3. apa 3.1. resursele de apĂ - apmcv-old.anpm.roapmcv-old.anpm.ro/files/apm...

19

3. APA 3.1. RESURSELE DE APĂ

Teritoriul judeţului Covasna dispune de o reţea hidrografică permanentă bine

structurată şi cu bogate acumulări în straturi aqvifere. Sursele aqvifere, alcătuite din depozite aluvionare,au rezerve importante şi bogate. Izvoarele de ape minerale se găsesc răspândite pe întreaga suprafaţă teritoriului judeţului Covasna. Cele mai multe izvoare de ape minerale se găsesc înşiruite de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud , prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (Balvanyoş , Bixad, Micfalău, Malnaş Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş ), toate având ape carbogazoase , cloruro-sodice, bicarbonatate, potasice, calcice, magneziene, etc., a doua , paralelă cu prima, apare în bazinul Răului Negru pe care se înşiruie, izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni . Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase , de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Olt şi afluentul său principal , Râul Negru .Mai redusă este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud-est a judeţului . Principala arteră hidrografică a judeţului este Răul Olt care parcurge cca. 150km, în interiorul judeţului Covasna şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radial teritoriul judeţului. Afluentul principal al Râului Olt este Răul Negru , care străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 106,3km ,adunându-şi apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de1280 m. Această reţea hidrografică foarte bine dezvoltată ,precum şi bogăţia apelor minerale cu diversitatea conţinutului lor în săruri minerale ,fac din judeţul Covasna un judeţ cu un potenţial important de resurse de apă . 3.1.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale bazinului hidrografic al râului Olt , în judeţul Covasna se împart: -resurse de apă de suprafaţă care în anul 2006 , pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost. -B.H. OLT –sector Bixad confuenţă cu Râul Negru 444,6 mil.mc -B.H.Rîul Negru 406,1 mil.mc -B.H.Caşin 117,0 mil.mc -B.H. Covasna 68,7 mil.mc -B.H. Turia 28,1 mil. mc -B.H. Cormoş 195,0 mil.mc -B.H. Aita 31,5 mil.mc -B.H. Ozunca 14,9 mil. mc -B.H. Baraolt 59,3 mil. mc -B.H. Vîrghiş 119,5 mil. mc

-rezerve de ape subterane tehnic utilizabile, care în anul 2006 au fost de 21.982,255 mii mc. Volumul de apă din surse subterane utilizate in anul 2006 au fost de 10.152,749 mii mc.

3.1.2. Prelevări de apă. Prelevările de apă din sursele de suprafaţă şi subterane se realizează de

către 212 beneficiari, dintre care 37 au încheiat contract abonament cu A.N. Apele Române , prin 30 de captări subterane şi 70 de captări de suprafaţă.

20

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor. Mecanismul economic specific în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a apelor include sistemul de plăţi , bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării pe principii economice a Administraţiei Naţionale Apele Române. Utilizatorul de apă plăteşte pentru serviciul prestat pe baza contractului –abonament privind prestarea de servicii de gospodărirea apelor încheiat cu A.N.Apele Române, Direcţia Apelor Olt Rîmnicu Vâlcea. Serviciul de Gospodărire a Apelor Covasna a încheiat contract-abonament cu 37 de beneficiari pentru serviciul de asigurare a apei brute respectiv 39 şi 26 pentru servicii specifice de gospodărire a apelor pentru ameliorarea cantitativă şi calitativă a poluanţilor din apele uzate evacuate. Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constatată abateri de la prevederile contractelor economice atât pentru depăşirea cantităţilor de apă prelevate cît şi a concentraţiilor de substanţe impurificatoare evacuate. Încălcarea dispoziţiilor Legii apelor nr. 107/1996 atrage răspunderea disciplinara,materială ,civilă ,contravenţională sau penală , după caz.

3. 2. Ape de suprafaţă 3.2.1. Starea râurilor interioare

Buletinele de informare asupra calităţii apelor în bazinul hidrografic Olt au fost furnizate lunar de către S.G.A. Sfântu Gheorghe. Conform acestor buletine monitorizarea calităţii apelor curgătoare se efectuează după cum urmează:

-Râul Olt : este monitorizat la nivelul a trei secţiuni de supraveghere -Secţiunea Micfalău -Secţiunea Ilieni -Secţiunea Araci

-Râul Negru: monitorizat la nivelul a două secţiuni de supraveghere -Secţiunea Catalina -Secţiunea Chichiş

- Pârâul Vârghiş: în secţiunea Vârghiş - Pârâul Covasna: în secţiunea Boroşneu Mare

