ministerul mediului Şi pĂdurilor agenŢia ...apmcv-old.anpm.ro/files/apm...
TRANSCRIPT
MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI COVASNA
Raport anual privind starea mediului în
judeţul COVASNA
anul 2011
CUPRINS Raport anual privind starea mediului în România, pe anul 2011
1. PROFIL DE ŢARĂ ................................................................................................1
1.1. Date geografice şi climatice................................................................................1 1.1.1. Relieful şi geologia....................................................................................1 1.1.2. Clima.........................................................................................................4 1.1.3. Demografia..............................................................................................10 1.1.4. Organizarea administrativ teritorială........................................................11 1.1.5. Resursele naturale..................................................................................12 1.1.6. Economia................................................................................................15
2. CALITATEA AERULUI ................................................................................................17
2.1. Emisii de poluanţi atmosferici .........................................................................17 2.2. Calitatea aerului ................................................................................................21 2.3. Poluarea aerului ................................................................................................41 2.4. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu .........................................42 2.5. Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România ...............................42 2.6. Tendinţe...............................................................................................................44
3. APA (dulce) ...................................................................................................................56
3.1. Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri...............................................................56 3.2. Apele de suprafaţă.............................................................................................57
3.2.1. Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare...........................................................................................................57 3.2.2. Calitatea apei lacurilor din România.....................................................59
3.3. Calitatea apei dulci............................................................................................59 3.3.1. Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri............................................................59 3.3.2. Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor..........61
3.4. Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel naţional............................61 3.5. Apa potabilă şi apa de îmbăiere...................................................................... 62
3.5.1. Apa potabilă..........................................................................................62 3.5.2. Apa de îmbăiere ...................................................................................64
3.6. Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate .........................64 3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011............................................. 64 3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate..................65 3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate.......................68
3.7. Poluări accidentale............................................................................................69 3.8. Managementul durabil al resurselor de apă....................................................69
3.8.1. Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din România............69 3.8.2. Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de
apă.......................................................................................................70 4. UTILIZAREA TERENURILOR ...................................................................................71
4.1. Solul................................................................................................................... 71 4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă.............................................................71 4.1.2. Clase de calitate ale solurilor................................................................72 4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România.....................73 4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor.......................................77 4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu..................................78
4.2. Starea pădurilor ................................................................................................79
4.2.1. Fondul forestier naţional.......................................................................79 4.2.2. Funcţia economică a pădurilor.............................................................79 4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic........................................ .80 4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief..........................80 4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor.............................................................80 4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri....................81 4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de
împădurire.............................................................................................81 4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011.......................................82 4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor, sensibilizarea
publicului...............................................................................................82 4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului..................................... 82
4.3. Tendinţe................................................................................................................... 83
5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA ......................................................84 5.1. Ariile naturale protejate.................................................................................84
5.1.1. Arii naturale protejate de interes naţional........................................84 5.1.2. Arii naturale protejate de interes comunitar....................................85 5.1.3. Managementul ariilor naturale protejate în judeţul Covasna.......88
5.2. Tendinţe.............................. ..............................................................................89
6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR .....................................................................91
6.1. Consumul şi mediul înconjurător................................................................... 91 6.2. Resursele materiale şi deşeurile.....................................................................92 6.3. Gestionarea deşeurilor....................................................................................93 6.4. Impact (caracterizare)......................................................................................95 6.5. Presiuni.............................................................................................................96 6.6. Tipuri de deşeuri..............................................................................................97
6.6.1. Deşeuri municipale..............................................................................97 6.6.2. Deşeuri industriale.............................................................................102 6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale.............................................106 6.6.4. Fluxuri de deşeuri...............................................................................107 6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor......................................111
6.7. Planificare (răspuns)......................................................................................113 6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile........................................................113
6.8. Perspective......................................................................................................114 6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile..................................................114
7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ...................................................................................118 7.1. UNFCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice...................................................................................................................118 7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisiilor de GES..................................119 7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în România .................... 120
7.3.1. Creşteri ale temperaturilor .................................................................120 7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii...............................................121 7.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate
de vreme ..............................................................................................122 7.4. Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice................123 7.5. Tendinţe.................................................................................................................125
8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII ....................................................126 8.1. Poluarea aerului şi sănătatea .......................................................................126 8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate ...........................................127
8.2.1. Apa potabilă.............................................................................................127 8.2.2. Apa de îmbăiere .....................................................................................128 8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei.......128 8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu ..................................129 8.5. Mediul şi sănătatea – perspective .................................................................134 8.6. Radioactivitatea mediului ..............................................................................135 8.7. Poluarea fonică şi sănătatea..........................................................................144 8.8. Tendinţe ..........................................................................................................148
1
1. PROFIL DE JUDEŢ 1.1. Date geografice şi climatice 1.1.1. Relieful şi geologia
Judeţul Covasna este aşezat în partea centrală a României, între 45o31` latitudine N – 46o17` latitudine N şi 25 o 27` longitudine E – 26 o 27 ` longitudine E, în interiorul Carpaţilor de curbură, între 480 m şi 1777 m, ocupând o suprafaţa de 3709 kmp.
Relieful judeţului Covasna aparţine unei singure uniţăti de relief – Carpaţii Orientali, în cadrul căreia se disting 8 subuniţăti de relief:
Munţii Harghita situaţi în N -V judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 520 – 1558 m, pantă între 10 –50 %, suprafaţă de 33900 ha (9% din suprafaţa judeţului), au pe teritoriul judeţului Covasna următoarele subdiviziuni: etajul conurilor vulcanice (Cucu, Pilişca, Ciomadu şi Murgu), etajul platoului vulcanic, depresiunea Ozunca –Bixad.
Fig.1.1.1. Munţii Harghita (sursa: APM Covasna)
Munţii Nemirei situaţi în N-E judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 600
– 1640 m, panta între 20 –50 %, suprafaţa de 27600 ha (7%), în cadrul căroră se disting 3 subunităţi: munţii Nemirei care înglobează versanţii din depresiunea Tg.Secuiesc, depresiunea Cărpineni şi Depresiunea Apa Roşie.
Munţii Bodoc situaţi în partea central nordică a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 600 – 1240 m, panta între 20 –50 %, suprafaţă de 40500 ha (11%), sunt delimitaţi spre V, S şi E de depresiuni tectonice (Bixad şi Braşov).
2
Fig. 1. 1.2. Munţii Bodoc (sursa: APM Covasna)
Munţii Baraolt situaţi în partea de V a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă
între 490 – 1019 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 44000 ha (12%), puternic afectaţi de o retea de falii tectonice, rezultând, prin urmare, o serie de subuniţăţi:
a) subunităţi muntoase (Hatod, Sugaş, Ariuşd Dealul Fagului) separate prin depresiuni;
b) subunităţi depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Baţani, Bodoş, Aita Seacă, Aita Medie, Cocoş, Valea Mică, Belin Vale – toate alcătuind culoarul depresionar Baţani – Belin Vale; Iarăş, Debren, Vâlcele);
c) subunităţi depresionare de eroziune (670 m) - reprezintă nişte lărgiri ale unor văi – Hetea şi Valea Zălanului.
Fig.1.1.3. Munţii Baraolt (sursa: APM Covasna)
Munţii Perşani (denumiţi şi Munţii Vârghişului) situaţi în extremitatea vestică
a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsă între 470 – 893 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţa de 7180 ha (2%), au relief mai variat datorită apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare şi magmatite mezozoice.
3
Munţii Vrancei – se întind parţial în partea de E a judeţului, cu altitudinea
medie cuprinsa între 600 – 1777 m (vf. Lăcăuţ), pantă între 20 –50 %, suprafaţă de 40350 ha (11%). Din această grupă fac parte următorii munţi: Breţcului, Lăcăuţ – Goru, Lepşei şi Caşinului.
Munţii Buzăului se întind parţial în partea de Sud a judeţului, cu altitudinea
medie cuprinsă între 550 – 1411 m, pantă între 20 –50 %, suprafaţă de 70750 ha (19 %). Din această grupă, în judeţul Covasna se întâlnesc următorii munţi: Munţii Întorsurii care au întinderea cea mai însemnată şi cuprind Depresiunea Întorsura Buzăului, Depresiunea Cireş – Dărnău şi Depresiunea Comandău; Munţii Tătaru, Munţii Podu Calului şi Munţii Penteleu.
Depresiunea Braşov, unitate de relief cu cea mai mare pondere din judeţul
Covasna, ocupând 107000 ha (29 %), altitudinea medie cuprinsă între 470 – 670 m, pantă între 1 –10 %. În cadrul depresiunii formele de relief sunt dispuse concentric şi etajat, în partea de jos întâlnindu-se luncile largi ale râurîlor Olt, Râul Negru şi Cormoş precum şi şesurile aluviale cu exces de umiditate freatic (şesul Chichişului, şesul Brateşului).
Următoarea treaptă de relief este a teraselor (lacustre în cele mai multe cazuri) şi apoi a teraselor lacustre cu aspect de dealuri. Un tip de relief aparte îl constitue relieful de dune, ondulat, din stânga Râului Negru (între Reci şi Surcea).
Depresiunea Braşov este un ansamblu de compartimente care comunică prin “porţi”, fiecare din aceste compartimente constituind o adevarată depresiune. Astfel deosebim următoarele compartimente: depresiunea Baraolt (compartiment vestic), depresiunea Bârsei (sectorul Araci-Ariuşd), depresiunea Sf.Gheorghe - compartiment central dominat de întinse terase lacustre ce alcătuiesc Câmpul Frumos şi Câmpul Ilienilor şi de şesul aluvial; Depresiunea Tg.Secuiesc, compartiment estic cu întinderea cea mai mare, dominat de şesurile Brateşului şi Estelnicului şi de câmpurile de terase lacustre din dreapta râului Negru, de la Lunga până la Moacşa. Geologie
Din punct de vedere geologic judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientali, a cărei evoluţie, desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze de activitate vulcanică şi eroziune, a determinat complexitatea structurală şi petrografia.
Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului şi paleogen – neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene şi extremitatea vestică a zonei cristalino -mezozoice, care se suprapun reliefului muntos) şi cuaternarului (zona depresiunilor posttectonice Braşov şi Întorsura Buzăului).
În ansamblu, formaţiunile geologice de suprafaţă din judeţul Covasna sunt reprezentate de:
1. roci eruptive - 31.232 ha (9% dîn suprafaţa judeţului) 2. roci sedimentare mezozoice - 145.028 ha (39%) 3. roci sedimentare paleogene - 71.680 ha (19%) 4. roci sedimentare cuaternare - 122.960 ha (33 %)
4
Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii Carpatice muntoase care în acest sector are 3 subuniţăti:
a) subunitatea de fliş (munţii din sudul Carpaţilor Orientali) b) subunitatea neovulcanică (munţii Harghita) c) subunitatea depresiunilor intra-montane - tectonice (Depresiunea Braşov)
1.1.2. Clima
Judeţul Covasna se încadrează în zona climatică temperat – continentală, cu influenţe oceanice din vest. Resursele climatice au o distribuţie neuniformă datorită diversităţii condiţiilor fizico – geografice din judeţ.
În anul 2011, la staţiile meteo din judeţul Covasna s-au înregistrat următoarele date:
5
Tabelul 1.1.2.1. Date climatice la nivelul anului 2011 pentru judeţul Covasna
Staţia meteo
2011
Temperatura medie
anuală (ºC)
Temperatura maximă anuală
(ºC)
Temperatura minimă anuală
(ºC)
Cantitatea anuală de precipitaţii
(mm)
Nebulozitatea medie anuală
(zecimi)
Presiunea medie
anuală (mb)
Viteza medie anuală a
vântului (m/s)
Baraolt 7.8 32.0 -22.4 650.2 6.1* 960.2 ---- Înt. Buzăului 6.3 30.2 -26.8 573.0 5.3 937.8 1.9
Lăcăuţi 1.9 22.2 -17.4 812.1 5.8 819.0 4.7 Sf. Gheorghe 7.5 32.3 -23.8 444.3 5.7* 957.1 1.5 Tg. Secuiesc 7.0 31.7 -23.5 447.1 5.6 951.8 1.4
* medii calculate din 3 termene de observaţie (sunt lipsă observaţiile de la ora 00 UTC)
Sursa: Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu
6
Dynamic evolution of average air temperature by decades Baraolt Area
8.1
7.7
7.5
7.3
7.3
7.4
6.8 7.0 7.2 7.4 7.6 7.8 8.0 8.2 8.4
1961-1990
1961-1970
1971-1980
1981-1990
1991-2000
2001-2010
Dec
ade
°C
Dynamic evolution of average air temperature by decades Tg. Secuiesc Area
7.7
7.1
6.8
6.8
6.8
6.8
6.2 6.4 6.6 6.8 7.0 7.2 7.4 7.6 7.8
1961-1990
1961-1970
1971-1980
1981-1990
1991-2000
2001-2010
Dec
ade
°C
În cadrul proiectului European „WATER CoRe – Deficitul de apă şi seceta; acţiuni coordonate în regiunile Europene”, derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna în parteneriat cu alte 13 instituţii similare din Uniunea Europeană, Administraţia Naţională de Meteorologie, unul dintre partenerii proiectului, a făcut o analiză a evoluţiei, pe decade, a temperaturilor medii anuale ale aerului din perioada 1961 – 2010, înregistrate la staţiile meteo din judeţul Covasna, care este prezentată în graficele şi tabelele următoare:
Fig. 1.1.2.2. Dinamica evoluţiei temperaturii medii a aerului, pe decade în zona Baraolt, în perioada 1961-2010
Fig. 1.1.2.3. Dinamica evoluţiei temperaturii medii a aerului, pe decade în zona Tg. Secuiesc, în perioada 1961-2010
Decade Temperatura medie anuală
(°C) 1961-1990 7.4 1961-1970 7.3 / -0.1 1971-1980 7.3 / -0.1 1981-1990 7.5 / +0.1 1991-2000 7.7 / +0.3 2001-2010 8.1 / +0.7
Decade Temperatura medie anuală
(°C) 1961-1990 6.8 1961-1970 6.8 1971-1980 6.8 1981-1990 6.8 1991-2000 7.1 / +0.3 2001-2010 7.7 / +0.9
7
Dynamic evolution of average air temperature by decades Intorsura Buzaului Area
6.9
6.4
6.1
5.9
6.1
6.0
5.4 5.6 5.8 6.0 6.2 6.4 6.6 6.8 7.0
1961-1990
1961-1970
1971-1980
1981-1990
1991-2000
2001-2010
Dec
ade
°C
7,2
7,3
7,1
7,3
7,9
6,6 6,8 7,0 7,2 7,4 7,6 7,8 8,0
1971-1990
1971-1980
1981-1990
1991-2000
2001-2010
°C
Dec
ade
Dynamic evolution of average air temperature by decades Sf. Gheorghe Area
Fig. 1.1.2.4. Dinamica evoluţiei temperaturii medii a aerului, pe decade în zona Întorsura Buzăului, în perioada 1961-2010
Fig. 1.1.2.5. Dinamica evoluţiei temperaturii medii a aerului, pe decade în zona Sf. Gheorghe, în perioada 1961-2010
Decade Temperatura medie anuală
(°C) 1961-1990 6.0 1961-1970 6.1 / +0.1 1971-1980 5.9 / -0.1 1981-1990 6.1 / +0.1 1991-2000 6.4 / +0.3 2001-2010 6.9 / +0.9
Decade Temperatura medie anuală
(°C) 1971-1990 7.2 1971-1980 7.3/ +0.1 1981-1990 7.1/ -0.2 1991-2000 7.3 / +0.1 2001-2010 7.9 / +0.7
8
Arie secetoasă
(<600 l/mp /an)
- Tg. Secuiesc
- Sf. Gheorghe
Fig. 1.1.2.6. Medii multianuale a cantităţilor anuale de precipitaţii, perioada 1961 -2011 În graficele următoare este prezentată dinamica evoluţiei cantităţilor anuale de precipitaţii, în zonele, Baraolt, Tg. Secuiesc, Întorsura Buzăului şi Sf. Gheorghe de-a lungul perioadei 1961-2010
Fig. 1.1.2.7. Dinamica evoluţiei cantităţilor anuale de precipitaţii în zona Baraolt (1961-2010)
Dynamic evolution of annual rainfall amount / 1961 - 2010 Baraolt Area
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
YEAR
mm
Rainfall amount Linear trend
9
Fig. 1.1.2.8. Dinamica evoluţiei cantităţilor anuale de precipitaţii în zona Tg.Secuiesc
(1961-2010)
Fig. 1.1.2.9. Dinamica evoluţiei cantităţilor anuale de precipitaţii în zona Întorsura
Buzăului (1961-2010)
Dynamic evolution of annual rainfall amount / 1961 - 2010 Targu-Secuiesc Area
0
100200
300
400500
600
700800
900
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
YEAR
mm
Rainfall amount Linear trend
Dynamic evolution of annual rainfall amount / 1961 - 2010 Intorsura Buzaului Area
0100200300400500600700800900
1000
1961
1963
1965
1967
1969
1971
1973
1975
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
YEAR
mm
Rainfall amount Linear trend
10
Fig. 1.1.2.10. Dinamica evoluţiei cantităţilor anuale de precipitaţii în zona Sf.Gheorghe
(1977-2010) Conform datelor furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie lunile secetoase din decada 2001-2010 în comparaţie cu perioada de referinţă 1961-1990, pentru zona Baraolt este luna aprilie ( -6,3%), pentru zona Tg. Secuiesc este luna februarie (-14.2%), pentru zona Întorsura Buzaului este luna mai (-13,5%), iar pentru zona Sf. Gheorghe este luna august (-20,8%). Tot din datele furnizate de Administraţia Naţională de Meteorologie, reiese că lunile ploioase din decada 2001-2010 în comparaţie cu perioada de referinţă 1961-1990, pentru zona Baraolt este luna octombrie (+58.5%), pentru zona Tg. Secuiesc este luna decembrie (+31.8%), pentru zona Întorsura Buzaului este luna octombrie (+40.2%), pentru zona Sf. Gheorghe este luna octombrie (+70.4%). 1.1.3. Demografia Potrivit rezultatelor recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a judeţului Covasna a fost de 206,3 persoane, din care: 198,2 mii au fost persoane prezente, iar 8,1 mii temporar absente. Din totalul populaţiei stabile 98,2 mii persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipii şi oraşe (47,6%), iar 108,1 mii persoane locuiau în comune (52,4%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei stabile, judeţul Covasna se situează pe locul 41 în ierarhia judeţelor.
Dynamic evolution of annual rainfall amount / 1977 - 2010 Sfantu-Gheorghe Area
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1977
1979
1981
1983
1985
1987
1989
1991
1993
1995
1997
1999
2001
2003
2005
2007
2009
YEAR
mm
Rainfall amount Linear trend
11
Tabelul 1.1.3. Distribuţia populaţiei stabile pe principalele localităţi ale judeţului TOTAL JUDEŢ - 206261 persoane din care, în localitatea:
Municipiul Sfântu Gheorghe 54312 Municipiul Târgu Secuiesc 18082
Oraşul Baraolt 8567 Oraşul Covasna Secuiesc 9909 Oraşul Întorsura Buzăului 7319
Sursa: Comisia Judeţeana pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor, Judeţul Covasna Structura etnică a populaţ iei stabile a judeţ ului Covasna, la recensământul din octombrie 2011, relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile a judeţului, 45,6 mii persoane (22,09%) s-au declarat români, 151,8 mii persoane (73,59%) s-au declarat maghiari şi 8,2 mii persoane (3,99%) s-au declarat rromi (ţigani). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 0,2 mii persoane, reprezentând 0,13% din populaţia stabilă a judeţului. 1.1.4. Organizarea administrativ teritorială Judeţul Covasna este compus din 2 municipii, 3 oraşe şi 40 de comune. Municipii:
• Sfântu Gheorghe (reşedinţa judeţului) • Târgu Secuiesc
Oraşe:
• Baraolt • Covasna • Întorsura Buzăului
Comune
• Aita Mare • Arcuş • Barcani • Băţani • Belin • Bixad • Bodoc • Boroşneu Mare • Brăduş • Brateş
• Breţcu • Catalina • Cernat • Chichiş • Comandău • Dalnic • Dobârlău • Estelnic • Ghelinţa • Ghidfalău
• Hăghig • Ilieni • Lemnia • Malnaş • Mereni • Micfalău • Moacşa • Ojdula • Ozun • Poian
• Reci • Sânzieni • Sita Buzăului • Turia • Vâlcele • Valea Crişului • Valea Mare • Vârghiş • Zăbala • Zagon
12
1.1.5. Resurse naturale
Capitalul natural reprezintă totalitatea sistemelor ecologice naturale şi seminaturale care se autoîntreţin şi se dezvoltă. Din punct de vedere al modului de funcţionare şi al duratei de regenerare, toate tipurile de resurse produse de capitalul natural, biologice, de apă, sol, combustibili fosili, mineralele şi materia primă pentru lucrările de construcţii (nisip şi pietriş) sunt regenerabile. Totuşi, scara de timp geologică la care se produce materia primă pentru construcţii şi formarea combustibililor fosili şi a mineralelor, face ca aceste resurse să fie considerate ca neregenerabile. 1.1.5.1. Resurse naturale neregenerabîle
Favorizat de o aşezare centrală pe teritoriul României, judeţul Covasna cuprinde o importantă suprafaţă din depresiunea Braşovului, care este intens folosită în scopuri agricole. Această zonă depresionară este înconjurată de înalţimi muntoase cu altitudini mijlocii, acoperite de păduri întinse, care alcătuiesc un bogat fond de exploatare forestieră. Pe langă resursele naturale de la suprafaţa solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul acestei regiuni geografice, dominat de depozite sedimentare ale flisului cretacic, de formaţiunile dure ale reliefului vulcanic şi depozitele cuaternare, deţine importante rezerve de roci utile necesare atât în industrie cât şi în lucrarile de construcţie. Principalele zăcăminte minerale din judeţul Covasna sunt: A. Zăcăminte de lignit
Cele mai importante zăcăminte de lignit se găsesc în bazinul carbonifer Baraolt. Aici au funcţionat minele Baraolt I Est, Baraolt II Est, Cariera Bodoş, Racoş Sud, iar în apropiere de municipiul Sf. Gheorghe, cariera Valea Crișului. Cu exceptia carierei Racos, activitatea de exploatare a resurselor de cărbune în minele și carierele din județul Covasna este oprită, acestea aflându-se în programe de reconstrucţie ecologică. B. Zăcăminte de andezit – le întâlnim în partea sudică a munţilor Harghita precum şi în nord-estul munţilor Bodoc, sub formă de curgeri de lavă consolidată, cu aspect masiv, de stâlpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face în cele şase cariere de pe Valea Oltului, situate între Bixad şi Malnaş – Băi. În aceste cariere se exploatează andezite bazaltice de culori variate. Din punct de vedere mineralogic complexul de roci andezitice este alcătuit din andezite cenuşii compacte în bază, andezite cenuşiu violacee fisurate mai sus, apoi urmează andezite alterate, iar la suprafaţă, depozite deluviale din argilă şi argilă nisipoasă cu fragmente de rocă. În anul 2011 s-au exploatat în principal zăcăminte de andezit de către S.C. Carb SA, SC Carpat Agregate S.A. S.C. Lafarge S.A., S.C.Exploconstruct S.A.
13
Fig. 1.1.5.1. Carieră andezit Bixad
C. Zăcăminte de argilă – un zăcământ mai important se află la Bodoc de unde se exploatează argilă folosită la fabricarea cărămizilor – 15.000 t/an – de SC Siceram SRL. D. Zăcăminte de nisip şi pietriş – se exploatează în cariera de la Zoltan, cariera Olteni, balastierele de la Ghidfalău, Chilieni, Coşeni, Araci, Baraolt, Comandău, Malnaş, Sf.Gheorghe, Bodoc. În cariera de la Őrkő - Sf. Gheorghe se exploatează gresie calcaroasă, circa 20 000 t/an. E. Zăcăminte de petrol Singurul zăcământ de petrol din judeţul Covasna se află în zona Ghelinta, pe urmatorul amplasament:longitudine: 26˚7′30′′-26˚22′30′′, latitudine: 45˚55′-46˚00′. Acesta este cantonat pe o structura geologică ce aparţine Oligocenului autohton al unităţii marginale a flişului paleogen din Carpaţii Orientali. Roca rezervor este de natura calcaroasă şi reprezintă flancuri de anticlinal. Exploatarea zăcământului a fost iniţiată în anul 1969 ajungându-se la un numar de 49 sonde pe o suprafaţă de 4 kmp. În momentul de faţă funcţionează parcul 1 cu 28 sonde, cu o producţie de 28 to/zi şi parcul 5 cu 4 sonde cu o producţie de 1,8 to/zi. 1.1.5.2. Resurse naturale regenerabile din judeţul Covasna
Resursele naturale regenerabile ale judeţului Covasna sunt reprezentate de: resursele de apă de suprafaţă (râuri, lacuri), apele subterane, solul, fauna, flora, pădurile şi de o categorie aparte de resurse şi anume, apele minerale (carbogazoase, sulfuroase, feruginoase, etc).
14
Fig.1.1.5.2.Pădure Munţii Bodoc
Aceste resurse pot fi folosite pe termen nelimitat dacă sunt folosite raţional. Exploatarea acestora într-un regim care depăşeşte regimul lor natural de regenerare duce la diminuarea şi în cele din urmă la epuizarea lor.
Resursa de apă a judeţului provine din apele de suprafaţă şi din apele subterane, în regim natural şi amenajat. Judeţul Covasna este amplasat în bazinul mijlociu al râului Olt şi, într-o mică măsură, în bazinul inferior al Siretului. Astfel, principala resursă de apă pentru judeţ este râul Olt care străbate partea centrală şi vestică a judeţului, pe o lungime de 150 km. Afluenţii principali ai Oltului sunt: râul Negru, care străbate jumătatea estică a judeţului de la NE spre SV pe o lungime de 106,3 km, Baraoltul şi Cormoşul. Râurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt Buzăul cu afluentul Bâsca Mare în sud estul judeţului şi Oituzul (afluent al Trotuşului), în nord-estul judeţului. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 –0,70 km/kmp în Depresiunea Braşov şi de 0,60 –0,80 km/kmp în munţi.
O resursă naturală importantă care califică judeţul Covasna alături de judeţul Harghita pe primul loc din ţară, o reprezină izvoarele de ape minerale pe care le întalnim pe toată raza judeţului (Balvanyos, Bixad, Malnaş –Băi, Bodoc, Şugaş-Băi, zona Covasna, Poian).
Resursa de sol a judeţului este la fel de importantă ca şi resursele de ape. Din suprafaţa totală a judeţului, 50% reprezintă suprafaţa agricolă, 47 % pădurile şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră şi 3 % alte categorii de terenuri. Vegetaţia este variată fiind reprezentată de păduri de foioase şi răsinoase, păşuni şi fâneţe:
15
.
Repartitia suprafetelor in judetul Covasna
50%47%
3%
Terenuri agricolePaduri si vegetatie forestieraAlte terenuri
Figura I.2.2.1 Repartiţia terenurilor
Tot în categoria resurselor naturale regenerabile intră şi flora şi fauna, care pe
raza judeţului Covasna este foarte bine reprezentată. Dintre speciile de plante sălbatice valorificate economic în judeţ enumerăm: plante medicinale (podbal, păpădie, tei, muguri de brad şi pin, sunătoare, salcâm, salvie, afin, cruşân, cimbrişor) fructe de pădure (frăguţe, afin, zmeură, mure, măceşe, mere şi pere pădureţe, castan porcesc, ghindă).
Fauna este bogată în specii, unele ocrotite, cum ar fi ursul şi râsul, iar altele de interes cinegetic cum sunt cerbul, căpriorul, mistreţul, iepurele, etc.
1.1.6. Economia 1.1.6.1. Date generale privind economia
Produsul intern brut realizat la nivelul judeţului Covasna în anul 2008 însumează 3993,2 milioane lei preţuri curente. Structura acestuia relevă predominanţa sectorului serviciilor şi a industriei (49,2% respectiv 30,5% din total), cota agriculturii fiind de 14,3% din PIB, iar cea a sectorului construcţiilor de 6,0%. Tabel 1.1.6.1.1. Valoarea şi structura produsului intern brut al judeţului Covasna
UM 1998 2000 2005 2008 Produsul intern brut Mil lei preturi
curente 413,3 891,0 2541,8 3993,2 Structura VAB Agricultura % 27,1 27,4 18,0 14,3 Industrie % 33,0 32,1 31,6 30,5 Construcţii % 4,1 2,2 3,8 6,0 Servicii % 35,8 38,3 46,6 49,2
PIB/ locuitor Euro PCS 5493 6715 8826 PIB/loc. în raport cu media naţională
% 105,7 107,2 85,0 74,8
PIB/loc. în raport cu media europeană
% 28,5 29,9 29,2 35,2
Sursa: Agenţia Dezvoltare Regională Centru, Plan Dezvoltare Regională
16
Produsul intern brut/ locuitor la nivelul județului Covasna a atins 8826 euro PCS (euro la paritatea puterii de cumpărare standard), valoare sensibil mai mică decât cea a indicatorului la nivel naţional (12000 euro PCS). Comparativ cu alte state europene, PIB/locuitor la nivelul judeţului Covasna ajunge la doar 35,2% din media europeană. Acest raport a avut o creştere mai lentă în ultimii 10 ani, datorită ritmului scăzut de creştere economică înregistrat în judeţul Covasna.
1.1.6.2. Numărul şi structura întreprinderilor
Unităţile economice locale active din judeţul Covasna, după activitatea
principală şi clasa de mărime, în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor: Tabel 1.1.6.2.1. Unităţile economice locale active
Total din care 0-9 sal. 10-49 sal. 50-249 sal. peste 250
sal. Total 734 4125 502 93 14
Agricultura, silvicultura 13 179 27 7 0 Industria extractivă 2 7 4 1 0 Industria prelucrătoare 97 584 150 50 13 Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1 3 3 0 Construcţii 36 371 54 11 0 Comerţ 809 1649 149 10 1 Hoteluri şi restaurante 58 226 30 20 0 Transporturi şi comunicaţii 77 333 37 7 0 Intermedieri financiare 1 30 1 0 0 Tranz. imobiliare şi alte servicii 23 588 34 1 0 Învăţământ 1 29 2 0 0 Sănătate si asistenţă socială 9 44 5 0 0 Alte activităţi 1 84 6 1 0
Sursa: Institutul Naţional de Statistică Notă: Sunt incluse doar entităţile comerciale cu activitate economică
nefinanciară, organizate ca: societăţi comerciale, regii autonome, societăţi cooperatiste, societăţi agricole.
La finele anului 2011, în judeţul Covasna existau 4734 firme active, 87,1% dintre acestea încadrându-se în clasa microîntreprinderilor, 10,6% în clasa întreprinderilor mici, 2,0% în cea a întreprinderilor mijlocii şi doar 14 firme (0,3% din total), se situau în categoria întreprinderilor mari.
