sinteza obiecţiilor şi propunerilor

56
Sinteza obiecţiilor şi propunerilor la proiectul Legii privind recuperarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti şi la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative Nr . Organul emitent Conţinutul obiecţiei sau propunerii Opinia Ministerului Justiţiei 1. Curtea Supremă de Justiţie Curtea Supremă de Justiţie a examinat proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, precum şi proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi a expus următoarele. I. Întru ridicarea standardelor în domeniul protecţiei drepturilor omului în RM, prin prisma asigurării dreptului la un proces echitabil, în sensul remedierii încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzelor în instanţele judecătoreşti naţionale, pînă la implementarea proiectelor de lege propuse spre avizare, important este ca Guvernul să promoveze în I. Nu se acceptă. Menţiunile referitoare la necesitatea promovării proiectelor care vizează majorarea numărului de judecători în instanţele judecătoreşti nu pot fi examinate în contextul proiectelor propuse spre avizare, or subiectul acestora este unul diferit şi anume – instituirea unui mecanism care să asigure compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării

Upload: phungtuyen

Post on 01-Feb-2017

239 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

Sinteza obiecţiilor şi propunerilorla proiectul Legii privind recuperarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma

încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti

şi la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative

Nr. Organul emitent Conţinutul obiecţiei sau propunerii Opinia Ministerului Justiţiei

1. Curtea Supremă de Justiţie Curtea Supremă de Justiţie a examinat proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, precum şi proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative şi a expus următoarele.

I. Întru ridicarea standardelor în domeniul protecţiei drepturilor omului în RM, prin prisma asigurării dreptului la un proces echitabil, în sensul remedierii încălcării termenului rezonabil la examinarea cauzelor în instanţele judecătoreşti naţionale, pînă la implementarea proiectelor de lege propuse spre avizare, important este ca Guvernul să promoveze în mod de urgenţă proiectele de lege în vederea majorării numărului de judecători în instanţele naţionale. Aceste măsuri sunt extrem de necesare, în condiţia în care, la examinarea cauzelor, sarcina unui judecător în instanţele judecătoreşti este enormă. Sarcina medie a unui judecător se calculează prin raportarea numărului total de dosare la numărul judecătorilor care au activat efectiv într-o instanţă. Astfel, în anul 2008 s-a înregistrat sarcina medie lunară a unui judecător din judecătoriile mun. Chişinău – mai mult de 100 de dosare penale, civile, administrative (vezi raportul CSM), pe care judecătorul este obligat să le pregătească pentru

I. Nu se acceptă.Menţiunile referitoare la necesitatea promovării proiectelor care vizează majorarea numărului de judecători în instanţele judecătoreşti nu pot fi examinate în contextul proiectelor propuse spre avizare, or subiectul acestora este unul diferit şi anume – instituirea unui mecanism care să asigure compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti. Este adevărat că supraîncărcarea judecătorilor cu dosare ce urmează a fi examinate reprezintă, în prezent, un factor care afectează judecarea în termen rezonabil, dar nu este singurul, iar o soluţie, spre exemplu, ar putea fi gestionarea raţională a timpului de muncă de către judecători.

Page 2: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

examinare, să le studieze şi să le examineze în termeni rezonabili, ca apoi, tot în termen, să redacteze hotărîrile. Sarcina unui judecător din instanţele judecătoreşti naţionale se prezintă a fi foarte mare, comparativ cu sarcina medie europeană între 80-100 dosare per an. În ultimii ani, schema de judecători, şi aşa extrem de redusă, nu a fost niciodată completată, instanţele judecătoreşti activînd, de regulă, cu mai puţini judecători, fapt datorat detaşărilor, concediilor de maternitate. Drept consecinţă, apar tergiversări, uneori justificate prin oboseala judecătorilor care sunt epuizaţi. Urmează de menţionat că volumul enorm de activitate se desfăşoară în condiţii extreme, în aspectul că majoritatea judecătorilor în RM se află în clădiri vechi, neajustate la condiţiile normale, fiind preluate de la alte instituţii. Este bine cunoscut că, condiţiile de lucru la majoritatea judecătorilor din instanţele judecătoreşti naţionale sunt oribile. Deseori, examinarea cauzelor se amînă din motivul insuficienţei sălilor de judecată, iar examinarea acestora în birourile judecătorilor cu o suprafaţă de 10-15 m2 este imposibilă. Prin urmare, în sarcina Guvernului urmează a fi pusă şi problema ce ţine de asigurarea instanţelor judecătoreşti cu sedii respective. Totodată, activitatea instanţelor judecătoreşti se desfăşoară în condiţii acute de insuficienţă a numărului de personal, judecătorii fiind nevoiţi uneori să scrie citaţii. În acest aspect urmează de asigurat judecătorii instanţelor de fond şi din instanţele de apel cu referenţi. Or, sarcina de bază a judecătorului este de a înfăptui justiţia şi nu de a se ocupa cu lucrul tehnic. Aceste remedii de ordin legislativ sunt de o importanţă majoră, care ar duce la micşorarea

Totuşi, remediile acestei probleme urmează a fi examinate în contextul altor proiecte şi nicidecum în cadrul proiectelor supuse avizării.

Page 3: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

esenţială a termenului de executare a cauzelor în instanţele naţionale, şi respectiv ar preveni condamnările la CEDO. Cu referire la proiectele propuse spre avizare, se consideră că aceste reglementări vor genera un număr foarte mare de cereri în instanţele judecătoreşti, fiind puse iarăşi în sarcina judecătorilor care sunt supraîncărcaţi cu dosare, în consecinţă provocînd tergiversări. Reglementările existente la moment în art. 192 CPC, de fapt, constituie un remediu intern de apărare a dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil. Or, în practica Curţii Supreme de Justiţie, tot mai des apar hotărîri prin care, în urma constatărilor încălcării termenului rezonabil la judecarea pricinii, a fost încasat prejudiciul moral în favoarea persoanei lezate în drepturi.

II. Cu referire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative:1. La alin. 2 al art. II din, referitor la completarea art. 1405 din Codul civil cu alin. (3) – (5), în alin (5) al acestui articol – se consideră necesar ca după cuvintele „o acţiune în regres împotriva persoanei care” a se completa cu cuvintele „cu intenţie sau din culpă gravă”.

2. La alin. 1 al art. III din proiect, propunerea de modificare a art. 20 CPP contravine prevederilor art. 26 CPP, care stabileşte independenţa judecătorului şi supunerea lui numai legii. Adoptarea art. 20 CPP în redacţia propusă afectează în mod direct actul de justiţie, deoarece constituie o imixtiune directă la înfăptuirea actului de justiţie.

II.

1. Modificarea la acest articol a fost exclusă din proiect.

2. Nu se acceptă. Existenţa unor remedii acceleratorii a fost constatată de însăşi Comisia de la Veneţia în legislaţia a numeroase dintre statele membre ale Consiliului Europei, care reglementează posibilitatea părţilor de a solicita soluţionarea mai rapidă a cauzei. În urma examinării cererilor acceleratorii, reieşind din legislaţia acestor state, instanţa poate dispune următoarele măsuri: - fixarea unui termen limită, în interiorul

Page 4: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

3. a) la art. IV din proiect nu se specifică care cauze vor fi examinate de instanţele judecătoreşti de drept comun şi care de curţile de apel. Totodată, din modificările propuse, rezultă că în calitate de pîrît va apărea Ministerul Finanţelor, respectiv reieşind din prevederile art. 38 CPC că, toate cererile vor fi adresate unei instanţe judecătoreşti - după locul aflării pîrîtului. Prin urmare, dacă în această instanţă nu va fi mărit numărul de judecători, se va crea o situaţie critică;

b) prin completarea alin. (1) art. 192 CPC cu cuvintele „şi a autorităţilor relevante precum şi importanţa procesului pentru cel interesat” – nu este clar conform căror principii şi în ce mod se va stabili importanţa procesului pentru cel interesat şi

căruia să fie realizat un act procedural, cum ar fi audiere, depoziţie de martor, realizarea unui raport de expertiză (în state precum: Austria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia) sau să fie pronunţată o hotărîre (Austria, Croaţia, Cipru, Slovacia);- transferarea competenţei către o instanţă superioară (Austria şi Cipru). Deci, se poate vedea că modificările propuse nu aduc o novaţie pentru jurisprudenţa internaţională. Mai mult ca atît, prin hotărîrile asupra cererilor acceleratorii nu se afectează nici într-un caz decizia instanţei asupra fondului cauzei, ci ele afectează doar sub aspect administrativ desfăşurarea procesului judiciar. Instanţa de fond urmează să decidă în mod independent asupra fondului cauzei.

