarea si desfasurarea proceselor de inventariere a stocurilor

si a altor obiecte de inventar; • reconstituirea corespunzator normelor legale a documentelor

contabile pierdute, distruse sau sustrase; • întocmirea arhivei contabile. Activitatile financiar-contabile pot fi clasificate si corespunzator

modului în care influenteaza marimea resurselor financiare ale întreprinderii, în acest sens distingându-se:

• activitati care influenteaza în mod direct rezultatele financiare: operatiunile de încasari si plati, acordarea creditelor, asigurari etc.

• activitati a caror consecinte se manifesta în mod indirect asupra marimii resurselor: evidenta, prelucrarea si analiza datelor, elaborarea planurilor financiare, organizarea contabilitatii si exercitarea controlului.

Asemenea functiei de cercetare -dezvoltare si functiei de marketing, o caracteristica esentiala a functiei financiar-contabile o constituie rolul sau de previzionare a evenimentelor viitoare. În acest sens, fiecare firma trebuie sa acorde o importanta aparte previzionarii periodice a fluxului de numerar si în strânsa corelatie cu aceasta elaborarii planului de afaceri aferent unei perioade viitoare de activitate. În cadrul acestuia, un capitol esential pentru manager, ca si pentru eventualii investitorii, este cel al previziunilor financiare, anticiparii sursele de venituri si principalelor directiile de cheltuieli.

Având în vedere faptul ca functia financiar-contabila se afla sub incidenta unor reglementarilor legislative în tr-o masura mai mare decât celelalte functii, o alta particularitate a sa rezida în necesitatea cunoasterii si punerii în aplicare în mod corect a prevederilor legale, a normelor metodologice pentru întocmirea si utilizarea formularelor standard privind activitatea financiara si contabila. În conformitate cu aceste norme, fiecarei întreprinderi îi revine sarcina efectuarii urmatoarelor categorii de evidente:


• evidenta operativa (primara) ce însoteste fiecare activitate din cadrul întreprinderii;

• evidenta statistica, caracterizata prin existenta unui usor decalaj în timp fata de momentul manifestarii efective a actiunilor;

• evidenta contabila desfasurata în conformitate cu normele legale în vigoare si al carei continut consta în înregistrarea elementelor patrimoniale active si pasive, evidenta mijloacelor banesti, a drepturilor si obligatiilor.

Relatia functiei financiar-contabile cu cadrul legislativ nu se rezuma la obligativitatea întocmirii si depunerii la forurile competente a unor documente specifice, ci presupune si obtinerea de anumite facilitati pentru întreprinzatori, printre care mentionam acordarea de credite prin institutii specializate, scutiri de taxe si impozite în functie de gradul de risc al afacerii si sectorul de activitate.

Gestionarea optima a resurselor financiare constituie asadar un element cheie al activitatii întreprinderii, de care depinde în mod prioritar maximizarea profiturilor obtinute si prin aceasta realizarea misiunii întreprinderii.

Domeniul analizei financiare a activitatii întreprinderii comerciale este foarte vast si implica în mare parte interventia factorului uman pentru evidentierea clara a concluziilor si recomandarilor.

12.2. Sisteme pentru analiza patrimoniului firmei Componenta de management financiar a întreprinderii urmareste

evidentierea în primul rând a situatiei patrimoniului prin prisma potentialului acestuia de a asigura o crestere sustinuta. Sub aspect managerial instrumentul utilizat este bilantul care poate oferi o imagine sintetica a dinamicii patrimoniului si a mutatiilor structurale în componentele patrimoniale. În figura 12.1 este prezentat un astfel de bilant pentru o firma.

Capitolul 12

El este obtinut pentru cei doi ani din bilanturile financiar-contabile ale

firmei. Schema de sistem pentru aceasta prelucrare este prezentata în figura 12.2. Bilanturile anuale sunt introduse pe foi de calcul separate An 1 si An 2. Apoi prin procedura interna de calcul se construieste Bilantul managerial care preia si centralizeaza numai anumite componente ale bilantului financiar – contabil al firmei.

FIRMA:

BILANT CONTABIL (000 LEI)

ACTIVE An 1 An 2

1 Imobilizari corporale 6.737.424 6.716.745 2 Imobilizari necorporale - -

3 Total imobilizari fixe 6.737.424 70% 6.716.745 62%

4 Alte Imobilizari (financiare) 1.160 0.01% 1.780 0.02%

5 Stocuri 1.523.647 1.761.212 6 Creante 1.123.229 2.158.130

7 Disponibilitati banesti 46.224 36.401

8 Active curente 2.693.100 28% 3.955.743 37% 9 Conturi de regularizare 182.031 73.496 10 ACTIVE TOTALE 9.613.714 100% 10.747.764 100%

