Sinteza obiecţiilor şi propunerilorla proiectul de lege cu privire la avocatul poporului

Conţinutul articolul № obiecţiei Conţinutul obiecţiei sau propunerii Opinia ministerului justiţiei

Articolul 1. Activitatea avocatului poporului

(1) Activitatea avocatului poporului este menită să asigure garantarea respectării drepturilor şi libertăţilor omului de către autorităţile publice, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile. (2) Avocatul poporului contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării acestora şi repunerea în drepturi a omului, perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul drepturilor omului, colaborarea internaţională în domeniul drepturilor omului, informarea

Se recomandă prezentarea competenţei materiale negative a avocatului poporului în legătură cu unele organisme şi instituţii de stat (instanţe de judecată, Guvern, Parlament etc.), dar şi a competenţei materiale pozitive a avocatului poporului.

Nu se acceptă. Această propunere nu este aferentă articolului dat. Competenţa AP rezultă din atribuţiile şi drepturile acestuia, care sînt reglementate la art.10 şi 16 din proiect

De asemenea, se recomandă specificarea că „avocatul poporului protejează drepturile omului garantate de Constituţia Republicii Moldova şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte”.

Propunerea respectivă se regăseşte în textul proiectului, ca urmare a coroborării conţinutului art. 1 cu conţinutul art. 2 alin 2

(2) A se adăuga : “reprezentarea persoanelor sau grupurilor de persoane în faţa instanţelor de judecată, în cazurile cu aspecte referitoare la drepturile omului, precum şi în cazurile speciale care privesc o chestiune de interes public mai larg.”

Se acceptă.Art 1. conţine dispoziţii generale referitoare la activitatea avocatului poporului. Propunerea respectivă a fost inclusă în art. 11.

1

populaţiei în domeniul drepturilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora prin aplicarea procedeelor reglementate de prezenta lege.

(3) Activitatea avocatului poporului şi a persoanelor care activează sub autoritatea sa este publică

A se adăuga un alineat nou (3) “Acţionează strategic, din oficiu, în interes public, în vederea consolidării drepturilor omului, inclusiv abordând problemele sistematice sau sistemice ale drepturilor omului.”A deplasa alineatul curent (3) la (4).

Principiile de la Paris referitoare la statutul instituţiilor naţionale prevăd că, în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile Avocatului Poporului, acestea ar trebui să preia orice situaţie de încălcare a drepturilor omului, în baza propriei decizii;

Se acceptă.Art 21 conţine prevederi exprese referitoare la sesizarea din oficiu a avocatului poporului la fel ca şi art. 11.

Prevederile alin. (2). Art. 1 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Avocatul poporului contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării acestora şi repunerea în drepturi a omului, monitorizarea şi raportarea modului de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la nivel naţional, perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul drepturilor omului, colaborarea internaţională în domeniul drepturilor omului, informarea populaţiei în domeniul drepturilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora prin aplicarea procedeelor reglementate de prezenta lege.”

Se acceptă

Avocatul poporului contribuie la apărarea drepturilor omului prin prevenirea încălcării acestora, reprezentarea persoanelor sau grupurilor de persoane în fața autorităților publice și instanțelor de judecată în cauze ce prezintă probleme complexe de drepturile omului sau de interes public, monitorizarea şi raportarea modului de respectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului la nivel naţional, perfecţionarea legislaţiei ce ţine de domeniul drepturilor omului, colaborarea internaţională în domeniul drepturilor omului, promovarea drepturilor omului şi a mecanismelor de apărare a acestora prin aplicarea procedeelor reglementate de prezenta lege.

Se acceptă şi cu modificarea în acest sens a art.11

2

La alin. (2) sintagma „ informarea populaţiei în domeniul drepturilor omului” urmează a fi substituită cu sintagma „ promovarea drepturilor omului”, iar sintagma „ este publică” urmează a fi înlocuită cu sintagma „ are caracter public”.

Se acceptă

La art. 1 alin(2) – completarea în final cu un text în redacţia: „ reprezentarea persoanelor sau grupurilor de persoane în instanţele de judecată, în cazurile privind încălcările drepturilor omului, precum şi în cazurile speciale are vizează o problemă de interes public mai larg”;

Se acceptă.Art 1. conţine dispoziţii generale referitoare la activitatea avocatului poporului. Se modifică art. 11.

Articolul 2. Garanţii de independenţă

(1) În exerciţiul mandatului, avocatul poporului este independent faţă de deputaţi, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, autorităţile publice şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

(2) Avocatul poporului se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege, de alte legi, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

(3) În activitatea sa, avocatul poporului se ghidează de principiile legalităţii, egalităţii, imparţialităţii, transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului, accesibilităţii, şi se conduce de conştiinţa personală şi normele de moralitate.

Propunem completarea alin. (3) art. 2 al proiectului, după sintagma „de principiile” cu sintagma „preeminenţei dreptului,”. Includerea acestui principiu este oportună şi chiar necesară în virtutea specificului activităţii avocatului poporului, care este abilitat cu atribuţii de analiză a compatibilităţii legislaţiei cu instrumentele juridice internaţionale în domeniul drepturilor omului şi de perfecţionare a legislaţiei naţionale. Respectiv este relevantă completarea şi la alin. (1) art. 8 al proiectului, după sintagma „de principiile” cu sintagma „preeminenţei dreptului”.

Nu se acceptăPrincipiul propus este de ordin general şi nu reflectă suficient de detaliat specificul acestui domeniu.Principiile prevăzute la alin. (3) sînt suficiente pentru a reflecta elementele fundamentale ale activităţii AP.

În art. 2 alin. (2) urmează a fi excluse cuvintele „și normele de moralitate” și articolul redactat după cum urmează:În activitatea sa, Avocatul poporului se ghidează de principiile legalităţii, egalităţii, imparţialităţii, transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului, accesibilităţii şi se conduce de conştiinţa personală

Se acceptă

Nu este clar conținutul principiului accesibilităţii și poate crea impresia că protecția drepturilor omului prin intermediul avocatului poporului este un instrument ordinar.

Se acceptă

3

(4) Avocatul poporului nu poate fi supus nici unui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu poate obliga avocatul poporului la supunerea faţă de instrucţiunile sau dispoziţiile sale.

(5) Imixtiunea în activitatea avocatului poporului cu scopul de a influenţa deciziile acestuia asupra unor sesizări concrete, ignorarea intenţionată de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile a sesizărilor şi neîndeplinirea intenţionată a recomandărilor avocatului poporului, precum şi împiedicarea sub oricare altă formă a activităţii acestuia atrag după sine răspundere în conformitate cu legislaţia.

Prevederile alin. (2) şi (3) urmează a fi incluse într-un art. distinct intitulat „ Principiile de activitate”

Se acceptă

Urmează a fi introdus un nou alin cu următorul conţinut „Avocatul poporului nu poate fi obligat să prezinte explicaţii sau declaraţii asupra cazurilor examinate sau aflate în procedură de examinare.

Se acceptă

Propunem înlocuirea sintagmei „ asupra unor sesizări concrete” cu sintagma „ în exercitarea mandatului” precum şi excluderea sintagmei „ neîndeplinirea intenţionată”.

Se acceptă

Articolul 3. Inviolabilitatea avocatului poporului

(1) Personalitatea avocatului poporului este inviolabilă pe toată durata mandatului. (2) Inviolabilitatea avocatului poporului se extinde asupra locuinţei şi localului său de serviciu, asupra mijloacelor de transport şi de telecomunicaţie folosite de el, asupra

La alineatul (4) cuvîntul „ cu informarea prealabilă” se propune a fi substituit prin cuvăntul „ cu acordul prealabil”

Articolul se reformulează

După articolul respectiv se propune introducerea unui nou articol cu următorul conţinut:

Articolul 5. Obligaţia de a colabora cu Avocatul poporului

(1) Conducătorii şi alte persoane cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice, organizaţiilor şi întreprinderilor indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, organizaţiilor necomerciale, inspectoratelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, instituţiilor penitenciare, izolatoarelor de urmărire

Nu se acceptă Atît în drepturile, obligaţiile şi atribuţiile AP cît şi din întreg conţinutul proiectului rezultă această obligaţie de colaborare cu Avocatul poporului. La fel, art.2 alin. (5) se referă la imixtiunea în activitatea AP.

4

corespondenţei, documentelor şi averii personale.

(3) Avocatul poporului nu poate fi persecutat sau tras la răspundere pentru acţiunile sau opiniile exprimate în exercitarea mandatului. (4) Avocatul poporului poate fi tras la răspundere penală sau contravenţională, poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, supus controlului personal doar cu informarea prealabilă a Parlamentului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

(5) Urmărirea penală împotriva avocatului poporului poate fi pornită doar de către Procurorul General.

penală, unităţilor militare, centrelor de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, instituţiilor speciale de învăţămînt şi de reeducare sau instituţiilor curative şi de reeducare a minorilor şi ale altor instituţii similare sunt obligate să colaboreze, la solicitare, cu Avocatul poporului şi să-i acorde sprijinul necesar în cadrul exercitării atribuţiilor. (2) Imixtiunea în activitatea Avocatului poporului pentru a influenţa deciziile acestuia asupra unor sesizări, ignorarea intenţionată de către persoana cu funcţie de răspundere a sesizărilor şi recomandărilor date de Avocatul poporului, împiedicarea sub orice altă formă a activităţii acestuia atrag după sine răspundere în conformitate cu legislaţia.

Alin. (4) art. 3. urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Avocatul poporului poate fi tras la răspundere penală sau contravenţională, poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, supus controlului personal doar cu informarea prealabilă a Parlamentului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă. În ultimul caz despre aceasta Parlamentul va fi informat în termen rezonabil.”

Articolul se reformulează

Art. 3 alin. (1) urmează a fi completat după cum urmează:În exerciţiul mandatului, Avocatul poporului este independent faţă de deputaţi, Preşedintele Republicii Moldova, Guvern, autorităţile publice, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, organizaţiile necomerciale şi persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile.

Se acceptă

5

Articolul 4. Mandatul avocatului poporului (1) Avocatul poporului este numit în funcţie de către Parlament pentru un mandat de 7 ani. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de avocat al poporului două mandate consecutive.

(2) Avocatul poporului exercită funcţie de demnitate publică.

(3) În cazul încetării mandatului avocatului poporului în temeiurile prevăzute la art.13, în cel mult 3 luni se numeşte un nou avocat al poporului.

(4) Avocatul poporului continuă să se afle în exerciţiul funcţiunii pînă la preluarea funcţiei de către succesorul său, cu excepţia cazului de încetare a mandatului înainte de termen sau de revocare din funcţie în temeiurile prevăzute la art.13.

(3) A se adăuga: “în conformitate cu procedurile şi condiţiile prevăzute în articolul 5 alineatul (8) din prezenta lege.”

Nu se acceptăPropunerea este neclară, deoarece trimiterea nu este făcută corect.

La alin. (3) după sintagma „ în cel mult 3 luni” se propune a fi introdusă sintagma „de la constatarea faptului în modul prevăzut de lege”

Nu se acceptăEste de la sine clar şi nu consideram necesar de a se specifica.

Se propune introducerea a două alineate noi cu următorul conţinut:

(5) Expirarea mandatului Parlamentului sau dizolvarea acestuia nu atrage după sine încetarea mandatului Avocatului poporului.

(6) Declararea stării de urgenţă, de asediu sau de război pe întreg teritoriul ţării sau în unele localităţi nu suspendă activitatea Avocatului poporului şi nu restrînge atribuţiile lui.

Se acceptă parţialConsiderăm că alin (5) nu este relevant atîta timp cît în lege este specificat expres că avocatul poporului este numit în funcţie pentru un mandat de 7 ani.

6

La alin. (1) sintagma „un mandat de 7 ani” se va substitui prin sintagma „ un mandat de 5 ani”. Considerăm oportună această modificare dat fiind faptul că termenul de 5 ani este mai potrivit ca durată de activitate, şi se regăseşte în legislaţia de referinţă a Parlamentului European, a Statelor Unite ale Americii, Federaţiei Ruse, României etc.

Nu se acceptăNumirea AP pentru un singur mandat de 7 constituie o garanţie crucială a independenţei AP şi va contribui la evitarea acuzaţiilor că maniera de activitate şi opiniile sau recomandările acestuia sunt dictate de eforturile de a câştiga favoarea politicienilor şi de a asigura realegerea sa pentru un alt mandat.

Articolul 5. Condiţii de eligibilitate(1)Avocat al poporului poate fi persoana care:a) deţine cetăţenia Republicii Moldova şi este domiciliat permanent pe teritoriul ei cel puţin 5 ani;b) are capacitate deplină de exerciţiu;c) are o vechime în muncă în domeniul juridic sau o activitate recunoscută în domeniul apărării drepturilor omului de cel puţin 10 ani;d) se bucură de o reputaţie ireproşabilă;e) cunoaşte limba de stat.

(2) Se consideră că nu are reputaţie ireproşabilă, în sensul

La art.5 considerăm neapărată excluderea criteriilor ca ”a) cetăţenia Republicii Moldova„ şi ”b) capacitatea deplină de exerciţiu”.

a) Fiind descris în UN Office of the High Commissioner for Human Rights, The Rights of Non-Citizens, 2006, HR/PUB/06/11 şi în conformitate cu Recomandările generale ale Comitetului ONU privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, HRI/GEN/1/Rev.7/Add.1, 4 Mai 2005, tratamentul diferenţiat bazat pe cetăţenie sau statutul străinilor este discriminatoriu atît timp cît nu este proporţională pentru atingerea unui scop legitim;

b) Potrivit art.12 din Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată prin Legea nr.166 din 9 iulie 2010, tulburarea mintală nu poate servi temei pentru declararea incapacităţii persoanei fizice.

Dacă cauza includerii criteriului menţionat este de a înlătura posibilitatea numirii unui avocat al poporului care în urma consumului abuziv de alcool sau droguri

Nu se acceptă.Reieşind din specificul activităţii avocatului poporului, precum şi din importanţa majoră a acestuia pentru apărarea drepturilor omului, considerăm că deţinerea cetăţeniei RM este absolut necesară şi limitarea respectivă este proporţională atingerii scopului propus.

Deşi RM a aderat la Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată prin Legea nr.166 din 9 iulie

7

alin. (1), şi nu poate candida la funcţia de avocat al poporului persoana care: a) are antecedente penale, inclusiv stinse, pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere; b) a fost concediată din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile deţinute anterior.

înrăutăţeşte starea materială a familiei sale (art.25 Cod Civil), evidenţiem că o astfel de limitare nu urmăreşte un scop fundamentat şi necesar pentru buna desfăşurare a activităţii instituţiei.

Acest criteriu nu poate servi nici pentru stabilirea pragului de vîrstă pentru persoanelor ce vor deţine mandatul, ori este imposibil ca minorul să aibă o vechime în muncă de cel puţin 10 ani potrivit lit. c) alin. (1) art.5.

2010, în prezent, legislaţia RM încă nu este adaptată la convenţia menţionată. De asemenea, conceptul de tutelă plenară încă nu este definitivat.

La art.5 alin.(1) lit. a) al proiectului Legii, după sintagma „cel puţin” urmează de introdus cuvîntul „ultimii”

Nu se acceptă

Se recomandă completarea alineatului (2) cu literă suplimentară ce ar introduce ca condiţie de eligibilitate deţinerea studiilor superioare sau postuniversitare.

Se acceptă

Se recomandă adăugarea cerinţei privind vârsta minimă – de exemplu 30 ani, 35 ani (în Slovacia), 40 ani (în Republica Cehă).

Nu se acceptăIncluderea vîrstei minime ca criteriu de accedere la această funcţie nu este necesară, deoarece este stabilit criteriul de 10 ani vechime în muncă.

Se recomandă completarea alineatului (2) cu litera c) cu următorul conţinut ”a făcut anterior declaraţii publice cu caracter xenofob, manifestând astfel atitudine intolerantă, negativă faţă de careva categorii de persoane”

Nu se acceptăFormularea propusă poate crea confuzii

(1)(a) În mod ideal ar trebui de eliminat(1)(b) Trebuie de eliminat

Se acceptă parţialPentru propunerea de a

8

A se adăuga: (1)(f): “Manifestă în prezent, cât şi în activitatea şi reputaţia sa anterioară, un angajament pentru respectarea, asigurarea şi protejarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale pentru toţi, în conformitate cu standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului, inclusiv indivizibilitatea acestora.”Articolul(1)(a) stabileşte o dispoziţie, în principiu, împotriva persoanelor care nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova. Discriminarea pe motive de cetăţenie / naţionalitate este interzisă conform dreptului internaţional. În Comentariul General 30 ("Discriminarea împotriva non-cetăţenilor"), Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale a stabilit că "Conform Convenţiei, o diferenţă de tratament bazată pe cetăţenie sau statutul de imigrant constituie o discriminare, dacă criteriile pentru o astfel de diferenţiere, judecate în funcţie de obiectivele şi scopurile Convenţiei, nu sunt aplicate în conformitate cu un scop legitim şi nu sunt proporţionale cu realizarea acestui obiectiv." Nu este clar modul în care dispoziţia actuală ar îndeplini această cerinţă.Articolul 1(b) este în conflict direct cu articolul 12 din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CRPD)Adăugarea propusă la articolul 1 litera (e) este necesară, deoarece în prezent nu există criterii privind drepturile omului incluse în cerinţele pentru această funcţie. În principiu, o înţelegere asupra şi un angajament faţă de drepturile omului, ar trebui să fie criteriile centrale pentru funcţia de Avocat al Poporului.

exclude lit. a) şi b) argumentele au fost expuse anterior.Se acceptă Se reformulează conţinutul lit. c).

La lit. a) se propune a fi înlocuită sintagma „ cel puţin 5 ani” cu sintagma „ultimul 5 ani”.

Nu se acceptă

Se propune a fi exclusă sintagma „ reputaţie Se acceptă cu reformulare

9

ireproşabilă” precum şi alin (2) din proiect şi introducerea sintagmei „ autoritate în societate”.c). alin. (1) articolul 5 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „…are o vechime în muncă în domeniul juridic de cel puţin 10 ani şi o activitate notorie în domeniul apărării şi promovării drepturilor omului.”

Se acceptă

Excluderea prevederii cu privire la vechimea în muncă în domeniul juridic. Art. 6 alin. (1) lit. d) urmează a fi modificat după cum urmează:are o activitate notorie în domeniul apărării şi promovării drepturilor omului de cel puțin 5 ani;

Se acceptă

Art. 6 alin. (1) lit. e) de completat după cum urmează: Se bucură de o reputație ireproșabilă și manifestă în prezent, cât ș i în activitatea sa anterioară, un angajament pentru respectarea, asigurarea ș i protejarea drepturilor omului ș i a libertă ț ilor fundamentale pentru to ț i, în conformitate cu standardele interna ț ionale în domeniul drepturilor omului, inclusiv indivizibilitatea acestora.

Se acceptă cu reformulare

Art. 6 alin. (2) de redactat după cum urmează: Nu poate candida la funcţia de Avocat al poporului persoana care are antecedente penale, inclusiv stinse, pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere.

Se acceptă

Se propune excluderea lit a) şi c) Uneori perfecționarea continuă și instruirea are loc înafara teritoriului RM;Activitatea în domeniul protecției drepturilor omului de regulă o fac juriștii, dar nu numaidecât

Se acceptă

Articolul 6. Selectarea candidaţilor la funcţia de avocat al poporului (1) Pentru selectarea

Se recomandă completarea alineatului (3) litera b), la sfîrşit, cu următoarea sintagmă ”şi a candidaţilor înscrişi”

Se acceptă.Plasarea informaţie despre candidaţi pe pagina web. este prevăzută la alin. 4

10

candidatului la funcţia de avocat al poporului, se instituie o comisie parlamentară specială din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi Comisiei juridice, numiri şi imunităţi care organizează un concurs public.

(2) Informaţia despre organizarea şi desfăşurarea concursului, cerinţele faţă de candidaţi, actele necesare a fi prezentate se plasează pe pagina web a Parlamentului şi în mijloacele de informare în masă cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării concursului.

(3) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se bazează pe următoarele principii:

a) competiţia deschisă, prin asigurarea accesului liber de participare la concurs a oricărei persoane care întruneşte condiţiile stabilite de lege;

b) asigurarea

Se recomandă excluderea din alineatului (5) a ultimei propoziţii – ”Concursul repetat se consideră valabil dacă la el participă cel puţin 1 candidat.”

Nu se acceptă.Ultima propoziţiei de la alin 5) are drept scop excluderea situaţiilor de blocare a procedurii de alegere a avocatului poporului.

Se recomandă completarea alineatului (6), la sfîrşit, cu următorul text ”plasînd informaţia respectivă pe pagina web a Parlamentului cu cel puţin 3 zile prealabil desfăşurării evenimentului”

Se acceptă parţial

Alineatul (8) - Este recomandabil ca motivele de selectare ale celor 3 candidaţi să fie publicate, şi ca fiecare candidat să primească explicaţii de ce nu a îndeplinit cerinţele şi nu este potrivit pentru funcţia de avocat al poporului.

Se acceptă cu reformulare prin introducerea alin (9).

6(1) Se propune să fie inclus, la minim, reprezentanţi ai Consiliului de Participare a societăţii civile direct în comitetul de selecţie a Avocatului PoporuluiÎn ceea ce priveşte procedura de selecţie pentru funcţia de Avocat al Poporului, prevăzută de proiectul de articolul 6, în timp ce este salutabil faptul că dezbaterile care să implice membri ai societăţii civile vor fi necesare în mod explicit în conformitate cu Legea (proiectul de articolul 6 alineatul (6)), nu este clar ce ar împiedica includerea membrilor societăţii civile în comitetul de selecţie stabilit în conformitate cu proiectul de articolul 6 alineatul (1).