- Pârâul Baraolt: în secţiunea Baraolt - Pârâul Caşin: în secţiunea Ruseni - Pârâul Târlung: în secţiunea amonte confluenţă R.Negru - Pârâul Cormoş: în secţiunea amonte captare Baraolt - Pârâul Talomir: în secţiunea amonte confluenţă R.Olt - Pârâul Mărcuşa: în secţiunea amonte confluenţă R.Negru Clasificarea calităţii apelor de suprafaţă se efectuează conform Ordinului nr.161/2006. Indicatorii sunt grupaţi în şase grupe mari: C.1. Regim termic şi acidifiere C.2. Regimul de oxigen C.3. Nutrienţi C.4. Salinitate C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi

Potrivit acestei clasificări, indicatorii de calitate monitorizaţi în secţiunile Râului Olt se încadrează în general în clasa II şi III de calitate. Râul Negru este încadrat în

21

general în clasa II-a de calitate. Această încadrare se datorează regimului de oxigen, nutrienţilor şi mai rar pentru alţi indicatori chimici relevanţi. Cursurile de apă mici mai sus amintite sunt încadrate în general în clasa II-a de calitate.

Din punct de vedere biologic, în secţiunile de supraveghere ale apelor de suprafaţă, calitatea apelor este încadrat în clasele I, II şi III de calitate. Se urmăresc indicatorii: fitoplancton, microfitobentos şi macrozoobentos. Clasa de calitate a III-a este datorat indicatorului macrozoobentos în cazul Râului Olt- secţiunea Ilieni. Din pârâul Baraolt nu s-au prelevat probe biologice din cauza substratului acoperit cu un strat gros de colonii de Sphaerotilus, care plutesc şi în masa apei. Din lipsa organismelor macrozoobentale astfel de secţiuni fac parte din clasa de calitate IV.

Potrivit Buletinelor de informare, S.G.A. Sf.Gheorghe monitorizează următoarele secţiuni de referinţă:

- pârâul Covasna în secţiunea amonte Covasna - pârâul Ozunca în secţiunea amonte Băţanii Mari - pârâul Cormoş în secţiunea amonte Filia - pârâul Aita în secţiunea amonte Aita Medie

Indicatorii de calitate determinaţi se încadrează în general în clasa I-a de calitate. Secţiunile de potabilizare urmărite sunt: amonte priza Covasna şi amonte captare Baraolt. La modul general, din punct de vedere chimic şi biologic aceste secţiuni se încadrează în clasa de calitate A1. În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor obţinute din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-au modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile medii obţinute sunt reprezentate în următoarele grafice:

Fig. 3.2.1-1 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului

22

Fig. 3.2.1-2 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi

Fig. 3.2.1-3 Cursuri de ape naturale- nutrienţi

23

Fig. 3.2.1-4 Cursuri de ape naturale- poluanţi toxici specifici

Fig. 3.2.1-5 Cursuri de ape naturale - regimul oxigenului

24

Fig. 3.2.1-6 Cursuri de ape naturale- alţi indicatori chimici relevanţi

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

2

mg/l

Ape de suprafata 2006

Cu 0.05 0.05 0.05 0 0 0 0

Fe 1.52 0.67 1.9 0.76 1.4 0.82 0.57

Mn 0.08 0.05 0.07 0.05 0.05 0.03 0.02

Ni 0.31 0.08 0 0.17 0.26 0.08 0.04

Zn 0.1 0.1 0.11 0.05 0.06 0.03 0.01

Pb 0.04 0 0 0 0 0.35 0

Cd 0.02 0 0.02 0 0 0 0

Catalina Chichis Let M icfalau Ilieni Araci Augustin

R.Negru R.Olt

Fig. 3.2.1-7 Cursuri de ape naturale- - poluanţi toxici specifici

25

Fig. 3.2.1.-8 Cursuri de ape naturale- nutrienţi

3.2.2. Starea lacurilor Eutrofizarea lacurilor naturale şi artificiale este considerată ca fiind problema

cea ai cuprinzătoare privind calitatea apei în lume. Eutrofizarea se referă la o îmbogăţire excesivă cu nutrienţi a apei, din care

decurg schimbări simptomatice cum sunt producţiile excesive de alge şi/sau alte plante acvatice, deteriorarea calităţii apei, probleme de gust şi miros, mortalitatea peştilor, etc.

În viziunea modernă a abordării strategiilor de studiu sistemice, se consideră că instrumentele corespunzătoare pentru evaluarea proceselor implicate sunt:

- monitorizarea componentelor biotice şi abiotice - controlul şi modelarea fenomenelor În sensul original, eutrofizarea reprezintă un proces natural de îmbătrânire a

unui lac. Acest proces este foarte lent. Eutrofizarea artificială se datorează intervenţiei omului care, prin activităţile sale (chimizarea agriculturii, defrişarea, creşterea animalelor, uranizarea, industralizarea) provoacă o încărcare cu elemente nutritive a ecosistemelor acvatice de tip stagnant.