3. a) Se acceptă parţial.Cu referire competenţa instanţelor asupra categoriilor respective de cauze, menţionăm că prin modificările aduse la articolele 28 şi 33 din CPC, se relevă clar competenţa generală şi jurisdicţională a instanţelor în aceste cauze. Iar pentru a nu încărca instanţa judecătorească din raza sediului Ministerului Finanţelor, se propune modificarea art. 39, prin care se indică posibilitatea intentării acestor cauze în instanţa de la domiciuliul reclamantului.

b) Prin autorităţile relevante se presupune – autorităţile responsabile cu executarea hotărîrii judecătoreşti – redacţia urmează a fi revăzută. Cît despre „importanţa procesului pentru cel interesat” – aceasta va fi apreciată

Page 5: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

cine va constata acest lucru;

c) totodată, prin completarea art. 192CPC cu alin. (11 şi 12) nu este clar cine va purta răspunderea prevăzută de alin. (5) al art. 1405 C civil, în cazul respingerii cererii de accelerare a procedurii de judecare a cauzei – judecătorul care examinează nemijlocit cauza sau şi preşedintele instanţei judecătoreşti care a respins cererea de accelerare a procedurii.

4. La art. V, modificarea alin. (2) art. 17 din Codul de executare al RM nu are sens, deoarece în legătură cu reformarea sistemului de executare a hotărîrilor judecătoreşti, a fost deja elaborat proiectul legii pentru modificarea şi completarea Codului de executare al RM nr. 443-XV din 24 decembrie 2004.

de către instanţa care va examina litigiul privind compensarea prejudiciului.

c) propunerile de modificare a art. 1405 din Codul civil au fost excluse din proiect. Iar, înaintarea recursului accelerator şi satisfacerea acestuia, nu condiţionează acceptarea cererii de chemare în judecată prin care se pretinde încălcarea termenului rezonabil la judecarea cauzei sau la executarea hotărîrilor judecătoreşti. Dar, utilizarea acestui mijloc poate fi luat în consideraţie la compensarea prejudiciului cauzat prin această încălcare. Respingerea motivată a cererii acceleratorii, nu are cum să atragă după sine răspunderea juridică.

4. Se acceptă.

2. Curtea de Apel Comrat Susţine promovarea proiectului Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti şi consideră că necesitatea existenţei unui astfel de act legislativ este binevenită. Cu toate acestea unele părţi ale proiectului necesită a fi definitivate. Astfel: - se consideră inoportună acordarea dreptului de a depune o cerere de constatare a încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei şi de compensare a prejudiciului pe parcursul judecării cauzei. Acest fapt va lua din timpul părţilor în proces şi a instanţei la judecarea cauzei de bază,

- Judecarea litigiului privind compensarea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil la judecare nu presupune neapărat suspendarea procesului de bază. Or, la judecarea litigiului privind compensarea prejudiciului se examinează

Page 6: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

iar, în rezultat, termenii de judecare pot deveni mult mai mari (vezi art. 3 alin. (1) din Legea)

raportul prezentat de judecătorul care examinează cauza sau de către autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti, sau copia dosarului şi, doar în caz de necesitate, se examinează dosarul în original.

3. Judecătoria Bălţi Studiind proiectele de lege supuse avizării, care au drept scop instituirea unui recurs intern efectiv pentru remedierea încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau în procesul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, se expun următoarele: 1. Justiţia în Republica Moldova activează în baza mai multor principii importante care au un rol deosebit în desfăşurarea activităţii instanţelor judecătoreşti, cît şi a întregului sistem juridic al statului nostru. Unele dintre aceste principii sunt. Principiul independenţei; principiul reciprocităţii; principiul contradictorialităţii; principiul colegialităţii; principiul legalităţii etc. Reieşind din aceste principii şi multe altele importante care îşi găsesc izvorul în legea supremă a statului, reiese funcţionarea şi respectarea normală a legislaţiei şi ocrotirea acesteia în cazurile necesare de justiţie. La fel, conform principiilor fundamentale, justiţia în statul nostru îşi îndeplineşte activitatea sa independent faţă de celelalte puteri din stat. Nici puterea legislativă şi nici cea executivă nu pot interveni în activitatea celei judecătoreşti. Dar aceasta nu înseamnă că aceste trei puteri nu se află în colaborare una cu cealaltă. Justiţia se bazează pe lege, conform Constituţiei RM. Judecătorii, la fel, se supun legii. Astfel, se consideră că, proiectele de legi nominalizate contravin principiilor care stau la baza înfăptuirii actului de justiţie. La înfăptuirea justiţiei, judecătorii sunt independenţi, imparţiali şi se supun numai legii. Judecătorii judecă cauzele pe

1. Se acceptă parţial.Proiectele elaborate şi prezentate spre avizare nu au scopul de a încălca principiile fundamentale ale înfăptuirii justiţiei. Cu toate acestea trebuie de atenţionat că examinarea cauzelor într-un termen rezonabil reprezintă la fel unul dintre principiile procesuale, dar şi un principiu fundamental reglementat atît de Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, cît şi în Pactului Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice adoptat la 16 decembrie 1989 la New York. Principiul respectiv reprezintă, în esenţă, o garanţie procesuală, scopul căreia este de a proteja toţi justiţiabilii împotriva duratei excesive a procedurii. Asemenea dispoziţie subliniază că justiţia nu trebuie să fie înfăptuită cu o întîrziere, care ar putea compromite eficienţa şi credibilitatea acesteia din urmă. Cerinţa examinării într-un termen rezonabil se aplică atît cauzelor civile, cît şi celor penale. Scopul art. 6.1 CEDO este de a asigura că nici o persoană, realizarea sau limitarea

Page 7: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

baza legii şi în condiţiile care exclud orice presiune asupra lor. Însă, conform Art. III din proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care are drept scop instituirea unui recurs intern efectiv pentru remedierea încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau în procesul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, reiese că preşedintele vicepreşedintele) instanţei judecătoreşti ar putea, printr-o încheiere, să oblige judecătorul sau completul de judecată care examinează pricina respectivă, la întreprinderea unui act procesual de stabilire a unui anumit termen, în vederea accelerării procedurii, ceea ce ar da dovadă de imixtiune la înfăptuirea actului de justiţie.

2. Depunerea cererii privind constatarea încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei şi repararea prejudiciului în timpul examinării cauzei, după cum este stipulat în art. 3 din proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, la fel ar da dovadă de presiune asupra judecătorului (completului de judecată) şi influenţă la emiterea hotărîrii judecătoreşti.

drepturilor căreia depinde de desfăşurarea unui proces, să nu fie nevoită să aştepte un termen nejustificat de mare pînă cînd decizia finală va fi pronunţată. Acest principiu este şi un drept fundamental al omului şi totodată şi o condiţie pentru ca un proces să fie considerat echitabil. Cu referire la recursul acceleratori, menţionăm că, într-adevăr, pentru a nu ştirbi din independenţa judecătorului în procesul înfăptuirii justiţiei, prevederile referitoare la completarea art. 20 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova şi a art.192 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, conform cărora se oferă dreptul de atac a încălcării termenului rezonabil la preşedintele sau vicepreşedintele instanţei de judecată, cu prezentarea ulterioară, din partea acestora din urmă, a unor indicaţii asupra cauzei examinate au fost excluse din proiect.

2. Nu se acceptă. Opinia conform căreia, depunerea cererii de constatare a faptului încălcării termenului rezonabil va influenţa instanţa care examinează cauza de bază, nu este argumentată. Or, depunerea cererii privind constatarea faptului încălcării termenului rezonabil reprezintă doar un mijloc care asigură realizare a dreptului de judecare a cauzei cu respectarea termenului rezonabil. Iar, în cazul în care se adevereşte încălcarea acestui termen, persoana afectată are dreptul justificat la recuperarea prejudiciului survenit în consecinţă. Realizarea dreptului respectiv nu afectează modul de examinare a cauzei de fond, decît sub aspectul accelerării

Page 8: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

3. Pentru stabilirea mărimii compensaţiei pentru încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termenul rezonabil sau dreptului la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil, urmează să se ţină cont de criteriile de apreciere a termenului rezonabil de soluţionare a cauzei, care sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părţilor la proces, conduita organului de urmărire penală şi a instanţei de judecată.

4. Conform art. 2 alin. (1) din proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, orice persoană care consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termenul rezonabil sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, se poate adresa cu o cerere în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat în urma acestei încălcări, dar nu este specificat în care instanţă urmează să se adreseze persoana, în instanţa de acelaşi grad sau în instanţa ierarhic superioară. Respectarea termenului rezonabil la judecarea cauzelor concrete se verifică de către instanţa ierarhic superioară în procesul judecării cauzei respective pe calea de atac ordinară sau extraordinară.

