„Nu din vorbe, ci din fapte se cunoaşte omul virtuos“Sf. Vasile cel Mare

foaiagovândarului

Periodic editat de Parohia Ortodoxă Română„Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel - Govândari“

Reşiţa

Nr. 93 / anul XIIIMARTIE - APRILIE

2016

Editura

Graph

ÎN ACEST NUMĂRPUTEŢI CITI

Pag. 3 - 4 Întâlnire ecumenică în Italia şi SuediaPr. Petru Berbentia

Pag. 5 M-6 ize religioase i politice aleşîntîlnirii dintre Papa Francisc iş

Patriarhul Kirill al BisericiiOrtodoxe Ruse

Mario Balint

Pag. 7 Micile bucurii şi încercări ale vieţiiFil.olog Alina-Mihaela Fetescu-Iliescu

Pag. 8-9 „Lumină pentru suflet“ - pagini pt. copiiProf. Ortensia-Diana Raţiu

Pag. 10 Ca de la om la ... OmPr. Sergiu Dalea

Pag. 11 Ierarhia bisericeascăPr. Petrică Zaharie Ghimboaşă

Pag. 12 Cre tinule, unde e ti ?ş şProf. Pr. Emil Varga

Pag. 13 ţEduca ia religoas româneasc ,ă ăo necesitate sau o chestie care încurc ?ă

Prof. drd. Nicolae Adrian Păunescu

Pag. 14 Maica Domnului, Fecioara Maria,Născătoarea de Dumnezeu

sursa: internet

Pag. 15 Anunţuri importante

FOAIAGOVÂNDARULUI

Parohia Ortodoxă Română“Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel,

Govândari”REŞIŢA

Fondator şi redactor şef:Pr. Petru BERBENTIA

Colectivul de redacţie:

Filolog Alina-Mihaela Fetescu-Iliescu

Prof. Ortensia-Diana RaţiuProf. Nicolae-Adrian Păunescu

Prof. pr. Emil VargaPr. Sergiu Dalea

Pr. Petrică Ghimboaşă

Corectare:Adela-Maria Berbentia

Tehnoredactare:Pr. Petru Berbentia

Editura: Graph, Reşiţa

Tiparul: S.C. Limpeza SRL, Reşiţa

Opiniile dumneavoastră, precum şiorice dorinţă de colaborare le puteţi

trimite pe adresa:petruberbentia@yahoo.com

www.biserica-petru-si-pavel.netISSN 1842 - 6522

ISSN-L 1842 - 6522

COPERTA1 Pe un perete, în Foligno-Italia

COPERTA4 În Biserica luterană dinLinkomping - Suedia

3

F.G. 93 / 2016

Întâlnire ecumenic în Italia i Suediaă ş

Pentru c întânirile dintre tineriiăre i eni i prietenii lor din Europa este oş şţrealitate de foarte mul i ani de zile, cred cţ ămerit s public m ce gândesc eleviiă ă ăprezen i la ultima întâlnire ecumenic dinţ ăItalia i Suedia. Iat p rerea domni oareiş şă ăSara Onofrei, din clasa a IX A, a Liceului„Traian Lalescu”:

„În perioada 20-27 ianuarie 2016, amparticipat, câ iva elevi i fo ti elevi ai Colegiuluiţ ş ş

Na ional ,,Traian Lalescu”, înso i i de preotulţ ţ ţprofesor Nicolae Chiosa, preotul PetruBerbentia i preotul Damaschin T taru, laş ă

,,S pt mâna mondial de rug ciune pentruă ă ă ă

unitatea cre tinilor ”, unde am tr it momente iş şă

experin e pe care nu le-am mai tr it niciodat .ţ ă ă

Din prima zi în care am ajuns în Italia, înPesaro, l-am cunoscut pe don Giorgio Paolini, un ,,om de milioane” cum se spune pe la noi, un om cusuflet bun, care ne-a înso it la Biserica SANTA MARIA din or elul aflat lâng Pesaro, Borgo Santaţ ă ăş

Maria, unde am cântat imnuri religioase, am aprins lumân ri, f când ca oboseala noastr acumulat peă ă ă ă

drum s se evapore, precum roua dimine ii la apari ia soarelui.ă ţ ţDup ce ne-am cazat în parohie, am participat la o slujb religioas catolic . Slujba a fost unaă ă ă ă

special pentru noi to i, a fost pentru mul i dintreă ţ ţnoi, primul contact real cu biserica catolic .ă

Totodat a fost momentul în care am cunoscut-oă

pe sora Cecilia, o femeie curajoas iă ş

credincioas , care ne-a ar tat prin exempluă ă

propriu, ce înseamn s - i iube ti aproapele.ă ă ţ ş

Spre seara am participat la o vecernieortodox care s-a oficiat atât în limba italian , câtă ă

şi în limba român , un lucru inedit pentru noi to i,ă ţprilej cu care am avut ocazia s duc înă

procesiune Icoana Sfântului Marelul MucenicDimitrie.

ţ ţA doua zi am fost într-o coal , înso i i deş ă

Elena, o tân r blând i prietenoas , careă ă ă ăş

tr ie te cu speran a c va putea schimba ceva înă ăş ţbine în lumea asta mare. Aici am avut discu ii cuţal i tineri despre ecumenism i totodat , amţ ş ă

vizionat mai multe videoclipuri, preg tite deă

Elena, ocazie cu care aceasta a inut un discursţmotivant despre rolul ecumenismului în via aţnoastr .ă

ţ ţAm vizitat i casa sus inut i între inut deş şă ă

don Francisco Pierpaoli, un om care-i ajut peă

mul i tineri, s în eleag cine este Dumnezeu iţ ţă ă ş

s -i fac s se descopere pe ei în i i.ă ă ă ş ş

În zorii zilei urm toare am pornit spre ora ulă ş

Foligno, ora care a semnat un act de prietenie cu ora ul nostru i unde sunt dou scoli înfr ite cuş ş ş ă ăţş ş ş şcoala noastr . Am fost curio i s vedem cum ar t aceste coli, pe care le-am i vizitat, intrând înă ă ă ă

discu ii cu tinerii din acele coli, tineri pe care îi a tept m s ne întoarc vizita. Nu mic ne-a fost mirareaţ ş ş ă ă ă ă

s g sim în aceste coli mai mul i elevi români, stabili i în Italia.ă ă ş ţ ţ( urmare în pag. 4)

4

F.G. 93 / 2016

( urmare din pag. 3)

Întâlnire ecumenică în Italia şi Suedia

În ziua a patra am p r sit Italia, împreun cuă ă ă

mai mul i voluntari italieni, printre care donţGiorgio, don Francisco, sora Cecilia i nu înş

ultimul rând Marco so ul Elenei, cunoscut i caţ ş

„fratele” domnului Nicolae Chiosa. În acea zi amvizitat Copenhaga i am ajuns târziu în Suedia,ş

dup dou zboruri.ă ă

În Suedia am întâlnit ,,prim vara”, pe May, oă

persoana cu adev rat special , la a c rei hirotonieă ă ă

am participat a doua zi, într-o biseric luteran . Aă ă

fost prima astfel de slujb , într-o astfel de biseric ,ă ă

pentru c nu mai participasem niciodat i am fostă ă ş

surprins în mod deosebit. Dup terminareaă ă

slujbei am avut oportunitatea s fim invita i laă ţrecep ie g zduit de aceast doamn deosebit ,ţ ă ă ă ă ă

care ne-a încântat cu talentul s u i cu vocea sa,ă ş

acompaniat de colegul nostru Marius Chivu.ă

Sper s o rev d curând pe May.ă ă

ţDiminea a urm toare am putut s neă ă

rug m în dou biserici luterane, ajungând în finală ă

în capi tal , în Stockholm, unde am dormit pe un- ă

vapor. Înainte de plecare, am vizitat acest oraş

interesant, care pare un amalgam de mai multeora e, mi s-a parut c sunt în Vene ia i înş şă ţ , darViena într-un ora modern., dar ş

ţNe-am întors acas un pic obosi i, dar pliniă

de experin ele tr ite. Cred c pot vorbi n numeleţ îă ă

meu, dar i a colegilor mei i s afirm c vom participa i la alte astfel de întâlniri sau tabere ecumeniceş ş şă ă ,în speran a descoperirii i l muririi îndoielilor sau nelini tilor noastre. Ca o concluzie, am putut tr i clipeţ ş şă ă

minunate, al turi de oameni noi, de alt confesiune, dar cu acela i DUMNEZEU.”ă ă ş

O pă ă ărere similar i-a manifestat-o i Ligia Bucur din clasa a IX-a B, a aceluia liceu de elit :ş ş ş

“S spun c experien a tr it a fost una de neimaginat cred c se în elege de la sine. Eu amă ă ă ă ăţ , înţavut parte de o s pt mân care a trecut pe lâng mine f r a-mi da seama. Abia când am ajuns acasă ă ă ă ă ă ă

am realizat c eu m întorceam de fapt un alt om, un om mai bun la suflet, un om mai deschis la minte,ă ă

care a înv at pe propria-i piele ce înseamn o conectare spiritual cu oamenii din jur.ă ă ăţş şAm avut pl cerea de a revedea ni te persoane minunate, care la sfâr itul s pt mânii petrecuteă ă ă

acolo mi-au ajuns mult mai aproape de suflet, drept dovada c gândul nu se opre te din a-mi zburaă şconstant spre ei.

ş ţSlujbele religioase la care am participat atât în Italia, cât i Suedia m-au f cut s simt o emo ieă ă

acut , cu toate c niciuna dintre ele nu a fost inut în român . mi doresc ca to i cei care citesc asta să ă ă ă ăţ Î ţse afle m car o dat în via într-un astfel de moment, pentru c , probabil, acest gen de momente ducă ă ă ăţla un ideal al vie ii, echilibrul.ţ

şM declar impresionat i preg tit suflete te s pornesc la drum al turi de persoanele care acumă ă ă ă ă ă

constituie o parte semnificativ din inima mea, f r a uita credin a mea i a str mo ilor mei.”ă ă ă ăţ ş ş

Acestea au fost gândurile lor. Lăsând la o parte entuziasmul unei experienţe noi, în ţări cualtă majoritate confesională decât la noi, cu manifestări de cult pe care nu le-au mai văzut, caunul ce am fost acolo, apreciez buna cuviinţă şi dorinţa de a cunoaşte ce au manifestat-o aceştitineri.

