banca mondială/asociaţia internaţională de dezvoltare ...old.meteo.md/mold/pmdrc.pdfrezumat...

/62

Banca Mondială/Asociaţia Internaţională de Dezvoltare

REPUBLICA MOLDOVA

PROIECTUL MANAGEMENTUL DEZASTRELOR ŞI RISCURILOR CLIMATICE ÎN MOLDOVA

STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI ŞI

PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

(revizuit)

31 mai 2011

/62

CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR .......................................................................................................... 3 REZUMAT................................................................................................................................. 4 INTRODUCERE........................................................................................................................ 9 2. REGULI ŞI PROCEDURI ÎN EVALUAREA DE MEDIU................................................ 11

2.1. Politicile Băncii Mondiale privind evaluarea de mediu............................................... 11 2.2. Regulile şi procedurile naţionale în evaluarea de mediu ............................................. 12

2.2.1. Legislaţia de mediu ........................................................................................... 12 2.2.2. Convenţiile Internaţionale ................................................................................. 15 2.2.3. Regulamente în domeniul evaluării de mediu ................................................... 16

3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................................................... 17 3.1. Scopul Evaluării de mediu........................................................................................... 17 3.2. Condiţiile de fond ........................................................................................................ 17

3.2.1. Locaţia de la Leova ........................................................................................... 17 3.2.2. Locaţia de la Ceadîr-Lunga ............................................................................... 19 3.2.3. Locaţia de la Cosăuţi (Soroca) .......................................................................... 21 3.2.4. Locaţia de la Bălţi.............................................................................................. 23 3.2.5. Locaţia de la Costeşti ....................................................................................... 24 3.2.6. Locaţia de la Aeroportul Chişinău..................................................................... 26

3.3. Impacturile potenţiale de mediu .................................................................................. 27 4. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI............................................................... 28

4.1. Linii directoare de mediu............................................................................................. 28 4.1.1. Etapa de proiectare ............................................................................................ 28 4.1.2. Etapa de construcţie........................................................................................... 28

4.2. Măsuri de diminuare ................................................................................................... 30 4.3. Planul de monitorizare ................................................................................................. 33

5. INTEGRAREA PMM ÎN DOCUMENTELE PROIECTULUI........................................... 35 6. RESPONSABILITATEA PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI FINANŢAREA PMM ....... 35 7. INFORMAREA PUBLICULUI ŞI CONSULTĂRILE....................................................... 35 ANEXE .................................................................................................................................... 37

Anexa 1. Lista persoanelor consultate ................................................................................ 37 Anexa 2. Harta cu localizarea terenurilor pentru construcţii .............................................. 37 Anexa 3. Schiţa oficiilor ..................................................................................................... 38 Anexa 4. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Leova .............. 40 Avexa 5. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Ceadîr-Lunga .. 45 Avexa 6. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în s.Cosăuţi............... 49 Anexa 7. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Bălţi ................ 53 Anexa 8. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Costeşti ........... 55 Anexa 9. Procesele-verbale ale consultărilor publice......................................................... 60

/62

LISTA ABREVIERILOR

BM - Banca Mondială CCSE - Centrul de Comandă pentru Situaţii Excepţionale EES - Expertiza Ecologica de Stat EIM - Evaluarea Impactului asupra Mediului EM - Evaluarea de mediu EMP - Echipa de Management a Proiectului IT - Tehnologii informaţionale MM - Ministerul Mediului MoldATSA - Autoritatea Moldovenească a Serviciilor de Trafic Aerian ONG - Organizaţie non-guvernamentală PMDRC - Proiectul Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climatice PMM - Planul de Management al Mediului SHS - Serviciul Hidrometeorologic de Stat SPCSE - Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale

/62

REZUMAT Obiectivul proiectului. Obiectivul Proiectului „Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climatice în Moldova” (PMDRC) constă în consolidarea capacităţilor Serviciului Hidrometeorologic de Stat de a prognoza situaţiile meteorologice severe şi de a îmbunătăţi capacităţile Moldovei de a se pregăti pentru şi a răspunde la dezastrele naturale. Obiectivul de dezvoltare a proiectului va fi atins prin consolidarea capacităţilor în: (i) monitorizarea condiţiilor meteorologice şi emiterea avertismentelor timpurii privind riscurile legate de condiţiile meteorologice prin furnizarea în timp util a previziunilor exacte şi serviciilor hidrometeorologice; (ii) gestionarea şi coordonarea răspunsurilor la dezastrele naturale şi tehnogene; şi (iii) ajutorarea persoanelor fizice, în special fermierii, de a fi conştienţi de pericolele catastrofelor naturale şi variabilitatea climei, şi a se adapta la ele. 1. Descrierea proiectului. Proiectul „Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climatice în Moldova” va avea 3 componente: A: Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe; B: Îmbunătăţirea pregătirii pentru dezastre şi capacităţii de răspuns la situaţii excepţionale; şi C: Iniţierea activităţilor de adaptare la schimbările climatice în agricultură. A patra componentă al proiectului va susţine implementarea proiectului. Componenta A: Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe. Această componentă cuprinde 3 sub-componente: A.1: Crearea capacităţilor pentru avertizări prealabile/nowcasting. Pierderile economice rezultate din condiţii adverse ale vremii şi inundaţii pot fi reduse atunci când există un sistem de prognoze privind starea vremii în următoarele 2 ore. Subcomponenta respectivă se va axa pe consolidarea datelor, comunicaţiilor şi tehnologiilor de modelare astfel încât să se producă din timp şi pe un areal mai restrâns avertizări exacte privind hazardurile climatice. A.2: Aplicarea tehnologiei radarului Doppler cu dublă polarizare pentru prognozele localizate. Radarul propus este cea mai eficientă unealtă în operaţiunile meteorologice actuale atunci când este vorba despre prognoze şi avertizări de inundaţii, vânturi puternice, grindină, şi alte condiţii climatice adverse. Această subcomponentă va îmbunătăţi sistemul de modelare meteorologică oferind un model de scară medie şi „birou de lucru meteorologic integrat”, şi, eventual, un sistem de modelare pentru prevenirea inundaţiilor provocate de ploile torenţiale. A.3: Crearea capacităţilor de acumulare a datelor pentru prognozele climatice. Crearea în timp real a sistemului de date hidrometeorologice reprezintă un prim pas în îmbunătăţirea prognozelor pe termen lung şi mediu, iar automatizarea şi optimizarea colectării şi distribuirii datelor meteorologice va îmbunătăţi prognozele legate de secete. Componenta B: Îmbunătăţirea pregătirii pentru reacţie în caz de catastrofe şi situaţii excepţionale. Această componentă va include 3 subcomponente: B.1: Studiul de fezabilitate şi proiectarea. Proiectul va susţine studiile de fezabilitate şi proiectare, care reprezintă o bază pentru crearea Centrului de Comandă pentru Situaţii Excepţionale (CCSE). Aceste două studii includ: (a) proiectul de construcţie al CCSE în cadrul oficiului SPCSE cu scopul de a asigura rezilienţa seismică a componentelor structurale şi non-structurale şi planificarea eficientă a spaţiului; şi, (b) proiectarea Sistemului de management al informaţiei pentru a face legătură dintre oficiul SPCSE cu oficiile sale din teritoriu şi cu instituţiile sectoriale aşa ca SHS, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Institutul de Geologie şi Geofizică etc. B.2: Crearea Centrului de Comandă pentru Situaţii Excepţionale. După finalizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare proiectul va susţine crearea CCSE finanţând: (i) lucrările de renovare şi amenajare a acestui Centru; (ii) achiziţionarea mobilierului şi

/62

echipamentului respectiv; (iii) procurarea echipamentului IT şi programelor; (iv) asigurarea programelor de management al informaţiei, necesare pentru situaţii excepţionale; şi, (v) a echipamentului de comunicare. B.3: Consolidarea capacităţilor şi evaluarea. Atunci când va fi necesar, SPCSE va asigura cu personal CCSE din rândul angajaţilor săi şi de la alte agenţii, în special în timpul producerii situaţiilor excepţionale. Proiectul va susţine formarea capacităţii SPCSE şi altor agenţii oferind instruire în sistemul de management al informaţiei în cazul situaţiilor excepţionale, în special în operarea sistemului de luare a deciziilor în baza echipamentului IT. Conform estimărilor 100 de angajaţi de la 15 agenţii şi unităţi teritoriale ale SPCSE vor participa la această instruire. Componenta C: Iniţierea activităţilor de adaptare la schimbările climatice în agricultură. Această component va susţine următoarele activităţi şi subcomponente. C.1: Crearea Platformei de Comunicare JIT. Proiectul va susţine eforturile de testare a unui sistem regional de avertizare timpurie (just in time) care va combina datele agro-meteorologice actuale şi cele prognozate şi va simula scenarii de dezvoltare a culturilor, astfel oferind fermierilor informaţie cu privire la posibilele măsuri agronomice de reducere/îmbunătăţire. C.2: Servicii de consultanţă privind adaptarea la condiţiile meteorologice adverse. Proiectul va susţine asigurarea fermierilor şi grupurilor de fermieri cu servicii de consultanţă cu scopul de a sensibiliza publicul, de a face transfer de cunoştinţe şi de a consolida capacitatea de management a micilor fermieri (cele mai vulnerabile grupuri) astfel încât cei din urmă să poată face faţă provocărilor vremii, aşa ca: îngheţuri, polei, grindină, inundaţii de la ploi torenţiale etc. Diseminarea informaţiei respective se va face prin intermediul atelierelor de lucru, publicaţiilor, instruirii şi terenurilor demonstrative. În afară de asistenţa tehnică şi activităţile de consolidare a capacităţii, Proiectul va finanţa construcţia unui turn nou pentru instalarea radarului meteorologic la aeroportul Chişinău, precum şi construcţia a 4 staţii de observaţii meteorologice şi a unei staţii hidrometeorologice. 2. Locaţia Proiectului. Asistenţa tehnică şi activităţile de consolidare a capacităţii vor cuprinde întregul teritoriu al ţării, iar construcţiile noi vor avea loc la aeroportul din Chişinău, în or.Leova, or.Ceadîr-Lunga, s.Cosăuţi (r-nul Soroca), mun.Bălţi şi or.Costeşti (r-nul Rîşcani). Terenurile propuse pentru aceste construcţii sunt amplasate în afara zonelor rezidenţiale sau la periferia localităţilor şi au fost selectate în aşa fel încât să asigure observaţii adecvate şi să ofere date reprezentative. În apropierea lor nu există habitate naturale şi/sau resurse culturale importante. Construcţiile respective vor fi amplasate pe terenuri disponibile care sunt proprietatea statului sau a administraţiilor publice locale din aceste regiuni şi nu sunt folosite legal sau ilegal de către populaţia băştinaşă, astfel nu există careva probleme legate de strămutarea involuntară. 3. Categoria Proiectului. În corespundere cu politicile şi procedurile de salvgardare ale Băncii Mondiale, inclusiv OP/BP/GP 4.01 Evaluarea de mediu, acest proiect a fost clasificat la Categoria B de proiecte pentru scopurile evaluării de mediu. În acest context, scopul principal al angajamentului respectiv este de a efectua Evaluarea de mediu pentru terenurile proiectului şi pentru activităţile de construcţii propuse, şi de a pregăti un simplu Plan de Management al Mediului (PMM) pentru toate construcţiile, inclusiv măsurile de diminuare, activităţile de monitorizare şi aranjamentele de implementare. Evaluarea de mediu şi PMM vor reflecta necesităţile impuse de legile şi reglementările în vigoare ale Republicii Moldova, politicile de salvgardare ale Băncii Mondiale şi cerinţele de informare a publicului. 4. Scopul Evaluării de mediu. Scopul Evaluării de Mediu (EM) este de a identifica impacturile semnificative de mediu (atât pozitive, cât şi negative) cauzate de acest proiect, şi

/62

de a specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată) cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate. Evaluarea de mediu a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acesteia s-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire la Evaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, a regulamentelor şi liniilor directoare; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şi materialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional privind Evaluarea de Mediu şi sectorul construcţiilor; (iv) studiilor de evaluare a impactului de mediu pentru proiecte similare; (v) evaluarea de mediu a terenurilor propuse în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cu reprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie. În mai 2011 EM şi PMM au fost revizuite şi actualizate de Echipa de management al proiectului. 5. Cadrul de reglementare naţional pentru Studiul de mediu. Republica Moldova are elaborat un sistem bine pus la punct în domeniul Expertizei Ecologice de Stat şi a Evaluărilor de Impact asupra Mediului precum şi instrumente legale de mediu şi standarde tehnice care vor fi aplicate la etapa de implementare a acestui proiect. Principalele acte normative existente în acest domeniu sunt: Legea cu privire la protecţia mediului, Legea cu privire la expertiza ecologică de stat şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, Legea cu privire la calitatea în construcţii, Legea privind bazele urbanismului şi dezvoltarea teritoriului, şi Legea cu privire la accesul la informaţii. Conform legislaţiei aplicabile, în cazul în care obiectele proiectului afectează grav mediul înconjurător, documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului a acestora este subiectul Evaluării Impactului asupra Mediului (EIM). În general cadrul de reglementare pertinent Studiului de impact este în acord cu regulile şi procedurile Băncii Mondiale. 6. Cadrul instituţional şi capacităţile privind EM. Analiza capacităţii instituţionale de Evaluare a Mediului a demonstrat că instituţiile naţionale şi organele de implementare deţin capacitatea relevantă pentru a-şi exercita responsabilităţile legate de revizuirea Evaluărilor de Mediu şi executarea prevederilor Planurilor de Management al Mediului. Implementarea clauzelor de salvgardare de mediu ale proiectului respectiv se va realiza de către Echipa de Management al Proiectului care activează pe lângă Ministerului Mediului. Unul dintre angajaţii EMP deţine aceste responsabilităţi şi experienţa adecvată, ţinând cont de faptul că EMP a implementat pe parcursul ultimilor cinci ani un proiect din categoria A, şi anume, Proiectul „Managementul şi distrugerea stocurilor de poluanţi organici persistenţi”. Rezultatele implementării clauzelor de salvgardare de mediu în cadrul acelui proiect sunt considerate pozitive. Prezentul proiect va susţine activităţi suplimentare de diseminare a informaţiei şi instruire pentru a asigura că cerinţele de mediu şi prevederile Planului de Management al Mediului (PMM) sunt implementate pe deplin. 7. Impacturi potenţiale de mediu. Se estimează că impacturile de mediu şi sociale, generate de acest proiect, vor afecta o suprafaţă limitată şi nu vor fi semnificative. Cele mai importante impacturi potenţiale legate nemijlocit de activităţile de construcţii sunt considerate următoarele: a. Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor de demolare

şi construcţie. Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte cele mai bune practici în construcţie, care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate în PMM.

b. Asbest: Plăcile de asbest sunt întâlnite doar la terenul de la Aeroportul Chişinău, iar măsurile de gestionare a impactului produs de acest material sunt reflectate în Planul de Management al Mediului.

