sindromul de lob occipital mare

3
SINDROMUL DE LOB OCCIPITAL Tulburarile vizuale sunt unul din cele mai importante semen ale tumorilor cu localizare la acest nivel.Deficitele de camp vizual apar prin lezarea directa a ariei striate sau a radiatiilor optice.Modificarile de camp vizual se intalnesc la aproape toti pacientii si se manifesta sub forma de hemianopsie homonima controlaterala,deficit de camp vizual in semiluna si hemianopsie in cvadrant. Cand tumora evolueaza dinspre partea interna a cutiei craniene comprimand fata convexa a lobului occipital ,atunci hemianopsia se mareste progresiv in campul nazal homolateral si in campul temporal opus. In cazul tumorilor de lob occipital cecitatea corticala se instaleaza lent,mai laes daca este vorba de un meningiom.Daca debuteaza brusc atunci probabil cauza este ruptura unui vas in zona occipitala. Tumorile de lob occipital se mai manifesta clinic prin tulburari de vorbire,daca tumora intereseaza si lobul parietal.Tulburarile psihice constau in scaderea capacitatii cognitive,a memoriei de scurta durata,stari de euforie alternand cu stari depresive,pierderea interesului pt evenimentele cotidiene.In stadiul final al bolii apar tulburarile motorii si chiar tulburari cerebeloase. SINDROMUL DE LOB TEMPORAL In cazul dezvolatarii unei tumori la nivelul lobului tenporal apar frecvent tulburari de vorbire si psihice. Tulburarile de vorbire apar frecvenr in tumorile de lob temporal din emisfera dominanta,iar gravitatea lor este mai mare in tumorile maligne, Tulburarile psihice se manifesta in cele mai variate aspecte.Bolnavul isi pierde atentia si memoria,prezinta un deficit al functiilor cognitive fata de perioada antemergatoare a bolii.Este labil emotional,are perioade de depresie si anxietate,isi pierde interesul pt lumea inconjuratoare. Halucinatiile vizuale apar in leziuni ale lobului temporal din emisfera nedominanta si frecvent iau forma unor halucinatii vizuale complexe. Hipertensiunea intercraniana apare precoce in leziunile de lob temporal si este prezenta la majoritatea pacientilor. SINDROMUL DE LOB FRONTAL In cazul tulburarilor la nivelul lobului frontal se intalnesc urmatoarele simptome -tulburarile psihice:se intalnesc la majoritatea pacientilor cu tumori in zona lobului frontal.Glioamele maligne si metastazele sunt cele mai raspunzatoare de aparitia tulb psihice. -epilepsia-acest simptom se intalneste la mai mult de jumatate din pacientii cu tumori in lobul frontal. -crizele grand mall se intalnesc in cazul in care tumora invadeaza profund parenchimul lobului frontal. -crizele focalizate jacksoniene:ele apar la jumatatea de corp opusa emisferei cerebrale afectate. -afazia si agrafia:apare dificultatea in vorbirea si scrisul cursiv -pareza nervului facial –este de tip central. SINDROMUL DE LOB PARIETAL O tumora care se dezvolta la nivelul lobului parietal da urmatoarele manifestari clinice: -crizele de epilepsie senzitiva deschid de obicei cortegiul de manifestari clinice care urmeaza.Ele