Dacă pentru noi, clericii prezenţi, a fost încă o întâlnire cu prietenii, sunt convins că pentruei rămâne o amintire de povestit!

Şi tot aşa de convins sunt că nu vor uita credinţa strămoşească!Pr. Petru Berbentia

F.G. 93 / 2016

5

Mize religioase i politice ale întîlnirii dintre Papa Francisc i Patriarhul Kirill alş şBisericii Ortodoxe Ruse

Mario Balint

De o mie de ani, unitatea spiritual a Europei a fost sf rîmat . Cea mai mare parte a R s ritului, precum i Peninsula Balcanic ,ă ă ă ă ă ăşau p strat credin a ortodox , cu excep ia regiunilor sau mediilor sociale în care influen a curentelor de gîndire de origine occidental aă ă ăţ ţ ţfost preponderent . Dimpotriv , partea occidental a continentului, în cea mai mare parte romano-catolic din secolul al XI-lea pînă ă ă ă ăîn secolul al XVI-lea, a cunoscut noi sf ieri spirituale în secolele al XVI-lea si al XVII-lea datorit Reformei protestante, iar începandă ăşcu secolul al XVIII-lea, ca urmare a Filosofiei Luminilor, Revolu iei franceze i curentelor de idei n scute din ele, o parte din ce în ceţ ş ămai mare a societ ii europene s-a îndep rtat de la tradi ia cre tin . În decursul ultimului mileniu "polul ortodoxiei" s-a mutat doar deă ă ăţ ţ şdou ori. Prima oar a migrat de la Constantinopol spre Atena, odata cu puternica influen mondial a c lug rilor eleni. A douaă ă ă ă ă ăţdeplasare s-a produs în prima jum tate a secolului al-VI-lea, cînd "polul" s-a mutat în Rusia. În ultimele dou secole, influen a rus s-aă ă ăţsimtit puternic pentru întreaga comunitate Ortodox , iar în plan politic aceasta a c p tat dimensiuni planetare. Ast zi, această ă ă ă ă

influen se simte în interiorul sfî iat al Levantului, dar i în interiorul civiliza iei inspirat din Evanghelia lui Hristos, iar nevoia deţ ţă ăş şunitate cre tin se cite te într-o cheie politic .ş şă ă

Întîlnirea istoric din Cuba, într-un salon alAeroportului José Marti din Havana, dintre Papa Francisc i Patriarhul Kirill exprimă ăşmult despre modul în care Dumnezeu lucreaz în istorie, a declarat consilierul misionar-pastoral i de imagine al Mitropolieiă şArdealului, preotul Constantin Necula. La rîndul s u, purt torul de cuvînt al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucure ti, Franciscă ă şDobo , consider c îmbr i area dintre Papa Francisc i Patriarhul Kirill reprezint un gest profetic, un gest de apropiere întreş ş şă ă ă ăţcre tini, într-o lume atît de divizat . Aceast îmbr i are m-a dus cu gîndul la cei aproape 1.000 de ani de istorie divizat aş şă ă ă ăţcre tinismului... Este un gest profetic care ne cheam în acest momente critice pentru omenire, în acest al treilea r zboi mondialş ă ă

divizat pe fragmente, a a cum îl numea Papa Francisc, ne cheam la unitate în Christos, inînd cont de toate diviziunile, de toate r nileş ă ăţtrecutului i de toate provoc rile pe care acest gest, de fraternitate a îndr zni s spun, ni-l aduce în fa a ochilor", a spus oficialulş şă ă ă ţromano-catolic.

Întîlnirea istoric , pe aeroportul din Havana, între Papa Francisc i Patriarhul Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse este primaă şîntrevedere la acest nivel între cele dou Biserici, Catolic i Ortodox Rus . Este un mare eveniment în plan religios, care are îns iă ă ă ă ăş şnumeroase aspecte politice, i survine la cî iva ani de la întîlnirea eminamente istoric , în 1999, dintre Papa Ioan Paul al II-lea, sfîntş ţ ă

ast zi, i Patriarhul Teoctist!Afost chiar prima vizit de la Marea Schism , din anul 1054, a unui pap într-o ar ortodox , la invita iaă ă ă ă ă ăş ţ ţpa-triarhului ortodox. Mai înainte, avuseser loc deja întîlniri între pap i patriarhii ortodoc i, de exemplu la Vatican, dar o vizit într-ă ă ăş şo ar ortodox nu se petrecuse înc . Cel mai sfînt dintre Papi, de i a fost polonez, r d cinile sale se trag cel mai probabil din Valahia,ţ ă ă ă ă ăşlucru con-fir-mat chiar de numele Wojty a, precum i de locul de origine al str mo ilor s i, care locuiau în satul fondat de coloni tiił ş ş şă ă

valahi. În timpul Sfîntei Liturghii celebrate în ziua de duminic , 9 mai 1999, în Pia a Unirii din Bucure ti de c tre Patriarhul Teoctist iă ăţ ş şde to i membrii Sfîntului Sinod al Biserici Ortodoxe Române, papa i patriarhul au dat mai multe semne clare de unitate a bisercii.ţ şPrintre acestea, merit amintit d ruirea reciproc de potire, iar patriarhul i-a pus personal la gît papei un cadou unic: Cruceaă ă ă ă

Patriarhal !ă

Pa i pentru unificarea celor dou biserici surori s-au mai f cut. În 1965, la 7 decembrie, a avut loc întîlnirea istoric dintre Papaş ă ă ă

Paul VI i Patriarhul Athenagoras al Constantinopolului, eveniment marcat de anularea reciproca a anatemelor (afuriseniile) care auşdus în 1054 la desp r irea în doua a Bisericii cre tine, cunoscute ulterior sub numele de Biserica Catolic , pentru cea din Apus, iă ăţ ş şOrtodox , pentru cea din R s rit.ă ă ă

ţRevenind la întîlnirea între Papa Francisc i Patriarhul Kirill, în ultimii ani, specula iile referitoare la o asemenea întrevedereşpresupuneau c aceasta ar fi urmat s se desf oare la Minsk, în Belarus, sau în capitala Austriei. Dar oricare punct din Europa s-ar fiă ă ăşales, nu ar fi fost lipsit de vreo leg tur cu divizarea cre tinismului între Occident i Orient. De aceea, ''Havana este locul ideal'',ă ă ş şpotrivit pre edintelui Societ ii de Studiere a Cre tinismului Oriental, istoricul Karl Pinggera. Cuba are un regim laic, cu o anumitş şă ăţafinitate pentru Moscova i care, totodat , s-a distan at de Occident, a explicat el.ş ă ţ

Pe de alt parte, în iunie va avea loc în insula Creta, din Grecia, Consiliul Pan-ortodox între bisericile ortodoxe autocefale.ă

Reuniunea va fi condus de Patriarhul ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu, considerat de ceilal i drept ''primus inter pares''ă ţş şi cel care a men inut comunicarea cu Biserica Catolic . Biserica Ortodox Rus , cea mai mare ca num r de credincio i dintreţ ă ă ă ă

Bisericile ortodoxe, nu este mul umit de ideea ca Patriarhul Bartolomeu s discute cu Vaticanul în numele tuturor ortodoc ilor.Acestţ ă ă şlucru se explic prin aceea c nici dialogul dintre patriarhul ecumenic i cel ortodox rus nu este lipsit de asperit i - unele istorice, dină ă ăş ţperioada fostului regim comunist, i altele mai recente,generate de conflictul din Ukraina. Iat c , dup întîlnirea cu Papa Francisc,ş ă ă ă

patriarhul Kirill va putea merge la consiliul din Creta ca un înving tor într-o nou er a cre tinismului.ă ă ă şÎnc de anul trecut, Papa Francisc cerea, aproape imperativ, Unificarea celor dou biserici, în timp ce în subteran negocierile seă ă

poart deja!, i, pentru început unificarea datei Pa telui. În plin ascensiune a islamismului, cînd sute de mii de muslmani au invadată ăş şEuropa, Arhiepiscopul de Canterbury, liderul Bisericii Anglicane, a declarat c poart discu ii cu Papa Francisc i Patriarhulă ă ţ şTawadros al II-lea, care conduce Biserica Ortodox Copt dinAlexandria, pentru ca Pa tele s fie s rb torit în aceea i zi a fiec rui an,ă ă ă ă ă ăş şpunînd astfel cap t uneia dintre cele mai mari dispute dintre confesiunile cre tine. În luna aprilie 2015, Papa Tawadros al II-lea ală şBisericii Copte a Alexandriei i-a propus Papei Francisc stabilirea unei date comune a Pa telui pentru toate Bisericile cre tine,ş şsus inînd c aceasta este o urgen , în special pentru comunit ile cre tine din nordul Africii i Orientul Mijlociu, care, datoritţ ţ ţă ă ă ăş şmulticonfesionalit ii locului, s rb toresc Pa tele la date diferite. Data Pa telui Ortodox se s rb tore te în toat Ortodoxia după ă ă ă ă ă ăţ ş ş şvechiul calendarul iulian, chiar i pentru Patriarhiile care au în uz calendarul gregorian, în scopul p str rii unit ii liturgice aş ă ă ăţOrtodoxiei. „Biserica Catolic este dispus s renun e la data determinat pentru Duminica Pa telui, adic în prima Lun plin după ă ă ă ă ă ă ăţ şechinoc iul de prim var ", a declarat Papa Francisc în aprilie 2014!, sugerînd a doua duminic a lunii aprilie pentru Pa tele comun.ţ ă ă ă şConstatînd c fenomenul de Lun Plin se produce tot mai tîrziu în timpul anului, suveranul Pontif a f cut i o glum : „În 60 de aniă ă ă ă ăşrisc m s s rb torim Pa tele în luna august". Modul de calculare a datei Pa telui a fost stabilit în anul 325, de conciliul de la Niceea,ă ă ă ă ş şcondus de împ ratul Constantin cel Mare. Îns bisericile, cea catolic i cea ortodox , interpreteaz diferit regulile i, de aceea, dateleă ă ă ă ăş şla care se stabile te s rb toarea difer de cele mai multe ori.ş ă ă ă

( urmare în pag. 6)

6

F.G. 93 / 2016(urmare din pag.5)