Predomină firmele având ca activitate principală comerţul (peste 38% din total), urmate de cele din industria prelucrătoare (16,8%) şi de cele din sectorul tranzacţiilor imobiliare şi serviciilor pentru întreprinderi (13,2%). 13 din cele 14 firme mari, cu peste 250 salariaţi, activează în industria prelucrătoare şi una în domeniul comerţului.
Exceptând sectorul producerii şi distribuţiei energiei electrice, a apei şi a gazului, celelalte domenii înregistrează ponderi ale întreprinderilor mici şi microîntreprinderilor de peste 90% din numărul de firme la nivel de ramură.
17
2. CALITATEA AERULUI 2.1 Emisii de poluanţi atmosferici 2.1.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant
Prin combinarea oxizilor de sulf precum şi a oxizilor de azot cu vaporii de apă din atmosferă se formează acizii sulfurici sau acizii azotici, şi care putând fi transportaţi la distanţe mari de locul originar producerii, pot precipita sub formă de ploaie. Ploaia acidă este în prezent un important subiect de controversă datorită acţiunii sale pe areale largi şi posibilităţii de a se răspândi şi în alte zone decât cele iniţiale formării. Între interacţiunile sale dăunatoare se numără: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole şi a plantaţiilor forestiere, ameninţarea speciilor de animale terestre dar şi acvatice, deoarece puţine specii pot rezista unor astfel de condiţii, deci în general distrugerea ecosistemelor.
Problema poluării acide îşi are începuturile în timpul revoluţiei industriale, şi efectele acesteia continuă să crească din ce în ce mai mult. Severitatea efectelor poluării acide a fost de mult recunoscută pe plan local, exemplificată fiind de smog-urile acide din zonele puternic industrializate, dar problema s-a ridicat şi în plan global.
Efectele distructive a ploii acide au crescut mai mult in ultimele decenii. Zona care a primit o atenţie deosebită din punct de vedere al studierii sale, o reprezintă Europa nord-vestică. În 1984, de exemplu, raporturi privind mediul ambiant indică faptul că aproape o jumătate din masa forestieră a Pădurii Negre din Germania, a fost afectată de ploi acide. Nord-estul Statelor Unite şi estul Canadei au fost de asemenea afectate în special de această formă de poluare.
Emisiile industriale au fost învinuite, ca fiind cauza majoră a formării ploii acide. Datorită faptului ca reacţiile chimice ce decurg în cadrul formării ploii acide sunt complexe şi încă putin inţelese, industriile au tendinţa să ia măsuri împotriva ridicării gradului de poluare a acestora, şi de asemenea s-a încercat strângerea fondurilor necesare studiilor fenomenului, fonduri pe care guvernele statelor în cauză şi-au asumat răspunderea să le suporte. Astfel de studii eliberate de guvernul Statelor Unite în anii ’80, implică industria ca fiind principala sursă poluantă ce ajută la formarea ploii acide în estul Statelor Unite şi Canada. În 1988 o parte a Natiunilor Unite, Statele Unite ale Americii şi alte 24 de naţiuni au ratificat un protocol ce obligă stoparea ratei de emisie în atmosferă a oxizilor de azot, la nivelul celei din 1987. Amendamentele din 1990 la Actul privind reducerea poluării atmosferice, act ce a fost semnat înca din 1967, pun în vigoare reguli stricte în vederea reducerii emisiilor de dioxid de sulf din cadrul uzinelor energetice, în jurul a 10 milioane de tone pe an până pe data de 1 ianuarie, 2000. Această cifră reprezintă aproape jumătate din totalul emisiilor din anul 1990.
Studii publicate în 1996 sugerează faptul că, pădurile şi solul forestier sunt cu mult mai afectate de ploaia acidă decât se credea prin anii ’80, şi redresarea efectelor este foarte lentă. În lumina acestor informaţii, mulţi cercetători cred că amendamentele din 1990 în vederea reducerii poluării şi a purificări aerului, nu vor fi suficiente pentru a proteja lacurile şi solurile forestiere de viitoarele ploi acide.
Emisiile de substanţe acidifiante, în principal SOx şi NOx, în judeţul Covasna, au depins în mare măsură de tipul combustibililor utilizaţi. Folosindu-se în principal gazul metan, care conţine cantităţi foarte mici de sulf şi cantităţile de oxizi de sulf sunt diminuate.
18
Nivelul emisiilor a fost inventariat prin metoda CorinAir 95. Tabel nr. 2.1.1.1
2.1.2. Emisii de compuşi organici volatili nemetalici Nivelul emisiilor de compuşi organici volatili nemetanici a fost inventariat prin metoda CorinAir 95, şi este în scădere faţă de anul precedent. Principalele surse de emisie pentru compuşii organici volatili nemetanici sunt procesele de producţie, instalaţiile rezidentiale, traficul rutier, şi emisiile directe din sol.
Tabel nr. 2.1.2.1
2.1.3. Emisii de metale grele
Poluanţii toxici sistemici de tipul metalelor grele, îşi exercită acţiunea asupra diferitelor organe şi sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substanţei în cauză. Răspândirea lor în mediu este din ce în ce mai mare şi foarte important este faptul că se cumulează în mediu si organismul uman cu posibilitatea de a produce în mod insidios alterări patologice grave. 2.1.4. Emisii de plumb
Emisiile de plumb provin din procesele de ardere a combustibililor, în mare
măsura din traficul rutier.
Poluant UM Valoarea
CO2 Kg/an 18.292.382,06
SO2 Kg/an 1296.378
CH4 Kg/an 1680.58
CO Kg/an 40747.38
N2O Kg/an 915.68
TSP Kg/an 19408.86
NOX Kg/an 51483.8
Denumire indicator UM Valoarea
NMVOC Kg/an 347072,9
19
Emisiile de Pb, s-au redus semnificativ, datorită eliminării acestuia din benzină, deoarece un aport deosebit îl avea utilizarea combustibililor aditivaţi cu derivaţi de plumb. 2.1.5. Emisii de poluanti organici persistenti
Substanţele chimice care persistă în mediul înconjurãtor, se bioacumulează în organismele vii şi prezintă riscul de a cauza efecte adverse asupra sănătăţii umane şi mediului. Poluanţii Organici Persistenti (POP) pătrund în lanţul trofic, având posibilitatea de a trece de la mamă la copil prin placentă şi laptele matern. Cele mai importante categorii de POP-uri sunt: pesticidele (aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex si toxafen), substanţele chimice industriale (hexaclorbenzen -HCB, bifenilipoliclorurati - BPC) şi produsele secundare, dioxinele şi furanii.
În ultimele decenii, odată cu mărirea numărului şi necesităţilor populaţiei, se înregistrează o creştere puternică a producerii diferitelor substanţe si articole sintetice în componenţa cărora intră compuşii chimici care, în cursul fabricării sau utilizării, prezintă un pericol mare pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul ambiant. Plus la aceasta, începând cu mijlocul secolului trecut, în domeniul agrar, a sporit considerabil utilizarea pesticidelor, aplicarea intensivă a lor, ce provoacă efecte toxice asupra tuturor fiinţelor vii.
O grupă deosebit de periculoasă a compuşilor menţionaţi o prezintă poluanţii organici persistenţi (POP) care se utilizează în industrie şi în agricultură şi în unele cazuri, se generează secundar în cadrul unor procese industriale şi poate rezultata în urma arderii.
POP-urile prezintă un pericol extrem de mare din următoarele cauze: • se menţin în mediul ambiant până la descompunerea parţială sau
completă un timp foarte lung; • se transportă la distanţe enorme de la sursă; • se depun în ţesuturile organismelor vii (mai ales în grăsimi), unde
ajung odată cu hrana, apa, aerul inspirat; • posedă o acţiune toxică puternică asupra organismelor vii.
Principalele consecinţe ale acţiunii POP-urilor asupra organismelor omului şi
animalelor sunt: mărirea riscului de îmbolnăvire de cancer; dezvoltarea anormală, fertilitate scăzută, slăbirea imunităţii, ce conduce la sporirea îmbolnăvirilor; micşorarea capacităţilor intelectuale.
Doisprezece poluanti organici persistenţi (POP), care posedă efecte toxice şi influenţează negativ sănătatea organismelor vii, au fost identificate, acestea fiind:
• Pesticide: aldrina, mirex, dieldrina,clordan, DDT,toxafena, heptaclor andrina
• Substante chimice industriale: hexaclorbenzol (se utilizeaza si in calitate de pesticid), BPC (bifenili policlorice)
• Produse secundare extrem de toxice: dioxine, furane
O influenţă deosebit de puternică POP-urile o exercită asupra embrionului, fătului şi copiilor mici.
Toate cele expuse mai sus sunt o dovadă a existenţei unui pericol real care afectează mediul ambiant, sănătatea generaţiilor prezente şi viitoare. De aceea, tot
20
mai mult se evidenţiază necesitatea acută de a lichida sau minimaliza acţiunile negative ale POP-urilor asupra biosferei.
Alte surse de poluare cu POP sunt reprezentate de activităţi cum sunt :
• arderea combustibilului,
• lemnului, deşeurilor industriale şi spitaliceşti,
• procese termice ale industriei metalurgice,
• transportul, depozitele de carburanţi şi substanţe chimice,
• electrotransformatoare,
• aplicarea intensivă a pesticidelor.
Convenţia de la Stocholm privind poluanţii organici persistenţi prevede următoarele:
I. Măsuri pentru reducerea sau lichidarea rezultatelor proceselor de utilizare sau de fabricare a POPs.
II. Măsuri pentru reducerea sau lichidarea consecinţelor proceselor neintenţionate (secundare de producere)
III. Măsuri pentru reducerea sau lichidarea depozitelor şi deşeurilor ce conţin poluanţi organici persistenţi
2.1.6. Emisii de hidrocarburi aromatice policiclice
Ponderea emisiilor este reprezentată de procesele de combustie din sectorul rezidenţial urmate de procesele de producţie.
Hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) sunt un grup de substanţe chimice ce se regăsesc în materia solidă activă (în fum sau în funingine) emisă prin arderea gunoaielor în gospodării.
Aceste hidrocarburi rezultă din arderea incompletă a anumitor materiale. Unele PAH determină apariţia cancerului. 2.1.7. Emisii de bifenili policlorurati
Principala sursă de emisie a bifenililor policloruraţi este reprezentată de incinerarea deşeurilor.
Bifenilii policloruraţi şi alţi compuşi similari sunt uleiuri sintetice, fiind utilizaţi în scop industrial.
Sunt utilizaţi la fabricarea de transformatori, condensatori, vopsele, materiale plastice, foiţă, cerneală, ruj de buze.
Din anul 1976 fabricarea lor a fost interzisă în SUA şi ulterior şi în alte ţări, după descoperirea impactului negativ asupra sănătăţii şi mediului. Cu toate acestea bifenilii policloruraţi deja contaminaseră planeta.
Unii compuşi aparţin substanţelor care au efecte similare dioxinei, ce dăunează sănătăţii oamenilor şi animalelor, acţionând asupra dezvoltării sistemului hormonal al acestora.
21
2.1.8. Emisii de hexa clorbenzen
Hexaclorbenzenul este o substanţă toxică, periculoasă pentru om. La adulţi doza letală este estimată la 0,13 mg/kg greutate corporală.
Oamenii, care au îngerat seminţe tratate, suferă de următoarele simptome: leziuni cutanate fotosensibile, hiperpigmentare, colici, slăbiciune severă, debilitate, dermatoze, efectele nocive apar asupra reproducerii şi a aparatului genital.
Substanţa trece prin placentă de la mamă la făt şi apare în laptele matern. Mortalitatea sugarilor poate ajunge la 95%. Hexaclorbenzenul a fost găsit în orice tip de hrană, el poate fi dăunător prin inhalare sau ingurgitare.
Este foarte răspândit în mediu datorită mobilităţii (poate fi transportat în atmosferă pe distante lungi) şi stabilităţii sale chimice; astfel ca a fost detectat în aer, apă, sedimente, solul şi organismele din toată lumea. El este o substanţă bioacumulativă, prezentând o toxicitate mare faţă de organismele acvatice.
HCB este foarte persistent, perioada de înjumătăţire în sol este estimată între 3-22 ani, timp suficient pentru a fi bioconcentrat în organisme.
Prezenţa emisiilor de HCB se înregistrează în sectoarele “arderi în industria de prelucrare“ şi “procese de producţie“, sectoare slab reprezentate la nivelul judeţului .
2.2 Calitatea aerului
2.2.1 Măsurători manuale Pe parcursul anului 2011, calitatea aerului la nivelul judeţului Covasna a fost
monitorizată prin măsurători orare şi/sau zilnice în 2 puncte de măsurare: • un punct de prelevare existând la sediul APM Covasna din municipiul
Sf.Gheorghe • un punct făcând parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii
aerului Datorită mărimii judeţului Covasna, precum şi a inexistenţei industriei
poluatoare şi a centralelor termice se prelevează probe de aer (manual) numai în municipiul Sf. Gheorghe la sediul APM Covasna, în cadrul laboratorului, unde se urmăresc indicatorii NH3, NO2 şi SO2. Tabelul nr. 2.2.1.1 Calitatea aerului ambiental
Judeţ Oraş Staţia Tipul Staţiei
Tip poluant
Nr. Determ/
an
Concentraţia Frecvenţa depăşirii VL sau CMA
Observaţii medie anuală UM
Cov
asna
Sf. Gheorghe
1
Man
uală
SO2
365
1,16
µg/m3 0 NO2 1,22
NH3 4,34 2 P. sed 12 7,12
g/m
2 /30
zile
0 Tg. Secuiesc 3
Man
ual
ă P. sed 12 9,14
Covasna 1 P. sed 12 6,79
22
Judeţ Oraş Staţia Tipul Staţiei
Tip poluant
Nr. Determ/
an
Concentraţia Frecvenţa depăşirii VL sau CMA
Observaţii medie anuală UM
Baraolt 2 P.sed. 12 6,03 Înt.
Buzăului 1 P. sed 12 5,70
Zăbrătău 1 P. sed 12 10,22 Tabel nr. 2.2.1.2 Valori medii anuale de NO2 prin metoda manuală
NO2 media anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sf.Gheorghe 0,01 0,82 1,64 10,1 2,52 1,15 3,00 2,63 1,22
Tabel nr. 2.2.1.3 Valori medii anuale de SO2 prin metoda manuală SO2 media
anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sf.Gheorghe 0,02 0,15 0,29 0,61 0,44 0,3 2,04 2,16 1,16
Tabel nr. 2.2.1.4 Valori NH3 prin metoda manuală
NH3 media anuală µg/m³
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Sf.Gheorghe 0,02 4,6 9,17 11,1 11,94 10,83 7,64 6,01 4,34
Amoniac
Concentraţia de amoniac în aerul ambiental se raportează la STAS 12574/87 „Aer din zonele protejate” care prevede o concentraţie maxim admisă (CMA) de 0,1 mg/m3 pentru valoarea mediei zilnice.
23
Evoluţia concentraţiei medii lunare - NH3 - în anul 2011
5,14 5,48 2,32 3,4 1,78 2,01 2,42 1,94 1,98 4,4813,15
7,980
20
40
60
80
100
120
Ianu
arie
Febr
uarie
Mar
tie
Apr
ilie
Mai
Iuni
e
Iulie
Aug
ust
Sep
tem
brie
Oct
ombr
ie
Noi
embr
ie
Dec
embr
ie
NH3CMA - 100 µg/m³
Figura nr. 2.2.1.1 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de NH3
2.2.2 Prezentarea Reţelei de monitorizare a calităţii aerului – Judeţul
Covasna
La nivelul A.P.M. Covasna, supravegherea calităţii aerului pentru anul 2011 cu referire la toţi poluanţii care intră sub incidenţa Legii nr.104/2011 s-a realizat prin reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului
Legendă: CV-1: Str. Lunca Oltului, FN, Sfântu Gheorghe
24
Fig nr. 2.2.2.1 Amplasarea staţiei de monitorizare a calităţii aerului în judeţul Covasna
Staţia de fond regional face parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului, fiind o staţie de referinţă - pentru evaluarea calităţii aerului, departe de orice tip de sursă, naturală sau antropică, care ar putea contribui la deteriorarea calităţii aerului.
Poluanţii monitorizaţi la staţia automată - SO2, NO2/NOx, CO, benzen, particule în suspensie şi ozon sunt monitorizaţi şi evaluaţi în conformitate cu Legea nr.104/2011, privind calitatea aerului înconjurător.
La reţeaua de supraveghere a calităţii aerului în perioada 01 Ianuarie – 31 Decembrie 2011 au fost efectuate măsurători zilnice (probe 24 de ore) pentru dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO, NO2, NOx), monoxid de carbon (CO), particule în suspensie (PM10) automat (prin nefelometrie ortogonală), ozon (O3) şi precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o-xilen, m-xilen şi p-xilen). Din cauza unor motive tehnice analizoarele SO2, NO2/NOx, CO, benzen nu au funcţionat în primele 3 trimestre, iar indicii generali nu s-au calculat deoarece au fost disponibili mai puţin de 3 indicatori corespunzători poluanţilor monitorizaţi.
Corelarea nivelului concentraţiei poluanţiilor cu sursele de poluare, se face pe baza datelor meteorologice obţinute în staţia de aer prevăzută cu senzori meteorologici de direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, umiditate, precipitaţii şi intensitate a radiaţiei solare.
Metodele de măsurare folosite pentru determinarea poluanţilor specifici sunt metodele de referinţă prevăzute în Legea 104/2011, sau metode echivalente pentru care se determină factorul de echivalenţă. În tabelul nr.2.2.2.1 sunt indicate metodele de măsurare a poluanţilor în reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului pentru staţia CV-FR1:
Tabel nr. 2.2.2.1 Metode de măsurare a poluanţiilor
Nr. crt. Poluant Metoda de
determinare Standard de referinţă
1 Dioxidul de sulf metoda fluorescenţei în ultraviolet
EN 14212-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă
standard de măsurare a concentraţiei de dioxid de sulf prin
fluorescenţă în ultraviolet
2 Oxizi de azot metoda prin chemiluminiscenţă
EN 14211-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă
standard de măsurare a concentraţiei de dioxid de azot si
oxizi de azot prin chemiluminiscenţă
3 Monoxid de carbon
metoda spectrometrică în infrarosu nedispersiv
EN 14626-2007 Calitatea aerului înconjurător – Metodă
standard de măsurare a concentraţiei monoxid de carbon prin spectroscopie în infrarosu
nedispersiv 4 Ozon metoda fotometrică în EN 14625-2007 Calitatea aerului
25
UV înconjurător – Metodă standard de măsurare a
concentraţiei de ozon prin fotometrie în ultraviolet
5 Particule în suspensie
PM 10 metoda gravimetrică
EN 12401-2002 Calitatea aerului - Determinarea concentraţiei de
PM10 din pulberi în suspensie - Metoda de referinţă şi procedura
de testare pe teren pentru demonstrarea echivalenţei
metodelor de măsurare cu cea de referinţă
6 Benzen Gaz cromatografie
EN 14662-2007 partea 3 Calitatea aerului înconjurător –
Metodă standard de măsurare a concentraţiei de benzen
Obiectivele de calitate a aerului ambiental sunt impuse prin Legea 104/2011
şi au scopul de a evita, preveni şi reduce efectele nocive asupra sănătăţii umane şi a mediului. Tabel nr. 2.2.2.2 Obiective de calitatea aerului ambiental Nr. Crt. Poluant Obiective de calitate a aerului
1 Dioxid de sulf
Prag de alertă
500 µg/m3– măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare
Valori limită
350 µg/m3 – valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane 125 µg/m3 – valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane 20 µg/m3 – valoarea limită pentru protecţia ecosistemelor (an calendarisitic şi iarna 1 octombrie – 31 martie)
2 Oxizi de azot
Prag de alertă
400 µg/m3 – măsurat timp de 3 ore consecutive în puncte reprezentative pentru calitatea aerului, pe o suprafaţă de cel puţin 100 km2 sau pentru o întreagă zonă sau aglomerare
Valori limită
200 µg/m3 NO2 – valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane 40 µg/m3 NO2 – valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane 30 µg/m3 NOx – valoarea limită anuală pentru protecţia vegetaţiei
3 Ozon
Prag de alertă
240 µg/m3 – media pe 1 oră Prag de informare: 180 µg/m3
Valori ţintă
120 µg/m3 – valoare ţintă pentru protecţia sănătăţii umane 18.000 µg/m3 x h – valoare ţintă pentru protecţia vegetaţiei
Obiectiv pe
termen lung
120 µg/m3 – obiectivul pe termen lung pentru protecţia sănătăţii umane 6000 µg/m3 x h – obiectivul pe termen lung pentru protecţia vegetaţiei
26
4 PM10 Valori limită
50 µg/m3 PM10 – valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane 40 µg/m3 PM10 – valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane
5 Monoxid de carbon
Valoare limită
10 mg/m3 – valoare limită pentru protecţia sănătăţii umane
6 Benzen Valoare limită
5 µg/m3 – valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane
Informarea publicului asupra calităţii aerului se efectuează În conformitate
cu Ordinul MMDD nr. 1095/2007 privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitării informării publicului, prin determinarea zilnică a indicilor specifici şi general
Indicele general şi indicii specifici sunt reprezentaţi pe o scală evidenţiată prin cifre, culori şi calificative: de la 1 la 6, de la verde la roşu, respectiv de la excelent la foarte rău.
Fig nr. 2.2.2.2 Scală - indice general şi indici specifici Raportările zilnice şi lunare sunt postate pe site-ul APM şi poate fi accesat
de orice persoană interesată, pentru a afla nivelul concentraţiilor de poluanţi în aerul înconjurător, înregistrate în ultima oră şi respectiv, în ultimele 24 de ore.
27
Sinteza monitorizării calităţii aerului în anul 2011 Tabelul nr. 2.2.2.3 Sinteză - valorile de monitorizare ale calităţii aerului în anul 2011
Judeţ Oraş Staţia
Tipul Staţiei
Tip poluant
Număr Determinări
Percentila 98
medie anuală UM
Tip depăşire conf. Legii 104/2011
Număr depăşiri
Captura de date validate în
anul 2011 Orare Zilnice
Cov
asna
Sf.
Ghe
orgh
e
Fond
Reg
iona
l C
V 1
Auto
mat
ă
SO2 801 13,89 - µg/m3 - - 9,1 % NO2 1970 32,98 - µg/m3 - - 22,4%
NOx 1971 60,12 - µg/m3 - - 22,5%
O3 6983 96,89 31,17 µg/m3 - - 79,7% CO 82 0,10 - mg/m3 - - 0,9%
Benzen 1673 14,25 - µg/m3 - - 19,0%
PM10 277 102,05 26,39 µg/m3 Valoare limită zilnică 20 75,8%
PM10grv 235 76,19 23,86 µg/m3 Valoare limită zilnică 22 64,3%
28
Dioxidul de azot Oxizii de azot se formează în procesul de combustie atunci când
combustibilii sunt arşi la temperaturi înalte, dar cel mai adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane, contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului, care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.. Conform datelor de la staţia CV1 - de fond regional concentraţiile medii zilnice/anuale de dioxid de azot în aerul ambiental se află mult sub CMA.
Fig nr. 2.2.2.3 Valori medii înregistrate - oxid de azot, anul 2011
29
Fig nr. 2.2.2.4 Valori medii înregistrate - oxizi de azot, anul 2011
Fig nr. 2.2.2.5 Valori medii înregistrate - dioxid de azot, anul 2011
30
0,050,0
100,0150,0200,0250,0
31 Ja
n 201
1
28 Feb
2011
31 M
ay 20
11
30 Ju
n 201
1
31 Aug
2011
30 Sep
2011
31 D
ec 20
11
NOX (ug/m3) - Valoarea Limită Orară - 200 µg/m³ NO2 (ug/m3) -
Figura nr. 2.2.2.6 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de NO2/NOx
-50,0
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
09 J
an 2
011
02 M
ar 2
011
03 A
pr 2
011
11 S
ep 2
011
02 O
ct 2
011
13 O
ct 2
011
17 N
ov 2
011
21 D
ec 2
011
31 D
ec 2
011
NOX (ug/m3) - Valoarea Limită Orară - 200 µg/m³ NO2 (ug/m3) -
Date orare - NO2/NOX Staţia CV-1, perioda: 01 Ian 2011 - 31 Dec 2011 - Date validate
Notă: *captura de date valide < 50%
Figura nr. 2.2.2.7 Poluant NO2/NOx – date orare
Evoluţia valorilor medii zilnice - NO2/NOX Staţia CV-1, perioda: 01 Ian 2011 - 31 Dec 2011 - Date validate
31
Dioxidul de sulf
Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu miros pătrunzător care irită ochii şi căile respiratorii.
Poate să provină din surse naturale (erupţiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentaţia bacteriană în zonele mlăstinoase, oxidarea gazului cu conţinut de sulf rezultat din descompunerea biomasei) şi surse antropice (sistemele de încălzire a populaţiei care nu utilizează gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale – siderurgie, rafinărie, producerea acidului sulfuric, industria celulozei şi hârtiei – şi din emisiile provenite de la motoarele diesel în mai mică proporţie).
În funcţie de concentraţie şi perioada de expunere dioxidul de sulf are diferite efecte asupra sănătăţii umane. Expunerea la o concentraţie mare de dioxid de sulf, pe o perioadă scurtă de timp, poate provoca afecţiuni severe ale căilor respiratorii, în special persoanelor cu astm, copiilor, vârstnicilor şi persoanelor cu boli cronice ale căilor respiratorii.
Expunerea la o concentraţie redusă de dioxid de sulf, pe termen lung poate avea ca efect infecţii ale tractului respirator.
Dioxidul de sulf contribuie la acidifierea precipitaţiilor, având efecte toxice asupra solului şi vegetaţiei, în special asupra pinului, legumelor, ghindei rosii şi negre, frasinului alb, lucernei şi murei. Creşterea concentraţiei de dioxid de sulf accelerează coroziunea metalelor şi erodarea monumentelor.
Concentraţiile medii zilnice/anuale de dioxid de sulf în aerul ambiental se află mult sub CMA. Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită sau ale pragului de alertă la staţia de monitorizare a calităţii aerului
Fig nr. 2.2.2.8 Valori medii înregistrate – dioxid de sulf, anul 2011
32
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
31 J
an 2
011
28 F
eb
31 M
ay
30 J
un 2
011
31 A
ug
30 S
ep
31 D
ec
SO2 (ug/m3) - Valoarea Limită Zilnică - 125 µg/m³
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - SO2 Staţia CV-1 perioada: 01 Ian 2011 - 31 Dec 2011 - Date validate
Notă: *captura de date valide < 50%
Figura nr. 2.2.2.9 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de SO2
Particule în suspensie (PM10)
Traficul rutier contribuie la poluarea cu particule produsă de pneurile maşinilor
atât la oprirea acestora cât şi datorită arderilor incomplete. Dimensiunea particulelor este direct legată de potenţialul de a cauza efecte.
Particulele în suspensie sunt poluanţi primari eliminaţi în atmosferă din surse naturale (erupţii vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip si dispersia polenului) sau surse antropice (activităţi industriale, procese de combustie, traficul rutier) şi poluanţi secundari formaţi în urma reacţiilor chimice din atmosferă în care sunt implicaţi alţi poluanţi primari ca SO2, NOx şi NH3.
O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas, gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare şi respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.
Poluarea cu particule accentuează simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept şi dificultăţi în respiraţie
Valorile concentraţiilor de particule în suspensie fractiunea PM10 - monitorizate prin măsurători automate (metoda nefelometrică) în staţia de monitorizare sunt valori orientative, pentru informare rapidă, metoda de măsurare de referinţă prevăzută de în Legea 104/2011, pentru acest indicator este metoda gravimetrică, care se bazează pe colectarea pe filtre a fracţiunilor PM10 din particule in suspensie din aer şi determinarea masei acestora prin metoda cântăriri în laborator.
33
În conformitate cu în Legea 104/2011 valoarea limită zilnică pentru PM10 este de 50 μg/m3, ( a nu se depăşi această valoare mai mult de 35 de zile într-un an calendaristic în fiecare staţie), iar valoarea limită anuală este de 40 μg/m3.
Există mai multe surse care contribuie la apariţia particulelor în suspensie, cum ar fi arderea incompletă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, alte procese de combustie (arderi pentru încălzirea rezidenţială, incinerarea deseurilor, etc), procese industriale (prelucrarea metalelor), dar trebuie avute în vedere si fenomele de transport a PM10 la distanţă, resuspensia particulelor în urma tratări carosabilului cu nisip sau sare, gradul de curăţenie al drumurilor şi al autovehiculelor, precum şi sursele naturale.
Pentru o identificare mai precisă este necesară cunoaşterea compoziţiei chimice a fracţiilor de particule în suspensie. Tabel nr. 2.2.2.4 Numărul de depăşiri ale valorii limită zilnică pentru PM10 la staţia CV FR-1
Anul Captura de
date validate(%)
Număr depăşiri ale valorii limită zilnică pentru sănătatea umană
Staţia CV-FR1 Permis 2008 21.3 0 35 2009 77.8 1 35 2010 48.4 2 35 2011 75.8 20 35
În cursul anului 2011, s-au înregistrat 20 depăşiri ale VL la staţia CV-FR 1
(măsurători automate) Valorile medii anuale rezultate din măsurătorile prin metoda automată
nefelometrică au fost : 26.39 μg/m3 la staţia CV-FR 1
34
Fig nr. 2.2.2.10 Valori medii înregistrate – particule in suspensii, anul 2011
35
0,0
20,0
40,0
60,0
80,0
100,0
120,0
140,0
160,0
01 J
an 2
011
31 J
an 2
011
28 F
eb 2
011
31 M
ay 2
011
30 J
un 2
011
31 A
ug 2
011
30 S
ep 2
011
31 D
ec 2
011
PM10 (ug/m3) - Valoarea Limită Zilnică - 50 µg/m³
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - PM10 Staţia CV-1perioada: 01 Ian 2011 - 31 Dec 2011 - Date validate
Figura nr. 2.2.2.11 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de PM10
Determinări de PM10, prin metoda gravimetrică, s-au efectuat la staţia CV-FR 1.
S-au înregistrat 22 depăşiri ale valorii limită zilnice în staţia CV-FR 1.Valorile medii anuale înregistrate prin măsurători gravimetrice au fost : 23,86 μg/m3
0,020,040,060,080,0
100,0120,0140,0160,0
01 J
an 2
011
31 J
an 2
011
28 F
eb 2
011
31 M
ay
30 J
un 2
011
31 A
ug 2
011
30 S
ep 2
011
31 D
ec 2
011
PM10grv (ug/m3) - Valoarea Limită Zilnică - 50 µg/m³
Figura nr. 2.2.2.12 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de PM10 gravimetric
36
Monoxidul de carbon
La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor şi insipid, care provine din surse naturale (arderea pădurilor, emisiile vulcanice şi descărcările electrice) sau din surse antropice (arderea incompletă a combustibililor fosili, dar şi de la producerea oţelului şi a fontei, rafinarea petrolului şi din trafic).