/62

c. Contaminarea terenului: Lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu hidrocarburi. Aceasta se mai poate întâmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atât în primul caz, cât şi în al doilea, se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul va avea grijă să evite aceasta.

d. Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie de rutină vor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv ghips-carton, uleiuri pentru maşină, vopsea şi solvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta în efecte adverse asupra mediului înconjurător local inclusiv asupra apelor subterane şi celor de suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor.

e. Deversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi care vor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel, încât să se excludă orice poluare.

f. Impacturi potenţiale ale activităţilor de construcţie din interiorul încăperii în cazul folosirii solvenţilor toxici/nocivi, cleiului şi vopselelor ce conţin plumb.

9. Aspectele privind strămutarea şi achiziţionarea terenului: Ţinând cont de caracterul activităţilor propuse de proiect, nu se aşteaptă să existe careva impacturi sociale adverse semnificative. Suplimentar, nu există nici necesitatea de a achiziţiona teren. Astfel, clauza ce ţine de strămutarea populaţiei nu există. Construcţia celor 5 sedii pentru staţiile meteorologice şi hidrometeorologică, şi a turnului pentru radar se va face pe terenuri disponibile care sunt proprietatea statului sau a administraţiilor publice locale şi nu sunt legal sau ilegal folosite de populaţia băştinaşă. Evaluarea de Mediu şi Planurile de Management al Mediului au fost dezbătute public înainte de misiunea de evaluare a proiectului în toate localităţile unde există terenurile proiectului, în cadrul cărora populaţia locală a fost informată despre scopul, impacturile şi beneficiile acestui proiect (la Costeşti dezbaterile publice au fost desfăşurate în iunie 2011, în legătură cu luarea deciziei de a schimba locaţia pentru construcţia staţiei hidrometeorologice de la Molovata la Costeşti). 10. Planul de Management al Mediului. PMM cuprinde măsuri de diminuare tipice, cu impacturi localizate destinate lucrărilor civile şi se bazează pe evaluarea ecologică preliminară a terenurilor, precum şi pe standardele în construcţie naţionale existente. Se propune că contractantul va asigura securitatea muncii, va implementa măsurile relevante pentru prevenirea poluării sonore şi cu praf, şi va gestiona, transporta şi elimina corespunzător deşeurile de la şantierele de construcţie. PMM va fi aplicat direct în documentele de licitaţie şi va reprezenta o parte integrantă a contractelor pentru lucrările civile folosite în proiectele finanţate de Banca Mondială. 11. Planul de monitorizare. Planul de Management al Mediului include Planul de monitori-zare, care are menirea de a urmări eficacitatea măsurilor de diminuare şi descrie indicatorii care vor fi monitorizaţi, de rând cu metodele şi frecvenţa, precum şi procedurile de monitorizare şi raportare, inclusiv aranjamentele instituţionale. 12. Raportarea asupra Evaluării de Mediu şi consultaţii publice. La 9 martie 2010, Echipa de Management a Proiectului a Ministerului Mediului şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat au plasat pentru publicul larg pe paginile web, respectiv pe www.moldovapops.md şi www.meteo.md, sumarele Planurilor de Management al Mediului, invitând toate părţile interesate să înainteze comentarii pe marginea acestor documente şi să participe la dezbateri publice. Suplimentar au fost expediate invitaţii de participare administraţiei MoldATSA şi administraţiilor publice locale din cele 5 regiuni ale Moldovei. În perioada martie-mai, 2010, EMP şi SHS au organizat în toate aceste localităţi dezbateri publice la care au participat

/62

reprezentanţi ai consiliilor locale, agenţiilor ecologice şi din domeniul construcţiilor etc. Organizaţiile non-guvernamentale din aceste localităţi la fel au fost invitate la întâlnire. În cadrul dezbaterilor s-a concluzionat că proiectele documentelor cuprind practic toate impacturile potenţiale posibile şi măsurile de diminuare. După consultări, documentul a fost revăzut, fiind incorporate toate sugestiile si comentariile. Versiunea finală a PMM a fost transmisă Băncii, şi va fi folosită de agenţiile guvernului la etapa de implementare a Proiectului. 13. Revizuirea PMM. Planul de Management al Mediului a fost revizuit în luna mai 2011, în legătură cu modificările efectuate în programul de implementare a proiectului, şi anume: (i) decizia de a schimba locaţia pentru construcţia Staţiei de observaţii hidrometeorologice pe râul Prut la Costeşti (r-nul Rîşcani) în locul celei de pe râul Nistru la Molovata (r-nul Dubăsari) şi (ii) schimbarea locaţiei pentru construcţia clădirii Staţiei hidrometeorologice la Bălţi. La __6__ iunie 2011 EMP şi SHS au plasat pentru publicul larg pe paginile lor web, Planul de Management al Mediului actualizat, pentru informarea părţilor interesate şi pentru comentarii pe marginea documentului. La fel, la ____ iunie a fost expediat administraţiei publice locale din Costeşti invitaţia şi solicitarea de a susţine organizarea şedinţei de dezbateri publice cu populaţia din zonă. La ______ iunie 2011 EMP şi SHS au organizat la Costeşti dezbateri publice la care au participat reprezentanţi din consiliul local, locuitori din zona adiacentă viitoarei staţii hidrometeorologice, specialişti ai agenţiile ecologice şi din construcţii, reprezentanţi ai ONG-urilor. Concluziile dezbaterilor asupra PMM au fost pozitive. Comentariile şi sugestiile exprimate de participanţi au fost luate în consideraţie în varianta finală a documentului, care a fost expediată Băncii la ______ iulie 2011 pentru aprobare.

/62

INTRODUCERE

Obiectivul proiectului. Obiectivul Proiectului „Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climatice în Moldova” este de a consolida abilitatea Serviciului Hidrometeorologic de Stat de a face prognoze de condiţii climatice adverse şi de a îmbunătăţi capacitatea Guvernului Republicii Moldova în vederea pregătirii şi răspunsului la dezastrele naturale. Obiectivul de Dezvoltare al Proiectului va fi realizat prin capacităţi îmbunătăţite pentru: (i) monitorizarea vremii şi lansarea la timp avertizări de hazarduri legate de condiţiile vremii, oferind servicii şi prognoze hidrometeorologice exacte; (ii) gestionarea şi coordonarea răspunsului la dezastre naturale şi antropogene; şi, (iii) a ajuta persoanele, în special fermierii, să conştientizeze şi să facă faţă dezastrelor naturale şi calamităţilor naturale. Descrierea proiectului: Proiectul „Managementul Dezastrelor şi Riscurilor Climatice în Moldova” va avea 3 componente: A: Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe; B: Îmbunătăţirea pregătirii pentru reacţie în caz de catastrofe şi situaţii excepţionale; şi C: Iniţierea procesului de adaptare la riscurile climatice în agricultură. Al patrulea component al proiectului va susţine implementarea proiectului. Componenta A: Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe. Această componentă cuprinde 3 sub-componente: A.1: Crearea capacităţilor pentru avertizări prealabile/nowcasting. Pierderile economice rezultate din condiţii adverse ale vremii şi inundaţii pot fi reduse atunci când există un sistem de prognoze privind starea vremii în următoarele 2 ore. Subcomponenta respectivă se va axa pe consolidarea datelor, comunicaţiilor şi tehnologiilor de modelare, astfel încât să se producă din timp şi pe un areal mai restrâns avertizări exacte privind hazardurile climatice. A.2: Aplicarea tehnologiei radarului Doppler cu dublă polarizare pentru prognozele localizate. Radarul propus este cea mai eficientă unealtă în operaţiunile meteorologice actuale atunci când este vorba despre prognoze şi avertizări de inundaţii, vânturi puternice, grindină, şi alte condiţii climatice adverse. Această subcomponentă va îmbunătăţi sistemul de modelare meteorologică oferind un model de scară medie şi „birou de lucru meteorologic integrat”, şi eventual un sistem de modelare pentru prevenirea inundaţiilor provocate de ploile torenţiale. A.3: Crearea capacităţilor de acumulare a datelor pentru prognozele climatice. Crearea în timp real a sistemului de date hidrometeorologice reprezintă un prim pas în îmbunătăţirea prognozelor pe termen lung şi mediu, iar automatizarea şi optimizarea colectării şi distribuirii datelor meteorologice va îmbunătăţi prognozele legate de secete. Componenta B: Îmbunătăţirea pregătirii pentru reacţie în caz de catastrofe şi situaţii excepţionale. Această componentă va include 3 subcomponente: B.1: Studiul de fezabilitate şi proiectarea. Proiectul va susţine studiile de fezabilitate şi proiectare care reprezintă o bază pentru crearea Centrului de Comandă pentru Situaţii Excepţionale (CCSE). Aceste două studii includ: (a) proiectul de construcţie al CCSE în cadrul SPCSE cu scopul de a asigura rezilienţa seismică a componentelor structurale şi non-structurale şi planificarea eficientă a spaţiului; şi, (b) proiectarea sistemului de management al informaţiei pentru a face legătură dintre oficiul SPCSE cu oficiile sale din teren şi cu instituţiile sectoriale aşa ca SHS, Ministerele Mediului şi Agriculturii, Institutul de Geologie şi Geofizică etc. B.2: Crearea Centrului de Comandă pentru Situaţii Excepţionale. După finalizarea studiilor de fezabilitate şi proiectare, Proiectul

/62

va susţine crearea CCSE finanţând: (i) lucrările de renovare şi amenajare a acestui Centru; (ii) achiziţionarea mobilierului şi echipamentului respectiv; (iii) procurarea echipamentului IT şi programelor; (iv) asigurarea programelor de management al informaţiei necesare pentru situaţii excepţionale; şi, (v) a echipamentului de comunicare. B.3: Consolidarea capacităţilor şi evaluarea. Atunci când va fi necesar SPCSE va asigura cu personal CCSE din rândul angajaţilor săi şi de la alte agenţii, în special în timpul producerii situaţiilor excepţionale. Proiectul va susţine formarea capacităţii SPCSE şi altor agenţii oferind instruire în sistemul de management al informaţiei în cazul situaţiilor excepţionale, în special în operarea sistemului de luare a deciziilor în baza echipamentului IT. Conform estimărilor 100 de angajaţi de la 15 agenţii şi unităţi teritoriale ale SPCSE vor participa la această instruire. Componenta C: Iniţierea activităţilor de adaptare la schimbările climatice în agricultură. Această componentă va susţine următoarele activităţi şi sub-componente. C.1: Crearea Platformei de Comunicare JIT. Proiectul va susţine eforturile de testare a unui sistem regional de avertizare timpurie care va combina datele agro-meteorologice actuale şi cele prognozate şi va simula scenarii de dezvoltare a culturilor, astfel oferind fermierilor informaţie cu privire la posibilele măsuri agronomice de reducere/îmbunătăţire. C.2: Servicii de consultanţă privind adaptarea la condiţiile meteorologice adverse. Proiectul va susţine asigurarea fermierilor şi grupurilor de fermieri cu servicii de consultanţă cu scopul de a sensibiliza publicul, de a face transfer de cunoştinţe şi de a consolida capacitatea de management a fermierilor mici (cele mai vulnerabile grupuri) astfel încât cei din urmă să poată face faţă provocărilor vremii, aşa ca: îngheţuri, polei, grindină, inundaţii de la ploi torenţiale etc. Diseminarea informaţiei respective se va face prin intermediul atelierelor de lucru, publicaţiilor, instruirii şi terenurilor demonstrative. În afară de asistenţa tehnică şi activităţile de consolidare a capacităţii, Proiectul va finanţa construcţia unui turn nou pentru instalarea Radarului meteorologic la Aeroportul Chişinău, precum şi construcţia a patru staţii de observaţii meteorologice şi a unei staţii hidrometeorologice. Deşi aceste activităţi nu implică impacturi de mediu semnificative, se propune un Plan de Management al Mediului specific terenurilor, care cuprinde o serie de măsuri pentru a evita şi reduce potenţialele impacturi negative. Locaţia Proiectului. Asistenţa tehnică şi activităţile de consolidare a capacităţii vor cuprinde întregul teritoriu al ţării, iar construcţiile noi vor avea loc la Aeroportul din Chişinău, în or.Leova, or.Ceadîr-Lunga, s.Cosăuţi (r-nul Soroca), or.Bălţi şi or.Costeşti (r-nul Rîşcani) (vezi Anexa 2). Terenurile propuse pentru aceste construcţii sunt amplasate în afara zonelor rezidenţiale sau la periferia localităţilor şi au fost selectate în aşa fel, încât să asigure observaţii adecvate şi să ofere date reprezentative. În aceste oficii vor lucra angajaţii SHS din aceste regiuni, care în prezent se află în clădiri avariate. În trecut unele din aceste clădiri au aparţinut aeroporturilor.