PASIVE An 1 An 2

11 Imprumuturi 1.375.917 1.015.832

12 Obligatii 1.245.268 3.062.038

13 Total datorii 2.621.185 27% 4.077.870 38%

14 Capital social 6.436.963 6.436.963

15 Rezerve 359.548 26.118

16 Rezultate obtinute - -

17 Fonduri proprii 196.019 206.814

18 Provizioane - -

19 Total capital propriu 6.992.529 73% 6.669.894 62%

20 Conturi de regularizare - -

21 PASIVE TOTALE 9.613.714 100% 10.747.764 100%

Fig. 12.1. Bilant contabil sintetic


Asadar procedura de calcul implica urmatoarele faze • determinarea relatiilor de calcul pentru componentele activului

bilantului (fig. 12.3) - imobilizarile corporale, activele totale imobilizate, activele circulante cu componentele lor: stocuri, creante, disponibilitati, total activ;

• verificarea activului bilantului prin intermediul relatiilor din fig. 12.4. total capitaluri proprii ale întreprinderii, datorii totale, pasiv total cu verificarea relatiei fundamentale de bilant (total activ=total pasiv) ;

• construirea bilantului managerial prin intermediul relatiilor din fig.12.5 (activul) si 12.6 (pasivul).

Fig 12.3. Relatiile pentru verificarea activului bilantului

MS OFFICE EXCEL

Foaia ‘An 1’

MS OFFICE EXCEL

Foaia ‘An 2’

• In

trod

ucer

e m

anua

la

• Im

port

din

DB

ASE

, FO

XB

ASE

sau

ori

ce a

lt pr

ogra

m d

e co

ntab

ilita

te

MS

OF

FIC

E E

XC

EL

F

oaia

‘B

ilant

m

anag

eria

l’

Pro

cedu

ra in

tern

a de

ca

lcul

Fig. 12.2. Schema de sistem pentru determinarea unui bilant mangerial

Capitolul 12

Fig. 12.4. Relatiile pentru verificarea pasivului bilantului

Fig. 12.5. Construirea relatiilor pentru activul bilantului managerial


Fig.12.6. Construirea relatiilor pentru pasivul bilantului managerial

Capitolul 12

12.3. Modele pentru analiza contului de profit sau pierdere Sistemul de prezentare a contului de profit sau pierdere pentru analize

manageriale se poate face într-o forma asemanatoare bilantului. Un model sintetic de cont de profit si pierdere este prezentat în figura 12.7, iar

FIRMA:

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI (000 LEI) An 1 An 2

Cifra de afaceri 3,647,802 83% 6,168,812 93% Productia stocata 653,637 15% 439,006 7%

Productia imobilizata 10,325 0% 7,051 0% Productia exercitiului 4,235,690 96% 6,511,539 98%

Alte venituri din exploatare 82,358 2% 5,641 0% VENITURI DIN EXPLOATARE 4,394,121 100% 6,620,509 100%

Cheltuieli cu marfurile 51,822 1% 63,418 1% Materii prime, materiale 898,204 20% 1,398,900 21%

Energie si apa 211,152 5% 309,787 5% Alte chelt. mat 39,375 1% 3,025 0%

Chelt.materiale- TOTAL 1,148,730 26% 1,711,711 26%

Lucrari si servicii exec. terti 428,760 10% 550,719 8% Impozite si taxe 46,648 1% 51,413 1%

Cheltuieli cu personalul 2,051,147 47% 2,979,988 45% Alte chelt. de exploatare 21,865 0% 5,170 0%

Amortizari 149,151 3% 136,441 2% CHELTUIELI DE EXPLOATARE 3,898,121 89% 5,498,859 83%

REZULTATUL DIN EXPLOATARE 496,000 11% 1,121,651 17% Venituri financiare 2,256 0% 2,508 0%

Cheltuieli financiare 462,926 11% 616,780 9% REZULTATUL FINANCIAR (460,671) -10% (614,272) -9%

Venituri exceptionale - 0% 7,094 0% Cheltuieli exceptionale 35,330 1% 304,053 5%

REZULTATUL EXCEPTIONAL (35,330) -1% (296,959) -4% V ENITURI TOTALE 4,396,377 100% 6,630,110 100%

CHELTUIELI TOTALE 4,396,377 100% 6,419,691 97%

REZULTATUL BRUT AL EXPLOATARII - 0% 210,420 3%

Impozit pe profit - 0% 79,959 1% REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI - 0% 130,460 2%

Fig. 12.7 Model de cont de profit sau pierdere pentru analize manageriale

Sisteme informatice în comert schema de sistem pentru construirea unei foi de calcul pentru el este reprezentata în figura 12.8.