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos în special în perioada de calm atmosferic din timpul iernii şi primăverii (fiind mult mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scăzute), când arderea combustibililor fosili atinge un maxim.
Efectele asupra sănătăţii populaţiei depind de concentraţia CO în aerul ambiental şi de perioada de expunere.
În concentraţii mari (de aproximativ 100 mg/m3) este un gaz toxic, fiind letal prin reducerea capacităţii de transport a oxigenului în sânge, cu consecinţe asupra sistemului respirator şi a sistemului cardiovascular.
La concentraţii relativ scăzute afecteză sistemul nervos central, slăbeşte pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală şi capacitatea fizică.
Expunerea pe o perioadă scurtă poate cauza oboseală acută, dificultăţi respiratorii şi dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare şi determină iritabilitate, migrene, lipsă de coordonare, greaţă, ameţeală, confuzie, reduce capacitatea de concentrare. Grupele de populaţie cele mai afectate de expunerea la monoxid de carbon sunt: copiii, vârstnicii, persoanele cu boli respiratorii şi cardiovasculare, persoanele anemice, fumătorii. La concentraţiile monitorizate în mod obişnuit în atmosferă CO nu are efecte asupra plantelor, animalelor sau mediului.
Fig nr. 2.2.2.13 Valori medii înregistrate – monoxid de carbon, anul 2011
37
0,0
2,0
4,0
6,0
8,0
10,0
12,0
31 J
an 2
011
28 F
eb 2
011
31 M
ay 2
011
30 J
un 2
011
31 A
ug 2
011
30 S
ep 2
011
31 D
ec 2
011
CO (mg/m3) - Valoarea Limită PSU - 10 mg/m³
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - COStaţia CV-1, perioada: 01 Ian 2011 - 31 Dec 2011 - Date validate
Notă: *captura de date valide < 50% Notă: *captura de date valide < 50%
Figura nr. 2.2.2.14 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de CO
Benzen C6H6
90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier, restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea şi distribuţia acestuia.
Benzenul, primul termen în seria compusilor aromatici, este un compus organic insolubil în apă, cu volatilitate mare, care provine în special din arderea incompletă a combustibililor (benzină), dar şi din evaporarea solvenţilor organici folosiţi în diferite activităţi industriale şi evaporarea în timpul proceselor de producere, transport şi depozitare a produselor care conţin benzen.
Datorită stabilităţii chimice ridicate, benzenul are timp mare de remanenţă în straturile joase ale atmosferei, unde se poate acumula.
Benzenul ajunge în organism prin inhalarea aerului ambiental şi a fumului de ţigară sau ingerarea unor alimente contaminate. Fumul de ţigară conţine benzen în concentraţii ridicate şi este o sursă de expunere importantă pentru fumătorii activi şi pasivi.
Benzenul este îndepărtat din atmosferă prin dispersie, la apariţia condiţiilor mteorologice favorabile acestui fenomen sau prin reacţii fotochimice la care benzenul este reactant.
În urma cercetărilor efectuate, benzenul a fost încadrat în clasa A1 a substanţelor cu efect cancerigen.
38
Fig nr. 2.2.2.15 Valori medii înregistrate – benzen, anul 2011
Figura nr. 2.2.2.16 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de benzen
Concentraţia medie anuală a benzenului nu a depăşit valoarea limită anuală pentru sănătatea umană plus marja de toleranţă la staţia de monitorizare.
39
Ozon
Ozonul, gaz oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios este concentrat în stratosferă şi asigură protecţia împotriva radiaţiei UV dăunătoare vieţii. În urma unor reacţii fotochimice între oxizii de azot şi compuşii organici volatili se formează la nivelul solului ozonul troposeferic.
Alături de particulele în suspensie este o componentă a "smogului fotochimic" în timpul verii.
Efectele ozonului asupra sănătăţii umane sunt diferite în funcţie de concentraţia ozonului troposferic prezent în aerul ambiental. Concentraţiile mici de ozon la nivelul solului provoacă iritarea căilor respiratorii şi iritarea ochilor, iar concentraţiile mari de ozon pot provoca reducerea funcţiei respiratorii. Prin acţiunea agresivă exercitată asupra vegetaţiei, pădurilor şi recoltelor, care poate ajunge până la atrofierea unor specii, ozonul este poluantul regional responsabil pentru cele mai mari daune produse în sectorul agricol în Europa.
Ozonul este de două tipuri: -stratosferic, care absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel viaţa pe
Terra (90% din cantitatea totală de ozon); -troposferic, poluant secundar cu acţiune puternic iritantă (10% din cantitatea
totală de ozon). Ozonul troposferic este deosebit de toxic şi constituie poluantul principal al
atmosferei ţărilor şi oraşelor industrializate, deoarece precursorii acestuia provin din activităţi industriale şi trafic rutier.
Conform Legii nr. 104/2011, pentru O3 pragul de informare =180 μg/m3, pragul de alertă = 240 μg/m3 (valori medii orare ) iar valoarea ţintă pentru concentraţia maximă zilnică a mediilor pe 8 ore = 120 μg/m3.
În anul 2011 nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare şi ale pragului de alertă şi nici depăşiri ale valorii - ţintă la staţia CV FR-1
40
Figura nr. 2.2.2.17 Valori medii lunare înregistrate – ozon, anul 2011
41
0,020,040,060,080,0
100,0120,0140,0160,0180,0200,0
31 Ja
n 201
1
28 Feb
2011
31 M
ai 20
11
30 Ju
n 201
1
31 A
ug 20
11
30 S
ep 20
11
O3 (ug/m3) - Prag de informare -180 µg/m3 Valoarea Ţintă -120 µg/m3
Evoluţia concentraţiei medii zilnice - ozonStaţia CV-1, perioda: 01 Ian 2011 - 31 Dec 2011 - Date validate
Figura nr. 2.2.2.18 Evoluţia concentraţiei medii zilnice de O3
2.3 Poluarea aerului – efecte locale
La nivelul Judeţului Covasna în anul 2011, supravegherea calităţii aerului a fost realizată prin intermediul staţiei de monitorizare .
Monitorizarea PM 10, indică o dependenţă relativ constantă de anotimp, de starea vremii şi de umiditatea atmosferică, activitatea antropică de poluare, contribuind prin traficul auto şi industria extractivă a materialelor de construcţii.
Faţă de anii precedenţi se constată o scădere a valorilor indicatorilor de calitatea aerului urmăriţi, aceasta datorându-se în special reducerii proceselor cu impact negativ asupra atmosferei precum şi a opririi funcţionării centralelor termice de cartier. Totodată, datorită faptului că în municipiul Sf. Gheorghe s-au reparat principalele artere de ocolire, circulaţia vehiculelor grele a fost exclusă din oraş, precum şi înfiinţarea mai multor insule verzi, a diminuat semnificativ valoarea PM10.
Staţia de monitorizare a calităţii aerului CV-FR1 este un instrument în gestionarea calităţii aerului ambiental, furnizând datele referitoare la evaluarea calităţii aerului efectuată prin măsurători în puncte fixe.
În baza datelor achiziţionate şi validate pentru anul 2011 nivelul poluării din zona
monitorizată a fost redus, fiind evidenţiat prin: -încadrarea tuturor valorilor medii orare sub pragurile de alertă pentru dioxid
de sulf, dioxid de azot şi ozon şi pragul de informare pentru ozon; -încadrarea tuturor valorilor medii orare pentru dioxid de sulf, dioxid de azot, a
valorilor medii zilnice pentru dioxidul de sulf, a maximelor zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore pentru CO sub valorile limită şi a mediilor mobile pe 8 ore pentru O3 sub valoarea ţintă.
Problemele cauzate de poluarea aerului sunt de regulă legate de anumite zone şi localităţi , datorită aglomerării surselor de emisii poluante (încălzirea locuinţelor, transport, industrie) şi accentuate de condiţiile climatice şi geografice.
42
Printre factorii care influenţează hotărâtor poluarea se numără factorii meteorologici. Tipurile de stratificare termică a atmosferei şi inversiunile de temperatură pot influenţa în foarte mare măsură procesele de dispersie a noxelor. Inversiunile de temperatură care influenţează pregnant temperatura aerului, se semnalează în toate lunile sezonului rece, în condiţiile invaziei de aer polar sau arctic, când se formează o „cupolă” sub care poluanţii, stopaţi în ascensiune, se concentrează progresiv.
La un gradient normal al temperaturii aerului (răcirea treptată pe măsură ce creşte altitudinea), gazele şi pulberile au o evoluţie ascendentă şi sunt supuse unei diluări accentuate.
În cazul inversiunilor termice, straturile de aer mai rece, blocate sub cele de aer cald, împiedică formarea curenţilor de convecţie (ascendenţi) şi blochează noxele emanate, acestea dispersându-se pe orizontală sa, în situaţii de calm atmosferic, scurgându-se lent spre punctele mai joase, unde formează acumulări mari
Aceste inversiuni favorizează fenomenul de poluare prin pulberi. Circulaţia aerului este influenţată în cea mai mare măsură de circulaţia
generală a maselor de aer dar şi de orografia terenului.
2.4 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
Pe parcursul anului 2011 nu s-au înregistrat poluări accidentale sau accidente de mediu de natură să afecteze calitatea atmosferei
În anul 2011 au fost înregistrate episoade cu concentraţii ridicate de PM10, fiind înregistrate depăşiri ale valorii limită zilnică pentru PM10, ca urmare a existenţei condiţiilor- meteo şi de emisie - favorabile acumulării, resuspensiei particulelor în zona staţiei de monitorizare pe perioade scurte.
Rezultatele monitorizării calităţii aerului în anul 2011 în judeţul Covasna au evidenţiat un număr total de 22 depăşiri ale valorii limită zilnice la indicatorul particule în suspensie PM10, determinate gravimetric.
Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită prevăzute în Legea nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător, pentru ceilalţi poluanţi monitorizaţi (oxizi de azot, dioxid de sulf, monoxid de carbon, ozon, compuşi organici volatili).
2.5 Presiuni asupra stării de calitate a aerului din România
Pentru a proteja starea de sănătate umană este deosebit de important să fie reduse sursele de emisie de poluanţi pe plan local, naţional, comunitar şi să fie identificate şi puse în aplicare cele mai eficiente măsuri de reducere. În consecinţă emisiile de poluanţi atmosferici nocivi ar trebui evitate, combătute , reduse şi stabilite obiectivele corespunzătoare pentru calitatea aerului înconjurator luându-se în considerare standardele, ghidurile şi programele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Atunci când, în anumite zone sau aglomerări, nivelul poluanţilor în aerul înconjurător depăşeşte valoarea-limită sau valoarea-ţintă la unul sau mai mulţi poluanţi, trebuiesc pregătite şi puse în aplicare Programele / Programele integrate de gestionare a calităţii aerului.
Principala sursă responsabilă de depăşirea valorilor limită zilnice a PM10 în municipiul Sfintu Gheorghe este traficul rutier. Aceasta se datorează în principal
43
stării precare a căilor rutiere, gradului de salubritate nesatisfăcător a acestora îndeosebi prin neîndepărtarea materialului antiderapant, stării tehnice şi de curăţenie a vehiculelor, a numeroaselor şantiere de construcţii deschise pe teritoriul municipiului sfintului Gheorghe, etc.
O contribuţie importanta la creşterea concentraţiei de particule în suspensie au avut-o arderile rezidenţiale de combustibili din perioadele reci ale anului.
Creşterea concentraţiei particulelor în suspensie la nivelul solului a fost accentuată şi de condiţiile meteo nefavorabile dispersiei poluanţilor (calm atmosferic, inversiuni termice, etc.).În anul 2011 precipitaţiile atmosferice au înregistrat valori cu mult sub valorile climatologice, astfel în perioada august – decembrie 2011 deficitul de precipitaţii a înregistat valori deosebit de ridicate pe fondul unor temperaturi medii ale aerului mai mari decât în mod normal, lunile cele mai secetoase fiind martie, mai, iulie, august, septembrie şi noiembrie, fapt ce a condus la creşterea concentraţiilor de particule în suspensii PM10 .
Prezentând global, la nivel judeţean, evoluţia calităţii aerului exprimat procentual prin indicatorul pulberi sedimentabile, se constată existenţa unor cantităţi relativ mici, sub cele prevăzute în STAS 12574/87, deci nu se poate vorbi de prejudicii economice, sociale sau ecologice.
Valori medii lunare Pulberi sedimentabile
Anul 2011
02468
1012141618
Ian.
Feb Mart AprMai Iun.
Iulie
AugustSep
t.Oct. Noi
Dec.
g/m
p/lu
na
Sfântu Gheorghe
Tg.Secuiesc
Întorsura Buzăului
Covasna
Baraolt
Zăbrătău
Media lunara judeţ
Valoarea Limită - 17 g/m²/30 zile
Figura nr. 2.5.1 Valori medii lunare pulberi sedimentabile anul 2011
Monitorizarea pulberilor în localităţile judeţului, indică o dependenţă relativ
constantă de anotimp, de starea vremii şi de umiditatea atmosferică, activitatea antropică de poluare, contribuind prin traficul auto şi industria extractivă a materialelor de construcţii.
2.6 Tendinţe
În următoarele grafice se va prezenta evoluţia şi tendinţa lunară a calităţii aerului în municipiul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna pe parcursul anului 2011.
44
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
ianuarie 2011
3,74
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
0,43 0,85
11,29 2,18 5,14
1,09 2,90 0,70
45
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
februarie 2011
7,64
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
1,50 2,05
14,61 5,79 5,49
1,15 3,88 1,21
46
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
martie 2011
8,32
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
0,97 1,86
7,64 6,96 2,32
1,10 2,13 1,46
47
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
aprilie 2011
5,44
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
0,20 0,99
18,92 4,45 3,40
0,74 4,26 0,94
48
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
mai 2011
6,12
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
1,15 1,81
7,80 3,36 1,81
1,10 1,40 1,01
49
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
iunie 2011
12,90
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
1,11 2,86
16,10 1,93 2,01
0,49 3,09 0,57
50
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
iulie 2011
7,98
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
0,92 1,82
10,46 3,61 2,42
1,72 2,27 0,93
51
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
august 2011
1,36
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
0,16 0,38
5,48 3,27 1,94
1,28 1,44 0,82
52
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
septembrie 2011
6,12
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
1,50 1,74
8,63 4,70 2,01
0,96 2,05 1,00
53
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
octombrie 2011
3,06
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
0,48 0,74
32,87 5,54 4,48
1,26 6,28 1,10
54
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
noiembrie 2011
22,10
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
4,45 6,68
45,48 8,98 13,15
2,72 12,08
2,35
55
Evolutia si tendinta lunara a calitatii aerului in municipiul Sf.Gheorghe,judetul Covasna:
decembrie 2011
6,34
Statistica lunii : dioxid de sulf
Maxima (µg/mc) Media (µg/mc) Deviatia standard (µg/mc)
amoniac dioxid de azot
1,01 1,96
21,91 2,43 7,98
0,95 6,42 0,69
56
56
3 APA (DULCE) 3.1 Resursele de apă, Cantităţi şi fluxuri
Pe teritoriul judeţului Covasna s-au acumulat bogate straturi acvifere şi s-a
creat o reţea hidrografică permanentă, bine organizată. Importantele resurse acvifere, alcătuite din depozitele aluvionare, au rezerve bogate. Teritoriul judeţului Covasna este foarte bogat în izvoarele de ape minerale răspândite pe tot teritoriul său.
Cele mai multe izvoare de ape minerale se înşiruie de-a lungul a două linii orientate pe direcţia nord-sud, prima, pe versantul vestic al Munţilor Bodoc (izvoarele de la Balvanioş, Bixad, Micfalău, Malnaş-Băi, Bodoc, Arcuş, Băile Şugaş), toate având ape carbogazoase, cloruro-sodice, bicarbonate, potasice, calcice, magneziene etc.; a doua, paralelă cu prima, apare în bazinul Râului Negru, pe care se înşiruie izvoarele carbogazoase de la Poian şi Peteni. Majoritatea râurilor izvorăsc din masivele muntoase, de unde se îndreaptă către depresiunile Târgu Secuiesc şi Sfântu Gheorghe, fiind colectate de Râul Olt şi afluentul său principal, Râul Negru. Mai redus este reţeaua Buzăului, al cărui curs superior, împreună cu afluenţii săi principali Bâsca Mare şi Bâsca Mică, traversează partea de sud şi sud-est a judeţului. Râul Olt este principala arteră hidrografică. Pe teritoriul judeţului Covasna el are o lungime de cca.150 km şi colectează apele majorităţii râurilor ce străbat radiar teritoriul judeţului. Râul Negru, afluentul cel mai important al Oltului, străbate partea estică a judeţului de la nord-est spre sud-vest, pe o lungime de cca 106,3 kmp. El îşi adună apele de pe versantul sudic al Munţilor Şandru Mare, de la o altitudine de 1280 m. Reţeaua hidrografică dezvoltată, bogăţia izvoarelor minerale şi diversitatea conţinutului lor în săruri fac ca teritoriul judeţului Covasna să dispună de un potenţial însemnat de resurse de apă.
Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Resursele de apă ale bazinului hidrografic Olt, în judeţul Covasna se împart în:
- resurse de apă de suprafaţă care în anul 2011, pe baza calculelor Staţiei Hidrologice au fost:
- B.H. OLT –sector: Micfalău – Sf.Gheorghe 394,20 mil. mc - B.H.R. Negru la Reci 318,51 mil. mc - B.H. Caşin la Tg-Secuiesc 85,77 mil. mc - B.H. Covasna la Boroşneu 53,29 mil. mc - B.H. Cormoş la Brăduţi 58,02 mil. mc - B.H. Aita la Aita 24,81 mil. mc - B.H. Ozunca la Băţani - Mari 14,44 mil. mc - B.H. Baraolt la Baraolt 45,72 mil. mc - B.H. Vârghiş la Vîrghiş 85,14 mil. mc - B.H. Zagon la Zagon 17,56 mil. mc
TOTAL 1097,46 mil. mc - rezerve de ape subterane tehnic utilizabile în anul 2011 au fost de 23,60
mil.mc.
57
Cerinţa de apă pe surse şi utilizări:
Tabelul 3.1.1 Cerinţa de apă pe surse şi utilizări Judeţul
Covasna Cerinţe de apă de suprafaţă (mil mc/an) Cerinţe de apă de subteran
Scop potabil
Scop industrial
Scop piscicol
Irigaţii Scop potabil
Scop industrial
Zootehnic
anul 2011 1,5 5,3 2,0 49 23,5 8,4 0,117
Total 57,8 mil mc/an 32,0 mil mc/an
Tabelul 3.1.2 Prelevarea de apă pe surse şi utilizări
Judeţul Covasna
Prelevarea de apă de suprafaţă (mil mc/an)
Prelevarea de apă de subteran
Scop potabil
Scop industrial
Scop piscicol
Irigaţii Scop potabil
Scop industrial
Zootehnic
anul 2011 0,846 0,234 2,019 0,09 5,538 1,953 0,028
Total 3,189 mil mc/an 7,519 mil mc/an
Din datele primite de la SGA Covasna s-a calculat indexul de exploatare (%)-ponderea volumului anual total de apă prelevată în totalul volumului resursei anuale, care este de 0,95%. 3.2 Apele de suprafaţă 3.2.1 Starea ecologică şi chimică a cursurilor de apă ale râurilor interioare Date despre starea calităţii apelor pentru anul 2011 din bazinul hidrografic Olt a fost furnizat de către S.G.A. Covasna. Conform Manualului de Operare a Sistemului de Monitoring - 2011 sunt monitorizate:
• 11 cursuri de apă – 16 secţiuni de monitorizare din care 2 secţiuni din surse de suprafaţă pentru potabilizare
• 14 de foraje - 12 foraje cu monitoring de supraveghere - 2 foraje pentru potabilizare
• 14 surse de poluare
La nivel de SGA Covasna, conform Manualului de operare pentru 2011, monitorizarea secţiunilor a fost împărţită în:
- monitoring de supraveghere - S - monitoring operaţional – O (la nivelul a 8 secţiuni) - monitoring de referinţă - R - monitoring pentru potabilizare - P
58
- monitoring pentru zone vulnerabile la nutrienţi - ZV - monitoring pentru secţiuni de referinţă - CBSD La cele 16 secţiuni cu monitoring de supraveghere indicatorii de calitate s-au încadrat în următoarele clase de calitate:
• Micfalău pe R. Olt: cu starea ecologică Moderată, conform aplicaţiei ARQ;
• Ilieni pe R. Olt: cu starea ecologică Moderată; • Araci pe R. Olt: cu starea ecologică Moderată; • Catalina pe R. Negru: cu starea ecologică Bună; • Chichiş pe R. Negru: cu starea ecologică Bună; • Ruseni pe pr. Caşin: cu starea ecologică Bună; • Amonte captare pe pr. Covasna: cu starea ecologică Bună pentru tip
monitoring R şi clasa A2 de calitate pentru tip monitoring P; • Boroşneu Mare pe pr. Covasna: cu starea ecologică Bună; • Amonte Filia pe pr. Cormoş: cu starea ecologică Moderată; • Amonte captare pe pr. Cormoş clasa A2 de calitate pentru tip
monitoring P; • Baraolt pe pr. Baraolt: cu starea ecologică Moderată; • Amonte Băţanii Mari pe pr. Ozunca: cu starea ecologică Bună; • Amonte Aita Medie pe pr.Aita: cu starea ecologică Bună; • Amonte confluenţa Râul Negru pe pr. Mărcuşa: cu starea ecologică
Bună; • Amonte confluenţa Râul Olt pe pr. Talomir: cu starea ecologică Bună; • Amonte confluenţa R. Negru pe pr. Târlung: cu starea ecologică
Bună;
Starea ecologică a apelor de suprafaţă, anul 2011
67%
33%
Buna
Moderat
Figura 3.2.1.1 Starea ecologică a cursurilor de apă
Starea chimică a apelor, conform buletinelor de calitate de la S.G.A.
Covasna, este stabilită în raport cu concentraţiile substanţelor periculoase relevante şi prioritar periculoase. Metale grele monitorizate în cadrul acestui program sunt: Cu, Cd, Cr, Ni, Pb. În cursul anului 2011 starea chimică a fost determinată la nivelul a 6 secţiuni cu monitoring de supraveghere, din care 5 secţiuni s-au încadrat în stare chimică Bună şi 1 secţiune s-a încadrat în stare chimică Proastă.
59
Monitoringul pentru zone vulnerabile la nutrienţi s-a aplicat în zonele unde a existat suspiciunea că corpurile din apă sunt cu risc de a fi poluate cu nitraţi din surse agricole. Acest tip de monitoring s-a realizat în general în cursul anului 2011 la nivelul a 7 secţiuni de supraveghere, fiind monitorizaţi toţi indicatorii din grupa nutrienţilor. Din cele 7 secţiuni:
• 1 secţiune s-a încadrat în clasa de calitate Bună, • 6 secţiuni s-a încadrat în clasa de calitate Moderată.
În acest tip de monitoring intră şi monitoringul CBSD- cea mai bună secţiune
disponibilă. În anul 2011 au fost monitorizate 5 secţiuni din care: • 1 secţiune s-a încadrat în clasa de calitate Moderată; • 4 secţiuni s-au încadrat în clasa de calitate Bună;
. În cursul anului 2011 au fost monitorizate 2 prize de apă de suprafaţă:
• priza amonte captare oraş Covasna pe pr. Covasna: indicatorii de calitate s-au
încadrat în clasa A2 de calitate din cauza indicatorului coliformi totali; • priza amonte captare Baraolt pe pr. Cormoş: indicatorii de calitate s-au
încadrat în clasa A2 de calitate din cauza indicatorului coliformi totali .
Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice:
- lungime monitorizată: 307km, din care: - 153 km reprezentând 50% cu calitate foarte
bună - 154 km reprezentând 50% cu calitate moderată
- lungime nemonitorizată: 512 km, din care cele 512 km reprezentând 100% s-au încadrat în categoria de calitate bună, prin asimilare cu corpurile monitorizate.
Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării potenţialului ecologic: - lungime monitorizată: 98 km din care, cele 98 km reprezentând 100% s-au încadrat în categoria de calitate bună. 3.2.2. Calitatea apei lacurilor din România SGA Covasna nu are în administare lacuri. 3.3 Calitatea apei dulci 3.3.1 Nitraţii şi fosfaţii în râuri şi lacuri În cadrul monitoringul operaţional la SGA Covasna se efectuează la nivelul a 8 secţiuni şi indicatorul: N-NUTR. În funcţie de acest indicator de calitate secţiunile s-au încadrat în clasele de calitate Moderată şi Bună:
• Micfalău pe R. Olt: clasa de calitate Moderată la nutrienţi; • Ilieni pe R. Olt: clasa de calitate Moderată la nutrienţi; • Araci pe R. Olt: clasa de calitate Moderată la nutrienţi;
60
• Catalina pe R. Negru: clasa de calitate Moderată la nutrienţi; • Chichiş pe R. Negru: clasa de calitate Moderată la nutrienţi; • Boroşneu Mare pe pr. Covasna: clasa de calitate Moderată la
nutrienţi; • Baraolt pe pr. Baraolt: clasa de calitate Moderată la nutrienţi; • Amonte confluenţa R. Negru pe pr. Târlung: clasa de calitate Bună la
nutrienţi;
În cadrul laboratorului A.P.M. Covasna au fost prelucrate rezultatele analizelor efectuate din prelevările de probe punctuale din ape de suprafaţă. În general calitatea apelor de suprafaţă nu s-a modificat faţă de anul precedent. Cursurile de apă şi valorile provenite din probe momentane pentru indicatorii urmăriţi sunt reprezentate în următoarele grafice:
0
0,01
0,02
0,03
0,04
0,05
0,06
0,07
mg/
l
R.Olt sect.Micfalău
R.Olt sect.Ilieni
R.Oltsect.Araci
R.Olt sect.Augustin
R.Negrusect.Catalina
R.Negrusect.Bita
R.Negrusect.Chichiş
Nitraţi în ape de suprafaţă- anul 2011
Figura 3.3.1.1 Nitraţi în râuri
61
3.3.2 Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în apele râurilor
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
mg/
l
R.Olt sect.Micfalău
R.Olt sect.Ilieni
R.Oltsect.Araci
R.Olt sect.Augustin
R.Negrusect.Catalina
R.Negrusect.Bita
R.Negrusect.Chichiş
Oxigenul dizolvat, materiile organice şi amoniu în ape de suprafaţă, anul 2011
NH4+
CCOMn
O2 dizolvat
Figura 3.3.2.1 Regimul de oxigenul şi amoniu în râuri
Încadrarea în clasele de calitate conform Ordinului nr.161/2006 privind
clasificarea apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, este următoarea: clasa a V - a de calitate. Menţionăm că a fost prelevat o singură probă/an în fiecare secţiune, probele prelevate fiind probe momentane. 3.4 Apele subterane-calitatea apelor freatice la nivel naţional Foraje şi foraje pentru terţi cu program de potabilizare Conform Manualului de Operare la nivelul S.G.A. Covasna, se monitorizează 14 foraje, din care 2 cu tip de monitoring de potabilizare cu o frecvenţă de 1 prelevare/an, 12 cu monitoring de supraveghere cu o frecvenţă de 2 ori/an. 1. Forajele S.G.A. Covasna aparţin corpului de apă Depresiunea Braşov ROOT02. În cursul anului 2011 s-au realizat de 2 ori recoltări de probe din forajele menţionate mai sus. Au fost prelucraţi indicatorii de calitate cuprinşi în Ordinul 137 din 26.02.2009 şi H.G. 53 din 29.01.2009 şi anume: NH4, cloruri, sulfaţi, cadmiu, plumb, NO2, PO4, NO3. Valorile de prag nu sunt depăşite. Conform analizelor corpul de apă subterană din judeţul Covasna se află în stare chimică bună. 2. La corpul de apă Depresiunea Braşov ROOT11 intră forajele de la terţi:
- P39 S.C. GOSP. COM S.A. Sf. Gheorghe; - P12 S.C. GOSP. COM S.A. Centru Regional Tg. Secuiesc;
62
În cursul anului 2011 s-a realizat de o singură dată recoltări de probe din forajele menţionate mai sus. Au fost prelucraţi indicatorii de calitate cuprinşi în Ordinul 137 din 26.02.2009 şi H.G. 53 din 29.01.2009 şi anume: NH4, cloruri, sulfaţi, cadmiu, plumb, NO2, PO4, NO3. Valorile de prag nu sunt depăşite. Conform analizelor corpul de apă subterană din judeţul Covasna se află în stare chimică bună. Aceste ape intră în staţiile de tratare pentru obţinerea apei potabile. Tabelul 3.4.1 Centralizator privind evaluarea calitativă a corpurilor de apă subterană Administraţia Bazinală de
Apă
Număr total de
corpuri de apă
subterana
Nr. corpuri de apă în stare
bună
Nr. corpuri
de apă în stare slabă
Cauzele neatingerii obiectivului de calitate (Idicatorii la care s-au
înregistrat depăşiri ale valorilor de prag)
ABA Olt ROOT02
ROOT11
1
1
1
1
- -
- -
Tabelul 3.4.2 Centralizator cu forajele din reţeaua de monitorizare a calităţii apelor subterane cu depăşiri ale valorii de prag la indicatorul AZOTAŢI în anul 2011 Nr.crt. Denumire corp de apă
subterană Denumire foraj NO3 (>50mg/l)
HG 53/2009 1. Depresiunea Braşov ROOT02 Nu sunt depăşiri. 2. Depresiunea Braşov ROOT11 Nu sunt depăşiri. 3.5 Apa potabilă şi apa de îmbăiere
Conform legislaţiei în vigoare Direcţia de Sănătate Publică din judeţul
Covasna analizează probe de apă de la ieşirea din staţia de tratare şi din reţea.
3.5.1 Apa potabilă În judeţul Covasna există 27 de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă,
din care 19 sunt autorizate din punct de vedere sanitar ( 4 urban, 15 rural), iar 8 nu sunt autorizate (1 urban, 7 rural).
În mediul urban există 5 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează în medie o cantitate de apă potabilă mai mare de 1.000 m3/zi şi care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.
În mediul rural există 15 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 10 şi 100 m3/zi de apă, şi 7 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 100 şi 400 m3/zi de apă.
Operatorul Regional - S.C. Gospodăria Comunală S.A. răspunde pentru oraşele Sf.Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna şi Întorsura-Buzăului. În oraşul Baraolt producătorul este Serviciul Public de alimentare cu apă şi canalizare din cadrul Primăriei Baraolt.