/62

2. REGULI ŞI PROCEDURI ÎN EVALUAREA DE MEDIU

2.1. Politicile Băncii Mondiale privind evaluarea de mediu

Clauzele de salvgardare ale Băncii Mondiale pertinente acestui proiect: În general există 10 Politici de Salvgardare de Mediu şi Sociale ale Băncii Mondiale, care au ca scop să asigure că potenţialele consecinţe adverse de mediu şi sociale sunt identificate, minimizate şi atenuate: Evaluarea de Mediu (OP/BP 4.01), Habitatele Naturale (OP/BP 4.04), Silvicultura (OP/BP 4.36), Managementul Dăunătorilor (OP 4.09), Resursele Culturale Fizice (OP/BP 4.11), Populaţia Indigenă (OP/BP 4.10), Strămutarea Involuntară (OP/BP 4.12), Siguranţa barajelor (OP/BP 4.37), Proiecte pe Cursuri de Ape Internaţionale (OP/BP 7.50), Zone Disputate (OP/BP 7.60) şi Politica privind Consultarea Publicului (BP 17.50). Acest Proiect a fost clasificat ca unul de categoria „B” deoarece activităţile lui nu vor genera efecte de mediu adverse semnificative. Aceste activităţi prevăd construcţii de mică amploare aşa cum e construcţia unui turn la Aeroportul din Chişinău, şi a 5 oficii pentru personalul SHS în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Cosăuţi, Bălţi şi Costeşti, ultimele două fiind cu două niveluri/etaje (vezi Anexa 3). În baza acestei informaţii se poate spune că în acest proiect sunt implicate politicile de salvgardare OP/BP/GP 4.01: Evaluarea de mediu şi OP 17.50: Politica privind consultarea publicului. Ţinând cont de caracterul activităţilor propuse de proiect nu se aşteaptă să existe careva impacturi sociale adverse semnificative. La fel, nu există nici necesitatea de a achiziţiona teren. În acest fel clauza ce ţine de strămutarea populaţiei nu este există. Construcţia celor 5 oficii pentru staţiile meteorologice şi hidrometeorologică, şi a turnului pentru radar se va face pe terenuri disponibile care sunt în proprietatea statului sau a administraţiilor publice locale şi nu sunt legal sau ilegal folosite de populaţia băştinaşă. Evaluarea de Mediu şi Planurile de Management al Mediului au fost dezbătute public înainte de misiunea de evaluare şi la etapa iniţială de implementare a proiectului (în legătură cu modificările în programul de implementare a proiectului) în toate localităţile unde vor fi realizate construcţii, în cadrul cărora populaţia locală a fost informată despre scopul, impacturile şi beneficiile acestui proiect. Evaluarea de Mediu (OP/BP 4.01). Banca Mondială solicită efectuarea Evaluării de mediu la proiectele finanţate de Bancă pentru a asigura că acestea nu afectează mediul înconjurător şi că sunt durabile, astfel contribuind la îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor (OP 4.01, ianuarie 1999). Amploarea, profunzimea şi tipul analizei efectuate pentru Evaluarea de mediu depinde de natura, scara şi impacturile potenţiale ale proiectului propus. Evaluarea de mediu studiază riscurile potenţiale de mediu ale proiectului şi impacturile acestora în sfera sa de interes; examinează alternativele proiectului; identifică modalităţile de îmbunătăţire a amplasamentului ales de proiect, şi de planificare, proiectare, şi implementare pentru a preveni, minimiza, diminua sau compensa pentru impacturile de mediu adverse şi pentru a intensifica impacturile pozitive; şi include procesul de gestionare şi diminuare a impacturilor de mediu adverse la etapa de implementare a proiectului. Banca acordă întâietate măsurilor de prevenire faţă de cele de diminuare sau de compensare, atunci când este cazul. Evaluarea de mediu va ţine cont de mediul natural (aer, apă, şi sol); sănătatea şi securitatea umană; aspectele sociale (strămutare involuntară, populaţie băştinaşă, şi proprietate culturală); şi de aspecte transfrontaliere şi globale de mediu. Banca la fel ţine cont de schimbările în condiţiile

/62

proiectului şi ale ţării; de constatările evaluărilor de mediu efectuate în aceste ţări; de planurile naţionale de acţiuni în domeniul protecţiei mediului; de cadrul politic general al ţării, legislaţia naţională, şi capacităţile instituţionale legate de aspectele de mediu şi sociale; şi obligaţiunile ţării în contextul activităţilor proiectului raportate la acordurile şi tratatele internaţionale de mediu relevante. Banca nu finanţează acele activităţi ale proiectului care au fost identificate în cadrul Evaluării de mediu ca fiind în dezacord cu obligaţiunile acestei ţări. Banca aplică procedura screening la fiecare proiect propus pentru a determina în ce limita se va folosi Evaluarea de mediu şi care va fi tipul acesteia. Banca clasifică proiectul propus în patru categorii, în dependenţă de tipul, locaţia, senzitivitatea şi mărimea proiectului, precum şi de natura şi magnitudinea impacturilor potenţiale de mediu ale acestuia. În acest fel, riscurile asociate acestui proiect pot fi prevenite eficient din timp înainte de implementarea proiectului şi eliminate prin activităţi de diminuare directe la etapa de proiectare, planificare şi supraveghere a construcţiilor, precum şi pe durata funcţionării facilităţilor. Politica privind Consultarea Publicului (BP 17.50). Politica respectivă susţine ţara care primeşte împrumutul în procesul de luare a deciziilor asigurând accesul publicului la informaţia de mediu şi socială a proiectului şi impune cerinţe specifice pentru procedura de consultare. Atunci când este vorba de proiecte din categoria A şi B, propuse BM spre finanţare, în cadrul EM, ţara respectivă consultă in aspecte de mediu toate părţile interesate, inclusiv grupurile afectate de proiect şi organizaţiile non-guvernamentale locale, şi ţine cont de părerile acestora. Ţara debitoare iniţiază aceste consultări cât de curând posibil. Pentru ca consultările dintre ţara debitoare şi grupurile afectate de proiect să fie pline de înţeles, materialele dezbătute vor fi puse la dispoziţia publicului din timp şi într-o formă şi limbaj accesibil grupurilor consultate. Toate rapoartele privind EIM din categoria B vor fi puse la dispoziţia grupurilor afectate de proiect şi a ONG-urilor. Disponibilitatea publică în ţara debitoare şi primirea oficială de către Banca a raportului EIA din categoria B pentru proiectul propus Băncii spre finanţare constituie una din premisele pentru iniţierea procedurii de evaluare a acestor proiecte. Acest PMM (precum şi cele pentru terenurile concrete) va fi dezbătut public în ţara respectivă şi adus la cunoştinţă prin Infoshop înainte de etapa de evaluare a proiectului.

2.2. Regulile şi procedurile naţionale în evaluarea de mediu Baza legislativă naţională pentru protecţia mediului este destul de complexă. Ea constă dintr-un set de legi şi regulamente de protecţie a mediului şi opinia generală este că setul existent de legi, hotărâri de guvern şi ministeriale, reguli şi normative oficiale constituie un fundament suficient pentru abordarea eficientă a problemelor ecologice în Moldova.

2.2.1. Legislaţia de mediu

Această secţiune descrie legile care ar putea fi relevante pentru managementul mediului al sub-proiectelor care urmează a fi susţinute de Proiectul „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”. Legea privind protecţia mediului înconjurător (1993). Este o lege de bază care oferă un cadru general pentru protecţia mediului în Republica Moldova şi opţiuni pentru dezvoltarea durabilă. Organul central de mediu va (art. 16): i) efectuează expertiza ecologică de stat, care este domeniul său exclusiv de responsabilitate şi competenţă; ii) interzice şi/sau suspendă constituirea şi reconstituirea tuturor activităţilor industriale, agricole şi de alt tip, care

/62

explorează resursele naturale; şi în mod similar, alte activităţi care încalcă legislaţia ecologică. Expertiza ecologică de stat trebuie să fie efectuată (art. 21) pentru: i) activităţile de construcţie, extindere, reconstrucţie şi modernizare cu caracter economic şi social (cu excepţia activităţilor administrative şi militare) care ar putea cauza impact asupra mediului. Expertiza trebuie să fie efectuată (art. 22), printre alte activităţi, pentru: i) instalaţiile hidro-tehnice, baraje, sisteme de irigare şi drenaj; ii) fondarea viilor şi livezilor în zonele unde se aplică programe de protecţie a apelor; iii) producerea, vânzarea şi utilizarea pesticidelor şi altor substanţe toxice; iv) şi orice alte activităţi care ar putea avea un impact negativ asupra calităţii mediului. Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (1996). Legea determină scopurile, obiectivele şi principiile expertizei ecologice şi evaluării impactului asupra mediului, precum şi bazele ambelor proceduri. Legea descrie detaliat procedurile de evaluare a mediului, cerinţele de raportare, regulile de respectare şi prezentare a documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului, implicarea publicului, revizuirea documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului, regulile de efectuare a expertizei ecologice de stat. Expertiza ecologica face parte dintr-un complex de activităţi îndreptate spre protecţia mediului prin care impactul potenţial al activităţii economice planificate asupra mediului, respectarea parametrilor acestor activităţi cu legislaţia şi actele normative. În conformitate cu legea, documentaţia de proiect pentru obiectele care ar putea influenţa negativ mediul se supune expertizei ecologice de stat, care la rândul său, determină dacă se conformează cerinţelor de protecţie a mediului. Decizia expertizei ecologice poate fi considerată temeiul pentru aprobarea sau respingerea documentaţiei de proiect. Expertiza ecologică se efectuează înainte de luarea deciziei referitor la activităţile economice planificate şi este obligatorie pentru toate activităţile economice care ar putea avea un impact negativ asupra mediului, indiferent de destinaţie, forma de proprietate, investiţii, amplasare, sursa de finanţare etc. Dacă obiectivele pot afecta grav mediul, documentaţia lor de planificare se supune Evaluării impactului asupra mediului (EIM), care urmează a se efectua înainte de expertiza ecologică. Documentele EIM/EES vor include de asemenea: i) o comparaţie a alternativelor şi justificarea alternativei selectate, ii) măsurile de atenuare şi condiţiile de evitare sau minimizare a impactului. Aceste impacturi trebuie să fie examinate pe parcursul tuturor etapelor proiectului, inclusiv construcţie, exploatare şi scoatere din exploatare. Expertiza ecologică publică ar putea fi organizată şi efectuată pe baza iniţiativei organizaţiilor/asociaţiilor publice înregistrate oficial. Cu toate acestea, până la aprobarea autorităţii ecologice centrale, rezultatele obţinute de filiale sau expertiza ecologică publică sunt considerate recomandări. Codul apei (1993). Această lege stipulează dreptul statului de a decide folosirea apei (art. 1). Ea prevede cadrul legislativ general pentru utilizarea, controlul şi protecţia apei. Măsurile de protecţie trebuie să fie elaborate pentru localizarea, construirea şi exploatarea oricăror acţiuni sau activităţi legate de bazinele acvatice. Pentru persoanele fizice şi juridice se interzice construirea şi exploatarea obiectelor pentru care nu s-a efectuat expertiza ecologică, sau care nu sunt înzestrate cu mijloace de protejare a apei. Construirea şi funcţionarea construcţiilor fără măsuri şi proceduri de protejare a apei şi fără aprobare prin expertiza ecologică este interzisă. Legea divizează consumul de apă în utilizări generale şi speciale. Codul funciar (1991). Codul funciar stipulează relaţiile şi drepturile proprietarilor de pământ şi cadrul de bază pentru utilizarea terenurilor. Art. 5 prevede că conservarea terenurilor trebuie să constituie o prioritate pentru orice tip de activităţi. Art. 23 este deosebit de important pentru că stipulează cazurile de încetare a drepturilor de proprietate asupra pământului, inclusiv utilizarea terenurilor astfel încât să ducă la degradarea solului, poluare

/62

chimică sau de alt tip, deteriorarea şi distrugerea ecosistemelor sau componentelor acestora. Obligaţiile proprietarilor de terenuri sunt (art. 29): utilizarea terenurilor în conformitate cu utilizarea intenţionată şi planificată, respectarea condiţiilor de exploatare a pământului, conformarea structurii asolamentului cu bunele practici agricole, aplicarea substanţelor chimice numai până la nivelurile recomandate şi asigurarea protecţiei şi îmbunătăţirii fertilităţii solului. Codul silvic (1997). Legea are drept scop reglementarea gestionării fondului forestier prin utilizarea sa raţională şi împădurire, protecţia fondului forestier, întreţinerea, conservarea şi îmbunătăţirea biodiversităţii forestiere pentru a satisface necesităţile actuale şi viitoare ale societăţii în resurse forestiere. Codul resurselor minerale (2009). Acest Cod nou adoptat a înlocuit vechiul Cod al resurselor minerale din 1993. El asigură cadrul de reglementare îmbunătăţit pentru gestionarea resurselor minerale pentru a asigura utilizarea justificată ştiinţific, raţională şi complexă a resurselor minerale şi disponibilitatea lor pe termen lung pentru economia naţională, şi stipulează responsabilităţile persoanelor fizice şi juridice din domeniu. Legea cu privire la zonele şi fâşiile de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă (1995). Legea prevede regulile de creare a zonelor şi fâşiilor de protecţie a apelor râurilor şi bazinelor de apă, regimul de utilizare şi protecţie a acestora. Legea determină: (i) dimensiunea zonelor şi fâşiilor de protecţie; (ii) regimul de protejare a apelor (activităţile economice permise) în limita fâşiilor de protecţie a apelor, etc. În conformitate cu această lege, utilizarea pesticidelor este restricţionată la distanţa de 300 m de-a lungul malului râului; ii) amplasarea fermelor de animale, rezervoarelor septice şi deşeurilor solide produse de fermele de animale, amplasarea staţiilor de deservire tehnică, spălătoriilor maşinilor şi autoturismelor, amplasarea gunoiştilor municipale şi industriale, şi irigarea cu apă reziduală epurată urmează a fi controlată din punctul de vedere al distanţei de la malul râului. Legea cu privire la protecţia aerului atmosferic (1997). Principalele obiective ale legii sunt menţinerea aerului curat, îmbunătăţirea calităţii aerului, prevenirea şi atenuarea impactului nociv fizic, chimic, biologic şi radiologic asupra calităţii aerului şi respectiv, protecţia sănătăţii oamenilor şi mediului. Legea regnului animal (1995). Principalul scop al acestei legi este crearea condiţiilor pentru protecţia eficace şi utilizarea raţională a faunei. Legea stipulează că proiectarea şi construirea oricărei clădiri trebuie să se implementeze numai dacă se întreprind măsuri de protecţie a animalelor (habitat, reproducere, şi rutele de migrare). Art. 13 stipulează că locurile de construire a întreprinderilor, facilităţilor, instalaţiilor şi altor obiecte sunt coordonate cu Ministerul Mediului, cu autorităţile publice locale şi cu alte agenţii; Art. 14: la îndeplinirea lucrărilor agricole sau de construcţie, exploatarea mijloacelor de transport şi implementarea altor activităţi, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să întreprindă măsuri de prevenire a pierderilor în regnul animal. Legea privind deşeurile de producţie şi menajere (1997). Legea prevede principiile fundamentale în domeniul gestionării deşeurilor generate în procesul de producere şi de consum şi are drept scop reducerea deşeurilor şi prevenirea poluării mediului. Art. 17 (2) din lege stipulează că construirea şi darea în exploatare a întreprinderilor noi şi reconstruite şi a altor obiecte care nu sunt înzestrate cu echipament şi tehnologii care asigură utilizarea sigură, tratamentul şi evacuarea deşeurilor şi nu au obţinut o decizie pozitivă de la serviciile specializate ecologice şi sanitar-epidemiologice sunt interzise. Art.18 descrie cerinţele legate