Simptomele tipice pentru eutrofizarea artificială sunt, în general bine cunoscute: apariţia înfloririi apei, dezvoltarea luxuriantă a plantelor acvatice superioare, formarea unei pelicule de alge plutitotoare, mirosuri neplăcute ale apei, diminuarea transparenţei etc.

Anexa V a Directivei Cadru precizează elementele biologice de calitate utilizate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor şi lacurilor care include, compoziţia şi abundenţa florei şi faunei acvatice.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna are în program printre altele şi monitorizarea lacurilor şi zonelor umede semnificative. Se urmăresc regulat trei lacuri artificiale: Belin, Reci, Pădureni şi două zone umede Micloşoara şi Buffogo.

Se urmăresc indicatori fizico-chimici ca: - tepmeratura aerului - temperatura apei - culoare

26

- miros - pH - conductivitate - consumul biochimic de oxigen (5 zile) - consumul chimic de oxigen ( metoda permanganat) - oxigen diluat - fosfor total (pentru urmărirea gradului de eutrofizare) Indicatorii biologici (pentru încadrarea în sistemul saprobiologic) urmăriţi sunt: - compoziţia fitoplanctonului - compoziţia zooplanctonului În vederea estimării stadiului trofic al unui lac trebuie să se preleveze probe

din mai multe secţiuni, minim trei: ieşire lac (baraj), mijloc lac, intrare lac (coada lacului). În cazul lacurilor urmărite numărul punctelor de prelevare variază în funcţie de caracteristicile hidromorfologice ale lacului respectiv. Astfel la Belin sunt patru puncte de prelevare, la Reci cinci iar la Pădureni şase puncte de prelevare. Pe adâncime s-a stabilit un singur profil de recoltare şi anume suprafaţa apei (10-20 cm sub oglinda apei), partea superioară a zonei fotice.

Lacul Belin are suprafaţa de 3 ha, fiind sensibil la variaţiile termice şi la cantitatea precipitaţilor. Alimentarea lacului este deficitară, mai ales în lunile de vară când este secetă. Lacul Reci având suprafaţa de 23 ha reacţionează la schimbările de condiţii ca un întreg asemănător lacului Belin prezentând aceleaşi variaţii sezoniere. Lacul Pădureni cu suprafaţa de 86 ha este lacul cu ceea mai mare suprafaţă din judeţ, având un rol important în agrement. Este alimentat de pârâul Beşeneu care are temperatura scăzută tot timpul anului şi gradul de curăţenie satisfăcător care se menţine cu mici devieri pe toată masa apei. Un fenomen mai interesant se observă la analiza biomasei, care prezintă variaţii substanţiale care sunt dependente de variaţiile sezoniere care au loc.

Consecutiv în fiecare an se observă fenomenul de înflorirea a apei, fenomen ce se datorează creşterii temperaturilor, acumulării nutrienţilor, şi uniformizarea biocenozei fitoplanctonice. În această perioadă se observă hipertofierea , fenomen de scurtă durată, dar intensivă în viaţa lacului. Tabel 3.2.2-1 Lacul Belin (calitatea apei şi gradul de eutrofizare pe luni)

Luna PH

CCOM

n CBO5 O diz. P total

Grad de

eutrofizare

Zona

saproba C%

aprilie

7.69 3.11 0.08 6.64 0.019 mezotrof ß-mezosaproba 85.41


7.7 3.58 0.55 6.95 0.019 mezotrof ß-mezosaproba 80


media 7.65 3.40 1.25 7.11 0.03 mezotrof ß-mezosaproba 82.02

iulie



7.7 3.87 0.63 5.59 0 0 ß-mezosaproba 85.41



august

7.76 3.81 4.68 8.56 0.089 eutrof ß-mezosaproba 81.25


7.66 3.74 2.8 6.88 0.104 hipertrof ß-mezosaproba 83.33


media 7.70 3.95 4.81 7.78 0.05 eutrof ß-mezosaproba 82.11

octombri 7.26 3.85 7.43 8.37 0.079 eutrof oligosaproba 100

27

e

7.26 4.17 1.5 6.24 0.044 mezotrof

ß-alfa-

mezosaproba 58.33


7.34 3.85 1.35 7.27 0.158 hipertrof oligosaproba 100


Regimul de oxigen al lacului Belin

3.4 3.93 3.95 3.85

1.25 1.05

4.813.34

7.11

5.3

7.78 7.47

0

5

10

mg

/l O

2

CCOMn CBO O

CCOMn 3.4 3.93 3.95 3.85

CBO 1.25 1.05 4.81 3.34

O 7.11 5.3 7.78 7.47

aprilie iulie august octombrie

Fig. 3.2.2.-1 Regimul de oxigen al Lacului Belin

Evolutia starii trofice a lacului Belin

aprilie

iulie

august

octombrie

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0.09

mg

/l f

osfo

r

fosfor 0.03 0.01 0.05 0.08

aprilie iulie august octombrie

Fig. 3.2.2.-2 Evoluţia stării trofice a lacului Belin

Tabel 3.2.2-2 Lacul Reci (calitatea apei şi gradul de eutrofizare pe luni)