Conform legislaţiei în vigoare HG 974/2004 DSP Covasna realizează monitorizarea de audit privind calitatea apei potabile prin activităţi de inspecţie şi prin prelevări de probe de la ieşirea din staţie şi de la consumator.
63
În judeţul Covasna există cinci laboratoare ale producătorilor/furnizorilor de apă potabilă, care desfăşoare monitorizarea de control al apei potabilă, analizând parametrii fizico -chimici.
Pentru analizele microbiologice beneficiarii duc probele la laboratorul DSP conform contractului încheiat cu instituţia susmenţionată şi conform programului de monitorizare de control elaborat de Comp. E.F.R.M.V.M.
În cursul anului 2011 din probele recoltate şi analizate atât din mediul urban cât şi din cel rural au reieşit următoarele:
• nu s-au înregistrat cazuri de epidemii hidrice de apă potabilă; • s-au înregistrat 2 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă,
generate de apa de fântână (Boroşneu Mare); • în judeţul Covasna există circa 28871 fântâni individuale şi 248
fântâni publice; • s-au recoltat 58 de probe din cele publice din care nu corespund 18
probe, iar la cele individuale 120 de probe, din care rezultatele arată depăşiri la 45 de probe atât la parametrii fizico-chimici cât şi la parametrii bactereologici.
Cele mai afectate localităţi privind depăţiri ale valorii normale la nitraţi sunt:
Tg. Secuiesc, Cătălina, Cernat, Sânzieni, Estelnic, Mereni, Poian, Breţcu, Caşinul Mic, Ghelinţa, Boroşneu mare, Băţani Mari, dalnic, Zoltan, Sântioni Lunca.. O parte din fântânile individuale din Sf. Gheorghe prezintă depăşiri la parametrul nitraţi.
În mediul rural din probele recoltate de la sistemele centralizate am constatat depăşiri la parametrii microbiologici şi la parametrii indicatori.
De obicei apar probleme la parametrii bacteriologici din lipsa clorinării eficiente. De cele mai multe ori la remedierea deficienţelor calitatea apei este restabilită. Primăriile sunt informate în scris asupra rezultatelor şi se oferă sprijin din partea DSP pentru remedierea problemelor. De asemenea este informat şi Serviciul de Control în Sănătate Publică.
Informaţii despre calitatea apei potabile în zonele de aprovizionare cu apă care furnizează în medie o cantitate de apă mai mare de 1000 m3/zi sau care deservesc mai mult de 5000 de persoane:
Tabelul 5.5.1 Volum de apă furnizată Nr. Crt.
Localitatea Volum de apă furnizate m3/zi
Populaţia aprovizionată
1. Sfântu Gheorghe 8506 49000
2. Târgu Secuiesc 2150 16029
3. Oraş Covasna 2555 7532
4. Întorsura Buzăului 778 6558
5. Baraolt 810 5900
64
Din totalul analizelor efectuate s-au constatat următoarele: • La Sf. Gheorghe au fost depăşiri la parametrul turbiditate (0,16%); • La Târgu Secuiesc au fost depăşiri la parametrul fier (91,49%) şi la
parametrul turbiditate ( 3,84%); • La oraşul Covasna au fost depăşiri la parametrul oxidabilitate
(0,04%) şi la parametrul de turbiditate (7%) • La Întorsura Buzăului nu au fost depăşiri la nici un parametru • La Baraolt au fost depăşiri la parametrii Escherichia coli (0,09%),
Enterococi (2,27%), la parametrul oxidabilitate (26,18%) şi la parametrul turbiditate (35%).
3.5.2 Apa de îmbăiere În judeţ avem două zone tradiţionale de îmbăiere şi anume Pădureni-
Moacşa şi Reci. Zonele acestea nu sunt amenajate corespunzător de către autorităţile
locale.
3.6 Apele uzate şi reţelele de canalizare. Tratarea apelor uzate 3.6.1. Structura apelor uzate evacuate în 2011 Din datele primite de la Operatorul Regional, judeţul Covasna, avem informaţia că, pentru anul 2011 volumul total de ape uzate procesate este de 6.576 mii mc, din care 52,28% provin de la persoane fizice şi 47,72% provin de la persoane juridice. Tabelul 3.6.1.1 Volumul de ape uzate tratate în anul 2011
Localitatea din aria de operare
Volumul ape uzate
procesate în staţia de epurare
orăşenească
Din care Grad de
colactare populaţie
racordată la sist.
Centralizat de canalizare şi
epurare
De la pers. fizice
De la pers. juridice
Sf.Gheorghe 3.595 mii mc 1.995 mii mc 55,5%
1.600 mii mc 44,5% 86%
Tg.Secuiesc 1.267 mii mc 707 mii mc 55,8%
560 mii mc 44,2% 88%
Covasna 1.677 mii mc 708 mii mc 42,2%
969 mii mc 57,8% 57%
Int.Buzăului 37 mii mc 28,4 mii mc 76,6%
8,6 mii mc 23,4% 35%
TOTAL 6.576 mii mc 3.438 mii mc 3.138 mii mc Rezultatele analizelor efectuate din probele de ape uzate industriale arată că, deversările neconforme într-un procent mare provin de la industria cărnii şi industria laptelui.
65
3.6.2. Substanţe poluante şi indicatori de poluare în apele uzate
În anul 2011 s-au efectuat analize fizico - chimice în cadrul laboratoarelor de la cele 5 staţii de epurare din judeţ Sf.Gheorghe, Covasna, Întorsura Buzăului, Tg.Secuiesc staţia veche şi staţia nouă.
Din prelucrarea datelor trimise de către Operatorul Regional SC Gospodărie Comunală SA Sf.Gheorghe, s-au obţinut următoarele grafice:
0,0
50,0
100,0
150,0
200,0
250,0
Con
c.
CCOCrmgO2/l
CBO5mgO2/l
MTS mg/l Detergentimg/l
Fosfor totalmg/l
Azotamoniacal
mg/l
Valori medii lunare ale indicatorilor de calitate ale apelor uzate de la staţia de epurare Sf.Gheorghe, anul 2011
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie
Figura 3.6.2.1 Indicatori de calitate la staţiile de epurare Sf.Gheorghe, anul 2011
66
010
203040
506070
8090
100
Con
c.
CCOCrmgO2/l
CBO5mgO2/l
MTS mg/l Detergentimg/l
Fosfor totalmg/l
Azotamoniacal
mg/l
Valori medii lunare ale indicatorilor de calitate ale apelor uzate de la staţia de epurare Tg.Secuiesc 1, anul 2011
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie
Figura 3.6.2.2 Indicatori de calitate la staţiile de epurare Tg.Secuiesc 1, anul 2011
0
10
20
30
40
50
60
70
Con
c.
CCOCrmgO2/l
CBO5mgO2/l
MTS mg/l Detergentimg/l
Fosfor totalmg/l
Azotamoniacal
mg/l
Valori medii lunare ale indicatorilor de calitate ale apelor uzate de la staţia de epurare Tg.Secuiesc 2, anul 2011
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie
Figura 3.6.2.3 Indicatori de calitate la staţiile de epurare Tg.Secuiesc 2, anul 2011
67
0,00
20,00
40,00
60,00
80,00
100,00
120,00
140,00
160,00
180,00
Con
c.
CCOCrmgO2/l
CBO5mgO2/l
MTS mg/l Detergentimg/l
Fosfor totalmg/l
Azotamoniacal
mg/l
Valori medii lunare ale indicatorilor de calitate ale apelor uzate de la staţia de epurare Covasna, anul 2011
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie
Figura 3.6.2.4 Indicatori de calitate la staţiile de epurare Covasna, anul 2011
0
50
100
150
200
250
300
Con
c.
CCOCrmgO2/l
CBO5mgO2/l
MTS mg/l Detergentimg/l
Fosfor totalmg/l
Azotamoniacal
mg/l
Valori medii lunare ale indicatorilor de calitate ale apelor uzate de la staţia de epurare Întorsura Buzăului, anul 2011
Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie
Figura 3.6.2.5 Indicatori de calitate la staţiile de epurare Înt. Buzăului, anul 2011
68
Conform Manualului de operare, la nivelul SGA Covasna sunt monitorizate 14 evacuări de ape uzate. În cursul anului 2011 s-au înregistrat depăşiri ale limitelor autorizate la următoarele unităţi:
Tabelul 3.6.2.1 Surse majore de poluare în judeţul Covasna 2011
Surse de poluare Domeniu de activitate Indicatori depăşiţi
SC. GOSP.COM SA Sf.Gheorghe
Staţia de epurare
Gospodărire comunală
substanţe extractibile, azot total
SC. GOSP.COM SA Centrul Regional Tg.
Secuiesc Staţia de epurare 1
Gospodărire comunală
azot total, substanţe extractibile
SC. PROD-PREST CONNECTION SRL
Chilieni Industria extractivă suspensii
SC. AQUA-NAT Prod/Distrib SRL, punct
de lucru BIBORŢENI Staţia de epurare 1
Ind.alimentară, Producţia de ape
minerale şi băuturi răcoritoare nealcoolice
suspensii
SC. TORO IMPEX SRL Lemnia
Staţia de epurare Industria alimentară azot total
PRIMĂRIA BARAOLT Staţia de epurare
Gospodărire comunală azot total
SC TRICOMSERV SRL, Punct de lucru
Ghidfalău
Gospodărire comunală
suspensii, CCOCr, CBO5, azot total
PRIMĂRIA OZUN Gospodărire comunală
CBO5, CCOCr, azot total, fosfor total,
3.6.3. Tendinţe şi priorităţi în reducerea poluării cu ape uzate
Proiectul ”Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Covasna ” cuprinde extinderea reţelelor de canalizare cu scopul de a mări gradul de racordare a utilizatorilor la reţele, precum şi modernizarea şi extinderea staţiilor de epurare orăşeneşti pentru îmbunătăţirea gradului de epurare şi reducerea poluării apelor de suprafaţă
69
3.7 Poluări accidentale
În anul 2011 s-a produs o singură poluare accidentală. În perioada 17.07-18.07.2011 s-a produs mortaliate piscicolă pe Râul Olt, zona Augustin. În urma analizelor fizico-chimice determinate de Laborator Calitatea Apelor SGA Covasna, probele recoltate au prezentat depăşiri ale limitelor maxim admise la indicatorii de calitate CCOCr (valoare înregistrată 177 mgO2/l), oxigen dizolvat (valoare înregistrată 1,21mgO2/l). Diagnosticul ca urmare analizelor efectuate de către Laboratorul DSV SA asupra peştilor morţi recoltate, a fost asfixie mecanică prin colmatarea branhiilor. Având în vedere faptul că, în perioada menţionată au căzut precipitaţii însemnate, se consideră că mortalitatea piscicolă se datorează turbidităţii apei şi antrenării sedimentelor ca urmare a precipitaţiilor înregistrate.
. 3.8 Managementul durabil al resurselor de apă 3.8.1 Presiuni semnificative asupra resurselor de apă din România
Calitatea apei este o problemă de maximă importanţă ce ar trebui să ne preocupe pe toţi, indiferent de pregătirea pe care o avem sau de situaţia materială. Sănătatea noastră este dependentă direct de sursa de apă.
Poluarea apelor cu nitraţi şi fosfaţi a devenit tot mai îngrijoratoare în ultimul timp, mai ales în ţările cu agricultură dezvoltată şi industrializate.
Cererea de apă potabilă creşte în continuu datorită creşterii populaţiei. Cantitatea de apă potabilă provenită de la râuri, mari şi lacuri a crescut din 1940 în 1990 de patru ori. Apa rezultată din activităţile agricole amestecată cu îngrăşăminte chimice ca fosfaţi şi nitraţi ajunge în lacuri şi râuri.
Poluarea chimică rezultă din deversarea în ape a diverşilor compuşi ca: nitraţi, fosfaţi şi alte substanţe folosite în agricultură, a unor reziduuri şi deşeuri provenite din industrie sau din activităţi care conţin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur sau cadmiu.
Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apei. Dacă apa ajunge să erodeze unele spaţii create de om pentru construcţie şi acumulează substanţe toxice, vegetaţia şi animalele.
Apa poate să ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizează oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viată acvatice. Motivul pentru dezvoltarea speciilor toxice de alge poate fi saturarea cu apă a terenului agricol, excesul de apă ajungând în râuri şi lacuri, fosfaţii şi nitraţii ajutând dezvoltarea algelor. Inundaţiile duc pesticidele toxice şi deşeurile urbane şi industriale în lacuri şi râuri.
Poluările accidentale pot introduce în corpurile de apă cantităţi foarte mari şi foarte variate de poluanţi, în timp foarte scurt, distrugând uneori iremediabil sau pentru perioade lungi de timp, viaţa şi fauna acvatică; Deşeurile în special cele menajere (PET-uri, ambalaje plastic, etc.) la nivelul tuturor localităţilor afectează calitatea apelor de suprafaţă prin antrenarea acestora.
La modificarea calităţii apelor contribuie şi tehnologiile de epurare învechite, pre-epurarea necorespunzătoare a apelor uzate industriale. În cazul unor deversări în reţeaua de canalizare a unor ape industriale cu încărcări mari există riscul perturbării şi chiar al compromiterii procesului de epurare în staţiile de epurare,
70
întrucât acestea au fost proiectate şi executate pentru epurarea apelor uzate menajere;
Aceste presiuni pot fi diminuate prin supravegherea şi monitorizarea periodică a surselor de apă de suprafaţă şi subterane.
Monitorizarea calităţii apelor în judeţul Covasna, pentru anul 2011, nu relevă diferenţe semnificative faţă de anul precedent Reţeaua hidrografică existentă la nivelul judeţului Covasna, totalizează 1621 km, din care principalele trei cursuri de apă, Oltul, Buzăul şi Râul Negru însumează aproximativ 300 km.
În general, calitatea acestor trei cursuri caracterizează bazinal factorul de mediu "apa", la nivelul întregului judeţ. . Tabelul 3.8.1.1 Secţiunile de control cele mai reprezentative din judeţ
Râul Secţiunea Caracteristica secţiunii
Negru Tinoasa Caracterizează apele amonte de zona industrială şi de populaţie densă - zona Tg.Secuiesc
Negru Chichiş Caracterizează apele amonte de confluenţa cu râul Olt în întregul bazin hidrografic al Râului Negru.
Olt Micfalău Caracterizează apele Oltului la intrarea acestora în judeţul Covasna
Olt Araci Caracterizează apele Oltului la ieşirea acestora din judeţul Covasna
3.8.2 Strategii şi acţiuni privind managementul durabil al resurselor de apă. În Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Covasna - 2011, s-au
stabilit obiectivele şi ţintele principale pentru îmbunătăţirea şi extinderea sistemelor de apă/apă uzată pe termen mediu (2007-2013). Acţiunile pentru soluţionarea problemelor de mediu cu privire la factorul de mediu –apă- cuprinse în PLAM, sunt următoarele:
• Reabilitarea/extinderea staţiei de epurare Sf.Gheorghe • Extinderea reţelei de canalizare –Tg. Secuiesc, Covasna, Baraolt, Înt.
Buzăului • Reabilitarea/extinderea/modernizarea staţiei de epurare Tg.Secuiesc,
Covasna, Înt.Buzăului (epurare terţiară) • Construirea reţelelor de canalizare şi staţii de epurare biologică în mai multe
localităţi din judeţ • Controlul implementării măsurilor conţinute în actele de reglementare ale
obiectivelor din care sunt evacuate ape uzate in emisar • Extinderea monitorizării cursurilor de apă şi lacurilor în zonele vulnerabile • Reabilitarea/construcţia platformelor pentru depozitarea gunoiului de grajd şi
dejecţiilor lichide (construcţia platformelor în localităţile Ozun şi Cernat) • Reabilitarea zonelor vulnerabile (Cernat, Boroşneu, Ozun, Dobârlău)
71
4. UTILIZAREA TERENURILOR 4.1. Solul Pe teritoriul judeţului Covasna se găsesc o gamă variată de soluri, această
diversitate rezultând din acţiunea complexă exercitată de condiţiile litologice, formele de relief, factori hidrogeologici, hidrologici precum şi cei topoclimatici.
Astfel, la o altitudine de peste 1500 m, sub pădurile de molid se întâlnesc solurile montane brune podzolice, care se caracterizează printr-o aciditate ridicată şi un conţinut mare de materie organică. O altă categorie de soluri o reprezintă solurile brune şi brune acide de pădure acestea având o răspândire mai mare în munţii Baraolt, dar apar insular şi în munţii Bodoc, Vrancei şi Întorsurii. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente.
Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acoperă în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de pădure în care predomină stejarul, gorunul şi uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajişti şi fâneţe naturale.
O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile, care se întâlnesc îndeosebi în jurul oraşului Târgu Secuiesc, Câmpu Frumos. Aceste soluri se caracterizează printr-un conţinut ridicat de humus şi de substanţe nutritive, fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahăr, cartofi şi plante furajere.
Partea cea mai joasă a judeţului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humico gleice şi turbele eutrofe, acestea prezintă un grad redus de fertilitate şi un exces de umiditate în special în perioadele ploioase ale anului, de aceea sunt utilizate în special pentru păşuni şi fîneţe.
Un alt tip de soluri, întâlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18 km2, în apropierea localităţii Reci o reprezintă nisipurile nesolificate, menţionate în literatura de specialitate de “Dunele de la Reci “. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini, mesteceni, iar pe supafeţe relativ restrânse se cultivă cartoful şi secara.
4.1.1. Repartiţia pe clase de folosinţă
Suprafaţa totalã a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 186139
ha o reprezintă terenurile agricole,165118 ha reprezintă pădurile.. La 31.12.2011, suprafaţa agricolă a judeţului este de 186114 ha, iar tendinţa
este pe cât posibil ca această suprafaţă să rămână cu aceiaşi destinaţie.
72
Tabel 4.1.1-1 Utilizarea terenurilor agricole în judeţul Covasna
Nr. Crt.
Categ.de folosinţă 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
1 Arabil (ha) 86331 86331 86311 86311 86300 83428 83305 83920
2 Păşuni (ha) 59964 59964 59964 59964 60000 60941 60931 60930
3
Fâneţe şi pajişti naturale (ha)
39529 39529 39529 39529 39500 40903 41311 41302
4 Vii (ha) 0 0 0 0 0 0 0 0 5 Livezi (ha) 592 592 592 1014 592 592
TOTAL AGRICOL 186416 186416 186416 186416 186392 186347 186139 186114
Sursa: DADR Covasna
4.1.2. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor
Suprafaţa totalã a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 186139 ha o reprezintă terenurile agricole,165118 ha reprezintă pădurile.
La 31.12.2011, suprafaţa agricolă a judeţului este de 186114 ha, iar tendinţa este pe cât posibil ca această suprafaţă să rămână cu aceiaşi destinaţie.
Judeţul Covasna fiind situat într-o depresiune intramontană, dispune de o varietate de soluri destul de mare de la solurile aluvionare din luncile râurilor până la litosolurile puţin dezvoltate pe culmile munţilor. În tabeul de mai jos, prezentăm clasele de pretabilitate ale terenurlor agricole identificate în judeţul Covasna Tab. 4.1.2.-1 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Covasna
Nr. Crt.
Specificaţie Clase de bonitate ale solului ( ha ) I II III IV V Total
1 Arabil - 1252 46438 33416 2184 83290 2 Păşuni+Fîneţe 1423 9396 50064 34984 6365 102232 3 Vii - - - - - - 4 Livezi - 4 158 205 225 592 TOTAL 1423 10652 96660 68605 8774 186114
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
La nivelul judeţului Covasna o parte din suprafaţa arabilă este supusă unor restricţii în ceea ce priveste utilizarea acestora. Principala restricţie o constituie zonele de protecţie sanitară aflate în jurul puţurilor de alimentare cu apa potabilă a oraşelor cât şi a celorlalte localităţi din judeţ. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară pot fi exploatate de către deţinătorii acestora pentru orice culturi agricole, însă este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice a substanţelor fitofarmaceutice, a irigării cu ape uzate şi a depozitării deşeurilor.
Având în vedere cerinţele tot mai mari pe piaţa de produse alimentare ecologice, mulţi agricultori din zonă sunt interesaţi în obţinerea de produse agicole ecologice, în special legume şi fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricolă specială, cu respectarea principiilor producţiei ecologice şi cu interzicerea utilizării
73
de fertilizatori chimici şi a produselor fitosanitare. O altă categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restricţii la utilizare sunt terenurile cu o pantă mare sau cele supuse procesului de eroziune, unde pentru stoparea acestui fenomen trebuie să se facă împăduriri, să se reducă păşunatul intensiv şi să se sistematizeze drumurile de exploatare
4.1.3. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
Îngrăşăminte chimice În agricultură, în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare, atât marii producători cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice cât şi îngrăşăminte chimice. Dejecţiile animaliere prin conţinutul lor de elemente chimice, au un rol important în nutriţia plantelor şi influenţează favorabil însuşirile solului şi implicit producţia agricolă. Aplicate în cantităţi excesive îngrăşămintele naturale pot influenţa negativ unele însuşiri ale solului cum ar fi permeabilitatea şi aciditatea solului. De asemenea, şi îngrăşămintele chimice folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Astfel azotatul de amoniu folosit o perioadă îndelungată şi în cantităţi mari poate determina acidifierea solului şi în acelaşi timp apariţia nitraţilor şi nitriţilor în apă şi în plante. Din informaţiile deţinute, pe raza judeţului nostru nu există suprafeţe de teren agricol care să fie afectate de utilizarea necorespuzătoare a îngrăşămintelor, întrucât aceste lucrări se efectuează sub directa coordonare a specialistului agricol din cadrul consiliilor locale comunale. Tab. 4.1.3.1 Îngrăşaminte chimice utilizate în perioada 2008- 2011
Anul Îngraşăminte chimice folosite-tone subst.activă N+P2O5+k2O-
kg/ha N P2O5 K2O Total arabil agricol
2011 3657 1305 915 5877 70 32 2010 3205 1609 978 5792 70 31 2009 3657 1305 915 5877 70 32 2008 3500 1200 120 4820 68 57 Sursa: DADR Covasna Din tabelul prezentat se poate observa o crestere minimă a cantităţilor de îngraşăminte chimice utilizate. Pe lângă fertilizarea chimică, pe terenurile agricole s-au administrat şi îngrăşăminte organice, aceste fertilizări realizându-se în special pe terenurile agricole proprietate privată a persoanelor fizice, iar îngrăşămintele organice provin din propria lor gospodărie, din această cauză nu deţinem date privind cantităţile de deşeuri organice administrate. Pesticide In anul 2011 au fost executate acţiuni de protecţia plantelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor precum şi a buruienilor. S-au utilizat produse fitosanitare din grupele III şi IV de toxicitate. Din datele primite de la DADR- Covasna s-au utilizat produse fitosanitare astfel: -insecticide-acaricide pe o suprafaţă de 15000 ha, respectiv o cantitate de 1200 kg s.a. -fungicide - pe o suprafaţă de 35000 ha, respectiv o cantitate de 38000 kg s.a.
74
-erbicide - pe o suprafaţă de 35500 ha, respectiv o cantitate de19800 kg s.a. Pentru protecţia plantelor s-au utilizat numai pesticide omologate în ţară Tratamentele s-au efectuat in baza buletinelor de avertizare emise de Laboratorul de prognoza si avertizare din cadrul Unitatii Fitosanitare, in general s-au efectuat mecanizat, sub îndrumarea specialistului agricol local si a inspectorilor fitosanitari din cadrul U. F. care stabilesc tipul, doza de pesticid, epoca de aplicare a acestora precum si masurile si precautile care se impun pentru protejarea mediului si a omului la manipularea produselor de protectia plantelor. Tabel 4.1.3.2.Dinamica şeptelului în perioada 2005 – 2011- efective de animale
Nrcrt
Categorii de animale
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
1 Bovine total 48122 48231 44893 39517 39490 40020 34000 2 Vaci lapte 25354 27526 26040 24010 23812 21200 21196 3 Alte bovine
(bubaline) 46 48 - - - 20 20
4 Ovine total 158720 157284 164045 185050 208585 190000 179000 5 Caprine 9810 11320 12505 10825 11575 10000 93000 6 Porcine 79717 75519 63360 40892 42318 15000 15000 7 Păsări total 783352 606600 479395 530282 655423 200010 210000 8 Găini
outoare 358520 276000 267194 279440 255671 140010 100000
9 Cabaline 13541 13598 15091 12461 13147 13800 14400 10 Animale
blană 26300 18420 - - - - -
Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/ agricole
În judeţul Covasna au fost amenajate 3 sisteme de irigaţii prin aspersiune -Moacşa Pădureni, Brateş şi Câmpul Frumos, pe o suprafaţa totală de 4789 Ha. Din aceste trei sisteme de irigaţii în stare de funcţiune se află numai sistemul Cîmpu Frumos, celelalte două sunt într-un stadiu avansat de degradare, asta şi datorită faptului că nu au existat solicitări din partea producătorilor agricoli din zona, cât şi a lipsei de interes a celor care administrează aceste sisteme.
De asemenea, pe teritoriul judeţului au fost executate în anii ’80 lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 8078 ha, din care 7842 ha este teren agricol.
De-a lungul timpului au fost executate lucrări de drenaj pe 6208 ha teren agricol, precum şi lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 355174 ha.
In anul 2011 nu s-au efectuat lucrări de imbunătăţiri funciare. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Tab.4.1.3.3 Terenuri inundabile Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală
Suprafaţa agricolă cartată
Din care inundabile (ha) rar frecvent f.frecvent
186.114 ha 181.370 ha 4.255 2.763 3.868 100% 97,3% 2,3% 1,5% 2,1%
75
Cele mai mari suprafeţe inundabile se găsesc situate pe teritoriul administrativ al localităţilor Aita Mare, Baraolt, Baţani, Belin, Breţcu, Catalina, Intorsura Buzaului, Sânzieni, Sfântu Gheorghe, Sita Buzaului, Valea Mare, Vârghis.
Tab. 4.1.3.4 Terenuri cu soluri pseudogleizate Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa afectată de pseudogleizare
Din care Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.114 63.495 24.960 27.615 8.224 2.598 98 100% 34,1% 13,4% 14,8% 4,4% 1,4% 0,1%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul
administrativ al localităţilor Aita Mare, Băţani, Bodoc, Intorsura Buzăului, Lemnia, Malnaş, Reci, Sfântu Gheorghe, Vâlcele, Zăbala.
Tab. 4.1.3.5 Terenuri cu soluri gleizate Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa afectată de gleizare
Din care Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.114 43.564 6.187 9.372 10.561 11.314 6.130 100% 23,4% 3,3% 5,0% 5,7% 6,1% 3,3%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Băţani, Brateş, Catalina, Ghelinţa, Poian, Reci, Sânzieni, Târgu Secuiesc, Zăbala. Tab. 4.1.3.6 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa cartată pedologic ha
Din care erodate prin apa Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.114 181.370 3.293 4.836 896 261 0 100% 97,3% 1,8% 2,6% 0,5% 0,1% 0%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Aita Mare, Băţani, Brăduţ.
Tab. 4.1.3.7 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa cartată pedologic ha
Din care colmatate prin apa Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.114 181.370 103 277 233 0 0 100% 97,3% 0,1% 0,2% 0,1% 0% 0%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Chichiş, Tg. Secuiesc.
76
Tab. 4.1.3.8 Terenuri afectate de eroziunea de adâncime Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală
Suprafaţa agricolă cartată
Din care pe forme de eroziune Şiroiri, rigole Ogaşe Ravene
186.114 ha 181.370 ha 130 1.035 53 100% 97,3% 0,1% 0,6% 0,03%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Brăduţ, Cernat, Covasna, Dobârlau, Hăghig, Intorsura Buzăului, Sfântu Gheorghe, Sânzieni. Tab. 4.1.3.9 Situaţia alunecărilor de teren
Total judeţ
Suprafaţa alunecărilor de teren (ha)
Tipuri de alunecare În brazde (ha)
În valuri (ha)
În trepte (ha)
Curgătoare (ha)
Prăbuşire (ha)
4.735 523 3.848 364 0 0 2.54% 0.28% 2.06% 0.20% 0% 0%
Alunecări de teren ce ocupă suprafeţe de peste 200 ha se găsesc pe
teritoriul administrativ al localităţilor: Aita Mare, Baraolt, Băţani, Brăduţ, Cernat, Întorsura Buzăului, Malnaş, Sita Buzăului şi Zagon.
Măsuri de consolidare şi prevenire (canale de garda în partea superioară şi laterală a alunecării, drenaje şi puţuri drenante, ziduri de sprijin) nu au fost executate în anul 2009, dar prin activitatea compartimentului de biodiversitate s-a urmărit în mod special interzicerea exploatărilor forestiere în zonele cu alunecări. Managementul siturilor contaminate Modalitatile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului , in scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic sunt stipulate prin HG 1408 / 2007 Situaţia situ-rilor potenţial contaminate in judeţul Covasna , se prezintă astfel: Tab. 4.1.3.10 Situri contaminate s-au potenţial contaminate Numele sitului / Stadiu redarii
Adresa Proprietar Suprafaţa (ha)
Poluant
Parc 1 Ghelinţa In functiune
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,5640 Prod. petroliere
Parc 5 Ghelinţa In functiune
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,3337 Prod. petroliere
Parc 2 Ghelinţa Programat 2014
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,2590 Prod. petroliere
Parc 3 Ghelinţa Programat 2014
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,2174 Prod. petroliere
Depozit, st. Dezbenzinare, st. Compresoare Redate in 2009 si 2007
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
2,1134 Prod. petroliere
Depozit pesticide Câmpul Frumos, Sf. Gheorghe
Primaria Sf. Gheorghe
0,04 Pesticide
77
Depozit pesticide Sf. Gheorghe str. Recoltei nr.7
Dir. fitosanitară
0,12 Pesticide
Depozit pesticide Aita Mare nr. 215 Bino- Trans S.R.L.
0,OO2 Pesticide
Depozit pesticide Tg. Secuiesc str. Garii nr. 1
Dir. fitosanitară
0,1006 Pesticide
Depozit pesticide Sf. Gheorghe str. Fermei f.n.
S.C. IAPEX S.R.L.