Mize religioase i politice ale întîlnirii dintre Papa Francisc i Patriarhulş ş

Kirill al Bisericii Ortodoxe Ruse

Înc de anul trecut, Papa Francisc cerea, aproape imperativ, Unificarea celor dou biserici, în timp ce în subteran negocierile seă ă

poart deja!, i, pentru început unificarea datei Pa telui. În plin ascensiune a islamismului, cînd sute de mii de muslmani au invadată ăş şEuropa,Arhiepiscopul de Canterbury, liderul BisericiiAnglicane, a declarat c poart discu ii cu Papa Francisc i Patriarhul Tawadros ală ă ţ şII-lea, care conduce Biserica Ortodox Copt din Alexandria, pentru ca Pa tele s fie s rb torit în aceea i zi a fiec rui an, punînd astfelă ă ă ă ă ăş şcap t uneia dintre cele mai mari dispute dintre confesiunile cre tine. În luna aprilie 2015, Papa Tawadros al II-lea al Bisericii Copte aă şAlexandriei i-a propus Papei Francisc stabilirea unei date comune a Pa telui pentru toate Bisericile cre tine, sus inînd c aceasta este oş ş ţ ă

urgen , în special pentru comunit ile cre tine din nordul Africii i Orientul Mijlociu, care, datorit multiconfesionalit ii locului,ţ ţ ţă ă ă ăş şs rb toresc Pa tele la date diferite. Data Pa telui Ortodox se s rb tore te în toat Ortodoxia dup vechiul calendarul iulian, chiar iă ă ă ă ă ăş ş ş şpentru Patriarhiile care au în uz calendarul gregorian, în scopul p str rii unit ii liturgice a Ortodoxiei. „Biserica Catolic este dispus să ă ă ă ă ăţrenun e la data determinat pentru Duminica Pa telui, adic în prima Lun plin dup echinoc iul de prim var ", a declarat Papaţ ţă ă ă ă ă ă ăşFrancisc în aprilie 2014!, sugerînd a doua duminic a lunii aprilie pentru Pa tele comun. Constatînd c fenomenul de Lun Plin seă ă ă ăşproduce tot mai tîrziu în timpul anului, suveranul Pontif a f cut i o glum : „În 60 de ani risc m s s rb torim Pa tele în luna august".ă ă ă ă ă ăş şModul de calculare a datei Pa telui a fost stabilit în anul 325, de conciliul de la Niceea, condus de împ ratul Constantin cel Mare. Însş ă ă

bisericile, cea catolic i cea ortodox , interpreteaz diferit regulile i, de aceea, datele la care se stabile te s rb toarea difer de cele maiă ă ă ă ă ăş ş şmulte ori.

ţ ţ ţ ţÎntîlnirea între cei doi înal i prela i s-a încheiat cu semnarea unei declara ii comune ce va avea importan la reuniunea cretan .ă ă

Principalele puncte ale declara iei comune semnate de Papa Francisc i de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, la finalul primeiţ şîntîlniri între liderii celor mai mari confesiuni cre tine dup aproape o mie de ani, se refer la Unitatea cre tinilor, ast zi, într-o perioadş şă ă ă ă

de disput ideologic i militar pe p mîntul Levantului, dar transmite i mesaje clare, politice, Uniunii Europene.ă ă ă ăş ş- ţ ţSîntem diviza i de r nile provocate de conflicte dintr-un trecut îndep rtat sau recent, de divergen e, mo tenite de la str mo iiă ă ăş ş

no tri, în în elegerea i explicarea credin ei noastre în Dumnezeu.ş şţ ţţ ţ ţ- Deplîngem pierderea unit ii, consecin a sl biciunii umane i a p catului (...) Con tien i c r mîn numeroase obstacole deă ă ă ă ă ăş ş

dep it, sper m ca întîlnirea noastr s contribuie la restabilirea acestei unit i dorite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Iisus Hristos.ă ă ă ă ăş ţţ ţ ţ ţ ţ ţ- Nu sîntem concuren i, ci fra i: de la aceast concep ie trebuie s purcead toate ac iunile noastre unul fa de cel lalt i fa deă ă ă ă ă ăş

restul lumii exterioare.ţ ţ- Privirea noastr se îndreapt spre toate regiunile lumii unde cre tinii sînt supu i persecu iilor. În numeroase ri din Orientulă ă ăş ş

Mijlociu i din Africa de Nord, fra ii i surorile noastre întru Hristos sînt extermina i în familii, ora e i sate întregi. Bisericile lor sîntş ş ş şţ ţdistruse i jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sînt profanate, monumentele lor, distruse.ş

ţ- În Syria, Iraq i în alte ri din Orientul Mijlociu, observ m cu durere exodul masiv al cre tinilor de pe p mîntul de unde a începutş şă ă ă

s se r spîndeasc credin a noastr i unde au tr it din vremea apostolilor împreun cu alte comunit i religioase.ă ă ă ă ă ă ăţ ţşţMesajul desprins face apel i la protejarea palestinienilor cre tini împotriva persecu iei politice israeliene.ş ş

ţ ţ ţ- Lans m un apel comunit ii interna ionale la ac iuni urgente pentru a împiedica izgonirea cre tinilor din Orientul Mijlociu.ă ă şţ -- Încerc rile de justificare a ac iunilor criminale prin sloganuri religioase sînt absolut inacceptabile. Nici o crim nu poate fi comiă ă

s în numele Domnului.ă

ţ ţ- R mînînd deschi i la contribu ia altor religii la civiliza ia noastr , sîntem convin i c Europa trebuie s r mîn fidel r d ciniloră ă ă ă ă ă ă ă ăş şsale cre tine.ş

- Îndemn m cre tinii europeni din R s rit i Occident s se uneasc pentru a m rturisi împreun pe Hristos i Evanghelia, pentru caă ă ă ă ă ă ăş ş şEuropa s î i p streze sufletul s u format în dou mii de ani de tradi ie cre tin .ă ă ă ă ăş şţ

ţ ţEste mai mult decît evident apelul la modera ie în ceea ce prive te imigra ia musulman , dar i a negocierilor Turciei de aderare laş şă

Uniunea European . În noua Constitu ie European , cancelarul german, Angela Merkel, a refuzat textul ce f cea referin laă ă ă ăţ ţCre tinismul Europei!ş

ţ- Privirea noastr se îndreapt spre persoanele care se afl în pericol, care tr iesc în condi ii de nevoie extrem i de s r cie, în timpă ă ă ă ă ă ăşce sporesc bog iile materiale ale omenirii.ăţ

ţ ţ ţ ţ- Nu putem r mîne indiferen i la soarta milioanelor de migran i i de refugia i care bat la poarta rilor bogate.ă ăşţ ţ- Sîntem îngrijora i de criza familiei în mai multe ri.ă

- C s toria este o coal de dragoste i fidelitate. Ne exprim m regretul c alte forme de coabitare sînt în prezent puse pe acela i plană ă ă ă ăş ş şcu aceast uniune.ă

t ţAces mesaj este transmis tot politicilor europene care for eaz , practic, statele s accepte c s toriile homosexuale.ă ă ă ă

Bisericile Catolic i Ortodox s-au separat în 1054, cînd Papa Leon al IX-lea i Patriarhul Mihail I Celularie al Constantinopoluluiă ăş şş şi-au aruncat reciproc anatema. Printre diferen ele care divizeaz cele dou blocuri cre tine se afl celebrul Filioque (Catolicii sus in cţ ţă ă ă ă

Duhul Sfînt din Sfînta Treime purcede din Tat l i din Fiul, în vreme ce Ortodoc ii cred c acesta purcede doar din Tat l), sau Primatulă ă ăş şPapei (întîietatea, infailibilitatea i superioritatea fa de ceilal i episcopi). Spre deosebire de Papa, Patriarhul Constantinopolului nu areş ţ ţă

putere real asupra lumii ortodoxe, el avînd doar un rang onorific. Bisericile ortodoxe sînt autocefale, ele nu se subordoneaz unuiă ă

Primat din afara rii.ţăUnitatea celor dou biserici surori reprezint , cu adev rat Lucrarea politic a Mileniului III, singurul proiect viabil de reformare aă ă ă ă

unei clase politice europene devenit anomic i autist . Pîn atunci, îns , s ne amintim de un eseu mai vechi, Oboseala i dragostea,ă ă ă ă ă ăş şf r trimitere direct la întîlnirea de la Havana, în care, pe un ton deopotriv serios i ironic, P rintele ieromonah Savatie Ba tovoi faceă ă ă ă ăş şcîteva observa ii: "Nu este adev rat c între ortodoc i i romano-catolici exist numai neîn elegeri. Cel pu in, exist un am nuntţ ţ ţă ă ă ă ăş şsimpatic, pentru care ace tia ar fi gata s se uneasc . Ortodoc ilor le place la romano-catolici faptul c ace tia la slujb stau pe scaun, iarş ş şă ă ă ă

preo ii romano-catolici îi invidiaz pe cei ortodoc i pentru c ace tia au voie s se c s toreasc . i asta dureaz de mult vreme".ţ ă ă ă ă ă ă ă ăş ş Ş

Mario Balint

7

F.G. 93 / 2016

E părerea mea... ŞI O SCRIU!

Alina- Mihaela Fetescu-IliescuMICILE BUCURII I NCERCARI ALE VIE IIŞ Î Ţ

Ne trezim n fiecare diminea f r s ne d m seama c t de important este. Ce mare ajutorî ţă ă ă ă ă âprimim chiar de diminea ? Cu siguran nu mereu ne g ndim s i mul umim lui Dumnezeu pentru cţă ţă â ă î ţ ăne ajut n fiecare clip a vie ii noastre, dar poate ar trebui s nce e s apreciem ceea ce primim, nă î ă ţ ă î p m ă îloc s ne plangem pentru ceea ce nu avem sau nu primiatunci cand dorim noi.ă

Am spus de multe ori ca Dumnezeu ne da ceea ce considera el ca e bine pentru noi si, cusiguranta, el stie ceea ce e mai bine, tot asa cum stie si momentul cand e cazul sa primim ceva.Ar trebuisa invatam sa primim cu bucrie tot ceea ce ne vine, de la trezitul dimineata, la puterea de a trece pestegreutati, la surprizele facute de cineva drag, pana la reusita punerii capului pe perna seara. Pot parealucruri marunte, dar sunt atat de importante in viata noastra. Daca uitam sa ne bucuram, uitam sa traim.

Tatal doreste pentru fiii lui numai bine, insa uneori trebuie sa ii si incerce, trebuie si sa iistruneasca. Fiii trebuie sa ii arate ca sunt tari, ca reusesc sa treaca peste orice si ca reusesc, deasemenea, sa isi pastreze credinta.