5. Legislaţia naţională nu specifică expres termenul pentru examinarea cauzelor în instanţele de judecată. Stabilirea unui termen-limită la examinarea cauzelor în instanţele de judecată, ar duce la scăderea calităţii examinării cauzelor, ceea

acestei examinări, cu atît mai mult, nu are loc influenţarea instanţei la emiterea hotărîrii.

3. Se acceptă. Aceste criterii nu au fost neglijate, ci doar lista acestora a fost completată cu un nou criteriu – importanţa procesului pentru cel interesat, adică pentru partea care invocă încălcarea termenului rezonabil.

4. Se acceptă.În vederea excluderii acestor lacune, au fost completate art. 2 alin. (1) din proiectul de lege privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti. Iar pentru a exclude dublarea de norme prin care se reglementează mecanisme diferite de verificare a respectării termenului rezonabil, a fost modicat art. 192 din CPC.

5. Nu se acceptă.Se consideră că, cauzele care se referă la constarea încălcării termenului rezonabil de judecare sunt mai mult sau mai puţin complexe. Pentru constarea existenţei sau

Page 9: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

ce ar spori numărul hotărîrilor casate. Avînd un termen-limită la examinarea cauzelor, aprecierea probelor de către judecător (completul de judecată) nu va fi bazată pe o cerere multiaspectuală şi completă, ceea ce ar contribui la mărirea numărului cauzelor înaintate la CEDO împotriva Moldovei.

inexistenţei încălcării termenului rezonabil instanţa va examina modul de realizare a procesului judiciar, întreprinderea sau nu a acţiunilor procesuale, gradul de argumentare a acestor acţiuni, în special a acţiunilor prin care se amînă şedinţele de judecată, fapt care se realizează examinînd raportul prezentat de instanţa care examinează cauza de fond, fie prin examinarea copiei dosarului şi, doar în caz de necesitate, are loc examinarea dosarului de fond în original. Astfel, cauzele care au ca obiect constatarea încălcării termenului rezonabil şi compensarea prejudiciului sunt, de obicei, relativ mai simple în comparaţie cu cauzele de fond, în care se acuză tărăgănarea nejustificată a termenului de judecare. Necesitatea stabilirii unui termen de judecare a acestor cauze (a cauzelor de constatare a încălcării termenului rezonabil) este susţinută prin însuşi scopul acestor proiecte – cel de a crea un mecanism care să asigure judecarea cauzelor şi executarea hotărîrilor judecătoreşti în termeni rezonabili, evitîndu-se astfel noi tergiversări în cadrul proceselor din urmă.

4. Judecătoria Comrat În rezultatul studierii proiectului Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti şi a proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, se prezintă următoarele propuneri la acestea: 1. Scopul legii este de a crea condiţii efective de apărare a participanţilor la procesul de examinare a cauzelor în termeni rezonabili şi repararea prejudiciului de către stat în cazul tergiversării

1. Nu se acceptă. Legislaţia în vigoare reglementează explicit procedura de examinare a unei cauze în instanţă, precum şi procedura de executare a

Page 10: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

termenelor de examinare şi executare a deciziilor de judecată. În timp ce procedura dată este inclusă în legislaţia civilă, unicul neajuns al cărei este lipsa unui mecanism bine elaborat de aplicare a ei. În contextul dat se consideră necesar de a crea un macanism nu numai privind aplicarea legislaţiei despre încălcarea de către stat a drepturilor cetăţenilor la examinarea cauzelor (încălcarea termenului rezonabil de examinare) şi de executare a deciziilor de judecată, dar şi mecanismul de apărare a statului (a instanţelor judecătoreşti şi a executorilor judecătoreşti) de la aplicarea abuzivă a drepturilor sale de către cetăţeni, atît în cadrul examinării cauzelor, cît şi la executarea hotărîrilor.

2. Se propune introducerea schimbărilor la CPC în ceea ce priveşte casarea hotărîrilor de judecată şi remiterea lor la o nouă examinare, sau de a înăspri măsurile de remitere a dosarelor la o nouă examinare, în mod clar a delimita motivele pentru întoarcerea cauzelor la o nouă examinare, pentru a simplifica procedura de instituire a persoanelor vinovate în tergiversarea nejustificată a termenelor de examinare a cauzelor. De asemenea, se propune de a extinde cercul persoanelor eventual vinovate, în afară de stat (instanţele de judecată şi executorii judecătoreşti), şi partea la proces, fiindcă tergiversarea procesului de examinare a cauzelor şi executare a hotărîrilor de judecată, adeseori, are loc din vina participanţilor la proces.

hotărîrilor judecătoreşti. Atît instanţei de judecată, cît şi executorilor judecătoreşti sau altor autorităţi responsabile de executarea hotărîrilor judecătoreşti li se oferă, prin legislaţie, în cuantum suficient şi necesar, garanţii pentru a reuşi judecarea sau executarea în termenii stabiliţi de legislaţie. Chiar şi în cazul în care există posibilitatea tergiversării procesului din motive imputabile părţilor sau altor participanţi în proces, legislaţia oferă mijloace de acţiune atît instanţei de judecată, cît şi autorităţii responsabile de executarea hotărîrilor judecătoreşti, pentru a se asigura respectarea termenilor rezonabili.

2. Se acceptă parţial. Proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti a fost completat cu prevederi prin care se statuează că, la judecarea recursului asupra hotărîrilor judecătoreşti în cauzele privind constatarea încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzei sau de executare a hotărîrii judecătoreşti, instanţa de recurs nu poate dispune rejudecarea cauzei în prima instanţă. Cu referire la propunerea de lărgire a cercului de persoane eventual vinovate – menţionăm că, instanţa sau autoritatea competentă să execute hotărîrea judecătorească, în calitate de „dirijori” ai procesului judiciar sau de executare, au suficiente pîrghii prevăzute de legislaţie de a realiza procesul de judecare sau, respectiv,

Page 11: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

3. În alineatul (2) al art. 3 al legii date se vorbeşte despre aceea că, acţiunea despre încălcarea termenilor rezonabili poate fi înaintată în perioada de examinare a cauzei sau în timp de 6 luni din momentul pronunţării hotărîrii judecătoreşti. Se consideră inutil a se expune despre încălcarea termenilor rezonabili în perioada examinării cauzei în fond, de aceea se propune ca expresia „în perioada examinării cauzei” să fie exclusă, deoarece acest fapt, pînă la sfîrşit, va aduce din nou la tergiversarea termenului rezonabil

de executare în termeni rezonabili, în condiţiile în care tergiversarea are loc din cauza uneia dintre părţi. Astfel, judecătorul are posibilitatea de a sancţiona cu aplicarea amenzii judiciare, spre exemplu, fie pentru neprezentarea nejustificată a unui participant legal citat, fie pentru tergiversarea de către expert, interpret sau traducător a executării însărcinărilor primate etc, iar executorul judecătoresc sau altă autoritate responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti are la dispoziţie prevederile Codului de asigurare – art. 183 alin. (4), 290 alin. (1), 317 alin. (2) etc. Mai mult ca atît, proiectul Legii pentru modificarea sau completarea unor acte legislative propune completarea Codului civil cu prevederea conform căreia răspunderea statului nu înlătură răspunderea persoanei care se face vinovată de încălcarea termenului rezonabil de judecarea a cauzei sau de executare a hotărîrii judecătoreşti. Proiectele vin să ofere garanţii părţii mai puţin protejate (care nu este statul) de a-şi realiza dreptul la judecarea cauzei sau la executarea hotărîrii judecătoreşti în termeni rezonabili.

3. Nu se acceptă. Stabilirea posibilităţii de înaintare a acţiunii privind încălcării termenilor rezonabili în procesul de judecare a cauzelor sau la executarea hotărîrilor judecătoreşti doar după examinarea cauzei de fond, nu va permite atingerea scopului propus prin promovarea acestor proiecte – accelerarea proceselor de judecare sau executare/respectarea termenilor rezonabili la judecare sau executare. Cu atît mai mult

Page 12: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

de examinare a cauzelor.