/62

de evacuarea deşeurilor, adică, evacuarea şi depozitarea deşeurilor este efectuată prin mijloace ce nu afectează sănătatea oamenilor şi mediul. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat (1998). Această lege stabileşte lista obiectelor/teritoriilor protejate de stat, regimul de protecţie şi zonele tampon în jurul obiectelor teritoriilor. Legea cu privire la calitatea în construcţii (1996). Această lege determină aspectele juridice, tehnice, economice şi instituţionale legate de activităţile de construcţie legate de calitatea în construcţii. Legea stipulează că pentru construcţii trebuie să se îndeplinească următoarele cerinţe: rezistenţă şi stabilitate, siguranţă contra incendiilor, igienică şi pentru mediu, etc.. Art. 13: construcţiile, modernizările, fortificările, reparaţiile/renovările sunt implementate numai în conformitate cu documentaţia de proiect elaborată de persoanele fizice şi juridice autorizate pentru astfel de lucrări şi verificată de specialiştii autorizaţi în domeniu; Art. 14: proiectarea şi construirea clădirilor este implementată de persoanele juridice şi fizice licenţiate pentru o astfel de activitate. Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului (1996). Această lege se referă la planificarea, amplasarea şi construirea clădirilor, inclusiv orice modificare la clădiri. Art. 6 (3) prevede că prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului cu caracter reglementator se stabilesc destinaţia terenurilor şi regulile de utilizare a acestora. În temeiul ei, se eliberează certificatul de urbanism şi autorizaţia de construire. Pentru utilizarea construcţiilor în conformitate cu prevederile documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate, precum şi cu alte reglementări în vigoare, art. 52 stipulează că autorităţile administraţiei publice locale emit: a) autorizaţii de funcţionare; b) autorizaţii de schimbare a destinaţiei. Evaluarea impactului potenţial asupra mediului al activităţilor de mai sus şi a obiectelor construite, şi prevederile expertizei ecologice trebuie să se efectueze în conformitate cu Legea privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului. Legea cu privire la protecţia sanitar-epidemiologică a populaţiei (1993). Este o lege generală care asigură siguranţa sanitar-epidemiologică a populaţiei. Art. 10 indică că planificarea şi construcţiile trebuie să prevadă crearea celor mai favorabile condiţii pentru traiul şi sănătatea populaţiei, îmbunătăţirea localităţilor, prevenirea şi lichidarea efectului nociv a mediului asupra sănătăţii oamenilor. Art. 19 cere ca la exploatarea clădirilor industriale şi publice, trebuie să se asigure condiţii favorabile de lucru şi relaxare. Art. 30 declară că administraţia întreprinderilor de stat şi proprietarii privaţi sunt responsabili pentru asigurarea regulilor sanitare în vigoare în procesul de producţie şi pentru implementarea activităţilor întru prevenirea poluării mediului. Legea privind accesul la informaţie (2000). Legea reglementează diferite aspecte ale managementului informaţiilor, inclusiv relaţiile între prestatorii şi utilizatorii informaţiei; principiile, regulile şi regulamentul de schimb de informaţii şi efectuarea acestuia; aspectele legate de solicitările personale şi confidenţialitate; protecţia drepturilor prestatorilor şi utilizatorilor de informaţie.

2.2.2. Convenţiile Internaţionale

Moldova este parte la 18 de Convenţii Internaţionale în domeniul protecţiei mediului. Acestea sunt următoarele:

/62

• Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător in context transfrontier (Espoo, 25 februarie 1991)); ratificată în 1993;

• Convenţia privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 19 septembrie 1979); ratificată în 1993;

• Acordul privind conservarea păsărilor de apa migratoare african-eurasiatice (Haga, 16 iunie 1995); ratificată în 2000;

• Convenţia asupra conservării speciilor migratoare de animale sălbatice (Bonn, 23 iunie 1979); ratificată în 2000;

• Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională in special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar, 2 februarie 1979); ratificată în 1999;

• Convenţia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale (Helsinki, 17 martie 1992); ratificată în 1993;

• Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale (Helsinki, 17 martie 1992); ratificată în 1993;

• Convenţia privind Poluanţii Organici Persistenţi (POP), (Stockholm, 23.05.2001); ratificată prin Legea nr. 40-XV din 19.02.2004

• Convenţia privind cooperarea pentru protecţia si utilizarea durabila a fluviului Dunărea (Sofia, 29 iunie 1994), ratificată prin Hotărarea Parlamentului nr. 323-XIV din 17.03.99

• Convenţia privind diversitatea biologica (Rio de Janeiro, 5 iunie 1992); ratificată în 1993;

• Convenţia – cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (Rio de Janeiro, 09 mai 1992), ratificată în 1995;

• Convenţia privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie (Washington, 03 martie 1973

• Convenţia privind peisajul european (Florenţa, 20 octombrie 2000), ratificată în 2001; • Convenţia Naţiunilor Unite pentru combaterea deşertificării in ţările afectate grav de

secetă şi/sau de deşertificare (Paris, 17 iunie 1994), aderat prin Hotărarea Parlamentului nr. 257-XIV din 24.12.1998

• Convenţia de la Rotterdam privind procedura de consimţemant in cunoştinţa de cauză aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticidelor care fac obiectul comerţului internaţional (Rotterdam, 10.09.1998), ratificată prin Legea nr. 389 – XV din 25.11.2004 Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologica (New York, SUA 2001),

• Convenţia asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distante lungi (Geneva, 13 noiembrie 1979), aderat prin Hotărirea Parlamentului nr. 399-XIII din 16.03.95

• Convenţia privind accesul la informaţie, justiţie şi participarea publicului la adoptarea deciziilor in domeniul mediului (Aarhus, 25 iunie 1998), ratificată în 1999.

2.2.3. Reglementări în domeniul evaluării de mediu

Regulamentul cu privire la Evaluarea Impactului asupra Mediului Înconjurător (EIM) (2000). Acest Regulament este prezentat ca o anexă la Legea cu privire la expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător şi stabileşte scopul elaborării documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului înconjurător, procedura EIM, cerinţele impuse documentaţiei privind EIM, modul de elaborare, coordonare şi aprobare a acesteia şi include Lista obiectelor şi activităţilor pentru care documentaţia privind EIM se elaborează în mod obligatoriu. EIM se efectuează în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru prevenirea consecinţelor ecologice negative legate de realizarea obiectelor şi

/62

activităţilor preconizate incluse în Lista obiectelor şi activităţilor pentru care documentaţia privind EIM se elaborează în mod obligatoriu. Instrucţiuni cu privire la ordinea organizării şi efectuării Expertizei Ecologice de Stat (2003). La etapa pregătirii documentaţiei de proiect Expertiza Ecologica de Stat (EES) se aplică la toate construcţiile noi şi la proiectele de modernizare şi re-utilare a acestora, şi suplimentar include studiile relevante. Toată documentaţia de proiect poate fi prezentată diviziunilor Expertizei Ecologice de Stat (Ministerul Mediului - dacă este vorba de proiecte importante, Inspectoratului Ecologic de Stat şi agenţiilor ecologice raionale). Soluţiile tehnice, reflectate în documentaţia de proiect înaintată pentru EES trebuie să fie bine expuse în sensul reducerii/diminuării impactului asupra mediului. Instrucţiunea este însoţită de o serie de anexe, care (i) descriu în detalii cerinţele pentru documentaţia de proiect înaintată EES; (ii) desemnează sub-diviziunile Ministerului Mediului în raport cu diferite tipuri şi dimensiuni de proiecte; (iii) stabileşte cerinţele pentru fiecare capitol sau volum al documentaţiei de proiect etc.

3. EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

3.1. Scopul Evaluării de mediu Scopul Evaluării de mediu (EM) este de a identifica impacturile semnificative de mediu (atât pozitive, cât şi negative) cauzate de acest proiect, şi de a specifica acţiunile de prevenire şi măsurile de diminuare (inclusiv monitorizarea adecvată) cu scopul de a preveni, elimina sau minimiza toate impacturile adverse anticipate. Evaluarea de mediu (EM) a fost efectuată de către un consultant local independent, iar în baza acestuia s-a pregătit un Plan de Management al Mediului (PMM) simplu. Raportul cu privire la Evaluarea de mediu a fost pregătit în baza următoarelor: (i) analiza documentelor juridice, a regulamentelor şi liniilor directoare; (ii) politicile de salvgardare ale BM, precum şi materialele de călăuză; (iii) cadrul legal naţional pentru Evaluarea de mediu şi sectorul construcţiilor; (iv) Studii de Evaluare a Impactului de Mediu pentru proiectele similare; (v) evaluarea de mediu a terenurilor propuse în proiect; şi, (vi) rezultatele consultărilor cu reprezentanţii tuturor părţilor interesate şi factorilor de decizie.

3.2. Condiţiile de fond

3.2.1. Locaţia de la Leova

Leova este un oraş (centru raional), cu o populaţie de 14 300 locuitori, situat la o distanţă de 90 km în direcţia sub-vest faţă de capitala Chişinău. Activitatea economică de bază este agricultura şi viticultura. Lucrările civile care vor avea loc la staţia meteorologică Leova prevăd construcţia unui sediu nou în care se vor afla angajaţii SHS din zona respectivă. În prezent, personalul SHS se afla cu sediul într-o încăpere în stare avariată, care are doar o cameră şi care aparţine Şcolii polivalente din oraşul Leova. Ţinând cont de faptul că încăperea respectivă este proprietatea Şcolii polivalente şi nu există nici un document legal care ar certifica dreptul personalului SHS să se afle aici, aceştia din urmă ar putea fi impuşi să părăsească încăperea în orice moment.

/62

Terenul propus pentru construcţia oficiului aparţine statului şi în corespundere cu legislaţia Republicii Moldova a fost transmis în folosinţă SHS. Documentele privind alocarea terenului pentru construcţia Staţiei meteorologice în or. Leova sunt prezentate în Anexa 4. Toate lucrările de construcţii planificate aici vor avea loc în limitele terenului respectiv care poate fi folosit de SHS în mod legal şi nu este necesară alocarea unor suprafeţe suplimentare. Acest teren este la o distanţă de 5 km de la oraşul Leova şi are o suprafaţă de 0,47 ha. Pe acest teren vor fi situate Staţia meteorologică deja existentă şi clădirea cu un etaj, care va avea suprafaţa de 80 m2. În acest oficiu îşi vor desfăşura activitatea 6 persoane. Pereţii fundamentului vor fi construiţi din piatră de temelie, pereţii clădirii din coteleţ şi acoperişul din ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi asbest. Geamurile şi uşile vor fi fabricate din termopan. Clădirea nu va avea subsol. Aproximativ 160-180 m depărtare spre vest se află emiţătorul Companiei Orange (un operator de telefonie mobilă) împreună cu o încăpere cu un etaj, care la fel aparţine Şcolii polivalente şi la moment serveşte ca sediu pentru angajaţii Companiei Orange. La o depărtare de 150 m spre nord trece drumul naţional Chişinău-Leova. Acesta face legătura dintre zona de sud-vest a Moldovei cu restul ţării. De-a lungul drumului mai mulţi ani în urmă a fost plantată cu scop estetic o fâşie de protecţie. La est se găseşte un aliniament format din specii conifere şi pomi fructiferi. Aliniamentul are o lungime de 100 m. În partea sudică terenul se mărgineşte cu o plantaţie de viţă-de-vie. La terenul respectiv este disponibilă electricitatea, însă este necesară conectarea la gaz. Suplimentar, se va construi o fântână şi un veceu. Imaginea din satelit a amplasamentului Leova este dată mai jos:

Solul, geologia şi caracteristicile climatice Amplasamentul Leova se află pe terasa malului stâng al râului Prut. Fundamentul tectonic s-a format în Pre-Cambrian şi face parte din Platoul Moldovei. Fundamentul platoului este format din roci magmatice şi metaformice acoperit cu depozite sedimentare de diferită vârstă aşa ca calcar, prundiş, nisip şi conglomerate puţin înclinate spre sud care s-au format în mezozoic şi neozoic. Solurile sunt ciornoziom tipic şi carbonat cu proprietăţi fizice bune. Terenul proiectului este plan fără semne de eroziune. Apele subterane se află la o adâncime de 8-10 m. Condiţiile climatice ale zonei Leova şi a tuturor amplasamentelor acestui proiect depind în mare măsură de relieful existent care influenţează distribuirea şi volumul precipitaţiilor, temperatura aerului, umiditatea, vântul.

Oficiul vechi

Statia meteo

Terenul pt oficiul nou

/62

În acest context, direcţia vântului în această parte a ţării este spre nord şi sud deoarece luncile râului sunt orientate în direcţia de la nord spre sud. Douăzeci si cinci de zile pe an sunt vânturi uscate, însă în ultimul timp acest număr a crescut până la 40-63. Cea mai mare viteză a vântului se înregistrează iarna şi primăvara, iar cea mai mică vara şi toamna. Temperatura medie anuală este de +9-10° C, luna ianuarie fiind cea mai rece cu temperaturi de la –3 până la –3,5°C, iar iulie este cea mai caldă cu temperaturi de +22°C. Temperatura maximă înregistrată este de +41°C şi cea minimă de –28°C. Doar 370-450 mm de precipitaţii cad în această regiune, dintre care 250-300 mm sunt în perioada caldă a anului. Mai jos sunt date tabelele cu date privind temperaturile şi precipitaţiile medii lunare şi anuale. Perioada de observaţie este cuprinsă între anii 1949-2000.

