Universitatea Politehnica BucurestiFacultatea Ingineria Sistemelor Biotehnice

Catedra de sisteme biotehnice

- Proiect la disciplina Sisteme de transport –

Transportorul Pneumatic

Conducator proiect: Mihaela DavidStudent: Constantinescu Andrei CristianGrupa: 735

2011-2012

Tema de proiect la disciplina Sisteme de Transport

1. Titlul temeiTransportorul pneumatic

2. Cerinte initiale pentru proiect2.1.1 Capacitatea de lucru: 1.75 kg/s2.1.2 Materialul de lucru: paie2.1.3 Lungimea : 8 m

3. Memoriul de calcul3.1Studiul solutiilor constructive similare3.2Prezentarea si justificarea solutiei adaptate pentru transportorul pneumatic3.3Calculul principalilor parametrii constructivi, functionali si energetici3.4Calculul de dimensionare

4. Materialul grafic4.1 Ansamblul general pentru doua proiectii4.2 Desen de subansamblu4.3 Desene de executie pentru doua repere

2

Cuprins:

1) Studiul solutiilor constructive similare1.1 Consideratii generale1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice1.3 Constructia principalelor parti componente ale transportorului pneumatic

2) Prezentarea si justificarea solutiei adoptate pentru transportorul pneumatic

3) Calculul parametrilor principali, constructive, functionali si energetici4) Calcule de dimensionare

Ansamblul general

3

1.Studiul solutiilor constructive similare ale transportorului pneumatic

1.1 Consideratii generale

1.1.1 Destinatie, constructie, clasificare

Transportoarele pneumatice asigura transportul materialelor in vrac, cu granulatie mica,pe orice directie si orice traseu, pe distante relativ mari, pana la 2 km pe orizontala si 100 m pe verticala. Transportul se efectueaza pe o conducta prin care circula un amestec de material si aer ca agent de transport, datorita diferentei de presiune realizat la capetele acesteia.Ajuns la destinatie, amestecul de material si aer este separat astfel incat materialul transportat este depozitat intr-un buncar sau alt mijloc de receptie, iar aerul, dupa ce a fost curatat de praf, este evacuat in atmosfera. Ele prezinta simplitate constructiva si de exploatare, asigura racirea materialului in timpul transportului, asigura capacitati de lucru mari de pana la 300t /h, dar necesita un consum ridicat de energie.

Un transportor pneumatic se compune din : dispozitivul de alimentare care asigura amestecul material-aer, conductele care asigura traseul de transport, sisitemul de separare si curatire plasat la punctul de descarcare, cu rolul de a separa materialul transportat de aer si ventilatorul care produce diferenta de presiune necesara transportului.

Dupa destinatie transportoarele pneumatice pot fi independente sau subansamble ale unor masini agricole. Transportarea pneumatica este bazata pe exploatarea aerului din atmosfera pentru transportarea cerealelor pe un furtun (teava). Din cauza aceasta factorii care actioneaza asupra aerului, si anume temperatura si presiunea atmosferica, influenteaza productivitatea. Caracteristicile mentionate sunt efectuate luand in consideratie presiunea atmosferica si temperatura de 20 ºC .Productivitatea transportorului depinde de pozitia furtunului si de natura produsului transportat.Productivitatea (grau cu greutatea hectolitica 750kg/m3, umiditatea 14%, impuritati 3% ) lungimea furtunului fexibil pana la 3 m.:

4

Dupa modul de functionare, instalatiile de transport pneumatic se impart in:

instalatii prin aspiratie; instalatii prin refulare; instalatii mixte.

Fig.1.Instalatie de transport pneumatic prin aspiratie

La transportoarele pneumatice prin aspiratie (fig1) transportul materialului se realizeaza cu un exhaustor montat la capatui instalatiei pneumatice, astfel ca acesta se aria in intregime sub depresiune. Exhaustorul 5, montat dupa punctui

5

final al instalatiei, produce depresiunea necesara (0,5...0,6 bar) aspiratiei curentului de aer in vederea antrenarii materialului. Materialul granular este aspirat impreuna cu aerul prin capul de aspiratie 7 si transportat pe conducta 2 pana la silozul de descarcare 3. Separarea ultimelor granule antrenate de aer se face in ciclonul 4. Reglarea depresiunii se face in functie de natura, marimea granulelor si pierderile prin frecare care intervin pe intreaga lungime a instalatiei. Transportui pneumatic prin aspiratie este eficient in cazul descarcarii materialelor din vagoane, platforme, remorci etc. la distante de pana la 120 m.