4. Mai mult ca atît, propunerile referitoare la examinarea cererii privind încălcarea termenilor rezonabili timp de 5 zile, se consideră că vor duce la majorarea sarcinii preşedinţilor (vicepreşedinţilor), deoarece examinarea acţiunii privind încălcarea termenilor rezonabili timp de 5 zile nu poate fi efectuată fără de chemarea părţilor. Însă, examinarea unei astfel de cauze fără înştiinţarea părţilor este dificilă, deoarece ar avea loc încălcarea drepturile procesuale ale participanţilor la proces, drepturi garantate de legislaţia în vigoare (a prezenta probe şi de a lua parte la cercetarea lor, de a pune întrebări altor participanţi la proces, martorilor, experţilor şi specialiştilor, a înainta demersuri, a cere prezentarea de probe, de a depune depoziţii verbale şi scrise în instanţa de judecată, de a prezenta argumentele sale, de a face apel împotriva actelor judiciare şi de a exercita toate drepturile procesuale acordate de către Codul de procedură civilă al RM).

examinarea cauzelor privind constatarea încălcării termenilor rezonabili, conform prevederilor proiectului, urmează a fi realizată în termen de 3 luni de la depunerea cererii în instanţă. De asemenea trebuie de luat în consideraţie că examinarea acestor cauze nu presupune în mod neapărat suspendarea procesului de bază, întrucît instanţa va examina raportul prezentat de autoritatea corespunzătoare (instanţa de judecată sau autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti) şi copiile dosarului de bază, şi doar în cazul în care va exista necesitatea examinării dosarului în orgiinal, doar atunci se va dispune suspendarea procesului respectiv.

4. Se acceptă.Mecanismul recursului accelerator a fost modifcat, astfel, cererilor acceleratorii se vor repartiza conform normelor generale de procedură, adică aplicînd repartizarea aleatorie a cauzelor. Pentru a exclude conflictul de interese, proiectul prevede că cerererile respective urmează a fi examinate de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată. În acest mod, se exclude problema supraîncărcării preşedinţilor de instanţe. De asemenea, se remarcă faptul că, proiectul prevede expres că aceste cereri urmează a fi examinate în absenţa părţilor, tocmai pentru faptul că acestea nu afectează, de fapt, fondul cauzei, ci afectează procesul de examinare a acesteia din urmă doar în aspect administrativ.

Page 13: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

În astfel de circumstanţe, în scopul respectării principiilor generale ale legislaţiei procesual civile, pentru a asigura fiecărui cetăţean al Republicii Moldova o atitudine echitabilă şi posibilităţi egale de a-şi exercita drepturile lor în administrarea justiţiei, avînd în vedere modificările propuse, mai întîi de toate este necesar de a prevedea un mecanism de reglementare şi organizare a procedurii judiciare în instanţele judecătoreşti de primă instanţă pentru examinarea cererilor de categoria dată.

5. La fel, se consideră necesar a menţiona că, odată cu implementarea sistemului automatizat de procedură în instanţele judecătoreşti şi a programului de exercitare a procesului de judecată cu aplicarea surselor tehnice de înregistrare, s-au redus posibilităţile judecătorilor de a examina dosarele în echivalent numeric. Acest fapt necesită introducerea în statele de personal a unei unităţi de judecător-referent sau a unor unităţi suplimentare de consultanţi. În caz contrar, situaţia va duce (ţinînd cont de volumul înalt de muncă a judecătorilor) la încălcarea prevederilor CEDO (art. 6 – examinarea cauzelor în termeni rezonabili). Ţinînd cont de cele expuse mai sus, se propune de a fi examinate propunerile respective şi de a realiza modificările propuse în statele de personal a instanţelor de judecată, adică de a introduce unităţi suplimentare de consultanţi sau judecători-referenţi, în dependenţă de numărul de componente de judecată, fapt ce va duce la o accelerare incontestabilă de examinare a cauzelor şi de a reglementa mecanismul de introducere şi aplicare a prevederilor proiectelor propuse.

5. Nu se acceptă. Posibilitatea completării statelor de personal ale instanţelor judecătoreşti nu este obiectul proiectelor respective, deci examinarea acestei propuneri urmează a fi realizată în contextul altor proiecte de acte normative.

5. Judecătoria Glodeni Sunt prezentate următoarele propuneri la proiectul Legii privind compensarea de către stat a

Page 14: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti: 1. Proiectul de lege nu conţine noţiuni generale, necesare la perceperea şi aplicarea legii date.

2. La art. 4 alin. (2), cererea de reparare a prejudiciului cauzat în rezultatul încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei sau de executare a hotărîrilor judecătoreşti „se examinează de instanţa judecătorească sesizată în cel mult 3 luni de la primirea cererii”, să se înlocuiască cu „se examinează de instanţa judecătorească sesizată în termeni rezonabili de la primirea cererii”, după cum prevede legislaţia

1. Nu se acceptă. În calitate de termen care se consideră a fi necesar de explicat este noţiunea de „termen rezonabil”. Cu toate acestea, explicaţia acesteia este oferită prin normele procesuale, cît şi prin prevederi ale proiectelor supuse avizării, care stabilesc modul de determinare a acestor termeni rezonabili. Oferirea unei noţiuni exacte pentru „termeni rezonabili” este dificilă, întrucît, în temeiul criteriilor care determină aceşti termeni, pentru diferite situaţii, noţiunea de „rezonabil” trebuie apreciată în mod independent. De asemenea, noua redacţie a art. 1 al proiectului Legii repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti statuează aplicarea şi interpretarea termenilor prezentei legi se face prin prisma legislaţiei naţionale, a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

2. Nu se acceptă.Substituirea termenului de „3 luni” prin „termen rezonabil” ar lăsa loc de noi tergiversări şi nu s-ar atinge scopul proiectelor respective. În proiectul legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor

Page 15: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

procedurală, în caz contrar aceste două legi se vor contrazice, ceea ce este inadmisibil.

3. La art. 4, alineatul (3) necesită a fi exclus din considerentul că acesta este prevăzut expres de regulile generale de examinare a cauzelor civile.

În linii generale, proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti corespunde necesităţilor actuale ale Republicii Moldova, acesta elucidînd un domeniu care, pînă în prezent, a fost omis.

instanţelor judecătoreşti se stabileşte exhaustiv că examinarea acestor categorii de cauze se face în conformitate cu normele procesual civile, ţinînd cont de particularităţile prevăzute de prezenta lege. Astfel, această lege urmează a fi apreciată ca un act legislativ cu caracter special şi prevederile sale urmează a fi aplicate prioritar la judecarea acestor categorii de cauze. În susţinerea acestei afirmaţii vin normele art. 2 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, conform cărora „procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecătoreşti de drept comun şi în cele specializate este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul cod şi de alte legi organice”. Iar în caz de coliziune între normele Codului de procedură civilă şi cele ale unei alte legi organice, „se aplică reglementările legii adoptate ulterior”.

3. Se acceptă.

6. Judecătoria militară Prezintă lipsă de obiecţii şi propuneri. - 7. Asociaţia obştească „Juriştii pentru

Drepturile Omului” Avînd în vedere numărul mare de propuneri existente la proiect, s-a considerat oportună elaborarea unui nou proiect de lege, care să reflecte atît cerinţele iniţiale ale Consiliului Europei faţă de recursurile naţionale

Proiectul a fost supus dezbaterilor în cadrul mesei rotunde organizată de Ministrul Justiţiei la data de 13 iulie 2010. Astfel, mai jos ne vom expune asupra problemelor ridicate prin prevederile proiectului propus

Page 16: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

compensatorii, cît şi multe aspecte care reies din jurisprudenţa ulterioară a CEDO. Astfel:

„Proiect

LEGEprivind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Articolul 1. Scopul legiiScopul prezentei legi este crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil, după cum acesta este definit de art. 6 para. 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Articolul 2. Dreptul la compensarea prejudiciului (1) Orice persoană care consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil, în sensul art. 1 al prezentei legi, se poate adresa cu o cerere în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat în urma acestei încălcări.(2) La stabilirea faptului dacă a existat o încălcare a termenului rezonabil, instanţa de judecată va ţine cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului şi al autorităţilor publice şi importanţa cauzei pentru reclamant. Instanţa de judecată se va ghida de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.

Articolul 3. Intentarea acţiunii(1) Cererea de chemare în judecată privind compensarea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil se depune în judecătoria de circumscripţie de drept comun de la sediul pîrîtului.(2) Cererea de chemare în judecată se depune împotriva Ministerului Finanţelor. (3) Cererea privind compensarea prejudiciului cauzat prin judecarea îndelungată a cauzei poate fi depusă în timpul examinării cauzei sau în decurs de 6 luni de la încetarea urmăririi penale sau emiterea hotăгîrii irevocabile de către instanţa judecătorească.(4) Cererea privind compensarea prejudiciului cauzat prin neexecutarea unei hotărîrii judecătoreşti poate fi depusă în

de asociaţia obştească „Juriştii pentru drepturile omului”, probleme puse în discuţie şi în cadrul mesei rotunde nominalizate. Cu referire la modificările propuse la art. 1 din proiect, în principiu, redacţia art. 1 din proiect generează ideea că prezenta lege urmează a fi aplicată în conformitate cu CEDO şi jurisprudenţa acesteia.