Tabelul 1. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Leova

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuală-3,1 -1,5 2,9 10,2 16,0 19,5 21,2 20,9 16,2 10,2 4,2 -0,5 9,7

Tabelul 2. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii în oraşul Leova (mm)

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual 29 28 27 40 54 74 59 57 41 28 40 37 514

În linii generale, clima zonei este tipică stepei aride, caracterizată prin cel mai mare număr de zile calde (180-200) şi ierni scurte.

3.2.2. Locaţia de la Ceadîr-Lunga

Ceadîr-Lunga este un oraş în UTA Găgăuzia – regiune autonomă a Republicii Moldova, cu o populaţie de 19 400 locuitori, situat la o distanţă de 100 km spre sud de la capitala Chişinău. Activitatea economică de bază este agricultura şi viticultura. Lucrările civile de la acest amplasament prevăd construcţia unui oficiu în care îşi vor desfăşura activitatea angajaţii SHS din această zonă. Documentele privind alocarea terenului pentru construcţia Staţiei meteorologice în or. Ceadîr-Lunga sunt prezentate în Anexa 5. În corespundere cu documentaţia de proiect, oficiul va avea o suprafaţă de 80 m2, un etaj şi va fi destinat pentru 6 persoane. Pereţii fundamentului vor fi construiţi din piatră de temelie, pereţii clădirii din coteleţ şi acoperişul din ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi asbest. Geamurile şi uşile vor fi fabricate din termopan. De curând, personalul care colectează datele meteorologice în această regiune se află cu sediul într-o încăpere în stare avariată care în trecut a aparţinut Aeroportului din Ceadir-Lunga, iar în prezent aparţine administraţiei publice locale. Ţinând cont de faptul că această clădire este proprietatea administraţiei locale, personalul SHS poate fi impus să părăsească încăperea în orice moment. Terenul propus se află la periferia oraşului, are o suprafaţă de 0,68 ha şi se mărgineşte la nord cu o reţea de distribuţie a energiei electrice. La est sunt câteva case, iar la sud trece drumul oraşului. Spre nord se află un câmp deschis. Aproximativ 10 m spre sud de la terenul propus se află o groapă cu dimensiunile de 8x20m, nu prea adâncă şi pare să fie o groapă de gunoi cu câteva grămezi. La acest teren există acces la energia electrică, dar nu este gaz, sistem de

/62

canalizare şi apă. De aceea este necesară construcţia unei fântâni şi a veceului. Suplimentar se va construi un drum de acces cu lungimea de 200 m.

Imaginea din satelit a amplasamentului Ceadîr-Lunga

Solul, geologia şi caracteristicile climatice Terenul pentru construcţia sediului Staţiei meteorologice la Ceadîr-Lunga este amplasat în stepa Bugeacului care se caracterizează prin relief deluros. Profilul geologic al zonei este reprezentat prin depozite nisipo-argiloase şi loesoidale din perioada neognă şi cuaternară. Terenul proiectului face parte din Platoul Moldovei cu o adâncime a fundamentului de 3 000 m. Terenul Ceadir-Lunga are o înclinaţie de 2 grade, iar solul de aici este cernoziom degradat. În trecut a fost folosit ca teren arabil. Apele subterane sunt la adâncimea de 15-30 m. Clima zonei este aridă, iar temperata de +10°C şi mai mare durează 179-187 zile pe an, ceea ce e mult mai mult decât în alte părţi ale Moldovei. Coeficientul geotermic anual este de 0,7-0,8. Din acest motiv zona respectivă este destul de frecvent expusă la vânturi. Direcţia vântului este spre nord şi sud. Mai jos sunt prezentate tabele cu datele privind temperatura medie lunară şi anuală pentru perioada 1957-1964 şi 1974-2000.

/62

Tabelul 3. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Ceadîr-Lunga

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual-2,3 -1,1 3,1 9,7 15,7 19,5 21,3 21,0 16,1 10,4 4,3 -0,3 9,8

Conform acestui tabel, temperatura medie anuală în localitatea Ceadîr-Lunga este de +9,8°C, luna ianuarie fiind cea mai rece cu temperaturi de –2,3°C, iar august – cea mai caldă cu temperaturi de +21°C. Temperatura minimă absolută înregistrată cândva aici a fost de +25,9°C, iar cea maximă de +40,2°C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii în oraşul Ceadîr-Lunga este de 492 mm. Mai jos este dată tabelul reprezentând aceste date pentru perioada de observaţii 1954-2000.

Tabelul 4. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în oraşul Ceadîr-Lunga


Cu cele mai mari temperaturi şi puţine precipitaţii această regiune este cea mai aridă din ţară.

3.2.3. Locaţia de la Cosăuţi (Soroca)

Soroca este un oraş (centru raional), cu o populaţie de 39 100 locuitori, situat la o distanţă de 180 km în direcţia nord-est faţă de capitala Chişinău. Terenul pentru construcţia sediului Staţiei meteorologice este amplasat în s.Cosăuţi (2700 locuitori) la 1 km distanţă de localitate şi la 2,5 km de la oraşul Soroca. Terenul dat se află pe teritoriul fostului Aeroport din Soroca, care în prezent aparţine statului. Documentele privind alocarea terenului pentru construcţia Staţiei meteorologice în s.Cosăuţi sunt prezentate în Anexa 6. Totodată, în Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren scopul repartizării terenului este indicat ca „agricol”. În legătură aceasta, pentru inceperea lucrărilor de construcţie e necesară schimbarea prin hotărâre de guvern a destinaţiei terenului „pentru construcţie”. SHS a iniţiat această procedură şi se presupune că decizia va fi luată până la 15 iulie 2011.

Terenul este plan, fără semne de eroziune, fiind înconjurat din partea nordică şi estică de terenuri arabile nefolosite. În partea de est se află ruinele unei clădiri vechi şi o fâşie de protecţie din pomi fructiferi. La vest este situată clădirea veche a fostului aeroport, care, deşi este avariată, găzduieşte personalul SHS. Sediul de la Cosăuţi va avea o clădire cu un etaj în care îşi vor desfăşura activitatea 6 persoane Pereţii fundamentului vor fi construiţi din piatră de temelie, pereţii clădirii din coteleţ şi acoperişul din ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi asbest. Geamurile şi uşile vor fi fabricate din termopan. Oficiul nu va avea subsol. Există drum de acces. Va fi necesară conectarea la energie electrică, gaz şi construcţia unei fântâni şi al veceului. Imaginea din satelit a terenului pentru construcţia staţiei la Cosăuţi:

/62

Geologia şi caracteristicile climatice Terenul din Soroca este amplasat pe Scutul Ucrainean Cristalin la o altitudine de aproximativ 300 m. Scutul este o fâşie îngustă care s-a format în Arhaic şi Proterozoic fiind reprezentată de şisturi cristaline. Cea din urmă este reprezentată de sedimente aşa ca gresie, granit etc. Zona Soroca este amplasată în prima regiune agro-climatică unde perioada de vegetaţie este cea mai scurtă, iar umiditatea solului este optimă. În comparaţie cu alte zone de activitate a proiectului, numărul de zile însorite în acest areal este cel mai mic, constituind 290, aceasta fiind cea mai rece zonă a Moldovei. Temperatura medie anuală variază între +7 şi +8,5°C, după cum este reprezentat mai jos. Observaţiile au fost efectuate în perioada 1945-2000.

Tabelul 5. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Soroca

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual-4,2 -2,9 1,7 9,5 15,3 18,5 19,9 19,5 14,8 8,8 2,8 -1,5 8,5

Temperatura minimă absolută înregistrată aici este de –35°C, iar cea maximă de +39°C. Coeficientul hidrotermic constituie 0,7-0,9. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 533 mm, secetele fiind înregistrate aici o dată la 10 ani.

Tabelul 6. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii în oraşul Soroca

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual29 28 27 39 57 75 72 52 45 36 39 34 533

Vântul este din direcţia nord-vest şi sud-est aducând cu sine vreme rece şi mai multe precipitaţii sub formă de ploi abundente.

Clădirea veche

Terenul Soroca

/62

3.2.4. Locaţia de la Bălţi

Oraşul Bălţi este unul din cele 5 localităţi ale Republicii Moldova care are statutul de municipiu. Bălţi este un centru industrial, cultural, comercial şi de transport situat în partea de nord a ţării. Oraşul este situat la o distanţă de 127 km de capitala Chişinău şi este amplasat în valea râului Răut, care este afluentul râului Nistru. Relieful este colinar şi face parte din stepa Bălţului. În corespundere cu recensământul anului 2004, oraşul Bălţi are o populaţie de 122 700 persoane. Terenul pentru construcţia Staţiei hidrometeorologice este amplasat la periferia de nord-vest a oraşului, imediat lângă şoseaua Bălţi-Glodeni, pe partea stângă a şoselei. Acest teren aparţine Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”, care este de acord să aloce Serviciului Hidrometeorologic de Stat 1 ha de teren pentru construcţia sediului Staţiei hidrometeorologice. Procedura necesită acordul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. SHS a iniţiat procedura de perfectare a documentelor pentru alocarea terenului şi obţinerea titlului de proprietate. Se preconizează că decizia va fi obţinuta pană la 15 iulie 2011. Documentele privind alocarea terenului pentru construcţia Staţiei hidrometeorologice în or. Bălţi sunt prezentate în Anexa 7. Clădirea oficiului de la Bălţi va avea două etaje şi aici îşi vor desfăşura activitatea 18 specialişti în meteorologie, hidrologie şi monitoringul calităţii aerului. Pereţii fundamentului vor fi construiţi din piatră de temelie, pereţii clădirii din coteleţ şi acoperişul din ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi asbest. Geamurile şi uşile vor fi fabricate din termopan. Oficiul nu va avea subsol, însă va avea un garaj. Terenul proiectului este plan fără semne de eroziune, iar pentru a avea acces la el nu e nevoie de a construi un drum special. În partea de sud-vest terenul e mărginit de clădirea unei ferme de creştere a porcinelor, în partea de nord-vest şi nord sunt câmpuri agricole, în partea de nord-est trece şoseaua Bălţi-Glodeni, iar după şosea de asemenea sunt câmpuri arabile. În partea de sud-est şi sud se află zona rezidenţială.

Imaginea din satelit a terenului din Bălţi

Terenul Bălți

/62

Solul, geologia şi caracteristicile climatice Profilul geologic este reprezentat de sedimente din Neogen aşa ca nisip, argilă, calcar şi marnă. Din punct de vedre geografic, regiunea Bălţi este unul din cele trei componente ale câmpiei Moldovei, care se numeşte stepa Bălţului. Terenul proiectului este plan, fără semne de eroziune. Apele subterane sunt la adâncimea de 5-10 m. În linii generale, datorită amplasării sale, stepa Bălţului se caracterizează prin sezoane moderate dar instabile, cu veri aride şi ierni reci. Temperatura maximă absolută înregistrată în această regiune este de +38°C, iar cea minimă de −32°C. Cantitatea anuală de precipitaţii este de 450-550 mm, iar cea mai mare parte a acesteia se înregistrează vara şi toamna. Numărul de zile cu precipitaţii constituie 120 pe an, iar această permite menţinerea umidităţii optime pentru perioada de vegetaţie. Datele din tabelul de mai jos se referă la perioadele 1899-1901,1915-1917,1938-1944 şi 1949-2000.

Tabelul 7. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în Bălţi


Conform datelor din tabelul de mai jos temperatura medie anuală constituie +9,1°C, luna iulie fiind cea mai caldă şi ianuarie cea mai rece constituind respectiv +20,6°C şi –3,7°C.

Tabelul 8. Temperatura medie lunară şi anuală în Bălţi

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual -3,7 -2,2 2,3 9,9 15,7 19,2 20,6 20,0 15,3 9,2 3,4 -1,0 9,1

Vântul, de regulă, are direcţia nord-est şi sud-est cu viteza 2-5 m/s. Numărul zilelor cu soare este de 300 pe an.

3.2.5. Locaţia de la Costeşti

Costeşti este un orăşel mic situat în partea de nord-vest a Moldovei, în r-nul Rîşcani. Terenul pentru construcţia Staţiei de observaţii hidrometeorologice este amplasat pe malul bazinului de acumulare al Nodului Hidrotehnic Costeşti-Stînca de pe râul Prut. Lacul de acumulare a fost construit în 1976 şi are o suprafaţă de 9200 ha. În prezent, terenul cu suprafaţa de 0,8 ha, destinat construcţiei, este o păşune şi este amplasat la periferia satului Proscureni, oraşul Costeşti. Documentele privind alocarea terenului pentru construcţia Staţiei hidrometeorologice în or. Costeşti sunt prezentate în Anexa 8. Pe teren se găsesc câţiva tufari de măcieş şi specii ierboase. În partea de sud, terenul se mărgineşte cu terenul ce aparţine Serviciul Piscicol, pe care, este amplasată o clădire pentru necesităţile serviciului respectiv. Cea mai apropiată casă de locuit se află la o distanţă de 400 m spre est. În partea de nord sunt terenuri nefolosite, iar în partea de vest lacul de acumulare Costeşti, care se află la o distanţă de 100 m. Sediul Staţiei hidrometeorologice din această zonă va avea două etaje cu suprafaţa totala de cca. 160 m2 . În acest oficiu îşi vor desfăşura activitatea 12 specialiştii în meteorologie şi

/62

hidrologie ai SHS. Amplasamentul de la Costeşti a fost selectat pentru a asigura accesul specialiştilor în hidrologie la obiectivul acvatic. Pereţii fundamentului vor fi din piatră de temelie, pereţii clădirii din coteleţ şi acoperişul din ţiglă metalică. În acest caz nu se va folosi asbest. Geamurile şi uşile vor fi fabricate din termopan. Oficiul nu va avea subsol, însă va avea un garaj. Va fi necesară întărirea drumului de acces deja existent, precum şi conectarea la electricitate, gaz, construcţia unei fântâni şi a veceului. Terenul are o înclinare de 4 grade, iar solul este cernoziom levigat şi degradat, de aceea la etapa de proiectare, arhitecţii vor ţine cont de acest fapt şi vor propune lucrări de construcţie pentru un astfel de amplasament.