Nu se acceptăAtribuţia de selectare a avocatului poporului îi revine exclusiv parlamentului, ca organ reprezentativ al poporului. Respectiv, membrii comisiei parlamentare speciale sînt deputaţi, iar societatea civilă participă la dezbaterile publice.

11

transparenţei, prin punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la modul de desfăşurare a concursului;

c) tratamentul egal, prin aplicarea în mod nediscriminatoriu a criteriilor de selectare şi a condiţiilor de desfăşurare a concursului în raport cu toţi candidaţii.

(4) Curriculum vitae a candidaţilor care doresc să participe la concurs se plasează pe pagina web a Parlamentului pentru consultarea publicului.

(5) Concursul se consideră valabil dacă la el participă cel puţin trei candidaţi, ţinînd cont de asigurarea echilibrului de gen şi de reprezentarea grupurilor etnice şi minoritare din societate. În cazul în care nu au fost depuse suficiente solicitări pentru participare la concurs sau candidaţii nu întrunesc cerinţele stabilite de prezenta lege, se anunţă concurs repetat care se organizează în termen de 30 de zile. Concursul repetat se consideră valabil dacă la el participă cel puţin 1 candidat.

Numirea în funcţie a avocatului parlamentar este un exerciţiu politic, constituind produsul votului deputaţilor – cei, care reprezintă puterile politice ale societăţii. Anume din acest considerent în ţările în care este creată ”instituţia ombudsmanului”, candidaturile se înaintează de către exponenţii puterii. Pentru asigurarea transparenţei reale la etapa numirii în funcţie a ombudsmanului, este importantă faza dezbaterilor publice cu implicarea candidaţilor şi oferirea posibilităţii publicului de a se familiariza cu viziunile lor pe segmentul asigurării respectării drepturilor omului. Această procedură oferă societăţii civile oportunitatea să exercite presiune asupra legislativului la momentul votării candidatului. În opinia noastră o ”sistematizare” a dosarelor în urma anunţării concursului public este mai mult una formală, decît capabilă să asigure transparenţa la numirea în funcţie a avocatului parlamentar. De aceea considerăm că cel puţin 20 de deputaţi sau fracţiunile parlamentare pot propune plenului candidaturile pentru funcţia de avocat parlamentar, după ce o comisie parlamentară specială din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a organizat runda de dezbateri publice. Avînd în vedere cele expuse, considerăm necesară revizuirea prevederilor art. 8 şi art. 9 din proiectul de lege în vederea excluderii prevederilor care reglementează selectarea candidaţilor prin concurs.

Nu se acceptăProcedura de selectare a candidaţilor la funcţia de Avocat al poporului prin concurs public este una care corespunde recomandărilor internaţionale şi asigură pe deplin transparenţa în procesului de selectare. În plus, acordul politic de susţinere a candidatului este exprimat prin votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Se propune excluderea lit. b) a alin. 3. Nu se acceptăO astfel de abordare contravine principiului transparenţei procesului de selectare a candidaţilor la funcţia de AP

12

(6) Comisia parlamentară specială organizează dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor societăţii civile şi a tuturor candidaţilor care întrunesc cerinţele stabilite de prezenta lege.

(7) Concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de avocat al poporului se organizează în decursul ultimelor trei luni a mandatului avocatului poporului desemnat anterior.

(8) Informaţia privind rezultatele concursului se publică în mijloacele de informare în masă şi se plasează pe pagina web a Parlamentului.

La alin. (5) se recomandă ca concursul să se considere valabil dacă la el participă cel puţin doi candidaţi. La fel se propune excluderea sintagmei „ţinînd cont de asigurarea echilibrului de gen şi de reprezentarea grupurilor etnice şi minoritare din societate”.

Se acceptă

La alin.6) se propune excluderea sintagmei „obligatorie a tuturor”

Nu se acceptă.Rămîne obligatorie participarea la dezbateri a reprezentanţilor societaţii civile şi a candidaţilor.

Alin. (5). art. 6 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Concursul se consideră valabil dacă la el participă cel puţin trei candidaţi, ţinând cont de asigurarea echilibrului de gen şi de reprezentarea grupurilor etnice şi minoritare din societate. În cazul în care nu au fost depuse suficiente solicitări pentru participare la concurs sau candidaţii nu întrunesc cerinţele stabilite de prezenta lege, se anunţă concurs repetat care se organizează în termen de 30 de zile potrivit condiţiilor similare.”

La alin. (5) art. 6 urmează a fi excluse următoarele prevederi: „Concursul repetat se consideră valabil dacă la el participă cel puţin 1 candidat.”

Nu se acceptă.Excluderea prevederilor respective poate bloca procedura de alegere a avocatului poporului.

Alin. (6) art. 6 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Comisia parlamentară specială organizează dezbateri publice cu participarea obligatorie a reprezentanţilor societăţii civile şi a tuturor candidaţilor care întrunesc cerinţele stabilite de prezenta lege.”

Se acceptă

13

Totodată articolul respectiv trebuie să conţină o normă despre modul de elaborare şi aprobare a Regulamentului de desfăşurare a concursului respectiv. Spre exemplu acest Regulament poate fi elaborat de către Comisia juridică / Parlament, Comisia drepturile omului şi relaţii interetnice /Parlament.

Se acceptă

Excluderea prevederii „licențiat în drept”. Art. 6 alin. (1) lit. c) urmează a fi modificat după cum urmează:deţine diplomă de licenţiat sau echivalentul acesteia;

Se acceptă

Articolul 7. Procedura de numire în funcţie

(1) În urma desfăşurării concursului, Comisia parlamentară specială selectează candidaţii care corespund condiţiilor de eligibilitate, pe care îi prezintă în Plenul Parlamentului. Pentru fiecare candidat se întocmeşte un aviz argumentat.

(2) Se numeşte în funcţia de avocat al poporului candidatul care a obţinut votul a 2/3 din deputaţii aleşi.

Se propune următorul conţinut pentru articolul respectiv:(1) În urma desfăşurării concursului, Comisia

parlamentară specială selectează candidatul care corespunde condiţiilor de eligibilitate, pe care îl prezintă în Plenul Parlamentului, cu întocmirea unui aviz argumentat.

(2) Candidatul se numeşte în funcţia de Avocat al poporului cu votul a 2/3 din deputaţii aleşi. (3) În cazul în care nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, se desfăşoară un concurs repetat.

Nu se acceprăSe propune alegerea AP cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Considerăm că această abordare nu ar permite blocarea procedurii de alegerii AP, totodată asigurîndu-i suportul necesar realizării mandatului.

14

(3) În cazul în care nu s-a întrunit numărul necesar de voturi, candidaturile se prezintă repetat, iar în funcţia de avocat al poporului este numit candidatul care a obţinut votul majorităţii deputaţilor aleşi.

Art. 8 alin. (2) se completează: Se numește în funcția de Avocat al poporului candidatul care a obținut votul majorității deputaților aleși sau cel care a întrunit numărul mai mare în cazul în care mai mult de un candidat a ob ț inut votul majorită ț ii deputa ț ilor ale ș i .

Se acceptă

Articolul 8. Jurămîntul avocatului poporului (1) La intrarea în funcţie, avocatul poporului depune în plenul Parlamentului următorul jurămînt:

„Jur să apăr drepturile şi libertăţile omului, să îndeplinesc cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile de avocat al poporului, călăuzindu-mă de Constituţia Republicii Moldova, legile şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de principiile legalităţii, egalităţii, transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului, accesibilităţii după cum îmi dictează conştiinţa”.

La art.8 alin.(1) al proiectului Legii, după cuvîntul „umanismului” urmează de introdus cuvîntul „moralităţii”.

Se acceptă parţial

Excluderea cuvântului „moralitate. ”Art. 9 (1) La intrarea în funcţie, Avocatul poporului depune în plenul Parlamentului următorul jurămînt:„Jur să apăr drepturile şi libertăţile omului, să îndeplinesc cu bună-credinţă şi imparţialitate atribuţiile de Avocat al poporului, călăuzindu-mă de Constituţia Republicii Moldova, legile şi tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, de principiile legalităţii, egalităţii, transparenţei, echităţii sociale, democraţiei, umanismului, accesibilităţii după cum îmi dictează conştiinţa”.

Se acceptă

15

(2) Mandatul avocatului al poporului începe din momentul depunerii jurămîntului.

Articolul 9. Incompatibilităţi la exercitarea funcţiei

(1) Funcţia avocatului poporului este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată retribuită, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie. (2) Avocatul poporului nu are dreptul să desfăşoare activitate politică sau să fie membru al vreunui partid politic. (3) În decurs de 10 zile de la data depunerii jurămîntului, avocatul poporului este obligat să înceteze orice activitate incompatibilă cu statutul său şi să întrerupă apartenenţa sa la oricare partid politic.

Articolul 10. Drepturile avocatului poporului

(1) În exercitarea mandatului său, avocatul poporului are dreptul:

a) să fie primit în audienţă de către Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului, Prim-ministru în

La art. 10 alin. (2) lit. e), pentru a reda un grad sporit de precizie normei, propunem expunerea acesteia în următoarea redacţie: „să invite pentru audieri şi să primească de la persoanele cu funcţii de răspundere explicaţii şi informaţiile necesare pentru elucidarea circumstanţelor sesizării”.

Se acceptă

Solicităm excluderea de la art. 10 alin. (1) lit. b) şi alin.(2), lit. b) a sintagmei ”şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament”. În argumentarea solicitării expuse, menţionăm că astfel de instituţii de învăţămînt nu există, precum

Se acceptă

16

afara orelor de audienţă;

b) să fie primit în audienţă de către conducători şi alte persoane cu funcţii de răspundere ale autorităţilor publice, instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor, comisariatelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, instituţiilor penitenciare, izolatoarelor de urmărire penală, unităţilor militare, centrelor de plasament al migranţilor sau al solicitanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcolilor speciale pentru minori cu devieri de comportament şi ale altor instituţii similare;

c) să asiste şi să ia cuvîntul la şedinţele Parlamentului, Guvernului, Curţii Constituţionale, Consiliului Superior al Magistraturii, Consiliului Superior al Procurorilor;

d) să prezinte Parlamentului sau Guvernului recomandări în vederea perfecţionării legislaţiei în domeniul asigurării drepturilor şi libertăţilor omului;

e) să verifice respectarea şi exercitarea conformă de către

şi înfiinţarea acestora în viitor ar fi în contradicţie cu principiul educaţiei incluzive. 2) A se adăuga: “…sau acţionând ex officio…” Se acceptă cu reformulare

Formularea propusă nu corespunde exigenţelor de tehnică legislativă şi admite interpretări abuzive.

A se adăuga “(2) j) Avocatul Poporului poate reprezenta victimele sau alte persoane juridice cu reclamaţii privind drepturile omului în cadrul procedurilor judiciare.”

Se acceptă.

A se adăuga “(4) Dispoziţiile art. 10 în totalitatea sa nu ar trebui să fie interpretate în mod restrictiv în exercitarea mandatului Avocatului Poporului. Avocatul Poporului este împuternicit să elaboreze modalităţi şi metode de lucru pentru a aborda diverse tipuri de încălcare a drepturilor omului, după caz.” Principiile de la Paris referitoare la statutul instituţiilor naţionale prevăd că, în conformitate cu competenţele şi responsabilităţile Avocatului Poporului, acestea ar trebui să preia orice situaţie de încălcare a drepturilor omului, în baza propriei decizii; şi la recomandarea Comitetului CERD, CERD / C / MDA / CO/8-9. (Rec. 12) Comitetul recomandă ca statul parte să garanteze independenţa Oficiului avocaţilor parlamentari şi să consolideze rolul acestuia în eliminarea discriminării rasiale prin utilizarea în mod eficient a puterii sale juridice.

Se acceptă.Împuternicirea AP de a aborda diverse tipuri de încălcări a drepturilor omului rezultă din prevederile articolelor 10, 16 şi 21 din proiect.

10(2)(b) din Legea cu privire la avocaţii parlamentari ar trebui să fie modificată pentru a asigura “imediat, şi fără nici o formă de obstrucţiune sau întârziere” după sintagma “să aibă acces liber”Modificarea se face în vederea drepturilor propuse pentru Consiliu, specificate în proiectul de articolul 30 alineatul (4) (a)

Se acceptă

Se propune transferarea articolului respectiv într-un alt Se acceptă parţial17

autorităţile şi publice, organizaţiile şi întreprinderile, indiferent de forma de organizare şi tipul de proprietate, organizaţiile necomerciale, persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile a competenţelor sale privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului;

f) să prezinte autorităţilor şi instituţiilor publice obiecţiile şi recomandările sale de ordin general referitoare la asigurarea drepturilor şi libertăţilor omului;

g) să colaboreze cu mijloacele de informare în masă, precum şi cu instituţii şi organizaţii internaţionale şi regionale care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului, prin furnizarea de informaţii, ori depunerea de concluzii la solicitarea acestor instituţii sau din proprie iniţiativă.

(2) În procesul examinării sesizărilor şi controlului din oficiu al semnalelor despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi la efectuarea vizitelor preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de

capitol şi anume în capitolul „ Atribuţiile avocatului poporului”,la fel se propune unificarea alin. (1) cu alin. (2)

Considerăm că întru respectarea principiului coerenţei actului normativ, articolul respectiv urmează să fie cuprins în capitolul dat.

La alin (1) lit.b) şi alin (2) lit.b) sintagma „comisariatelor de poliţie”se va substitui prin sintagma „Inspectorate de poliţie”, după caz. Propunerea are ca bază reforma instituţională a Poliţiei reflectată în Legea nr. 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutului poliţistului.

Se acceptă

La art. 10 alin (2) lit. g) cuvintele „convorbiri personale” a substitui cu cuvintele „convorbiri confidenţiale”. La acelaşi art. Cuvintele „informaţii relevante” a substitui cu cuvintele „informaţii utile”.

Se acceptă

18

libertate, avocatul poporului este în drept: a) să aibă acces liber la toate autorităţile publice, să asiste la şedinţele subdiviziunilor lor, inclusiv la şedinţele organelor colegiale ale acestora; b) să aibă acces liber în instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, organizaţii necomerciale, în comisariate de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţii penitenciare, în izolatoare de urmărire penală, în unităţi militare, în centre de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, în instituţii care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, în şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament şi în alte instituţii similare;

c) să aibă acces nelimitat la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate; d) să solicite şi să primească de la autorităţile publice, de la persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile informaţiile,

19

documentele şi materialele necesare pentru exercitarea atribuţiilor, inclusiv informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată şi informaţiile atribuite la secret de stat în condiţiile legii; e) să invite pentru audieri şi să primească explicaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile informaţiile necesare pentru elucidarea circumstanţelor sesizării;

f) să solicite instituţiilor de stat competente efectuarea expertizei judiciare, constatărilor tehnico-ştiinţifice şi medico-legale şi prezentarea raportului de expertiză sau a procesului-verbal privind imposibilitatea întocmirii unui asemenea raport; g) să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri personale, fără martori, iar în caz de necesitate, prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile specificate la lit. b), precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţii relevante;

h) să solicite concluziile instituţiilor competente referitoare la respectarea drepturilor şi libertăţilor omului

20

în cazul în care informaţiile ce constituie obiect al sesizării oferă suficiente temeiuri pentru a presupune lezarea drepturilor garantate de Constituţia Republicii Moldova şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte;

i) să facă publice rezultatele examinării sesizărilor privind încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului.

(3) În sensul prezentei legi, prin privare de libertate se înţelege orice formă de plasare a persoanei într-un loc de detenţie de stat sau privat, la ordinul oricărui organ judiciar, administrativ sau al altui organ, în calitate de pedeapsă, sancţiune, măsură procesuală de constrîngere, măsură de siguranţă, precum şi ca rezultat al dependenţei faţă de o îngrijire acordată sau în baza oricărui alt motiv, loc pe care persoana respectivă nu are dreptul să-l părăsească din proprie iniţiativă.

Articolul 11. Obligaţiile avocatului poporului

(1) Avocatul poporului este obligat:

Se propune transferarea articolului respectiv într-un alt capitol şi anume în capitolul „ Atribuţiile avocatului poporului”.

Nu se acceptăÎntru respectarea principiului coerenţei actului normativ, articolul

21

a) să respecte Constituţia Republicii Moldova, legile şi tratatele internaţionale din domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu prezenta lege; b) să garanteze nedivulgarea secretului de stat şi a altor informaţii şi date ocrotite de lege; c) să nu divulge informaţiile confidenţiale, precum şi datele cu caracter personal, care i-au fost comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu consimţămîntul persoanei la care acestea se referă; d) să se abţină de la orice acţiuni neconforme cu statutul pe care îl deţine.

(2) La numirea în funcţie şi ulterior în fiecare an, avocatul poporului este obligat să depună, în condiţiile legii, declaraţia cu privire la venituri şi proprietate şi declaraţia de interese personale.

(3) Încălcarea obligaţiilor menţionate la alin.(1) şi (2) poate constitui temei pentru revocarea avocatului poporului.

respectiv urmează să fie cuprins în capitolul dat.

Se propune excluderea alin (3) a articolului respectiv.

Se acceptă

La art. 11 alin. (1) lit. c), luînd în consideraţie, că conform prevederilor Legii nr. 245-XVI din 27.11.2008, termenul „confidenţial” reprezintă unul din gradele de secretizare a informaţiilor atribuite la secretul de stat, la utilizarea acestuia poate apărea confuzia între gradul de secretizare „confidenţial” şi caracterul confidenţial al informaţiilor. Astfel, se propune de a substitui cuvîntul „confidenţiale” cu cuvintele „oficiale cu accesibilitate limitată”, potrivit Legii nr. 892-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie, care include şi alte categorii de date protejate de lege, inclusiv atribuite la secretul de stat.

Nu se acceptă. Principiul confidenţialităţii, prevăzut la lit. c) este un principiu comun pentru mai multe profesii şi funcţii juridice, este unul uzual şi esenţial pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor omului. Respectarea confidenţialităţii se referă nu doar la informaţiile „oficiale cu accesibilitate limitată”, ci la oricare altă informaţie ce s-ar referi la viaţa privată a persoanei. În contextul celor expuse, nu poate exista o confuzie între gradul de secretizare „Confidenţial” şi principiul confidenţialităţii .

Articolul 12. Protecţia de stat şi garanţiile sociale

(1) Avocatul poporului,

De asemenea, la art.12 alin.(3) al proiectului Legii urmează a fi excluse cuvintele„sau ale rudelor apropiate” din considerentul că acestea poartă un caracter nemotivat,

Se acceptă

22

membrii familiei lui şi averea lor se află sub protecţia statului. La cererea avocatului poporului, organele afacerilor interne sînt obligate să ia măsurile de rigoare pentru asigurarea securităţii lui şi a membrilor familiei sale, integrităţii bunurilor acestora.

(2) Viaţa şi sănătatea avocatului poporului sînt supuse asigurării de stat obligatorii de la bugetul de stat în sumă egală cu suma mijloacelor lui băneşti de întreţinere pe 15 ani.

(3) Prejudiciul material cauzat în legătură cu activitatea de serviciu a avocatului poporului prin deteriorarea sau nimicirea bunurilor acestuia, a bunurilor membrilor lui de familie sau ale rudelor apropiate se repară integral de la bugetul de stat.

(4) Salarizarea avocatului poporului se realizează în condiţiile şi în modul stabilit de Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

(5) Avocatul poporului beneficiază de garanţiile sociale stabilite în Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de

precum şi inechitabil în comparaţie cu celelalte persoane care deţin funcţii de demnitate publică, şi care nu dispun de astfel de garanţii sociale conform Legii nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică.Cu referire la art. 12 al proiectului de lege, este de menţionat faptul, că bugetul de stat nu include alocaţii bugetare în acest scop, din care considerent, prevederile respective nu pot fi susţinute şi se vor exclude. Suplimentar, se consideră oportun ca condiţiile de protecţie de stat şi garanţie socială pentru deţinătorul funcţiei respective, să fie similare celor stabilite pentru funcţiile de demnitate publică din cadrul altor autorităţi publice autonome.

Conform articolului 4 al Legii privind sistemul public de asigurări sociale de stat nr.489-XIV din 8 iulie 1999 şi anexei nr.3 al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 nr.250 din 8 iulie 2012, persoanele care desfăşoară activitate în funcţie electivă sau este numită la nivelul autorităţii executive, legislative sau judecătoreşti, pe durata mandatului, sunt supuse asigurării sociale de stat obligatoriu prin sistemul public de asigurări sociale.

Nu se acceptăGaranţiile sociale ale avocatului poporului corespund celor stabilite pentru persoanele care deţin funcţii de demnitate publică, suplimentate de garanţiile oferite unui judecător. Menirea acestora şi asigurarea protecţiei de stat este de a oferi siguranţă şi stimul pentru activitatea avocatului poporului. În plus, aceste elemente vor contribui la sporirea valorii faţă de această instituţie pe fundalul altor instituţii şi organe de stat. În acest context, lipsa la moment a alocaţiilor bugetare nu poate fi invocată pentru a lipsi avocatul poporului de anumite garanţii sociale.

De asemenea, şi conform Legii nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală avocaţii poporului urmează a fi suspuşi asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ceea ce urmează a fi reglementat în proiectul legii prezentat spre examinare.

Nu se acceptăMenţionăm că alin. a) nu se referă la asigurarea medicală obligatorie, ci la contractul civil de asigurare a vieţii şi sănătăţii

23

demnitate publică. Astfel, alineatul (2) urmează a fi adus în corespundere cu cele menţionate.

persoanei.