O,O15 Pesticide
Depozit pesticide Tg. Secuiesc Ferma S.C.D.C. 525400
S.C.D.C. Tg. Secuiesc
0,0024 Pesticide
Depozit pesticide Ferma Dalnic com. Dalnic
Nyrcsa Iuliu Andrei
0,002 Pesticide
Depozit pesticide Ozun Ferma Sol-Lact
In lichidare 0,002 Pesticide
Tot in cadrul siturilor contaminate s-au potential contaminate se inscriu şi depozitele de deşeuri municipale din Tg. Secuiesc, Covasna, Intorsura Buzăului, Sf. Gheorghe şi Baraolt- cu menţiunea că spaţiile de depozitare neconforme din Intorsura Buzăului, Covasna şi Baraolt au sistat depozitarea la 16 Iulie 2009. }n cursul anului 2011 depoyitul de de;euri din Baraolt a fost ]nchis. Tab. 4.1.3.11 Investiţii 2011- in domeniul solului-
Agenţi economici Denumire lucrare
Plan de investiţii de mediu pe anul 2011 Realizat pe douăsprezece luni
total surse proprii
buget de stat
alte surse total surse
proprii buget de stat
alte surse
1. S.C. CASTRUM –Corporation SRL-Negreşti-Oas -inchidere si ecologizarea carierei Sfântu-Gheorghe
4155 - 4155 - 4155 - 4155 -
4.1.4. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor
Monitorizarea calităţii solurilor
Laboratorul din cadrul APM Covasna supraveghează calitatea solului în
perimetrele aferente rampelor de deşeuri. Pe parcursul anului 2011 s-au prelevat un număr de 7 probe de sol de la rampele de deşeuri închise şi funcţionale. Din aceste probe s-au determinat metalele grele – plumb, zinc, cadmiu, nichel, crom, cupru, mangan. Pentru prelevarea probelor de sol s-au marcat în prealabil punctele de prelevare pe planul de situaţie al zonei, numărul punctelor de prelevare depinzând de mărimea zonei analizate. Conform Ordinului nr.184/1997 numărul minim al acestor puncte pe o suprafaţă potenţial poluată trebuie să fie 4/1000mp. Conform Ordinului MAPM nr.756/1997 referitor la valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol (pentru soluri mai puţin sensibile), concentraţia metalelor grele în unele cazuri sunt mai mari decât valorile normale, dar în puţine cazuri depăşesc pragurile de alertă respectiv pragurile de intervenţie. În graficele de mai jos sunt reprezentate concentraţiile metalelor grele pentru plumb, cupru, nichel, crom, zinc şi cadmiu.
78
0
50
100
150
200
250
300m
g/kg
Covasna Baraolt Catalina Int.Buzaului Poian Sf.Gheorghe Tg.Secuiesc
Concentraţia metalelor grele la rampe de deşeuri, anul 2011
Pb
Cu
Zn
Cd
Cr
Ni
4.1.5. Poluări accidentale. Accidente majore de mediu
În anul 2011 în judeţul Covasna nu au avut loc poluări accidentale sau accidente majore de mediu.
79
4.2. Starea pădurilor
4.2.1. Fondul forestier naţional
Pădurea este o adevărată comunitate de viaţă în cadrul careia coexistă, în baza unor reguli formate în timp îndelungat, o serie de plante şi animale adaptate condiţiilor staţionale ale locului în care se află. Principala componentă a acestei comunităţi de viaţă se consideră a fi totalitatea plantelor lemnoase ce se găsesc în ea, deoarece de la acestea, omul obţine cele mai mari foloase, atât de ordin material-lemnul şi alte produse, cât şi principalele elemente care determină calitatea vieţii. Este recunoscut faptul ca pădurea contribuie cu maximă eficienţă la conservarea şi refacerea mediului înconjurător. În anul 2011 ca urmare a transformărilor din fondul forestier şi a retrocedărilor către foştii proprietari, structura acestuia se prezintă după cum urmează: Tabel 4.2.1.1 Structura fondului forestier din judeţul Covasna pe proprietari
Denumirea indicatorilor TOTAL
(col. 2+3+4+5)
Proprietate publica Proprietate privata
a Statului
a unitatilor administrativ teritoriale
a persoanelor
fizice si juridice
a unitatilor administra
tiv teritoriale
1 2 3 4 5 FONDUL FORESTIER 171.132 37.016 25.924 102458 5.734 SUPRAFATA PADURILOR 169.398 35.996 25.744 101.938 5720
ALTE TERENURI 1.734 1.020 180 520 14 din rand 2: Paduri de protectie (Grupa I) 43.815 17.915 8.499 17.121 280 din rand 2: Paduri de productie si protectie (Grupa II) 125.583 18.081 17.245 84.817 5.440
4.2.2. Funcţia economică a pădurilor
Pădurea îndeplineşte în principal funcţia de protecţie şi multiple funcţii economice. În raport cu funcţiile prioritare, potrivit prevederilor Codului Silvic, pădurile se împart în două grupe:
• grupa I-a: păduri cu funcţii speciale de protecţie; • grupa II-a: păduri cu funcţii de producţie (economice) şi protecţie;
A. Funcţia de protecţie:
Prin funcţia sa de protecţie pădurea îndeplineşte următoarele roluri: • participă la procesul de formare, de evoluţie şi conservare a solului, prin
concentrarea în fitomasa arborilor a atomilor veniţi din atmosferă, din apă, din roca dezagregată şi alterată. Din această fitomasă, ulterior s-a format solul. Astfel cu excepţia zonei de stepă, solul s-a format sub pădure;
• favorizează înmagazinarea apei, împiedicând formarea scurgerilor de suprafaţă şi a viiturilor de apă în urma ploilor torenţiale şi a topirii zăpezilor, împiedicând producerea inundaţiilor;
• apără solul împotriva eroziunii, contribuind la evitarea colmatării lacurilor şi a terenurilor din lunci;
80
• este un generator de gaze şi regulator al compoziţiei aerului atmosferic; sub acest aspect, pădurea prin procesul de fotosinteză are o contribuţie deosebit de importantă în reglarea rezervei de oxigen la nivel local şi global, eliberând oxigen şi consumând bioxid de carbon.
• are un important rol de protecţie în cazul poluării fonice şi chimice.
În raport de natura funcţiei atribuite, pădurile din grupa I se împart în următoarele subgrupe funcţionale:
păduri cu funcţii de protecţie a apelor; păduri cu funcţii de protecţie a solului şi terenului; păduri cu funcţii de protecţie contra factorilor climatici şi
industriali dăunători; păduri cu funcţii de recreere; păduri cu funcţii de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului
forestier; B. Funcţia economică: Pădurile produc bunuri materiale deosebit de utile cum ar fi:
− lemn pentru construcţii, industrie şi combustibil ( lemn de foc); − fauna pădurii contribuie la păstrarea echilibrelor biocenotice, iar unele
specii au şi o valoare economică, fiind valorificate pentru blană şi carne;
− fructele de pădure şi ciupercile sunt apreciate pentru valoarea lor nutritivă şi unele principii active;
plante medicinale cu rol deosebit în prepararea unor ceaiuri, tincturi sau la sinteza unor medicamente
4.2.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic
Masa lemnoasă exploatată este în conformitate cu prevederile lucrărilor din amenajamentele silvice în vigoare.
4.2.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief
Din totalul suprafeţei fondului forestier al judeţului Covasna de 171132 ha, distribuţia arboretelor după principalele forme de relief se prezintă după cum urmează:
- arborete din zona de deal: 51.190 ha - arborete din zona de munte: 119.942 ha
4.2.5. Starea de sănătate a pădurilor
Pe teritoriul judeţului Covasna fondul forestier naţional este gospodărit de cadre tehnice ale ocoalelor silvice private şi ale Direcţiei Silvice Sfîntu Gheorghe. Din analiza datelor existente pe anul 2011 s-a constatat o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate a arboretelor. La acest fapt au contribuit intervenţiile cu lucrări de protecţie, caracterul acestora fiind atît preventiv cât şi de combatere. Urmărirea stării de sănătate la nivel naţional se efectuează prin Monitoringul forestier. În cadrul acestui sistem se efectuează, prin specialiştii silvici, culegerea
81
informaţiilor referitoare la starea de sănătate, datele fiind obţinute din suprafeţele de probă permanent amplasate în cadrul fiecărui ocol silvic. Pentru estimarea stării de sănătate a arborilor, în toate suprafeţele de probă se înregistrează vătămările fiziologice (defoliere, decolorarea frunzişului) şi vătămările fizice cauzate de diferiţi factori. În anul 2011 s-au intreprins următoarele acţiuni:
a. În pepiniere : • s-a efectuat combaterea larvelor de Melolontha melolontha pe suprafeţe
cultivate şi necultivate , tratarea cu aerosoli a vegetaţiei din jurul pepinierelor în vederea prevenirii depunerii de ouă de Melolontha m.
• tratamente pentru prevenirea făinării stejarului (Microsphaera abreviata) • tratarea culturilor de răşinoase din solarii, culturi în câmp şi paturi nutritive
împotriva fuzariozei • combaterea rozătoarelor • şanţ minim sanitar în jurul solariilor şi pepinierelor.
b. În plantaţii şi arborete: • combaterea insectelor Adelges larici, Hylobius abietis, Hilastes ater,
Ipidae şi al rozătoarelor. • protejarea puieţilor de răşinoase împotriva vătămărilor produse de vânat. • tratarea coroanei şi tulpinilor puieţilor de răşinoase în scopul prevenirii
atacului de Hylobius abietis. • lucrări de depistare al dăunătorilor Ips t. Lymantria m. Tortrix viridana,
Geometridae – Operopthera br., Erranis def., Semasia r.
Referitor la dăunătorii de prognoză o atenţie deosebită s-a acordat urmăririi dinamicii gradologiei populaţiei defoliatorului Lymantria m. În arboretele în care molidul şi bradul participă în proporţie de peste 30 % în compoziţia arboretelor, au fost amplasate curse feromonale. În privinţa gradului de infestare al răşinoaselor cu Ipidae se remarcă o scădere sub raportul răspândirii în suprafeţe ca şi al nivelului densităţii populaţiei de insecte.
4.2.6. Suprafeţe din fondul forestier naţional, parcurse cu tăieri
În planul decenal de lucrări prevăzute în amenajamentele silvice se regăsesc diferite operaţiuni cum ar fi: tăierile de regenerare, tăieri de igienă, extragerea produselor accidentale, precum şi tăieri de îngrijire. Lucrările pentru tăierile de igienă şi de îngrijire presupun parcurgerea unei suprafeţe mari şi extragerea unei cantităţi de masă lemnoasă mică şi calitativ inferioară.
4.2.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de
împădurire
În anul 2011 structura şi repartizarea fondului forestier în cadrul judeţului Covasna nu prezintă zone cu deficit de fond forestier, fiind în general destul de echilibrat repartizat în cadrul suprafeţei judeţului. Unele diferenţe existente în repartizarea vegetaţiei forestiere sunt legate de formele de relief şi de repartizarea
82
terenurilor cultivate în cadrul judeţului. Pe total judeţ procentul acoperirii cu vegetaţie forestieră se ridică la 47%.
4.2.8. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2011 O atenţie deosebita în cadrul lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice se acordă lucrărilor de împădurire şi regenerare naturală a arboretelor Situaţia acestor lucrări este prezentată sintetic în tabelul de mai jos: Tabel 4.2.8.1 Situaţia regenerărilor din fondul forestier al judeţului Covasna
Denumirea indicatorilor Regenerari naturale (ha)
Impaduriri Total
(ha) (ha) Total regenerari 401 282 683
A. In fond forestier 401 282 683 B. In alte terenuri 0 0 0
4.2.9. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor,
sensibilizarea publicului
Punctual s-a constatat sustragerea de material lemnos din fondul forestier atât de stat cât şi particular. Datorită sistemului de pază şi protecţie a pădurilor aceste cantităţi de masă lemnoasă sunt nesemnificative iar situaţia este ţinută sub control. Pentru contracararea delictelor în fondul forestier s-au intensificat acţiunile la controlul circulaţiei materialului lemnos prin organizarea de acţiuni comune cu IJP Covasna, Jandarmerie şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Cinegetic. Intervenţiile se desfăşoară pe baza unui plan comun de acţiune. Totodată se fac instructaje periodice cu personalul din subordine care are atribuţii de pază a pădurilor, în vederea aprofundării cunoştinţelor legislaţiei silvice în vigoare. De asemenea s-au intensificat acţiunile de conştientizare a populaţiei asupra importanţei fondului forestier, atât ca sursă de materie primă cât şi ca vector de îmbunătăţire a factorilor de mediu.
4.2.10. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Silvicultura prin complexitatea activităţilor are rolul de a conduce lucrările de înfiinţare şi dirijare a arboretelor de pe diverse terenuri. În terenurile descoperite periclitate de eroziuni în diferite faze de evoluţie alege soluţii optime pentru înfiinţarea de arborete şi eliminarea acţiunilor negative de eroziune. Instalarea pădurii are un rol deosebit de important, pe lângă funcţia de producţie masă lemnoasă, şi un rol de protecţie concretizat prin asigurarea funcţiilor hidrologice în bazine, prevenirea spălării versaţilor, consolidarea cursurilor de apă, fixarea prundişurilor şi grohotişurilor, fixarea haldelor de steril. De asemenea, pădurea creează un microclimat specific care duce la diminuarea şi modelarea extremelor climatice şi creează o ambianţă favorabilă pentru muncă şi recreerea oamenilor.
83
4.3. Tendinţe
În domeniul solului Cultivarea tuturor suprafeţelor apte pentru agricultură şi extinderea suprafeţelor pe care se practică o agricultură ecologică este momentan doar 30 ha, deşi condiţiile din judeţul Covasna sunt favorabile. Unele terenuri degradate, îndeosebi în zone cu exces de umiditate, vor fi folosite pentru plantaţii de salcie energetică -energii verzi- acţiune demarată deja în mai multe localităţi. Tot pe această linie, extinderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă, pentru producţia de bio-combustibili. Se vor continua acţiunile de decontaminare a solurilor afectate de poluare cu produse petroliere sau foste depozite de pesticide. Toate acţiunile viitoare vor fi în concordanţă cu Codul bunelor practici agricole. În domeniul pădurii Păstrarea suprafeţelor de fond forestier, chiar extinderea acestora, prin evitarea defrişărilor ilegale şi realizarea planului de împăduriri, atât în proprietăţile de stat cât şi private. Prin intermediul Primăriilor se vor împăduri unele terenuri degradate, inapte pentru alte folosinţe. O atenţie deosebită va fi acordată managementului corespunzător al ariilor protejate din fond forestier. Prin tendinţa preconizată se va accentua rolul pădurii de factor de mediu şi nu numai de producţie, cum din păcate este uneori perceput. APM Covasna va intensifica activităţile de conştientizare a autorităţilor publice locale, a şcolilor şi a cetăţenilor, în sensul unei mai bune protecţii a solurilor şi pădurilor, prin respectarea reglementărilor de mediu in vigoare.
84
5. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA 5.1 Ariile naturale protejate
Conform prevederilor legislaţiei în vigoare privind ariile naturale protejate, OUG 57/2007, cu modificările ulterioare, ariile naturale protejate se împart în următoarele categorii: a) de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale
naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; b) de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal,
geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică;
Administrarea ariilor naturale protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit legii, prin: structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică; persoane fizice şi juridice care au calitatea de custode; serviciile regionale şi judeţene din structura proprie a Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului; 5.1.1. Arii naturale protejate de interes naţional Stabilite cu avizul Academiei Române stabilite prin HG 2151/2004, HG 1143/2007: Tabelul 5.1.1-1 Nr. Crt.
Denumire Rezervaţie Suprafaţa (ha)
Starea de conservare a ariei protejate
Administrator/ custode
1 Mestecănişul de la Reci – Bălţile de la Ozun –
Sîntionlunca
2020 Stare de conservare
satisfăcătoare
Consiliul Judeţean Covasna
2 Dealul Ciocaş – Dealul Viţelului
976,6 Stare de conservare
bună
Consiliul Judeţean Covasna
3 Turbăria Ruginosu 355,0 Stare de conservare
bunăj
Asociaţia ProDiversitas
4 Rezervaţia Naturală Cheile Vârghişului
830,1 (205,5 in jud.
Covasna)
Stare de conservare
bună
Ocolul Silvic Privat Baraolt, Asociaţia
Lumea Pierdută din Baraolt
85
Fig. 5.1.1.1 Arii naturale protejate de interes naţional
5.1.2. Arii naturale protejate de interes comunitar
Scopul programului Natura 2000 este de a proteja biodiversitatea Europei şi de a promova activităţi economice benefice pentru biodiversitate. Reţeaua Natura 2000 este instrumentul principal al Uniunii Europene pentru conservarea naturii. Este o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene, unde specii vulnerabile de plante şi animale şi habitate importante trebuie protejate.
Pe baza valorilor naturale identificate în judeţul Covasna în cursul anilor trecuţi de către specialiştii din cadrul APM Covasna, a instituţiilor de cercetare şi învăţământ, a ONG-urilor cu domeniul de activitate legat de protecţia naturii şi ornitologie s-a propus arii pentru reţeaua ecologică Natura 2000. Aceste propuneri au fost verificate şi validate de o comisie ştiinţifică, după care s-a trecut la faza de implementare a reţelei.
86
Fig. 5.1.2.1 Harta siturilor Natura 2000 în judeţul Covasna
Suprafaţa ocupată de siturile de importanţă comunitară (pSCI) reprezintă
cca. 9 % din suprafaţa administrativă a judeşului Covasna, în timp ce suprafaţa ocupată de ariile speciale de protecţie avifaunistică (SPA) reprezintă cca. 16%. Tinând cont de suprafata care se suprapune intre SPA şi pSCI, cca. 21% din suprafaţa judeţului este acoperită de situri incluse în reţeaua Natura 2000.
87
Siturile stabilite în judeţul Covasna sunt următoarele:
Tabelul 5.1.2-1 Nr. crt
Numele Sitului Suprafaţa totală (ha)
Suprafaţa în judeţul
Covasna (ha)
Situri de importanţă comunitară (SCI) 1 Dealul Ciocas - Dealul Vitelului 917 822 2 Ruginosu Zagon 350 350 3 Oituz - Ojdula 15319 15319 4 Ciomad - Balvanyos 5993 5993 5 Apa Lina 7906 2461 6 Apa Rosie 66 66 7 Herculian 12881 12881 8 Mestecanisul Reci - Baltile de la Ozun-
Santionlunca 2104 2104
9 Cheile Varghisului 834 205 10 Oltul Superior 1508 746 11 Raul Negru 1001 1001 12 Buzaul Superior 213 196
Arii speciale de protecţie avifaunistică (SPA) 13 Muntii Baraolt - Bodoc 56657 56429 14 Dealurile Homoroadelor 37093 10160 15 Dumbravita - Rotbav - Magura Codlei 4536 210
Alte situri limitrofe cu judetul Covasna 16 Siriu 6230 1 17 Putna-Vrancea 38213 56 18 Nemira Lapos 9865 78 19 Creasta Nemirei 3509 1
91%
9% Suprafata judetSuprafata pSCI
Fig. 5.1.2.2 Suprafaţa (%) situri de importanţă comunitară Natura 2000 in judeţul
Covasna
88
84%
16%Suprafata judet
Suprafata SPA
Fig. 5.1.2.3 Suprafaţa (%) arii speciale de protecţie avifaunistică Natura 2000 in
judeţul Covasna
79%
21%
Suprafata judet
Suprafata Natura2000
Fig. 5.1.2.4 Suprafaţa (%) situri Natura 2000 in judeţul Covasna
5.1.3. Managementul ariilor naturale protejate în judeţul Covasna Cu excepţia siturilor de importanţă comunitară Oltul Superior, Râul Negru şi Buzăul Superior (înfiinţate în anul 2011), toate ariile naturale protejate de pe teritoriul judeţul Covasna au constituite structuri de administrare sau custodie (tab. 5.1.3.1). Siturile pentru care nu există un custode sau administrator desemnat de către Ministerul Mediului şi Pădurilor sunt gestionate de către autoritatea responsabilă de mediu, funcţie de amplasarea lor la nivel judeţean, regional sau inter-regional. În prezent planurile de management ale ariilor naturale protejate aflate în curs de elaborare (tab. 5.1.3.1) se realizază cu suportul financiar al POS Mediu Axa 4.
89
Tabelul 5.1.3-1
Nr. crt
Numele Sitului Custode Plan de management
Situri de importanţă comunitară (SCI) 1 Dealul Ciocas - Dealul Vitelului * C.J. Covasna1 În curs de elaborare 2 Ruginosu Zagon * Asociatia ProDiversitas2 NU 3 Oituz - Ojdula O.S.P. Breţcu2 NU 4 Ciomad - Balvanyos Asociaţia Vinca Minor2 În curs de elaborare 5 Apa Lina Fundatia Salutaris2 NU 6 Apa Rosie C.J. Covasna2 NU 7 Herculian O.S.P. Baraolt2 Depus MMP 8 Mestecanisul Reci - Baltile de la
Ozun-Santionlunca * C.J. Covasna2 NU
9 Cheile Varghisului * O.S.P. Baraolt + As. Lumea Pierdută2
În curs de elaborare
10 Oltul Superior ARPM Sibiu3 NU 11 Raul Negru APM Covasna3 NU 12 Buzaul Superior ANPM3 NU
Arii speciale de protecţie avifaunistică (SPA) 13 Muntii Baraolt - Bodoc C.J. Covasna1 În curs de elaborare 14 Dealurile Homoroadelor O.S.P. Baraolt + As.
Lumea Pierdută2 În curs de elaborare
15 Dumbravita - Rotbav - Magura Codlei
S.O.R.+ Doripesco În curs de elaborare
Alte situri limitrofe cu judetul Covasna 16 Siriu C.J. Buzău2 Depus MMP 17 Putna-Vrancea ** RNP – Administraţia
Parcului Natural Putna Vrancea1
În curs de elaborare
18 Nemira Lapos ANPM3 NU 19 Creasta Nemirei APM Buzau3 NU
* Are si statut de rezervaţie naturală; ** Are si statut de parc natural 1 Administraţie; 2 Custodie; 3 Management provizoriu 5.2 Tendinţe Ameninţările posibile identificate, ce ar putea contribui la modificarea în
sens negativ al statutului de conservare al speciilor şi habitatelor de interes comunitar sunt:
• Abandonarea sistemelor pastorale • Turism neorganizat • Exploatarea ilegală a lemnului • Plantarea speciilor exotice sau a altor specii de arbori care nu se constituie
în tipul fundamental de pădure • Distrugerea regenerărilor naturale • Păşunatul neorganizat (ilegal) • Braconajul • Managementul cinegetic superficial • Depozitarea ilegală a deşeurilor • Schimbarea metodelor tradiţionale de cultivare a terenurilor şi practicarea
unei agriculturi intensive • Cositul mecanizat în perioada de cuibărire
90
• Cositul timpuriu • Arderea vegetaţiei • Folosirea pesticidelor • Regularizarea cursurilor de apă • Tăierea arborilor pe suprafeţe mari • Vânătoarea în timpul cuibăritului • Practicarea sporturilor cu motor în perioada cuibăritului
Aceste ameninţări la adresa biodiversităţii au rămas neschimbate in anul
2011 faţă de anul 2010. Nu au fost semnalate pierderi de habitate de interes conservativ.
91
6. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Pentru asigurarea unui mediu curat şi sănătos este nevoie de un
management corect şi eficient al deşeurilor, generarea deşeurilor fiind urmare al oricărei activităţi umane fie ele industriale sau casnice. Problematica deşeurilor trebuie urmărită într-un mod conştient, schimbarea mentalităţii factorilor responsabili şi a populaţiei este o prioritate în activitatea de gestionare a deşeurilor.
Complexitatea în continuă creştere a problemelor şi standardelor în domeniul gestiunii deşeurilor conduc la necesitatea abordării strategice a managementului deşeurilor şi a realizării planurilor naţionale, regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor. Problematica deşeurilor trebuie urmărită într-un sistem integrat, elaborarea şi implementarea Planurilor Regionale şi Judeţene de Gestionare a Deşeurilor fiind condiţia unei schimbări radicale în acest domeniu- stransă corelaţie cu Strategia si Directivele europene in materie. In luna Martie 2011 s-a finalizar revizuirea PRGD- urmand si revizuirea PJGD- dupa emiterea Ordinului de Ministru pentru PRGD.
6.1. Consumul şi mediul înconjurător
In aplicarea principiilor de utilizare şi dezvoltare durabilă, Europa se bazează foarte mult pe resursele naturale, ca factor de dezvoltare economică şi de sporire a avuţiei. Cu toate acestea, există îngrijorare cu privire la durabilitatea acestor modele, în special cu privire la implicaţiile legate de utilizarea resurselor şi peste optimul de utilizare. Evaluarea resurselor naturale şi a deşeurilor devine, în aceste condiţii de mare interes.
O perspectivă a ciclului de viaţă asupra resurselor naturale se referă la mai multe probleme de mediu, legate de producţie şi consum, şi respectiv utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri. În timp ce utilizarea resurselor şi generarea deşeurilor au un impact de mediu distinct, două probleme rămân- cum şi unde producem şi consumăm bunuri, şi cum putem folosi capitalul natural pentru a susţine dezvoltarea economică şi a modelelor de consum.
În Europa, utilizarea resurselor şi implicit generarea de deşeuri continuă să crească. Cu toate acestea, există diferenţe considerabile naţionale în utilizarea resurselor şi generarea de deşeuri, determinată în principal de diferitele condiţii sociale şi economice, precum şi diferite niveluri de conştientizare de mediu. Problemele de mediu asociate cu extracţia şi prelucrarea de multe materiale şi resurse naturale sunt trecerea din Europa în ţările exportatoare respective. În consecinţă, impactul de consum şi de utilizare a resurselor din Europa asupra mediului la nivel mondial sunt în creştere. Datorită faptului că utilizarea resurselor din Europa depăşeşte disponibilitatea locală, dependenţa Europei şi de competiţia pentru resurse din altă parte a lumii ridică întrebări despre securitatea în furnizarea de resurse pentru Europa pe termen lung, şi prezintă un potenţial de conflicte viitoare.
92
Fig.6.1.1 Ciclul de viaţă lanţ: extracţie - producţie - consum - deşeuri
Sursa: EEA, ETC Consumul şi producţia durabile.
Ca urmare a creşterii economice generale, progreselor obţinute in toate domeniile vieţii economice şi sociale, omul a ajuns astăzi să dispună de mijloace tehnice atât de perfecţionate, incât consumă cantităţi imense de resurse naturale regenerabile şi neregenerabile, exploatând tot mai intens factorii de mediu şi modificând natura intrun ritm rapid. Neimpunând insă asupra acţiunilor sale un control adecvat şi conştient, omul lasă cale liberă dezlănţuirii unor dezechilibre economice, cu efecte negative asupra calităţii vieţii sale cât şi asupra evoluţiei biosferei. Din aceste motive in rândurile oamenilor de stiinţă, al oamenilor politici, al populaţiei in ansamblu, s-a format treptat convingerea că, in condiţiile civilizaţiei contemporane, activitatea economică presupune nu numai preocuparea de a spori volumul şi calitatea bunurilor materiale şi a serviciilor prin asigurarea in mod curent a unei eficienţe economice ridicate, ci şi o grijă crescândă de a proteja mediul inconjurător, care in ultimă analiza, constituie condiţia materială de bază a creşterii economice.
6.2. Resursele materiale şi deşeurile
Efectele directe asupra mediului al utilizării resurselor includ degradarea terenurilor fertile, lipsa apei, producerea de deşeuri, poluarea toxică, şi pierderea biodiversităţii în ecosistemele terestre şi de apă dulce. În plus, impactul indirect asupra mediului, de exemplu, legate de modificările teren-acoperire, poate avea efecte considerabile asupra serviciilor ecosistemice şi de sănătate.
Cele mai multe presiuni asupra mediului, evaluate în acest raport sunt conduse - direct sau indirect – de utilizarea crescândă a resurselor naturale pentru modelele de producţie şi de consum, care lasă o amprentă de mediu în Europa şi în restul lumii. În plus, epuizarea legată de stocurile existente, a capitalului natural şi legăturile sale cu alte forme de capital poate pune în pericol sustenabilitatea economiei europene şi coeziunea socială.
Gestionarea deşeurilor a fost o concentrare a politicilor de mediu ale UE încă din 1970. Astfel de politici, care necesită din ce în ce mai mult reducerea, refolosirea
93
şi reciclarea deşeurilor, contribuie la închiderea buclei de utilizare a materialelor în întreaga economie, prin furnizarea de materiale de deşeuri derivate ca factori de producţie.
Mai recent, ideea ciclului de viaţă a fost introdus ca principiu director de management al resurselor. Impactul asupra mediului este considerat de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor şi serviciilor pentru a evita sau a minimiza mutarea sarcinii de mediu între diferitele faze ale ciclului de viaţă şi de la o ţară la alta - utilizarea instrumentelor bazate pe piaţă în cazul în care este posibil. Ciclul de viaţă afectează nu numai mediu, dar, de asemenea, cele mai multe politici sectoriale - prin utilizarea de materiale şi energie din deşeuri, reducerea emisiilor, şi reutilizarea terenurilor.
UE reuneşte deşeurile şi politicile de utilizarea resurselor prin Strategia tematică de prevenirea şi reciclarea deşeurilor şi Strategia tematică privind utilizarea durabilă a resurselor naturale. În plus, UE a stabilit ca obiectiv strategic îndreptarea spre modele noi, mai durabile, de consum şi producţie, cu scopul de a utilizare eficienta a resurselor disponibile.
6.3. Gestionarea deşeurilor
Gestionarea deşeurilor, cunoscută şi ca managementul deşeurilor, se referă la colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor. De obicei, termenul se referă la materialele rezultate din activităţi umane şi la reducerea efectului lor asupra sănătăţii oamenilor, a mediului, sau aspectului unui habitat. Gestionarea deşeurilor are ca scop şi economisirea unor resurse naturale prin reutilizarea părţilor recuperabile. Deşeurile gestionate pot fi atât solide, cât şi lichide sau gazoase, precum şi cu diverse proprietăţi (de exemplu radioactive), necesitând metode de tratare specifice fiecărora.
Colectarea şi transportul deşeurilor
Precolectarea deşeurilor se referă la adunarea lor în diferite recipiente: coşuri de gunoi, pubele (pentru deşeurile menajere), containere semiingropate şi containere (pentru deşeurile stradale şi cele produse de agenţii economici) Pentru a permite reciclarea, colectarea deşeurilor care conţin materiale refolosibile se face separat în recipiente de culori diferite. Culorile recipientelor disponibile sunt: galbenă, roşie, verde, albastră, maro şi negru antracit. Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri de deşeuri sunt: galben – PET-metale, verde - sticla, albastru - hârtie, carton Pe recipiente există etichete care precizează exact ce fel de deşeuri se pot pune în recipientul respectiv.
Colectarea propriu-zisă a deşeurilor din aceste containere este efectuată de către servicii specializate, cum sunt TEGA SA Sfantu Gheorghe, GOSP-COM Tg. Secuiesc. Aceste servicii dispun de utilaje speciale pentru colectări. Colectarea deşeurilor din pubele şi recipiente de până la 1100 l este efectuată cu ajutorul autogunoierelor, care sunt echipate cu sisteme de basculare a pubelelor şi containerelor şi cu instalaţie de compactare. Deşeurile colectate în cupe de 4 m³ sunt transportate cu tot cu containerul de către autospeciale prevăzute cu instalaţie
94
de ridicat, iar containerele de tip Abroll sunt tractate, ele deplasându-se pe rolele proprii.