In foile de calcul ‘An 1’ si ‘An 2’ sunt centralizate si sistematizate informatiile potrivit nevoilor de analiza iar în foaia de calcul ‘CP&P managerial’ sunt organizate informatiile pentru evidentierea importantei fiecarei componente în raport cu nivelul veniturilor totale ale firmei. Relatiile pentru aceasta ultima foaie de calcul sunt prezentate în figura 12.9. Aici se

MS OFFICE EXCEL

Foaia ‘An 2’

• Introducere manuala • Import din DBASE,

FOXBASE sau orice alt program de contabilitate

MS OFFICE EXCEL Sheet ‘Cont de profit sau

pierdere managerial’

Procedura interna de calcul

Fig. 12.8. Schema de sistem pentru determinarea unui cont de profit sau pierdere mangerial

MS OFFICE EXCEL

Foaia ‘An 1’

Fig. 12.9. Relatiile de construire a contului de profit sau pierdere

Capitolul 12 observa doua grupuri de relatii: un grup de relatii care fac transferul din foile de calcul An 1 si An 2 (relatiile din celulele B4:B9, D4:D9, B11:B14, D11:D14, B16:B20, D16:D20, B23:B24, D23:D24, B26:B27, D26:D27) si un grup de relatii care fac calculele necesare pentru raportarea la nivelul veniturilor totale (relatiile din celulele C5:C33, E5:E33, B10, E10, B15, D15, B21, D21, B25, D25, B28:B33, D28:D33).

12.4. Determinarea fluxului de numerar Formatele financiare stau la baza constructiei fluxurilor de numerar

care, în termenii evaluarii potentialului de afaceri dau o imagine a capacitatii firmei. Constructiile de fluxuri de numerar sau cash -flow-uri sunt foarte diversificate. În principiu ele pleaca de la premisa ca finantele unei întreprinderi si operatiunile (activitatile ) acesteia sunt interconectate în integralitatea lor potrivit schemei din figura 12.10.

Potrivit acestei scheme ciclul de finantare se compune din doua circuite: circuitul investitiilor (lichiditati-investitii-amortizari-lichiditati) si circuitul capitalului curent (lichiditati-stocuri-creante-încasari-lichiditati).

Baza de determinare a cash-flow-ului o constituie asa cum am mentionat declaratiile financiare ale firmei.

Fig. 12.10. Ciclul cash-flow

Cheltuieli curente

LICHIDITATILE FIRMEI

Dobânzi

Impoz ite si taxe

Dividende

Amortizari

Incasari creante

Stocuri

Creante

Incasari în numerar

Modificari de dotari Cresteri

de capital

Investitii


12.4.1. Tipuri de cash-flow-uri În practica se întâlnesc multe tipuri de cash-flow-uri. Ne propunem aici

sa abordam doua formate semnificative de fluxuri: cash -flow-ul general pentru diagnostic si cash-flow-ul pentru proiecte de investitii.

a) cash-flow-ul general pentru diagnostic1; este un tip de flux de numerar care se construieste pentru a se evidentia capacitatea trecuta de finantare a firmei pentru toate operatiunile sale. Se numeste general deoarece priveste întreprinderea în integralitatea sa. El include toate componentele care determina profilul financiar al firmei si anume: politicile operationale, tehnologiile de productie si de comercializare, sistemele de control al stocurilor. Intr-o definitie generala cash-flow-ul sau fluxul de lichiditati reprezinta plusurile de numerar din activitatile firmei dupa ce s-au dedus iesirile.

Tehnic acest tip de cash -flow poate fi determinat prin doua metode: metoda directa si metoda bazata pe schimbarile survenite în structura pozitiilor financiare. Desi ambele metode duc la acelasi rezultat, prima metoda este folosita mai des deoarece exista opinia ca reflecta mai exact fenomenul economic. Vom insista în continuare pe prezentarea unui tip de cash-flow care utilizeaza o forma extinsa a metodei directe. Potrivit metodei directe relatia de cash-flow este urmatoarea:

Componentele cash-flow-ului sunt redate în figura 12.11.

1 Detalii pot fi gasite în PATRICHE D., BOB C.A., BAICUSI A. – Planul de afaceri, Ed. Tribuna Economica, Buletin economic legislativ, nr.6/1996

Cresterea sau descresterea

neta de lichiditate

Cash-flow din activitatea

curenta (operationala)

Cash-flow din activita ti de

investitii

Cash-flow din activitati

financiare = + +

Capitolul 12

Rezolvarea cu mijloace informatice a acestui cash-flow implica

apelarea la doua solutii, si anume: ♦ Solutia “totul într-un fisier” (figura 12.12) care consta în: § Încarcarea datelor în foaia ‘An 1’ în ordinea:

• Bilant; • Cont de profit sau pierdere; • Date din anexele la bilant;

§ Încarcarea datelor în foaia ‘An 2’ în ordinea: • Bilant;

CASH FLOW An 2

Profit din exploatare 4,070,953 Amortizare 136,441 +\- in Capitalul net de lucru 184,219 +\- stocuri (237,566) +\- creante (1,034,901) +\- obligatii catre furnizori (4,826) +\- alte obligatii 1,461,511 1 Cash flow operational 4,391,612