Referitor la instanţele care urmează a examina fiecare tip de cerere în parte, relevăm că, în cazul nerespectării termenului rezonabil de executare a hotărîrilor judecătoreşti, judecătoriile urmează să examineze acest tip de cerere în calitate de primă instanţă, iar în cazul cererilor de încălcare a termenului rezonabil de judecare a cauzelor - curţile de apel. Acest fapt poate fi regăsit în prevederile de modificare ale art.28 şi 33 din CPC.avizării.

Privitor la noţiunea de „ordonanţă” şi semnificaţia acesteia, în contextul proiectului dat, aceasta se referă la ordonanţa de încetare a urmăririi penale sau la ordonanţa de punere sub învinuire, modificările de rigoare fiind operate în proiect.

Determinarea momentului curgerii termenelor de la care se va calcula apariţia dreptului de a pretinde compensarea prejudiciului cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor judecătoreşti, se va face de către instanţă, luînd în consideraţie, însă, rolul datei intrării în vigoare a hotărîrii judecătoreşti sau, după caz, a emiterii ordonanţei de încetare a

Page 17: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

timpul executării hotărîrii judecătoreşti sau în decurs de 6 luni de la încetarea procedurii de executare.(5) Părţile sunt scutite de la plata taxei de stat.

Articolul 4. Examinarea pricinii şi sarcina probaţiunii (1) Cererea de chemare în judecată privind compensarea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil se examinează de judecătoria de sector în cel mult 3 luni de la primirea cererii. (2) Obligaţia prezentării probelor privind lipsa încălcării termenului rezonabil şi revine Ministerului Finanţelor, iar reclamantului şi revine obligaţia de a dovedi întinderea prejudiciului cauzat. (3) Prejudiciul acordat se compensează din mijloacele bugetului de stat.(4) Hotărîrea judecătoriei de sector se contestă cu recurs. Curtea de Apel va examina cererea de recurs în cel mult 30 de zile de la primirea dosarului.(5) În urma examinării cererii de recurs, Curtea de Apel nu poate trimite cauza la rejudecare.

Articolul 5. Cuantumul prejudiciului (1) Instanţa de judecată va evalua cuantumul prejudiciului în conformitate cu prevederile Codului Civil. (2) La stabilirea cuantumului prejudiciului moral, instanţa de judecată va acorda o compensaţie comparabilă cu suma acordată cu titlu de prejudicii morale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazuri similare.(3) La rambursarea cheltuielilor de judecată, instanţa de judecată nu va obliga reclamantul să suporte o povară excesivă.

Articolul 6. Executarea hotarîrii instanţei de judecată(1) Instanţa de judecată, în cazul admiterii acţiunii, din oficiu, prezintă titlul executoriu spre executare şi informează părţile despre acest fapt.(2) Hotărîrea judecătorească se execută în termen de 3 luni de la data la care devine irevocabilă.

Articolul 7. Dispoziţii finalePersoanele, care, la ziua intrării în vigoare a prezentei legi, consideră că le-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil, în sensul art. 1 al prezentei Legi, se pot adresa în instanţa de judecată în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a Legii. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

urmăririi penale sau de punere sub învinuire.

A avut loc revizuirea sintagmei „actului judecătoresc definitiv sau irevocabil”, de la art. 3 alin. (3), în vederea înlocuirii acesteia cu sintagma „actului judecătoresc irevocabil”.

Cu referire la redacţia art. 4 alin (1), per ansamblu, aceasta coincide cu redacţia propusă de „Juriştii pentru drepturile omului” în art. 4 alin. (2), dar pentru a oferi legii un grad mai mare de precizie redacţia normei de la art. (4) alin. (1) a fost modificată.

Cu referire la termenul de judecare a recursului asupra hotărîrilor judecătoreşti în cauzele de constatare a încălcării termenului rezonabil la judecare sau la executarea hotărîrilor judecătoreşti, în rezultatul discuţiilor, s-a considerat oportună stabilirea termenului de 60 de zile pentru examinarea acestuia, stabilind interdicţia de a remite cauza spre rejudecare.

Referitor la necesitatea prevederii obligaţiei de rambursare în asemenea cauze a costurilor şi cheltuielilor de judecată, se menţionează că, la art. 5 din proiectul legii, instanţa de judecată decide asupra chestiunilor de compensare a prejudiciului, inclusiv a costurilor şi cheltuielilor. Astfel, la nivel naţional, urmează ca persoana interesată să fundamenteze suportarea acestora. Mai mult, potrivit noii proceduri implementate de CtEDO urmare a intrării în vigoare la 1 iunie a Protocolului 14 la Convenţie, în cazurile bine-stabilite deja, nu urmează a fi compensate cheltuielile de

Page 18: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

judecată decît parţial. Or, în asemenea cazuri, reclamantul ar putea să aibă nevoie de o simplă consultaţie în domeniu a unui avocat şi creşte posibilitatea de a-şi reprezenta singur interesele în faţa Curţii Europene.

Referindu-ne la propunerea de a prevedea efectul suspensiv al recursului şi un termen precis de executare a încheierii judecătoreşti emise în asemenea cazuri, spre exemplu termenul de 3 luni, relevăm că, potrivit noilor norme ale Codului de executare, este exclus termenul de 3 luni obligatoriu pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti şi stabilit termenul de 15 zile între perioadele de emitere a acţiunilor procesuale.

De asemenea, se prezintă propunerea de a include unele norme mai generale în dispoziţii finale şi tranzitorii, lărgind categoria de persoane care ar putea să se adreseze în termen de 6 luni din momentul intrării vigoare a legii date, cum ar fi persoanele în cauzele cărora termenul de 6 luni a început a curge cu cîteva luni înainte de intrarea în vigoare a legii respective, pentru a nu se crea o situaţie discriminatorie.

Totuşi, raţionamentul este includerea în dispoziţii finale şi tranzitorii prevederi referitoare doar la categoria de persoane care au depus cereri la CtEDO. Astfel, aceste norme se referă la cazuri excepţionale şi sunt determinate de fluxul de cereri depuse la Curtea Europeană, în special, în legătură cu termenul nerezonabil de executare a hotărîrilor judecătoreşti definitive. De altfel, includerea acestor prevederi este dictată de

Page 19: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

obligaţia asumată de Republica Moldova în contextul procedurii-pilot în cauza Olaru şi alţii v. Moldova, situaţia creată la moment la nivel naţional ce vizează neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti urmînd a fi ameliorată considerabil.

8. Asociaţia obştească „Institutul de Justiţie Civilă”

Pentru început se menţionează asociaţia obştească „Institutul de Justiţie Civilă” susţine prezentul proiect (proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti). Se consideră că proiectul, în versiunea dată, în cazul în care va fi adoptat, va aduce o anumită contribuţie la disciplinarea activităţii sistemului judiciar. În acelaşi timp, se înţelege că acesta reprezintă o măsură de ordin general pe care statul este obligat să o întreprindă în vederea executării hotărîrii Olaru şi alţii v. Moldova. În acest context, nu se doreşte ca, sub presiunea grabei, să se omită unele elemente de bază al viitoarei legi. Astfel, se expun următoarele opinii, obiecţii şi propuneri.1. Din art. 1 al proiectului se deduce că scopul legii este „crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil şi dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti”.Evident că, adoptarea acestei legi va avea drept rezultat crearea unei remediu intern. Totuşi, pentru ca acest remediu intern să fie eficient sunt necesare a fi întrunite mai multe condiţii, printre care şi o reglementare diligentă. Se reaminteşte că, condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 35 CEDO – epuizarea căilor de recurs intern, nu este una absolută. Respectiv, persoana care adresează o cerere individuală în

1. Se acceptă. Alineatul (2) al articolului 1 a fost exclus.

Page 20: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

faţa CtEDO nu este obligată să epuizeze remediile interne ineficiente. În atare condiţii, ţinînd cont de faptul că CtEDO singură determină cînd persoana este sau nu obligată să epuizeze un remediu intern, prevederea de la articolul 1 alin. (2) a proiectului, nu are nici o putere.

2. Se presupune că principala provocare a eficienţei remediului prevăzut de proiect va ţine de cuantumul redus al satisfacţiei echitabile în raport cu cel oferit de CtEDO. În acest sens, însăşi procedura stabilită prin Legea Pinto, la o anumită etapă, a fost recunoscută de CtEDO drept ineficientă.1 Ca urmare a deciziilor instanţei europene, în anul 2004, Curtea de Casaţie Italiană şi-a modificat practica în sensul corelării jurisprudenţei sale în materia acordării de compensaţii cu aceea a CtEDO.2 3. Se relevă opinia conform căreia proiectul nu răspunde tuturor cerinţelor pentru a putea fi considerat un remediu efectiv. Astfel, o analiză prima facie a acestuia ridică mai multe întrebări, printre care:a) care este competenţa jurisdicţională şi materială?;

2. Se acceptă. În vederea interpretării adecvate a noţiunii de „satisfacţie echitabilă”, precum şi tuturor normelor proiectului vizat, art. 1 al acestuia prevede expres că aplicarea şi interpretarea termenilor prezentei legi se face prin prisma legislaţiei naţionale, a prevederilor Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului.