Luna PH CCOMn CBO5 O diz. P total

Grad de

eutrofizare

Zona

saproba C%

aprilie 7.58 5.05 2.28 6.4 0.005 oligotrof ß-mezosaproba 77.77

media






iunie 8.01 4.58 2.83 8.03 0.052 eutrof ß-mezosaproba 84


28

media

7.69 5.84 4.4 7.79 0.064 eutrof ß-mezosaproba 90




august 8.47 7.11 4.88 10.48 0.106 hipertrof oligo-ß-mezosaprob 97.36

media






octombrie 7.68 7.88 3.4 10.43 0.044 mezotrof oligo-ß-mezosaproba 97.5

media

7.93 7.09 4.67 10.59 0.019 oligotrof ß-mezosaproba 84.78

7.83 8.43 0 7.9 0.049 mezotrof ß-mezosaproba 76.92

7.8 7.8 3.95 10.9 0.051 mezotrof ß-alfa-mezosaproba 61.53



Regimul de oxigen al lacului Reci

4.57 5.328.01 7.59

2.54 3.13

6.13

2.81

7.05 7.84

10.66 10.03

0

5

10

15

mg

/l O

2

CCOMn CBO O

CCOMn 4.57 5.32 8.01 7.59

CBO 2.54 3.13 6.13 2.81

O 7.05 7.84 10.66 10.03

aprilie iunie august octombrie

Fig. 3.2.2-3 Regimul de oxigen al lacului Reci

Evolutia starii trofice a lacului Reci

0.02

0.06

0.11

0.04

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

mg

/l f

os

for

fosfor 0.02 0.06 0.11 0.04

aprilie iunie august octombrie

Fig. 3.2.2-4 Evoluţia stării trofice a lacului Reci

29

Tabel 3.2.2-3 Lacul Pădureni (calitatea apei şi gradul de eutrofizare pe luni)

Luna PH

CCOM

n CBO5 O diz. P total

Grad de

eutrofizare

Zona

saproba C%

aprilie


8.09 4.12 4.35 11.54 0.041 eutrof - 0

8.15 3.81 4.11 10.9 0 - ß-mezosaproba 84.61

7.9 3.97 4.82 10.19 0 - ß-mezosaproba 95.83

8.16 3.89 2.22 9.8 0 - ß-mezosaproba 72.22


media 8.01 3.92 3.16 10.19 0.01 oligotrof ß-mezosaproba 66.66

mai

7.93 4.67 1.66 8.3 0.066 eutrof

oligo-ß-

mezosaproba 96.66

7.92 4.52 1.9 9.09 0.051 eutrof 0 0

8.14 4.28 4.43 9.64 0.064 eutrof

oligo-ß-

mezosaproba 96.66





iunie

8.1 3.01 4.8 7.87 0.059 eutrof oligosaproba 100


8.06 3.09 0.71 6.3 0.057 eutrof oligosaproba 100

8.06 1.76 3.93 9.76 0.062 eutrof 0 0


7.86 2.31 0.32 5.91 0.064 eutrof ß-alfa mezosaproba 58.33


iulie




8.14 3.55 3.85 9.29 0.062 eutrof

oligo-ß-

mezosaproba 98


7.93 4.48 5.62 11.2 0.086 eutrof

oligi-ß-

mezosaproba 96.87

medie 7.96 3.77 4.09 8.77 0.06 eutrof ß-mezosaproba 94.77

august


8.22 5 2.9 11.92 0.057 eutrof oligosaprob 100

8.2 4.06 5.2 10 0.052 eutrof

oligo-ß-

mezosaproba 96.42

8.29 4.45 2.96 8 0.062 eutrof ß-mezosaproba 90




octombrie








noiembrie 7.29 3.64 2 7.36 0.012 mezotrof ß-mezosaproba 92.85

30







Regimul de oxigen al lacului Padureni

3.93 4.282.68

3.77 4.01

13.66

3.483.16 2.62 2.844.09 3.16 3.83

1.19

10.198.64 7.93 8.77 9.49

6.57 6.75

0

5

10

15

mg

/l O

2

CCOMn CBO O

CCOMn 3.93 4.28 2.68 3.77 4.01 13.66 3.48

CBO 3.16 2.62 2.84 4.09 3.16 3.83 1.19

O 10.19 8.64 7.93 8.77 9.49 6.57 6.75

aprilie mai iunie iulie augustoctobri

e

noiem

brie

Fig. 3.2.2.-5 Regimul de oxigen al lacului Pădureni

Evolutia starii trofice a lacului Padureni

0.01

0.06 0.06 0.06 0.06

0.09

0.01

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

mg

/l f

os

for

fosfor 0.01 0.06 0.06 0.06 0.06 0.09 0.01

aprilie mai iunie iulie augustoctobri

e

noiem

brie

Fig. 3.2.2-6 Evoluţia stării trofice a lacului Pădurieni

Ca urmare a prelucrării datelor putem trage concluzia că cel mai afectat lac de procesul de eutrofizare este lacul Reci. Lacul Pădureni arată mici variaţii sezoniere însă persistă de ani de zile fenomenul de înflorirea apei în lunile iulie, august.

Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Normativului din 16 februarie 2006, este următoarea:

31

Tabel 3.2.2-4 Clasele de calitate a lacurilor

Lacul Media CCOMn

mg/l O2

Media CBO mg/l O2

Media O2

mg/l O2 Media Ptotal

mg/l P Clasa de calitate

Belin 3.78 2.61 6.91 0.04 III

Pădureni 5.11 2.98 8.33 0.05 II

Reci 6.37 3.65 8.90 0.06 II

Monitorizarea evoluţiei trofice a apelor stagnante din judeţul Covasna şi

prelucrarea datelor din domeniu sunt elemente care stau la dispoziţia factorilor de decizie pentru elaborarea strategiilor de gospodărire a apelor, şi managementul ariilor protejate. Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate. Din această cauză APM Covasna are încadrat în programul de monitorizare şi urmărirea calităţii bălţilor şi braţelor moarte din zona umedă aria protejată Buffogo şi Micloşoara.

Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico-chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându-se în stadiul eutrofic. Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în zona ß-mezosaprobă cu stadiul mezotrofic.

3.3. Apa subterana

In judeţul Covasna rezerva de apa subterana tehnic utilizabila in anul 2006 a fost de 21982,255 mii mc iar volumul de apa din surse subterane utilizate in anul 2006 a fost de 10 152,749 mii mc.

Beneficiarii au încheiat contract abonament cu Apele Romane pentru prelevarea apei din 30 de captări subterane iar S.G.A. – Covasna a încheiat contract abonament cu 37 beneficiar pentru asigurarea apei brute . Sistemul de Gospodărirea Apelor – Covasna a monitorizat calitatea apelor subterane făcând analize de laborator prin foraje de supraveghere . Rezultatul analizelor de laborator a fost următorul : in luna mai 2006 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori ; turbiditate,Mn,Fe total si Coliform total la forajele : P1 si P30 ( SC GOSPCOM SA – Tg. Secuiesc) si P1 – Consiliul Local Bretcu

- in luna iunie 2006 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori : Mn ,Fe total,amoniu,plumb la forajele : F2,F3,F4 si F5 ( Augustin – Capeni ), F1 si F2 ( Talisoara)

- in luna august 2006 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori : turbiditate,Mn,Fe total,Cupru,Amoniu la forajele :P1 si P30 ( SC GOSPCOM SA – Tg. Secuiesc ) si P1 – Consiliul Local Bretcu

- in luna septembrie 2006 s-au depăşit valorile admisibile la următorii indicatori : Mn, Fe total,azotiti,amoniu la forajele : F4 si F5 – Ghidfalau, F1,F2 – Ilieni, F4, F5,F6,F7 ( Ilieni – Ozun) , F6 – Martineni, F1,F3 – Reci, si F2 – Sanzieni.

- In luna noiembrie 2006 s-au depasit valorile admisibile la următorii indicatori : Mn, Fe total,CCOMn,Amoniu, Azotati la forajele : F4 si F5 – Ghidfalau, F1 si F2 – Ilieni, F4,F5,F6,F7 ( Ilieni – Ozun), F6 – Martineni, F1,F3 – Reci, si F2 – Sanzieni. - nu s-au înregistrat depasiri la forajele : F3,F4,F5,F6 – Tg.Secuiesc, F1 Borosneu Mare,F4 – Martineni, F2 Talisoara.

32

3.5 Apele uzate 3.5.1 Surse majore şi grad de epurare

a) Surse majore

Conform buletinelor de informare furnizate de S.G.A Sf.Gheorghe, pe parcursul anului 2006, cele mai însemnate cantităţi de substanţe poluante evacuate în mediu la care s-au înregistrat depăşiri au fost substanţele organice, suspensii, amoniul, precum şi substanţele derivate acestora, specifice proceselor de producţie din industria alimentară, zootehniei şi apelor menajere.