La art. 12 alin (3) sintagma „sau a rudelor apropiate” urmează a fi exclusă.

Se acceptă

La alin. (4) se propune substituirea sintagmei „Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”prin cuvîntul „ legislaţie”.

Se acceptă

Se propune introducerea unui nou alin (6) cu următorul conţinut:

(6) În caz de demisie sau după expirarea mandatului, Avocatul poporului este reîncadrat la locul de muncă (serviciul) precedent. În cazul inexistenţei locului de muncă (serviciului) precedent (lichidarea, reorganizarea unităţii, reducerea sau modificarea statului de personal) Avocatul poporului este reîncadrat, cu acordul său, la un loc de muncă (serviciu) echivalent, la aceeaşi unitate sau la alta.

Nu se acceptăO astfel de prevedere este generală şi se conţine în legislaţia muncii

Acest articol se propune a fi exclus în întregime, dat fiind că garanţiile sociale, salarizarea, sănătatea etc. sunt prevăzute de alte acte legislative: Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411- XII din 28.03.1995 şi altele.

Nu se acceptăPe lîngă garanţiile sociale prevăzute în actele legislative menţionate, avocatul poporului beneficiază şi de garanţii suplimentare, prevăzute la acest articol.

Cu privire la modul de salarizare a avocatului poporului (alin. 4 art. 12), este necesar de a se analiza oportunitatea ca acesta poate beneficia de aceeaşi retribuţie ca Preşedintele Curţii Constituţionale pentru a da plus valoare poziţiei pe care urmează să o ia avocatul poporului în

Nu se acceptăAvocatul poporului nu are statut de magistrat. Posibilitatea majorării salariului acestuia poate fi

24

rândul autorităţilor. examinată separat de prezentul proiect, prin modificarea legii 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar

Articolul 13. Încetarea mandatului avocatului poporului

(1) Mandatul avocatului poporului încetează în caz de:

a) demisie;b) pierdere a cetăţeniei

Republicii Moldova;c) revocare;d) incompatibilitate;e) imposibilitatea de a-şi

îndeplini atribuţiile mai mult de 4 luni consecutive din cauza stării de sănătate, confirmată prin certificatul medical;

f) pronunţarea unei sentinţe irevocabile de condamnare;

g) deces.(2) Temeiurile

prevăzute la alin. (1) lit. a)-b) şi lit. d)-g) se constată în şedinţă plenară a Parlamentului în baza raportului Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, prin adoptarea unei hotărîri în care se ia act de apariţia cauzei ce

d) Incompatibilitate, a se adăuga: “… în conformitate cu prevederile din articolul 9 al legii”

Nu se acceptă.Considerăm că nu este nevoie de specificare.

(3) Revocarea Avocatului Poporului ca urmare a încălcării obligaţiilor sale prevăzute la art. 11 alin (1) şi (2) poate din înaintată de cel puţin 20 2/3 de deputaţi. Hotărârea privind revocarea din funcţie se adoptă cu votul a 2/3 din deputaţii aleşi.Criteriile de incompatibilitate sunt menţionate în articolul 9 al legii, astfel, aici trebui făcută o trimitere la articolul în cauză, dacă nu există alte criterii de incompatibilitate, care ar trebui să fie, de asemenea, enumerateNumărul de 20 de deputaţi, necesar pentru a depune o moţiune de iniţiere a revocării din funcţie este prea mic pentru a garanta independenţa Oficiului. Un Avocat al Poporului care îndeplineşte cu adevărat funcţia Oficiului s-ar putea confrunta cu iniţieri constante de propuneri de revocare. Propunerile de revocare ar trebui să solicite, de asemenea, 2/3 din deputaţi, sau, cel puţin, majoritatea.

Se acceptă parţial.Considerăm necesară includerea nr. de 1/3 din deputaţi, utilizat şi pentru demiterea Preşedintelui RM

Propunem introducerea unui alineat nou precum şi modificarea alin 3 după cum urmează:

(3) Revocarea din funcţie a Avocatului poporului poate fi înaintată de cel puţin 20 de deputaţi. Hotărîrea privind revocarea din funcţie, se adoptă cu votul a 2/3 din deputaţii aleşi în baza raportului comisiei parlamentare speciale din membri ai Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice şi Comisiei juridice, numiri şi imunităţi

Se acceptă parţialPropunerea de revocare a AP din funcţie se va înainta de cel puţin 1/3 din deputaţi ( ca şi pentru Preşedintele RM), iar hotărîrea de revocare se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

25

determină încetarea mandatului.Revocarea din funcţie a

avocatului poporului ca urmare a încălcării obligaţiilor sale, prevăzute la art. 11 alin (1) şi (2), poate fi înaintată de cel puţin 20 de deputaţi. Hotărîrea privind revocarea din funcţie, se adoptă cu votul a 2/3 din deputaţii aleşi

(4) Pot constitui temei pentru revocarea Avocatului poporului:

a) acţiunile neconforme cu statutul de Avocat al poporului;

b) rămînere definitivă a actului de constatare prin care s-a stabilit emiterea/adaptarea de către Avocatul poporului a unui act administrativ sau încheiere unui act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese;

c) divulgarea informaţiilor confidenţiale şi a datelor cu caracter personal care i-au fost comunicate în cadrul activităţii sale, decît cu consimţămîntul persoanei la care acestea se referă;

d)divulgarea secretului de stat şi a altor informaţii şi date ocrotite de lege.

Se reformulează lit. b).

Alin. (3) art. 13 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Revocarea din funcţie a avocatului poporului ca urmare a încălcării obligaţiilor sale, prevăzute la art. 11 alin (1) şi (2), poate fi înaintată de cel puţin 40 de deputaţi. Hotărârea privind revocarea din funcţie, se adoptă cu votul a 2/3 din deputaţii aleşi.”

Se acceptă parţial.Considerăm necesară şi suficient 1/3 din deputaţi, utilizat şi pentru demiterea Preşedintelui RM.

Articolul 14. Avocatul pentru protecţia drepturilor copiilor

(1) Avocatul poporului este asistat în activitatea sa de un adjunct specializat în protecţia drepturilor copilului (în continuare - avocatul pentru protecţia drepturilor copilului).

(2) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului exercită funcţie de demnitate

Pentru asigurarea eficientă a activităţii avocatului poporului de asigurare şi de garantare a respectării drepturilor şi libertăţilor omului, propunem reglementarea în proiect a adjuncţilor avocatului poporului, specializaţi pe următoarele domenii de activitate: drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei, culte religioase şi minorităţi naţionale; drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor; forţele armate, justiţie; proprietate, muncă, protecţie socială.

Se acceptă parţialÎn vederea fortificării

independenţei şi eficienţei instituţiei avocatului parlamentar, rapoartele de evaluare a instituţiei recomandă un avocat care să aibă sub responsabilitatea sa materială protecţia tuturor drepturilor omului şi avocatul copilului (ca singurul avocat specializat,

26

publică şi dispune de drepturile şi obligaţiile prevăzute în prezenta lege.

(3) Poate fi avocat pentru protecţia drepturilor copilului persoana care întruneşte condiţiile prevăzute la art. 5.

(4) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului este numit în funcţie de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea avocatului poporului, în urma desfăşurării unui concurs. Condiţiile şi modalitatea de desfăşurare a concursului sunt stabilite de avocatul poporului cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (2) şi (3).

(5) Activitatea avocatului pentru protecţia drepturilor copilului încetează în condiţiile art. 13. Revocarea din funcţie a avocatului pentru protecţia drepturilor copilului se adoptă de Parlament la iniţiativa avocatului poporului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.

(6) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului se numeşte pe durata mandatului avocatului poporului, la cel mult două luni după numirea avocatului poporului.

conform recomandărilor reiterate în timpul mecanismului UPR, recomandărilor formulate de reprezentanţii UNICEF, UNDP etc.). Totodată, ţinînd cont de volumul mare de lucru al AP, se acceptă ca pe lîngă adjunctul responsabil de drepturile copilului, să fie şi un adjunct atribuţiile căruia vor fi stabilite de AP în dependenţă de necesităţi.

La art. 14 alin. (7), necesită a fi expres determinat termenul în care va fi informat avocatul poporului despre urmărire, atragere la răspundere penală, percheziţionare sau arestare a avocatului pentru protecţia drepturilor copilului.De asemenea, sintagma „ , cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă” urmează a fi exclusă. Or, informarea post-factum despre acţiunile procesual-penale nu afectează eficienţa măsurilor în cauză.

Alin. a fost exclus

Legiuitorul este îndemnat să ia în considerare, la stipularea procedurii de revocare din funcţia a Avocatului pentru protecţia drepturilor Copilului, aceleaşi condiţii sau condiţii foarte asemănătoare ca şi în cazul Avocatului Poporului. În timp ce Articolul 14 propus prevede un anumit nivel de independenţă a avocatului pentru protecţia drepturilor copilului, procedura de revocare, astfel cum este prevăzută la alin (5), poate pune în pericol independenţa acestuia de a acţiona în interesul superior al copilului ori de câte ori există încălcări sensibile ale drepturilor copilului, sau în

Se acceptă

27

(7) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului poate fi urmărit şi atras la răspundere penală pentru fapte, altele decît cele prevăzute la art. 3 alin. (3), poate fi reţinut, percheziţionat sau arestat cu informarea avocatului poporului, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.

(8) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului se bucură de protecţie de stat şi garanţii sociale în conformitate cu prevederile art.12.

caz de priorităţi conflictuale ale Oficiului. Comentariul General nr. 2 al Comitetului pentru Drepturile Copilului (CRC/GC/2002/2) subliniază necesitatea asigurării unei astfel de independenţe a avocatului pentru protecţia drepturilor copilului, încât acesta să-şi îndeplinească mandatului în mod eficient. Scopul reformei instituţionale a Centrului pentru Drepturile Omului şi a instituţiei avocatului parlamentar, (reieşind din expertizele efectuate pe parcursul ultimilor ani de către experţii internaţionali Richard Carver şi Alexey Korotaev (2007), Allar Yox (2009), Marek Antoni Nowicki (2010) şi experţii naţionali Victor Zaharia (2011), Asociaţia pentru Democraţie Participativă ADEPT (2012)) constă în consolidarea vocii Instituţiei Naţionale de Protecţie a Drepturiolor Omului şi fortificarea capacităţilor personalului de a reacţiona la orice provocare pe dimensiunea drepturilor omului. Ca mijloc unanim recunoscut a fost identificată procedura de reducere a numărului avocaţilor parlamentari şi instituirea unei structuri funcţionale care ar deriva din spiritul de echipă. Instituirea unui mecanism cvasiegal de numire a adjunctului (avocatul pentru protecţia drepturilor copilului), în lipsa unor prevederi clare de conlucrate pe orizontală sau verticală cu avocatul poporului, nu vor schimba esenţial starea de lucruri existentă în baza Legii cu privire la avocaţii parlamentari nr. 1349. Mai mult ca atît, un adjunct nu va fi în stare să asigure asistenţa necesară în exercitarea mandatului care, reieşind din ”necesităţile societăţii” cere implicare pe astfel de dimensiuni de drept, cum ar fi prevenirea torturii, nediscriminare, egalitate de gen, drepturile generaţiilor viitoare.

De aceea considerăm că instituţionalizarea asistării avocatului poporului în exercitarea mandatului de către cîţiva adjuncţi, lăsînd la discreţia avocatului poporului deciderea asupra numărului acestora reieşind din limita alocaţiilor bugetare şi a efectivului limită de personal, ar fi soluţia ideală pentru asigurarea funcţionalităţii instituţiei la nivelul superior de

Se acceptă parţialAvocatul poporului va avea doi adjuncţi, unul dintre care specializat, iar atribuţiile celuilalt vor fi stabilite de Avocatul poporului. Procedura de numire este una mai simplificată decît cea prevăzută pentru ombudsman.

28

organizare. Concomitent, considerăm că legea trebuie să prevadă posibilitatea instituirii, în funcţie de necesităţi şi posibilităţile statului, a ombudsmanilor specializaţi (ex: copii, forţele armate etc).

La alin (2), după cuvîntul „dispune de” se propune a se introduce cuvîntul „ garanţiile”

Nu se acceptăAceasta este prevăzut la alin (9) a acestui articol.

La alin. (4), sintagma „în urma desfăşurării unui concurs. Condiţiile şi modalitatea de desfăşurare a concursului sunt stabilite de avocatul poporului cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (2) şi (3)” se propune a fi exclus.,

Nu se acceptăAstfel se respectă principiul transparenţei la alegerea adjuncţilor avocatului poporului.

Se propune ca alin. (7) să aibă următorul conţinut:(7) Avocatul poporului pentru protecţia

drepturilor copilului poartă răspundere personală pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a atribuţiilor care îi revin.

Se acceptă

Alin. (4). articolul 14 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului este numit în funcţie de către Parlament cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea avocatului poporului, în urma desfăşurării unui concurs. Condiţiile şi modalitatea de desfăşurare a concursului sunt stabilite de Comisia juridică /sau/ Comisia pentru drepturile omului şi relaţii interetnice cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (2) şi (3)”.

Nu se acceptăReieşind din faptul că candidatura avocatului poporului pentru protecţia drepturilor copilului este înaintată de către avocatul poporului, considerăm raţional ca şi concursul pentru selectarea acestuia să fie organizat de avocatul poporului.

Articolul 15. Atribuţiile avocatului pentru protecţia drepturilor copiilor

(1) Avocatul pentru

Ţinînd cont de prevederile art.48 alin.(1) şi (4) al Constituţiei Republicii Moldova din 29.07.1994, art.46, 54 şi 61 alin.(1) al Codul familiei nr.1316 din 26.10.2000, cuvintele „fără acordul părinţilor sau reprezentanţilor

Nu se acceptăMenţionăm ca AP are un rol deosebit de important, intervenind în toate situaţiile

29

protecţia drepturilor copilului îşi exercită exclusiv atribuţiile pentru garantarea respectării drepturilor şi a libertăţilor copilului şi realizării, la nivel naţional, de către autorităţile publice, de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile, a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.

(2) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului este obligat să acorde protecţie şi asistenţă copilului şi la cererea acestuia, fără acordul părinţilor sau reprezentanţilor legali.

(3) În vederea garantării drepturilor şi libertăţilor copilului, avocatul pentru protecţia drepturilor copilului poate asista copilul aflat în dificultate sau în situaţii de risc, chiar în lipsa informării sau acordului părinţilor sau reprezentanţilor legali.

(4) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului desfăşoară acţiuni prevăzute de lege şi din proprie iniţiativă, cooperând, în acest scop, cu cetăţenii, organizaţiile necomerciale sau instituţiile şi autorităţile publice cu activitate în domeniu.

legali” urmează a fi excluse din art.15 alin.(2) şi (3) al proiectului Legii.

în care sînt incălcate drepturile şi libertăţile copilului. Astfel, ingerinţa în relaţiile familiale este una strict necesară şi proporţională scopului legitim urmărit, cu atît mai mult că deseori încălcarea drepturilor copilului este comisă anume de părinţi.

La art. 15, propunem revizuirea prevederilor alineatelor (2) şi (3) din motiv că prin implementarea acestora, în redacţia propusă, ar putea fi create premise de ingerinţă în viaţa privată a persoanelor şi, în general, în familie. În acest sens, art. 28 şi 48 din Constituţia Republicii Moldova stabilesc că statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată, iar conform prevederilor art. 2 alin. (3) din Codului familiei, un principiu ce reglementează relaţiile familiale constă în inadmisibilitatea amestecului deliberat în relaţiile familiale.

Nu se acceptăMenţionăm ca Avocatul Poporului pentru protecţia drepturilor copilului are un rol deosebit de important, intervenind in toate situaţiile în care sînt încălcate drepturile şi libertăţile acestuia. Astfel, ingerinţa în relaţiile familiale este una strict necesară şi proporţională scopului legitim urmărit, cu atît mai mult că deseori încălcarea drepturilor copilului este comisă anume de părinţi sau reprezentanţii legali

La alin (1) se propune excluderea cuvîntului „exclusiv” precum şi substituire cuvîntului „ garantarea” prin cuvîntul „ asigurarea”.

Se acceptă

La alin.(2) se propune substituirea sintagmei „ este obligat să acorde” cu cuvîntul „ oferă”.

Se acceptă

Se propune următoarea redacţie a alin (3) şi (4) :(3) În vederea asigurării respectării drepturilor şi

Se acceptă

30

(5) Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului decide asupra sesizărilor privind încălcarea drepturilor sau libertăţilor copiilor, şi solicită autorităţilor publice şi persoanelor cu funcţii de răspundere încetarea încălcării acestora.

(6) În scopul apărării drepturilor şi libertăţilor copilului, avocatul pentru protecţia drepturilor copilului poate înainta acţiuni în instanţele judecătoreşti.

(7) În activitatea sa avocatul pentru protecţia drepturilor copilului este asitat de o direcţie specializată în cadrul Oficiului avocatului poporului.

(8) În calitate de adjunct al avocatului poporului, avocatul pentru protecţia drepturilor copilului, asigură îndeplinirea atribuţiilor avocatului poporului pe perioada absenţei acestuia.

libertăţilor copilului, Avocatul poporului pentru protecţia drepturilor copilului este în drept să acţioneze din proprie iniţiativă pentru a asista copilul aflat în dificultate sau în situaţii de risc, fără a solicita acordul părinţilor sau reprezentanţilor legali..

(4) În exercitarea mandatului, avocatul poporului pentru protecţia drepturilor copilului cooperează cu cetăţenii, organizaţiile necomerciale sau instituţiile şi autorităţile publice cu activitate în domeniu.

La alin (5), se propune excluderea sintagmei „şi solicită autorităţilor publice şi persoanelor cu funcţii de răspundere încetarea încălcării acestora. „

Se acceptă

La alin.(7) se propune substituirea cuvîntului „ Direcţie” prin cuvîntul „ subdiviziune”.

Se acceptă

Se recomandă ca articolul să prevadă în mod expres că un copil poate apela la avocatul pentru protecţia drepturilor copilului atunci când acesta consideră că i-au fost încălcate drepturile.

Se acceptă. Aspectul respectiv este prevăzut la alin. 2.

Procedura de examinare a plângerii copilului va fi ajustată la maturitatea intelectuală şi mentală a copilului. Copilul va fi anunţat despre rezultatul examinării plângerii acestuia în formă corespunzătoare.

Se acceptă

A se adăuga o nouă frază la alin. (7) “Resursele necesare pentru realizarea competenţelor atribuite avocatului pentru protecţia drepturilor copiilor sunt incluse într-o linie bugetară separată a bugetului general al Oficiului Avocatului Poporului.”

Nu se acceptăAvocatul poporului pentru protecţia drepturilor copilului are rolul de adjunct al avocatului poporului, cu specializarea în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Astfel, deoarece în

31

activitatea lor, atît avocatul poporului, cît şi adjunctul său sînt asistaţi de acelaşi Oficiul, bugetul acestora nu necesită a fi strict separat

A se adăuga: o nouă litera la articolul 15 propus, o prevedere de acordare avocatului pentru protecţia drepturilor copilului dreptul de a mandata reprezentanţe locale să acţioneze în numele său la nivel local.

Se acceptă şi se reformulează art. 43 alin. (2)

Se propune enumerarea în propunerea de articolul 15 din proiectul de lege a activităţilor avocatului pentru protecţia drepturilor copilului, în conformitate cu principiile prevăzute în Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului. În urma recomandărilor Comentariului general nr. 2, lista poate fi elaborată de-a lungul următoarelor linii: (a) Iniţierea investigaţiilor în orice situaţie de încălcare a drepturilor copilului, pe bază de plângeri sau din proprie iniţiativă, în domeniul de aplicare al mandatului lor;

(b) Efectuarea anchetelor în chestiuni referitoare la drepturile copilului;(c) Pregătirea şi difuzarea avizelor, recomandărilor şi rapoartelor, fie la cererea autorităţilor naţionale sau din proprie iniţiativă, cu privire la orice chestiune referitoare la promovarea şi protecţia drepturilor copilului;(d) Urmărirea îndeaproape a caracterului adecvat şi eficienţei legislaţiei şi practicii referitoare la protecţia drepturilor copilului;(e) Promovarea armonizării legislaţiei, reglementărilor şi practicilor naţionale cu Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, cu protocoalele sale facultative şi alte instrumente internaţionale privind drepturile omului,

Nu se acceptăRespectarea prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului este garantată de Constituţie şi este prevăzută la art. 15 alin. (1) din proiect, fapt pentru care nu considerăm necesar dublarea prevederilor acesteia în textul proiectului.