Upload: ana-maria-radu

Post on 01-Dec-2015

125 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

SINDROM DE LOB OCCIPITAL

TRANSCRIPT

Page 1: Sindromul de Lob Occipital Mare

SINDROMUL DE LOB OCCIPITALTulburarile vizuale sunt unul din cele mai importante semen ale tumorilor cu localizare la acest nivel.Deficitele de camp vizual apar prin lezarea directa a ariei striate sau a radiatiilor optice.Modificarile de camp vizual se intalnesc la aproape toti pacientii si se manifesta sub forma de hemianopsie homonima controlaterala,deficit de camp vizual in semiluna si hemianopsie in cvadrant.Cand tumora evolueaza dinspre partea interna a cutiei craniene comprimand fata convexa a lobului occipital ,atunci hemianopsia se mareste progresiv in campul nazal homolateral si in campul temporal opus.In cazul tumorilor de lob occipital cecitatea corticala se instaleaza lent,mai laes daca este vorba de un meningiom.Daca debuteaza brusc atunci probabil cauza este ruptura unui vas in zona occipitala.Tumorile de lob occipital se mai manifesta clinic prin tulburari de vorbire,daca tumora intereseaza si lobul parietal.Tulburarile psihice constau in scaderea capacitatii cognitive,a memoriei de scurta durata,stari de euforie alternand cu stari depresive,pierderea interesului pt evenimentele cotidiene.In stadiul final al bolii apar tulburarile motorii si chiar tulburari cerebeloase.SINDROMUL DE LOB TEMPORALIn cazul dezvolatarii unei tumori la nivelul lobului tenporal apar frecvent tulburari de vorbire si psihice.Tulburarile de vorbire apar frecvenr in tumorile de lob temporal din emisfera dominanta,iar gravitatea lor este mai mare in tumorile maligne,Tulburarile psihice se manifesta in cele mai variate aspecte.Bolnavul isi pierde atentia si memoria,prezinta un deficit al functiilor cognitive fata de perioada antemergatoare a bolii.Este labil emotional,are perioade de depresie si anxietate,isi pierde interesul pt lumea inconjuratoare.Halucinatiile vizuale apar in leziuni ale lobului temporal din emisfera nedominanta si frecvent iau forma unor halucinatii vizuale complexe.Hipertensiunea intercraniana apare precoce in leziunile de lob temporal si este prezenta la majoritatea pacientilor.

SINDROMUL DE LOB FRONTALIn cazul tulburarilor la nivelul lobului frontal se intalnesc urmatoarele simptome-tulburarile psihice:se intalnesc la majoritatea pacientilor cu tumori in zona lobului frontal.Glioamele maligne si metastazele sunt cele mai raspunzatoare de aparitia tulb psihice.-epilepsia-acest simptom se intalneste la mai mult de jumatate din pacientii cu tumori in lobul frontal.-crizele grand mall se intalnesc in cazul in care tumora invadeaza profund parenchimul lobului frontal.-crizele focalizate jacksoniene:ele apar la jumatatea de corp opusa emisferei cerebrale afectate.-afazia si agrafia:apare dificultatea in vorbirea si scrisul cursiv-pareza nervului facial –este de tip central.

SINDROMUL DE LOB PARIETALO tumora care se dezvolta la nivelul lobului parietal da urmatoarele manifestari clinice:-crizele de epilepsie senzitiva deschid de obicei cortegiul de manifestari clinice care urmeaza.Ele se intalnesc la majoritatea cazurilor de tumori de lob parietal.-tulb de sensibilitate tin capul de afis in clinica leziunilor parietale.Se intalnesc tulburari de sensibilitate subiective si obiective.-tulb somatognozice se caracterizeaza prin neglijarea hemicorpului controlateral fenomenul purtand numele de hemisomatognozie,bolnavul lovindu-se cu jumatatea de corp de obiectele din jurul sau.

NERVII CRANIENI1. olfactiv-acest nerv este testat rugand

pacientul sa tina ochii inchisi si sa identifice mirosul.

-anosmie-absenta mirosului-hiposmie-diminuarea simtului olfactiv-parosmie-confundarea mirosului.2. optic-amauroza-pierderea completa a vederii-ambliopie-diminuarea acuitatii vizuale-scotom-puncte luminoase sau o pata-hemianopsie-pierderea vederii la cei doi ochi-daltinonism-abolirea perceperii anumitor culori-hemeralopie-scaderea vederii in conditii de iluminare redusa-nictalopie-vedere mai buna seara decat ziua.3.4. 6 oculo-motor comun,trohlear,oculo-motor extern.-ptoza-caderea ploapei superioare-diplopie-vedere dubla-midriaza-dilatarea pupilei-strabism-vedere sasie-amizocorie-inegalitate pupilara.5.trigemen-este un nerv mixt,avand o componenta motorie si una senzitiva.Este cel mai mare nerv cranian.7.facial-nerv mixt care este responsabil de miscarea faciala si de senzatie gustative.8.acustico-vestibular:vertij,tulburari de echilibru,nistagmus,surditate9.10 .11.-gloso faringian,vag,spinal:tulburari de gust,anestezia fundului gatului,tulb de deglutitie pt solide,refularea pe nas a lichidelor, disfagie,paralizia laringelui , valului palatin,afonie12.hipoglos-hemiparalizia si hemiatrofia limbii

