siruri de functii - problema 15
TRANSCRIPT
-
8/18/2019 Siruri de Functii - Problema 15
1/2
Siruri de functii - Problema 15
December 8, 2015
a) Daca f n : A → R, ∀n ≥ 1, unde A = [−a, a], cu a > 0 si f n(x) =1 + x
n
n, ∀x ∈ A, n ≥ 1, atunci, se deduce usor ca (f n(x))n converge punctual
la f : A → R, data de f (x) = ex.
Observam ca pentru n ≥ [a] + 1 avem 1 + xn > 0, ∀x ∈ A.Notam α = 1[a]+1 ≤ 1 si consideram functia h : A × [0, α] → R, data prin:
h(x, y) =
(1 + xy)
1
y − ex, daca y = 00, daca y = 0
=
e
1
yln(1+xy) − ex, daca y = 0
0, daca y = 0
Fie x ∈ A fixat.Functia g : [0, α] → R data prin g(y) = h(x, y) este continua pe [0, α] si
derivabila pe (0, α), deci, conform teoremei lui Lagrange, pentru orice y ∈ (0, α]exista cy ∈ (0, y) astfel incat:
g(y) − g(0) = (y − 0)g(cy) ⇔ g(y) = yg(cy).
In continuare,
g(y) = e1
yln(1+xy) ·
1
y2
xy
1 + xy − ln(1 + xy)
.
In primul rand, functia y → e1
yln(1+xy), adica y → (1 + xy)
1
y este marginita pe(0, α].
Intr-adevar, daca x ∈ [−a, 0], atunci:
0 < (1 + xy)1
y ≤ 11
y = 1, ∀y ∈ [0, α]
deoarece 0 < 1 + xy < 1 pe acest interval, iar, daca x ∈ (0, a], atunci, dininegalitatile:
ln(1 + xy) ≥ xy ≥ xy1 + xy
, ∀y ∈ [0, α]
avem ca g(y) ≤ 0, ∀y ∈ (0, α], adica g e descrescatoare pe acest interval, deunde rezulta ca:
g(y) ≤ limy0
g(y) = 0, ∀y ∈ (0, α]
adica, (1 + xy)1
y ≤ ex ≤ ea, ∀y ∈ (0, α].
1
-
8/18/2019 Siruri de Functii - Problema 15
2/2
Acum, descompunerea in serii Taylor ne da:
xy1 + xy
= xy(1 − xy + O(y2)) = xy − x2y2 + O(y3)
si
ln(1 + xy) = xy − 1
2(xy)2 + O(y3),
de unde obtinem ca:
1
y2
xy
1 + xy − ln(1 + xy)
=
1
y2
−
1
2x2y2 − O(y3)
= −
1
2x2 + O(y).
deci, exista o constanta mx ∈ (0, ∞) pentru care:
−
1
2 x2
−mxy ≤
1
y2 xy
1 + xy − ln(1 + xy)
≤ −
1
2 x2
+mxy ≤
1
2 x2
+mxy, ∀y ∈ (0, α]
adica: 1y2
xy
1 + xy − ln(1 + xy)
≤ 12 x2 + mxysi cum |x| ≤ a si y ≤ α, rezulta ca exista o constanta strict pozitiva, M x (deexemplu, M x =
12a
2 + mx · α), pentru care: 1y2
xy
1 + xy − ln(1 + xy)
≤ M x, ∀y ∈ (0, α].Din cele de mai sus, deducem ca functia g(y) este marginita, deci, exista unM
x > 0 pentru care |g(y)| ≤ M
x, ∀y ∈ (0, α]. Rezulta, mai departe, ca:
|g(y)| = |y · g(cy)| ≤ M x
· y, ∀y ∈ (0, α].
Cum x a fost ales arbitrar din A, iar A este un interval compact, deducem caexista M > 0 astfel incat:
|h(x, y)| ≤ M · y, ∀x ∈ A, y ∈ (0, α].
Deci, pentru orice x ∈ A si pentru orice n ≥ [a] + 1, natural, avem:
1 +
x
n
n≤
M
n → 0,
cand n → ∞, deci, sirul de functii dat este uniform convergent pe A.
Deci, sirul de functii (f n(x))n este uniform convergent pe orice interval com-pact de forma [−x, x] cu x > 0.
Cum, pentru orice a < b, ∃x > 0 astfel incat [a, b] ⊂ [−x, x], rezulta ca sirulde functii dat e uniform convergent pe orice interval compact de forma [a, b].
b) Consideram sirul xn = n, ∀n ≥ 1.Cum |f n(xn) − f (xn)| = |2
n − en| = en
1 −2e
n → ∞, cand n → ∞,
rezulta ca sirul de functii (f n(x))n≥1 nu este uniform convergent pe R.
2