3.

a) Cu referire la competenţa jurisdicţională şi materială, aceasta este reglementată de normele proiectului Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, care vin să completeze corespunzător Codul de procedură civilă al Republicii Moldova. Astfel, conform acestor prevederi, cererile privind constatarea faptului încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei şi de reparare a prejudiciului sunt examinate de către curţile de apel, ca instanţe de fond, iar cererile

1 Vezi cauza Scordino c. Italia, decizie din 27 martie 2003 şi hotărîre din 29 iulie 20042 Vezi cauza Di Sante c. Italia, decizie asupra admisibilităţii, 24 iunie 2004

Page 21: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

b) care sunt persoanele cu drept de adresare în instanţa de judecată în vederea compensării prejudiciului cauzat prin tergiversarea examinării cauzei sau prin neexecutarea actului de dispoziţie al instanţei de judecată devenit definitiv? Cade sau nu sub incidenţa prezentei legi pîrîtul – parte în proces civil sau partea vătămată – parte în proces penal?;

c) în lege nu este indicat direct că persoana are dreptul de a i se repara prejudiciul material, moral şi costurile şi cheltuielile de judecată;

privind constatarea faptului încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătoreşti şi de reparare a prejudiciului urmează a fi examinate în fond de judecătorii; b) conform prevederilor art. 2 din proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, sub incidenţa acestei legi cade „orice persoană fizică sau juridică care consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se poate adresa”, implicit, deducem că, în calitate de subiect al raporturilor reglementate de prevederile proiectului legii respective, poate fi, inclusiv, pîrîtul, ca parte în procesul civil, sau partea vătămată, în procesul penal, precum orice altă persoană, participant într-un proces de judecată sau în procesul de executare a unei hotărîri judecătoreşti, şi care se consideră afectat prin încălcarea termenului rezonabil;

c) nu se acceptă. Proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, în articolul 5, reglementează că, în rezultatul constatării de către instanţa de judecată a încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzei sau de executare a

Page 22: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

d) nu este prevăzută răspunderea persoanelor culpabile de încălcarea termenului rezonabil (acţiune în regres);

e) nu este stabilită data de la care se va calcula curgerea termenului, atît în cauzele civile cît şi în cele penale.

Generalizînd cele menţionate, este propus un proiect alternativ, conform căruia:

„Articolul 1. Noţiuni generaleÎn sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următorul

hotărîrii instanţei judecătoreşti, aceasta va decide „asupra chestiunii privind acordarea unei satisfacţii echitabile din contul bugetului de stat, în contul reparării prejudiciului moral, material, precum şi a costurilor şi cheltuielilor de judecată”;d) Se acceptă, cu toate acestea procedura de regres în cazurile în care s-a constat încălcarea termenului rezonabil la judecarea cauzei sau la executarea hotărîrii judecătoreşti va face obiectul unui alt proiect. e) nu este clar care termen se are în vedere – cind începe să se considere că se încalcă termenul rezonabil sau cînd începe să curgă termenul care oferă dreptul de adresare în instanţă, acuzînd încălcarea termenului rezonabil. Dacă e să ne referim la a doua situaţie, este la discreţia persoanei care se consideră lezată în dreptul său de a-i fi judecată cauza sau de a-i fi executată hotărîrea judecătorească în termen rezonabil de a stabili cînd acest drept a început să fie încălcat, legiuitorul va stabili doar termenul de prescripţie, termenul pînă la care persoana poate să înainteze acţiunea în instanţă pentru constatarea încălcării termenului rezonabil şi recuperarea prejudiciului. Deja, instanţa de judecată, reieşind din criteriile de apreciere a termenului rezonabil stabilite în lege, va constata dacă a avut loc sau nu încălcarea acestui termen.

Avînd în vedere că proiectul propus este elaborat pe baza obiecţiilor şi propunerilor relevate anterior – opinia asupra acestora

Page 23: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

înţeles:Termen rezonabil – durata de timp necesară organelor de urmărire penală şi instanţelor de judecată, în cauzele civile sau penale, pentru soluţionarea pricinii şi executării deciziei.Tergiversare – acţiune de tărăgănare sau încetinire nejustificată de examinare a unei cauze în concret sau neexecutare îndelungată a unei decizii definitive, fie prin neefectuare a unor acte procedurale în termen fie prin utilizarea unor mijloace şi procedee ce contribuie la prelungirea inutilă a duratei procedurilor. Articolul 2. Scopul legii

(1) Prezenta lege are ca scop determinarea examinării cauzelor într-un termen rezonabil, precum şi executarea rapidă a lor şi nu urmăreşte grăbirea exagerată a examinării pricinilor.

(2) Instanţele de judecată au obligaţia de a judeca prompt şi diligent cauzele cu care sunt învestite.

(3) În cadrul urmăririi penale, procurorul va lua toate măsurile necesare ca persoana bănuită, învinuită sau inculpată să se afle într-un termen cît mai scurt în această stare. Cauzele penale în care învinuitului, bănuitului sau inculpatului le sunt aplicate măsuri preventive, se vor examina în regim prioritar.Articolul 3. Subiectele cu drept de sesizare

(1) În pricinile civile, reclamantul, pîrîtul sau intervenientul principal, care consideră că cauza în care au o asemenea calitate procedurală se examinează lent, sau hotărîrea definitivă pronunţată pe marginea acestei cauze nu se execută, are dreptul să se adreseze în instanţa de judecată, în ordinea procedurii civile, cu o cerere privind constatarea tergiversării şi repararea prejudiciului cauzat astfel.

(2) În cauzele penale, bănuitul, învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă au dreptul să se adreseze în instanţa de judecată, în ordinea procedurii civile, cu o cerere privind constatarea tergiversării examinării cauzei şi repararea prejudiciului cauzat astfel.

(3) Persoanele indicate la alin. (1) şi (2) se vor numi în continuare, în sensul prezentei legi, reclamanţi.Articolul 4. Intentarea acţiunii privind constatarea tergiversării

(1) Reclamanţii se pot adresa cu cererea de constatare a tergiversării şi repararea prejudiciului cauzat astfel, din momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, în pricinile civile şi din momentul dobîndirii calităţii

poate fi regăsită mai sus. Totodată, menţionăm că proiectul a fost analizat, iar aspectele corespunzătoare logicii proiectelor propuse spre avizare de către minister, care nu se regăsesc în acestea au fost incluse în modul corespunzător. Cauza neincludereii în proiecte a unora dintre prevederile propuse prin proiectul alternativ sunt reflectate în opinia Ministerului Justiţiei la obiecţiile prezentate de către asociaţia obştească „Institutul de Justiţie Civilă”, cît şi la obiecţiile şi propunerile altor autorităţi/subiecţi care s-au expus pe marginea acestor proiecte şi care pot fi regăsite în tabelul dat.

Page 24: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

procedurale, în cauzele penale.(2) Reclamanţii se vor adresa pînă la scurgerea termenului de 6

luni, calculat din momentul devenirii irevocabile a hotărîrii, deciziei sau după caz a sentinţei.Articolul 5. Compensarea prejudiciului cauzat prin tergiversare

(1) Compensarea prejudiciului moral, material, inclusiv costuri şi cheltuieli de judecată, suportat de către reclamant în legătură cu tergiversarea examinării cauzei sale sau neexecutării îndelungate a deciziei definitive se va face din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor. În cauzele privind constatarea tergiversării, Ministerul Finanţelor va avea calitate de Pîrît.

(2) Sarcina probaţiunii în cauzele privind constatarea tergiversării şi reparării prejudiciului cauzat îi revine Ministerului Finanţelor.

(3) Mărimea compensaţiei pentru încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil sau dreptului la executarea hotărîrii judecătoreşti în termen rezonabil se stabileşte de instanţa judecătorească în fiecare caz în parte, în funcţie de circumstanţele cauzei şi caracterul echitabil rezultat din practica aplicării Convenţiei Europene a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi reieşind din pretenţiile invocate de reclamant, complexitatea cauzei pe care a fost comisă încălcarea, comportamentul reclamantului, conduita instanţei judecătoreşti şi a autorităţilor relevante, continuitatea încălcării şi consecinţele acesteia pentru reclamant.Articolul 6. Judecarea cauzei privind constatarea tergiversării examinării cauzei sau neexecutării îndelungate a deciziei definitive

(1) Judecarea cauzei privind constatarea tergiversării examinării cauzei sau neexecutării îndelungate a deciziei definitive se va face conform normelor de procedură civilă.