Un tata nu poate fi mereu sever sau mereu bun cu copiii sai. Si pentru ca nu poate fi mereu sever,le face bucurii in fiecare zi a vietii lor, iar in momentul cand copiii nu stiu sa aprecieze sau nu reusesc sase bucure nu fac altceva decat sa isi intristeze parintele.

Cu siguranta, daca am reusi sa ne bucuram mai mult, viata ne-ar parea mult mai usoara, putemafirma si ca ne lipsesc motivele, insa poate ar trebui sa analizam mai bine situatia si sa ne dam seamaca motive avem din plin, sa ne bucuram daca suntem sanatosi, daca cei dragi noua sunt in viata sisanatosi, daca reusim la un examen, daca la munca ne merge bine, daca avem ce pune pe masa, dacasuntem iubiti si iubim. Avem o infinitate de motive sa fim bucurosi, trebuie doar sa le apreciem, sadeschidem ochii si sa le vedem.

As vrea sa inchei articolul, cerandu-va inca o data sa primiti micile bucurii cu bratele deschise, sale apreciati si sa Ii multumimti Tatalui pentru fiecare dintre ele, atat la inceputul zilei, cat si la sfarsitul ei.

DE ŢINUT MINTE...

ţ ţ ţUn profesor de teologie st tea în fa a studen ilor s i având câteva obiecte în fa a lui.ă ă

Când a început ora, f r s spun un cuvânt, a luat un borcan mare i a început s -l umple cu pietre cuă ă ă ă ăşdiametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a întrebat pe studen i dac borcanul este plin. Au fost cu to ii de acord cţ ţă ă

este plin.Apoi a luat o cutie cu pietricele i le-a turnat în borcan, scuturându-l u or. Desigur c acestea s-au rostogolitş ş ă

printre pietrele mari i au umplut spa iile r mase libere. Apoi i-a întrebat pe studen i dac borcanul este plin.Auş ţ ţă ă

fost din nou de acord c este plin. i au râs.ă Ş

Apoi a luat o cutie cu nisip i l-a turnat în borcan, scuturându-l u or. Desigur nisipul a umplut spa iul r masş ş ţ ă

liber.- Acum, spuse profesorul, vreau s recunoa te i c aceasta este via a voastr . Pietrele mari sunt lucrurileă ă ăş ţ ţ

importante: credin a, iubirea, familia, partenerul, s n tatea i copiii vo trii, lucruri care, chiar dac totul esteţ ă ă ăş şpierdut, i numai ele au r mas, via a voastr tot ar fi complet .ş ă ă ăţ

Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaz : slujba, casa i ma ina.ă ş şNisipul reprezint lucrurile mici care completeaz restul. Dac pune i în borcan mai întâi nisipul, nu maiă ă ă ţ

r mâne loc pentru pietrele mari i pentru pietricele.ă şLa fel se desf oar i via a voastr , dac v consuma i timpul i energia cu lucrurile mici, nu ve i aveaţ ţ ţă ă ă ă ăş ş ş

niciodat spa iu pentru lucrurile importante.ă ţFi i aten i la lucrurile care sunt esen iale pentru fericirea voastr . Bucura i-v cu cei ce cred ca i voi, juca i-ţ ţ ţ ţ ţă ă ş

v cu copiii vo trii, face i-v timp pentru controale medicale, duce i-v partenerul la dans. V r mâne mereuă ă ă ă ăş ţ ţdestul timp s merge i la servici, s face i curat în cas , s da i o petrecere sau s duce i gunoiul.ă ă ă ă ăţ ţ ţ ţ

Ave i grij de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care într-adev r conteaz . Stabili i-v priorit ile,ţ ţ ţă ă ă ă ă

restul este doar nisip.i spunând aceasta, salutându-i cu un gest prietenesc al mâinii, b trânul profesor p r si lini tit sala....Ş şă ă ă

F.G. 93 / 2016

LU M IN Ă P EN T R U SU F LE T

P agin a cop iil or

8

Ştiaţi că...- ă şi înseamnă cea care posedă binele, cea care menţine binele?Numele Daria provine din limba persan

· - ărbătoriţi în aceeaşi zi şi tribunul Claudiu, familia sa şi toţi soldaţii de sub conducerea acestuia?Sunt sClaudiu, legându-i-se o piatră de gât, a fost înecat; lui Iason şi Mavru, cei doi fii, şi celorlalţi ostaşi li s-au tăiatcapetele; Ilaria, soţia lui Claudiu, mergând spre peştera unde se aflau moaştele celor doi tineri, a fost urmărită,prinsă, judecată şi supusă la torturi.Amurit în timp ce se ruga.· -În anul 2008, muncitorii care lucrau la renovarea catedralei din Reggio Emilia, din nordul Italiei, audescoperit osemintele aproape complete, ale unui bărbat şi ale unei femei, cercetătorii bănuind că ar fi moaşteleSfinţilor Hrisant şi Daria? Niciun schelet nu prezenta urme de uzură fizică, ceea ce indică faptul că cei doiproveneau din straturile superioare ale societăţii romane. În plus, în oase s-au găsit urme de plumb, caredetermina o boală specifică aristocraţilor, deoarece acest metal era prezent în instalaţiile sanitare ale oraşelorromane.

Sfinţii Hrisant (Chrysanthus) şi Daria autrăit în sec. al III-lea, în timpul împăratului romanNumerian. Hrisant a fost fiul unui nobil roman penume Polemon din Egipt, care a fost ales senatorla Roma. Astfel, împreună cu toată familia s-amutat dinAlexandria în capitala Imperiului roman.După ce a studiat la şcoli vestite din Egipt şiRoma, Hrisant a doritsă cunoască şi câteceva despre SfântaS c r i p t u r ă . L u â n dlegătura cu un preotc r e ş t i n s i h a s t r u ,Carpofor, a aflat desprecredinţa creştină şi,cerând să fie botezat, lascurt timp a început săp r e d i c e S f â n t aEvanghelie la Roma.Aflând tată l desprecredinţa acestuia, afăcut tot posibilul caSfântul Hrisant să selepede de credinţa înHr is tos . După maim u l t e î n c e r c ă r inereuşite, l-a obligat săia în căsătorie pe Daria,o tânără păgână. Dariaera o tânără din Atena,recunoscută pentrufrumuseţea şi ţinuta eialeasă, care slujea ca preoteasă zeiţei Atena.Planul senatorului roman a dat roade, dar nu cumspera! Daria, care ştia de intenţiile socrului său,nu numai că nu a reuşit să îl convingă să renunţela credinţa sa, dar, după ce s-au căsătorit, a fostconvertită la creştinism de către Hrisant. După

moartea tatălui său, Hrisant nu s-a mai ferit denimeni şi a mărturisit în faţa tuturor credinţa înHristos. Mai mult decât atât, cei doi soţi auînceput şi o operă de misionariat în rândulromanilor.

Fiind pârâţi prefectului Celerin, au fost daţipe mâna tribunului Claudiu ca să-i cerecteze. Au

fost supuşi la multe torturi,dar văzând cum primesc cubucurie toate caznele lacare erau supuşi în numelelu i Hr is tos , C laud iu aî n c e p u t s ă c r e a d ă î nDumnezeu. S-au convertitla creştinism şi soţia sa,Ilaria, dar şi cei doi fii ai lor,Iason şi Mavru. Deşi Hrisantşi Daria au fost supuşi lamari chinuri, cei doi tineri aurăbdat cu vitejie, iar Daria arăbda t cu a tâ ta cu ra jcazne le încâ t păgân i istrigau: "Daria este o zeiţă!".

D i n o r d i n u lîmpăratului şi după multechinuri, în cele din urmăHrisant şi Daria au fostcondamnaţi la moarte. Ceidoi tineri creştini au murit laRoma, în anul 283, fiindîngropaţi de vii într-un puţadânc şi acoperiţi cu pietre.

Creştinii au luat moaştele sfinţilor mucenici şi le-au îngropat într-o peşteră unde Sfânta Ilaria, soţiatribunului Claudia, mergea deseori să se roage.Mai târziu, în locul unde au primit cununamuceniciei Sfinţii Hrisant şi Daria, creştinii auconstruit o biserică.

Sfinţii Mucenici Hrisant şi Daria - 19 martie

9

F.G. 93 / 2016

Pe urmeleApostolilor - Sfântul IacovFiul lui Zevedeu şi fratele Sfântului Apostol Ioan, a fost supranumit "cel Mare"

pentru a-l deosebi de Sfântul Apostol Iacov, fiul lui Alfeu. A fost pescar de meserie şi L-aurmat pe Hristos după ce a fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul. După întemeiereaBisericii, a predicat în Spania, după care s-a întors la Ierusalim. Aici, la porunca regeluiIrod Agripa, a fost prins împreună cu alţi creştini şicondamnat la moarte. Şi-a găsit sfârşitul prin tăiereacapului, fiind sărbătorit în 30 aprilie. Moaştele i-au fostduse de către ucenicii săi în Spania unde se află şi

astăzi în oraşul care îi poartă numele: Santiago de Compostela.

Troparul Sfinţilor Mucenici Hrisant şi Daria - Glasul 4Mucenicii Tăi, Doamne, întru nevoinţele lor, cununile nesctricăciunii au

dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru. Că având tăria Ta, pe chinuitori au învins; zdrobit-au şi ale demonilorneputincioase îndrăzniri. Pentru rugăciunile lor, mântuieşte sufletele noastre, Hristoase Dumnezeule!

Să citim şi să luăm aminte!Sărăntocul din tinda bisericii

Un om sărac şi bătrân, fără rude şi fără casă, avea permisiunea de la preot să doarmănoaptea în tinda bisericii. El se învelea cum putea cu o pătură ruptă şi murdară şi dormeaacolo în frig, singurul avantaj fiind că nu s-ar fi udat dacă Dumnezeu ar fi dat ploaie. El nuderanja pe nimeni, nu vorbea şi nici nu cerşea, dar cu toate astea mai multe femei din zonănu-l sufereau spunând că este murdar şi că cine ştie ce microbi poartă în hainele lui murdare.Găsiră aceste femei un pretext şi se duseră apoi la părinte să discute. Ele spuseră că nu potdimineaţa să se apuce de curăţenie în tinda bisericii, fiindcă sărăntocul sta acolo întins.Slujitorul lui Dumnezeu le făcu pe plac şi îi spuse bătrânului să plece, fiindcă deranjează.Acesta a plecat fără să cârtească, iar femeile erau bucuroase că se făcuse în biserică ceea ce elevoiau.