Page 2: Sindromul de Lob Occipital Mare

Tulburari ale reflexelorO miscare refelexa este o contractie musculara involuntara provocata printr-un stimul.-areflexia-abolirea refelexelor-hiperreflexia-exagerarea reflexelor-hiporeflexia-diminuarea reflexelor.a) Reflexele osteotendinoase-sunt reflexe de intindere a muschilor-miotatice-reflexul achilian-reflexul rotulian.-reflexul bicipital-reflexul tricipitalb) Reflexe cutanate:-ref cutanate abdominale(se obtin prin atingerea peretelui abdominal cu partea neascutita a unui ac)-ref cutanat plantar(excitarea marginii externe a plantei semnul Babinski)c) Reflexe vegetative-ref pupilar la lumina(proiectia unui fascicul la lumina)d) Reflexe mucoase-ref comean(atingerea corneei cu o bucatica de vata)-ref palatin(atingerea mucoasei palatine)-ref faringian(atingerea mucoasei faringiene)

MISCARI ANORMALE-tremuraturi(boala Parkinson ,Basedow,scleroza in placi-spasme si crampe:contracturi-convulsiile-crize de contractii musculare,urmate de relaxare-ticuri-miscari clonice involunare,rapide care se repeta in mod stereotip.-miocloni-contractii involuntare bruste ale unui muschi sau grup de muschi-miscari coreice-miscari involuntare dezordonate bruste si rapide.-miscari atetozice-miscari involunare lente.

TULBURARI ALE MOTILITATII-pareza-diminuare fortei musculare-paralizie-absenta completa a fortei musculare-hemiplegie-paralizia unei jumatati de corp-paraplegie-paralizia partii inferioare a corpului-diplegie-paralizia partilor simetrice ale celor 2 jumatatii ale corpului.-tetrapelgie-paralizia celor 4 membre.Modificari de tonus muscular-hipertonie-exegerarea tonusului-hipotonie-diminuarea tonusului.

TULBURARI ALE ORTOSTATIUNII SI MERSULUIStudiul ortostatiunii si mersului ne furnizeaza date asupra fortei musculare si asupra tonusului mescular al membrelor inferioare si ale echilibrului:-mersul talonat(in Tabes);mersul este necoordonat,pacientul aruncand picioarele si lovind pamantul cu calcaiele.-mersul cosand:gamba este rigida,membrul inferior este iintins-mers stepat-gamba fiind ridicata sus,pt a nu lovi pamantul cu varful liciorului-ataxie-tulburari de coordonare a miscarilor.Ataxia poate fi:-ataxie statica-tulb de echilibru stand in picioare,risc de cadere.-ataxie locomotrice-tulb de echilibru in mers.

SCORUL GLASGOWCuprinde 3 compartimente:motor,verbal si ocular.Pt fiecere din aceste raspunsuri se atribuie un anumit numar de puncte.TCC sever=8 puncteTcc moderat=9-12 puncteTCC usor=13 puncteScorul Glasgow este util in evaluarea comelor:Coma gr I=GCS8Coma gr II=GCS 7-6Coma gr III=GCS 5-4Coma gr IV=GCS 3Scara Glasgow este utilizatap pt evaluarea nivelului de cunostiinta la pacientii comatosi,pt aprecierea starii si prognosticului pacientilor cu traumatisme craniocerebrale cat si pt monotorizarea raspunsului la tratament.