Metode de eliminare
Eliminarea deşeurilor trebuie făcută prin metode care nu periclitează sănătatea oamenilor. Eliminarea deşeurilor prin depozitare în rampe (gropi) de gunoi fără vreo măsură ulterioară este actual o practică care nu mai este acceptată. Conform Directivei Consiliului 75/442/CEE aceste depozite trebuiau închise până în anul 2007, însă România nu s-a putut conforma în acest termen. Ca urmare, României i s-a acordat o perioadă de tranziţie, care este până la sfârşitul anului 2009 pentru deşeurile periculoase industriale, până la sfârşitul anului 2011 pentru deşeurile provenite din industria minieră, până la sfârşitul anului 2013 pentru deşeurile provenite din industria energetică, chimică şi metalurgică şi până în 16 iulie 2017 pentru deşeurile municipale. Eşalonarea închiderii depozitelor neconforme este reglementată prin HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor.
Prin recuperare se înţelege extragerea din deşeuri a resurselor care pot fi refolosite. Recuperarea poate fi făcută prin reciclare, reutilizare, regenerare sau orice alt proces de extragere a materiilor prime auxiliare. Poate fi recuperată atât partea materială, cât şi cea energetică. Materialele pot fi refolosite pentru a produce noi bunuri, iar energia poate fi convertită în energie electrică. Ca şi în cazul eliminării, recuperarea trebuie făcută fără a periclita sănătatea oamenilor şi fără utilizarea unor procese sau metode care pot fi dăunătoare pentru mediu.
Compostarea poate fi efectuată atât în mici instalaţii individuale din gospodării, cât şi în mari instalaţii. Ea poate avea loc atât prin fermentare aerobă, cât şi anaerobă.
Recuperarea energetică
Deşeurile din care se poate recupera energie sunt lemnul (deşeuri lemnoase din culturi, deşeuri de prelucrare din industria lemnului şi din demolări), gazul de depozit şi biogazul. Lemnul are o putere calorifică de 14–17 MJ/kg iar gazul de depozit şi biogazul au compoziţii asemănătoare şi puteri calorifice de 20–25 MJ/m³N. Ca urmare ele pot fi arse în instalaţii menajere, sau în cazane pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a curentului electric. Reciclarea deşeurilor Legislaţia europeană cât şi cea naţională obligă agenţii economici să recupereze şi să valorifice 45% din totalul ambalajelor puse pe piaţă, urmând ca procentul să crească până la 60% în 2013. Conform legislaţiei în vigoare în domeniul gestionării ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje operatorii economici care gestionează ambalaje şi deşeuri de ambalaje au obligaţia atingerii obiectivelor şi ţintelor stabilite de legislaţie. Aceata se poate realiza individual sau prin delegarea responsabilităţii către organizaţiile colective consitituite şi autorizate. Situaţe asemănătoare se întâlneşte şi în cazul deşeurilor de echipamente electrice şi electronice şi al celor de vehicule scoase din uz.
95
6.4. Impact (caracterizare)
Depozitarea deşeurilor, pe lângă faptul că este un proces tehnologic scump, poluează mediul, iar singura soluţie pentru aceasta problemă este colectarea selectivă şi reciclarea lor. Măsuri concrete sunt necesare pentru reciclarea deşeurilor deoarece cantitatea de materii prime secundare potenţial utilizabile şi in acelaşi timp eliminate, este foarte importantă, antrenând o risipă de materii prime Cu toţii avem responsabilitatea de a menaja resursele limitate şi de a reduce cantităţile de deşeuri, deoarece in momentul de faţă producem mult prea multe resturi care conţin materii valorificabile sau substanţe problematice. Din păcate consumatorii neglijenţi nu risipesc numai resursele limitate, dar contribuie şi la agravarea problemelor mediului, iar oamenii nu pot fi separaţi de mediul lor de viaţă, deteriorarea acestuia având in cele din urmă efect şi asupra lor.
Pentru a avea un comportament eco-responsabil trebuie ca la nivel de individ şi de grup, să ne schimbăm mentalitaţile şi obiceiurile.Trebuie să fim constienţi că in fiecare zi de muncă sau de vacanţă avem ocazia să reducem impactul negativ asupra mediului, generat de activităţile noastre.
Impactul depozitelor de deşeuri asupra mediului
Ciclul de viaţă în gestionarea deşeurilor contribuie la reducerea impactului asupra mediului şi utilizarea resurselor.
Principiul de gestionare a deşeurilor se bazează pe o ierarhizare a metodelor de gestionare: prevenirea deşeurilor, reutilizarea, reciclarea, recuperarea, inclusiv a energiei prin incinerare şi, în final de eliminare.
PREVENIRE: prin intermediul Legii, care poate, de exemplu, să promoveze produsele reutilizabile şi să incurajeze o producţie responsabilă; prin intermediul comunităţii locale sau a unui grup local, care pot fixa taxe pe deşeuri, in funcţie de cantitate. dar inainte de toate prin intermediul consumatorilor, prin noi toţi, prin alegerea pe care o facem când mergem la cumpărături.
REDUCERE: Prin diminuarea cantităţilor de deşeuri reziduale, dar şi prin reducerea poluatorilor
RECICLARE: Toate deşeurile (incă) inevitabile nu trebuie toate, considerate gunoaie. Nouă ne revine sarcina să le colectăm selectiv în aşa fel încât să obţinem materii prime de la care să avem posibilitatea fabricarii unor produse de o excelentă calitate (reciclare). Aceasta triere are ca avantaj menajarea resurselor naturale limitate. Aceasta nu este posibil decât dacă separarea este bine făcută şi dacă gradul de curăţire este ridicat. In principiu, reciclarea trebuie să se facă după principiile ecologice, adică nu trebuie să se utilizeze in plus energie decât pentru producerea unui material nou.Este de la sine inţeles că aceasta schimbare nu se poate face de azi pe mâine, dar aceasta este mult mai rapidă. Criteriile esenţiale sunt transparenţa şi credibilitatea, motivaţia, acţiunea sistematică, o infrastructură bună şi, să nu uităm, reducerea confortului nostru individual
96
Deşeurile sunt, prin urmare, din ce în ce mai mult văzute ca o resursă de producţie şi o sursă de energie. Cu toate acestea, în funcţie de condiţiile locale şi regionale, aceste activităţi diferă.
Folosirea de resurse pentru a alimenta creşterea economică creşte problematica de asigurarea rezervelor şi a randamentelor durabile, gestionarea şi impactul asupra mediului, în ceea ce priveşte capacităţile de absorbţie a ecosistemelor. O provocare atât pentru politică şi ştiinţă este modul cel mai bun de a măsura impactul asupra mediului care rezultă din utilizarea resurselor, mai multe iniţiative curente au drept scop de a cuantifica mai bine impactul asupra mediului al utilizării resurselor.
6.5. Presiuni
Cuantificarea presiunilor asupra mediului şi impactul asupra mediului al utilizării resurselor
Câteva iniţiative au scopul de a cuantifica mai bine impactul utilizării resurselor şi a progresului cu decuplare (de exemplu, decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor şi decuplarea creşterii economice de degradarea mediului).
În plus faţă de cele de mai sus, alt indicator are ca scop să monitorizeze impactul asupra mediului funcţie de utilizarea resurselor. Este vorba de amprenta ecologică (EF), care compară cererea omului cu a Pământului ecologice -capacitatea planetei de a se regenera.
Reducerea utilizării resurselor în Europa, de asemenea, reduce impactul asupra mediului la nivel global
Utilizarea eficientă a resurselor în Europa s-a îmbunătăţit în ultimele două decenii, prin utilizarea unor tehnologii mai eco-eficiente, trecerii la o economie bazată pe servicii şi o cotă de creştere a importurilor în economiile UE.
Dintre numeroasele probleme de mediu care amenintă planeta noastra, o problema majoră o constituie, fără nicio îndoială, deşeurile. · Fiecare dintre noi, mic sau mare, aruncă zilnic în pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. · Serviciul de salubrizare actionează o singura dată pe săptămână, golind pubela care adesea depăşeste marginile şi le depozitează în afara oraşului, în locurile numite "gropi clandestine de gunoi".
Cetăţeanul respondent: Cetăţenii nu ştiu exact care sunt necesităţile sau care este cea mai buna abordare, dar opiniile lor trebuie cunoscute şi analizate de către experţi bine instruiţi şi folosite în procesul de luare a deciziilor.
Cetăţeanul constituent: Experţi sau reprezentanţi instruiţi au dreptul de a lua deciziile în locul cetăţenilor şi se presupune că ei reprezintă interesele constituenţilor. Cetăţeanul elector Cetăţenii ar trebui să voteze pentru reprezentanţii lor, dar luarea deciziilor este ceva mult prea ştiinţific şi acest lucru trebuie lăsat în seama experţilor sau în seama publicului larg. participarea publicului la luare deciziilor de mediu
97
6.6. Tipuri de deşeuri
6.6.1. Deşeuri municipale
Pentru anul 2011 s-a estimat o creştere de 0.8% (în concordanţă cu PJGD) a cantităţilor de deşeuri municipale generate faţă de 2010. Cantităţile prezentate în tabelul de mai jos nu sunt cântărite, ele se bazează pe estimările agenţilor de salubrizare din judeţ şi provin din anchetele statistice raportate anual (AS GD-MUN şi AS GD-TRAT). Cantităţile generate şi necolectate se bazează pe calcul, conform indicatorilor de generare stabilite în Planul Regional de Gestionare ( ig urban=0,9 kg/locuitor/an; ig rural=0,4 kg/locuitor/an)
Tabel 6.6.1.1. Cantităţile de deşeuri generate între anii 2006-2011
Cantitatea de
deşeuri colectate în 2006
(to)
Cantitatea de
deşeuri colectate în 2007
(to)
Cantitatea de
deşeuri colectate în 2008
(to)
Cantitatea de
deşeuri colectate în 2009
(to)
Cantitatea de
deşeuri colectate în 2010
(to)
Cantitatea de
deşeuri colectate în 2011
to) 1. Deşeuri menajere –Total, din care:
33999 33087 35439 36033 26902 27457
1a-deşeuri menajere de la populaţia urbană
30843 29578 31487 32044 22485 22665
1b-deşeuri menajere şi similare de la agenţi economici
3025 3224 3623 3557 3597 3625
1c-deşeuri menajere colectate separat (hârtie, carton şi PET),
131 272 329 432 815 1162
1d-deşeuri voluminoase colectate separat
0 13 0 0 5 5
2. Deşeuri din servicii municipale-total, din care:
5544 7662 6517 6569 6621 6673
2a- deşeuri stradale 4280 4108 4972 5012 5052 5092
652b- deşeuri din pieţe 554 1726 740 746 752 758
2c- deşeuri din grădini, parcuri şi
711 1828 805 811 817 823
98
spaţii verzi 3. Deşeuri generate în mediul rural (colectate şi necolectate)
16560 16213 16237 16366 16496 16627
4. TOTAL DEŞEURI MUNICIPALE
56103 56962 58213 58968 50019 50757
Fig. 6.6.1-1. Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 2006-2011
Fig. 6.6.1-2 Evoluţia indicelui de generare 2006-2011 Fig. 6.6.1-2 Grad de generare deşeuri municipale
Compoziţie: La nivelul judeţului Covasna nu deţinem date bazate pe determinări practice cu privire la compoziţia deşeurilor municipale, ele fiind bazate pe estimările agenţilor economici.
0
10000
20000
30000
40000
50000
60000
70000
2006 2007 2008 2009 2010 2011
MenajereServiciiRuralMunicipale
0.55
0.6
0.65
0.7
0.75
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Grad generare
Grad generare
99
Deşeuri biodegradabile
Având în vedere compoziţia deşeurilor menajere conform Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor procentul mediu a deşeurilor biodegradabile este de cca. 73% în mediu rural şi 54% în mediul urban astfel în judeţ s-au generat aproximativ 30000 tone de deşeuri biodegradabile în 2011. În mediul urban acestea au fost în totalitate eliminate prin depozitare pe depozitele de deşeuri neconforme existente, iar cele din mediu rural au fost valorificate parţial în gospodării individuale. In anul 2011 nu există în judeţul Covasna staţie de compostare pentru deşeuri biodegradabile, nici staţii de compostare individuale în mediu rural TEGA SA a utilizat deşeurile lemnoase colectate din zonele verzi ale municipiului ( utilajul de tocat deşeuri lemnoase cu capacitate de 10 mc/oră şi cazanul pe deşeu lemnos de 200 kW ) , ca prima măsură de reducere a cantităţii de deşeuri biodegradabile. Deşeuri de ambalaje Planul de implementare pentru Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC, transpusă în legislaţia românească prin HG. 621/2005 completată şi modificată de HG 1872/2006. În aplicarea legislaţiei specifice acestui domeniu, începând din anul 2002 se realizează anual, baza de date privind gestionarea a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje de către producătorii de ambalaje, importatorii de ambalaje, producătorii de produse ambalate, importatorii de produse ambalate, de unităţile specializate care preiau deşeuri de ambalaje în vederea valorificării; şi consiliile locale. Din calculele efectuate în PJGD, în anul 2011 la nivelul judeţului Covasna s-au generat 11894 tone de deşeuri de ambalaje. Conform datelor din baza de date privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje şi a datelor statistice ale ţărilor europene cu o dezvoltare economică mai apropiată de cea a României, 60 % din cantitatea de deşeuri de ambalaje provine de la populaţie şi 40 % de la industrie, comerţ şi instituţii.
Mentionăm ca in anul 2011 a crescut lista societăţilor comerciale care au incheiat contracte de preluarea responsabilităţii anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor de ambalaje , respectiv: ECOROM –AMBALAJE, ECO-X Focsani şi ECOLOGIC-3R Brăila..Este recomandată incheierea unor astfel de contracte – pentru evitarea penalizărilor la Fondul de mediu. Tabel 6.6.1.1 Obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material
Ţinte de reciclare/valorificare (%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hârtie şi carton 60 60 60 60 60 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 50 50 50 50 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 15 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53
57 60
100
Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipale În judeţul Covasna nu există staţii de tratare a deşeurilor menajere prin
incinerare, compostare, tratare mecano-biologică. În judeţul Covasna gestionarea deşeurilor se realizează prin colectare
centralizată, puncte de colectare, inclusiv colectare separată amenajate corespunzător (în mediul urban), transport ritmic şi depozitare controlată pe actualele rampe de depozitare
Situaţia cantităţilor de deşeuri colectate separat de la populaţie, în anul 2011
se prezintă astfel: • din cantitatea totală de 5370 to de deşeuri de hârtie-carton colectată
şi valorificată în anul 2011, 601 to reprezintă ambalaje de hârtie-carton provenite de la populaţie
• din cantitatea de 404 to de deşeuri de PET colectată şi valorificată, 292 to reprezintă deşeu de ambalaje PET colectat de la populaţie, care astfel nu au mai ajuns pe rampele de depozitare din judeţ.
. Fig. 6.6.1.3 Containere pentru colectare separată PET, sticlă şi hârtie Sf. Gheorghe
Tabel 6.6.1-2 Estimarea evoluţiei gradului de acoperire cu servicii de salubritate
Gradul de acoperire cu servicii de salubritate (%)
2005 2006 2007 2008 2009 2010
2011
Urban 98 99 99 100 100 100 100
Rural 61 67 70 80 90 100 100
Total 80 83 84 90 95 100 100 Spaţiile de depozitare a deşeurilor din zona rurală ( 45 spaţii neconforme ) la
care s-a sistat depozitarea la 16 iulie 2009, au fost redate ecologic circuitului natural – respectiv o suprafaţă de 34,5 ha. Acest fapt înseamnă, implicit, că în zona rurală la această dată, există un sistem de colectare a deşeurilor, prin care să se asigure transportul către depozitele autorizate cele mai apropiate ( Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc). În anul 2011 s-a generalizat colectarea prin firme autorizate in toate localitatile judetului- cu mentiunea ca TEGA SA Sf, Gheorghe acoperă peste 80 % din acestea
101
Eliminarea deşeurilor municipale
Deşeurile municipale din judeţul Covasna au fost eliminate prin depozitare la Sfantu Gheorghe si Targu Secuiesc.
Nici cele 2 depozite existente la nivelul judeţului nu corespund legislaţiei de mediu în vigoare, în principal datorită neimpermeabilizării, amplasării neadecvate, lipsei împrejmuirii şi a canalelor de gardă, colectării şi tratării levigatului cât şi a facilităţilor necesare unei exploatări corespunzătoare. Cele 2 rampe municipale din Sfântu Gheorghe si Târgu Secuiesc se vor inchide progresiv , conform calendarului stabilit în HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: Este posibila inchiderea acestoria in 2013 – odată cu finallizarea noului depozit ecologic zonal-Boroşneul Mare
Tabel 6.6.1-3 Calendarul de închidere a depozitelor neconforme existente Judeţ Denumire depozit An sistare depozitare
(HG 349/2005)
Depozit oraş Sf Gheorghe 2017 Depozit oraş Tg Secuiesc 2017
Din cantitatea totală de deşeuri municipale generată in anul 2010 în judeţ, aprox. 16 000 provin din mediu rural. Aceste deşeuri, în afară de cele 815 tone colectate separat, ajung la eliminare pe cele 2 depozite in functiune
Repartiţia pe zone ale cantităţilor de deşeuri depuse pe rampe se prezintă astfel:
• Sf. Gheorghe: 22286 tone • Tg. Secuiesc: 16694 tone
Luând în considerare capacităţile existente şi disponibile în anii ţintă 2007,
2010 şi 2012 rezultă că în judeţul Covasna este nevoie de un depozit zonal conform şi o staţie de transfer. Din analiza situaţiei existente şi a prognozei de generare a deşeurilor ca soluţie de tratare pentru judeţul Covasna PJGD propune ca alternativă tehnică de tratare pentru deşeuri biodegradabile, compostarea.
Gestionarea deşeurilor periculoase din deşeurile municipale În prezent, deşeurile periculoase, ca parte din deşeurile menajere şi deşeuri
asimilabile deşeurilor menajere, în marea majoritate a localităţilor din judeţul Covasna nu ajung pe rampele de deseuri. Aceste deşeuri pot îngreuna procesul de descompunere în depozitele de deşeuri, precum şi tratarea levigatului şi, în final, pot polua apa freatică.
Conform PJGD, exista mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui program stabilit, prin intermediul unor puncte de colectare, sau prin sisteme de returnare organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru oricare din aceste opţiuni o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare.
Este în funcţiune la SC. TEGA SA un “centru” de colectare separată pentru câteva tipuri de deşeuri, inclusiv unele tipuri de deşeuri periculoase. Deşeurile pentru care nu există recipienţi de colectare selectivă la punctele de colectare în oraş, se pot depune la centrul de colectare selectivă din orase. Containerele sunt
102
marcate cu coduri de identificare şi colorate potrivit legislaţiei în vigoare. Containerele sunt destinate următoarelor tipuri de deşeu:
- Deşeuri voluminoase (lemn, mobilă veche, geamuri, uşi ) - Textile- (haine purtate, zdrenţe) - Sticlă-(toate tipurile de sticlă) - Uleiuri şi grăsimi comestibile (excepţie – uleiurile uzate folosite la utilaje) - Deşeuri ambalaje metalice (cutii metalice de bere, răcoritoare, conserve,
lacuri şi vopsele, cutii de spray-uri – produse cosmetice) - Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur (tuburi şi becuri) - Baterii şi acumulatoare uzate.
Fig. 6.6.1.4 Colectare separată de baterii, tuburi floorescente, ambalaje metalice,etc. În centrul de colectare existent în oraşul Sf. Gheorghe
Cantităţi colectate în 2011:
• Tuburi fluorescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur-703 kg
• Baterii cu Ni-Cd, cu Hg şi nesortaţi. 15 kg
6.6.2. Deşeuri industriale
Deşeuri periculoase
Deşeuri periculoase sunt cele care sunt marcate cu asterisc în lista deşeurilor, cum ar fi: PCB-uri, uleiuri uzate, acumulatori, şlamuri galvanice cu conţinut de cianuri provenite din procese de galvanizare, pesticide degradate, deşeuri tipografice, deşeuri de lacuri şi vopsele, etc.
În categoria deşeurilor periculoase, la nivelul judeţului Covasna, sunt incluse următoarele categorii: şlamuri galvanice cianurice şi cu conţinut de metale grele, acumulatori uzaţi cu conţinut de plumb, uleiuri uzate de motor sau transmisie, soluţiile de developanţi, deşeurile de la curăţarea rezervoarelor de produse petroliere. Acestea sunt stocate temporar într-un mod controlat la operatorii economici.Pentru nămolurile cianurice şi cu metale grele s-au luat măsuri de depozitare controlată în unităţi.
103
Gestionarea deşeurilor de producţie Anual se generează în judeţ aprox. 36000 tone de deşeuri lemnoase, valorificate integral ca agent termic în centrale termice ecologice pe rumeguş sau predate la agenţi economici valorificatori de astfel de deşeuri în alte judeţe. Este cazul a cca. 160 agenţi economici autorizaţi, localizaţi mai ales în Ghelinţa (26), Covasna (12), Zagon (9), Sf. Gheorghe (9) şi Întorsura Buzăului (8). Din 2004 funcţionează centrala termică pe rumeguş în Întorsura Buzăului având puterea de instalare de 5 MW, proiect finalizat în cadrul programului “Rumeguş 2000“, de DEPA Danemarca, care valorifică cca 25% din cantitatea de deşeuri lemnoase generate în judeţ. Această investiţie de tip”câstigă-câstigă” pe lângă valorificare de deşeuri prezintă importanţă şi în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Rumeguşul, conform reglementărilor din domeniul energetic este considerat ca fiind biomasă sau sursă de energie regenerabilă, valorificarea energetică a acestora contribuie la atingerea obiectivelor şi ţintelor stabilite prin legislaţia în acest domeniu. Mare parte a rumeguşului este valorificat de generatori în centralele lor proprii pentru încălzire sau uscarea cherestelei. Recent s-a pus în funcţiune o investiţie importantă a Primăriei Ghelinţa, care rezolvă integral problema rumeguşului în această zonă, fiind vorba de o centrală termică care deserveşte primăria şi şcoala generală. Se poate considera astfel rezolvată valorificarea imenselor stocuri de rumeguş din judeţ, care în anii anteriori nu şi-au găsit rezolvarea.
Deşeurile de dejecţii animaliere sunt stocate în unităţi şi valorificate ca îngrăşăminte naturale în agricultură, ex. SC ABOFARM SA –Sf. Gheorghe, gospodăriile populaţiei.
Prin unităţile specializate în anul 2011 au fost colectate şi parţial valorificate următoarele tipuri de deşeuri industriale : Tabel 6.6.2.1.Cantităţile de deşeuri de producţie colectate în anii 2006-2011
Tip deşeu Cantităţi anul 2006
(to)
Cantităţi anul 2007
(to)
Cantităţi anul 2008
(to)
Cantitati Anul 2009
(to)
Cantitati Anul 2010
(to)
Cantitati Anul 2011
(to) Hârtie-carton 4389 5416 10250 5427 5220 4769 Materiale plastice- PE-PET
67,8 PE
89 PET
85 PE
152 PET
72 PE
166 PET
88 PE
62,5 PET
80 PE
50.5 PET
57,5 PE
112 PET Deşeuri de acumulatori uzaţi
65 142 66 92
29.8 37,5
Deşeuri de uleiuri uzate 12,7 35 15 14,1 21.1 18,7
Deşeuri de anvelope uzate
18,4 54 34 336,3
57,19 355
Sticlă 396 316 242 349 433,1 310
104
Tabel 6.6.2.2.-2 Lista principalilor operatori economici colectori/reciclatori de deşeuri din judeţ:
Nume agent economic Date de contact Tip deşeu
colectat Tipul
operaţiunii
SC Producţie Tehno-Star SRL Sf.Gheorghe
Str.Godri Ferenc nr.4 Tel.0267/313653
Deşeuri PE (polietilenă)
Colectare, măcinare, reciclare
SC Plastico SA Sf.Gheorghe
Str.Lt.David Păiuş nr.5 Tel.0267/310790
Deşeuri PE (polietilena
Colectare, măcinare, reciclare
SC Deco Plast SRL Sf.Gheorghe
Sf.Gheorghe, Str. Arcusului nr. 17/A, tel. 0267-315314, fax. 0267-351336,
Deşeuri PE (polietilena
Colectare, măcinare, reciclare
SC Ariadne SRL Sf.Gheorghe
Str.Lt.David Paăuş, nr.12A Tel.0267/314986
Deşeuri metalice, ulei uzat,DEEE, VSU
colectare
SC Remat SA Braşov
Sf.Gheorghe, Str.Constructorilor nr. 13; Tel.0267/317156, 0267/351184
Deşeuri metalice; Deşeuri nemetalice: hârtie; Acumulatori DEEE, VSU
colectare
SC REMAT SA Brasov
Punct de lucru Chichis Punct de lucru Tg. Secuiesc
Deşeuri metalice; Deşeuri nemetalice: hârtie; Acumulatori
colectare
SC SOLARIS TRADE – Miercurea Ciuc – Punct de lucru Tg. Secuiesc
Tg. Secuiesc, str. Vasarhelyi Peter, nr. 3
Deşeuri nemetalice: Materiale plastice
colectare
SC Ian Comserv SRL Sf.Gheorghe
Str.Câmpului nr.1 Tel.0267/352771
Acumulatori colectare
SNP Petrom SA Sf.Gheorghe
Str.Armata Română nr.56 Tel.0267/324245
Uleiuri uzate colectare
SC Sipa SRL Tg.Secuiesc
Str.Abatorului nr.6C Tel.0267/364774
Deşeuri textile colectare
SC REMAT SA Iasi- Punct de lucru Tg. Secuiesc
Str. Gării, nr. 49/B Deşeuri metalice; Deşeuri nemetalice: hârtie; Acumulatori
colectare
105
SC Imp Exp Viss SRL –
Punct de lucru Baraolt Baraolt DJ 131 Punct de lucru Covasna
Deşeuri metalice; Deşeuri nemetalice: VSU
colectare
SC ILTA SRL Sf. Gheorghe, str. Păiuş David, nr.13/A
Deşeuri nemetalice. Palstic, hârtie:
colectare
Depozite de deşeuri industriale Conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor-SC AMYLUM
ROMÂNIA SA, Tg. Secuiesc deţine deşeuri provenite din epurarea apelor reziduale din industria alimentară pe o suprafaţă de aprox. 4 ha în lagune (nămol). Acest depozit a sistat depozitare încă din 2004( planificat pentru închidere până în 31 decembrie 2006), în urma modernizării staţiei de epurare proprii. SC AMYLUM ROMÂNIA deţine aviz de închidere cu program de conformare, pentru anul 2007 măsurile prevăzute au fost realizate. Ecologizarea zonei s-a realizat până la sfârşitul anului 2009.
Situaţia depozitelor periculoase în judeţul Covasna se prezintă astfel: - depozitul de ulei uzat a SNP PETROM sucursala Covasna-Tg. Secuiesc,
planificat spre închidere la termenul 31 decembrie2006 (HG349/2005)a sistat activitatea încă din 2005, iar în anul 2006 a fost dezafectat .
- depozitul de produse petroliere a SC OMV Petrom SA a notificat APM Covasna de încetarea activităţii începînd din data de 04.01.2010, obţinînd Decizia etapei de încadrare nr. 32/28.03.2011 cu obligaţii de mediu.
Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi a compuşilor similari
Agenţii economici care deţin echipamente conţinând PCB sunt obligaţi să anunţe deţinerea lor Agenţiei Locale pentru Protecţia Mediului din judeţul în care se află echipamentul, utilizând formularele prevăzute în anexa 2 a Hotǎrârii Guvernului 173/2000 cu modificările şi completările ulterioare.
Semestrial, se realizează reinventarierea agenţilor economici care deţin condensatori cu conţinut de PCB scoaşi din uz (cod deşeu 16 02 09*) şi aflate în funcţiune, în judeţul Covasna nu au fost identificati deţinători de transformatori cu conţinut de PCB.
Se urmăreşte în mod continuu respectarea planurilor de eliminare a deşeurilor de condensatori cu conţinut de PCB întocmite de agenţii economici deţinători de astfel de condensatori. Planurile de eliminare întocmite de agenţii economici implicaţi trebuie să respecte termenele limită de utilizare a echipamentelor ce conţin compuşi desemnaţi, conform cu legislaţia în vigoare. În judeţ la sfîrşitul anului 2011 , avem:
• 1 operator economic care deţine 14 condensatori cu PCB scoşi din uz. • 12 operatori economici cu 996 de condensatori în funcţiune, care pot fi
utilizati până la sfârşitul ciclului lor de funcţionare utilă
106
În judeţul Covasna deşeurile industriale provin în principal din industria de exploatare şi prelucrare a lemnului, extracţii miniere şi cariere de suprafaţă, zootehnie, societăţi comerciale şi din industrie. Evidenţa şi gestionarea deşeurilor industriale cade în sarcina agentului economic producător. Acestea sunt fie predate unităţilor specializate de valorificare sau eliminate prin depozitare sau incinerare în alte judeţe, în funcţie de natura şi periculozitatea acestora. În Judeţul Covasna nu există în prezent instalaţii de eliminare pentru deşeuri de producţie.
6.6.3. Deşeuri generate de activităţi medicale
În anul 2011, pe baza raportărilor obţinute de la unităţile medicale din judeţ, s-au generat circa 72 tone de deşeuri medicale periculoase care au fost eliminate în totalitate prin firme autorizate.
În conformitate cu HG 268/2005 pentru modificarea şi completarea HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, în perioada 2004-2007, au fost închise toate incineratoarele de deşeuri spitaliceşti din judeţ, cu respectarea graficul etapizat de închidere al instalaţiilor de tratare termică a deşeurilor periculoase medicale
Tabel 6.6.3-1 Situaţia eliminării deşeurilor medicale din judeţul Covasna Denumire unitate spitalicească
Localitate Denumire unitate eliminare deşeuri medicale
Cantitate anuală (to)
Spital Judeţean Fogolyan Kristof
Sf.Gheorghe SC ECO SERVTRANS SRL Sibiu
60
Spital Municipal Tg.Secuiesc SC AKSD Romania SRL Tg.Mureş
6
Spital Orăşenesc Covasna SC Stericare Romania SRL Jilava
3.6
Spital Orăşenesc Baraolt SC Mondeco SRL Suceava 2,4 În judeţul Covasna toate spitalele ale căror crematorii au fost închise (Baraolt, Covasna, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe) cât şi celelalte spitale care generează deşeuri periculoase au încheiat contract cu firme autorizate în domeniul gestionării deşeurilor medicale (colectare, transport, incinerare în incineratoare autorizate). Conform avizelor de închidere obţinute, incineratoarele neconforme din judeţ au fost dezmembrate. În judeţul Covasna s-a autorizat în cursul anului 2009 o firmă de colectare şi transport deşeuri medicale - SC BIO – RISC SRL, din Sf.Gheorghe, având autorizaţia de mediou nr. 134/15.12.2009. Pe teritoriul judetului nu există incineratoare de deşeuri periculoase.