După ce au ieşit într-o seară de la vecernie, intrară în vorbă cu jandarmul carepatrula prin târg după cum îi era misiunea. Acesta le întrebă:

- Dar unde este bătrânul care dormea în tinda bisericii? O femeie îşi ascuţi glasul şi rosti cu mândrie:- Un' să fie? La treburile lui! L-am izgonit din tinda bisericii… Ce, acolo e loc de dormit?- Păi rău aţi făcut! rosti jandarmul.- Păi de ce să facem rău, ca ne-a dat voie părintele! rostiră ele răspicat.- Voi ştiţi că eu mai am şi ronduri de noapte! Şi de multe ori l-am surprins pe bătrân făcând lucruri dumnezeieşti.- Eiiiii, cum să facă lucruri dumnezeieşti zdrenţărosul acela!?- Ei, aflaţi creştinelor acestea, că sunt lucruri pe care nici părintele nu le ştie. Sărăntocul din tinda bisericii, sau

zdrenţărosul cum îi ziceţi voi, a apărat odată biserica de hoţi şi prădători sărind la ei cu bâta. Altă dată i-a dat lumânări uneifemei care avea soţul muribund. Femeia neştiind ce să facă, fiind miezul nopţii şi soţul ei aproape că-şi dea sufletul, a venitaici la biserică ca să găsească o lumânare şi sărăntocul a ajutat-o. Şi altădată, văzând că vasul cu agheasmă are o gaură princare se scurgea apa sfinţită de Bobotează, s-a pus să repare vasul, căci altfel toată apa sfinţită ar fi curs pe jos şi s-ar fi făcutmare păcat…

- Şi de ce nu ne-ai spus astea din timp? Căci noi n-am ştiut că omul are faptele astea bune, spuseră femeile.- Bătrânul m-a rugat frumos să tăinuiesc acestea, fiindcă fapta bună se face într-ascuns, nu se trâmbiţează. Voi ştiţi

că el nu vorbea, dar mi-a spus într-o seară acestea: "Mai repede mă odihnesc faţă de păcatele mele când sunt înghiontit,jignit sau izgonit, decât atunci când mă laudă lumea. Rogu-te, fii bun, şi nu spune cuiva că aş fi făcut ceva bun, lasă-mă,astfel, să mă odihnesc!".

Auzind acestea, femeilor le-a părut rău că au izgonit săracul şi au plecat apoi, care încotro, să-l caute. Şi sespune că încă îl mai caută şi astăzi, fiindcă nu l-au mai găsit…(Povestire inclusă în cartea Nestemate duhovniceşti, vol. I, EdituraHYPERLINK"http://www.edituracristimpuri.ro/" HYPERLINK "http://www.edituracristimpuri.ro/"Cristimpuri, 2010)

ătura de înţelepciune!Pică prielnică şi vreme pentru orice îndeletnicire de sub cer."Pentru orice lucru este o clip

Vreme este să te naşti şi vreme să mori; […]; vreme este să dărâmi şi vreme să zideşti. Vremeeste să plângi şi vreme să râzi; vreme este să jeleşti şi vreme să dănţuieşti […]; vreme este săîmbrăţişezi şi vreme este să fugi de îmbrăţişare. Vreme este să agoniseşti şi vreme să

prăpădeşti; vreme este să păstrezi şi vreme să arunci. Vreme este să rupi şi vreme să coşi; vreme este să tacişi vreme să grăieşti. Vreme este să iubeşti şi vreme să urăşti. [...]. Toate le-a făcut Dumnezeu frumoase şi latimpul lor;[…]." (Ecclesiastul 3, 1-11)

Prof. Diana-Ortensia RAŢIU

10

F.G. 93 / 2016Ca de la om la… Om

Istoria umanit ii cu mântuirea ei implicit i explicit , precum i existen a ei pân la sfâr itul lumii se poateă ă ă ăţ ş ş ţ şrezuma în câteva idei, cel mult fraze, explicând minimalist totul, ca la ora de religie, sau slujba de duminic .ă

Dar s vedem cum facem acest rezumat: crearea omului i c derea lui în p cat; istoria omului dec zut i trimitereaă ă ă ăş şunor oameni ale i pentru a face cunoscut voia lui Dumnezeu i îndreptarea omului; întruparea Fiului lui Dumnezeu i jertfaş ş şă

Lui pe cruce pentru mântuirea neamului omenesc; Legea cea Nou i r spândirea ei, cu prigoana cre tinilor din secolul Iă ăş şpân în prezent; a teptarea sfâr itului lumii sau a Apocalipsei i venirea Fiului lui Dumnezeu pe norii cerului i Judecataă ş ş ş şUniversal , dup fapt i r splat Amin!ă ă ă ă ăş .

Oare este suficient, sau ne ajut în vreun fel toat aceast în iruire de idei? Din punct de vedere istoric, da, dară ă ă şteologic nu! De ce? Pentru c din punct de vedere al cunoa terii istoriei nu ne ajut foarte mult, este o succesiune de idei,ă ăşfapte i întâmpl ri, cronologice sau nu, realitate sau mituri (pentru unii), pove ti de adormit copii (pentru al i).ş ş ţă

Din punct de vedere teologic lucrurile stau altfel. Asumarea chipului i asem n rii lui Dumnezeu, (Facerea 1, 28)ş ă ă

dup care am fost crea i, în via a noastr ; însu irea p catului poftei, induse prin în el torie de c tre diavol, precum i c dereaă ă ă ă ă ăţ ţ ş ş şomului i îndep rtarea lui de c tre Creator, trebuie s fie mereu prezente în con tiin a noastr , pentru c înAdam to i suntemş ş ţ ţă ă ă ă ă

cuprin i virtual ( I Corinteini 15, 28), pentru c , dup trup, suntem f cu i din acela i material, iar spiritual am ie it de laş ţ ş şă ă ă

Dumnezeu, acolo unde suntem datori, dar nu obliga i, s ne întoarcem (o s revin cu explica ii pentru aceast „obliga ie” maiţ ţ ţă ă ă

târziu). Istoria lui Adam cel vechi nu este altceva decât istoria noastr personal , pentru c în acest Adam ne vedem pe noi:ă ă ă

crea i dup Chipul cel Ve nic, înzestra i cu suflet (ra iune, voin i sentiment), înconjura i de dragostea lui Dumnezeu, darţ ş ţ ţ ţ ş ţă ă

precum i cu libertate deplin , dar mai ales înconjura i de ispitele ce ne fac via a grea, o lupt între pl cere i abstinen , întreş ţ ţ ş ţă ă ă ă

frumos vremelnic i frumos ve nic, între satisfac ia dulce a momentului i dulcea a ve nicelor bun t i (Luca 10, 28). Eş ş ţ ş ţ ş ţă ă

greu i pentru noi, înconjura i cu atâtea pofte i pl ceri olfactive, vizuale (palpabile sau nu) i culinare, cum la fel de greu i-aş ţ ş şă

fost i lui Adam ( i Eva) care, s racul, avea doar fructul oprit i nu unul, ci un pom întreg. Istoria de dup Adam cu profe i,ş ş ş ţă ă

fapte i întâmpl ri, cu m riri i dec deri, este tot o istorie personal pentru c Dumnezeu nu ne vrea pierdu i, (Iezechiel 33,ş ş ţă ă ă ă ă

11) sau dac am ie it din voia lui ne tr sne te cu fulgere, ci ne vrea mântui i, elibera i de pofte i p cate, dup cum spuneă ă ă ăş ş ţ ţ şScriptura. „Profe ii” actuali sunt poruncile lui Dumnezeu ce r sun în con tiin a noastr , este glasul Bisericii-Mam ce neţ şă ă ă ă

cheam la sânul ei se ne ad p m de dulcea a dragostei lui Dumnezeu, este puterea exemplului ce îl vedem la al ii, adev ra i,ă ă ă ăţ ţ ţcre tini, care fac ceea ce spun i aplic cuvântul lui Dumnezeu (Iacov 2, 17).ş ş ă

Actul final al mântuirii noastre personale se face în cadrul Sfintei Liturghi unde vedem cu ochi spirituali Na terea,i, şPropov duirea, Patimile i Jertfa Mântuiutorului, dar i Învierea cu În l area la Cer, totul din dragoste pentru om (Ioan 3,ă ăş ş ţ16). M rirea i dec derea nostr personal este de fapt istoria întregii umanit i, cu condi ia ca dup fiecare gre eal iă ă ă ă ă ă ăş ţ ţ ş şabatere s ne ridic m i s ne împ c m cu Dumnezeu, a a cum se cite te la Taina Sf. Maslu, dar mai ales cum ne va g si sfâră ă ă ă ăş ă ş ş -ş ş şitul, acel tragic sfâr it pentru marea majoritate („Se tem de moarte cei ce nu cred în înviere” a a cum spune Sf. Ioan Gur deă

Aur), când suntem nevoi i s l s m în urm persoane dragi, prieteni, oameni i locuri, bani, averi i pl ceri, munca de o via ,ţ ş ş ţă ă ă ă ă ă

ş ş ţ ş ţi ne ducem… de parc nu am ti unde, de parc via a noastr s-ar sfâr i atunci, când de fapt, adev rata via atunci începe.ă ă ă ă ă

Asemenea luiAdam i Eva ne l s m ispiti i, iar când glasul con tin ei ne „urecheaz ” prefer m s st m ascun i deş , ţ ş ţ , şă ă ă ă ă ă

ru ine, ca i Adam, între tufele întunecate ale vie ii i s c ut m motive i s ne eschiv m pentru sc p rile vie ii noastreş ş ţ ş ş ţ ,ă ă ă ă ă ă ă

aruncând vina asupra altuia (om, diavol, Dumnezeu, etc.). Asemenea lui Adam a f cut i Cain, fiul lui, dup ce l-a ucis peă ăşAbel, în loc s î i plâng p catul i s cear iertare a preferat fuga, dar con tiin a (glasul interior al lui Dumnezeu din om) l-aă ă ă ă ăş ş , ş ţstigmatizat i i-a pus un semn în frunte. Precum Cain a fost însemnat de p catul lui, a a i în sufletele noastre p catele sapş ş şă ă ă

gropi ce nu pot fi astupate decât de iertarea i dragostea lui Dumnezeu. Exemplu, pozitiv, de data asta, îl avem pe proroculşDavid, care a f cut „un buchet” de p cate (adulter în inima lui, adulter fizic i ucidere), dar fiind mustrat de profetul Samuel aă ă şplâns amar pentru p catele lui, s-a îmbr cat în sac i i-a pus cenu în cap, a postit i s-a rugat pentru iertare, inspirat fiindă ă ăş ş ş şmai apoi, s alc tuiasc ce-a mai frumoas poezie-rug ciune de iertare i recunoa tere a p catului. Tot din categoria „A aă ă ă ă ă ăş ş şDa!” îl avem pe Petru, care s-a lep dat, de fric , de Hristos, dar a plâns cu amar i a fost iertat; îl avem pe Pavel, Apostolulă ă şNeamurilor, care din prigonitor fanatic a devenit cel mai mare propov duitor al Evangheliei. E plin Scriptura de exemple iă ă şnegative i pozitive…, i nu doar Scriptura, ci i întreaga literatur religioas .ş ş ş ă ă