Fig.2 .Instalatie de transport pneumatic prin refulare

6

La transportoare pneumatice prin refulare (fig2) transportul materialului se obtine datorita curentului de aer produs de suflanta 1 montata la capatui initial al instalatiei, inaintea zonei de incarcare a materialului. Materialul este alimentat din buncarul 3 si este transportat de curentui de aer in silozul de descarcare 4. Separarea granulelor antrenate se face in ciclonul 5 si in filtrul cu saci 6. Presiunea aerului este de 2...5 bar, iar distanta de transport ajunge la 300 m

In cazul transportoarelor pneumatice mixte (fig.3) pe prima portiune a conductei aflata intre moara cu ciocane (4) si ventilatorul (5) transportul materialului se face prin aspiratie, iar pe restul conductei(intre ventilator si ciclonul (8)) transportul materialului se face prin refulare.

Datorita depresiunii create de ventilatorul (5) si datorita faptului ca viteza curentului de aer este mai mare decat viteza de plutire a materialului macinat, acesta este absorbit din moara cu ciocane (4) si refulat in ciclonul (8) unde are loc separarea materialului de aer deoarece in ciclon, viteza curentului de aer scade sub viteza de plutire a materialului, materialul este evacuat din ciclon cu ajutorul ecluzei (6) la sistemul de insacuire. Aerul este curatat de praf in filttrul cu panza (7) si apoi evacuat in atmosfera, iar impuritatile sunt colectate intr-un sac.

7

Fig.3. Transportorul pneumatic al morii MC-3

Transportoarele pneumatice mixte se folosesc pentru transportul materialului din mai multe locuri in locuri diferite, pe distante mari.

1.1.2 Principalele avantaje si dezavantaje ale instalatiilor de transport pneumatic :

Avantaje : independenta fata de neuniformitatea formelor de relief local ; distante de transport si debite ridicate ; simplitate constructiva si de exploatare ; lipsa pieselor in miscare ; conditii igienice de lucru ; lipsa pierderilor de material pe traseul de transport ;

Dezavantaje :

8

consumul ridicat de energie ; posibilitatea transportului numai a materialelor cu granulatie mica.

1.2 Solutii constructive ale transportoarelor pneumatice

9

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat paie IMP-2

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat si amestecat furaje DI-37

10

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-38

Transformatorul pneumatic al instalatiei de macinat furaje DI-55M

11

Parti componente:

Constructia conductelor de la transportorul pneumatic al MICRO-FNC

12

Dispozitiv de alimentare cu cereale a transportorului pneumatic de la MICRO-FC

13

Dispozitiv de alimentare cu PVM-uri a transportorului pneumatic de la MICRO-FC

14

Constructia ciclonului de la MICRO-FNC

15

Ventilatorul V-3600

16

2.Calculul parametrilor principali,constructivi, functionali si energetici

2.1 Calculul vitezei curentului de aer

Pentru determinarea vitezei de transport a materialului este necesara cunoasterea proprietatilor fizico – mecanice ale materialului si in primul rand viteza de plutire a acestuia.Viteza de plutire a particulelor de material de forma sferica se poate calcula cu relatia :

(m/s) (1)

in care : d – diametrul particulei de material de forma sferica, m

- densitatea materilului, kg/ - densitatea aerului in conditi normale de

presiune si temperatura, kg/Coeficientul de presiune k depinde de numarul lui Reynolds.

Pentru particulele de alta forma decat cea sferica se introduce notiunea de diametrul sferei echivalente si de factorul de forma . Notand cu v volumul particulei de forma oarecare, atunci : = 1,24 (m) (2)

In acest caz coeficientul de presiune k al aerului asupra particulei trebuie multiplicat cu factorul de forma . Relatia de calcul a vitezei de plutire devine :

(m/s) (3)

Cu ajutorul anexei 46 se poate determina viteza de plutire cunoscand natura si dimensiunea particulei.

Viteza de plutire se poate determina si experimental cu ajutorul unor instalatii speciale. In tabelul urmator sunt indicate vitezele de plutire ale catorva materiale agricole.