Fluxuri din investitii

Investitii in imobilizari corporale 309,903 Vinzari de imobilizari corporale - Investitii in imobilizari necorporale - Vinzari de imobilizari necorporale - 2 Cash flow din investitii (309,903) Cash flow din operatiuni (1+2) 4,081,709

Fluxuri din activitati financiare

+ /- imobilizari financiare (620) + /- datorii catre institutii financiare (360,086) Rezultat din activitati financiare (614,272) Rezultat din activitati exceptionale (296,959) Impozite pe profit - + /- in capitalul social - Dividende platite (199,624) Alte modificari de surse (2,619,972) Total cash flow din activi tati financiare (4,091,532) Cash flow net +\- in disponibilitati banesti (9,823)

Fig. 12.11. Cash-flow calculat prin metoda directa extinsa


• Cont de profit sau pierdere; • Date din anexele la bilant;

Construirea cash -flow-ului utilizând relatii bazate pe transferul de informatii dintr-o foaie de calcul (‘An 1’ sau ‘An 2’) în alta (Cash-flow) – vezi fig.12.13

MS OFFICE EXCEL

Foaia ‘An 2’

• Transfer date din bilant • Transfer date din contul

de profit sau pierdere • Transfer date din anexele

la bilant

MS OFFICE EXCEL Foaia ‘Cash-flow’

Procedura interna de calcul

Fig12.12. Schema de sistem pentru determinarea unui cash flow în varinta extinsa a metodei directe – solutia “totul într-un fisier”

MS OFFICE EXCEL

Foaia ‘An 1’

Capitolul 12

FIRMA: CASH FLOW ='An 2'!B3 Venituri din exploatare ='An 2'!B55 Cheltuieli din exploatare ='An 2'!B66-'An 2'!B65 Profit din exploatare =B3-B 4-B 6 Amortizare ='An 2'!B65 +\- in Capitalul net de lucru =SUM(B8:B11) +\- stocuri =-('An 2'!B13-'An 1'!B13) +\- creante =-('An 2'!B19-'An 1'!B19) +\- obligatii catre furnizori =('An 2'!B40-'An 1'!B40) +\- alte obligatii =('An 2'!B39+'An 2'!B41-

'An 1'!B39-'An 1'!B41) 1 Cash flow operational =B5+B6+B7

Fluxuri din investitii Investitii in imobilizari corporale ='An 2'!B87 Vinzari de imobilizari corporale ='An 2'!B88 Investitii in imobilizari necorporale ='An 2'!B89 Vinzari de imobilizari necorporale ='An 2'!B90 2 Cash flow din investitii =-B14+B15-B16+B17 Cash flow din operatiuni (1+2) =B12+B18 Fluxuri din activitati financiare +/- imobilizari financiare =-('An 2'!B11-'An 1'!B11) +/- datorii catre institutii financiare ='An 2'!B39-'An 1'!B39 Rezultat din activitaîi financiare ='An 2'!B76 Rezultat din activitati exceptionale ='An 2'!B79 Impozite pe profit ='An 2'!B83 +/- in capitalul social =-('An 2'!B32-'An 1'!B32) Dividende platite =-(('An 2'!B35-'An 2'!B36)-

('An 1'!B35-'An 1'!B36)) Alte modificari de surse =B31-B19-(SUM(B21:B27))

Total cash flow din activitati financiare =SUM(B21:B28)

Cash flow net +\- in disponibilitati banesti ='An 2'!B23-'An 1'!B23

Fig. 12.13. Relatiile pentru construirea cash-flow-ului potrivit metodei “totul într-un fisier”

Sisteme informatice în comert ♦ Solutia “legaturi hyperlink ”2, a carei schema de sistem este

reprezentata în figura 12.14, consta în valorificarea informatiilor din fisierele ‘Bilant’ (vezi subcapitolul 12.1) si ‘CP&P’ (vezi subcapitolul

12.2) si în construirea unui fisier ‘Cash1’ cu o singura foaie de calcul ‘Cash’ în care sunt construite relatii bazate pe legaturi hyperlink de atribuire de tipul

[nume fisier]nume foaie de calcul!celula Ele sunt redate în figura 12.15. În fiecare din celulele coloanei B sunt efectuate transferuri din fisierele Bilant (pentru componente de patrimoniu) si CP&P (pentru componente legate de sursele de formare a fluxurilor financiare care alimenteaza cash -flow-ul.