107
6.6.4. Fluxuri de deşeuri
6.6.4.1. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice ce a fost transpusă în legislaţia românească prin HG.1037/2010 are drept scop prevenirea apariţiei deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, reutilizarea , reciclarea şi valorificarea acestor deşeuri. Pentru o mai bună gestionare a DEEE, producătorii de echipamente electrice şi electronice EEE, care reprezintă cea mai importantă verigă în procesul de gestionare a DEEE, trebuie să se înregistreze la ANPM. În judeţ următorii producători/importatori de echipamente electrice s-au înregistrat la ANPM, în conformitate cu cerinţele legale:
• SC .TRICOMSERV SRL SFINTU GHEORGHE • SC. TRITEXIMPEX REBECCA S.R.L SFINTU GHEORGHE • SC. PRIMEX SRL TIRGU SECUIESC • SC. DOMO RETAIL SA TIRGU SECUIESC • SC. ALISCA VENDING SRL SFINTU GHEORGHE • SC .METRON Co. Ltd. SRL SFINTU GHEORGHE • SC. METAL GROUP SRL SFINTU GHEORGHE • SC. MEDIAN IMPEX SRL TG.SECUIESC • SC. TEHNOCOM SRL SFINTU GHEORGHE • SC. EL-CO SA TG. SECUIESC • SC. BROKMED SRL SFINTU GHEORGHE • SC IULIUS MEINL ROMANIA TG. SECUIESC • SC TRANS-EXPRES EXP.-IMP SRL TG.SECUIESC • SC CAMBRIDGE SRL SFINTU GHEORGHE
În conformitate cu prevederile HG.856/2002 tipurile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice care vor fi colectate, reciclate şi valorificate sunt conform tabelului: Tabelul 6.6.4.1. 1Tip de DEEE colectate COD DEŞEU(conf.856/2002) TIP DEŞEU 20.01.21* Tuburi florescente şi alte deşeuri cu conţinut de mercur 20.01.23* Echipamente abandonate cu conţinut de
cfc(clorfluorocarburi) 20.01.35* Echipamente electrice şi electronice casate, altele
decât cele specificatela 20.01.21 şi 20.01.23, cu conţinut de compuşi periculoşi
20.01.36 Echipamente electrice şi electronice casate ,altele decât cel specificate la pct.anterioare.
16.02. Deşeuri de le echipamente electrice si electronice În vederea protejării şi îmbunătăţirii performanţelor privind protecţia mediului atât producătorii, importatorii, distribuitorii cât şi consumatorii sunt implicaţi în gestionarea DEEE. Astfel persoanele fizice şi juridice au obligaţia de a nu elimina deşeurile de echipamente electrice şi electronice alături de deşeurile menajere şi de a le preda distribuitorilor în cazul achiziţiei unui produs de acelaşi tip (schimb 1 la 1) sau de a preda DEEE către punctele de colectare special constituite în acest scop.
108
La nivelul judeţului Covasna, pentru colectarea DEEE s-au înfiinţat cinci puncte de colectare şi anume:
SC REMAT COVASNA (pct.judeţean) SC ARIADNE IMPEX SRL Sf.Gheorghe -punct de colectare în oraşe
cu peste 20.000 locuitori. SC GOSP. COM SRL Tg.Secuiesc ca punct de colectare în oraşe
cu peste 20.000 locuitori. SC TEGA SA Sf.Gheorghe- colectează de la gospodăriile populaţiei VARGA MARIA KATALIN-intrep. Individuala Baraolt
Fig.6. 6.4-1 SC.ARIADNE IMPEX SRL-SF.GHEORGHE –Punct de colectare DEEE
Tabelul 6.6.4.1-2 Puncte de colectare DEEE-anul 2011 Amplasament pct.de colectare(date de identificare
Punct judeţean/oras cu peste 20000 locuitori
Societatea care administrează pct.de colectare stabilit
Cant.de DEEE colectate în anul tone
2011
SC.REMAT COVASNA SA-Sf..Gheorghe, str.Constructorilor
nr.13;tf.0267317156;e-mail
[email protected];persoana de contact Butnariu
Luminita
pct.colectare judeţean
SC.Remat Covasna SA-Sf.Gheorghe
27.7
SC.ARIADNE IMPEX SRL, Sf.Gheorghe, str.
Păiuş David nr.12/A;tf/fax 0267/314986;e-mail
[email protected] Persoana de contact
Pozna David
Pct.colectare în oraşe cu
peste 20000 locuitori
SC.Ariadne Impex SRL-Sf.Gheorghe
3,8
109
SC.GOSP-COM SRL Tg.Secuiesc,str. Budai
N.Antal nr.1; tf.0267361060; fax-
0267/363698; e-mail 1; persoana de contact
Slizinger Vasile
Pct.colectare în oraşe cu
peste 20000 locuitori
SC.Gosp.Com SRL-
Tg.Secuiesc
2,02
SC.TEGA SA ,Sf. Gheorghe,str.Cringului
nr.1;tf.0367/401911;Persoana de contact Toth
Birtan
Colecteaza de la populatie
38,69
Total DEEE colectat 72.21
De asemene menţionăm că SC.Ariadne Impex SRL este autorizat să execute şi operaţiuni de tratarea a deşeurile electrice şi electronice. În anul 2011 SC Ariadne Impex SRL a tratat o cantitate de 4.5 tone de deşeuri, restul figurând în stoc, nefiind tratate. Operaţiunea de tratare a DEEE constă în dezmembrări (se execută manual), unităţile nefiind dotate cu instalaţii specifice de tratare DEEE. 6.6.4.2 Vehicule scoase din uz Operatorii economici implicaţi în implementarea prevederilor HG.2406/2004 sunt: producătorii şi distribuitoriii de vehicule, colectorii, companiile de asigurări, dezmembratorii, sau alţi operetori de tratare a vehiculelor scoase din uz(VSU). În vederea colectării vehiculelor scoase din uz, la nivelul judeţului Covasna s-au înfiinţat 6 puncte de colectare, care sunt autorizate pe linie de protecţie a mediului. Aceşti colectori care sunt autorizaţi şi pentru tratare VSU au preluat vehiculele scoase din uz atât de la persoane fizice cât şi juridice, participînd totodată şi la Programul Naţional de reînoire a parcului auto. Tabelul 6.6.4.2-1 Puncte de colectare /tratare a VSU-anul 2011 Date de identificare operator ec.autorizat Localizare-Pct. De
lucru Activitatea desfasurată
SC ARIADNE IMPEX SRL Sf. Gheorghe, str. Lt. Păiuş David, nr. 12°, tel. /fax. 0267-314986, persoana de contact Pozna David
Sf.Gheorghe, în incinta societăţii
Colectează şi tratează
SC REMAT Brasov CUI 1088125 str. Timisul Sec nr.1. Tel./fax-0268/316752 persoană de contact Director Dumitru Gheorghe
Sf.Gheorghe, str. Constructorilor nr.13
Colectează şi tratează
SC. TUTCI IMPEX SRL,Bodoc, str.Mica nr.76ş tf. 0267353321;0744329879,persoanaă de contact Panczel Odon
Bodoc,str.Pricipală, nr. 1-B
Colectează şi trateaza
SC. COMERT IMPORT – EXPORT VISS SRL, Covasna, str. Varului nr.tf.0267342888,0745133151,Persoana de contact Bohatel Nicolae
Covasna, str.Gara Mare nr.1-A
Colectează şi trateză
110
SC.TRYK SRL CUI 17340499,Ghelinţa nr.431.Persoană de contact Kerestely Zoltan
Ghelinţa nr. 431 Colectează şi tratează
SC REMAT IASI Tg.Secuiesc, str.Gării 49/B
colectează
În general, tratarea vehiculelor scoase din uz în cadrul unităţilor mentionate, constă în golirea de fluide, precum şi dezmembrarea componentelor importante şi balotarea materialului feros/neferos, materialele rezultate fiind expediate către reciclatorii autorizaţi din ţară. În judeţul Covasna nu există agenţi economici autorizaţi în valorificarea deşeurilor provenite din dezmembrarea şi tratarea VSU.
În Regiunea 7 Centru există posibilităţi şi facilităţi de reciclare doar pentru mase plastice în defavoarea celorlalte materiale pentru care piaţa de reciclare este foarte redusă, respectiv sticlă de parbriz, echipamente electrice, metale. Anvelopele uzate sunt valorificate energetic prin co-incinerare în cadrul SC Lafarge Ciment SA Hoghiz –Brasov.
In anul 2011 in judetul Covasna s-au colectat un numar de 2020buc. VSU, din care prin programul RABLA 1945 buc. VSU si 75 buc VSU – în afara programului Rabla. Tabelul 6.6.4.2.-2 VSU colectate şi tratate în anul 2011
Operator economic Nr.VSU colectate-
Nr.VSU tratate
Nr.VSU în stoc
SC ARIADNE IMPEX SRL Sf. Gheorghe, str. Lt. PăiusşDavid, nr. 12A, tel. /fax. 0267-314986,
848 836 12
SC REMAT Brasov CUI 1088125 str. Timisul Sec nr.1. Tel./fax-0268/316752 persoană de contact Director Dumitru Gheorghe
195 195 0
SC. COMERT IMPORT – EXPORT VISS SRL, Covasna, str. Varului nr.tf.0267342888,0745133151,Persoana de contact Bohatel Nicolae
565 565 0
SC.TRYK SRL CUI 17340499,Ghelinţa nr.431.Persoană de contact Kerestely Zoltan
412 412 0
TOTAL JUD.COVASNA 2020 2008 12 .
6.6.4.3. Uleiuri uzate Uleiurile uzate sunt deşeuri periculoase codificate în HG 856/2000 în capitolul 13 deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile si a celor din capitolele 05, 12 si 19)
111
Generatorii de uleiuri uzate au obligaţia să asigure colectarea separată a
întregii cantităţi de uleiuri uzate generate şi stocarea corespunzătoare până la predare; precum şi să valorifice/ elimine întreaga cantitate de uleiuri uzate dacă sunt autorizaţi pentru aceste activităţi sau să predea uleiurile uzate operatorilor economici autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare.
Uleiurile uzate pot fi livrate operatorilor economici autorizaţi să desfaşoare activităţi de colectare, valorificare şi/sau de eliminare a uleiurilor uzate numai însoţite de declaraţii pe propria răspundere. Trebuie să păstreze evidenţa privind uleiul proaspăt consumat, precum şi cantitatea, calitatea, provenienţa, localizarea şi înregistrarea stocării şi predării uleiurilor şi să raporteze semestrial şi la solicitarea expresă a autorităţilor publice teritoriale pentru protecţia mediului competente aceste informaţii
Deţinătorii au aceleaşi obligaţii ca şi generatorii de uleiuri uzate. Pe baza datelor raportate de către agenţii economici în judeţul Covasna au
fost generate în anul 2011 cca. 22.6 tone de uleiuri uzate iar cca.19 tone au fost valorificate.
Tabel 6.6.4.3.-1 Cantităţile ulei uzat genarat/valorificat, în 2011
Nr.crt. Operatori economici-
geneartori/ colectori
Cantitate generată/
colectată (t) Cantitate
valorificată(t)
1 Generatori de ulei uzat 12.7 11 2 Service-uri auto 9.9 7.6
Total 22.6 18.6 6.6.4.4..Gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări Producătorii şi deţinătorii de deşeuri au obligaţia să asigure valorificarea sau
eliminarea deşeurilor prin mijloace proprii sau prin predarea deşeurilor proprii unor unităţi autorizate, în vederea valorificării sau eliminării acestora; livrarea şi primirea deşeurilor de producţie, deşeurilor menajere, deşeurilor de construcţie şi de la demolări şi deşeurilor periculoase, în vederea eliminării lor, trebuie să se efectueze numai pe bază de contract.
În judeţul Covasna, în anul 2011, nu există instalaţii de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări.
În prezent deşeurile din construcţii şi demolări sunt reutilizate în reabilitări, umpluturi terenuri de către operatorii de salubrizare, care colectează astfel de deşeuri. La nivelul anului 2011 au fost colectate separat 13 000 tone de deşeuri din construcţii şi demolări de către operatorii de salubrizare din judeţ.
6.6.5. Colectarea selectivă şi reciclarea deşeurilor
A fost accentuat gradul de recuperare a materialelor refolosibile din deşeuri menajere provenite de la populatie prin recuperarea hârtiei şi cartoanelor şi a deşeurilor de ambalaje din PETsi plastic Înca din 2009 a crescut substanţial numărul de containere prin implementarea proiectelor PHARE-CES 2003 de colectare selectivă in oraşele Covasna şi Intorsura Buzăului . Din 2010 s-a adaugat şi zona Baraolt.
112
În judeţul Covasna sunt amplasate 478 de containere pentru PET, 270
pentru hârtie şi carton 147 pentru sticlă şi 54 containere pentru DEEE- pentru colectare separată- in total un număr de 949 containere :
Tabel 6.6.5 1-Număr containere colectare separată
PET Hârtie/carton sticlă DEEE Sf. Gheorghe-TEGA
353 189 96 40
Tg. Secuiesc 52 8 8 0 Covasna 30 30 0 0 Baraolt 14 14 14 14 Întorsura Buzăului,Barcani Sita Buzaului.
29 29 29 0
TOTAL 478 270 147 54 În domeniul deşeurilor de PET-colectate selectiv în 2011- s-a ajuns ca 61 % din populaţia judeţului să beneficieze de astfel de facilităţi ( 135917 locuitori).
Fig. 6.6.5.-2 Colectare selectivă la Sfântu Gheorghe (PET/hârtie şi containere semiîngropate)
Colectarea selectivă de la populaţie in anul 2011 In anul 2011 in judeţul Covasna s-au colectat selectiv şi trimis spre valorificare, cu excepţia proiectelor-pilot; - PET- 260.4 tone - Hârtie-carton 523.3 tone - Sticlă 160.2 tone - Plastic 13.2 tone - Lemn 24.1 tone- valorificat prin Centrala pe biomasa TEGA Sf Gh. - Metalice 14.4 tone Prin proiectele –pilot de la Covasna şi Intorsura. Buzăului s-au colectat şi valorificat - PET- 31.600 tone - Hârtie-carton 77.700 tone - Sticlă 29.800 tone - Plastic 17.800 tone - metal- 0.600 tone - lemn- 8.900 tone
113
6.7. Planificare (răspuns)
Politica Uniunii Europene in domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe 3 principii, şi anume: • Prevenirea producerii deşeurilor – este unul din aspectele cheie ale strategiei
de gestionare a deseurilor, ocupând primul loc in ierarhia de gestionare a deşeurilor. Reducerea cantităţii de deşeuri generate, precum şi reducerea conţinutul periculos al acestora conduc la simplificarea proceselor de eliminare. Prevenirea producerii deşeurilor se află in legătura strânsă cu metodele de fabricaţie, precum şi schimbarea comportamentului consumatorului in ceea ce priveste produse verzi şi reducerea ambalajelor.
• Valorificarea deşeurilor (reciclare, reutilizare) – in cazul in care cantitatea de
deşeuri produsă nu poate fi redusă, o cantitate cât mai mare de deşeuri trebuie valorificate, in special prin valorificare materială (reciclare). Fluxurile de deşeuri care necesită o atenţie specială sunt: deşeurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, bateriile şi acumulatorii, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, dar şi deşeurile biodegradabile municipale.
• Imbunătăţirea tehnicilor de eliminare finală şi monitorizare – in cazul in care
deşeurile generate nu pot fi valorificate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentând ultima soluţie. Atât incinerarea cât şi depozitarea deşeurilor necesită o monitorizare strictă deoarece aceste activităţi pot avea un impact semnificativ asupra mediului.
6.7.1. Directiva cadru privind deşeurile
In ceea ce priveşte legislaţia cadru, Directiva cadru privind deşeurile şi Directiva privind deşeurile periculoase au fost transpuse în România printr-un singur act normativ. Prin aceasta lege se stabileşte că gestionarea deşeurilor municipale, inclusiv a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, este responsabilitatea autoritătilor publice locale. Legislatia cadru Directiva nr. 2006/12/CE privind deşeurile Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase
• Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor HG nr. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu modificările ulterioare;
• OM nr. 1364/1499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deşeurilor;
• Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor
114
Legislatia cadru
Decizia Comisiei 2000/532/CE (cu modificarile ulterioare) de stabilire a unei liste de deşeuri
HG nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase cu modificările şi completările ulterioare
Pe lânga acestea, mai există o serie de decizii (la nivel european) şi acte normative la nivel naţional care reglementează problematici administrative, cum ar fi: • sistemul de identificare şi marcare a ambalajelor; • constituirea şi funcţionarea structurilor de evaluare şi autorizare a operatorilor
economici care preiau responsabilitatea gestionării diferitelor fluxuri de deşeuri (ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice);
• incurajarea creşterii nivelului de reciclare a diferitelor materiale colectate separat;
• norme metodologice de aplicare a diferitelor acte normative; stabilirea formatului de raportare a datelor referitoare gestionarea fluxurilor specifice de deşeuri Menţionăm ca APM Covasna a participat activ la revizuirea PRGD- cu termen de finalizare anul 2011- in cadrul proiectului „ Parteneriat pentru un mediu curat” sprijinit de Guvernul Norvegiei. Dupa aprobarea revizuirii PRGD se impune şi revizuirea PJGD- cu participarea Consiliului Judeţean şi APM Covasna
6.8. Perspective
6.8.1. Strategia naţională privind deşeurile
Introducerea unui sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Covasna este prioritatea numărul unu a autorităţilor publice locale. În acest sens s-au obţinut finanţări pentru 4 proiecte importante şi anume:
Sistem de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Covasna:
(Asistenţă Tehnică pentru Pregatirea de Proiecte in Domeniul Deşeurilor, Măsura ISPA nr. 2003 RO16 P PA 013-61 pentru pregătirea aplicaţiei care va fi depusă pentru finanţare din P.O.S. Mediu ) Valoarea proiectului, fără TVA, este de 24.517.129 Euro, din care contribuţia: o Uniunii Europene 17.731.323,56 euro; o Consiliul Judeţean Covasna 2.729.426,14 euro o Contribuția națională 3.989.547,8 euro Valoarea componentelor proiectului, fără T.V.A. (Euro): 1. Staţie transfer : 669.095 2. Centrul de Management Integrat al Deşeurilor: 12.748.366 3. Inchiderea depozitelor de deșeuri urbane: 6.580.549
115
4. Conștientizare, asistență tehnică, supervizare : 1.711.869 5. Taxe legale, comisioane, neprevăzute: 2.807.250
Master Planul: • identifică măsurile necesare, pe o perioadă de 30 de ani; • respectă prevederile Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planului
Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 7 Centru şi ale Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor;
• porneşte de la analiza situaţiei gestionării deşeurilor existentă în judeţ.
Proiectul îşi propune:
• achiziţia echipamentelor de colectare, cuprinzând containere şi unităţi de compostare în gospodării,
• construire Centrul de Management Integrat al Deseurilor (Boroşneu Mare) care cuprinde – depozit zonal pe o suprafaţă de 8,8 ha şi capacitate de 937.000 to, staţie sortare cu capacitatea de 11.000 t/an şi stţtie compostare cu capacitatea de 12.000 t/an
• amenajare Staţie de transfer la Tg. Secuiesc cu capacitatea de 11000 t/an
• închiderea şi reabilitarea a 4 depozite urbane neconforme (Intorsura Buzăului, Covasna, Tg. Secuiesc şi Sfintu Gheorghe)
• măsuri de creştere a gradului de conştientizare a publicului în vederea reducerii cantităţii de deşeuri, separarea materialelor reciclabile la sursă, precum şi asistenţă tehnică şi supervizarea lucrărilor.
1. Măsuri realizate până la sfârşitul anului 2011 - noiembrie 2009 - S-a înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) ”Sistem integrat de management al deşeurilor în judeţul Covasna”, la care au aderat toate unităţile administrativ teritoriale din judeţ, cu excepţia oraşului Baraolt S-a finalizat prima versiune a aplicaţiei de finanţare şi a documentelor anexate (Studiu de fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu etc.) - decembrie 2009 - S-a înfiinţat Unitatea de Implementare a Proiectului (UIP) în cadrul Consiliului Judeţean Covasna. S-au elaborat 3 documentaţii de licitaţie (2 de servicii şi una pentru furnizare echipamente) - februarie 2010 - CJ Covasna a aprobat SF-ul cu indicatorii tehnico-economici şi cofinanţarea integrală a cheltuielilor eligibile şi ne-eligibile - martie 2010 - Consiliul Judeţean Covasna a aprobat Masterplanul revizuit. S-a obţinut acordul de mediu pentru toate investiţiile prevăzute în proiect - aprilie 2010 - S-a finalizat şi s-a verificat Versiunea 4 a Aplicaţiei de Finanţare şi toate documentele anexate acesteia 2. Măsuri prognozate până la finalizarea proiectului - iunie 2010 - Începerea procedurilor de achiziţii publice pentru contractele de servicii (6 contracte) - iulie - septembrie 2010 - Aprobarea proiectului de către Comisia Europeană şi semnarea contractului de finanţare - septembrie 2010 - Începerea procedurilor de licitaţie pentru contractele de lucrări (2 contracte)
116
- anul 2011 - Începerea procedurii de licitație pentru achiziția de echipamente - anul 2012 –finalizarea licitaţiilor de lucrări şi bunuri şi trecerea la execuşia noului centru integrat de management al deşeurilor din judeţul Covasna. - Trimestrul III 2013 - Finalizarea implementării proiectului și punerea în funcțiune a sistemului de management integrat al deșeurilor Din proiectul PHARE CES 2003 au obţinut finanţare si au fost finalizate 2 proiecte din judeţul nostru:
• “Colectare selectivă si staţie sortare a deşeurilor municipale în oraşul Covasna”
• “Realizare staţiei de sortare şi colectare selectivă în zona Întorsura Buzăului”-proiecte care au fost finalizate în 2008.
Din Phare CES 2005 au fost aprobate încă 1 proiect • Colectarea selectivă a deşeurilor în zona Baraolt ( orasul Baraolt si 5 comune limitrofe)- finalizat in decembrie 2010
În contextul legii salubrizării localităţilor (Legea 101/2006) operatorii de salubrizare, începând din mai 2007 sunt obligaţi să colecteze selectiv deşeurile din gospodării, inclusiv pe cele periculoase, voluminoase şi pe cele provenite din construcţii şi demolări. În acest sens, înca din 2008 SC Tega a înfiinţat un centru de colectare separată pentru deşeuri voluminoase, deşeuri textile şi câteva tipuri de deşeuri periculoase şi a pus în funcţiune sistemul de utilizare a deşeurilor lemnoase colectate din zonele verzi ale municipiului care constă din utilajul de tocat deşeuri lemnoase cu capacitate de 10 mc/oră şi cazanul pe deşeu lemnos de 200 kW
Pe lângă aspectele economice şi tehnice necesare implementării politicii de mediu al UE în domeniul deşeurilor este cea de schimbare a mentalităţii celor care gestionează problematica deşeurilor, adică a factorilor responsabili şi a populaţiei. Pornind de la această gândire, în anul 2010 APM Covasna a organizat o serie de întâlniri si deplasări la autorităţile administraţiei publice locale , la societăţile de salubritate , prin care s-au transmis mesaje importante privind o judicioasă gestiune a deşeurilor si salubrizării localităţilor administrate..
Tab. 6.9.1.1Investiţii realizate in 2011- in domeniul deşeurilor
Denumire lucrare
Localitate Plan de investiţii de mediu pe
anul 2011 Realizat pe douăsprezece luni
CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA total surse
proprii buget de stat
alte surse total surse
proprii buget de stat
alte surse
.1 CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA Sistem de management integrat al deşeurilor din judeţul Covasna
565 11 102 452 565 11 102 452
2. Cosiliul local Baraolt -inchiderea definitivă a depozitului neconform de deşeuri
30 30 - -- 30 30
30 30
117
Tendinţe privind generarea deşeurilor La nivel naţional, cât şi la nivel judeţean se prognozează o creştere a cantităţilor de deşeuri generate, datorată îmbunătăţirii serviciilor de salubrizare, mai ales prin generalizarea acestora în mediul rural, cât şi a creşterii a cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţă. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale Având în vedere tendinţele economice şi sociale se prognozează o creştere de circa 0,8% a cantităţilor de deşeuri municipale generate- aspect prevăzut şi în Planul Judeţean de Gestionarea Deşeurilor. Prognoza privind generarea deşeurilor de producţi Este greu de realizat o prognoză a cantităţilor de deşeuri provenite din producţie, dar având la bază tendinţele din anii precedenţi putem aprecia o creştere de 1-2% a acestor tipuri de deşeuri- dupa traversarea perioadei de criza din România. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor Realizarea obiectivelor specifice legate de colectarea selectivă a deşeurilor şi implementarea măsurilor prevăzute în Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor este condiţia de bază al îmbunătăţirii calităţii managementului deşeurilor.
Gospodărirea integrată a deşeurilor presupune : • Reducerea cantităţilor de deşeuri generate de activităţi socio-economice • Reciclarea şi reutilizare deşeurilor, inclusiv colectarea la sursă. • Valorificarea energetică a deşeurilor • Procesarea şi reintroducerea în natură în condiţii ecologice La nivel judeţean aceasta presupune colaborarea APM cu instituţiile publice
locale şi centrale şi cu toti agenţii economici implicaţi în managementul deşeurilor menajere şi industriale Acţiuni de conştientizare in domeniul gestiunii deşeurilor -2011 In anul 2011- prin Proiectul regional „ Parteneriat pentru un mediu curat” –proiect finanţat de Guvernul Norvegiei, în judeţul Covasna au fost distribuite peste 20000 de broşuri, indrumare, afişe şi numeroase pliante, către Primării şi şcoli din judeţul Covasna. Acestea vizează managementul deşeurilor, colectarea selectivă, regimul deşeurilor din demolări şi periculoase, compostarea, energii verzi. Deasemenea popularizarea noii legi a deşeurilor precum şi informaţii date agenţilor economici şi Primăriiîn raportarea corectă a datelor către APM Covasna–în domeniul deşeurilor. APM Covasna a participat la acţiunile din programul naţional„ ECO-ATITUDINE- desfăşurat şi într- o serie de şcoli din judeţul Covasna.
118
7. SCHIMBĂRILE CLIMATICE
• 7.1 UNFCCC, Protocolul de la Kyoto, politica UE privind schimbările climatice
Conştiente că schimbările climei planetei şi efectele lor nefaste sunt un
motiv de îngrijorare pentru întreaga omenire, preocupate de faptul că activitatea omenească a făcut să crească sensibil concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă, că această creştere intensifică efectul de seră natural şi că va rezulta în medie, o încălzire suplimentară a suprafeţei terestre, pe care riscă să o suporte ecosistemele naturale şi omenirea. Notând că cea mai mare parte a gazelor cu efect de seră emise în lume, în trecut şi momentul de faţă, îşi au originea în ţările dezvoltate, că emisiile pe locuitor în ţările în curs de dezvoltare sunt încă relativ slabe, iar că partea emisiilor totale imputabilă ţărilor în curs de dezvoltare a fi în creştere pentru a le putea permite satisfacerea nevoilor lor sociale şi de dezvotlare, conştiente de rolul şi importanţa absorbanţilor si rezervoarelor de baze cu efect de seră în ecosisteme terestre şi marine, Notând că prognoza schimbărilor climatice este afectată de un mare număr de incertitudini, mai ales în ceea ce priveşte derularea lor în timp, amploarea şi caracteristicile lor regionale. Conştiente de caracterul global al schimbărilor climatice, care cere ca toate ţările să coopereze şi să participe la o acţiune internatională, eficace şi corespunzătoare, potrivit responsabilităţilor lor comune, dar diferenţiată în funcţie de capacitatea şi situaţia lor socială şi economică, Reamintind dispoziţiile pertinente ale Declaraţiei Conferinţei Naţiunilor Unite asupra Mediului, adoptată la Stockholm la 16 iunie 1972, Reamintind că, în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi principiile de drept internaţional, statele care au dreptul suveran de a exploata propriile lor resurse, potrivit propriei lor politici de mediu şi dezvoltare, au datoria de a face astfel ca activităţile exercitate, în limitele jurisdicţiei lor sau sub controlul lor, să nu cauzeze daune mediului în alte state sau regiuni care nu depind de nici o jurisdicţie naţională. Reafirmând că principiul suveranităţii statelor trebuie să se afle în baza cooperării internaţionale destinate să facă faţă schimbărilor climatice,
Considerând că este dreptul statelor să adopte o legislaţie eficace în materie de mediu, că normele, obiectivele de gospodărire şi priorităţile ecologice trebuie să reflecte condiţiile de mediu şi dezvoltare în care ele se înscriu şi că normele aplicate de unele ţări riscă să fie nepotrivite şi prea constisitoare pe plan economic şi social pentru alte ţări, în special pentru ţările în curs de dezvoltare.
Obiectivul final al prezentei Convenţii şi al tuturor instrumentelor juridice conexe pe care Conferinţa Părţilor le-ar putea adopta este de a stabiliza, conform dispoziţiilor pertinente ale Convenţiei, concentraţiile de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să împiedice perturbare antropică periculoasă a sistemului climatic. Se va conveni să se atingă acest obiectiv într-un interval de timp suficient pentru ca ecosistemele să se poată adapta natural la schimbările climatice, pentru ca producţia alimentară să nu fie ameninţată, iar dezvotlarea economică să se poată desfăşura în mod durabil.
Uniunea Europeană face demersuri pentru adoptarea unui acord global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi deschide noi drumuri în lupta împotriva schimbărilor climatice prin acţiunile iniţiate. În decembrie 2008, liderii UE au luat o decizie de o însemnătate deosebită, aprobând un pachet de măsuri în domeniu. Planul urmăreşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în 2020 (faţă de nivelurile din 1990), creşterea ponderii
119
energiilor regenerabile la 20% şi micşorarea consumului de energie cu 20% (faţă de cifrele prognozate în prezent). În ceea ce priveşte energiile regenerabile, s-a mai stabilit că 10% din combustibilul folosit în transport trebuie să aibă la bază biocombustibili, electricitate sau hidrogen.
• 7.2. Datele agregate privind proiecţiile emisilor de GES
Creşterea din 2011 a emisiilor reflectă redresarea economică, dar, şi după
ce economia revine la normal, emisiile din cadrul EU ETS rămân cu mult sub plafonul pentru perioada de comercializare 2008-2012. Cifrele indică, de asemenea, faptul ca unele sectoare industriale continuă să acumuleze un surplus de certificate care urmează a fi comercializate în cursul celei de-a treia perioadă de comercializare, care începe în anul 2013. Această situaţie evidenţiază flexibilitatea pe care comercializarea certificatelor de emisii o ofera întreprinderilor şi confirmă faptul că, se poate face mai mult pentru reducerea emisiilor în etapa următoare, la un cost economic rezonabil, a declarat Connie Hedegaard, comisarul pentru combaterea schimbărilor climatice. Anul trecut, emisiile de gaze cu efect de seră verificate, generate de aceste instalaţii au totalizat 1 932 miliarde de tone de echivalent CO2, cu aproximativ 3% mai mult faţă de nivelul din 2009. Creşterea emisiilor se încadrează în previziunile făcute de analişti înainte de publicarea datelor. Această creştere, poate fi pusă pe seama redresării economice în urma recesiunii, care în anul 2009 a provocat o reducere a emisiilor cu 11,6 %.