Imaginea din satelit a amplasamentului Costeşti

Geologia şi caracteristicile climatice Terenul din Costeşti este situat în partea de nord a Platoului Moldovei, fundamentul căruia este la o adâncime de 1 km. Profilul geologic este reprezentat de sedimente din Neogen aşa ca argilă, nisip, calcar, marnă, foarte puţină gresie şi conglomerate. Înălţimea de la nivelul apei lacului de acumulare până la teren este de 10 m. . Conform tabelului de mai jos, temperatura medie lunară şi anuală în această regiune este de +7,9°C, cu maxima de +19,2°C în iulie, iar cea mai rece luna a anului este ianuarie cu media de –4,6°C. Datele prezentate în tabelul de mai jos se referă la perioada de observaţie 1944-2000.

Tabelul 9. Temperatura medie lunară şi anuală în oraşul Costeşti

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

-4,6 -3,2 1,1 8,8 14,5 17,8 19,2 18,7 14,1 8,3 2,4 -2,1 7,9 Temperatura maximă absolută caracteristică acestei zone este de +37 °C, iar cea minimă e de –33,8 °C. Cât priveşte precipitaţiile, în conformitate cu măsurările efectuate în perioada

/62

1900-2001, în această regiune au fost înregistrate 609 mm. Direcţia vântului este nord-vest şi sud-est, iar viteza este de 2,7 m/s.

Tabelul 10. Cantitatea medie lunară şi anuală de precipitaţii în oraşul Costeşti

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual

32 33 30 47 67 83 83 65 52 37 42 38 609

3.2.6. Locaţia de la Aeroportul Chişinău

În cadrul Componentei A: Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe se planifică procurarea unui Radar Doppler care va fi instalat pe teritoriul Aeroportului internaţional Chişinău, ce se află la o distanţă de 13 km în direcţia sud-est de municipiul Chişinău, capitala Republicii Moldova. Cea mai apropiată zonă rezidenţială este comuna Sîngera, amplasată la 3 km distanţă de la aeroport, în partea de est, şi zona rezidenţială a Aeroportului la distanţă de 2 km. La Aeroport Radarul Doppler va fi amplasat în locul radarului deja existent MRL-5, iar locaţia respectivă se află la distanţa de 0,5 km de clădirea propriu-zisă a Aeroportului, care la est se mărgineşte cu un paravânt. Spre nord, la o distanta de 100 m, se află o clădire veche a Autorităţii Moldoveneşti a Serviciilor de Trafic Aerian (MoldATSA), care la moment nu se foloseşte. Aceasta clădire a găzduit în trecut un model mai vechi de radar MRL-1. La sud de locaţia respectivă se află pista de decolare a aeroportului. Clădirea dată are pereţii din coteleţ acoperiţi cu lambriuri, iar acoperişul este din foi de ardezie (asbest). Zona respectivă este delimitată cu un gard din plasă metalică. Radarul actual folosit de MoldATSA este amplasat pe o clădire cu 2 nivele, cu dimensiunile 12x12 m2 în care îşi desfăşoară activitatea personalul ce deserveşte acest radar. În permanenţă în această clădire se află 2 persoane ziua şi o persoană noaptea. In jurul clădirii cresc copaci fructiferi. Radarul procurat în cadrul proiectului va fi amplasat pe un turn metalic cu înălţimea de 20-23 m, ce va fi construit în imediata apropiere a încăperii. Această înălţime va permite colectarea de date reprezentative. Terenul respectiv este plan, fără semne de eroziune, are drum de acces şi este conectat la electricitate. Din punctul de vedere geografic, municipiul Chişinău şi localităţile sale din vecinătate, inclusiv Aeroportul internaţional, sunt amplasate în partea centrală a Republicii Moldova şi are o suprafaţă de 635 km2. Aceasta este cea mai mare municipalitate din Moldova, terenul căruia este situat în întregime pe roci argilo-nisipoase datând din perioada miocen şi cuaternar, cu geneză diferită.

Această regiune a Moldovei se caracterizează prin climă continentală cu veri fierbinţi şi uscate şi ierni reci cu vânturi puternice. Iarna se înregistrează temperaturi în jurul gradaţiei 0°C, rareori depăşind valoarea de –10°C. Vara, temperatura medie înregistrată este de aproximativ +25°C, ajungând uneori şi la +35 şi chiar +40°C. Deşi cantitatea de precipitaţii şi umiditatea relativa a aerului sunt destul de reduse în timpul verii, furtuni puternice au totuşi

/62

loc periodic. Primăvara şi toamna, temperaturile variază între +16 şi +24°C, cantitatea de precipitaţii fiind mai redusă, dar mai moderată şi mai blândă decât cea din timpul verii.

3.3. Impacturile potenţiale de mediu Proiectul va finanţa construcţia unui turn nou pentru instalarea Radarului meteorologic la Aeroportul Chişinău, precum şi construcţia a 4 staţii meteorologice şi a unei staţii hidrometeorologice. Se presupune că activităţile proiectului nu vor genera impacturi de mediu adverse semnificative, deoarece acestea sunt lucrări de construcţie de mică amploare, iar terenurile de pentru construcţii sunt amplasate în afara zonelor rezidenţiale sau la periferia localităţilor. Impacturile potenţiale de mediu pot fi înregistrate la orice etapă de construcţie, din care motiv acestea vor fi abordate anterior lansării lucrărilor. În continuare sunt specificate cele mai importante impacturi potenţiale pe parcursul tuturor lucrărilor de construcţie:

a. Praf, gălăgie şi vibraţie: Aceste impacturi vor avea loc pe durata activităţilor de

construcţie şi demolare1. Pentru a evita aceste impacturi va fi necesar să se respecte cele mai bune practici în construcţie care sunt cunoscute şi aplicate în ţară şi specificate în PMM.

b. Asbest: plăcile de asbest sunt întâlnite doar la terenul de la aeroport, iar măsurile de gestionare a impactului produs de acest material sunt reflectate în Planul de Management al Mediului.

c. Contaminarea terenului: lucrările de construcţie pot cauza contaminarea solului cu hidrocarburi. Aceasta se mai poate întâmpla şi pe durata îndepărtării solului. Atât în primul caz cât şi în al doilea se pot polua apele de suprafaţă şi cele subterane. Contractantul va avea grijă să evite aceasta.

d. Gestionarea deşeurilor şi a substanţelor poluante: Activităţile de construcţie obişnuite vor genera deşeuri solide şi lichide inclusiv ghips-carton, uleiuri de maşină, vopsea şi solvenţi. Gestionarea neadecvată a deşeurilor şi substanţelor poluante poate rezulta în efecte adverse asupra mediului înconjurător local, inclusiv asupra apelor subterane şi celor de suprafaţă, ecosistemelor terestre şi locuitorilor.

e. Deversările de ape reziduale: Veceurile permanente de la şantierele de construcţii şi care vor fi folosite la etapa de funcţionare a oficiilor ar putea duce la contaminarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Pentru a evita aceasta, ele vor fi construite în aşa fel încât să se excludă orice poluare.

f. Impacturi potenţiale ale activităţilor de construcţie din interiorul încăperii în cazul folosirii solvenţilor toxici/nocivi, cleiului şi vopselelor ce conţin plumb.

Toate aceste impacturi pot fi îndepărtate eficient dacă sunt abordate prin prisma Planului de Management al Mediului dat în continuare înainte de începerea lucrărilor. Lucrările de diminuare vor fi fiabile şi eficiente în materie de cost având ca scop îndepărtarea, compensarea şi reducerea impacturilor adverse de mediu. Aceste măsuri vor fi aplicate nu doar în raport cu riscurile recunoscute, dar vor servi şi drept călăuză pentru a face unităţile construite mai durabile şi mai „prietenoase-mediului”.

/62

4. PLANUL DE MANAGEMENT AL MEDIULUI

Planul de Management al Mediului a fost pregătit pentru a integra problemele de mediu în designul Proiectului propus şi pentru a se ţine cont de ele la etapa de implementare a acestuia. Acest PMM a fost elaborat în formă de o listă de verificare, uşor de folosit, care reprezintă „o bună practică pragmatică”, şi este în acord cu cerinţele de salvgardare ale Băncii. Acest format încearcă să cuprindă abordări de diminuare tipice pentru contracte de lucrări civile obişnuite cu impacturi localizate şi oferă informaţie la nivelului unui Plan de Management al Mediului. Scopul final al formatului dat constă în aceea ca lista de verificare să fie folosită direct şi aplicată în documentaţia de licitaţie şi ca parte integră a documentaţiei de contract pentru lucrările civile în cadrul proiectelor finanţate de Bancă. Lista de verificare constă din 3 secţiuni: (a) descrierea care caracterizează proiectul şi specifică aspectele legislative şi instituţionale, conţinutul tehnic al proiectului, necesitatea potenţială pentru programul de formare a capacităţii; (b) lista de verificare pentru screening-ul de mediu şi social, unde activităţile pot fi bifate simplu ca Da/Nu; (c) reprezintă planul de monitorizare pentru activităţile de construcţie şi implementare. Se propune ca contractantul va asigura securitatea la locul de munca, va întreprinde măsuri necesare pentru a preveni praful si poluarea sonoră, va gestiona, transporta şi elimina adecvat deşeurile de construcţie.

4.1. Linii directoare de mediu Secţiunea ce ţine de Liniile directoare de mediu ale PMM include aspecte specifice care vor fi abordate la etapa de proiectare şi design. Liniile directoare acoperă aşa aspecte ca gestionarea deşeurilor generate de lucrările de construcţii, selectarea materialelor de construcţii şi a metodelor de construcţie, care au un impact limitat asupra mediului.

4.1.1. Etapa de proiectare

La etapa de proiectare se vor aborda, investiga şi selecta cele mai bune practici care ulterior vor fi incluse în documentaţia de proiect detaliată. După cum s-a mai menţionat, proiectanţii vor alege cele mai bune practici cu privire la activităţile de proiect propuse şi vor proiecta obiectele în cauză în aşa fel, încât acestea să fie accesibile, eficiente din punct de vedere energetic şi să se înscrie în peisajul existent şi arhitectura zonei.

4.1.2. Etapa de construcţie

La etapa de construcţie, se pune accentul pe impactul potenţial asupra mediului care poate apărea drept rezultat al lucrărilor de demolare şi construcţie. Problemele ce pot fi abordate sunt: gestionarea corectă a drumurilor de acces, managementul deşeurilor de construcţie, minimizarea prafului şi gălăgiei, restabilirea terenului, planul de gestionare a traficului, orele de lucru, invadarea teritoriului vecin.

Reducerea volumului gălăgiei. Înainte de a începe orice lucrări, se recomandă să se informeze vecinii fie direct, fie prin panouri sau ziare locale referitor la activităţile de reconstrucţie. Gălăgia trebuie să fie limitată prin utilizarea practicilor bune de management şi limitarea lucrărilor la schimbul de zi. Echipamentul şi utilajul utilizat trebuie să fie calibrat conform Normelor în Construcţie din Moldova din 4 februarie 2007 „Protecţia de gălăgie “.

/62

Minimizarea cantităţii prafului. În timpul construcţiei se vor aplica măsuri şi soluţii temporare de minimizare a cantităţii prafului. Pentru transportarea pământului sau altor materiale care produc praf spre sau de pe şantierul de construcţie, se va aplica stropirea cu apă sau se va acoperi încărcătura. Reducerea prafului pe şantierul de construcţie/reconstrucţie în timpul sezonului uscat al anului se poate realiza prin stropirea cu apă a pământului. În acelaşi timp, nu trebuie să se facă risipă de apă. O altă măsură posibilă poate fi reducerea vitezei vehiculelor. Lucrătorii care se ocupă de demolări vor fi familiarizaţi cu echipamentul de siguranţă, în timp ce formarea prafului la obiect se va preveni prin acoperirea şantierului de construcţie sau utilizarea ecranelor.

Deşeurile şi deversările de construcţie. Se recomandă ca contractorul, înainte de a începe lucrările să roage să se evacueze tot echipamentul şi materialele care nu vor mai fi utilizate sau să le recicleze în mod adecvat. De fiecare dată când va fi posibil, deşeurile vor fi minimizate, separate şi evacuate în conformitate cu Legea cu privire la deşeurile de producţie şi menajere nr. 1347 din 9 octombrie 1997.

Organizarea şi restabilirea şantierului. Şantierul de construcţie trebuie să fie înconjurat cu un gard pentru a preîntâmpina accesul public şi se vor impune măsuri generale de siguranţă. Se presupune că nu vor apărea inconvenienţe temporare majore legate de trafic sau altele din cauza lucrărilor de reconstrucţie, şi cele ce vor apărea vor fi minimizate prin planificare şi coordonare cu contractorii, vecinii şi autorităţile. Traficul în localităţile proiectului va fi îngreunat într-o anumită măsură de către camioanele care vor aduce materialele de construcţie şi vor evacua deşeurile, dar nu în măsura în care traficul va trebui oprit sau reorientat. Prin urmare, în timpul reconstruirii, traficul nu va fi întrerupt, şi este responsabilitatea Contractorului de a asigura acest lucru pe durata etapei de construcţie. După finalizarea lucrărilor, şantierul trebuie să fie restabilit după cum este prevăzut de proiect. Toate deşeurile şi utilajul trebui să fie evacuate de pe şantier. Luând în consideraţie caracteristicile geologice ale şantierului, lucrările vor fi executate la nivelul morfologic al terasei; prin urmare, lucrările planificate nu vor cauza eroziunea.