2 Detalii privind utilizarea legaturilor hyperlink pot fi gasite în Bott, Ed, Utilizare Microsoft Office 97, Ed. Teora Bucuresti, 1998, p.333-336

Fig. 12.14. Schema de sistem pentru determinarea unui cash flow în varinta hyperlink

Fisier BILANT Foaia An 1 Foaia An 2

Fisier CP&P Foaia An 1 Foaia An 2

Fisier CASH1 Foaia Cash

Relatii de tip HYPERLINK

Relatii de tip HYPERLINK

Capitolul 12

A B 1 FIRMA: 2 CASH FLOW ='C:\My Documents\[CP&P.xls]CP&P

managerial'!$D$4 3 Venituri din exploatare ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$D$10

4 Cheltuieli din exploatare

='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$D$21

5 Profit din exploatare =B3-B4-B6

6 Amortizare ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$D$20

7 +\- in Capitalul net de lucru

=SUM(B8:B11)

8 +\- stocuri =-('C:\My D ocuments\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$E$13- 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$C$13)

9 +\- creante =-('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$E$14- 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$C$14)

10 +\- obligatii catre furnizori

=('C:\My Documents\[Bilant.xls]An 2'!$C$40- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]An 1'!$C$40)

11 +\- alte obligatii =('C:\My Documents\[Bilant.xls]An 2'!$C$41- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]An 1'!$C$41)

12 1 Cash flow operational

=B5+B6+B7

13 Fluxuri din investitii

14 Investitii in imobilizari corporale

='C:\My Documents \[CP&P.xls]An 2'!$B$43

15 Vinzari de imobilizari corporale


16 Investitii in imobilizari necorporale


17 Vinzari de imobilizari necorporale


18 2 Cash flow din investitii

=-B14+B15-B16+B17

19 Cash flow din operatiuni (1+2)

=B12+B18

Fig.12.15. Cash-flow construit prin solutia Hyperlink


20 Fluxuri din activitati financiare

21 +/- imobilizari financiare

=-('C:\My Documents\[Bilant.xls]An 2'!$C$11- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]An 1'!$C$11)

22 +/- datorii catre institutii financiare

='C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$K$7- 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$I$7

23 Rezultat din activitati financiare


24 Rezultat din activitati exceptionale


25 Impozite pe profit ='C:\My Documents \[CP&P.xls]CP&P managerial'!$D$32

26 +/- in capitalul social =-('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$K$11 - 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$I$11)

27 Dividende platite =-(('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$K$13- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$K$14)- ('C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$I$13- 'C:\My Documents\[Bilant.xls]Bilant managerial'!$I$14))

28 Alte modificari de surse

=B31-B19-(SUM(B21:B27))

29 Total cash flow din activitati financiare

=SUM(B21:B28)

30 Cash flow net 31 -+\-in

disponibilitati banesti ='C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$E$15- 'C:\My Documents \[Bilant.xls]Bilant managerial'!$C$15

Fig.12.15. Cash-flow construit prin solutia Hyperlink (continuare)

b) Cash flow-uri pentru investitii Prin definitie procesul investitional este asimilat cu procesele de

organizare a activitatilor pe proiecte. El este orientat catre un obiectiv bine determinat si scopul construirii cash-flow-ului este de a evalua impactul pe care investitia propusa îl genereaza în situatia financiara a firmei. Tehnic, analiza proiectelor de investitii se prezinta potrivit schemei de sistem din figura 12.16.

Capitolul 12

Procesul de evaluare a investitiei se compune din doua etape: o prima etapa este compusa din auditul tehnic al investitiei iar cea de a doua etapa consta în evaluarea financiara si analiza de sensitivitate.

Auditul tehnic implica evaluarea efectelor favorabile pe care investitia le genereaza în termenii economiilor sau veniturilor, comparativ cu costurile impuse de aceasta investitie. Rezultatul acestui audit se concretizeaza în:

• Costul implicat de investitie; • Durata normata de utilizare a echipamentului (perioada de timp în

care nu se prevad cheltuieli majore de întretinere sau reparatii); • Economiile sau veniturile suplimentare pe care investitia le

genereaza. Evaluarea financiara implica analiza fluxurilor viitoare pe perioada

normata de viata a echipamentului plecând de la evaluarile tehnice efe ctuate în preturile perioadei curente si a veniturilor sau economiilor generate de noua investitie. In procesul de evaluare a fezabilitatii proiectului sunt utilizate urmatorii indicatori de analiza financiara: perioada de recuperare actualizata, valoarea neta actualizata si rata interna de rentabilitate.

• Durata (perioada) actualizata de recuperare – reprezinta timpul necesar recuperarii investitiei initiale, din venitul sau economiile realizate, luând în calcul un factor de actualizare. Acesta este, de regula, egal cu dobânda pentru împrumuturi pe termen lung pe piata de capital sau cu dobânda ce urmeaza sa fie platita pentru creditul implicat de investitia respectiva. Functia financiara în MS Excel este:

NPER(rate,pmt,pv,fv,type) ,unde: rate – dobânda (factorul de actualizare); pmt – plata investitiei (se introduce cu semnul minus deoarece este o diminuare de flux banesc);

Dat

e pr

imar

e te

hnic

o-e

cono

mic

e

AU

DIT

TE

HN

IC

Cos

turi

le

inve

stiti

ei

Econ

omii

sau

Ven

ituri

PROCEDURI

Evaluarea financiara

Analiza de sensitivitate

D u r a t a d e recuperare ac tua l i za ta

Va loarea prezenta n e t a

R a ta in terna de r e c u p e r a r e

E v a l u a r e a diferite lor r iscuri

in terne

Fig.12.16. Schema de sistem pentru proiecte de investitii


pv – valoarea prezenta a economiilor sau veniturilor; fv – valoarea viitoare; type – o constanta care este conditionata de modul de plata (0 daca plata investitiei se face o singura data la începutul perioadei sau 1 daca plata se va face la sfârsitul perioadei). Apelarea se face prin butonul de functii la care Excel ofera un meniu de functii financiare din care se selecteaza NPER (vezi fig.12.17).