32

relevante pentru drepturile copiilor şi promovarea implementării eficiente a acestora, inclusiv prin furnizarea de consultanţă organismelor publice şi private în vederea interpretării şi aplicării Convenţiei;(f) Asigurarea faptului că factorii de decizie de politică economică naţională iau drepturilor copilului în considerare la stabilirea şi evaluarea planurilor naţionale economice şi de dezvoltare;(g) Revizuirea şi raportul privind implementarea şi monitorizarea de către guvern a stării drepturilor copilului, căutând să se asigure că statisticile sunt dezagregate în mod adecvat şi alte informaţii sunt colectate în mod regulat, în scopul de a determina ceea ce trebuie de făcut pentru a realiza drepturile copiilor;(h) Încurajarea ratificării sau aderării la toate instrumentele internaţionale relevante privind drepturile omului;(i) În conformitate cu articolul 3 al Convenţiei, asigurarea faptului că impactul legislaţiei şi politicilor asupra copiilor este analizat cu atenţie de la dezvoltare, la punerea în aplicare şi dincolo de aceasta;(j) În lumina articolului 12, asigurarea faptului că punctele de vedere ale copiilor sunt exprimate şi auzite în chestiuni legate de drepturile omului şi în definirea problemelor legate de drepturile lor;(k) Pledoaria pentru şi facilitarea participării semnificative a ONG-urilor pentru drepturile copilului, inclusiv organizaţiile formate din copii, în dezvoltarea legislaţiei interne şi a instrumentelor internaţionale pe probleme care afectează copiii;(l) Promovarea înţelegerii şi conştientizării publice a importanţei drepturilor copilului şi, în acest scop, cooperarea strânsă cu mass-media şi efectuarea sau sponsorizarea activităţilor de cercetare şi de educaţie în

33

domeniu;(m) În conformitate cu articolul 42 al Convenţiei, sensibilizarea Guvernului, agenţiilor publice şi a publicului larg cu privire la prevederile Convenţiei şi monitorizarea modului în care statul îşi îndeplineşte obligaţiile în acest sens;(n) Sprijinirea formulării programelor de predare, cercetare şi integrare a drepturilor copiilor în programele şcolare şi universitare, precum şi în cercurile profesionale;(o) Organizarea educaţiei în domeniul drepturilor omului, care se concentrează în special asupra copiilor (în plus faţă de promovarea înţelegerii publicului larg cu privire la importanţa drepturilor copilului);(p) Aplicarea procedurilor legale pentru a apăra drepturile copilului în Stat, sau asigurarea asistenţei juridice pentru copii;(q) Angajarea în procese de mediere sau conciliere înainte de a duce cazurile în faţa instanţei, acolo unde este cazul;(r) Oferirea de expertiză în domeniul drepturilor copiilor în instanţele de judecată, în cazurile adecvate, ca amicus curiae sau intervenor;(s) În conformitate cu articolul 3 din Convenţie, efectuarea vizitelor la casele de minori (şi toate locurile în care copiii sunt deţinuţi pentru reformă sau pedeapsă) şi instituţiile medicale, pentru a raporta cu privire la situaţia curentă şi pentru a face recomandări pentru îmbunătăţirea acesteia;(t) Efectuarea altor activităţi, care sunt incidentale celor de mai sus.Aceasta va asigura un buget separat alocat pentru activitatea avocatului pentru protecţia drepturilor copilului.Propunerea de articol 43 alineatul (2) din proiectul de lege, care enumeră competenţele oficiilor locale ale Avocatului

34

Poporului, trebuie să asigure dreptul avocatului pentru protecţia drepturilor copilului de a mandata reprezentanţele locale să acţioneze în numele său. Acest lucru va asigura accesul copiilor (mai ales celor deosebit de vulnerabili), la nivel local, la instituţia Ombudsmanului.În ceea ce priveşte atribuţiile avocatului pentru protecţia drepturilor copilului descrise la articolul 15 propus, se recomandă ca acestea să fie menţionate separat, ţinând seama de angajamentele internaţionale în temeiul Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului. Acest lucru va asigura că preocupările copilului nu sunt pierdute de pe ordinea de zi a adulţilor, că protecţia drepturilor copilului este "integrată" în rândul părţilor interesate şi că statutul special al copiilor este luat în considerare. Comentariul General nr. 2 al Comitetului pentru Drepturile Copilului (CRC/GC/2002/2), la punctul 19, listează tipul de activităţi pe care instituţiile naţionale în domeniul drepturilor omului ar trebui să le efectueze, în legătură cu implementarea drepturilor copiilor în temeiul Convenţiei ONU privind drepturile copilului.La art. 15 – completarea competenţelor avocatului poporului pentru protecţia drepturilor copilului cu principiile prevăzute în Convenţia ONU cu privire la Drepturile Copilului şi Comentariului general nr. 2 al Comitetului în speţă (CRC/GC/2002/2) – punctul 19;

Nu se acceptă

Art. 16 alin. (4) urmează a fi modificat după cum urmează:În exercitarea mandatului adjunctul Avocatul poporului pentru protecţia drepturilor copilului cooperează cu orice persoană, organizaţiile necomerciale sau instituţiile şi autorităţile publice cu activitate în domeniu.

Se acceptă

35

Articolul 16. Atribuţiile avocatului poporului

În exercitarea mandatului, avocatul poporului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) recepţionează şi examinează sesizările persoanelor cu privire la încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului şi remite, în termenele stabilite, un răspuns în scris petiţionarului în privinţa sesizării depuse;

b) prezintă autorităţilor şi/sau persoanelor responsabile propuneri şi recomandări privind repunerea în drepturi a persoanelor în privinţa cărora s-a constatat încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;

c) contribuie la soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor între autorităţile publice şi petiţionari;

d) prezintă propuneri şi recomandări de perfecţionare a legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului;

e) înaintează sesizări către Curtea Constituţională;

f) îndeplineşte şi alte atribuţii în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Luînd în considerare Rezoluţia 48/134 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 decembrie 1993 privind Instituţiile Naţionale pentru Promovarea şi Protejarea Drepturilor Omului, considerăm oportun de completat art.16 cu următoarele atribuţii:

„Promovează şi asigură armonizarea prevederilor legislaţiei naţionale cît şi practicii aplicării a acestora cu instrumentele internaţionale privind drepturile omului la care Republica Moldova este parte.”

„Încurajează ratificarea instrumentelor menţionate mai sus sau aderarea la aceste instrumente, precum şi acordă suport metodologic pentru asigurarea implementării lor.

Se acceptă parţialArmonizarea legislaţiei naţionale cu instrumentele internaţionale este de competenţa Centrului de Armonizare a Legislaţiei.

Se propune următorul cuprins a articolului: (1)_În exercitarea mandatului, Avocatul poporului

îndeplineşte următoarele atribuţii principale:a) contribuie la repunerea în drepturi a cetăţenilor b) contribuie la soluţionarea pe cale amiabilă a

conflictelor între autorităţile publice şi petiţionari;c) contribuie la perfecţionarea legislaţiei în domeniul

drepturilor omului;

d)prezintă propuneri şi recomandări de ratificare sau aderare la instrumente internaţionale în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului şi acordă suport metodologic pentru asigurarea implementării lor;

e) îndeplineşte atribuţiile specifice de Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii în conformitate cu protocolul Opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau

Nu se acceptăConsiderăm că redacţia actuală articolului dat este una bună şi corespunde specificului instituţiei avocatului poporului

36

degradante.f) promovează drepturile omului în societate

(2) Avocatul poporului îndeplineşte şi alte atribuţii în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Textul articolului 16 ar putea fi reformulat în modul următor: “Fără a constitui o instanţă de apel sau a interfera altfel cu ierarhia de cazuri, Avocatul Poporului are dreptul de a aborda aspectele privind drepturile omului din orice domeniu de drept şi să acţioneze ca un terţ independent în abordarea aspectelor legate de drepturile omului a oricărei proceduri”e) A se adăuga: “sau alte instanţe judecătoreşti competente”

Se acceptă cu reformulare

A se adăuga o literă nouă “g) Puteri actio popularis” Se acceptă cu reformulare

În timp ce obiectivul formulărilor cuprinse în articolul 16 al Legii în vigoare a fost discutat, şi suntem de acord că Avocatul Poporului nu ar trebui să preia atribuţiile altor autorităţi competente, continuăm să credem că textul din articolul respectiv poate fi îmbunătăţit, atât pentru a clarifica competenţele ombudsmanilor în ceea ce priveşte procedurile judiciare în curs de desfăşurare, precum şi pentru a exclude interpretările problematice sau prea limitate cu privire la puterile şi competenţele ombudsmanului.Potrivit recomandării CERD 12 şi Principiilor de la Paris, "independenţa oficiului avocaţilor parlamentari" şi "consolidarea rolului său în eliminarea discriminării rasiale prin utilizarea eficientă a puterii legale", ar trebui să fie înţeleasă ca responsabilitatea de a depune plângeri la toate instanţele judecătoreşti competente, nu doar la Curtea

Se acceptă

37

Constituţională, precum şi puterea de a acţiona din proprie iniţiativă.

Articolul 17. Competenţa de examinare a sesizărilor

(1) Avocatul poporului examinează sesizările cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor care locuiesc permanent sau se află temporar pe teritoriul ţării, denumiţi în continuare petiţionari, ale căror drepturi şi libertăţi au fost încălcate în Republica Moldova.

(2) Avocatul poporului nu substituie prin competenţele sale organele de drept şi instanţele judecătoreşti şi nu examinează sesizările, modul de examinare al cărora este prevăzut de codul penal, codul de procedură penală, codul civil, codul de procedură civilă, codul contravenţional, legislaţia muncii.

(3) Avocatul poporului examinează sesizările privind deciziile sau acţiunile (inacţiunile) autorităţilor publice, organizaţiilor şi întreprinderilor, indiferent de tipul de proprietate, organizaţiilor necomerciale şi persoanelor cu funcţii de răspundere de toate nivelurile

Se propune completarea alin. (4) cu următorul text: „şi sesizările, modul de examinare al cărora este prevăzut de codul penal, codul de procedură penală, codul civil, codul de procedură civilă, codul contravenţional, legislaţia muncii.

Nu se acceptăAceasta rezultă din conţinutul articolului şi nu necesită a fi specificat.

Propunem completarea art.17 alin.(4) „Competenţa de examinare a sesizărilor” din proiectul de lege cu următoarea sintagmă „ , precum şi actele autorităţilor publice exceptate de la controlul judecătoresc, în condiţiile legii contenciosului administrativ.” Conform art.4 lit.d) şi e) din Legea contenciosului administrativ nr.793-XIV din 10.02.2000 „actele de comandament cu caracter militar, actele administrative referitoare la securitatea naţională a Republicii Moldova, la exercitarea regimului stării excepţionale, la măsurile de urgenţă, etc.” sînt exceptate de la controlul judecătoresc. Astfel, actele menţionate pot fi emise, potrivit competenţei legale, atît de către Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Prim-ministrul Republicii Moldova, precum şi de către Ministerul Apărării, Marele Stat Major al Armatei Naţionale, conform Constituţiei Republicii Moldova (art.66 lit.l), lit.m), art.87), Legea nr.345-XV din 25.07.2003 cu privire la apărarea naţională, Legea nr.212-XV din 24.06.2004 privind regimul stării de urgenţă, de asediu şi de război, etc.

Nu se acceptăPropunerea nu se încadrează în contextul alin (4), deoarece la acest alineat este vorba despre acţiunile/inacţiunile unor demnitari şi nu la actele emise de autorităţile publice. În ceea ce priveşte excepţiile invocate, ele se încadrează la alineatul (2).

(1) A se adăuga: “…sau oricărei altei persoane care pretinde administrare defectuoasă sau abuz în ceea ce priveşte Republica Moldova”

Propunerea în conformitate cu articolul 17 alineatul (1) în formularea actuală ar limita arbitrar sfera persoanelor care

Se acceptă cu reformulare

38

care, conform opiniei petiţionarului, au încălcat drepturile şi libertăţile sale.

(4) Avocatul poporului nu examinează sesizările privind acţiunile/inacţiunile Preşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova şi Prim-ministrului Republicii Moldova.

au dreptul de a adresa petiţii Avocatului Poporului. De exemplu, conform interpretării actuale, Avocatul Poporului va fi exclus de la examinarea unei cereri înaintate de un străin expulzat din Republica Moldova şi care nu se mai află pe teritoriul acesteia.(2) Avocatul Poporului nu substituie prin competenţele sale atribuţiile organelor de drept şi a instanţelor judecătoreşti, nu examinează sesizările, modul de examinare al cărorora este procedurile cărora sunt prevăzute de Codul penal, Codul de procedură penală, Codul civil, Codul de procedură civilă, codul contravenţional, legislaţia muncii.

Se acceptă

(3) Avocatul poporului examinează sesizările ..A SE ADĂUGA: sau acţionează din oficiu…

Se acceptă cu reformulare

A elimina (4) Avocatul poporului nu examinează sesizările privind acţiunile/inacţiunilePreşedintelui Republicii Moldova, Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldovaşi Prim-ministrului Republicii Moldova.Propus pentru a fi reformulat, or mandatul Ombudsmanului include examinarea sesizărilor, dar de o manieră diferită de cea a instanţei judecătoreşti, de exemplu. Deci, reformularea dată clarifică această diferenţă, fără a diminua rolul Ombudsmanului. În conformitate cu Principiile de la Paris, avocatul ar trebui să aibă independenţă în a prelua orice situaţie de încălcare a drepturilor omului, conform propriei decizii; acţionând din oficiu va asigura acest drept.Articolul 17 (4) pare a fi o limitare arbitrară şi ar trebui eliminat.

Se acceptă

Prevederile alin (2) îngustează excesiv sesizările care pot fi examinate de avocatul poporului, deoarece majoritatea încălcărilor drepturilor fundamentale ale omului comise ar urma să fie examinate prin prisma codului penal, codului

Se acceptă

39

de procedură penală, codului civil, codului de procedură civilă, codului contravenţional, legislaţiei muncii. În acest sens avocatul poporului intervine ca o instanţă independentă şi respectiv limitele menţionate mai sus nu sunt oportune.

Articolul 18. Condiţiile sesizării avocatului poporului

(1) Sesizarea adresată avocatului poporului se depune pînă la expirarea unui an din ziua încălcării presupuse a drepturilor sau libertăţilor petiţionarului sau din ziua cînd petiţionarul a aflat despre presupusa încălcare.

(2) Sesizările sînt prezentate avocatului poporului în scris, personal sau prin poştă, fax, e-mail sau alt mijloc de comunicare, în limba de stat sau într-o altă limbă de circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova.

(3) Sesizarea adresată avocatului poporului din partea unei persoane aflate într-un loc de detenţie nu se supune controlului de administraţia respectivului loc de detenţie şi se expediază destinatarului în decurs de 24 de ore. (4) Sesizările adresate avocatului poporului sînt scutite de taxa de stat.

Se recomandă la alineatul (2) să prevadă posibilitatea petiţionarului de a depune plîngeri avocatului poporului şi în limba sa maternă, termenul ” limbă de circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova” fiind unul interpretabil.Un exemplu relevant este Legea cu privire la avocatul poporului din Slovacia. Aceasta prevede că reclamantul poate să folosească limba maternă, ceea ce garantează mai multe drepturi, de exemplu, pentru persoanele care locuiesc în Moldova, dar care vorbesc o altă limbă decât cele prevăzute de Legea cu privire la limbile vorbite în teritoriul Republicii Moldova. Această modificare ar putea acoperi refugiaţii, imigranţii şi de asemenea alte grupuri de persoane.

Nu se acceptă. La stabilirea limbii în care va fi depusă sesizarea se vor lua în vedere prevederile referitoare la circulaţia limbilor pe teritoriul RM.

Este recomandabil la alineatul (2) să fie inclusă şi modalitatea de depunere a plângerilor şi în formă verbală.

Se acceptăÎn vederea fortificării instituţiei AP, considerăm necesar depunerea plîngerilor să fie efectuată în formă scrisă pentru a putea duce evidenta acestora, a le înregistra precum şi a garanta dreptul persoanei de a primi raspunsul in termenul prevăzut de lege.

Se recomandă crearea formei electronice pe pagina Centrului pentru Drepturile Omului, care să permită

Nu se acceptăCompartimentele paginii

40

completarea şi trimiterea acesteia către instituţie, în timp ce autorul plângerii va primi o confirmare de primire a reclamaţiei sale. Forma electronică disponibilă pe www.vop.gov.sk poate fi folosită ca sursă de inspiraţie.

web a Oficiului avocatului poporului, nu necesită a fi reglementate prin lege.

(2) Sesizările sunt prezentate avocatului poporului în scris A SE ADĂUGA: sau verbalObligaţia de a depune o sesizare în scris, în principiu, poate stabili o limitare arbitrară asupra competenţelor Avocatului Poporului de a acţiona în baza oricăror chestiuni imperioase sau reclamaţii cu privire la drepturile omului. Se propune să se stabilească în mod explicit faptul că Avocatul Poporului poate acţiona asupra sesizărilor verbale, pentru ca Avocatul Poporului să acţioneze în baza oricărei forme de plângere imperioasă privind drepturile omului.

Se acceptă şi se introduce un nou alineat

Alin. (2) art. 18 urmează a fi modificat şi va avea următorul conţinut: „Sesizările sunt prezentate avocatului poporului în scris, personal sau prin poştă, fax, e-mail sau alt mijloc de comunicare, în limba de stat”. Urmează a fi exclusă prevederea „sau într-o altă limbă de circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova”.

Nu se acceptăSe vor lua în consideraşie prevederile referitoare la circulaţia limbilor pe teritoriul RM.

Articolul 19. Conţinutul sesizării

(1) În sesizarea adresată avocatului poporului se indică:

a) numele, prenumele şi adresa petiţionarului;

b) semnătura petiţionarului;c) autoritatea sau persoana

cu funcţii de răspundere în rezultatul acţiunilor sau inacţiunilor căreia a avut loc încălcarea drepturilor sau

Drept criteriu de admisibilitate a sesizării adresate avocatului poporului, la art.19 al proiectului Legii urmează de specificat şi data întocmirii sesizării.

Se acceptă

Se propune să fie eliminat în întregimePropunerea prevăzută de articolul 19 se referă la aspecte care, în principiu, ar trebui să ţină de regulamentul intern al oficiului Avocatului Poporului. În plus, în măsura în care criteriile enunţate vor fi stabilite în lege, acestea ar interzice Avocatului Poporului să acţioneze asupra sesizărilor verbale, să întreprindă acţiuni din oficiu, sau alte acţiuni care ar putea fi necesare în interesul public. Se

Nu se acceptă.În vederea protejării mai eficiente a drepturilor şi libertăţilor omului, precum şi pentru buna desfăşurare a procesului de examinare a plîngerilor, forma scrisă a acestora este absolut

41

libertăţilor, în cazul în care se cunoaşte.

(2) În cazul în care motivele invocate în sesizare au constituit obiect al examinării de către alte autorităţi, la sesizarea adresată avocatului poporului se anexează şi copiile răspunsurilor respectivelor autorităţi.

(3) Dacă sesizarea nu corespunde cerinţelor specificate la alin. (1), ea se restituie fără examinare.

propune eliminarea articolului 19 în ansamblul său, în locul acestuia stabilindu-se faptul că modalităţile precise pentru formatul sesizării trebuie să fie o chestiune de regulament intern, şi că aceste regulamente sunt făcute publice.

necesară.AP se poate autosesiza chiar şi în lipsa sesizării depuse în scris.

În articolul 19 este oportun de a stabili în lege că petiţionarul este obligat de a indica în sesizare şi pretinsa încălcare suplimentar la informaţiile care urmează a fi solicitate conform textului actual.

Se acceptă cu reformulare

Considerăm necesară o altă redacţie a art. 19 din proiect or, redacţia actuală nu menţionează nimic despre conţinutul sesizării adresate avocatului poporului.

Nu se acceptă

Articolul 20. Primirea spre examinare a sesizărilor

(1) După recepţionarea sesizării, avocatul poporului este în drept:

a) să accepte sesizarea spre examinare;

b) să restituie sesizarea fără examinare, explicînd petiţionarului procedura pe care acesta este în drept să o folosească pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile;

c) să remită sesizarea organelor competente pentru a fi examinată în conformitate cu Legea cu privire la petiţionare.

(2) În termen de 10 zile de la data recepţionării sesizării, avocatul poporului înştiinţează petiţionarul că sesizarea lui este acceptată spre examinare sau este

La art.20, după alin.(3) urmează de introdus un alineat suplimentar în următoarea redacţie: „În cazul recepţionării refuzului de a accepta sesizarea spre examinare, petiţionarul poate depune o nouă sesizare după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru emiterea de către avocatul poporului a refuzului examinării sesizării precedente”.

Se acceptă

Se propune menţionarea expresă în articol a motivelor obligatorii de respingere a plângerii:Spre exemplu:- cauza nu intră sub incidenţa mandatului avocatului poporului sau nu se referă la autorul acesteia,- cauza care face obiectul plângerii este în instanţă şi nu există întârzieri în examinare sau instanţa a emis deja o decizie asupra acesteia,- cauza care face obiectul plângerii este doar cercetată sau a fost deja cercetată de autorităţile judiciare,- reclamantul îşi retrage plângerea sau anunţă că nu mai doreşte cercetarea acesteia, Motivele facultative de respingere a cererii pot fi următoarele:Atunci când:

Nu se acceptăTemeiurile pentru respingerea sesizării au fost prevăzute la alte articole ale proiectului.

42

remisă organelor competente. În cazul în care sesizarea este restituită fără examinare, în mod obligatoriu se indică motivele restituirii.

(3) Refuzul de a accepta sesizarea spre examinare nu poate fi atacat.

(4) Sesizarea repetată în privinţa aceloraşi persoane şi aceloraşi fapte se acceptă spre examinare numai în cazul apariţiei unor circumstanţe noi.

- cauza se referă la o acţiune care a fost deja soluţionată de avocatul poporului şi plângerea repetată nu conţine fapte noi,

- plângerea este vădit nefondată,- reclamantul a decedat.

Se propune următoarea redacţie pentru articolul respectiv:(1) După recepţionarea sesizării, Avocatul

poporului este în drept:a) să accepte sesizarea spre examinare;b) să explice petiţionarului procedura pe care

acesta este în drept să o folosească pentru a-şi apăra drepturile şi libertăţile;

c) să restituie sesizarea, indicînd obligatoriu motivul restituirii;

(2) În termen de 10 zile de la data recepţionării sesizării, petiţionarul este înştiinţat despre decizia adoptată.