F când un ultim apel la un episod scripturistic al Noului Testament, m ( i v ) întreb, dac diavolul a avut curajul,ă ă ă ăştupeul, nesim irea, s îl ispiteasc pe Dumnezeu, cum atunci s nu ne ispiteasc i pe noi, simple f pturi neajutorate i slabe?ţ ş şă ă ă ă ă

Dar pe aceia i not , întreb: oare Dumnezeu, Mântuitorul Hristos, om adev rat i Dumnezeu adev rat, nu în elege pe omulş ş ţă ă ă

supus ispitelor i gre elilor? A fost i El ispitit cu mâncare, mândrie i bog ii, asemenea nou , lucrurile „esen iale” pentruş ş ş ş ţ ţă ă

om. Dac El a trecut prin aceste furci caudine (ale încerc rilor), oare El nu este dispus s ne ierte, dac o cerem sincer? (Ioană ă ă ă

21, 15-17))A fost i este Om adev rat i Dumnezeu Adev rat, a luat asupra Sa toat greutatea noastr existen ial , nevoile iş ş ţ şă ă ă ă ă

necesit ile trupului, a sim it pl cerea (de a fi înconjurat de oameni i prieteni, nu de alt natur !) i durerea, foamea i setea,ă ă ă ăţ ţ ş ş şbucuria i triste ea. Firea omeneasc i-a cerut, inevitabil, drepturile, dar a tiut care este misiunea Sa: salvarea neamuluiş ţ şă

omenesc, a copiilor i fra ilor S i, din mâinile tot mai hapsâne ale diavolului, a lui mamona, sau ce nume i-o mai lua. El aş ţ şă

reu it s duc lupta (Matei 26, 39), a învins ispita i teama, de dragul nostru, ca s ia firea omeneasc i s o duc în sânulş ş şă ă ă ă ă ă

Sfntei Treimi, de-a dreapta Tat lui (FapteleApostolilor 7, 55). Suntem datori, ca de la om la Om, s ducem i noi o lupt i să ă ă ăş şfacem o jertf cu / în via a noastr , dac El i-a dat via a pentru noi, i noi s facem la fel; dac El a r bdat i noi s o facem,ă ă ă ă ă ă ăţ ş ţ ş şdac El ne-a iubit i noi s -i r spundem iubirii Sale, a a… ca de la om la Om.ă ă ăş ş

Pr. Sergiu Dalea

F.G. 93 / 2016

11

Ierarhia Bisericească„Fii totdeauna cu Dumnezeu, daca vrei ca Dumnezeu să fie totdeauana cu tine „(Sf.Ioan Gura deAur)

Mai tot citind prin pres sau vizionând pe la TV, m întristeaz deseori ideea, c noi, Biserica, am devenit mai nouă ă ă ă

subiectul preferat i piperat al celor ce „cu voie sau f r voie”, dezbat aprins „minuni i fapte” ale unor „personaje” maiş ă şă

mult bisericoase decât biserice ti. i tocmai de aceea, am socotit de bine c n-ar strica s (ne) l murim pu in un am nunt ceş Ş ţă ă ă ă

câteodat pare simplu de în eles, anume c Biserica este, institu ional gândind,ă ăţ ţcomplet i complex . Este complet , capul ei nu este vreun mareă ă ăş deoarecepreot sau episcop, ci este chiar Hristos, iar membrii ei nu sunt doar preo ii, ci iţ şcredincio ii ei, oameni boteza i i consacra i prin Tainele ei. Este complex ,ş ţ ş ţ ă

deoarece în cadrul func ion rii ei, exist o ierarhie cum este i firesc,ţ ă ş pentruă

conlucrarea omului cu , dar mai ales a omului cu Dumnezeu . Eu cred csemenul ă

de aceea câteodat mai sare din tipar o tire ce e menit s ne scandalizeze sauă ă ăşs ne atrag aten ia de la cotidian, c doar ast zi ceea ce ”conteaz ” nu- a a? ,ă ă ă ăţ ă - i ş -sunt lucrurile de can-can, de senza ional.... de wow! e fapt cum spuneam auţ D , ,legatur cu Dumnezeu.ă cu ralaţiile inter-umane şi nimic

, â ăAceast ierarhie bisericesc , nu a fost inventat ci a fost r nduit odat cuă ă ă ă

încheierea misiunii pe p mânt a apostolilor lui Hristos, care au rânduit „prină

punerea mâinilor”, episcopi, preo i i diaconi, care au format pân la urm ,ţ ş ă ă

ierarhia bisericeasc . Pentru mul i dintre cre tini, termenul de „preot“ se refer iă ăţ ş şla diaconi i la episcopi. Singura diferen pe care o fac este între preot iş şţăPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i asta datorit hainelor albe, distincte deş ă

cele negre ale celorlal i preo i. Nu mai vorbim de diferen a între un preotţ ţ ţc s torit i un c lug r, amândoi având acela i tip de haine, cu toate c monahul,ă ă ă ă ăş şadic c lug rul, poate nici s nu fac parte din ierarhia bisericeasc , adic celeă ă ă ă ă ă ă

trei trepte harice: diacon, preot i episcop, fiind doar frate de m n stire sauş ă ă

novice cum mai este numit în termenii de specialitate biseri ce ti. Treptele se- şnumesc harice pentru c fiecare membru al ierarhiei a primit harul divin în cadrulă

Sfintei Taine a Hirotoniei, una dintre cele apte Taine ale Bisericii. Deci este o recunoa tere, o binecuvântare i un dar haricş ş şdin partea lui Dumnezeu c tre unsul S u. Preo ia nu este o simpl depunere i acceptare de CV, finalizat cu semnarea unuiă ă ă ăţ şcontract de munc , ci dup o întreag perioad de preg tire teologic , dar i spiritual , în cadrul Seminarului Teologic i ală ă ă ă ă ă ăş şFacult ii de Teologie, candidatul la preo ie sus ine un examen de „capacitate preo easc “. Dup aceast examinareă ă ă ăţ ţ ţ ţintelectual , urmeaz i una moral , spiritual . Sub epitrahilul duhovnicului, trebuie s î i fac spovedania general aă ă ă ă ă ă ăş ştuturor p catelor s vâr ite pân în acel moment. Intrarea în aceast ierarhie dumnezeiasc o poate face doar episcopul. Atâtă ă ă ă ăşdiaconia, cât i preo ia, cum de altfel i episcopia sau arhieria, se primesc în cadrul Sfintei Liturghii, prin „punerea mânilor“,ş şţîn cadrul Tainei Hirotoniei, de c tre un singur episcop, cu diferen a c arhieria se d ruie te de trei episcopi. Dar s nu seă ă ă ăţ şîn eleag c în cadrul unei singure Sfinte Liturghii poate fi hirotonit cineva diacon, preot i episcop, ci în cadrul uneiţ ă ă şLiturghii se s vâse te hirotonia într-o singur treapt . Sf ntul Ioan Gur deAur comentând despre hirotonie spune: "Aceastaă ă ăş â ăeste hirotonia, se a eaz mâna pe b rbat, iar Dumnezeu s vâr e te totul i m na Lui este aceea care atinge capul celui ce seş ş ş ş âă ă ă

hirotonise te, dac se hirotone te cum trebuie".ş şă

Diaconiiş şPrima treapt a ierarhiei biserice ti, cea mai mic , este diaconia. Aceast slujire î i are originea înc din vremeaă ă ă ă

propov duirii apostolice, primul diacon, sau arhidiacon, fiind consemnat în Scriptur ca fiind tefan, primul martir amintit.ă ă ŞCuvântul diacon, provine din verbul diakonein cu prin care se face o lucrare“ a lucra” în folosul„ “ înţelesul de „cineva , „altuia. Mai apoi s-au derivat cuvintele diaconia i diakonos cu de slujire, respectiv slujitor. În scrierile Noului„ “ ş „ “ sensulTestament verbul diakonein este întrebuin at spre a exprima clerul inferior. Primii diaconi au fost 7 la num r, hirotoni i mai„ “ ţ ţă

mult dintr-o necesitate. Aceast slujire era strâns legat de agape - mese ale dragostei - care aveau loc oarecum în cadrulă ă „ “liturgic, urmând îndat dup împ rt irea credincio ilor. Dar cu timpul, diaconii au r mas doar stric în spa iul liturgic, caă ă ă ă ăş ş t ţajut tori ai slujitorilor din celelalte trepte ale ierarhiei, preo ii i episcopii sau arhiereii, numai c nu pot s vâr i nici o slujbă ă ă ăţ ş şf r preot. Ca îmbr c minte, au doar un stihar lung i peste el orarul. Folosit la început cu o însemnare atât de larg pentru aă ă ă ă ăşcaracteriza pe ostenitorii care- i închin via a operei de mântuire, încetul cu încetul, termenul diakonos i-a restrâns sferaş ţ şă

no iunii, limitându-se la denumirea slujitorilor unei singure trepte a ierarhiei biserice ti, devenind numele slujitoruluiţ şbisericesc care lucreaz ca ajutor al preotului sau episcopului.ă

ţ ţO alt categorie este cea a clerului inferior, din ea f ceau parte: ipodiaconii (subdiaconii), lectorii, psal ii, acolu ii,ă ă

exorci tii i u ierii, mai apoi ad ugându-se i groparii, care deserveau s parea în catacombe unde în vremea primar aş ş ş ş ,ă ă ă