Cele mai importante surse de poluare identificate în Regiunea 7 Centru sunt: staţiile de epurare orăşeneşti care evacuează apele uzate insuficient epurate în receptorii naturali; activităţile agro-zootehnice; activităţile industriale – prelucrări chimice, ind.prelucrării lemnului

În tabelul de mai jos (3.5.1.1) sunt prezentate principalele folosinţe de apă care au depăşit indicatorii reglementaţi de către S.G.A., prin autorizaţiile de gospodărire a apelor. Tabel.nr. 3.5.1-1 Surse majore de poluare în Regiunea 7c judeţul CV

Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate ( mil. mc )

Poluanţi specifici

SC. GOSP.COM SA Sf.Gheorghe

gospod.comunală

R.Olt prin pr. Sâmbrezii

4628 mii m3/an

CBO5 CCOCr Azot amoniacal Fosfor total Detergenţi Azotiţi Suspensii

SC. GOSP.COM SRL Tg.Secuiesc 1+2

gospod.comunală

R.Negru Pr.Caşin

1.415.837 m3/an

CBO5 CCOCr Amoniu Fosfor total Sulfuri Azotiţi

SC. GOSP.COM Baraolt

gospod.comunală

Pr. Baraolt 260.112

m3/an

Suspensii CCOCr Fosfor total

SC. GOS-TRANS-COM SRL Covasna

gospod.comunală

Pr. Covasna

1.829.088 m3/an

Detergenţi Amoniu Suspensii CBO5 Fosfor total pH

SC BIBCO SA Biborţeni Staţia de epurare 1

industrie alimentară

Pr. Baraolt

26.552 m3/an

pH Suspensii Amoniu

33

Surse de poluare

Domeniu de activitate

Emisar

Volum ape uzate evacuate ( mil. mc )

Poluanţi specifici

SC BIBCO SA Biborţeni Staţia de epurare 2


Pr. Baraolt 34.642

m3/an

Suspensii Cloruri Amoniu CCOCr CBO5 Detergenţi

S.C. AMYLUM SA Tg.Secuiesc


R.Negru

105.503 m3/an

Suspensii Amoniu pH

PRIMARIA OZUN


R.Negru

-

CBO5 CCOCr Suspensii Detergenţi Azot total

SNC S.A PLOIEŞTI Mina BARAOLT

industrie extract.

Pr. Baraolt

-

Suspensii Amoniu

S.C CARBONIFERA S.A PLOIEŞTI Cariera Racoş Sud

industrie extract

R. Olt Braţ mort

- Suspensii

SC SUINPROD SA Leţ

zootehnie

canal desecare R. Negru

110.617 m3/an

Fosfor total CCOCr Suspensii CBO5 Rezidiu filtrabil

Cel mai important poluator al apelor din judeţ este SC ROMSUIN PERIŞ - FILIALA LEŢ, ce deversează apele uzate în Râul Negru . Se constată depăşiri foarte mari la indicatorii substanţe organice, amoniu, materii în suspensie. Deşi s-au realizat investiţii în domeniul epurării apelor uzate, valorile ce caracterizează calitatea acestor ape evacuate indică o impurificare constantă, foarte puternică. Potrivit datelor primite de la SGA, începând din luna septembrie 2003 s-au modificat valorile indicatorilor de calitate la apele uzate evacuate de la staţia de epurare, conform Protocolului de Parteneriat încheiat între MAPM şi MAAP nr.378/1355/2002, privind acordarea de derogări de la HG 188/2002 la complexele zootehnice.

Limitele admise prin protocol sunt următoarele: suspensii - 244 mg/l; rezidiu filtrabil - 2100 mg/l; CBO5 - 488 mg/l; CCO -Mn -748 mg/l; amoniu -750 mg/l. Şi faţă de aceste limite admise se constată depăşiri la indicatorii menţionaţi.

34

b)Grad de epurare

În anul 2006 s-au efectuat analize la 6 staţii de epurare din judeţ Sf.Gheorghe, Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului, Tg.Secuiesc staţia veche şi staţia nouă.

Pentru a verifica evoluţia parametrilor fizico-chimice la staţiile de epurare în 2006, laboratorul APM a prelevat probe atât de la intrarea apei uzate în staţie cât şi de la ieşirea acesteia din staţie. Analizele au fost efectuate o dată pe lună, iar probele prelevate au fost probe momentane.

Indicatorii fizico-chimici urmăriţi în această perioadă au fost:

temperatura apei

temperatura aerului

pH

rezidiu

CCOMn

CBO5

Amoniu

Azotiţi

Azotaţi

Fosfor total

Fenoli

Detergenţi

Extractibile

Metale:Pb, Cu, Zn, Cd,Mn, Fe, Cr, Ni În următoarele grafice s-a prezentat evoluţia gradului de epurare (%) din punct de vedere a valorii CCOMn-ului pe parcursul anului 2006.

Gradul de epurare(%) - STATIA DE EPURARE

COVASNA 2006

64.43

0

0

12.59

14.333567.52

4.66

0

9.34

47.53

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noiembrie

Fig.nr. 3.5.1-1 Eficienţa staţiei de epurare Covasna (%)

Menţionăm că determinare gradului de epurare s-a făcut ţinând cont de concentraţia valorii CCOMn-ului înainte şi după epurarea apelor uzate.