Depozitarea temporară a materialelor (inclusiv a materialelor periculoase). Păstrarea materialelor de construcţie trebuie să fie evitată dacă e posibil. Dacă nu e posibil, materialele de construcţie vor fi depozitate pe şantierul de construcţie şi protejată de intemperii. Materialele periculoase, aşa ca vopselele, uleiurile, emailurile şi altele trebuie să fie depozitate pe suprafeţe impermeabile şi să existe adsorbanţii, aşa ca nisipul sau rumeguşul, pentru eliminarea scurgerilor mic. Materialele trebuie să fie manipulate în conformitate cu instrucţiile cu privire la fişele de date pentru siguranţa materialelor.

Invadarea teritoriului vecin. Nu este necesară şi nu se permite invadarea teritoriul vecin.

Orele de lucru. Pentru a evita gălăgia şi deranjarea vecinilor, lucrările vor avea loc în schimbul de zi, adică de la 07.00 până la 18.00. Pentru alte ore de lucru sunt necesare permise speciale.

Se propune ca Unitatea de implementare a proiectului şi BM să monitorizeze existenţa acestor prevederi în documentele de tender şi contractele ulterioare.

Pe lângă aceasta, consultanţii care se vor angaja la etapa de proiectare vor primi recomandări din partea echipei Băncii cu privire la managementul riscurilor de mediu, inclusiv cele ce sunt provocate de lucrările de construcţie şi legate de evacuarea corectă a deşeurilor de construcţie şi reducere a gălăgiei şi prafului.

Contractele şi devizele de cheltuieli vor include clauze pentru evacuarea corectă a materialelor de construcţie inacceptabile şi a deşeurilor de construcţie. Documentele de achiziţii vor stipula că nu se vor utiliza materiale inacceptabile pentru protecţia mediului.

Pagina 30/62

4.2. Măsuri de diminuare

ACTIVITATE PARAMETRU MĂSURILE DE DIMINUARE

0. Condiţiile generale Avizare şi siguranţa muncii

(a) Inspectoratele locale de construcţie şi ecologice şi comunităţile au fost înştiinţate despre activităţile ce urmează.

(b) Populaţia a fost înştiinţată despre lucrări prin avize adecvate în mass media şi/sau pe website-urile accesibile (inclusiv site-ul lucrărilor).

(c) Au fost obţinute toate autorizaţiile de construcţie stipulate de legislaţie. (d) Contractorul este oficial de acord că toate lucrările vor fi efectuate în mod sigur şi

disciplinat cu scopul de a minimiza impactul asupra mediului. (e) EPP al lucrătorilor se conformează bunelor practici internaţionale (întotdeauna se

poartă căşti, când este necesar măşti şi ochelari de protecţie, harnaşament şi cizme de protecţie).

(f) Semnele adecvate de pe şantier vor informa muncitorii privind regulile de bază şi regulamentele care trebuie respectate.

Calitatea aerului (a) Resturile de la demolare vor fi păstrate într-o zonă controlată şi stropite cu apă pentru a reduce praful.

(b) În timpul lucrărilor cu burghiul pneumatic/distrugerii pereţilor, praful va fi diminuat prin stropirea continuă cu apă şi/sau instalarea ecranelor de protecţie contra prafului.

(c) Mediul înconjurător (trotuarele, drumurile) vor fi curăţate de gunoi pentru a minimiza cantitatea prafului.

(d) Materialele de construcţie/deşeurile de construcţie nu vor fi arse în aer deschis pe şantier.

(e) Motoarele vehiculelor nu vor fi lăsate să lucreze în staţionare în mod excesiv pe şantier.

Gălăgie (a) Gălăgia rezultată din lucrările de construcţie va fi limitată la ore stricte stipulate în autorizaţie.

(b) În timpul funcţionării motoarelor, generatoarele, compresoarele de aer şi alt echipament mecanic electric vor fi închise şi echipamentul va fi amplasat cât de departe de zonele rezidenţiale pe cât e posibil.

A. Lucrări de construcţie

Calitatea apei (a) Pe şantier se vor stabili măsuri adecvate de control al eroziunii şi sedimentului, aşa ca baloţi de fân şi/captoare de nămol pentru a preîntâmpina transportarea

Pagina 31/62

sedimentului de pe şantier şi a nu cauza turbiditate excesivă în râurile şi curenţii din vecinătate.

Managementul deşeurilor

(a) Locurile şi căile de colectare şi evacuare a deşeurilor vor fi identificate pentru toate tipurile principale de deşeuri preconizate de pe urma activităţilor de demolare şi construcţie.

(b) Deşeurile minerale de construcţii şi demolare se vor separa de deşeurile generale, organice, lichide şi chimice prin sortarea lor pe şantier şi se vor păstra în containere adecvate.

(c) Deşeurile de construcţie vor fi colectate şi evacuate în modul adecvat de colectorii licenţiaţi conform legislaţiei.

(d) Evidenţa evacuării deşeurilor se va ţine ca dovadă a managementului corect conform proiectului.

(e) De fiecare dată când va fi posibil, contractorul va reutiliza şi va recicla materialele respective şi viabile (cu excepţia, asbestului).

Eroziunea solului şi

stabilitatea pantelor N/A

B. Sistem individual de epurare a apelor reziduale/ utilităţi sanitare

Calitatea apei (a) Facilităţile sanitare urmează să fie utilizate în timpul lucrărilor de construcţie şi apoi se vor construi rezervoare septice pentru a preveni scurgerea deşeurilor organice în apele subterane.

(b) Înainte de a fi deversate în apele recipient, efluenţii proveniţi de la facilităţile sanitare trebuie să fie epurate pentru a satisface criteriile minime a calităţii stipulate de instrucţiile naţionale privind calitatea efluenţilor şi epurarea apelor reziduale.

(c) Se va efectua monitorizarea noilor sisteme de epurare a apelor reziduale de la facilităţile sanitare (înainte/după).

(d) Vehiculele şi utilajul pentru construcţii vor fi spălate doar în spaţii speciale, unde scurgerile nu vor polua bazinele acvatice de suprafaţă naturale.

C. Clădiri istorice Moştenire culturală N/A D. Procurarea

terenurilor Plan/cadru de procurare a terenurilor

N/A

E. Materiale toxice Gestionarea asbestului (a) Dacă la terenul proiectului va fi identificat asbest, acesta va fi marcat vizibil ca material toxic

Pagina 32/62

(b) Atunci când e posibil, asbestul va fi amplasat într-un container corespunzător şi sigilat pentru a minimiza expunerea la acest material

(c) Înainte de îndepărtare (dacă îndepărtarea este necesară) asbestul va fi tratat cu un agent de umezire pentru a minimiza pulberea de asbest

(d) Asbestul va fi îndepărtat şi eliminat de către profesionişti calificaţi şi cu experienţă (e) Daca plăcile de asbest vor fi depozitate temporar, atunci acest loc va fi îngrădit

pentru a asigura securitatea celor din jur şi amplasate într-un container închis. Containerul respectiv va fi marcat corespunzător. Se vor prevedea măsuri de siguranţă pentru a preveni îndepărtarea neautorizată a plăcilor de asbest de la teren.

(f) Asbestul înlăturat nu va fi refolosit. Managementul deşeurilor

toxice / periculoase N/A

F. Păduri, zone umede şi/sau zone protejate afectate

Protecţie N/A

Pagina 33/62

4.3. Planul de monitorizare Evaluarea impactului de mediu specifică şi activităţile de monitorizare. Vor fi monitorizaţi aşa parametri ca frecvenţa, modalitatea şi orarul activităţilor de monitorizare care sunt prezentate în tabela de mai jos.

Implementarea proiectului va fi supravegheată de Banca Mondială (atunci când vor avea loc misiunile de supraveghere) şi de inspectorii locali în construcţie şi protecţia mediului.

Rapoartele de activitate ale proiectului la etapa de implementare vor conţine o secţiune specială cu privire la implementarea Planului de Management al Mediului şi măsura în care aceasta este în corespundere cu cerinţele Băncii Mondiale şi ale legislaţiei naţionale.

Construcţia sediilor oficiilor

Etapa Ce

(parametru va fi monitorizat?)

Unde (va fi

monitorizat parametrul?)

Cum (va fi


Când (stabiliţi

frecvenţa/ sau în mod

continuu?)

De ce (parametrul

este monitorizat?)

Costul (dacă nu este

inclus în bugetul

proiectului )

Cine (este responsabil

pentru monitorizare?)

Construcţie

Praful Gradul de poluare sonoră Vibraţia Deşeuri de construcţie Scurgeri de uleiuri Controlul eroziunii şi stabilitatea pantei Diversările de ape reziduale

La teren

Codurile în domeniul construcţiei şi inspecţiei

Pe durata construcţiei

Pentru a asigura că este în corespundere cu standardele privind protecţia mediului şi în construcţie

Costul antrepreno-rului

Inspectoratele ecologice şi în construcţii locale, EMP

Funcţionare Eliminarea deşeurilor solide La teren Lunar Administraţia

locală Supraveghere

Pagina 34/62

Construcţia drumurilor de acces

Etapa

Ce (parametru va

fi monitorizat?)

Unde (va fi


Cum (va fi


Când (stabiliţi

frecvenţa/ sau în mod

continuu?)

De ce (parametrul

este monitorizat?)

Costul (dacă nu este

inclus în bugetul

proiectului )

Cine (este responsabil

pentru monitorizare?)

Construcţie

Construcţia drumurilor de acces

La teren

Codurile în domeniul construcţiei şi inspecţiei

Pe durata construcţiei

Pentru a asigura că este în corespundere cu standardele

Costul antrepreno-rului

Inspectoratele ecologice şi în construcţii locale, centrul de medicină preventivă local

Funcţionare Construcţia drumurilor de acces

La teren inspectare simestrial

Pentru a asigura că drumurile de acces sunt menţinure adecvat

Administraţia locală

Administraţia locală

Supraveghere

Pagina 35/62

5. INTEGRAREA PMM ÎN DOCUMENTELE PROIECTULUI

Echipa de Management a Proiectului de pe lângă Ministerului Mediului şi Banca Mondială vor monitoriza ca prevederile Planului de Management al Mediului să fie incluse în documentele de licitaţie şi contractele de supervizare. În continuare, experţii care vor fi angajaţi la etapa de proiectare vor fi consultaţi de echipa Băncii asupra modalităţii de gestionare a riscurilor de mediu, inclusiv a celor care pot apărea ca rezultat al lucrărilor de construcţie şi care au legătură cu stocarea deşeurilor de construcţie într-un mod adecvat şi reducerea poluării sonore şi a cantităţii de praf produs. Contractele şi devizele de cheltuieli vor prevedea clauze privind stocarea adecvată a materialelor de construcţie inacceptabile şi eliminarea deşeurilor de construcţie. Documentaţia de achiziţie va specifica că nu se vor folosi materiale inacceptabile din punct de vedere ecologic.

Suplimentar, se propune că antreprenorul va asigura securitatea muncii al lucrătorilor şi gestionarea, transportarea şi eliminarea adecvată a deşeurilor de construcţie şi va întreprinde măsuri relevante pentru a preveni poluarea sonoră şi cu praf.

6. RESPONSABILITATEA PENTRU IMPLEMENTAREA ŞI FINANŢAREA PMM

Echipa de Management a Proiectului al MM va servi în calitate de agenţie de implementare, responsabilă de managementul general al proiectului, planificare şi previziuni bugetare, utilizarea fondurilor şi generarea rezultatelor, contabilitate, raportare, monitorizarea şi evaluarea proiectului, pregătirea caietelor de sarcini (TOR), anunţarea şi conducerea licitaţiilor, supravegherea sub-contractelor, asigurarea implementării clauzelor de salvgardare de mediu şi auditul resurselor financiare. Obiectivul principal al EMP va fi monitorizarea activităţilor proiectului pentru a asigura că măsurile de diminuare sunt implementate, iar impacturile potenţiale sunt identificate şi anticipate. EMP va raporta asupra: (a) concordanţei cu măsurile agreate de Bancă care au la bază constatările şi rezultatele unui PMM specific unui teren; (b) statutului implementării măsurilor de diminuare; (c) constatărilor programului de monitorizare. Unul dintre angajaţii Echipei de Management a Proiectului (EMP) este responsabil de asigurarea respectării politicilor de salvgardare de mediu şi are experienţa adecvată ţinând cont de faptul că EMP a implementat pe parcursul ultimilor cinci ani un proiect din categoria A, şi anume, Proiectul „Managementul şi distrugerea al stocurilor de poluanţi organici persistenţi. Rezultatele implementării clauzelor de salvgardare de mediu în cadrul acelui proiect sunt considerate pozitive.

7. INFORMAREA PUBLICULUI ŞI CONSULTĂRILE

La 9 martie 2010, Echipa de Management a Proiectului a Ministerului Mediului şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat au plasat pentru publicul larg pe paginile web, respectiv pe www.moldovapops.md şi www.meteo.md, sumarele Planurilor de Management al Mediului, invitând toate părţile interesate să înainteze comentarii pe marginea acestor documente şi să participe la dezbateri publice. Suplimentar au fost expediate invitaţii de participare administraţiei MoldATSA şi administraţiilor publice locale din cele 5 regiuni ale Moldovei. În perioada martie-mai, 2010, EMP şi SHS au organizat în toate aceste localităţi dezbateri publice la care au participat reprezentanţi ai consiliilor locale, agenţiilor ecologice şi din domeniul construcţiilor etc. Organizaţiile non-guvernamentale din aceste localităţi la fel au

Pagina 36/62

fost invitate la întâlnire. În cadrul dezbaterilor s-a concluzionat că proiectele documentelor cuprind practic toate impacturile potenţiale posibile şi măsurile de diminuare. După consultări, documentul a fost revăzut, fiind incorporate toate sugestiile si comentariile. Versiunea finală a PMM a fost transmisă Băncii, şi va fi folosită de agenţiile guvernului la etapa de implementare a Proiectului. PMM a fost revizuit în luna mai 2011, în legătură cu modificările efectuate în programul de implementare a proiectului, şi anume: (i) decizia de a construi Staţia de observaţii hidrometeorologice pe râul Prut la Costeşti (r-nul Rîşcani) în locul celei de pe râul Nistru la Molovata (r-nul Dubăsari) şi (ii) schimbarea locaţiei pentru construcţia Staţiei hidrometeorologice la Bălţi. La __6__ iunie 2011 EMP şi SHS au plasat pentru publicul larg pe paginile lor web, Planul de Management al Mediului actualizat, pentru informarea părţilor interesate şi pentru comentarii pe marginea documentului. La fel, la ____ iunie a fost expediat administraţiei publice locale din Costeşti invitaţia şi solicitarea de a susţine organizarea şedinţei de dezbateri publice cu populaţia din zonă. La ______ iunie 2011 EMP şi SHS au organizat la Costeşti dezbateri publice la care au participat reprezentanţi din consiliilor locale, locuitori din zona adiacentă viitoarei staţii hidrometeorologice, specialişti ai agenţiile ecologice şi din construcţii, reprezentanţi ai ONG-urilor. Concluziile dezbaterilor asupra PMM au fost pozitive. Comentariile şi sugestiile exprimate de participanţi au fost luate în consideraţie în varianta finală a documentului, care a fost expediată Băncii la ______ iulie 2011 pentru aprobare.