Bisericii, se slujea Liturghia, deci rolul lor era destul de însemnat, mai ales c nu oricine avea acces în catacombele careă

reprezentau altarul de slujire a primilor cre tiş ni.şÎn concluzie, putem spune c diaconia este prima treapt a ierarhiei biserice ti, care se acord prin hirotonie. Diaconiiă ă ă

apar ca ajut tori ai slujitorilor din celelalte trepte ale ierarhiei biserice ti.ă ş

Pr. Petrică Zaharie GHIMBOAŞĂ- va urma -

12

F.G. 93 / 2016

Cre tinule, unde e ti ?ş şţ lă,,...C ci iat , împ r ia lui Dumnezeu este în untrul vostru’’ă ă ă ă

(Luca 17:21)

Poate c n-am priceput multe lucruri din cele petrecuteă

cu noi, românii, în ultimul sfert de veac dar timpul de acumimpune de la sine recursul la o altfel de abordare a problemei, întoate sferele vie ii sociale, politice, economice i chiarţ şreligioase. Lumea a atins ni te cote nemai întâlnite în toatş ă

istoria cunoscut , salturi pe care, dac nu le vom dep i prină ă ăşmecanisme temeinic gândite i aplicate, cel mai probabil, noileşgenera ii nu vor mai avea pentru ce s fie recunosc tori. Socotţ ă ă

c a apus vremea triumfalismelor de sorginte medieval , aă ă

r fuielilor i a jocurilor cl dite pe tot felul de interese i orgolii,ă ăş şalimentate la nesfâr it de invocarea trecutului glorios, adeseaşmistificat ori ridiculizat, lipsit de caracter dinamic i deştranspunere în puterea cuvântului. Tr im vremuri nedorite, înă

care minciuna i machiavelismul apropie iar sinceritatea iş şadev rul, în chip nedrept alung spiritul lucidit ii...ă ă ăţ

Contextualizând rolul i condi ia cre tinului contemţ -ş şporan dar mai ales al Bisericii, ca expresie a Trupului Hristic secere de la sine un imperativ obiectiv, fie c ne place sau nu: dacă ă

e ti pus mai mare peste al ii, nu te comporta ca un dictator, maiş ţdegrab apropie-te ca un lider adev rat, cot la cot cu supu ii oriă ă şca un p rinte întelept sau ca un frate mai mare i mai bun decâtă şal ii. Pentru via a e scurt , fra ilor! Pentru c nu merit s neţ ţ ţă ă ă ă

pierdem în nebunia c ut rilor de m riri trec toare i cu gustă ă ă ă şamar...

Dac e ti în pielea omului de rând, tr ie te cu demnitate i cu cinste f r s te umile ti pentru ocazionalulă ă ă ă ăş ş ş şblid de linte. E bine de tiut c urma ii no tri nu ne vor judeca pentru ceea ce n-am apucat s facem ci pentru ceeaş ş şă ă

ce am fi putut dar n-am dorit s împlinim!ă

Anul acesta, pe lâng multe alte provoc riă ă

(unele previzibile – vezi criza imigran ilor, instabilitateaţş şi interesele Uniunii Europene .a.) aduce Bisericii unmoment istoric de referin : mult a teptatul Sinodţă şpanortodox (adunarea patriarhilor i mitropoli ilor deş ţseam ai ortodoc ilor din întreaga lume) ce se va ine laă ş ţvechea re edin patriarhal din Constantinopol,ş ţă ă

actualul Istambul. Personal am multe a tept ri de bine;ş ă

mi-a dori ca marii ierarhi participan i s lase orgoliul laş ţ ă

o parte i s în eleag c noi, cre tinii ortodoc i dar i ceiş ş ş şă ă ăţapar in tori altor confesiuni (romano-catolici,ţ ă

protestan i, greco-catolici i de ce nu, chiarţ şneoprotestan i) avem datoria înaintea Mântuitorului de aţtr i în spiritul real i practic al Evangheliei, un datumă şfiresc, chiar obligatoriu, cel pu in în duhul cultiv riiţ ă

dialogului, cât vreme înc nu poate fi vorba de vreoă ă

comuniune euharistic interconfesional sau de ordină ă

institu ional-administrativ. Dup aproape un mileniu deţ ă

schisme, r t ciri, fronde i alte momente întunecate dină ă şodiseea religiei cre tine, noua genera ie, aflat laş ţ ă

r scrucea mileniului trei va trebui s în eleag i s aducă ă ă ă ăţ şm rturie de unitate, printr-o apropiere nedisimulat deă ă

valori, de frumos, de cinste i adev r. Cât despre restul...ş ă

mult zgomot pentru nimic folositor, de ert ciuni!ş ă

Prof. Pr. Emil VARGA

F.G. 93 / 2016

13

Educa ia religoas româneasc , o necesitate! ă ă

sau o chestie care încurc ?ă

ţ şÎn ultima vreme, pe orice canal media am privi, putem observa cel pu in o tire, care s aib leg tur cu „multă ă ă ă

anun ata reform ” a înv mântului românesc. Era minunat dac aceast reform ar fi fost gândit sub forma uneiţ ţă ă ă ă ă ă ă

scheme de educa ie, parcurs gradual i în urma c reia copiii s deprind anumite abilit i i s dobândeasc un set deţ ş ţ şă ă ă ă ă ă ă

cuno tin e, care s -i ajute în dezvoltarea personal i s le modeleze via a. Îns , din nefericire, unele persoane angajateş ţ ş ţă ă ă ă

în cadrul Institutului de tiin e ale Educa iei i care fac parte din diferite ONG-uri, pur i simplu i-au b tut joc i auş ţ ţ ş ş ş şă

nenorocit planurile-cadru propuse spre dezbatere, iar mai apoi spre aprobare, pentru a înlocui cele existente. De cespun asta?Aceste persoane au considerat c istoria nu mai e a a de necesar i astfel se poate face numai o ora de istorieă ăş şla clas , apoi la clasa a VIII-a disciplina storie s nu seă ăimai numeasc ISTORIA ROMÂNILOR, ci altcumva,ă

f r a se specifica numele propuse, iar latina, artele i laă ă şfinal religia s dispar din curriculum i s treac într-o, şă ă ă ă

list de materii propuse de coal pentru conturareaă ăşciclului de studii. Chiar dac la prima vedere pare că ă

toate cele spune mai sus au fost scrise cu scopul de a-miap ra disciplina pe care o predau, afirm hot rât faptulă ă

c acest articol este scris ca un protest fa de umilireaă ăţprofesorilor din înv mânt dar i fa de toateă ă ăţ ş ţnenorocirile gândite în ultimul an i jum tate asupraş ă

educa iei, care afecteaz foarte serios înv mântulţ ţă ă ă

românesc i a a chinuit de muta iile politice.ş ş ţşAnul trecut colar, ora de religie a fost mitraliat dină

toate p r ile, cerându-se din partea p rin iloră ăţ ţcompletarea unei cereri, prin care s se atesteă

participarea sau neparticiparea copiiilor la or (cea de religie). Nenum ratele dezbateri, misiunea Bisericii iă ă şconstituirea Asocia i de P rin i pentru ora de Religie au ar tat faptul c cel pu in 94%-95% dintre p rin i i copii„ ţ ei ţ “ ţ ţ şă ă ă ă

doresc în continuare ora de religie. De men ionat faptul c , înc din anii 1991-1993, când s-a reintrodus studiul religieiţ ă ă

în coal , orice p rinte putea s depun o cerere prin care copilul s u s nu participe la or . Nu era nevoie de atât deş ă ă ă ă ă ă ă

mult zgomot pentru nimic. Îns , sl biciunile omene ti, combinate cu slaba preg tire profesional , au dus la apari ia înă ă ă ăş ţsistem a unor profesori nepreg ti i pentru inter ac iunea cu clasa i astfel s-a ajuns la confuzii, dispute verbale,ă ţ - ţ şconflicte sau erezii. Dar, situa ia prezentat se identific doar în cazul unei minorit i.ţ ţă ă ă

ţ şCu toate acestea, lucrurile nu s-au oprit aici. ONG-urile care sus ineau scoaterea orei de religie - i care militeaz peă

mai departe pentru eliminarea sa - , au v zut reac ia societ ii române ti i s-au gândit s învr jbeasc profesorii întreţ ţ ş şă ă ă ă ă

ei, ca dezastrul s nu vin din partea lor, ci din partea sistemului. Atacurile la adresa materiilor prezentate mai sus s-aă ă

sim it în interior, deoarece, mul i profesori au r bufnit i au acuzat sistemul c ine ora de religie i elimin ora/oreleţ ţ ş ţ şă ă ă

de latin . Afirma iile lor sunt injuste, deoarece nu este vina religiei sau a Bisericii. Nu Biserica face planurile deă ţînv mânt, ci statul român, care preia, ca de obicei, tot ceea ce e mai r u din sistemele de înv mânt din afar iă ă ă ă ă ăţ ţ şimplementeaz în sistem, cu o r utate inexplicabil . Se spune c cei care au creat aceste planuri cadru s-au inspirat dină ă ă ă

sistemul de educa ie american, care are o rat ridicat de analfabetism. Întreb rile care survin sunt: ce se urm re teţ şă ă ă ă

prin aceste modific ri? Nu cumva se dore te ca noile genera ii s fie incapabile de a se adapta social i de a comunica?ă ăş ţ şS fie numai bune de munc i s nu gândeasc ? Necunoa terea trecutului istoric nu cumva te depersonalizeaz i teă ă ă ă ăş ş ştransform într-un animal ra ional? i atunci, încotro omule?ă ţ Ş

ţ ş ţEduca ia religioas a primit anul trecut un du rece, care a trezit-o la realitate, în elegându-se faptul c nu se poateă ă

preda religia departe de Biseric . Biserica nu este format / nu este reprezentat numai de ierarhia conduc toare sau deă ă ă ă

„ “ şpopi , cum mai spun unii la televizor, ci Biserica reprezint întreaga omenire care crede în Hristos i care seă