Vitezele de plutire ale unor materiale agricole

17

Materialul m/s Materialul m/sGrau 9 – 11,5 Grau si strav 5,5 – 7,5Secara 8,5 – 10 Grau vatamat 5,7 – 7,5Orz 8,5 – 11 Faina 8,1Ovaz 8 – 9 Paie de grau 12 – 19Porumb 12,5 – 14 Paie de secara 6,4 – 8,4Mei 10 – 12 Paie de ovaz 7 – 8,7Mazare 15,5 –

16,5Pleava de orz 0,67 – 3,1

Fasole 12,5 – 14 Pleava de ovaz 0,67 – 3,1Soia 17 – 20 Pleava de orez 0,84 – 4,2Canepa 8 – 11 Neghina 7 – 9In 5,2 Paie tocate (

100mm)3,5 – 4,25

Pentru transportul materialelor prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai mare decat viteza de plutire, si anume : (4)in care : , pentru seminte , pentru paie si fân.

Valorile maxime ale lui se iau in cazul conductelor verticale si cu coturi.

2.2 Calculul consumului de aer

Cantitatea de aer necesara transportului materialului, in unitatea de timp, este data de relatia :

( (5)

unde :Q – capacitatea de transport, kg/s ;

- concentratia amestecului ; =1,24 kg/ densitatea aerului.

Cercetarile experimentale recomanda urmatoarele valori pentru concentratia amestecului.

18

1. pentru transportoare pneumatice cu refulare : de joasa presiune =0,2 – 0,3 ; de medie presiune =0,4 – 0,5 ; de inalta presiune =10 –40.

2. pentru transportoare cu aspiratie : de joasa si medie presiune =3 – 5 ; de inalta presiune = 10 – 55.

2.3 Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului

Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului poate fi considerata ca o suma de presiuni dinamice si a tuturor pierderilor de presiune statica ce au loc pe traseul pe care se efectueaza transportul: ( ) (6)

Presiunea dinamica se determina din conditia ca materialul introdus in conducta sa aiba viteza nula pe directia de transport dupa care este adus la viteza

, iar aerul la viteza . Rezulta :

( ) (7)

unde :

Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe verticala se calculeaza cu relatia : ( ) (8)

unde h este inaltimea de ridicare a materialului, m.Pierderile de presiune datorita frecarii aerului si a particulelor de materialcu

peretii conductei, a frecarii particulelor de material cu aerul si a frecarii reciproce se pot determina cu relatia :

( ) (9)

unde : - coeficientul de rezitenta la deplasarea amestecului ; l – lungimea conductei, m ;

d – diametrul conductei, m.

19

= (1.2 – 1.5) (10) - coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului

(11)

Pierderile locale de presiune se calculeaza cu relatia :

(12)unde c este coeficientul de rezistenta local.Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al

materialului va fi : N/m2

(13)Coeficientul de rezistenta la deplasarea materialului in sorbul

transportoarelor pneumatice cu aspiratie se poate calcula cu relatia :

=3 (14)

Coeficientii de rezistenta la deplasarea amestecului in ciclon , respectiv in filtru sunt =1,3 – 3 ; =5

20

Valorile coeficientilor de rezistenta locala

2.4 Calculul si constructia partilor componente ale transportoarelor pneumatice

2.4.1. Conductele

La proiectarea conductelor se recomanda alegerea unui traseu de transport cu un numar minim de coturi si variatii de sectiune, in vederea evitarii rezistentelor suplimentare locale a uzurii si a cresterii consumului de energie.

Sisteme de imbinare a conductelora.cu flanse ; b.cu mufe ; c. telescopic

Diametrul conductei depinde de natura materialului transportat, de traseul de transport si poate fi determinat cu relatia :

(m) (15)

Conductele se confectioneaza din tabla de otel, in tronsoane de 1 pana la 2 m lungime, imbinate prin flanse, mufe sau sisteme telescopice.

2.4.2. Dispozitive de alimentare

Cea mai importanta si dificila problema ridicata de transportoarele pneumatice este aceea a alimentarii conductei de transport cu material. Rolul unui alimentator este acela de a introduce materialul pe conducta rezultand un amestec omogen si de o anumita concentratie. Posibilitatea de a regla concentratia amestecului este importanta, deoarece pentru fiecare transportor si material exista

21

o concentratie maxima la care, transportul se face cu suficienta siguranta si pentru care consumul specific de energie este minim.