Pagina 37/62

ANEXE

Anexa 1. Lista persoanelor consultate Ilie Boian - Director, Serviciul Hidrometeorologic de Stat Nicolae Moldovanu - Vicedirector, Serviciul Hidrometeorologic de Stat Lidia Treşcilo - Şef Direcţia meteorologie, SHS Ludmila Serenco - Şef Direcţia hidrologie, SHS Valetina Coreni - Şef, Staţia meteorologică din Leova, SHS Dumitru Marinov - Şef, Staţia meteorologică din Ceadîr-Lunga, SHS Liubovi Pancenco - Şef, Staţia meteorologică din Bălţi, SHS Adelaida Malic - Şef, Staţia hidrologică din Bălţi, SHS Vasile Cojocari - Şef, Direcţia exploatare a Nodului hidrotehnic Costeşti-Stînca Serghei Sandu - Director tehnic, Autoritatea Moldovenească a Serviciilor de Trafic

Aerian

Anexa 2. Harta cu localizarea terenurilor pentru construcţii

Costeşti

Bălţi

Cosăuţi

Ceadîr-Lunga

Leova

Pagina 38/62

Anexa 3. Schiţa oficiilor

Vedere în plan orizontal a clădirii cu un etaj în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga şi Cosăuţi

Vedere frontală a clădirii cu un etaj în localităţile Leova, Ceadîr-Lunga şi Cosăuţi

Pagina 39/62

Vedere laterala a clădirii cu 2 etaje de la Costeşti

Vedere în plan orizontal a clădirii cu 2 etaje de la Costeşti

Vedere laterală a clădirii cu 2 etaje de la Bălţi şi Costeşti

Pagina 40/62

Anexa 4. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Leova

Decizia Consiliului orăşenesc Leova cu privire la atribuţia terenului în folosinţă

Pagina 41/62

Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren

Pagina 42/62

Pagina 43/62

Proces-verbal privind selectarea terenului pentru amplasarea obiectului

Pagina 44/62

Pagina 45/62

Avexa 5. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Ceadîr-Lunga

Decizia Consiliului Orăşenesc Ceadîr-Lunga de transmitere în folosinţă a terenului

Pagina 46/62


Pagina 47/62

Pagina 48/62

Planul cadastral

Pagina 49/62

Avexa 6. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în s.Cosăuţi

Decizia Conciliului Comunal Cosăuţi de transmitere a terenului în folosinţă

Pagina 50/62


Pagina 51/62

Pagina 52/62

Planul amplasării

Pagina 53/62

Anexa 7. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Bălţi

Decizia Consiliului municipal Bălţi de coordonare a limitelor suprafeţelor de teren

(De înlocuit !!!)

Pagina 54/62

Planul cadastral (De înlocuit !!!)

Pagina 55/62

Anexa 8. Documente privind alocarea terenului pentru construcţie în or. Costeşti

Decizia Consiliului Comunal cu privire la transmiterea terenului pentru construcţie

Pagina 56/62


Pagina 57/62

Pagina 58/62

Certificat cadastral

Pagina 59/62

Planul cadastral

Pagina 60/62

Anexa 9. Procesele-verbale ale consultărilor publice

Copiile tipărite ale Rezumatelor PMM pentru lucrările de construcţie, care vor avea loc pe terenurile din localităţile Leova, Ceadîr-Lunga, Soroca, Bălţi şi Costeşti, şi la Aeroportul Chişinău, au fost transmise autorităţilor locale din aceste regiuni şi celor de la aeroport cu două săptămâni înainte de organizarea consultărilor publice. Suplimentar, PMM au fost postate pe paginile web www.moldovapops.md şi www.meteo.md. Dezbaterile publice au fost organizate de Echipa de Management al Proiectului şi Serviciul Hidrometeorologic de Stat. 24 mai 2010 Sala de şedinţe a SHS, Municipiul Chişinău Dezbaterile publice asupra Planului de Management al Mediului elaborat pentru lucrările de construcţie a turnului pe care va fi instalat radarul ce va procurat de proiect au avut la pe 24 mai 2010 în Sala de conferinţe a Serviciului Hidrometeorologic de Stat şi a început la ora 14.30. La dezbateri au participat următoarele persoane: Ilie Boian, director al SHS; Lidia Trescilo, şef de direcţie, SHS; Serghei Sandu, director tehnic, MoldATSA; Vitorii Kravcenko, specialist in radare, MoldATSA; Silvia Pana-Carp, consultant, Banca Mondială; Valentin Plesca, manager, EMP Management Durabil POP; Vadim Platonov, ONG ECOS. Dezbaterile publice au început cu o informaţie cu privire la scopul, obiectivele şi beneficiile proiectului. Suplimentar, reprezentanţii SHS au adus la cunoştinţă care este rolul radarului atunci când este vorba despre producerea prognozelor localizate şi avertizarea asupra diferitor hazarduri climatice. Participanţii la dezbateri au cerut informaţie suplimentară cu privire la intensitatea radarului şi daca aceasta va afecta sănătatea populaţiei. Astfel, specialistul în radare a subliniat că radarul care va fi procurat de proiect va folosi un semnal de o intensitate mai mică decât crl emis de radarul actual şi acesta nu va afecta sănătatea populaţiei în nici un fel. Mai mult ca atât, terenul selectat pentru amplasarea radarului este la o distanţă de 3 km de cea mai apropiată zonă rezidenţială, iar aceasta este distanta prevăzută de legea ca zonă sanitară. O altă întrebare a fost pentru a afla dacă radarul va fi inspectat înainte de a fi instalat. Reprezentanţii de la Autoritatea Moldovenească a Serviciilor de Trafic Aerian au descris procedura ce ţine de instalarea radarului şi au informat că înainte de instalarea radarului Centrul de Medicină Preventivă inspectează şi, dacă totul este în ordine, atunci emite autorizaţia de instalare. În continuare nu au fost adresate alte întrebări. Şedinţa a luat sfârşit la 16.00. 13 mai 2010 Primăria oraşului Ceadîr-Lunga Dezbaterile publice pe marginea PMM pentru lucrările de construcţie la terenul din Ceadîr-Lunga au avut loc pe 13 mai 2010, la ora 11.30. La dezbateri au participat următoarele persoane: Ivan Curdov, viceprimarul oraşului Ceadîr-Lunga; Dmitrii Niseev, arhitect, or. Ceadît-Lunga; Gheorghii Rusev, inspector în construcţii, or. Ceadît-Lunga; Serghei Kiseev şi Ruseva Lilia, ingineri în dezvoltarea teritoriului, or.Ceadîr-Lunga; Ecaterina Kojohari, director ONG; Irina Tabanli, registrator la primăria Ceadîr-Lunga; Zinaida Iamandi, reprezentantul Agenţiei Ecologice locale; Lidia Trescilo, şef de Direcţie, SHS; Dmitrii Marinov, şeful Staţiei meteorologice din Ceadîr-Lunga. Participanţii au fost informaţi pe scurt despre scopul dezbaterilor publice, obiectivele şi componentele proiectului. În cadrul dezbaterilor a fost adresată doar o singură întrebare dacă staţia meteorologică prezintă un pericolul pentru sănătatea populaţiei. Invitaţii au fost informaţi că staţia

Pagina 61/62

meteorologică nu conţine nimic ce ar putea afecta sănătatea populaţiei. Şedinţa a luat sfârşit la ora 12.00. 22 martie 2010 Primăria oraşului Leova Dezbaterile publice pe marginea PMM pentru lucrările de construcţie a clădirii Staţiei metorologice din Leova au avut loc pe 22 martie 2010, la ora 11.00. Şedinţa a avut loc în sediul primăriei or.Leova la care au participat: Alexandru Gospodinov, şef, Direcţia tineret şi sport, Primăria Leova; Victor Antoniu, director general,Apaa-cnal din Leova; Ion Plesu, inginer cadastral, Primăria Leova; Nicolae Avram, şef, Direcţia construcţii, Primăria Leova; Mihail Jalalau, director, Liceul “Mihai Eminescu”; Iurie Chitcanu, Inspector-şef, Agenţia Ecologică Leova; Valeriu Gavrilas, lucrător, Întreptrinderea “Apa-Canal” din Leova; Nicolae Tomita, director, întreprinderea “Salubritate”; Gheorghe Focsa, primarul oraşului Leova; Dumitru Blaje, vice primarul oraşului Leova; Elena Domenco, director, Liceul “L. Tolstoi”; Liliana Cazacu, director, Centrul de Creaţie; Viorica Antonovici, director, Centrul de Mediu; Ion Raileanu, director, Şcoala sportivă; Svetalana Petrov, director de grădiniţă; Ion Goian, specialist în relaţii cu publicul, Primăria Leova. EMP a prezentat o scurtă informaţie cu privire la obiectivele şi componentele proiectului şi care sunt politicile BM cu privire la EM. Primarul or. Leova a informat că terenul pentru care a fost pregătit PMM a fost alocat cu mult timp în urmă şi că toată documentaţia care confirmă dreptul SHS de a-l folosi este definitivată. În continuare nu au fost adresate alte întrebări. Şedinţa a luat sfârşit la 11.20. 12 martie 2010 Primăria Cosăuţi Dezbaterile publice pe marginea PMM pentru lucrările de construcţie la terenul din Cosăuţi au avut loc pe 12 martie 2010, la ora 11.00. La dezbateri au participat următoarele persoane: Vasile Sirghii, primarul comunei Cosăuţi; Evghenia Grosu, asistent social; Valentina Zolotariova, asistent social; Mihail Zagaevschi, inginer cadastral; Mariana Popov, contabil-şef; Nicolai Pislaru, of de afaceri; Nicanor Repetchi, membral Consiliului local Cosăuţi; Raisa Rosca, director, Grădiniţa din Cosăuţi; Valentina Lozan, educatoare; Constantin Ciumac, directorul Casei de cultură. Participanţii au fost informaţi despre regulile BM cu privire la EM şi obiectivele şi componentele Proiectului. Participanţii şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu organizarea acestor consultări, deoarece acestea le oferă comunităţii posibilitatea de a fi informată înainte de începerea lucrărilor. Reprezentanţii comunităţii au adus la cunoştinţă că probabil va fi greu de identificat unde să fie săpată fântâna prevăzută de PMM, deoarece apele subterane sunt la mare adâncime. Nu au mai existat alte sugestii şi comentarii. Şdinţa a fost anunţată închisă la 12.00. 12 martie 2010 Primăria municipiului Bălţi Dezbaterile publice pe marginea PMM pentru lucrările de construcţie la terenul din Bălţi au avut loc pe 12 martie 2010, la ora 14.00. Următoarele persoane au participat la consultările publice: Igor Neaga, viceprimarul municipiului Bălţi; Vasile Romanciuc, şeful Direcţiei arhitectură, Primăria Bălţi; Ion Bodrug, director, Agenţia dezvolztare rurală, filiala Bălţi; Ina Ciuciuian, redactor,

Pagina 62/62

Radio Bălţi; Natalia Varvariuc, Centrul comunitar pentru persoanele în etate din Bălţi; Valentina Calaşnicova, vicedirector, Radioul “Vocea Basarabiei”; Galina Josan, jurnalist la “Vocea Basarabiei”; Raisa Ceremus, ONG “Uniunea”; Irina Serdiuc, secretarul Consiliului municipal Bălţi; Nicolae Moscalu, Directorul ONG “Mostenitorii”; Ludmila Derevenco, şef, Secţia administraţia publică locală; Ion Gavdiuc, şef, Agenţia ecologică Bălţi; Ion Pirogan, şef, Direcţia salubritate, Primăria Bălţi; Larisa Bragari, şef, Direcţia construcţii, Primăria Bălţi. Participanţii au fost informaţi pe scurt despre scopul vizitei şi obiectivele proiectului. În continuare au urmat câteva clarificări cu privire la amplasarea exactă a terenului în Bălţi, iar Vasile Romanciuc, şeful Direcţiei Arhitectură a sugerat să se examineze un alt teren pentru construcţia edificiului SHS din Bălţi. Motivul ar fi că terenul selectat mai târziu va deveni o zonă rezidenţială. Vice Primarul a comunicat că cunoaşte acest lucru insă în Bălţi nu există un alt teren care ar putea să fie alocat pentru scopurile proiectului. Ultima sugestie a fost făcută de Ion Gavdiuc, şeful Agenţiei ecologice Bălţi, care a solicitat lista echipamentului care va fi instalat la staţia meteo cu scopul de a stabili dacă aceasta se înscrie în zona sanitară prevăzută de lege. Nu au mai existat alte sugestii şi comentarii. Şedinţa s-a închis la 14.30. Schimbarea locaţiei terenului la Bălţi !!! ___ iunie 2011 Primăria or. Costeşti Dezbaterile publice pe marginea PMM pentru lucrările de construcţie a Staţiei hidrometeorologice la Costeşti au avut loc pe ___ iunie 2011, la ora ______. La dezbateri au participat următoarele persoane: _______________________________________________ . Echipa de management al proiectului a prezentat obiectivele şi componentele proiectului şi regulile şi politicile Băncii Mondiale privind EM. În cadrul dezbaterilor participanţii ____ _________________________________________________________________.

banca mondială/asociaţia internaţională de dezvoltare ...old.meteo.md/mold/pmdrc.pdfrezumat...

Documents