(3) Refuzul de a accepta sesizarea spre examinare nu poare fi atacat.

(4) Sesizarea repetată poate fi depusă după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru restituire .(4) Sesizarea repetată în privinţa aceloraşi persoane şi aceloraşi fapte poate fi depusă numai în cazul apariţiei unor circumstanţe noi.

Se acceptă parţial

Alin. (1) art. 20 urmează a fi completat cu o nouă literă în care se va indica încă o circumstanţă: „va respinge sesizarea în condiţiile articolului 22 alin. (5)”.

La art. 20. nu este clar ce se are în vedere prin „refuzul de a accepta sesizarea spre examinare”, or avocatul poporului

Nu se acceptăArt. 20 reglementează acţiunile AP după recepţionarea sesizării, iar art. 22 alin (5) reglementează acţiunile AP de după examinare. În acest context, articolele

43

nu „refuză” în a examina sesizarea ci restituie sesizarea conforma lit. b) sau respinge sesizarea conform art. 22 alin. (5).

menţionate se referă la etape diferite de examinare a sesizării .

Se acceptă

Articolul 21. Sesizarea din oficiu a avocatului poporului

(1) În cazul cînd există informaţii veridice privind încălcarea în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului, în cazurile de o importanţă socială deosebită sau în cazul cînd este necesar de a apăra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine stătător mijloacele juridice de apărare, avocatul poporului este în drept să acţioneze din proprie iniţiativă, luînd, în limitele competenţei sale, măsurile corespunzătoare.

(2) În cazul în care se constată încălcări în masă sau grave ale drepturilor şi libertăţilor omului, avocatul poporului poate solicita prezentarea unui raport la una din şedinţele Parlamentului sau Guvernului, precum şi să propună instituirea unor comisii speciale care să cerceteze aceste fapte.

Se propune următoarea redacţie a articolului:(1) În cazul cînd există informaţii veridice privind

încălcarea în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului sau în cazurile de o importanţă socială deosebită, Avocatul poporului este în drept să acţioneze din proprie iniţiativă.

(2) În cazul în care se constată încălcări în masă sau grave ale drepturilor şi libertăţilor omului, Avocatul poporului are dreptul să prezinte rapoarte speciale la şedinţele Parlamentului, precum şi să propună instituirea unor comisii speciale care să cerceteze aceste fapte.

Se acceptă parţialSe consideră oportun ca AP să poată acţiona din oficiu şi atunci cînd este necesar apărarea intereselor unor persoane care nu pot folosi de sine stătător mijloace juridice.

Considerăm că paragraful (1) din Articolul 21 mai degrabă limitează libertatea avocatului poporului de a acţiona din propria iniţiativă, deoarece acoperă doar cazurile de încălcări frecvente sau grave ale drepturilor constituţionale ale cetăţenilor. Dreptul de a acţiona din proprie iniţiativă trebuie să fie nelimitat, respectând în acelaşi timp împuternicirile prevăzute de Legea cu privire la avocaţii parlamentari.

Nu se acceptăFormularea utilizată în proiect este corespunzătoare atribuţiilor AP

Excluderea cuvântului „veridice”, textul fiind: În cazul cînd există informaţii privind încălcarea în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului, în cazurile de o importanţă socială deosebită sau în cazul cînd este necesar de a apăra interesele unor persoane ce nu pot folosi de sine stătător mijloacele juridice de apărare, Avocatul poporului este în drept să acţioneze din proprie iniţiativă.

Se acceptă

44

Articolul 22. Modul de examinare a sesizărilor

(1) La examinarea sesizărilor avocatul poporului este în drept să solicite concursul autorităţilor şi persoanelor cu funcţii de răspundere în vederea organizării controlului circumstanţelor care urmează a fi elucidate în scopul verificării faptelor expuse în sesizare. Controlul nu poate fi încredinţat autorităţii sau persoanei cu funcţii de răspundere ale cărei decizii sau acţiuni (inacţiuni) sînt contestate.

(2) Persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile sînt obligate să prezinte avocatului poporului materialele, documentele şi informaţiile solicitate în legătură cu exercitarea atribuţiilor acestuia, în cel mult 10 zile de la data solicitării, dacă în solicitare nu se prevede un alt termen.

(3) Avocatul poporului depune toată diligenţa pentru a soluţiona sesizările prin concilierea părţilor şi căutarea unei soluţii reciproc acceptabile. Concilierea poate avea loc la orice etapă de examinare a sesizării şi, la solicitarea părţilor, se poate finaliza prin semnarea

Se propune excluderea alin.(4) şi (6) precum şi modificarea alin (5) după cum urmează:

(5) Dacă, în urma examinării sesizării, s-a constatat că faptele expuse în ea nu s-au adeverit şi drepturile sau libertăţile petiţionarului nu au fost încălcate, Avocatul poporului ia o decizie argumentată privind încetarea examinării sesizării. Decizia de încetare a examinării sesizării nu poate fi atacată.

Se acceptă parţial

45

unui acord de conciliere. Concilierea părţilor constituie temei pentru încetarea procesului de examinare a sesizării.

(4) Avocatul poporului informează petiţionarul despre acţiunile întreprinse în legătură cu examinarea sesizării în cel mult 30 de zile de la data recepţionării acesteia. (5) Dacă, în urma examinării sesizării, s-a constatat că faptele expuse în ea nu s-au adeverit şi drepturile sau libertăţile petiţionarului nu au fost încălcate, avocatul poporului ia o decizie argumentată privind respingerea sesizării. (6) Decizia de respingere a sesizării nu poate fi atacată.

Articolul 23. Recomandările avocatului poporului

(1) În situaţiile în care se constată unele încălcări ale drepturilor sau libertăţilor petiţionarului, avocatul poporului prezintă autorităţii sau persoanei cu funcţii de răspundere ale cărei decizii sau acţiuni (inacţiuni), după părerea sa, încalcă drepturile şi libertăţile omului un aviz care va conţine recomandări privind măsurile ce urmează a fi

46

întreprinse pentru repunerea imediată în drepturile încălcate a petiţionarului şi aduce la cunoştinţa petiţionarului acţiunile sale. (2) În activitatea sa de prevenire a torturii şi a altor tratamente şi pedepse crude, inumane sau degradante, avocatul poporului prezintă autorităţii sau persoanei cu funcţie de răspundere corespunzătoare recomandările sale în vederea ameliorării comportamentului faţă de persoanele private de libertate, a condiţiilor de detenţie şi a prevenirii torturii.

(3) Autoritatea sau persoana cu funcţii de răspundere care a primit avizul este obligată să-l examineze în termen de o lună şi să comunice avocatului poporului în scris despre măsurile luate.

(4) În cazul în care avocatul poporului nu este de acord cu măsurile întreprinse, el este în drept să se adreseze unui organ ierarhic superior pentru luarea măsurilor corespunzătoare în vederea executării recomandărilor cuprinse în avizul său şi/sau să informeze opinia publică, inclusiv să divulge

47

numele persoanelor autorizate să acţioneze în numele acelei autorităţi.

Articolul 24. Acţiunile procesuale ale avocatului poporului

(1) În baza rezultatelor examinării sesizării, avocatul poporului este în drept:

a) să adreseze în instanţa de judecată o cerere în apărarea intereselor petiţionarului ale cărui drepturi şi libertăţi fundamentale au fost încălcate;

b) să intervină pe lîngă autorităţile corespunzătoare cu un demers pentru intentarea unui proces disciplinar sau penal în privinţa persoanei cu funcţii de răspundere care a comis încălcări ce au generat lezarea considerabilă a drepturilor şi libertăţilor omului;

c) să intenteze proces contravenţional împotriva persoanelor care au săvîrşit contravenţia prevăzută la art. 320 din Codul contravenţional ;

d) să sesizeze persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra cazurilor de neglijenţă în serviciu, de încălcare a eticii de serviciu, de tergiversare

Proiectul Legii conţine unele prevederi netransparente şi imprevizibile, care urmează a fi excluse, revăzute sau concretizate, cum ar fi: art.24 alin.(1) lit. b) „lezarea considerabilă”; art.24 alin.(2) „încălcarea în masă sau gravă”;

Se acceptă parţialConsiderăm că AP, ca profesionist în protecţia drepturilor omului va putea aprecia gravitatea încălcării.

Se propune excluderea lit. c) de la alin. (1). Se acceptă

La alin (1) lit.c) considerăm oportun substituirea sintagmei „să pornească proces contravenţional”.

Se acceptă

La art. 24 se propune: de exclus litera a) de la alin. (1). Norma menţionată practic oferă drept nelimitat avocatului poporului de a iniţia procese civile în judecată. Prin urmare, petiţionarii vor înţelege acest drept ca o obligaţie a avocatului, iar refuzul va trezi neînţelegere. Pentru a nu ştirbi autoritatea instituţiei, avocatul poporului va fi nevoit să se implice la fiecare solicitare, aceasta, însă, va paraliza la propriu activitatea Oficiului avocatului poporului, care se va transforma într-o instituţie de reprezentare a cetăţenilor în instanţa de judecată.Considerăm că este îndeajuns să rămînă prevederea alineatului (2), care permite avocatului poporului să iniţieze procese civile în judecată în cazurile de încălcare în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului.Alin. (3) trebuie să asigure claritate, în care proces poate interveni cu concluzii avocatul poporului, în oricare sau doar în procesele iniţiate de el.

Nu se acceptăUtilizarea formulei „este în drept” , în mod logic exclude posibilitatea de a interpreta eronat această normă.Ţinînd cont de importanţa majoră a instituţiei AP, acesta este în drept să intervină în oricare proces, care are tangenţă cu încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului.

48

şi birocratism.(2) Avocatul poporului

este în drept să înainteze o acţiune în instanţa de judecată în legătură cu faptele depistate de încălcare în masă sau gravă a drepturilor şi libertăţilor omului. Cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul poporului este scutită de taxa de stat.

(3) Avocatul poporului poate interveni în proces pentru a depune concluzii în vederea apărării drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.

Articolul 25. Sesizarea Curţii Constituţionale

Avocatul poporului are dreptul să sesizeze Curtea Constituţională în vederea controlului constituţionalităţii legilor şi hotărîrilor Parlamentului, decretelor Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrilor şi dispoziţiilor Guvernului, care vizează drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului .

Articolul 26. Perfecţionarea legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului

În scopul perfecţionării

49

legislaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului, avocatul poporului:

a) prezintă subiecţilor cu drept de iniţiativă legislativa propuneri şi recomandări de perfecţionare a legislaţiei în vederea eliminării cauzelor şi condiţiilor ce creează premise pentru încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului;

b) expune opinia asupra proiectelor de acte normative care vizează direct sau indirect drepturilor şi libertăţilor omului elaborate de către autorităţile publice competente la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă;

c) se expune asupra compatibilităţii legislaţiei cu instrumentele juridice internaţionale în domeniul drepturilor omului.

Articolul 27. Informarea populaţiei despre mecanismele de apărare a drepturilor omului

(1) Avocatul poporului desfăşoară activităţi de informare a populaţiei prin:

a) sensibilizarea societăţii în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor omului şi

Întru excluderea deficienţelor de ordin ortografic, la art.27 alin.(1), lit. a) urmează a fi divizată în două clauze normative distincte după cum urmează: „a) sensibilizarea societăţii în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor omului; b) participarea la programe radio şi televiziune pentru asigurarea promovării respectării drepturilor şi libertăţilor omului”. Prin urmare, necesită a fi revăzută şi enumerarea literelor normei vizate.

Se acceptă

Propunem redenumirea articolului dat în Se acceptă

50

participarea la programe radio şi televizate pentru asigurarea promovării acestora;

b) mediatizarea cazurilor de încălcare a drepturilor şi libertăţilor omului;

c) familiarizarea cu mecanismele de apărare a drepturilor şi libertăţilor omului;

d) contribuirea la consolidarea educaţiei populaţiei în domeniul drepturilor şi libertăţilor omului şi participarea la elaborarea programelor educaţionale formale şi nonformale.

(2) Avocatul poporului întocmeşte şi difuzează în rîndul populaţiei materiale informative despre drepturile omului, colaborează cu organizaţiile necomerciale naţionale şi internaţionale care practică activitate de apărare a drepturilor omului, precum şi cu mijloacele mass-media.

„ Promovarea drepturilor omului”La alin. (1), sintagma „ de informare a populaţiei”

urmează a fi substituită prin sintagma „ de promovare a drepturilor omului”

Se propune pentru lit. a) următoarea redacţie: a) sensibilizarea societăţii în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor omului prin intermediul mass-media şi altor mijloace disponibile;

Se propune introducerea unei noi litere cu următorul conţinut:

f) elaborarea şi diseminarea materialelor informative despre drepturile şi libertăţile omului;

Se acceptă

Insistăm asupra excluderii din art. 27 alin.(1), lit. d) a textului ”... şi participarea la elaborarea programelor educaţionale formale şi nonformale.” care, în esenţă, nu reprezintă o modalitate de informare a populaţiei, după cum se menţionează în titlul articolului. Totodată, conform art. 38 din Legea învăţămîntului, planurile şi programele de învăţămînt, manualele şcolare şi alte materiale didactice destinate instituţiilor de învăţămînt de stat sînt elaborate pe bază de concurs şi puse în aplicare după coordonare cu ministerele şi departamentele interesate şi aprobate de către Ministerul Educaţiei.

Nu se acceptăAP nu elaborează programe, ci participă la elaborarea acestora, inclusiv şi ca instituţie interesată, fiind direct responsabilă de domeniul respectării drepturilor şi libertăţilor omului.

La art. 27. se va introduce la alin. (1) o nouă literă pentru a prevederea următorul text: „precum şi prin alte mecanisme şi mijloace oportune şi permise de lege”, pentru a nu limita avocatul poporului în activitatea de

Se acceptă

51

promovare a drepturilor omului.

Articolul 28. Raportarea privind respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului

(1) Pînă la data de 15 martie a fiecărui an, avocatul poporului înaintează Parlamentului un raport despre respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în decursul anului precedent. Raportul conţine un capitol consacrat situaţiei privind respectarea drepturilor copilului şi un capitol privind prevenirea torturii.

(2) Raportul se prezintă Parlamentului de către avocatul poporului şi este audiat în plen în termen de pînă la 3 luni de la data înaintării. În urma audierii raportului, Parlamentul adoptă o hotărîre.

(3) Comisia parlamentară pentru drepturile omului şi relaţiile interetnice prezintă informaţia despre activitatea avocatului poporului (4) Raportul anual se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Oficiului avocatului poporului.

(5) Avocatul poporului

Recomandăm includerea unei prevederi care să reglementeze prezentarea raportului anual în primul rând Parlamentului, dar şi următorilor subiecţi: Preşedintelui Republicii, Guvernului, ministerelor şi altor autorităţilor administrative care activează pe întreg teritoriul ţării.Se recomandă reglementarea obligaţiei Guvernului de a citi raportul anual şi de a-şi prezenta părerile şi de a comenta recomandările avocatului poporului incluse în raportul anual. Avocatul pentru protecţia drepturilor copilului va prezenta un capitol în raportul anual cu privire la respectarea drepturilor copilului. Raportul anual poate să conţină un plan strategic pentru următorul an sau următorii ani.

Nu se acceptăAP este numit în funcţie de către Parlament, respectiv, este responsabil doar în faţa acestuia. Alte instituţii interesate au posibilitatea de a lua cunoştinţă cu conţinutul raportului, după publicarea acestuia. Domeniile care urmează a fi incluse în raport au fost prevăzute la alin. (1) şi alin. (5).Planul strategic pentru următorul an nu poate fi inclus în raportul pentru anul precedent, deoarece sînt documente distincte.

Alin. (2) art. 28 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Raportul se prezintă Parlamentului de către avocatul poporului şi este audiat în plen în termen de maxim la 2 luni de la data înaintării . Avocatului poporului i se pot adresa întrebări care reies din activitatea sa sau din raportul prezentat Parlamentului. În urma audierii raportului, Parlamentul adoptă o hotărâre privind aprobarea acestuia .”

Se acceptă parţial.Nu considerăm oportun impunerea prin lege a Parlamentului de a adopta o hotărîre de aprobare, dat fiind faptul că acesta poate accepta parţial sau respinge raportul.

Alin. (3) art. 28 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Comisia parlamentară pentru drepturile omului şi relaţiile interetnice prezintă informaţia despre activitatea avocatului poporului anterior şedinţei din plen cînd este examinat Raportul despre respectarea

Se acceptă

52

poate întocmi şi prezenta public rapoarte tematice privind respectarea drepturilor omului în domeniile politic, economic, social, cultural.

(6) Avocatul poporului participă la întocmirea rapoartelor privind respectarea şi promovarea drepturilor şi libertăţilor omului în Republica Moldova ce urmează a fi prezentate instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale şi regionale care activează în domeniul protecţiei drepturilor omului.

drepturilor omului.” Articolul 28 alin. (4). va fi modificat după cum urmează: „Raportul anual se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe site-ul Oficiului avocatului poporului, Parlamentului şi Guvernului.”

Se acceptă parţial

La articolul 28 este necesar de prevăzut expres ca Raportul să fie plasat pe pagina web a Oficiului avocatului parlamentar la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 15 februarie, pentru a oferi timp suficient pentru consultaţii publice cu societate civilă / alte instituţii naţionale şi internaţionale interesate.

Se acceptă parţialÎn vederea eficientizării activităţii de raportare, considerăm oportun ca termenul-limită pentru publicare să coincidă cu cel pentru prezentare în Parlament.

Articolul 29. Consiliul pentru prevenirea torturii

(1) În scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturi şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, pe lîngă Oficiul Avocatului poporului se creează un Consiliu pentru prevenirea torturii (în continuare Consiliu) în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii.

(2) Consiliul îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor

În scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude A SE ADĂUGA: şi în scopul de a asigura respectarea de către Republica Moldova a Protocolului Opţional la Convenţia împotriva torturii (OP-CAT), în cadrul Biroului Avocatului Poporului va fi creat un Consiliu pentru prevenirea torturii (denumit în continuare Consiliul), ca un mecanism naţional de prevenire a torturii.Articolul 3 al OP CAT prevede că "Fiecare stat parte instituie, desemnează sau menţine la nivel naţional unul sau mai multe organe de vizitare pentru prevenirea torturii şi a altor tratamente crude, inumane sau degradante (denumit în continuare mecanismului naţional de prevenire)". Sunt propuse modificări pentru a se asigura că mecanismul este înţeles ca stabilirea de către Republic Moldova a unui mecanism naţional de OP-CAT.

Se acceptă cu redactare

Art. 29 alin. (2) urmează a fi completat şi va avea Se acceptă

53

imparţialităţii, obiectivităţii şi confidenţialităţii.

(3) În exercitarea atribuţiilor sale, membrii Consiliului se bucură de garanţiile de independenţă şi inviolabilitate stabilite pentru avocatul poporului.

(4) Modul de funcţionare a Consiliului este reglementat în Regulamentul său de activitate, aprobat de Consiliu, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

următorul conţinut: „Consiliul îşi desfăşoară activitatea în baza principiilor independenţei, imparţialităţii, obiectivităţii şi confidenţialităţii.”

Includerea principiului independenţei în activitatea Consiliului este unul definitoriu şi care de fapt descrie mandatul membrului Consiliului ca fiind independent. Mai mult, principiul independenţei este o situaţie sine qua non şi reiese din prevederile lit. b) – h) alin. (2) art. 10, alin. (3) art. 29, art. 30, şi altor prevederi ale proiectului de lege.Activitatea mecanismului naţional de prevenire a torturii în formula actuală s-a dovedit a fi ineficientă, dat fiind faptul că pentru membrii Consiliului consultativ această activitate este neatractivă; majoritatea dintre ei au activităţi de bază care necesită timp şi, la diferite intervale de timp, şi-au încetat mandatul înainte de termen. La ziua de astăzi, din cei 10 membri ai Consiliul consultativ doar două persoane nu şi-au întrerupt calitatea de membru. Majoritatea vizitelor în locurile de detenţie sunt efectuate de avocatul parlamentar şi funcţionarii Centrului pentru Drepturile Omului. Ţinînd cont de faptul că Subcomitetul de Prevenire a Torturii al ONU nu indică statelor o formulă a MNPT, considerăm că în condiţiile actuale ale Republicii Moldova formula propusă de noi este cea mai potrivită astfel încît să fie realizate plenar angajamentele statului potrivit Protocolului optional la Convenţia ONU împotriva torturii. Astfel propunem următoarea redacţie a articolului respectiv:Articolul 29. Prevenirea torturii

(1) În scopul asigurării protecţiei persoanelor împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, Avocatul poporului efectuează periodic vizite preventive şi de monitorizare în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, plasate la dispoziţia unui organ de stat sau la indicaţia acestuia, sau cu acordul ori consimţămîntul său tacit.

Nu se acceptăConsiderăm că remunerarea membrilor Consiliului pentru fiecare vizită sau şedinţă la care participă va contribui la creşterea atractivităţii financiare pentru funcţia dată şi va creşte prestigiul acesteia, iar persoanele care vor fi selectate în calitate de membri, vor fi motivaţi şi financiar să-şi desfăşoare activitatea corespunzător.

54

(2) În activitatea de prevenire a torturii Avocatul poporului este asistat de o subdiviziune structurală specializată din cadrul Aparatului avocatului poporului.

(3) Avocatul poporului poate coopta specialişti în diverse domenii de activitate în funcţie de specificul locurilor de detenţie, care vor desfăşura activităţi pe baza unor contracte.

(4) Modul de organizare a activităţii de prevenire a torturii se reglementează în regulamentul aprobat de Avocatul poporului.