Pentru transportoarele pneumatice cu aspiratie sau mixte se pot folosii palnii de alimentare simple fixate in dreptul orificiului de alimentare a conductei de transport, prin care se face alimentarea cu aer si material.

Transportoarele pneumatice cu aspiratie sunt alimentate adesea prin sorb in cazul materialelor in vrac. Acesta permite introducerea in conducta de transport a materialelor sub forma de praf, boabe,bucati.

Constructia dispozitivului de alimentare tip sorbDiametrul interior al sorbului la transportul graului se poate determina cu

relatia: (m) (16)

unde Q este capacitatea de transport, t/hDiametrul interior al conductei exterioare este :

(m) (17)

unde s este grosimea peretilor conductei interioare, m.Diametrul exterior al conductei interioare in zona de alimentare este:

(m) (18)

Inaltimea partii tronconice este:

(19)

unde:

22

este unghiul la centru facut de generatoarele partii tronconice.Diametrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia : (20)Diametrul maxim se alege din considerente constructive.Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia: (21)Valori recomandate pentru inaltimea sorbului : h = (0,9 – 1,1) m (22)Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de presiune, care se poate determina cu relatia :

(mm ) (23)

In care z este coeficientul pierderilor :

z = (24)

Aceasta relatie este valabila pentru := 1,65 – 3,65

Re = 60000 – 125000 - viteza aerului in conducta, m/a

La transportoarele pneumatice cu refulare de inalta presiune se folosesc dispozitive de alimentare tip ecluza la care jocul dintre paletele rotorului si carcasa nu trebuie sa depaseasca valoarea de 0,2 mm.

La transportoarele pneumatice cu refulare de joasa presiune se folosesc dispozitive de alimentare cu ejectie.

2.4.3. Dispozitive de descarcare

Dispozitivele de descarcare au rolul de a micsora viteza amestecului si de a separa componenetele acestuia : material, aer, praf. Cele mai utilizate dispozitive sunt cicloanele. Anexa 50

Ciclonul este format din doua conducte cilindrice concentrice. Conducta exterioara (1) are capetele tronconice iar conducta interioara (2) este deschisa la ambele capete, capatul superior fiind prevazut cu un sistem de micsorare apierderilor de preiune si de protctie impotriva agentilor atmosferici (3). Legatura intre conducta de transport si ciclon este realizata de conducta (4).Amestecul patrunde tangential in spatiul inelar dintre cei doi cilindrii avand o miscare de rotatie si o viteza de avans descendenta. Datorita suprapresiunii din ciclon aerul este evacuat in atmosfera sau in dispozitivul de curatire, iar materialul este colectat la baza ciclonului.

Se recomanda ca viteza de intrare in ciclon pentru seminte de cereale si macinisuri sa fie :

23

(11 –16) ( m/s) (25)Adoptam 12

Sectiunea de intrare a materialului in ciclon este :

= (m) (26)

Diametrul conductei interioare se calculeaza cu relatia :

= (m) (27)

in care este viteza aerului evacuat prin conducta centrala, m/s. =(0,6 – 0,7) <

Celelalte dimensiuni ale ciclonului se aleg costructiv in functie de astfel : (m) (29)

(m) (30)

(m) (31)In anexa 50 este prezentat sistemul de separare tip ciclon al microfabricii de

nutreturi concentrate tip Arad.In practica se urmareste sa se afle, pentru un anumit ciclon si o anumita

viteza de intrare, diametrul minim al particulelor care se separa. Pentru aceasta se defineste marimea ajutatoare care pentru = ct are expresia :

(32)

in care este vascozitatea cinematica a aerului, .Valoarea marimii se determina din programa prezentata in figura 6.5.

care a fost ridicata pentru kg/m3 , , p = 1 atm, . Cunoscand si se traseaza dreapta (1) care intersecteaza dreapta (I) in punctul 0. Cunoscand raza r se traseaza dreapta (2) care trece prin 0. Prelungind dreapta (2) se obtine .Cunoscand valoarea si determinand valoarea vitezei din ipoteza ca in timpul :

t = (s) (33)

particula ajunge pe peretele ciclonului. Cu ajutoru l diagramei se determina diametrul minim al particulelor separate. Se admite ca l este drumul parcurs de particula la o rotatie completa.