împ rt e te cu Trupul i Sângele S u. Poporul român s-a dezvoltat odat cu credin a cre tin i este indisolubil legată ă ă ă ăş ş ş ţ ş şde ea. Pentru a-l dezorienta, trebuie smuls din leg tura cu Hristos, iar mai apoi, intoxicat cu diferite înv turiă ă ăţp guboase, care mai târziu s -l piard . Toate campaniile difuzate în media îi acuz pe cre tini c sunt retrograzi, chiară ă ă ă ăşimbecili, dup spusele lui Sorin Toma, conduc tor ASUR, c sunt înapoia i i c nu pot accepta uniunile întreă ă ă ăţ şpersoanele de acela i sex. Prin aceste acuze aiuristice, credin a cre tin devine i mai puternic i ne convinge cş ţ ş ş şă ă ă

trebuie s r mânem neclinti i împotriva încerc rilor de orice fel, chiar cu pre ul jertfei.ă ă ăţ ţş ţ şA adar, educa ia religioas nu este o chestie aiurea (a a este considerat din cauza faptului c nu accept libertinajulă ă ă ă

ş şi nerozeniile new age), ci este o necesitate, deoarece un popor f r religie, f r un crez, f r un ideal i f r Dumnezeuă ă ă ă ă ă ă ă

este un popor pierdut. Munca profesorului de religie este mult u urat de aceste atacuri, deoarece el trebuie s -i înve eş ţă ă

pe copii dou realit i simple: cum s iubeasc pe Dumnezeu i neamul rom nesc din care fac parte, inându-i strâns laă ă ă ăţ ş â ţpieptul Bisericii, care este Maica neamului.Aici dragostea nu moare niciodat .ă

Prof. drd. Nicolae-Adrian P UNESCUĂ

14

F.G. 93 / 2016

MAICA DOMNULUI, FECIOARA MARIA,N SC TOREA DE DUMNEZEUĂ Ă

Înv tura ortodox despre Fecioara Maria poate fi rezumat în câteva nume sau titluri principale:ă ă ă ăţTermentul aiparthenia – pururea – fecioria – apare pentru întâia oar la Sfântul Ignatie- Mireas , pururea Fecioar .ă ă ă

(Epistola catre Efeseni XIX, 1), care consider na terea virginal a Mântuitorului ca unul din marile mistere ale mântuirii, deă ăşunde va fi reluat de întreaga tradi ie patristic pentru a desemna z mislirea f r prihan a lui Hristos din sânul Fecioarei, f rţ ă ă ă ă ă ă ă

interven ia omului. Cuvântul însu i, prin puterea Duhului Sfânt, este Cel care Î i asum trup omenesc adev rat din trupulţ ş ş ă ă

Fecioarei: În elepciunea i-a zidit cas (Pilde 9, 1). În viziunea rugului care nu se mistuia (Ies. 3, 2-3), comentatorii distingţ ş ă

para de foc, simbolul maternit ii i ramurile, simbolul fecioarei. În c r ile liturgice, ea este numit poarta vie ii, fecioaraă ă ăţ ţ ţşneîntinat , u a Domnului neumblat , prin care singur Cel prea înalt a trecut i pe tine îns i pecetluit te-a p zit. Ea a z mislită ă ă ă ă ăş ş ţf r s mân i a n scut în chip negr it pe Dumnezeuă ă ă ă ă ăţ şCuvântul, cu cur ia fiind pecetluit i cu fecioriaă ăţ şp zit , astfel încât mai înainte de na tere a fostă ă şfecioar i în na tere fecioar i dup na tere iar i aă ă ă ăş ş ş ş şr mas fecioar (parthenos).ă ă

- N sc toare de Dumnezeu, Maica Domnului.ă ăNumele propriu-zis al Fecioarei Maria, înscris peicoane cu ini ialele MR-THU, este Mater Domini –ţMaica Domnului (Lc. 1, 43). Titlul a fost adoptat dec tre al III-lea Sinod ecumenic (Efes, 431), împotrivaă

ereziei lui Nestorie, ca o dezvoltare a înv turiiă ăţortodoxe despre unirea celor doua firi în IisusHristos, dar Biserica nu le-a introdus în Crez.

Fecioara a n scut cu trup pe Unul din Treime,ă

Hristos Dumnezeu, de aceea ea e N sc toare deă ă

Dumnezeu: „Pe Cel ce s-a n scut mai înainte de veciă

din Tat f r de maic , pe Fiul i Cuvântul luiă ă ă ă şDumnezeu, în anii cei de apoi L-ai n scut întrupat,ă

din curate sângiurile tale, f r b rbat, de Dumnezeu-ă ă ă

Nascatoare”. Ea nu este maica dumnezeirii, ci a unuiFiu care este Dumnezeu, z mislitoare în chip deă

negr it a trupului lui Hristos. Prin ea, Cel nev zut Seă ă

face v zut. Fiul însu i i-a luat din Maria firea Saă ş Ş

omeneasc , trup i suflet, prin procesul maternit ii iă ăş şţz mislirii f r de p cat, de la Duhul Sfânt: „Cuvântul Tatalui cel necuprins, din tine, N sc toare de Dumnezeu, S-a cuprins,ă ă ă ă ă ă

întrupându-Se”.Nestorie, care separa în Fiul lui Dumnezeu întrupat dou persoane, cea dumnezeiasc i cea omeneasc , sus inea c Iisusă ă ă ăş ţ

este un simplu om în care Fiul a venit i a locuit i cu care formeaz o unitate foarte strâns . Împotriva acestei erezii, Sinodulş ş ă ă

de la Efes va proclama c Fecioara nu a n scut un om, sau un om unic, ci pe Fiul lui Dumnezeu însu i, care i-a luat din eaă ă ş Ş

firea omeneasc des vâr it .Astfel, a fost recunoscut maternitatea ei dumnezeiasc , împreun cu fecioria ei.ă ă ă ă ă ăş- (Lc. 1, 28), , Vechiul Testament vorbe te deja de preasl vireaCea plin de har Prea Sfânta (Panagia) Împ r teas .ă ă ă ă ş ă

Maicii Domnului (Ps. 44). Ea este identificat cu scara dintre cer i p mânt, din visul lui Iacov (Fac. 28, 12), prin careă ăşDumnezeu a luat firea noastr uman , pe care îngerii lui Dumnezeu se suie i se pogoar . În tradi ia patristic , Maria esteă ă ă ăş ţcomparat cu Eva, fiind chipul unei noi umanit i. Dup cum Eva a luat parte la c derea i moartea lui Adam, tot a a Maria aă ă ă ăţ ş şparticipat la întoarcerea chipului celui întinat la chipul cel dintâi. Pe de o parte, ea a câ tigat aceast stare prin umilin a sa (Lc.ş ă ţ1, 27-48), pe de alt parte, ea a fost sfin it prin s l luirea Cuvântului, devenind izvor de cur ire i nestric ciune. Sfântulă ă ă ă ă ăţ ţş şIoan Damaschin, în Omilie la Adormire, o nume te „templul Cuvântului”. Sfânta mai presus decât to i sfin ii, mai cinstitş ţ ţ ă

decât heruvimii i mai pream rit decât serafimii, ea este acoperitoarea, ap r toarea, mijlocitoarea i ajut toareaş şă ă ă ă ă

credincio ilor. Mare solitoare a cre tinilor, ea înal rug ciunile acestora la tronul lui Dumnezeu i Fiul S u: „Tu e tiş ş ş şţă ă ă

rug toarea cea fierbinte c tre Fiul t u i Dumnezeul nostru, c rug ciunile Maicii mult pot spre îmblânzirea St pânului”. Înă ă ă ă ă ăşacest rol ea este invocat la Sfânta Liturghie, cantat în imnologie i reprezentat în iconografie.ă ă ăş

Biserica Ortodox n-a acceptat cele dou dogme mariologice promulgate de magisteriul romano-catolic pe temeiulă ă

piet ii mariale din Biserica apusean : z mislirea imacultat a Fecioarei (1854) i în l area cu trupul (1950). Cele două ă ă ă ă ăţ ţşdogme stric raportul dintre om i Întruparea lui Dumnezeu, dar i dintre Iisus Hristos i iconomia mântuirii. Dup hară ăş ş şn sc toare de Dumnezeu, Fecioara Maria este dup na tere fiica lui Adam i numai astfel ea reprezint umanitatea careă ă ă ăş şa teapt mântuirea: „Iat roaba Domnului. Fie mie dup cuvântul T u” (Lc. 1, 38). De aceea i îndumnezeirea ei este rodulş şă ă ă ă

Întrup rii Cuvântului, care e unica surs a nestric ciunii. În l area cu trupul poate avea sensul de glorificare a firii omene ti,ă ă ă ă ţ şdar ea nu anuleaz rolul de unic mijlocitor i r scump r tor al lui Iisus Hristos c ci Hristos este cel care îi înal trupul la cer.ă ă ă ă ă ăş ţDesigur, chipul Fecioarei neprihanite i pururea mijlocitoare pentru Biserica este adânc imprimat în pietatea ortodox .ş ă

Sursa: internet

ANUNŢURI IMPORTANTEANUNŢURI IMPORTANTENu se fac nunţi ÎN ANUL 2016

În toate zilele de post de peste anÎn zilele Praznicelor împărăteşti şi în ajunul acestora ( 1-2 februarie;

8-9 iunie; 18-20 iunie; 15 august; 13-14 septembrie)De la Duminica lăsatului sec de carne până la Duminica Sf. Apostol Toma

( 7 martie - 7 mai )În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ( 27 iunie - 28 iunie )În Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august - 14 august )În Postul Naşterii Domnului ( 15 noiembrie - 24 decembrie )

În perioada de la Crăciun până la Bobotează ( 25 decembrie - 6 ianuarie )

Nu se fac parastase ÎN ANUL 2016În toate duminicile de peste anÎn ziua Praznicelor Împărăteşti

În săptămâna lăsatului sec de brânzăÎn zilele de luni până vineri din Postul Mare

În Săptămâna Patimilor şi Săptămâna Luminată ( 24 aprilie - 8 mai )De la Naşterea Domnului până la Botezul Domnului (25 decembrie - 6 ianuarie)

Posturile DIN ANUL 2016

Miercurile şi vinerile de peste an, afară de cele cu dezlegare, însemnate cu „harţi“Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie )

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul ( 29 august )Înălţarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie )

Postul Sfintelor Paşti (14 martie - 30 aprilie)Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel ( 27 iunie - 28 iunie )Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august - 14 august )Postul Naşterii Domnului ( 15 noiembrie - 24 decembrie )

IMPORTANT !În prima săptămână a Postului Mare

(14 -20 aprilie)în fiecare seară se va săvârși

DENIE

ISSN 1842 - 6522ISSN-L 1842 - 6522

Acest număr apare cu sprijinul SindicatuluiÎnvăţământului Preuniversitar Caraş Severin