Fig. 12.17

Fig. 12.18

Capitolul 12

Dupa selectare, Excel ofera un meniu care faciliteaza introducerea valorilor cerute de formula perioadei actualizate de recuperare a investitiei ca în figura 12.18.Odata valorile si referintele introduse, Excel aloca în celula rezultanta valoarea din rândul “Formula result =” din meniul din figura 12.18.

Valoarea neta actualizata – reprezinta diferenta dintre valoarea totala actualizata a fluxurilor de capital viitoare rezultate din aplicarea proiectului si investitia initiala. Fluxurile viitoare de capital iau în considerare cheltuielile si profiturile viitoare rezultate din aplicarea proiectului, corectate cu factorul de actualizare. Relatia de calcul este urmatoarea:

∑= +

=n

jj

j

fa

ValVNA

1 )1(

unde: val – vectorul valorilor economiilor sau ven iturilor; fa – factorul de actualizare j = 1,…..,n. Functia MS Excel este:

NPV(rate,value1,value2,……) unde rate – factorul de actualizare; value1,value2, … - valorile investitiei initiale si ale economiilor sau veniturilor pe perioada analizata. Utilizarea este înlesnita, la fel ca în cazul precedent, de meniul ajutator din figura 12.19. El este rezultatul apelarii comenzii “Paste function” care apoi ofera ecranul mentionat pentru selectarea comenzii NPV (Net Prezent Value) ai carei parametri se regasesc apoi în rândurile imaginii mentionate în figura 12.19.

Fig. 12.19


• Rata interna de rentabilitate - reprezinta factorul de actualizare

pentru valoarea zero a valorii nete actualizate. La aceasta valoare a factorului de actualizare la momentul VNA=0, fluxurile de capital cumulate sunt egale cu investitia initiala actualizata. Ea se calculeaza cu ajutorul functiei financiare:

IRR(Values, guess) unde: values – reprezinta seria de celule de referinta în care se gasesc valorile investitiei (cu minus) si ale veniturilor sau economiilor în perioada de utilizare; guess – factor cu ajutorul caruia se genereaza iteratiile de calcul, daca nu este introdus în mod explicit este considerat ca fiind 0,1 (10%). Meniul ajutator oferit de Excel este reprezentat în figura 12.20.

In figura 12.21 sunt prezentate relatiile pentru un cash-flow de investitii.

Exemplul mentionat are în vedere un proiect de investitie în valoare de

Fig. 12.20

Capitolul 12 800.000$ pentru echipamente noi mai moderne. Pentru acestea auditorii

tehnici au indicat o durata normata de functionare de 6 ani cu economii anuale de circa 260.000$ (concretizate în economii de energie în valoare de 110.000$ anual – datorate consumurilor mai mici ale noilor echipamente si de forta de munca în valoare de 150.000$ – urmare a gradului ridicat de

A B C D E F G H 6 1.Cash flow de proiect de investitie 7 Ani 8 0 1 2 3 4 5 6 9 1.1. Date initiale:

1 0 Investitia initiala

800.000

1 1 Economii 260.000 260.000 260.000 260.000 260.000 260.0001 2 1.2. Evaluarea investitiei 1 3 Cash Flow =B10*(-1) =B13+C11 =C13+D11 =D13+E11 =E13+F11 =F13+G1

1 =G13+H11

1 4 CF actualizat

=NPV(0.12, B13,C11)

=NPV(0.12, B 1 3 , C 1 1 : D 1 1 )

=NPV(0.12, B13,C11:E11)

=NPV(0.12, B 1 3 , C 1 1 : F 11)

=NPV(0.12,B13,C11:G11)

=NPV(0.12,B 1 3 , C 11:H11)

1 5 Val Neta =H14 1 6 Durata de

recuperare =NPER(0,C11,B13)

1 7 Durata de recuperare actualizata

=NPER(0.1,C11,B13)

1 8 Rata interna de recuperare a investitiei

=IRR(B11:H11,12%)