Trebuie avut in vedere faptul ca particulele intra in ciclon la diferite distante s de peretele exterior. Folosind diagrama de mai jos se gaseste marimea ajutatoare pentru doua puncte extreme avand , respectiv , adica si

24

. Cunoscand timpul t se calculeaza viteza medie a particulei la care aceasta va reusi sa ajunga la peretele exterior al ciclonului si anume :

(m/s) (34)

in care S este distanta de la limita interioara a zonei studiate la peretele exterior al ciclonului, m.

Pentru studiu se imparte latimea b a curentului de aer si material in mai multe zone.

Avand si media intre si S se gaseste pe diagrama diametrul minim al particulei din zona studiata, care se va separa in ciclon. Pe baza valorii determinata pentru fiecare zona a curentului se determina parcursul total de separare cu ajutorul metodei grafice prezentyate mai jos.

Astfel se masoara pentru fiecare zona analizata in cadranul I. In cadranul II se gaseste caracteristica marimii materialului supus analizei granulometrice. Din cadranul III rezulta gradul de separare. Pentru aceasta se imparte suprafata hasurata planimetrata A (mm ) la abscisa obtinuta in cadranul III.

2.4.4. Dispozitive de curatire

Dispozitivele de curatire au rolul de a indeparta praful din aer. Din punct de vedere constructiv ele pot fi : filtru cu apa, filtru cu panza sau filtru centrifugal (ciclon de praf). Pe langa purificarea aerului flitrele trebuie sa opuna rezistenta minim ala trecerea aaerului.

La filtrele cu panza amestecul aer – praf sse introduce intr-o tubul ;ara din panza. Sub actiunea presiunii create aici, aerul trece prin stratul de panza si este evacuat in atmosfera, iar praful este retinut urmand a fi evacuat periodic.

Filtrele centrifugale au principiul de functionare identic cu cel al cicloanelor. Calculul acestuia este analog cu calculul ciclonului.

Mai jos este prezentata constructia filtrului centrifugal, iar in tabel sunt date principalele dimensiuni ale acestuia.

La sistemele de transport cu aspiratie, filtrul se monteaza inaintea ventilatorului, iar in cele cu refulare se monteaza dupa ciclon.

25

Constructia filtrului centrifugal

Tabel 3 Dimensiunile principale ale filtrului centrifugal

26

2.4.5. Ventilatoare

Ventilatoarele folosite la transportoarele pneumatice sunt ventilatoare centrifugale de medie presiune (100 –250 mm apa) si inalta presiune (> 350 mm apa). Rotorul cu palete radiale sau inclinate inapoi fata de sensul de rotatie (pentru presiune inalta) se roteste intr-o carecasa sub forma de spirala. Aspiratia aerului se face axial, pe o singura parte sau pe ambele parti ale rotorului.

Ventilator mono aspirat

Ventilator dublu aspirat

Ventilatoarele se aleg din anexe sau din diagrame. Astfel pentru capacitatea de lucru ( si presiunea H (mm date rezulta ventilatorul necesar.

De mentionat ca ventilatorul dublu aspirant se alege din diagrama pentru jumatate din capacitatea de lucru utila. Puterea necesara pentru aspirare va fi dublul puterii rezultata din diagrama.

La montarea ventilatorului in instalatia de transport pneumatic sse recomanda ca inainte sau dupa ventilator dupa cum permite constrctia sa se mointeze o clapeta de inchidere deoarece pornirea ventilatorului trebuie facuta fara debit de aer.Puterea necesara pentru actionarea ventilatorului rezulta din relatia :

P= (kW) (35)

In care nt este randamentul hidraulic al ventilatorului,Qa se da in kg/s ,iar Hs

in N/m2 .

27

MEMORIU DE CALCUL

Sa se determine parametrii transportorului pneumatic al instalatiei de macinat paie IMP-2 la care lungimea orizontala a conductei de transport de l=2 m lungimea conductei vertical h=13 m,iar razele de curbura ale conductelor sunt:R=0.15m.Materialul transportat este paie cu densitatea ρm=300 kg/m3,iar debitul este Q= 1.75 kg/s.

a)Calculul vitezei curentului de aer

Se calculeaza viteza de plutire pentru particule de material cu relatia (3) in care diametrul echivalent al particulelor de material este dec=0.002 m,iar factorul de forma este kf=2.5.