(2) La constatarea tergiversării examinării cauzei sau neexecutării îndelungate a unei decizii judecătoreşti definitive, precum şi repararea prejudiciului cauzat astfel, se va ţine cont de complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului, comportamentul instanţei de judecată şi a autorităţilor relevante, scopul reclamantului în proces.

(3) Termenul de judecare a acestor categorii de pricini nu va

Page 25: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

depăşi 3 luni de zile.(4) Pronunţarea hotărîrii definitive va fi însoţită de titlul

executoriu.(5) După constatarea tergiversării şi repararea prejudiciului

cauzat astfel, reclamantul se poate adresa cu o nouă cerere dacă consideră că tergiversarea continuă. Articolul 7. Executarea hotărîriiDocumentul executoriu se va executa în decurs de o lună.Articolul 8. Dreptul de regresStatul poate înainta acţiuni în regres împotriva persoanelor ce se fac vinovate de tergiversarea examinării cauzelor şi neexecutarea îndelungată a deciziilor definitive.”.

9. Universitatea de Stat din Moldova, facultatea Drept,

Catedra Drept procesual civil

Se expune opinia asupra proiectelor propuse spre avizare în ordinea care urmează. Astfel:I. Proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti:a) la art. 2. – „Art. 2.Dreptul de la compensarea prejudiciului cauzat în urma încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil sau dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti”: a.1) se consideră că alin.(1) trebuie expus în următoarea redacţie:

„(1) Orice persoană (cetăţean sau organizaţie) a Republicii Moldova, cît şi cetăţean sau organizaţie străină, care consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se poate adresa, cu o acţiune în instanţa de judecată pentru repararea prejudiciului cauzat în urma acestor încălcări, în condiţiile prevăzute de prezenta lege, legislaţia procesuală civilă şi alte legi. Este necesar de a accentua „în condiţiile legislaţiei procesuale civile”, deoarece repararea prejudiciului material este o instituţie a dreptului

I. Proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti”:a)

a.1) se acceptă parţial. Cu referire la propunerea de indicare a „cetăţean sau organizaţie) a Republicii Moldova, cît şi cetăţean sau organizaţie străină,”, menţionăm că, în conformitate cu prevederilor articolul 5 din Codul de procedură civilă – „Accesul liber la justiţie” - orice persoană interesată este în drept să se adreseze în instanţă judecătorească, în modul stabilit de lege, pentru a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime, neindicîndu-se şi nelimitîndu-se categoriile de persoane care au dreptul la apărarea intereselor sale în instanţa de judecată. Accesul la justiţie este

Page 26: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

civil, iar pricinile civile se examinează în conformitate cu legislaţia procesuală civilă.

a.2) se propune de a completa după art. 2 alin. (2) competenţa jurisdicţională a instanţelor judecătoreşti în aceste categorii de pricini cu alin. (21), (22) şi (23).

(21) Cererea de reparare a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil de judecare a pricinii se depune la instanţa care judecă sau care a judecat pricina în fond.

(22) În cazul cînd încălcarea termenului rezonabil de judecare a pricinii a admis instanţa de apel, recurs sau revizuire, cererea de constare a faptului încălcării termenului rezonabil de judecare a pricinii, se depune la instanţa respectivă (apel, recurs, revizuire). Dacă cererea de constatarea faptului încălcării termenului de judecare a pricinii a fost admisă de judecată, acţiunea de reparare a prejudiciului material se înaintează la instanţa în conformitate cu competenţa jurisdicţională prescrisă de Capitolul IV Codului de procedură civilă al Republicii Moldova.

(23) Acţiunea de reparare a prejudiciului în cazul încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătoreşti se depune în instanţa de judecată potrivit regulilor de competenţă

un drept fundamental garantata oricărei persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova sau care are un litigiu soluţionarea căruia este de competenţa organelor de jurisdicţie naţionale ale RM. De asemenea, proiectul conţine prevederi care reglementează că aceste categorii de litigii se judecă cu respectarea normelor procedurii civile în vigoare, astfel, în fiecare caz urmează a se aplica normele generale de competenţă, cu excepţiile exprese statuate în proiect.

a.2) se acceptă parţial.Proiectul a fost completat, la articolul 3 cu un alineat nou prin care se dispune că cererea de chemare în judecată privind compensarea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti urmează a fi depusă conform regulilor de competenţă jurisdicţională stabilite în Codul de procedură civilă al Republicii Moldova în Capitolul IV.

Page 27: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

jurisdicţională stabilită la Capitolul IV Codului de procedură civilă al Republicii Moldova.

a.3) se propune ca, în textul alineatului (4), cuvîntul „cauză”, plasat după cuvintele „circumstanţele” şi „complexitatea” să se substituie prin cuvintele „pricinei” şi respectiv „procesului”. De asemenea, la alineatul (5), cuvîntul „cauze” se propune a fi substituit prin cuvîntul „pricini”.

b) se propun următoarele modificări la redacţia articolului 3 (cu scris italic):

(1) Cererea privind constatarea faptului încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei şi de reparare a prejudiciului poate fi depusă în cadrul examinării pricinii în fond sau în decurs de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei procurorului sau a actului judecătoresc de dispoziţie. (2) Cererea privind constatarea încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătoreşti şi reparare a prejudiciului poate fi depusă în cursul executării actului judecătoresc definitiv sau irevocabil, fie în decurs de 6 luni de la încetarea procedurii de executare.

c) se propun următoarele modificări la redacţia articolului 4 (cu scris italic): (1) Obligaţiunea probaţiunii privind lipsa

încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei sau de executare a hotărîrii instanţei judecătoreşti îi revine Ministerului Finanţelor, iar

a.3) nu se acceptă.Avînd în vedere că prevederile proiectul Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti cuprinde cauzele de încălcare a termenului rezonabil în toate procedurile (civilă, penală, contenciosului administrativ), se consideră oportun de a utiliza noţiuni generice, pentru a cuprinde toate cauzele din toate procedurile.

b) se acceptă;

c) se acceptă;

Page 28: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

reclamantului îi revine sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat drept urmare a acestei încălcări.

(2) Cererea de reparare a prejudiciului cauzat în rezultatul încălcării termenului rezonabil de judecare a cauzei sau de executare a hotărîrilor instanţei judecătoreşti se examinează de instanţa judecătorească sesizată în cel mult 3 luni de la depunerea cererii în judecată.

(3) Persoana care a depus o astfel de cerere în judecată şi care nu a comunicat instanţei schimbarea domiciliului, fie adresa temporară, se consideră citată privind data, timpul şi locul examinării pricinii prin expedierea citaţiei la adresa indicată în cerere. Neprezentarea persoanelor citate în mod legal la şedinţele de judecată nu împiedică examinarea pricinii.

(4) Menţionate categoriile de litigii se examinează de către instanţa de judecată în conformitate cu normele stabilite de legislaţia procesuală civilă, ţinînd cont de particularităţile prevăzute de prezenta lege şi alte legi.

d) se propun următoarele modificări la redacţia articolul 5 (cu italic): „Art. 5. Hotărîrea instanţei de judecată”:

(1) Instanţa de judecată, în urma constatării încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzei sau de executare a hotărîrii instanţei judecătoreşti, decide asupra chestiunii privind încasarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare în repararea prejudiciului cauzat.

(2) Instanţa de judecată, la constatarea încălcării dreptului persoanei la judecarea cauzei într-un termen rezonabil sau dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii instanţei judecătoreşti, poate decide că simpla constatare a

d) se acceptă.Articolul a fost completat, în alineatul (1), cu prevederea prin care se specifică că judecătorul va decide atît asupra prejudiciului cauzat, indicîndu-se şi tipurile acestuia, cît şi asupra costurilor şi cheltuielilor de judecată;

Page 29: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

încălcării dreptului constituie în sine o satisfacţie echitabilă.

e) se propun următoarele modificări la redacţia articolelor 6 şi 7(cu italic): la art. 6 – „Art. 6. Executarea hotărîrii instanţei de judecată”:

(1) Hotărîrea instanţei de judecată privind încasarea în favoarea reclamantului a compensaţiei pentru prejudiciul cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de judecare a cauzei sau de executare a hotărîrii judecătoreşti, se execută după ce devine definitivă în ordinea stabilită de legislaţia în vigoare.

(2) Instanţa de judecată, din oficiu, prezintă titlul executoriu spre executare şi informează părţile despre acest fapt; la art. 7 – „Articolul 7. Dispoziţii finale”:

Persoanele, care au depus cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu pretinsa încălcare a drepturilor lor, garantate de Convenţia Europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale şi în privinţa cărora Curtea nu a decis asupra admisibilităţii şi fondului cauzei, se pot adresa în instanţa de judecată în termen de şase luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi organice cu o cerere de compensare a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea cauzei într-un termen rezonabil sau dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii instanţei de judecată, în ordinea prevăzută de aceasta lege şi legislaţia procesuală în vigoare.

II. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: la Art. IV – Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV din 30 mai 2003

e) se acceptă.

II. Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative:

Page 30: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.111–115, art.451), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 

a) se consideră că modificarea propusă la articolul 28 alineatul (1) litera e) - completarea cu cuvintele „în termen rezonabil şi reparare a prejudiciilor rezultate din aceasta” – urmează a fi exclus, fiindcă această completare falsifică conţinutul lit. e) şi totodată se repetă în completarea cu lit. f). Deci, urmează de a se completa doar cu lit. f) cu următorul cuprins:

„f) pricinile care apar în legătură cu respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzelor şi reparare a prejudiciilor rezultate din încălcarea termenului rezonabil.”.

b) Propunerea de a completa alin. (1) art. 192 cu sintagma „şi a autorităţilor relevante” se cere de a fi exclusă, deoarece despre acesta se menţionează în alin. (2) art. 192. Se propune, de asemenea, ca normele propuse la alineatele (11) şi (12) să fie formulate într-o redacţie mai simplificată, cum ar fi spre exemplu:

„(11) În cazul cînd la judecarea unei pricini concrete apar îndoieli în examinarea pricinii în termenul rezonabil, participanţii la proces sunt în drept de a se adresa cu o cerere în scris preşedintelui instanţei de judecată în care se judecă pricina, solicitînd urgentarea examinării pricinii. Preşedintele judecătoriei respective, examinînd cererea în termen de 5 zile de la data depunerii ei în judecată, printr-o încheiere stabileşte data finisării procesului sau respinge cererea ca fiind nefondată.

(12) Dacă pricina se găseşte în procedura preşedintelui instanţei judecătoreşti sau cînd acesta face parte din completul de judecată, cererea de

a) nu se acceptă. Ideea acestei modificări este de a specifica expres, de a evidenţia aceste cauze, întrucît, litigiile legate de executarea hotărîrilor judecătoreşti apar doar în legătură fie cu neexecutarea acestora, fie de executarea prin încălcarea termenului rezonabil.

b) se acceptă parţial.Prevederile referitoare la recursul accelerator au fost modificate (a se vedea noua redacţie).

Page 31: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

urgentare a procesului se depune preşedintelui instanţei ierarhic superioare.”

c) se propun următoarele modificări la redacţia articolului 358 alin. (3) (cu bold şi italic): „La articolul 358 alin. (3) după cuvintele „contencios administrativ,” se completează cu textul „hotărîrile pronunţate în primă instanţă de judecătoriile de drept comun în pricinile care apar în legătură cu executarea dispoziţiilor instanţelor judecătoreşti şi actelor unor alte autorităţi în termen rezonabil şi reparare a prejudiciilor rezultate din încălcarea termenului rezonabil,”.

c) se acceptă.S-a considerat oportun utilizarea termenului „documentelor executorii”.

10. Misiunea Norvegiană de Experţi pentru Promovarea Supremaţiei Legii

în Moldova (NORLAM)

I. Proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti: 1) la art. 1 alin. (2) se propune următoarea redacţie a prevederii respective: „Înainte de adresarea în instanţele judecătoreşti internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, urmează a fi epuizate remediile interne prevăzute de legislaţia naţională.”;

2) la art. 3 – se consideră a argumentată necesitatea introducerii acestei prevederi, însă, ar fi oportun ca termenul stabilit în alin. (1) să fie formulat în modul următor: - „în timpul examinării cauzei sau în decurs de 6 luni din momentul în care reclamantul a aflat despre ordonanţa procurorului sau hotărîrea judecătorească prin care se finalizează cauza”;

3) la art. 4 – se propune de a schimba cu locul alin.

I. Proiectul Legii privind compensarea de către stat a prejudiciului cauzat în urma încălcării termenului rezonabil în procesul de judecare a cauzelor sau de executare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti:1) alineatul (2) al articolului 1 a fost exclus din proiect;

2) nu se acceptă.Este raţional de a lăsa ca şi moment al începerii curgerii dreptului de a contesta în instanţă încălcarea termenului rezonabil în decursul „… a 6 luni din momentul intrării în vigoare a ordonanţei” întrucît normele procesuale permit atacarea ordonanţei procurorului (în proiect s-a specificat tipul ordonanţei – ordonanţa de încetare a urmăririi penale sau de scoatere de sub urmărire penală);

3) se acceptă, cu toate acestea, avînd în

Page 32: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

(1) cu alin. (2), deoarece ar fi logic de a începe cu termenul limită de examinare a cererii, urmat de sarcina probaţiunii;

4) la art. 7 – se propune următoarea sintagmă „se pot adresa în instanţa de judecată naţională a Republicii Moldova” pentru a evidenţia scopul propus de acest articol, adică redirecţionarea cererilor de la CEDO la instanţele naţionale.

II. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative:

II.1. Legea cu privire la taxa de stat – se consideră oportun de a plasa prevederile Art. I legate de scutirea părţilor de plata taxei de stat la sfîrşitul acestui proiect de lege.

II.2. Codul civil al Republicii Moldova – spre regret, autorii avizului nu dispun de suficiente cunoştinţe în domeniul legislaţiei civile a Republicii Moldova, ceea ce nu permite oferirea unor comentarii detaliate la modificările propuse la acest capitol. Cu toate acestea, se înţelege că prin sintagma „Răspunderea statului nu înlătură răspunderea persoanelor care se fac vinovate…” se face referire la situaţii în care acţiunile persoanelor sau organizaţiilor care activează din numele statului duc la survenirea răspunderii statului pentru încălcarea prevederilor Convenţiei europene. Drept exemplu pot servi erori sau omisiuni din partea

vedere că, normele alineatelor articolului 4 au fost structurate în context, se consideră oportun de a menţine această aranjare a alineatelor. ;

4) nu se acceptă.Proiectul reglementează dreptul de atac în instanţele naţionale a judecării cauzelor sau a executării acestora cu încălcarea termenului rezonabil, nefiind necesară menţionarea expresă, conform redacţiei propuse.

II.

II.1 nu se acceptă.Conform normelor de tehnică legislativă, în proiectele de modificare a unor acte normative, actele supuse modificărilor se includ în ordine cronologică, pornind de la actul care a fost adoptat cel mai devreme spre actul adoptat cel mai de curînd.

II.2.se acceptă.

Page 33: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

executorilor judecătoreşti privaţi. Ţinînd cont de faptul că, în Norvegia, nu există executori judecătoreşti privaţi, ar fi binevenite opiniile din experţilor din ţările care au implementat acest sistem.

II.3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova. – se susţin modificările propuse la acest act, în redacţia oferită de autor.

II.4. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova – se propune a prevedea ca obligaţie a instanţei care examinează pricina în primă instanţă să-şi motiveze hotărîrea în ceea ce priveşte existenţa încălcării termenului rezonabil, existenţa motivelor pentru a acorda compensaţie, precum şi să motiveze mărimea compensaţiei eventuale. O asemenea motivare va permite instanţei superioare de a verifica dacă a avut loc o evaluare adevărată a acestor aspecte.

II.5 Nota informativă la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative: Se observă că, redacţia propusă la art. 385 al Codului de procedură penală obligă instanţa să facă o menţiune cu prevederi exprese care ar obliga instanţa să examineze respectarea termenului rezonabil şi, dacă se va stabili încălcarea acestuia, să aplice una din următoarele opţiuni:- doar constatarea faptului încălcării termenului rezonabil, sau- reducerea pedepsei, precum se prevede în art. 385 alin. (4) al CPP al RM, sau- adjudecarea compensaţiilor materiale – în cazul în care reducerea pedepsei nu este posibilă. În cauzele civile, redacţia propusă a art. 241 alin. (5) şi art. 419 alin. (1) obligă instanţa să facă o

II.3 şi II.4 – se acceptă.

II.5 Avînd în vedere că prevederile la care se face referinţă au fost excluse din proiectul de lege, rezultă necesitatea excluderii şi comentariilor asupra lor din Nota informativă la proiect.

Page 34: Sinteza obiecţiilor şi propunerilor

menţiune cu privire la respectarea termenului rezonabil. Apare întrebarea dacă ar fi oportună includerea unei prevederi exprese care ar obliga instanţa să examineze respectarea termenului rezonabil şi, dacă se va stabili încălcarea acestuia, să aplice una din următoarele opţiuni:- doar constatarea faptului încălcării termenului rezonabil, sau- adjudecarea compensaţiilor materiale.