> 0.12 INVESTITIA ESTE FEZABILA

2 0 2.Cash flow total (cu linia de credit inclusa) 2 1 Ani 2 2 0 1 2 3 4 5 6 2 3 S u m a

ini t ia la =B10 =B23-C24 =C23-D24

2 4 Plata a n u a l a

=B23/2 =B23/2

2 5 Do b â n d a 0.12 =B23*B25 =C23*B25 =D23*B25 2 6 Cost

financiar =C24+C25 =D24+D25 =E24+E25

2 7 CF actual izat total (cu dobânda inclusa)

=C14- C25

=D14-D25

=E14-E25

=F14-F25

=G14-G25

=H14-H25

Fig. 12.2 1. Relatii pentru cash -flow de investitie

Sisteme informatice în comert automatizare a acestora). Plecând de la aceste date de intrare s-a construit cash-flow-ul investitiei cu calculul indicatorilor mentionati mai sus. Aceasta evaluare este necesara deoarece decizia de investire se ia numai în conditiile în care rata interna de recuperare a investitiei este mai mare decât factorul de actualizare (care în acest caz a fost dobânda practicata pentru un credit în valuta acordat de o banca româneasca sau administrat de o banca româneasca în cadrul unui credit furnizor sau a unei linii de credit internationale). Prima parte a acestui cash flow s-a referit la aspectele interne ale investitiei, dar deoarece investitia urmeaza sa fie facuta printr-un credit în a doua parte a cash -flow-ului a fost inclus si costul financiar al creditului pentru cumpararea echipamentelor, care, normal este suportat de investitor.

Etapa urmatoare o constituie efectuarea analizei de sensitivitate ce are ca obiectiv identificarea riscurilor pe care le genereaza modificarea factorilor interni (rezultati din auditul tehnic) asupra duratei de recuperare actualizate. Intre factorii care sunt luati în analiza de sensitivitate intra si cei reprezentati în figura 12.22. Mentionam ca acesti factori sunt de regula specifici fiecarei investitii. Legat de exemplul de mai sus, prezentam în tabelul sinoptic de mai jos efectele care pot apare în cadrul acestui proiect de investitii.

Factori de risc Date de intrare (economii)

Rezultate (durata de recuperare

actualizata) Cresteri în pretul energiei

Realizarea unor economii mai reduse cu forta de munca

Cresterea valorii investitiei

Cresterea costurilor cu întretinerea ca urmare a neutilizarii corespunza-toare a echipamentelor

Fig. 12.22. Factori de risc – analiza de sensitivitate

* * *

Fara a dori sa fie exhaustiva, prezentarea modelelor de cash-flow a insistat pe cazurile mai frecvente pentru fundamentarea deciziilor manageriale atât de necesare în economia noastra în tranzitie.

Capitolul 12

12.5. Studii de caz 12.5.1. Cazuri rezolvate

CAZUL 12.1 Analiza contului de profit si/sau pierderi

Sa de determine cu mijloace informatice indicatorii profitului pentru o societate comerciala cunoscându-se urmatoarele informatii referitoare la contul sau de profituri si pierderi. Tabel nr.12.1

CONTUL DE PROFITURI SI PIERDERI 1998 Vânzari 5000000 Alte vânzari 200000 Total venituri Cheltuieli de comercializare variabile 2200000 Marja bruta a exploatarii Cheltuieli totale fixe 1000000 Profit/pierdere din exploatare Venituri financiare 800000 Cheltuieli financiare 600000 Profit/pierdere din activitati Venituri exceptionale 300000 Cheltuieli exceptionale 150000 Profit/pierdere înainte de impozitare Impozit pe profit (38%) Profit/piedere dupa impozitare

Rezolvare: Formulele de calcul si rezultatele finale sunt prezentate in tabelul urmator:

Fig.12.2


CAZUL 12.2 Determinarea ratelor de rentabilitate

2.1. Rata interna de rentabilitate 2.2. Rata modificata de rentabilitate

2.1.Rata interna de rentabilitate Cunoscând faptul ca începerea unei afaceri va costa 170 000 milioane lei, iar veniturile previzionate pentru urmatoarii sase ani sunt de 22, 31, 42, 50, 57, respectiv 65 milioane lei, se cere sa se calculeze rata interna de rentabilitate. Rezolvare: Deoarece fluxurile de numerar apar la intervale egale -1 an - pentru rezolvarea problemei se va folosi functia financiara IRR.

IRR (rata interna de rentabilitate) reprezinta rata dobânzii primite pentru o investitie constând din plati si încasari care apar la perioade regulate si prezinta urmatoarele particularitati:

• fluxurile de numerar nu trebuie sa apara la intervale regulate, de exemplu o luna sau an;

• trebuie sa contina cel putin o valoare negativa si una pozitiva • sintaxa functiei este IRR (values, guess), unde:

values reprezinta platile si încasarile pentru care se va calcula IRR guess constituie un numar care se estimeaza a fi apropiat de valoarea lui IRR

Pentru rezolvare se vor parcurge urmatorii pasi: • introducerea valorilor corespunzatoare platilor si veniturilor în

ordinea efectuarii sau obtinerii acestora în celulele B2: B8; • introducerea functiei IRR în celula B9.