Pentru transportul materialului prin conducta este necesar ca aerul sa aiba o viteza mai mare decat viteza de plutire si aceasta se determina cu relatia (4):

b) Calculul consumului de aer

Cantitatea de aer necesara pentru transportul materialului se calculeaza cu relatia (5) in care concentratia amestecului pentru transportoarele pneumatic cu aspiratie de medie si de joasa presiune se ia µ=5.

c) Calculul presiunii necesare pentru transportul materialului

Presiunea dinamica se determina cu relatia (7) in care:Vm=(0.65-0.85)va

( )

Pierderile de presiune datorita ridicarii materialului pe vertical se determina cu relatia (8):

( ) Pierderile de presiune datorata frecarii materialului si a aerului cu peretii

conductei se calculeaza cu relatia (9) in care diametrul conductei de transport se determina cu relatia (15),iar coeficientul de rezistenta la deplasarea aerului si a amestecului se calculeaza cu relatiile (10) si (11).Diametrul conductei este:

28

Coeficientii de rezistenta la deplasarea aerului λa si a amestecului λam sunt:

= (1.2 – 1.5) =1.35 0.025

( )

Pierderile locale de presiune se calculeaza pentru cele 2 coturi cu relatia (12) in care coeficientul de rezistenta locala se determina din tabelul 6.2(pentru R/d=2.5 rezulta a=0.16).Coeficientul pentru deplasarea amestecului in ciclon,respective in filtru,sunt εc= 2.5 si εf=5.

N/m2

Presiunea totala necesara pentru transportul pneumatic al materialului se calculeaza cu relatia(13):

d) Calculul si constructia partilor componente ale transportoarelor pneumatice

d1 ) conductele

m

d2 ) dispozitive de alimentare

Diametrul interior al sorbului la transportul graului se poate determina cu

relatia:

Diametrul interior al conductei exterioare este :

(m)

Diametrul exterior al conductei interioare in zona de alimentare este:

(m)

Inaltimea partii tronconice este:

(m)

Diametrul minim al confuzorului frontal se calculeaza cu relatia : m

Inaltimea activa a acestei parti se determina cu relatia: m Valori recomandate pentru inaltimea sorbului :

h = 1 m

29

Sub aspectul rezistentelor in circuitul de transport sorbul reprezinta o pierdere locala de presiune, care se poate determina cu relatia :

(mm )

In care z este coeficientul pierderilor :

=

d3 ) dispozitive de descarcare

Conform relatiei (25) se determina viteza de intrare a aerului in ciclon:vi=12 m/sSectiunea de intrare a aerului in ciclon se calculeaza cu relatia (26):

=0.0188 (m2) Diametrul conductei interioare a ciclonului se determina cu relatia (27) pentru viteza aerului in ciclon calculate cu relatia (28):

=0.6 * 12= 7.2 < m/s

= m

Celelalte dimensiuni ale ciclonului se aleg costructiv in functie de astfel :

(m)

(m)

(m)

t =

Din [11] rezulta celelalte dimensiuni ale ciclonului si anume:-diametrul conductei exterioare: D=600 m-diametrul sectiunii de evacuare a materialului din ciclon: D3=100 m-lungimea ciclonuluiH=1950 m

d4 ) dispozitive de curatire

30

Daca conducta de intrare a aerului in ciclon are sectiunea circular,atunci diametrul se calculeaza cu relatia:Di=0.154 mCuratirea se realizeaza cu ajutorul a doua filtre centrifugale.Debitul de aer care iese din ciclon se repartizeaza la cele doua filter prin conducta cu diametrul D1.Diametrul conductei se determina cu relatia:

,rezulta m

Din tabelul 3 alegem filtrul centrifugal cu urmatoarele dimensiuni:D=550mmD1=100mmD2=145mmD3=240mmH=935mm

d5 )Alegerea ventilatorului

Presiunea ce trebuie realizata de ventilator este:

Iar debitul Q=1008m3/hConform STAS 2376-77 se alege ventilatorul centrifugal 255 E care realizeaza presiunea 371-480 de mm col.H2O,la debitul de aer de 5000 m3/h actionand la turatia n=1400-1480 tot/min si motorulul are n= 1500rot/min si N=5.5 kWPuterea necesara pentru actionarea ventilatorului se calculeaza cu relatia (35): P=1.57 kW

31