35

Gradul de epurare (%)- STATIA DE EPURARE TG

SECUIESC V 2006

34.55

31.56

33.32

0

71.8128.9

29.07

43.19

0

44.9

22.33

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noiembrie

Fig.nr. 3.5.1-2 Eficienţa staţiei de epurare Târgu Secuiesc V (%)

La staţiile de epurare Târgu Secuiesc V şi N s-au înregistrat frecvent depăşiri ale concentraţiei maxime admise faţă de NTPA-001/2002 la următorii indicatori: suspensii, fosfor total, detergenţi, substanţe extractibile.

Gradul de epurare (%) -STATIA DE EPURARE

TG.SECUIESC N 2006

31.53

011.7

42.21

42.33

33.9

5.36

39.92

014.68 0

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noiembrie

Fig.nr. 3.5.1-3 Eficienţa staţiei de epurare Târgu Secuiesc N (%)

Gradul de epurare(%) - STATIA DE EPURARE

BARAOLT 2006

36.05

0

15.74

18.98

0

0

67.12

2.81

007.18

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noiembrie

Fig.nr. 3.5.1-4 Eficienţa staţiei de epurare Baraolt (%)

36

La S.C.GOSCOM S.A din Baraolt, lunar se constată un pH cu caracter acid a apei evacuate din staţie. Este cunoscut faptul că staţia de epurare Baraolt evacuează apă cu impuritate critică ce are efect nociv asupra ecosistemului acvatic natural. Conform graficului de mai jos, menţionăm că maxima pH -ului s-a înregistrat în luna aprilie, pH=7,03, iar minimul pH -ului s-a înregistrat în luna iulie pH - ul având valoarea de 4,83, fiind puternic acid.

6.876.836.537.03

5.96.26

4.834.95

5.165.18

6.74

0

1

2

3

4

5

6

7

8

ianuarie

febru

arie

mart

ie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noie

mbrie

Evolutia din punct de vedere chimic a pH - ului la

STATIA DE EPURARE BARAOLT ÎN ANUL 2006

Baraolt

Fig.nr. 3.5.1-5 Evoluţia d.p.d. v chimic a pH-ului la staţia de epurare Baraolt

Staţia evacuează ape uzate parţial epurate în Pr. Baraolt, contribuind la poluarea acestuia cu substanţe organice, amoniu, sulfuri şi detergenţi. Epurarea insuficientă se datorează subdimensionarii staţiei de epurare, fie scoaterii din funcţiune pentru reparaţii. Depăşiri ale concentraţiei maxime admise faţă de NTPA-001/2002 s-au înregistrat la următorii indicatori: CCO-Mn (mgO2/l), CBO5(mgO2/l), detergenţi (mg/l ), suspensii (mg/l ). Apa evacuată de S.C.BIBCO S.A. Biborţeni - staţia 1 şi de S.C.AMYLUM S.A. Tg.Secuiesc este caracterizat de un pH bazic.

Gradul de epurare (%) - STATIA DE EPURARE

ÎNTORSURA BUZAULUI 2006

2.60000000

23.15

23.1

0

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noiembrie

Fig.nr.3.5.1-.6 Eficienţa staţiei de epurare Întorsura Buzăului (%)

37

Fig.nr. 3.5.1.- 7 Aspecte de la staţia de epurare Întorsura Buzăului

Separatorul de grăsimi cu cele 2 compartimente,acest bazin de flotare naturală are menirea de a îndepărta particulele mai uşoare ca apa

În prezent laboratorul staţiei de epurare Întorsura Buzăului nu este dotat cu

aparatură şi reactivi pentru efectuarea analizelor la toţi indicatorii reglementaţi, singurii indicatori urmăriţi fiind pH-ul şi clorul.(nu dispun nici măcar de apă bidistilată)

Gradul de epurare (%) - STATIA DE EPURARE

SFÂNTU GHEORGHE 2006

77.68

57.97

64.77

53.2456.5362

25.46

47.78

036.73

97.59

ianuarie

februarie

martie

aprilie

mai

iunie

iulie

august

sept

oct

noiembrie

Fig.nr. 3.5.1.- 8 Eficienţa staţiei de epurare Sfântu Gheorghe (%)

38

Media anuala a pH-ului (2006) la statiile de epurare

din judetul Covasna

7.31

6.025

7.20

6.38

7.37

7.2

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Covasna Tg.Sec V Tg.Sec N Baraolt Înt.Buz Sf.Ghe

PH

Fig.nr. 3.5.1.-9 - pH 2006

3.6. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor

subterane Ape de suprafaţă

Se poate afirma faptul că în mod normal, la nivelul judeţului Covasna zonele critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă, lipsesc. Se constată însă probleme pe perioada viiturilor, când datorită precipitaţiilor şi concentrării scurgerilor la nivel microbazinal, apele antrenează în deplasarea lor cantităţi însemnate de deşeuri, substanţe rezultate din degradările organice şi nu în ultimul rând substanţe rezultate ca urmare a aplicării tratamentelor culturilor agricole cu îngrăşăminte chimice şi pesticide.