(5) În sensul prezentei legi, prin privare de libertate se înţelege orice formă de plasare a persoanei într-un loc de detenţie de stat sau privat, la ordinul oricărui organ judiciar, administrativ sau al altui organ, în calitate de pedeapsă, sancţiune, măsură procesuală de constrîngere, măsură de siguranţă, precum şi ca rezultat al dependenţei faţă de o îngrijire acordată sau în baza oricărui alt motiv, loc pe care persoana respectivă nu are dreptul să-l părăsească din proprie iniţiativă.

Articolul 30. Atribuţiile, drepturile şi obligaţiile Consiliului

(1) În exercitarea funcţiei de prevenire a torturii, Consiliul îndeplineşte următoarele atribuţii de bază:

a) examinează regulat tratamentul şi condiţiile de detenţie a persoanelor

În contextul în care, Consiliul naţional de prevenire a torturii, conform prevederilor proiectului de act, nu are statut de persoană juridică, lit. d) din art. 30(1), se va exclude. În acelaşi temei, se va exclude şi alin. (2) al art. 35;

Nu se acceptă.Articolele 30 alin. (1) lit d) urmează a fi coroborat cu art 35 alin (2). Astfel propunerea de buget efectuată de Consiliu, este parte integrantă a propunerilor bugetare întocmite de către Oficiul AP şi prezentate de către ultimul Ministerului

55

private de libertate pentru a consolida protecţia lor împotriva torturii şi relelor tratamente;

b) propune recomandări autorităţilor, cu scopul de a îmbunătăţi tratamentul şi condiţiile de detenţie a persoanelor private de libertate şi de a preveni tortura şi alte forme de rele tratamente, luând în considerare normele corespunzătoare ale dreptului internaţional şi standardele internaţionale în domeniul drepturilor omului;

c) prezintă propuneri autorităţilor pentru perfecţionarea legislaţiei în vigoare sau a proiectelor de acte normative, care vizează domeniul de competenţă;

d) formulează propuneri de buget privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţii sale.

(2) Membrii Consiliului efectuează vizite periodice sau inopinate în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, plasate la dispoziţia unui organ de stat sau la indicaţia acestuia, sau cu acordul ori consimţămîntul

Finanţelor.La art. 30 alin. (5), luînd în consideraţie, că conform prevederilor Legii nr. 245-XVI din 27.11.2008, termenul „confidenţial” reprezintă unul din gradele de secretizare a informaţiilor atribuite la secretul de stat, la utilizarea acestuia poate apărea confuzia între gradul de secretizare „confidenţial” şi caracterul confidenţial al informaţiilor. Astfel, se propune de a substitui cuvîntul „confidenţiale” cu cuvintele „oficiale cu accesibilitate limitată”, potrivit Legii nr. 892-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informaţie, care include şi alte categorii de date protejate de lege, inclusiv atribuite la secretul de stat.

Nu se acceptă. Principiul confidenţialităţii, prevăzut la lit. c) este un principiu comun pentru mai multe profesii şi funcţii juridice, este unul uzual şi esenţial pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor omului. Respectarea confidenţialităţii se referă nu doar la informaţiile „oficiale cu accesibilitate limitată”, ci la oricare altă informaţie ce s-ar referi la viaţa privată a persoanei. În contextul celor expuse, nu poate exista o confuzie între gradul de secretizare „Confidenţial” şi principiul confidenţialităţii .

- la alin. (1) lit. c), sintagma „sau a proiectelor de acte normative” urmează a fi exclusă. Or, actele normative constituie parte integrantă a legislaţiei în vigoare;

Se acceptă

- la alin. (2), cuvîntul „periodice” necesită a fi substituite cu cuvîntul „planificate”.

Nu se acceptăSchimbarea cuvîntului nu schimbă esenţa normei, or, „periodice” înseamnă „care se repetă la anumite intervale de timp”, totodată, conform alin (3), aceste vizite sînt neanunţate.

Prima teză din articolul 30 alineatul (1) ar trebui modificată Nu se acceptă56

său tacit. (3) Vizitele efectuate

de Consiliu sunt neanunţate. Consiliul poate decide să anunţe autorităţile referitor la vizite în cazuri excepţionale şi dacă prin aceasta scopul vizitei ar putea fi atins într-un mod mai eficient.

(4) Pentru exercitarea independentă a funcţiei de prevenire a torturii, membrii consiliului dispun de:

a) drepturile prevăzute în articolul 10 alin. (2) lit. b)–h);

b) dreptul de a-şi expune opinia separată asupra rapoartelor întocmite în urma vizitelor efectuate în locurile de detenţie şi asupra deciziilor Consiliului;

c) dreptul de a colabora, de a transmite informaţii şi de a se întruni cu Sub-comitetul ONU pentru Prevenirea Torturii şi Comitetul European pentru Prevenirea Torturii;

d) dreptul de a informa publicul cu privire la activitatea Consiliului, inclusiv prin participarea la emisiunile radio şi TV, mese

pentru a oferi “Consiliul ca un întreg, precum şi fiecare dintre membrii săi individual, deţine următoarele atribuţii: …” (adăugarea propusă - subliniată)

Consiliul este un organ colegial, atribuţiile căruia sînt exercitate de membrii acestuia. Astfel, considerăm inutilă o asemenea specificare.

Articolul 30 (1) a) după cuvintele " examinează regulat tratamentul şi condiţiile de detenţie a persoanelor private de libertate ", a se adăuga: “şi a persoanelor vulnerabile în instituţii de tip închis”.Propus, cu scopul de a asigura o mai bună conformitate cu OP CAT În acelaşi articol, textul actual propus la articolul 30 alineatul (1) litera (a) nu include în mod clar şi fără echivoc în competenţa Consiliului cazuri de detenţie arbitrară şi maltratare, şi tortură în instituţii care nu sunt oficial centre de detenţie şi persoane care nu sunt declarate oficial ca deţinuţi, cum ar fi spitalele de psihiatrie, centrele rezidenţiale de asistenţă socială (internate) şi alte instituţii, aşa-numitele "instituţii de tip închis".

Se acceptă parţialVizitarea instituţiilor care nu sunt oficial centre de detenţie este reglementată la alin. (2).

Alin. (3) art. 30 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Vizitele efectuate de Consiliu poartă un caracter preventiv şi sunt neanunţate. Consiliul poate decide să anunţe autorităţile referitor la vizite în cazuri excepţionale şi dacă prin aceasta scopul vizitei ar putea fi atins într-un mod mai eficient. Această decizie trebuie motivată şi poartă un caracter de uz intern.”

Se acceptă

Lit. d) alin. (4) art. 30 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „informează publicul cu privire la activitatea Consiliului, inclusiv prin participarea la emisiunile radio şi TV, mese rotunde, seminare, conferinţe etc. Informarea publicului va purta un caracter general cu respectarea datelor cu caracter personal sau informaţiilor specificate la art. 10 alin. (2) lit. d) şi f)”

Se acceptă

În cazul în care se va accepta formularea propusă, Se acceptă57

rotunde, seminare, conferinţe etc.

(5) Membrii Consiliului nu au dreptul să dezvăluie informaţii confidenţiale şi date cu caracter personal despre o persoană privată de libertate fără acordul acesteia, în situaţia în care informaţiile au fost obţinute în cadrul vizitelor preventive.

(6) Toate autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să colaboreze cu Consiliul şi să ia toate măsurile în limitele competenţelor sale pentru a asista Consiliul în exercitarea atribuţiilor acestuia.

(7) Se interzice ordonarea, aplicarea, permiterea sau tolerarea oricărui tip de sancţiune, precum şi prejudicierea în alt mod a unei persoane sau organizaţii, pentru comunicarea oricărei informaţii, veridice sau false, membrilor consiliului şi altor persoane care îi însoţesc în exercitarea funcţiei de prevenire a aplicării torturii sau a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante.

considerăm că această prevedere urmează a fi inclusă ca o atribuţie a Consiliului la art. 30 alin. (1). Considerăm că informarea publicului este o atribuţie a Consiliului ca instituţie colegială şi nu o atribuţie a oricărui membru de a informa publicul cu referire la activitatea Consiliului. Ori, o asemenea situaţie ar duce la o comunicare în afara Consiliului în cazul în care unii dintre membri nu ar fi de acord cu rapoartele întocmite sau vizitele realizate în calitate de Mecanism Naţional de Prevenire a Torturii (în continuare MNPT). Lit. d) alin. (1) art. 30 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „formulează propuneri de buget privind resursele financiare necesare desfăşurării activităţii sale. Consiliul este în drept să fie audiat de către avocatul poporului înainte de a prezenta propunerea de buget.”

Nu se acceptăConsiderăm că propunerile de buget ale Consiliului trebuie să fie argumentate.

Alin. (5) art. 30 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Membrii Consiliului nu au dreptul să dezvăluie informaţii confidenţiale şi date cu caracter personal despre o persoană privată de libertate fără acordul acesteia, în situaţia în care informaţiile au fost obţinute în cadrul vizitelor preventive. Interdicţia nu se aplică în cazul informaţiilor conform prevederilor specificate la lit. c) alin. (4) art. 30”.

Nu se acceptăDezvăluirea datelor cu caracter personal are loc în temeiul prevederilor Legii nr. 133 din 08 iulie 2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

Alin. (6) art. 30 urmează a fi completat şi va avea următorul conţinut: „Toate autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să colaboreze cu membrii Consiliului şi să ia toate măsurile în limitele competenţelor sale pentru asistarea în exercitarea atribuţiilor acestora.”

Nu se acceptăConsiliul este un organ colegial, care are anumite atribuţii. Respectiv, Consiliul decide cine din membrii săi va îndeplini o anumită activitate. Membrii nu acţionează de sine stătător.

Propunem amendarea art. 30 cu un nou alineat care va Nu se acceptă

58

avea următorul conţinut: „În limitele bugetului anual alocat, Consiliul va avea autonomia de a aloca resursele disponibile conform propriilor priorităţi. O anumită parte a bugetului va fi rezervată pentru activităţi neplanificate a Consiliului ca răspuns la circumstanţele neprevăzute.”

Repartizarea banilor din bugetul de stat se face planificat, indicîndu-se destinaţia concretă a acestora, toate necesităţile urmînd a fi argumentate.

Propunem amendarea art. 30 cu un nou alineat care va avea următorul conţinut: „Consiliul şi membrii săi nu vor primi ordine în exercitarea funcţiilor lor”.

Se acceptă cu reformulareA fost acceptată propunerea de a include la art 29 alin (2) principiul independenţei. Astfel, decade necesitatea de a specifica că „Consiliul şi membrii săi nu vor primi ordine în exercitarea funcţiilor lor”.

Propunem amendarea art. 30 cu un nou alineat care va avea următorul conţinut: „Consiliul formulează propuneri şi observaţii privind legislaţia existentă sau proiectele legislative. Propunerile sunt înaintate Comisiei parlamentare pentru drepturile şi relaţii interetnice”. Această prevedere este în corespundere cu prevederile lit. c) art. 19 A Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva Torturii.

Nu se acceptă.Această propunere se conţine în alin (1) lit. c) şi nu necesită a fi repetată.

Introducerea a două litere noi la art. 31 alin. (4), care va avea următorul conținut:(d) să aibă acces neînsoţit şi fără impedimente la toate sectoarele din cadrul tuturor locurilor unde persoanele sunt private de libertate, fără oricare formă de notificare în prealabil. Aceasta include posibilitatea de examinare, la cerere, registrele ce ţin de detenţie, inclusiv registrele medicale, luând în consideraţie în modul cuvenit drepturile persoanelor cointeresate. (e) să intenteze procese disciplinare împotriva colaboratorilor care împiedică accesul liber al tuturor

Se acceptă

59

persoanelor care realizează vizite sub egida Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva Torturii la toate locurile unde persoanele sunt private de libertate, sau le neagă în orice alt mod accesul privat şi confidenţial la deţinuţi, le restricţionează posibilitatea de a revizui şi copia registrele şi alte documente relevante, sau interferează în orice alt mod cu îndeplinirea funcţiilor lor.

Articolul 31. Membrii Consiliului

(1) Din componenţa Consiliului fac parte 9 membri. Avocatul poporului este de drept şi preşedinte al Consiliului, iar avocatul pentru protecţia drepturilor copilului este membru din oficiu. Ceilalţi membri sunt reprezentanţi ai societăţii civile care sunt selectaţi în bază de concurs şi numiţi în funcţie de către Comisia parlamentară pentru drepturile omului şi relaţii interetnice cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (2)-(5) şi art. 33.

(2) Membrii sunt selectaţi respectând echilibrul de gen şi reprezentarea adecvată a grupurilor etnice şi minoritare din ţară.

(3) Mandatul membrului Consiliului este de 3 ani şi poate fi reînnoit o singura data.

La art. 31 alin. (1), propunem completarea, în final, cu cuvintele: „din prezenta lege.”

Se acceptă

(1) Din componenţa Consiliului fac parte 9 membri. Avocatul poporului este de drept şi preşedinte al Consiliului A SE ADĂUGA: Membrii aleg preşedintele pentru un termen de 1 sau 2 ani cu prelungire, iar avocatul poporului, precum şi avocatul pentru protecţia drepturilor copilului, este membru al biroului....….Cerinţele Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii (OP CAT), şi în special OP CAT articolul 18, ar fi îndeplinite mai bine dacă preşedintele Mecanismului Naţional de Prevenire ar fi fost ales de către membrii Mecanismului Naţional de Prevenire. În practică, până în prezent, un preşedinte permanent nu a condus la un organism egal de colegi, prevăzut în conformitate cu OP CAT articolul 18.

Se acceptă

Articolul 31 din proiectul de lege ar trebui să fie elaborat la un nivel similar de detaliu şi să asigure un nivel similar de transparenţă procedurală ca şi proiectul de articol 6. Reprezentanţi ai societăţii civile, experţi în domeniul prevenirii torturii, ar trebui să fie incluşi în panoul de selectare a membrilor Consiliului.ONU salută faptul că procedura de selecţie a ombudsmanilor a fost elaborat considerabil în actualul

Se acceptă, dat fiind faptul că articolul 31 face referire expresă la art. 6, ceea ce presupune că procedura prevăzută la acel articol, este aplicabilă şi la art. 31.

60

(4) Membrii Consiliului dispun de legitimaţie de serviciu.

proiect de lege la proiectele de articole 5, 6 şi 7. După cum s-a menţionat în comentariile anterioare în cadrul acestui proces, precum şi în mod regulat în cadrul discuţiilor, opinia noastră este că stabilirea unei proceduri publice credibile, cu criterii clare şi relevante pentru titularii mandatului de ombudsman, este un aspect crucial al reformei actuale. Realizat în mod corespunzător, acest aspect oferă o oportunitate serioasă de a spori în mod semnificativ credibilitatea, independenţa şi eficacitatea acestei instituţii. În actualul proiect de lege, procedura de selecţie inclusă în proiectul de articolul 31 pentru selectarea a Mecanismului Naţional de Prevenire este considerabil mai puţin detaliată decât procedura prevăzută pentru numirea ombudsmanilor. Ar fi important de a spori transparenţa procedurii de numire a membrilor NMP la un nivel similar cu cel propus pentru ombudsmani, precum şi de a consolida participarea societăţii civile în procesul de numire.

Suntem de acord parţial cu prevederile alin. (1) art. 31 cu referinţă la componenţa numerică Consiliului. În contextul actual, Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului consultativ de prevenire a torturii şi relelor tratamente stabileşte o componenţă numerică de 11 persoane, unul dintre care este Avocatul Parlamentar. Reiese că la moment, numărul reprezentanţilor societăţii civile se reduce de la 10 persoane (Legea nr. 1349 din 17.10.1997) la 7 persoane (proiectul de lege), ceea ce constituie o reducere numerică substanţială şi

Se acceptă parţial

61

disproporţională în contextul în care membru şi preşedinte al Consiliului este avocatul poporului iar membrul din oficiu al Consiliului este şi avocatul pentru protecţia drepturilor. Lipsa sau incapacitatea de adoptare a hotărârilor ca urmare a situaţiei actuale ale Consiliului Consultativ (constatată la şedinţa din 27.12.2012) nu poate fi pusă în sarcina membrilor care îşi exercită atribuţiilor sau neanunţarea Comisiei Parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice despre incapacitatea sau cererile de revocare din calitatea de membru al Consiliului.

Mai mult, în perioada 2008 – 2012 s-au majorat constat numărul vizitelor în cele peste 70 de locuri de detenţie. Unele locuri de detenţie nu au fost vizitate de loc sau nu au fost vizitate pe parcursul anilor 2011 – 2012. Astfel, existenţa a 9 membri (un avocat al poporului, un avocat pentru protecţia drepturilor copilului şi 7 membri ai societăţii civile) nu vor putea acoperi monitorizarea locurilor de detenţie din ţară pe instituţii specializate. În ultimă instanţă, rămânerea la acelaşi număr al reprezentaţilor societăţii civile (10 membri) nu va afecta bugetul de stat:

− 10 membri x 0,1 salariu mediu pe economie = Un salariu mediu lunar pe economie,− Un salariu mediu lunar pe economie x 12 luni = 12 salarii medii lunare pe economie, − 12 salarii medii lunare pe economie x 3.850 MDL (salariul mediu lunar pe economie pentru anul 2013) = 46.200 MDL (aproximativ 3.760 dolari SUA / 2.630 EUR)

Nu suntem de acord cu prevederile art. 31 alin. (1), prin care „…Avocatul Poporului este de drept şi preşedinte al Consiliului…”. Reieşind din faptul că membrii consiliului sunt independenţi, considerăm necesar ca membrii

62

Consiliului să aleagă preşedintele Consiliului. Această opţiune, totuşi, subminează anumite garanţii de umbrire a mandatelor absolut diferite ale mecanismelor de prevenire şi de reacţionare şi de punere în pericol a naturii colegiale a MNPT şi afectează principiile de independenţă şi colegialitate prevăzute în Protocolul Opţional la Convenţia ONU împotriva Torturii:

Excluderea capacităţii avocatului parlamentar ca fiind de drept preşedinte al Consiliului ar exclude confuzia dintre mandatul avocatului parlamentar şi cel de preşedinte al Consiliului. Înzestrarea MNPT cu autonomia de a-şi alege propriul preşedinte ar oferi un anumit echilibru în eventualul control pe care Avocatul poporului l-ar putea exercita asupra Consiliului. Bineînţeles, ar putea să se întâmple ca el/ea să devină preşedinte ales de membrii MNPT, dacă aşa vor dori ei. Cu toate acestea, discuţiile au demonstrat că există îngrijorări majore că acest model ar submina autoritatea generală a Avocatului poporului. Şi într-adevăr, în această opţiune este foarte probabilă apariţia disputelor referitor la competenţe între avocatul poporului şi preşedintele Consiliului. Argumentele sus-indicate au fost susţinute şi adresate Ministerului justiţiei de echipa proiectului „Atlasul Torturii” în cadrul şedinţelor organizate pe parcursul anului 2012. În cazul în care se va accepta ca preşedintele să fie ales de membrii Consiliului şi acesta nu va fi avocatul poporului sau avocatul pentru protecţia drepturilor copilului, se propune includerea unui nou alineat care va avea următorul conţinut: „Pentru îndeplinirea sarcinilor în conformitate cu prezenta lege, Preşedintele Consiliului va primi o indemnizaţie echivalentă cu 75% din salariul adjunctului avocatului poporului, calculată în baza

63

salariului mediu lunar pe economie valabil pentru anul respectiv.”La art 31 alin (1) – excluderea sintagmei „avocatul poporului este de drept şi preşedinte al Consiliului”. Potrivit prevederilor Protocolului opţional la Convenţia împotriva torturii, preşedintele Consiliului pentru prevenirea torturii urmează urmează a fi ales de către membrii Consiliului. Respectiv, se propune completearea articolului după cum urmează „ membrii Consiliului pentru prevenirea torturii aleg preşedintele pentru un termen de 1 an cu posibilitatea prelungirii mandatului”, iar avocatul poporului, precum şi avocatul pentru protecţia drepturilor copilului, sînt membri ai biroului.

Se acceptă

Articolul 32. Atribuţiile preşedintelui Consiliului

În exercitarea funcţiei, preşedintele Consiliului îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) conduce şi organizează activitatea Consiliului;

b) reprezintă Consiliul în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii publice, cu persoane fizice sau juridice;

c) stabileşte data şi ora desfăşurării şedinţelor după consultarea membrilor Consiliului;

d)semnează actele Consiliului.

Articolul 33. Condiţii de eligibilitate pentru funcţia de membru al Consiliului

Dat fiind faptul, că Avocatul poporului, precum şi adjunctul acestuia deţin funcţii de demnitate publică, lit. f) din art. 33 se va revizui;

Nu se acceptăAvocatul poporului, precum şi adjuncţii acestuia sînt

64

Poate fi membru al Consiliului persoana care:

a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;

b) are studii superioare în drept, medicină, psihologie, pedagogie, asistenţă socială sau altă experienţă profesională relevantă mandatului mecanismului naţional de prevenire a torturii;

c) posedă o experienţă de muncă de cel puţin 3 ani, inclusiv în domeniul drepturilor omului;

d) nu are antecedente penale;

e) dispune de o înaltă probitate morală în societate;

f) nu deţine funcţie publică şi/sau nu este membru al organului legislativ sau membru al vreunui partid politic;

g) nu deţine şi nu a deţinut funcţii în cadrul organelor de drept.

membri de drept ai Consiliului şi nu sînt eligibili. Deci, condiţia de la art. 33 lit f) nu se răsfrînge asupra acestora, ci doar asupra celorlalţi 6 membri selectaţi prin concurs.