2.2 Rata modificata de rentabilitate

Cunoscând ca pentru acoperirea costurilor initierii afacerii din

exemplul precedent s-a utilizat un împrumut pentru care s-a perceput o dobânda anuala de 14%, iar profiturile obtinute au fot reinvestite cu o rata anuala de 16%, sa se determine rata modificata a rentabilitatii dupa 6 ani.

Capitolul 12 Rezolvare: În vederea calcularii ratei modificate de rentabilitate se utilizeaza functia financiara MIRR caracterizata prin urmatoarele aspecte:

• calculeaza rata interna de rentabilitate pentru o serie de fluxuri de numerar periodice;

• trebuie sa contina cel putin o valoare negativa si una pozitiva • sintaxa functiei este :MIRR (values, finance_rate,

reinvest_rate), unde: finance_rate este rata dobânzii platita pentru banii utilizati în fluxul de numerar reinvest_rate reprezinta rata dobânzii obtinuta din sumele de bani renvestite

Rezultatele finale sunt prezentate în urmatoarea foaie de calcul tabelar.

CAZUL 12.3 Valoarea neta actualizata a investitiilor

Sa se determine valoarea neta actualizata a investitiei efectuate de o firma pentru fiecare dintre situatiile urmatoare: a) valoarea investitiei de 250 000 milioane lei este platita la începutul perioadei, veniturile obtinute în urmatorii ani sunt de 40, 50, 65, 74, 82 si 90 milioane lei, iar rata neta de actualizare este de 9%; b) costul investitiei este achitat dupa 1 an de la efectuarea acesteia, iar veniturile obtinute si rata neta de actualizare sunt similare celor precizate în varianta precedenta;

Fig.12.24


c) în al saptelea an de activitate datorita managementului necorespunzator si sporirii concurentei se înregistreaza o pierdere de 60 milioane lei. Rezolvare

Functia care se va utiliza pentru rezolvarea problemei este functia financiara NPV (valoarea neta actualizata a investitiei), calculata prin utilizarea unei rate de actualizare. Caracteristicile functiei sunt urmatoarele:

• începe calculul cu o perioada înaintea primului flux de numerar si îl termina cu ultimul flux de numerar din lista.

• se bazeaza pe fluxuri de numerar viitoare • daca primul flux are loc la începutul perioadei, prima valoare

trebuie adaugata la rezultatul dat de NPV si nu inclusa în argumentele de tip value

• sintaxa functiei este:NPV(rate, value1, value2,…), cu urmatoarele semnificatii:

rate -rata de actualizare pe parcursul unei perioade value1, value2,… trebuie repartizate la acelasi interval de timp si trebuie efectuate la sfârsitul fiecarei perioade

Ca urmare a utilizarii functiei în cele trei situatii mentionate, s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Fig.12.25

Capitolul 12

12.5.2. Cazuri propuse

CAZUL 12.4 Sa de determine cu mijoace informatice indicatorii profitului

pentru o societate comerciala, cunoscându-se urmatoarele informatii:

Tabel 12.2 CONTUL DE PROFITURI SI PIERDERI 1998 Vânzari 3500000 Alte vânzari 140000 Total venituri Cheltuieli de comercializare variabile 1600000 Marja bruta a exploatarii Cheltuieli totale fixe 700000 Profit/pierdere din exploatare Venituri financiare 450000 Cheltuieli financiare 375000 Profit/pierdere din activitati Venituri exceptionale 185000 Cheltuieli exceptionale 80000 Profit/pierdere înainte de impozitare Impozit pe profit (38%) Profit/piedere dupa impozitare

CAZUL 12.5

Calculati rata interna de rentabilitate a unei afaceri dupa 5 ani de la initierea acesteia pe baza datelor urmatoare: § costul afacerii: 50.000 $; § venituri previzionate pentru urmatorii 5 ani: 7.000$, 10.000$, 14.000$,

17.000$ si 20.000$.

CAZUL 12.6 În vederea efectuarii unei investitii, S.C.”Trade” S.A. a facut un

împrumut de 45.000$ cu o dobânda anuala de 9%. Stiind ca veniturile obtinute în urmatorii 5 ani au fost de 10.000$,14.000 $, 18.000$, 21.000 $ si 24.000$, iar profiturile obtinute au fost reinvestite câstigându -se 11% anual, sa se calculeze rata modificata a rentabilitatii.


12.6. Întrebari recapitulative: 1. Care este rolul functiei financiar-contabile? 2. Care este schema de sistem pentrun determinarea unui bilant

managerial? 3. Care sunt fazele pe care le implica procedura de calcul pentru un

bilant financiar-contabil? 4. Care este schema ce sta la baza construirii cash-flow-rilor? 5. Care este schema de sistem pentru proiectele de investitii?