În cazul precipitaţiilor abundente staţiile de epurare către care sunt dirijate apele pluviale nu mai funcţionează în mod normal, fiindu-le depăşită capacitatea de epurare; în aceste condiţii cantităţile de apă sunt evacuate direct fără a mai fi purificate.

Ca zone sensibile, fără însă a putea atribui definiţia de "zone critice" acestor sectoare, în condiţiile hidrometeorologice precizate anterior, putem considera sectoarele de râu din avalul evacuărilor staţiilor de epurare Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe, Leţ, Covasna (zonele critice din amonte de captarea Bâsca Mare şi captarea Covasna, poluarea apei în aceste puncte poate fi cauzată de exploatările forestiere). Ape subterane

La nivelul judeţului Covasna nu au fost constatate exemplificări de zone critice privind resursele de ape subterane.

3.7. Concluzii

Reţeaua hidrografică existentă la nivelul judeţului Covasna, totalizează 1621 km, din care principalele trei cursuri de apă, Oltul, Buzăul şi Râul Negru însumează aproximativ 300 km. În general, calitatea acestor trei cursuri caracterizează bazinal factorul de mediu "apa", la nivelul întregului judeţ.

Determinările efectuate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Sf.Gheorghe, atât în flux lent cât şi în flux rapid, indică valori ce încadrează aceste cursuri de apă

39

în clasele de calitate I, II şi III (conform Ordinului 161/2006). Categoria a III-a de calitate a apelor este atribuită în special de către grupa nutrienţi. Tabel 3.7-1 Secţiunile de control cele mai reprezentative:

RÂUL SECŢIUNEA CARACTERISTICA SECŢIUNII

Negru Tinoasa Caracterizează apele amonte de zona industrială şi de populaţie densă - zona Tg.Secuiesc

Negru Chichiş Caracterizează apele amonte de confluenţa cu râul Olt în întregul bazin hidrografic al Râului Negru.

Olt Micfalău Caracterizează apele Oltului la intrarea acestora în judeţul Covasna

Olt Araci Caracterizează apele Oltului la ieşirea acestora din judeţul Covasna

Apele râului Buzău, pe teritoriul judeţului Covasna (tronson de 24 km) se încadrează în clasa I de calitate conform Ordinului 161/2006 şi nu există probleme importante demne de exemplificat în privinţa impurificărilor. Monitorizarea calităţii apelor nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent. Datorită fondului natural, unii indicatori de calitate – fier, mangan- specific judeţului Covasna au înregistrat concentraţii mai ridicate, dar fără ca secţiunea respectivă să fie afectat de o sursă de poluare.

Ca urmare a prelucrării datelor putem trage concluzia că cel mai afectat lac de procesul de eutrofizare este lacul Reci. Lacul Pădureni arată mici variaţii sezoniere însă persistă de ani de zile fenomenul de înflorirea apei în luniile iulie, august. Încadrarea anuală în clasele de calitate conform Normativului din 16 februarie 2006, este următoarea: lalcul Belin clasa a III-a, lacul Reci şi Pădureni se încadrează în clasa de calitate a I I- a.

Monitorizarea zonelor umede furnizează date pentru evaluarea stării ariilor protejate şi a fenomenelor biologice şi chimice care au loc la nivelul acestora. Sunt considerate ca o sursă de biodiversitate astfel urmărirea lor a devenit o necesitate.

Bălţile din zona Buffogo sunt urmărite numai din punct de vedere fizico-chimic, componenţa apei nu permite formarea planctonilor, aici nu sau identificat specii, apa încadrându-se în stadiul eutrofic. Apa stagnantă din Micloşoara prezintă variaţii sezoniere normale, calitatea apei încadrându-se în zona ß-mezosaprobă cu stadiul mezotrofic.

Concluziile finale asupra funcţionării staţiilor de epurare orăşeneşti, pe baza datelor prelucrate, sunt următoarele:

Staţiile de epurare orăşeneşti au funcţionat şi în anul 2006 necorespunzător. Analizele lunare arată că indicatorul amoniu este permanent depăşit faţă de

valoarea admisă la toate staţiile de epurare. Probleme curente ce se constată în exploatarea instalaţiilor de purificare a

apei, sunt legate de lipsa reactivilor, neefectuarea întreţinerilor curente, defecţiuni tehnice produse şi neremediate la timp, precum şi uzura fizică avansată.

3. apa 3.1. resursele de apĂ - apmcv-old.anpm.roapmcv-old.anpm.ro/files/apm...

Documents