Articolul 34. Încetarea mandatului de membru al Consiliului

(1) Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, urmare a depunerii cererii, revocării sau în caz de deces.

Prevederile alin. (1) art. 34 urmează a fi completate cu un nou alineat, după cum urmează:

Versiunea a. „Calitatea de membru al Consiliului încetează la expirarea mandatului, urmare a depunerii cererii, revocării, în caz de deces sau nu au survenit modificări incompatibilităţi menţionate la lit. a) - g) art. 33.”Versiunea b. „Calitatea de membru al Consiliului poate fi revocată prin decizia majorităţii Comisiei

Se acceptă versiunea b. cu redactare

65

(2) Membrul Consiliului poate fi revocat printr-o hotărîre a Comisiei pentru drepturile omului şi relaţii interetnice a Parlamentului, în circumstanţe care exclud posibilitatea executării mandatului sau la cererea Consiliului adoptată cu votul majorităţii membrilor aleşi în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor. Cererea Consiliului privind revocarea membrului poate fi contestată la Comisia pentru drepturile omului şi relaţii interetnice a Parlamentului.(3) În cazul vacanţei mandatului membrului Consiliului se organizează un nou concurs pentru selectarea candidaţilor, în condiţiile art. 31 alin.(1). Noul membru al Consiliului este desemnat pentru un nou mandat.

Parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice în cazul pierderii capacităţilor şi calităţilor solicitate prin lege pentru îndeplinirea calităţii de membru al Consiliului sau în cazul încălcărilor grave admise la îndeplinirea sarcinilor. Fiecare membru al Consiliului poate solicita Comisiei Parlamentare examinarea chestiunii ce ţine de întrunirea temeiurilor pentru revocarea din funcţie”.

Articolul 35. Asigurarea activităţii Consiliului

(1) În activitatea sa, Consiliu este asistat de o direcţie specializată din cadrul Oficiului avocatului poporului.

(2) Resursele necesare pentru realizarea atribuţiilor

La alin. (3) sintagma “salariul mediu lunar pe economie valabil pentru anul respectiv” se va substitui cu sintagma “salariul mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul respectiv”, reieşind din prevederile hotărîrii de Guvern emisă anual.

Se acceptă

De asemenea, în alineatul dat, după sintagma „Membrii Consiliului” se va adăuga sintagma “(cu excepţia preşedintelui şi membrului din oficiu)”, întrucît

Se acceptă

66

Consiliul se includ într-o linie bugetară separată, parte integrantă a bugetului Oficiului.

(3) Membrii Consiliului sunt remuneraţi pentru executarea sarcinilor sale, conform prevederilor prezentei legi, în baza unei rate de 10% pentru fiecare vizită preventivă în locurile de detenţie, calculată în baza salariului mediu lunar pe economie valabil pentru anul respectiv. Condiţiile precum şi modul efectuării acestor alocaţii se stabilesc în Regulamentul de activitate al Consiliului.

persoanele indicate deţin funcţii de demnitate public remunerate.În contextul în care, Consiliul naţional de prevenire a torturii, conform prevederilor proiectului de act, nu are statut de persoană juridică, se va exclude şi alin. (2) al art. 35;

Nu se acceptă.Articolele art 35 alin (2) urmează a fi coroborat cu 30 alin. (1) lit d). Astfel propunerea de buget efectuată de Consiliu, este parte integrantă a propunerilor bugetare întocmite de către Oficiul AP şi prezentate de către ultimul Ministerului Finanţelor.

În alin. (3) al art. 35, sintagma „salariul mediu lunar pe economie valabil pentru anul respectiv”, se va substitui prin sintagma „ salariul mediu pe economie din anul precedent”.

Nu se acceptăSalariul mediu pe economie se stabileşte prin Hotărîre de Guvern, la finele fiecărui an pentru anul următor. În acest context, considerăm oportun calcularea să se efectueze reieşind din suma stabilită pentru anul în care urmează să se desfăşoare activitatea AP şi nu reieşind din suma stabilită pentru anul care deja este depăşit.

Articolul 36. Şedinţele Consiliului

(1) Consiliul se convoacă în şedinţe o dată în lună. La cererea preşedintelui sau a cel puţin 3 membri, Consiliu se convoacă în şedinţe extraordinare.

67

(2) Şedinţa Consiliul este prezidată de preşedinte. În cazul absenţei preşedintelui, şedinţa este prezidată de un membru desemnat de acesta sau, după caz, de un membru ales la şedinţă.

(3) Şedinţa Consiliului este deliberativă dacă la ea sînt prezenţi cel puţin 6 membri.

(4) Hotărîrile Consiliului se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă, se semnează de preşedintele şi de secretarul şedinţei şi se publică pe pagina web a Consiliului.

Articolul 37. Vizitele în locurile de detenţie

(1) Membrii Consiliului efectuează periodic vizite în locurile de detenţie în baza unui plan anual de vizite sau în baza informaţiilor primite. Planul anual de vizite este aprobat la şedinţa Consiliului.

(2) La efectuarea fiecărei vizite participă cel puţin trei membri ai Consiliului. Dacă obiectivul cazului o cere, Consiliul poate atrage ad hoc

Nu suntem de acord cu prevederile alin. (2) art. 37, prin care „… La efectuarea fiecărei vizite participă cel puţin trei membri ai Consiliului…”. Impunerea prin lege a unei componenţe de minim trei membri este inoportună şi neargumentată. Luând în considerare dreptul membrilor Consiliului de a efectua vizite inopinate, imposibilitatea formării unui grup compus din minim trei membri, ar afecta efectuarea unei asemenea vizite în locurile de detenţie. Considerăm necesar şi raţional stabilirea unui număr minim de doi membri ai Consiliului sau a unui membru al Consiliului însoţit de cel puţin un angajat al direcţiei specializate din cadrul Oficiului avocatului poporului şi/sau unui expert independent.

Se acceptă parţial

Alin. (2) art. 37 urmează a fi completat şi va avea Se acceptă cu redactare

68

experţi adiţionali. (3) În urma fiecărei

vizite, membrii Consiliului care au efectuat vizita întocmesc un raport care cuprinde observaţiile şi recomandările făcute autorităţilor.

(4) Rapoartele referitor la vizite sunt adoptate de Consiliu şi în termen de cel mult 30 de zile după efectuarea vizitei, se remit autorităţilor vizitate. În circumstanţe excepţionale, perioada de 30 de zile poate fi extinsă pentru încă 30 zile printr-o decizie a Consiliului.

(5) În termen de 30 de zile, autorităţile remit răspunsul privind măsurile întreprinse referitor la recomandările şi observaţiile care se conţin în raport, termenii specifici pentru acţiunile ulterioare sau cauzele justificative pentru neimplementarea anumitor recomandări.

(6) În cazuri urgente, raportul se remite autorităţilor vizate în termen de 3 zile. Autorităţile în termen de 3 zile remit răspunsul, detalizînd toate măsurile care au fost întreprinse pentru a remedia situaţia.

(7) Dacă autoritatea vizată

următorul conţinut: „…Dacă obiectivul cazului o cere, Consiliul poate atrage ad-hoc angajaţii unei direcţii specializate din cadrul oficiului avocatului parlamentar sau experţi independenţi.”

Art. 37 din proiectul Legii în cauză nu conţine împuternicii ale membrilor Consiliului pentru prevenirea torturii de a interveni şi stopa imediat încălcarea drepturilor omului în locul de detenţie (de exemplu, deţinerea unui minor o celulă complet inadecvată(fără geamuri), detenţia solitară timp îndelungat şi riscul sinuciderii, stoparea maltratării ş.a.)În aceste cazuri, după analogia activităţii Comitetului European privind prevenirea torturii, membrii Consiliului urmează să aibă drept de a elibera în cazuri excepţionale de încălcare gravă a dreptului persoanei deţinute o prescripţie spre executare imediată de către autoritatea respectivă.

Se acceptăDreptul Consiliului de a interveni în cazul depistării unor încălcări este reglementat la alin. (6).

69

nu remite răspunsul în termenul stabilit sau nu întreprinde măsurile necesare pentru a remedia situaţia, Preşedintele Consiliului informează despre acest fapt autoritatea ierarhic superioară.

(8) Preşedintele Consiliului face publice, în mod periodic, rapoartele întocmite în urma vizitelor în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate, precum şi răspunsurile autorităţilor corespunzătoare.

(9) Rapoartele referitor la vizitele efectuate se publică pe pagina web a Oficiului şi Consiliului împreună cu răspunsul primit din partea autorităţilor sau, după caz, cu menţiunea neprezentării răspunsului de către respectiva autoritate.

(10) Consiliul publică raportul anual de activitate, parte componentă a raportului anual al avocatului poporului care se prezintă Parlamentului, inclusiv pe pagina web a Consiliului şi în alte mijloace mass-media.

Articolul 38. Oficiul avocatului poporului

(1) Asistenţa organizatorică,

Funcţia propusă de “Secretar general” nu este adecvată organului administrativ pe care îl va conduce şi nu corespunde Clasificatorului unic al funcţiilor publice,

Nu se acceptăŢinînd cont de importanţa majoră şi rolul deosebit al

70

informaţională şi tehnică a activităţii avocatului poporului este asigurată de către Oficiul avocatului poporului (în continuare Oficiu) condus de Secretarul general.

(2) Oficiul este persoană juridică, dispune de ştampilă şi formulare ce au imprimate denumirea Oficiului şi imaginea stemei de stat.

(3) Modul de activitate al Oficiului este stabilit în Regulamentul său, aprobat de Parlament.

(4) Avocatul poporului reprezintă Oficiul în relaţiile cu alte autorităţi şi instituţii din ţară şi din străinătate, inclusiv cu cele care promovează şi asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.

(5) În scopul acordării asistenţei consultative avocatului poporului, pe lîngă Oficiu poate fi create consilii de experţi care dispun de o experienţă în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului.

(6) Personalul limită al Oficiului se aprobă de Parlament. Structura Oficiului se aprobă de către avocatul poporului.

(7) Sediul permanent al Oficiului se află în municipiul Chişinău.

care prevede această funcţie doar pentru Parlament şi Guvern. Se propune ca Oficiul avocatului poporului să fie condus de un “Şef”, după modelul Consiliului Superior al Magistraturii, Curţii Supreme de Justiţie sau a Curţii Constituţionale.

AP precum şi al Oficiului acestuia în apărarea drepturilor şi intereselor omului, considerăm oportun introducerea funcţiei de Secretar general pentru conducătorul Oficiului.

Se propune înlocuirea Oficiului Avocatului poporului cu noţiunea de Aparatul avocatului poporului

Nu se acceptăSe optează pentru folosirea noţiunii de Oficiu al Avocatului poporului

Se propune următoarea redacţie a articolului: (1) Aparatul Avocatului poporului (în continuare Aparatul) este autoritatea publică autonomă care-i acordă avocatului poporului asistenţă organizatorică, juridică, informaţională şi tehnică în vederea exercitării de către acesta a mandatului.

(2) Aparatul este persoană juridică, dispune de ştampilă şi formulare ce au imprimate denumirea Aparatului şi imaginea stemei de stat.

(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Aparatului şi efectivul-limită de personal se aprobă de Parlament.

(4) Structura organizatorică, statul de personal şi schema de încadrare ale Aparatului se aprobă de către Avocatul poporului.

(5) În scopul acordării asistenţei consultative avocatului poporului, acesta pot crea consilii de experţi, membrii cărora dispun de experienţă în domeniul protecţiei drepturilor şi libertăţilor omului. Regulamentele de activitate a consiliilor de experţi se aprobă de către Avocatul poporului.

(7) Sediul permanent al Aparatului se află în municipiul Chişinău.

Se acceptă cu excepţia redenumirii Oficiului în Aparat.

În scopul evitării confuziilor referitor mandatul şi Nu se acceptă

71

atribuţiile direcţiei specializate din cadrul Oficiului avocatului poporului specificate în alin. (1) art. 35, urmează ca art. 38 să fie completat cu un nou alineat care să aibă următorul conţinut: „În cadrul Oficiului avocatului parlamentar este instituită o direcţie specializată care oferă suport administrativ şi organizatoric şi se subordonează membrilor Consiliului pentru prevenirea torturii.”

Obligaţia de a crea o asemenea subdiviziune rezultă din prevederile art. 35 alin (1) şi nu necesită a fi dublată la art. 38.

Art. 38 urmează să fie completat cu un nou alineat care va avea următoarea formulare: „Dacă membrii Consiliului sau a unei direcţii specializate din cadrul Oficiului avocatului poporului nu asigură expertiza necesară în circumstanţe specifice sau în cazul în care e necesară expertiză adiţională, Consiliul poate atragă expertiză externă din ţară sau de peste hotare.”

Nu se acceptăAtragerea experţilor din ţară şi de peste hotare nu ţine de competenţa Consiliului, ci este de competenţa AP.

Articolul 39. Secretarul general al Oficiului

(1) Secretarul general conduce activitatea organizatorică şi administrativă a Oficiului.

(2) Poate fi numită în funcţia de Secretar general persoana care are diplomă de studii superioare complete în drept, economie, administraţie publică sau management fie echivalentul acestora şi are o vechime în muncă de cel puţin 5 ani în unul din domeniile respective.

(3) Secretarul general se numeşte în funcţie de Avocatul poporului, în urma unui concurs

Considerăm că funcţia de Secretar General necesită un nivel de instruire mai ridicat, prin urmare recomand înlocuirea diplomei de studii superioare (program de studii universitare) cu diplomă de master.

Nu se acceptăŞeful Oficiului are atribuţii organizatorice şi administrative. Respectiv, pentru exercitarea calitativă a acestora, prezenţa vechimii în muncă de cel puţin 5 ani şi a diplomei de licenţă sînt suficiente.

Se propune completarea alin. (1) cu următoarea frază: Atribuţiile Şefului Aparatului sunt reglementate în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Aparatului Avocatului poporului

Se acceptă cu excepţia redenumirii „oficiului” în „Secretariat”.

La alin. (2) este oportun de a specifica, ca şi secretarul general să nu aibă antecedente penale şi să deţină o reputaţie ireproşabilă.

Se acceptă parţial

72

public şi are statut de funcţionar public. Eliberarea Secretarului general din funcţie, aplicarea măsurilor de stimulare şi sancţionare se realizează de către Avocatul poporului.

Articolul 40. Atribuţiile Secretarului general

Secretarul general are următoarele atribuţii:

a) gestionează mijloacele bugetare ale Oficiului;b) asigură elaborarea şi

coordonarea proiectului bugetului Oficiului şi îl prezintă Avocatului poporului în termenele stabilite de acesta pentru examinare şi aprobare;

c) încheie acorduri şi contracte în numele Oficiului;

d) angajează, prin coordonare cu avocatul poporului, personalul Oficiului şi conduce activitatea acestuia;

e) aplică sancţiuni disciplinare şi adoptă măsuri de stimulare pentru angajaţii Oficiului, inclusiv la propunerea avocatului poporului; f) elaborează structura şi aprobă, după coordonarea cu avocatul poporului, statul de personal ale aparatului Oficiului şi reprezentanţelor sale teritoriale;

Se propune excluderea acestui articol, atribuţiile Secretarului general fiind prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a Oficiului.

Se acceptă

La pct.40 lit. e) al proiectului Legii, sintagma „inclusiv la propunerea avocatului” urmează a fi substituită cu sintagma „prin coordonare cu avocatul”.

Se exclude articolul

A se adăuga la lista atribuţiilor i) efectuarea colectării de fonduri şi gestionarea proiectelor pentru monitorizarea, protejarea şi promovarea drepturilor omuluiAtâta timp cât se respectă principiul de independenţă al instituţiei naţionale pentru drepturile omului, astfel cum este prevăzut în Principiile de la Paris, Oficiul ar trebui să fie abilitat să aplice pentru granturi şi proiecte din diferite tipuri de surse.

Se exclude articolul

73

g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau din administrarea Oficiului, a celorlalte bunuri aflate în gestiunea acestuia; h) îndeplineşte alte atribuţii la indicaţia avocatului poporului şi a avocatului pentru protecţia drepturilor copilului.

Articolul 41. Personalul Oficiului

(1) În activitatea sa, avocatul poporului este asistat de personal încadrat în propriul cabinet în baza încrederii personale.

(2) Personalul Oficiului este compus din funcţionari publici şi personal contractual care desfăşoară activităţi auxiliare.

Proiectul Legii conţine unele prevederi netransparente şi imprevizibile, care urmează a fi excluse, revăzute sau concretizate, cum ar fi art.41 alin.(1) „în baza încrederii personale”.

Nu se acceptăConform prevederilor art. 3 alin. (2) Legii nr. 80 din 07 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică este încadrat în cabinet în temeiul încrederii personale acordate de persoana cu funcţie de demnitate publică pe care o asistă.

La art. 41:- alin. (1) se va exclude integral, dat fiind faptul că prevederile acestuia sunt în contradicţiei cu art. 2(2) al Legii nr. 80 din 07 mai 2010 cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică conform căruia, de un cabinet propriu pot fi asistaţi doar Preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului, preşedinţii fracţiunilor parlamentare, deputaţii în

Nu se acceptă.Legea nr. 80 din 07 mai 2010 urmează a fi modificată.

74

Parlament, Preşedintele Republicii Moldova, Prim-ministrul, prim-viceprim-ministrul, viceprim-miniştrii, miniştrii, secretarul general al Guvernului şi directorii generali ai autorităţilor administrative centrale;

- în alin. (2), sintagma „activităţi auxiliare” se va substitui prin sintagma „activităţi de deservire tehnică şi auxiliare”. Se acceptă

Se propune următoarea redacţie a art. respectiv:_ (1) Personalul Aparatului este compus din funcţionari

publici, personal de deservire tehnică şi alt personal.

(2) Avocatul poporului împuterniceşte personalul Aparatului să îndeplinească unele atribuţii ale lui, potrivit legii.

(3) Personalul Aparatului nu poate fi obligat să prezinte explicaţii sau declaraţii asupra cazurilor examinate de avocatul poporului sau aflate în procedură de examinare.

(4) Personalul Aparatului are acces liber în locurile de detenţie şi acces nelimitat la orice informaţii privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate.

(5) Pentru funcţionarii publici care deţin funcţii de control şi desfăşoară activitate în condiţii de risc pentru sănătate şi viaţă salariul de funcţie se majorează cu două grade, pe perioada de exercitare a funcţiei.

(6) Avocatul poporului poate institui un cabinet propriu, potrivit legii.

Nu se acceptăAP nu poate delega îndeplinirea atribuţiilor sale personalului Oficiului ci doar adjuncţilor săi. La fel, personalul nu poate avea acces liber în locurile de detenţie atîta timp cît există un consiliu special creat în acest sens.Statutul personalului din cabinetul AP precum şi a funcţionarilor publici din Oficiul AP se va determina conform legislaţiei existente în acest domeniu.

Se propune a fi completat cu un nou aliniat (3) în următoarea redacţie:„Personalul Oficiului este selectat respectînd egalitatea de gen şi reprezentarea adecvată a minorităţilor etnice din

Nu se acceptă.Nu considerăm necesară o asemenea specificare, odată ce personalul este ales în

75

ţară. bază de încredereArticolul 42. Asigurarea

financiară a Oficiului (1) Oficiul dispune de

buget propriu, care face parte din bugetul de stat. Costurile activităţii Oficiului şi planificarea bugetului anual se estimează pentru cel puţin 2 ani ulteriori.

(2) Bugetul Oficiului se aprobă de Parlament. Reducerea cheltuielilor planificate ce ţin de activitatea Oficiului se admite numai prin hotărîre a Parlamentului.

Cu referire la prevederile alin. (2), art. 42 este de menţionat faptul, că în conformitate cu prevederile art. 131(2) din Constituţia Republicii Moldova, Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului Republicii Moldova.

Potrivit art. 15 al Legii nr. 847-XIII din 24 mai 1996 cu privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar, procedura de elaborare şi adoptare de către Parlament a legii bugetare anuale face obiectul exclusiv al prezentei legi.

În contextul dat, avînd în vedere caracterul executoriu al actelor legislative odată cu intrarea în vigoare a acestora, aprobarea separată de către Parlament a bugetelor anumitor autorităţi publice, cu remiterea ulterioară Guvernului pentru includere în proiectul bugetului de stat, contravine prevederilor art. 16 din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, care stabileşte expres faptul, că proiectul bugetului de stat se elaborează de Ministerul Finanţelor, avînd la bază propunerile detaliate de cheltuieli ale autorităţilor publice.

Suplimentar, se comunică faptul, că unul din principiile şi obiectivele reformei promovate în domeniul managementului finanţelor publice, susţinute de proiectul legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, constă în asigurarea caracterului integru şi unitar al bugetului, ca precondiţie pentru asigurarea disciplinei bugetare generale. Analiza prevederilor legilor specifice care reglementează procedura de elaborare şi aprobare a bugetelor diferitor autorităţi publice independente denotă, că prevederile legale actuale la acest capitol sunt fragmentate, contradictorii şi incerte, ceea ce implică tratări diferite în aplicarea acestor prevederi, iar uneori chiar nerespectarea acestora.

Nu se acceptăExistenţa reglementărilor corespunzătoare ce ţin de buget este deosebit de importantă pentru independenţa acestei instituţii. Doar Parlamentul trebuie să controleze chestiunile bugetare ale ombudsmanului, fără nici o implicare a Guvernului. Pentru a spori independenţa financiară a ombudsmanului, este necesară introducerea garanţiilor suplimentare, referitoare la reducerile bugetelor ombudsmanului doar de către Parlament.Cele expuse rezultă din Raportul de evaluare, realizat la tematica: „Problemele actuale ale instituţie ombudsmanului în Republica Moldova”, realizat în baza programului comun al Consiliului Europei şi Uniunii Europene „Pentru susţinerea democraţie în Republica Moldova”.O astfel de abordare ar contribui la obţinerea

76

Pentru a evita caracterul fragmentat şi tratarea neuniformă a normelor legale ce vizează adoptarea bugetelor, şi luînd în consideraţie că legea bugetară anuală reprezintă mediul unic în care sunt planificate şi repartizate resursele bugetare disponibile ale statului, se consideră raţional ca reglementările vizînd elaborarea şi aprobarea bugetelor, inclusiv a bugetelor autorităţilor independente, să constituie obiectul exclusiv al legislaţiei privind finanţele publice şi responsabilitatea bugetară-fiscală.

Totodată, din moment ce norma legală stabileşte că orice proiect de act normativ propus Parlamentului spre examinare trebuie să fie însoţit de avizul Guvernului, se consideră neargumentată dispersarea procedurii de adoptare a bugetelor autorităţilor independente în cîteva acte normative – hotărîrea Parlamentului şi ulterior legea bugetară anuală. Mai mult, obligativitatea avizării proiectelor de bugete ale autorităţilor publice autonome de către Guvern nu trebuie confundată cu imixtiune sau afectarea independenţei unor autorităţi din afara puterii executive, aşa cum adoptarea finală a bugetelor acestora reprezintă competenţa Parlamentului. Prin aceasta se asigură ca deciziile adoptate de către Parlament să fie bazate pe o analiză complexă a proiectului de buget prezentat spre aprobare.

Avînd în vedere cele menţionate, alin. (2) se va expune în redacţia: “Bugetul Oficiului se elaborează, se aprobă, se execută şi se raportează în conformitate cu principiile, regulile şi procedurile bugetare generale, prevăzute de legea organic în domeniu”.

statutului A, al CpDOM. Subiectul subiectul reacreditării şi reformării CpDOM i-a fost acordată o atenţie particulară atît în cadrul discuţiilor tematice cu oficialităţile ONU, CoE şi UE, precum şi a dialogului informal RM-UE privind drepturile omului. Totodată, subiectul figurează printre condiţionalităţile UE vis-a-vis de RM.

Se propune divizarea alin. (1) în două alin. distincte. Se propune următoarea redacţie a alin (3) şi (4):

(3) Bugetul Aparatului se aprobă de Parlament la propunerea Avocatului poporului. Reducerea cheltuielilor aprobate ce ţin de activitatea Aparatului se admite numai prin

Se acceptă

77

hotărîre a Parlamentului.

(4) Oficiul poate dispune şi de alte surse financiare, neinterzise de lege.

A se adăuga un nou alineat (3)“Oficiul de asemenea, poate gestiona fonduri din proiecte finanţate de organizaţiile donatoare”.

Atâta timp cât se respectă principiul de independenţă al instituţiei naţionale pentru drepturile omului, astfel cum este prevăzut în Principiile de la Paris, Oficiul ar trebui să fie abilitat să aplice pentru granturi şi proiecte din diferite tipuri de surse.

Se accept cu reformulare

Articolul 43. Reprezentanţele Oficiului

(1) În alte municipii şi oraşe pot fi create reprezentanţe ale Oficiului ca subdiviziuni teritoriale. Reprezentanţele Oficiului se crează şi lichidează prin hotărîre a Parlamentului la propunerea avocatului poporului

(2) Reprezentanţele Oficiului îndeplinesc următoarele atribuţii:

1) organizează, potrivit unui orar, audienţa cetăţenilor din teritoriu;

2) informează mass-media locală şi populaţia asupra problemelor referitoare la drepturile şi

Nu suntem de acord cu prevederile lit. b) alin. 5) art. 43 care atribuie reprezentanţelor Oficiului atribuţii de „efectuează periodic vizite preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate”. Astfel, din proiectul de lege reies următoarele:

a. doar reprezentanţele Oficiului în baza unui mandat al avocatului poporului pot efectua vizite preventive ceea ce nu este indicat în mandatul membrilor Consiliului pentru prevenirea torturii (a se vedea art. 30).

b. activitatea reprezentanţelor Oficiului substituie mandatul membrilor Consiliului.

Astfel, urmează fi definit clar mandatul reprezentanţelor Oficiului pentru evitarea dublării sau suprapunerii de competenţe şi că acestea oferă, la solicitare, suport membrilor Consiliului în cadrul vizitelor din circumscripţia în care activează.

Se acceptă

Propunem următoarea redacţie a articolului:1) În alte municipii şi oraşe pot fi create oficii teritoriale

Se acceptă cu reformulare

78

libertăţile omului;3) analizează situaţia

din teritoriu privind respectarea drepturilor şi libertăţilor omului şi prezintă lunar Oficiului raport despre această situaţie;

4) informează neîntîrziat avocatul poporului despre cazurile de încălcări care necesită intervenţie operativă;

5) îndeplinesc, în baza unui mandat al avocatului poporului, unele din atribuţiile acestuia, şi anume: a) participă la examinarea unor cauze în instanţe competente; b) efectuează periodic vizite preventive în locurile unde se află sau se pot afla persoane private de libertate; c) au întrevederi şi convorbiri cu persoana reţinută sau arestată; 6) înaintează Oficiului propuneri, inclusiv propuneri de îmbunătăţire a activităţii reprezentanţei.

ca subdiviziuni structurale ale Aparatului .

(2) Oficiile teritoriale ale Aparatului se creează şi se lichidează prin actul administrativ emis de Avocatul poporului. .

(3) Sarcinile şi atribuţiile oficiilor teritoriale se reglementează în regulamentul aprobat de Avocatul poporului.

Articolul 44. Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2013.

79

Articolul 45. Avocaţii parlamentari numiţi conform procedurilor stabilite în Legea nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari vor exercita funcţiile pînă la expirarea mandatului.

Art. 45 urmează a fi completat cu fraza. Avoca ț ii parlamentari a căror mandat nu va fi finalizat la intrarea în vigoare a prezentei legi ș i la alegerea Avocatului Poporului, î ș i vor continua mandatul activând în colaborare cu noul Avocat al Poporului. Sarcinile de lucru vor fi stabilite de Avocatul Poporului.

Se acceptă

Articolul 46. - (1) Oficiul avocatului poporului este succesorul de drepturi al Centrului pentru drepturile omului.

(2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va asigura Oficiul avocatului poporului cu un nou sediu.

Articolul 47. Pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi:

a) Comisia pentru drepturile omului şi relaţii interetnice a Parlamentului va organiza un concurs pentru selectarea candidaţilor şi numirea membrilor Consiliului pentru prevenirea torturii.

b) Guvernul va prezenta Parlamentului:

- proiectul Regulamentului Oficiului avocatului poporului;

- propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în

80

concordanţă cu prezenta lege.

Obiecţii de ordin general la proiect

Nr Organele care au înaintat propuneri sau obiecţii

Conţinutul obiecţiei sau propunerii Opinia Ministerului Justiţiei

1 Experta Katarína Ďurišová, Biroul Avocatului Poporului, Slovacia, doctor în drept(CNP)

1. Crearea imaginii avocatului poporului în rândul populaţiei:

- prin reţele sociale (crearea unui cont pe Facebook, Twitter, reportaje televizate),

- prin amplasarea cutiilor poştale pentru depunerea reclamaţiilor în toate instituţiile locale din ţară oferind broşuri cu privire la instituţia avocatului poporului, competenţele acestuia şi metodele de adresare către avocatul poporului,

- prin apariţii la festivaluri muzicale, în dezbateri publice sau la alte evenimente organizate împreună cu ONG-uri.

Aceste propuneri se vor lua în consideraţie la elaborarea regulamentelor pentru activitatea AP şi a Oficiului acestuia.

2. Stabilitatea Biroului Avocatului Poporului poate fi consolidată prin finanţarea suplimentară a Centrului pentru Drepturile Omului. Dezaprobăm crearea Mecanismului naţional de prevenire a torturii fără resurse financiare suplimentare alocate Centrului pentru Drepturile Omului.

La art. 35 alin (2) a fost prevăzută o linie bugetară separată, parte integrantă a bugetului Oficiului, pentru resursele necesare realizării atribuţiilor Consiliului.

3. Se recomandă imperios ca salariile angajaţilor Centrului pentru Drepturile Omului să fie mărite. Sugerăm ca Legea cu privire la avocaţii parlamentarii să conţină prevederi care să reglementeze în mod expres nivelul salariilor. O altă părere este să se includă în lege reglementarea salariilor personalului instituţiei avocatului poporului, care trebuie să fie la nivelul salariilor altor instituţii importante din Moldova. Astfel, rata de fluctuaţie a angajaţilor Centrului pentru Drepturile Omului ar putea să

Această propunere se va lua în consideraţie la modificarea cadrului juridic conex, în vederea implementării prezentului proiect.

81

scadă şi locurile de muncă din structura organizaţională nu vor deveni vacante, ceea ce va duce la sporirea stabilităţii şi la o mai bună îndeplinire a funcţiilor avocatului poporului.4. Un alt punct foarte important este ca avocatul poporului să fie investit în baza Constituţiei Republicii Moldova. Sunt convinsă că societatea va şti mai multe despre avocatul poporului şi autoritatea acestuia va fi consolidată.

Iniţierea procedurii de completare a Constituţiei RM a fost inclusă în Planul Naţional de acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2011-2014, avînd ca termen de realizare anii 2013-2014.

5. În final, propunem o listă de noi competenţe care ar putea fi incluse în proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la avocaţii parlamentari:

- să propună organului competent modificarea sau abrogarea actului normativ, sau

- să propună abrogarea regulamentelor interne ale instituţiei care încalcă drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului,

- să prezinte cazul Parlamentului şi să solicite o anchetă parlamentară.

Se acceptă parţialCompetenţele respective rezultă din prevederile art. 10 şi 16 din proiect.

2. Reprezentanţa ONU în RM

Anexa I : Propunerea de înfiinţare a organismului prevăzut în articolul 33 alineatul (2) din Convenţia cu privire la Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (CRPD) în cadrul Oficiului Avocatului PoporuluiArticolul 33 (2) din Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi prevede:

Statele Părţi, în conformitate cu propriile sisteme juridice şi administrative, îşi vor menţine, consolida, desemna sau stabili fiecare un cadru care să includă unul sau mai multe mecanisme independente, după cum este cazul, pentru a promova, proteja şi monitoriza implementarea prezentei Convenţii. La desemnarea sau stabilirea unui asemenea mecanism, Statele Părţi vor ţine cont de principiile referitoare la statutul şi funcţionarea instituţiilor naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului.

În urma consultărilor cu experţi şi societatea civilă în cadrul unui proiect în curs de desfăşurare susţinut de parteneriatul Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu

Nu se acceptăLa 30 martie 2012 a fost adoptată legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi.Legea menţionată, la capitolul VIII, reglementează atribuţiile autorităţilor responsabile de incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Astfel, la art. 54 este reglementată activitatea Consiliului naţional pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi, care

82

dizabilităţi, ONU în Republica Moldova oferă următoarea posibilă propunere de instituire a Organismului prevăzut în conformitate cu articolul 33 alineatul (2), în cadrul oficiului avocatului poporului.Context:Ca urmare a Legii nr. 166-XVIII din 09.07.2010, Republica Moldova a ratificat Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CRPD). CRPD Articolul 33 alineatul 2, întitulat "Implementarea şi monitorizarea naţională", textul integral al căruia figurează mai sus, implică măsurile necesare pentru a se asigura că pe teritoriul statului parte un cadru, care să includă unul sau mai multe mecanisme independente, conforme cu principiile referitoare la instituţiile naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului, este stabilit sau desemnat, menţinut şi consolidat, pentru implementarea promovării, protecţiei şi monitorizării drepturilor actuale ale persoanelor cu dizabilităţi. Acesta este un articol cheie al Convenţiei, care va afecta succesul punerii în aplicare a tuturor celorlalte dispoziţii. Seriozitatea mecanismului de verificare şi control a acţiunilor întreprinse, precum şi rezultatele acestora, vor fi decisive în curmarea discriminării, practicilor abuzive şi a altor încălcări ale drepturilor omului împotriva persoanelor cu dizabilităţi. Instituirea mecanismului independent de monitorizare în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, ca una dintre opţiunile prevăzute de articolul 33, pot servi pentru a avansa implementarea efectivă a unei game complete de drepturi, stabilite în CRPD. În contextul reformării oficiului Avocatului Poporului, agenţiile ONU, şi anume OHCHR şi PNUD, au organizat întâlniri extinse de consultare cu organizaţiile societăţii civile care reprezintă persoanele cu dizabilităţi, pentru a afla punctul lor de vedere cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea mecanismului independent de monitorizare, întrucât reforma legii Ombudsmanului va avea consecinţe directe asupra activităţii lor în domeniu.Elaborând în baza propunerilor şi sugestiilor RPD şi ONG-urilor, UNCT Moldova a venit cu propunerile de mai jos pentru a fi incluse în Legea privind Avocatul Poporului. Propunerile se bazează, de asemenea, pe analiza literaturii de specialitate1 şi studiile privind cele mai bune practici din ţările europene.2 Textul propus de mai jos

este instituit pe lîngă Guvern, cu scopul de a monitoriza implementarea şi promovarea politicii de stat în domeniu (acte normative, strategii, programe, planuri de acţiuni etc.) şi a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, de a asigura pentru această categorie de populaţie posibilităţi egale de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale la un nivel identic cu ceilalţi membri ai societăţii.În contextul celor expuse, considerăm inoportun dublarea atribuţiilor acestui Consiliu prin instituirea unui mecanism independent de monitorizare în cadrul Centrului pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.Totodată ţinem să menţionăm că nu au fost încă examinate oportunităţile de creare a unui astfel de mecanism şi nici nu au fost estimate resursele necesare creării acestuia.

1

1

Linii directoare privind articolul 33 din Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi

83

propune o structură de nivel naţional pentru monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, astfel cum este prevăzut în Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CRPD).Prevederi suplimentare propuse pentru includerea în Legea cu privire la Avocatul Poporului

A se adăuga : Capitol nouCapitolul x. Mecanism independent de monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi

Articolul x. Mecanismul independent de monitorizare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi(1) Mecanismul independent este creat pentru a promova, proteja şi monitoriza punerea în aplicare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.(2) În desfăşurarea activităţilor sale, mecanismul independent respectă principiile referitoare la statutul şi funcţionarea instituţiilor naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor omului ("Principiile de la Paris").(4) Mecanismul independent este abilitat să-şi stabilească propriile metode de lucru.

Articolul x. Funcţiile cadrului de monitorizare• Să examineze cu regularitate situaţia persoanelor cu dizabilităţi, în vederea

promovării şi protejării drepturilor omului ale acestor persoane;• Să monitorizeze practicile, inclusiv prin efectuarea unor vizite pe teren în

locurile în care locuiesc persoanele cu dizabilităţi, inclusiv, dar nu limitat, la servicii bazate pe comunitate sau instituţiile rezidenţiale, sau să asigure o legătură cu mecanismele naţionale de prevenire stabilite în conformitate cu Protocolul Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii;

• Să vină cu recomandări către autorităţile competente, în scopul de a spori

2

2

Ludmila Ciocan

84

exercitarea de către persoanele cu dizabilităţi a drepturilor lor în temeiul prezentei convenţii;

• Să facă propuneri şi observaţii privind legislaţia existentă sau în fază de proiect;

• Să facă propuneri şi observaţii cu privire la politicile şi programele existente sau în fază de proiect;

• Să efectueze comisii de anchetă;• Să chestioneze miniştri, funcţionari publici şi entităţi private şi să ceară

asistenţă în vederea monitorizării;• Să scrutinizeze numirile executive, bugetele şi cheltuielile de stat;• Să examineze plângerile individuale privind presupuse încălcări ale CRPD,

raportate de către persoanele cu dizabilităţi;• Să depună poziţii amicus curiae sau intervenţii terţe pentru a oferi instanţelor

naţionale experienţă aprofundată cu privire la drepturile şi obligaţiile prevăzute în CRPD şi să asiste instanţele judecătoreşti în administrarea corectă a justiţiei de către acestea;

• Să lucreze cu colegii din diferite ţări şi să colaboreze cu organizaţii ale societăţii civile din domeniul drepturilor omului şi organizaţii ale persoanelor cu dizabilităţi;

• Să sporească gradului de conştientizare cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi, căile de atac disponibile, inclusiv prin intermediul mass-media, meselor rotunde, seminariilor, cursurilor de formare etc.;

• Să se asigure că sistemele de învăţământ integrează dizabilitatea în educaţia pentru drepturile omului;

• Să editeze şi să publice rapoarte anuale cu privire la situaţia persoanelor cu dizabilităţi în Republica Moldova;

Articolul x. Calitatea de membru(1) Mecanismul independent este compus de către un colegiu egal de

experţi format din 12 membri, inclusiv: 9 membri independenţi ai societăţii civile, în special din cadrul organizaţiilor de reprezentanţi ai persoanelor cu dizabilităţi, persoane cu dizabilităţi sau activişti pentru drepturile omului, şi 3 membri ai biroului Avocatului Poporului;

85

(2) Membrii sunt aleşi printr-o procedură corectă, obiectivă şi clară, cu implicarea activă a organizaţiilor societăţii civile şi numiţi de către Comisia parlamentară pentru drepturile omului şi relaţii interetnice;

(3) Toate categoriile grupurilor de dizabilitate ar trebui să aibă o reprezentare echitabilă în cadrul mecanismului independent;

(4) La selectarea membrilor mecanismului independent, o atenţie deosebită trebuie acordată echilibrului de gen, etnie şi reprezentarea grupurilor minoritare;

(5) Numirea se efectuează pentru o durată de trei ani, mandatul poate fi reînnoit o singură dată consecutiv;

(6) Pentru a asigura imparţialitatea lor şi a menţine încrederea publicului, membrii mecanismelor independente trebuie să informeze cadrul de monitorizare asupra oricăror conflicte de interese care le pot avea ca urmare a altor mandate. În acest caz, dânşii ar trebui să facă declaraţii de conflict de interese, care ar trebui să fie încărcate pe site-ul acestui cadru de monitorizare şi să se abţină de la a decide cu privire la aspectele în care deţin un conflict de interese.

Articolul x. Preşedintele mecanismului independentMecanismul independent va avea un preşedinte de rotaţie. Preşedintele va fi ales de către membrii şi mandatat pentru o perioadă de un an. Principalele responsabilităţi ale preşedintelui sunt:

a) să conducă şi să organizeze activităţile mecanismului independent;b) să reprezinte mecanismul în relaţiile cu alte autorităţi, instituţii publice şi

organizaţii;c) să stabilească întâlniri de lucru ale mecanismului independent;d) să semneze actele emise de mecanismul independent;e) să administreze afacerile financiare ale mecanismului independent;f) să stabilească strategii de strângere de fonduri.

Articolul x. Criterii de eligibilitatea) Calificări academice: Diplomă universitară în domeniul relevant (drept, studii

de dezvoltare, ştiinţe sociale, administraţie publică, politică, sau alte domenii

86

relevante).b) Cerinţe de experienţă: experienţă dovedită în domeniul dizabilităţii şi

drepturilor omului.c) Competenţe funcţionale: sensibilitate şi respect pentru drepturile omului şi

egalitatea de gen.

Articolul x. Independenţa financiară(1) Mecanismul independent este ajutat în activitatea sa de către personalul

tehnic al oficiului Avocatului Poporului.(2) Mecanismul independent de monitorizare va primi finanţare printr-o

linie bugetară separată.(3) În exercitarea activităţilor sale, mecanismul independent poate

beneficia de suport tehnic şi de să primească finanţare din partea donatorilor externi.

(4) Mecanism independent de monitorizare este liber de influenţă din exterior în stabilirea propriilor priorităţi de cheltuieli şi program.

(5) Cheltuielile mecanismului independent sunt autorizate de către Preşedinte, în consultare cu membrii mecanismului independent.

MAEIERecomandările internaţionale din perioada 2009-2013, precum şi mandatul RM (2010.2013) în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (CDO) prevede facilitarea procedurilor interne pentru revizuirea cadrului normativ naţional în vederea acordării posibilităţii CpDOM de solicitare a revizuirii speciale pentru statutul A. În cadrul CDO, RM este co-autor al rezoluţiei, iniţiate de Australia, privind Instituţiile naţionale pentru promovarea şi protecţia drepturilor omului.În plus, subiectului reacreditării şi reformării CpDOM i-a fost acordată o atenţie particulară atît în cadrul discuţiilor tematice cu oficialităţile ONU, CoE şi UE, precum şi a dialogului informal RM-UE privind drepturile omului. Totodată, subiectul figurează printre condiţionalităţile UE vis-s-vis de RM.

Biroul Naţional de Statistică

Aviz pozitiv fără obiecţii

Ministerul Aviz pozitiv fără obiecţii

87

mediuluiMinisterul Transporturilor şi infrastructurii drumurilor

Aviz pozitiv fără obiecţii

Ministerul Tineretului şi Sportului

Aviz pozitiv fără obiecţii

Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor

Aviz pozitiv fără obiecţii

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Aviz pozitiv fără obiecţii

Consiliul Superior al Magistraturii

Aviz pozitiv fără obiecţii

Curtea Supremă de Justiţie

Aviz pozitiv fără obiecţii

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru

Aviz pozitiv fără obiecţii

Agenţia Rezerve Materiale

Aviz pozitiv fără obiecţii

Agenţia „Moldsilva”

Aviz pozitiv fără obiecţii

88

Biroul Relaţii Interetnice

89