La nivelul judeţului Covasna, din analiza regimului lunar şi anual al vântului reiese caracterul depresionar intramontan al circulaţiei atmosferice, mai ales prin persistenţa calmului atmosferic în proporţie de 58,4 %.
Energia relativ redusã a reliefului (pante domoale, masive montane de altitudini relativ medii, evazarea relativ pronunţată a râului Olt), nu contribuie decât în foarte mică măsură la dezvoltarea unei circulaţii locale de natură orografică. Influenţa circulaţiei generale îşi imprimă totuşi caracteristicile asupra circulaţiei locale, într-o măsură atenuată, punându-se în evidenţă o uşoară predominanţă din nord-vest (8,2 %) din nord-est (7,7%) şi din vest (7,4 %).
La amplasarea obiectivelor industriale, care contribuie la poluarea accentuată a atmosferei, a fermelor zootehnice în vecinătatea centrelor populate, s-a avut în vedere, că teritoriul nu beneficează de un vânt dominat destul de accentuat pentru primenirea aerului, pentru a se păstra un mediu ambient nealterat şi a se respecta cerinţele impuse de păstrarea mediului ecologic şi apărarea sănătăţii populaţiei .
Emisiile de gaze la nivelul anului 2011, în judeţul Covasna, nu prezintă modificări substanţiale faţă de anii precedenţi.
Denumire indicator UM Valoare
Dioxid de carbon Kg/an 18.292.382,06 Metan Kg/an 1680.58 Protoxid de azot Kg/an 915.68
Cantitativ, utilizînd factorii de emisie stabiliţi prin metoda Corinair 95, funcţie
de activităţiile desfăşurate codificate SNAP, acidifianţii, precursori ai ozonului şi GHG (gazele cu efect de seră), au fost în principal generate de trei mari categorii de obiective:
Surse fixe producătoare de agent termic (boilere, centrale termice, etc);
120
Surse fixe ce au pierderi de substanţe volatile; Surse mobile de emisie (autovehicule, utilaje nonrutiere, etc); Având în vedere faptul că economia judeţului Covasna nu are o pondere
însemnată în aportul de poluanţi atmosferici, contribuţia anuală cantitativă în noxe este relativ redusă.
De asemenea, se poate afirma faptul, că la nivelul judeţului nu sunt obiective industriale termice cu capacităţi mai mari de 50 MW.
Pe lângă aceasta, este de remarcat faptul că în activităţile economico-sociale, în general, se utilizează pentru combustie gazul metan, care este un combustibil agreat şi din punctul de vedere al mediului înconjurător. Estimările statistice, ca rezultat al întregului proces de realizare al inventarului anual al emisiilor la nivel judeţean, au acoperit în mare parte necesarul de date, care au stat la baza calculelor.
Analiza schimbărilor climatice, la o scară atât de redusă cum este judeţul Covasna nu este posibilă.
Gazele cu efect de seră, în anul analizat, au rezultat în principal din arderea gazului natural, a motorinei, a combustibililori lichid uşor, a păcurii, a lemnului, a deşeurilor lemnoase şi în mică măsură a cărbunilor precum şi din utilizarea diluanţilor, a lacurilor şi vopselelor în procesele de producţie a agenţilor economoici.
Calitatea aerului în judeţul Covasna este bună, sursele de poluare fiind doar de natură punctiformă. Acest fapt este confirmat de analizele efectuate la imisii, în conformitate cu Legea nr.104/2011 în laboratorul propriu.
• 7.3. Scenarii privind schimbarea regimului climatic în judeţul Covasna
Datele şi informaţiile care vor fi prezentate în acest subcapitol au fost obţinute în totalitate de la Administraţia Naţională de Meteorologie, în cadrul proiectului European „WATER CoRe – Deficitul de apă şi seceta; acţiuni coordonate în regiunile Europene”. Analiza schimbărilor climatice previzionate pentru perioada 2011 - 2040 comparativ cu perioada 1971 – 2000 este bazată pe experimente numerice care utilizează un ansamblu de 9 modele climatice regionale conduse de un model general de circulaţie (GCM) în conformitate cu scenariul A1B (proiect FP7 - ENSEMBLES).
• 7.3.1. Creşteri ale temperaturilor În figura de mai jos sunt prezentate schimbările de temperatură (în °C), din medii multianuale pentru intervalul 2011-2040 comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000.
121
Fig. 7.3.1. Schimbările de temperatură (în °C), din medii multianuale ale intervalului 2011-2040 comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000. Semnalul regional al schimbărilor climatice în temperatură este robust, toate modelele indicând creşterea temperaturii. Semnalul global este modulat de factori locali, astfel încât creşterea previzionată a temperaturii medii anuale (pentru 2011-2040 comparativ cu 1971-2000) variază de la valori mai mari de +0.96 ... 1 ° C.
• 7.3.2. Modificări ale modulelor de precipitaţii
În figura de mai jos sunt prezentate schimbările cantităţilor de precipitatii (în%) din mediile multianuale pentru intervalul 2011-2040 comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000.
122
Fig. 7.3.2. Schimbările cantităţilor de precipitaţii (în%) din mediile multianuale pentru intervalul 2011-2040 comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000. Semnalul regional de schimbări climatice în cantităţile anuale de precipitatii arată, în general, o reducere uşoară de precipitaţii în intervalul 2011-2040, comparativ cu intervalul de referinţă 1971-2000, între -0.9…-3.0%.
• 7.3.3. Debit şi o creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme
Este ştiut faptul că 90% din toate calamităţile naturale, sunt legate de vreme, climă şi apă. Statistica din ultimul deceniu arată că, numărul total de calamităţi naturale, inclusiv cele hidrometeorologice, au tendinţa de creştere atât după intensitate cât şi după frecvenţa lor. Aceasta duce la creşterea pagubelor materiale şi victimelor. Schimbările climei la scară globală şi regională, contribuie la accentuarea intensităţii şi creşterea frecvenţei fenomenelor şi proceselor periculoase ca: seceta, aversele de ploaie, inundaţiile, îngheţurile, etc. Conferinţa mondială privind reducerea dezastrelor de la Hyogo, Japonia, din anul 2005, a reprezentat un moment de referinţă în abordarea la nivel internaţional a problemei prevenirii dezastrelor, şi în implicarea ţărilor şi organizaţiilor internaţionale în efortul comun de reducere a impactului catastrofelor asupra comunităţilor umane. În condiţiile dezastrelor naturale, la nivel internaţional, se impune coordonarea unei strategii de localizare şi prevenire, pentru a limita efectele negative ale acestora. Societatea umană supravieţuieşte astăzi într-un mediu natural antropic în permanenţă schimbare, fiind expusă la mari diversităţi de situaţii, mai mult sau mai
123
puţin periculoase, generate de numeroşi factori, atât de provenienţă naturală, cât şi antropică. Manifestările frecvente ale inundaţiilor, alunecărilor de teren, cutremurelor, secetei, incendiilor, la care se adaugă accidentele tehnologice şi chimice, epidemiile şi epizootile, pot avea influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane şi asupra societăţii în ansamblu. Reducerea efectelor acestor dezastre naturale, implică studierea profundă, interdisciplinară a hazardurilor, a variabilităţii climei, a vulnerabilităţii populatiei şi economiei, a circumstanţelor concrete şi cauzele apariţiei fenomenelor extreme şi, în mod deosebit, necesită perfectarea continuă a metodelor de predicţie şi a sistemelor de avertisment în scopul informării cât mai prealabile, educării şi constientizării populaţiei, despre pericolul real al acestor fenomene şi comportamentul corect în cazul manifestării lor. La nivelul judeţului Covasna, din raportul specialiştilor de la Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, inundaţiile din ultima perioadă au fost produse de căderea punctuală pe o suprafaţă restrânsă a unei cantităţi de apă, care a depăşit de câteva ori cantităţile normale în acea regiune.
• 7.4 Acţiuni pentru atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice
Schimbările climatice reprezintă în acest moment o dublă provocare. În
primul rând, efectele grave ale schimbărilor climatice pot fi evitate doar prin reducerea drastică, din timp, a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Trecerea rapidă la o economie mondială cu emisii scăzute de carbon constituie, prin urmare, elementul central al politicii integrate a Uniunii Europene privind schimbările climatice şi energia, în vederea atingerii obiectivului UE de a menţine creşterea temperaturii medii globale sub 2°C, în comparaţie cu nivelurile perioadei preindustriale. În cazul depăşirii celor 2°C, riscul apariţiei unor schimbări climatice periculoase şi imprevizibile creşte considerabil, determinând o creştere exponenţială a costurilor adaptării.
Din acest motiv, atenuarea efectelor schimbărilor climatice reprezintă o necesitate imperioasă pentru comunitatea internaţională, iar şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană au decis unanim la Consiliul de primăvară din 2007 să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 20% până în anul 2020, iar în cazul încheierii unui acord mondial global, cu 30% până în anul 2020 şi au subliniat importanţa unei reduceri, până în anul 2050, cu până la 50% faţă de nivelurile din anul 1990.
În al doilea rând, întrucât schimbările climatice reprezintă deja o realitate, societăţile din întreaga lume se confruntă în paralel cu provocarea de a se adapta la consecinţele acestora, dat fiind că schimbările climatice sunt deja inevitabile, într-o anumită măsură, pentru acest secol şi pentru viitor, chiar dacă eforturile de atenuare întreprinse la nivel internaţional în următoarele decenii se dovedesc eficiente. Deşi măsurile de adaptare au devenit, în consecinţă, un complement inevitabil şi indispensabil al măsurilor de atenuare, acestea nu sunt o alternativă la reducerea emisiilor de GES. Ele au limitele proprii. Se preconizează că, odată depăşite anumite praguri de temperatură, anumite consecinţe ale schimbărilor climatice (de exemplu, deplasări masive de populaţii) vor deveni grave şi ireversibile.
124
În cadrul procesului de actualizare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al Judeţului Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna a formulat o serie de recomandări cadru pentru adaptarea la schimbări climatice: • creşterea nivelului de pregătire profesională a personalului implicat în gestionarea problematicii privind schimbările climatice; • identificarea zonelor geografice şi a sectoarelor economice, vulnerabile la efectele negative ale fenomenelor meteorologice extreme, precum şi estimarea măsurilor ce se impun • dezvoltarea cooperării internaţionale privind schimbul de experienţă şi tehnologii cu eficienţă de mediu (tehnologii curate); • cooperarea cu celelalte instituţii în vederea integrării problematicii schimbărilor climatice în stabilirea strategiilor de dezvoltare sectorială şi promovarea tehnologiilor cu eficienţă de mediu; • conştientizarea publicului privind problematica schimbărilor climatice • stimularea cercetării privind problematica schimbărilor climatice. Totodată, au fost stabilite acţiuni concrete, cu termene de realizare şi responsabilităţi, pentru diferite organisme publice sau private din judeţ. Planul de acţiune poate fi consultat accesând linkul următor (pagina web a APM Covasna): http://apmcv.anpm.ro/planul_local_de_actiune_pentru_protectia_mediului_plam-26097
Oraşul Întorsura Buzăului, judeţul Covasna, face parte dintr-un proiect de utilizare a rumeguşului şi altor deşeuri lemnoase pentru obţinerea energiei termice, alături de oraşele Huedin, Vlăhiţa, Vatra Dornei şi Gheorgheni. Proiectul a fost finanţat din fonduri Phare, de la bugetul local şi de stat şi din fonduri de la Ministerul Mediului din Danemarca. Proiectul a fost implementat prin intermediul programului “Joint Implementation”(implementare în comun) „Rumegus 2000“ şi face parte din categoria de investiţii de tranzacţionare de gaze cu efect de seră, având la bază Protocolul de la Kyoto. România şi Danemarca au semnat Protocolul de la Kyoto, ceea ce le-a permis celor două ţări să încheie un acord de achiziţionare de reduceri de emisii (ERPA), în conformitate cu Protocolul de la Kyoto, în 2003. ERPA se bazează pe mecanismul implementării în comun şi pe unităţile de reducere de emisii (ERU: Emision Reduction Unit) generate prin substituirea combustibilului în cele cinci oraşe implicate în proiectul „Rumegus 2000“ Substituirea înseamnă înlocuirea combustibililor fosili (gaze natural sau combustibil lichid) cu biomasă (rumeguş). În 2003 România şi Danemarca au semat un memorandum de înţelegere, primul pas spre tranzacţionarea de gaze cu efect de seră, urmat de un acord care stabileşte ca an de referinţă anul 2002. Conform angajamentelor, partea română va transfera părţii daneze toate reducerile de emisii verificate în perioada 2004-2017, până la o cantitate totală de 721108 t CO2e. Cantitatea va fi transferată în conformitate cu mecanismul implementare în comun privind creditele timpurii şi perioadele de indeplinire a angajamentelor; În schimb partea daneză a finanţat activităţile referitoare la consultanţă pentru ambele părţi, în faza de implementare a Proiectului precum şi dotarea cu echipamentele tehnice.
Reducerea de emisii de gaze cu efect de seră generată de proiectele “Joint Implementation” provine din reducerea emisiilor de metan (CH4) din descompunerea anaerobă a rumeguşului în natură şi din substituirea combustibilor fosili cu biomasă (rumeguş).
125
Monitorizarea emisiilor de CO2 se realizează pe baza unui plan de monitorizare, valabil pe întreaga perioadă de creditare de 14 ani, până în anul 2017.
• 7.5. Tendinţe •
Efectele schimbărilor climatice în Europa şi în zona arctică sunt deja considerabile şi măsurabile. Schimbările climatice vor avea consecinţe profunde asupra mediului natural al Europei, precum şi asupra majorităţii segmentelor societăţii şi ale economiei. Din cauza caracterului neliniar al efectelor schimbărilor climatice şi al sensibilităţii ecosistemelor, chiar şi variaţiile uşoare ale temperaturii pot avea efecte însemnate.
Clima Europei s-a încălzit cu aproape 1°C în ultimul secol, mai rapid decât media mondială. O atmosferă mai caldă conţine mai mulţi vapori de apă, însă noile regimuri de precipitaţii diferă foarte mult de la o regiune la alta. Cantităţile de ploaie şi zăpadă au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003, care a depăşit orice record, sunt o consecinţă directă a schimbărilor climatice provocate de om. Deşi fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze, analizele statistice au arătat faptul că, riscul apariţiei unor astfel de fenomene a crescut deja considerabil datorită schimbărilor climatice. Există dovezi incontestabile că aproape toate procesele naturale, biologice şi fizice (de exemplu, înflorirea timpurie a arborilor, topirea gheţarilor) reacţionează la schimbările climatice din Europa şi din întreaga lume. Mai mult de jumătate dintre speciile de plante din Europa ar putea fi vulnerabile sau ameninţate până în anul 2080. Zonele cele mai vulnerabile din Europa sunt:
• Europa de Sud şi întregul bazin mediteranean, din cauza efectelor combinate ale creşterii puternice a temperaturii şi ale reducerii cantităţii de precipitaţii în zone care deja se confruntă cu un deficit de apă;
• zonele de munte, în special Alpii, unde temperaturile cresc rapid, cauzând topirea masivă a zăpezii şi a gheţii, care modifică debitul cursurilor de apă;
• regiunile de coastă, datorită creşterii nivelului mării şi riscului mărit de furtuni;
• văile inundabile dens populate, datorită riscului mărit de furtuni, de precipitaţii abundente şi viituri, care provoacă daune majore zonelor construite şi infrastructurii;
• Scandinavia, unde se preconizează că precipitaţiile se vor intensifica, o mare parte dintre acestea fiind sub formă de ploaie în loc de zăpadă;
• regiunea arctică, unde schimbările de temperatură vor fi mai însemnate decât în orice altă zonă a globului.
126
8. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII 8.1. Poluarea aerului şi sănătatea Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a
apei, a solului, locuinţelor, alimentele ce le consuma precum şi mediul în care munceşte. Factorii de mediu influenţează în mod direct şi indirect starea de sănătate a populaţiei. În acest sens pentru păstrarea sau îmbunătăţirea stării de sănătate, definită ca integritatea sau buna stare fizică, psihică şi socială a individului şi colectivităţilor, este absolut necesară cunoaşterea şi determinarea unor factori de risc.
Cuantificarea influenţei negative a poluării aerului asupra organismului uman este greu de realizat, deoarece aceasta dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice. Poluarea atmosferică influenţează însă starea de sănătate a populaţiei prin apariţia şi/sau evoluţia bolilor aparatului respirator: bronşita acută şi cronică, astmul bronşic, alte boli pulmonare obstructive cronice etc. În tabelele de mai jos se prezintă o statistică la nivelul judeţului Covasna pentru anul 2011 a diferitelor indicatori de sănătate.
Tabelul 8.1.1. Indicatori de sănătate, date de mortalitate
Date de mortalitate Număr Rata calculată Anul 2011 2324 10,5‰
Tabelul 8.1.2. Indicatori de sănătate, date de morbiditate
Date de morbiditate Număr Rata calculată la 1000 loc.
Anul 2011 315.207 1421,35‰
Tabelul 8.1.3. Indicatori de sănătate, date de morbiditate specifică respiratorie Date de morbiditate specifică respiratorie Număr Rata calculată
La 100000 loc. Anul 2011 123.523 55699,950/0000
Tabelul 8.1.4. Indicatori de sănătate, date de morbiditate specifică prin tumori maligne respiratorii
Date de morbiditate specifică prin tumori maligne respiratorii
Număr Rata calculată
Anul 2011 85 38,330/0000
Pe teritoriul judeţului Covasna monitorizarea aerului (pulberile sedimentabile) se efectueză lunar în localităţiile Sfântu Gheorghe, Tg. Secuiesc, Baraolt, Întorsura Buzăului şi Covasna.
Rezultatul măsurătorilor de până acum, arată încadrarea în Legea
nr.104/2011 şi STAS 12574/87 la principalii indicatori, deci o calitate bună a aerului, sursele reale de poluare fiind, doar de natură punctiformă. În anul 2011 nu s-a înregistrat un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei din judeţ, principalul factor de poluare a aerului fiind traficul rutier.
127
8.2. Efectele apei poluate asupra stării de sănătate 8.2.1.Apa potabilă În judeţul Covasna există 27 de sisteme de aprovizionare cu apă potabilă,
din care 16 sunt autorizate din punct de vedere sanitar (4 urban, 12 rural), iar 11 nu sunt autorizate (1 urban, 10 rural).
În mediul urban există 5 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează în medie o cantitate de apă potabilă mai mare de 1.000 m3/zi şi care deservesc mai mult de 5.000 de persoane.
În mediul rural există 15 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 10 şi 100 m3/zi de apă, şi 7 zone de aprovizionare cu apă potabilă care furnizează între 100 şi 400 m3/zi de apă.
Începând cu anul 2010 s-a înfiinţat Operatorul Regional - S.C. Gospodăria Comunală S.A. Sf.-Gheorghe, aria de operare cuprinzând oraşele Sf.-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, Covasna şi Întorsura-Buzăului.
Conform legislaţiei în vigoare H.G. 974/2004 Direcţia de Sănătate Publică Covasna realizează monitorizarea de audit privind calitatea apei potabile prin activităţi de inspecţie şi prin prelevări de probe de la ieşirea din staţie şi de la consumator. Prelevările de probe sunt efectuate de către asistenţii medicali de igienă. Probele sunt analizate în laboratorul DSP (chimie sanitară şi microbiologie) cu excepţia unor analize care nu pot fi efectuate din motive obiective. De asemeni, în judeţul Covasna există circa 28871 fântâni individuale şi 248 fântâni publice, care completează necesarul de apă potabilă mai ales in mediul rural;
În patru oraşe, Sf. Gheorghe, Tg Secuiesc, Întorsura Buzăului şi Covasna va fi complet revizuită şi modernizată reţeaua de apă şi canalizare, precum şi tot ce aparţine de sistem, staţii de epurare şi pompare, puţuri, altele. Pentru Sf. Gheorghe s-a prevăzut suma de 45 de milioane de euro, pentru Covasna 11 milioane, pentru Întorsura Buzăului 24, iar pentru Tg. Secuiesc 27 milioane euro.
Programul integrat al apei în cadrul Fondului de Mediu a debutat în octombrie 2011, consiliile locale fiind invitate să-şi alcătuiască planurile pentru proiectele respective. Cel mai mare interes a avut introducerea apei curente, un număr de 905 proiecte depuse, din care 200 vor putea fi finanţate de Ministerul Mediului si Padurilor, restul se vor putea realiza din fonduri alternative.
În continuare vă prezentăm un tabel cu indicatorii de calitate ale apei potabile distribuită în cele patru oraşe din judeţul Covasna.
Tabelul 8.2.1-1 Indicatorii de calitate
Parametrii UM Valori limită cf Legea nr 458/2002
Valori medii
Sf. Gheorghe
Tg. Secuiesc
Covasna Int. Buzăului
Clor rezidual liber
mg/l max 0,5 0,20 0,20 0,25 0,14
Clor rezidual total
mg/l - 0,25 0,25 0,30 0,20
pH - >6,50 și <9,50
7,4 7,2 6,8 7,5
Substanţe organice
mgO2/l 5 0,53 0,6 1,7 0,38
128
Conductivitate µS/cm 2500 607 800 90 438 Duritate nk° - 18,39 21 2,57 11,5 Amoniac mg/l 0,5 0,004 0,05 0 0 Nitriţi mg/l 0,5 0 0 0 0 Cloruri mg/l 250 24 30 7,33 17 Fier mg/l 0,20 0,003 0,65 0 0 Turbiditate unt 5 0 1 3 0 Aluminiu µg/l 200 - - 14 - Sulfaţi mg/l 250 - - 3,4 -
8.2.2. Apa de îmbăiere În judetul Covasna, nu există desemnate zone cu apa de îmbăiere, aşa cum prevede HG 546/2008 privind gestionarea apei de îmbăiere.
8.3. Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate a populaţiei Problema deşeurilor orăşeneşti-menajere a devenit tot mai acută datorită pe
de o parte creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ, tot mai pronunţat, asupra mediului înconjurător. Situaţia este la fel de gravă şi în zonele rurale, unde suprafeţe importante sunt acoperite cu deşeuri menajere a căror componenţă este foarte complexă.
In anul 2009, indeosebi după 16 Iulie 2009, situaţia s-a imbunătăţit prin sistarea depozitării pe rampele orăşeneşti din Covasna, Baraolt, Intorsura Buzăului dar si prin sistarea depozitării şi igienizarea zonelor afectate la toate spaţiile de depozitare din mediul rural. In anul 2010 s-a efectuat o nouă verificare la cele 45 spaţii de depozitare neconforme din mediul rural – insumând 34,5 ha- si s-a constatat redarea corespunzătoare şi evitarea unor depuneri de deşeuri pe sau lânga vechile amplasamente .
Se ştie că atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, au impact substanţial negativ asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului, degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă.
Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural din gospodării, instituţii, unităţi comerciale, agenţi economici (deşeuri menajere şi asimilabile),deşeuri stradale colectate din spaţii publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri din construcţii -demolări generate în gospodării şi colectate de operatorii de salubritate şi nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti. Gestionarea deşeurilor municipale presupune colectarea, transportul, valorificarea şi eliminarea acestora, inclusiv monitorizarea depozitelor de deşeuri după închidere. Depozitele vechi de gunoi ale localităţilor urbane reprezintă atât surse de poluare a factorilor de mediu, neavând amenajările necesare pentru prevenirea poluării mediului, dar şi surse potenţiale de risc pentru sănătatea umană, îndeosebi prin acţiunea agenţilor patogeni. Acesta este cu atât mai crescut cu cât încă este permis accesul unor persoane„recuperatoare” de deşeuri reciclabile pe rampele de gunoi, cu riscurile îmbolnăvirilor datorate factorilor patogeni asociaţi depozitelor necorespunzătoare de deşeuri organice (în care proliferează diverse organisme şi microorganisme dăunătoare sănătăţii umane), dar şi contaminării chimice cu diverşi poluanţi proveniţi din diferitele tipuri de deşeuri industriale depozitate pe
129
rampe. Depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la contaminarea cu diferite substanţe, precum şi la contaminarea microbiologică a solului şi a apelor subterane. Depozitele de deşeuri amenajate şi administrate necorespunzător, precum şi depozitarea necontrolată a deşeurilor afectează valorile estetice ale peisajului, determină un disconfort pentru populaţie, determină creşterea costurilor pentru refacerea mediului şi pentru îngrijirea sănătăţii.
8.4. Pesticidele şi efectul substanţelor chimice în mediu
In anul 2011 au fost executate acţiuni de protecţia plantelor pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor precum şi a buruienilor. S-au utilizat produse fitosanitare din grupele III şi IV de toxicitate. Din datele primite de la DADR- Covasna s-au utilizat produse fitosanitare astfel: -insecticide-acaricide pe o suprafaţă de 15000 ha, respectiv o cantitate de 1200 kg s.a. -fungicide - pe o suprafaţă de 35000 ha, respectiv o cantitate de 38000 kg s.a. -erbicide - pe o suprafaţă de 35500 ha, respectiv o cantitate de19800 kg s.a.
Pentru protecţia plantelor s-au utilizat numai pesticide omologate în ţară Tratamentele s-au efectuat în baza buletinelor de avertizare emise de Laboratorul de prognoza şi avertizare din cadrul Unităţii Fitosanitare, în general s-au efectuat mecanizat, sub îndrumarea specialistului agricol local şi a inspectorilor fitosanitari din cadrul U. F. care stabilesc tipul, doza de pesticid, epoca de aplicare a acestora precum şi măsurile şi precauţile care se impun pentru protejarea mediului şi a omului la manipularea produselor de protecţia plantelor.
Agricultura ecologică sau agricultura biologică este o metodă specifică de executare a lucrărilor agricole, prin care se întreţine un echilibru ecologic, produsele sunt obţinute prin respectarea unui echilibru superior în sistemul sol-plantă-animal-cicluri naturale de dezvoltare, contribuind la dezvoltarea durabilă a regiunilor rurale şi protejarea mediului înconjutator şi garatând condiţii bune de viaţă pentru animale.
Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de agricultura convenţională, întrucât procesul şi tehnologiile de producere a produselor ecologice sunt reglementate de reguli şi principii de producţie foarte stricte, care pleacă de la calitatea pe care trebuie să o aibă solul şi până la obţinerea efectivă a produsului final.În practicarea unei agriculturi ecologice, fermierii trebuie să aibă cunoştinţe minime despre acest sector de producţie şi să folosească pentru fertilizarea terenurilor şi pentru întreţinerea culturilor numai acele îngrăşăminte şi pesticide care sunt permise în agricultura ecologică.
Organismele modificate genetic şi derivatele acestora sunt interzise în agricultura ecologică.
Agricultura ecologică urmăreşte obţinerea de produse agroalimentare ecologice certificate, de origine vegetală şi animală, de calitate, în strânsă legătură cu mediul înconjurător şi limitarea riscului poluării, cu menţinerea fertilităţii solului.
Deşi în judeţul Covasna, atât sectorul vegetal cât şi sectorul zootehnic este în continuă dezvoltare, iar condiţiile sunt propice pentru practicarea unei agriculturi ecologice nu putem vorbi încă de o agricultură ecologică în adevăratul sens al cuvântului, la nivelul anului 2011 fiind doar de 1824 ha ocupate cu culturi
130
ecologice, în creştere faţă de anul 2010. Putem menţiona că sunt intenţii din partea producătorilor agricoli, aceştia fiind conştienţi de importanţa practicării acestui tip de agricultură în vederea realizării următoarelor obirective:
-evitarea tuturor formelor de poluare atât la nivelul produselor cât şi la nivelul mediului înconjurător.
-menţinerea fertilităţii naturale a solurilor, prin aceasta putându-se asigura în mod durabil securitatea alimentară în lume
-producerea în cantităţi suficiente şi la nivel calitativ corespunzător alimente-produse de care depinde şi sănatatea consumatorilor
În sprijinul asociaţiilor agricole şi al fermierilor de mare folos este respectarea Codului bunelor practici agricole – document amplu transpus din legislaţia europeană.
Substanţe şi preparate chimice periculoase
Introducere
Legislaţia în vigoare stabileşte clar obligaţiile şi condiţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor, elementul cheie în activitatea de gestionare a chimicalelor fiind responsabilitatea producătorului/importatorului.
In acest sens producătorii/imporatorii care plasează pe piaţă substanţe/preparate chimice sunt obligaţi să clasifice, să ambaleze şi să eticheteze aceste substanţe/preparate conform cerinţelor UE, să ofere prin Fişa cu date de Securitate informaţiile referitoare la riscurile la care sunt supuşi utilizatorii (proprietăţi periculoase: toxice pentru om, periculoase pentru mediul înconjurător), împreună cu prezentarea pe etichetă a elementelor de siguranţă şi să respecte restricţiile de plasare pe piaţă a chimicalelor.
Clasificarea proprietăţilor periculoase ale substanţelor chimice:
Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase (PIC)
Efecte asupra mediului
Periculos pentru mediu, N
Proprietăţi periculoase
Proprietăţi toxicologice
Foarte toxic- T+ Toxic- T Dăunător -Xn Corosiv –C Iritant- Xi Sensibilizant)
Efecte specifice asupra sănătăţii umane,
Cancerigene, „C“ Mutagene, „M“ Toxice pentru reproducere, „R“
Proprietăţi fizico-chimice
Explosiv-E Oxidant –O Extrem de inflamabil- F+ Foarte inflamabil F Inflamabil
131
În judeţul Covasna nu au fost identificati operatori economici importatori şi exportatori de substanţe şi preparate chimice aflate sub incidenţa Regulamentului CE 689/2008 privind exportul şi importul produselor chimici periculoase.
S-a comunicat operatorilor economici din judeţ, care utilizează polistiren expandat sau extrudat, că in conformitate cu Regulamentul 143/2011 de modificare a anexei XIV din REACH, introducerea pe piaţă şi utilizarea HBCDD (hexabromciclododecan) nu mai poate fi permisă decât până la 21 iulie 2015 dacă nu s-a solicitat autorizare conform REACH.
Substanţe reglementate de protocolul de la Montreal(ODS) Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005-2009 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal şi amendamentele lui
apărute ulterior, ce fac referire la protecţia stratului de ozon reglementează producţia, importul, exportul, plasarea pe piaţă, utilizarea, recuperarea, reciclarea şi distrugerea ODS-urilor (Ozone Destructive Substances), având ca scop îngheţarea producţiei şi consumului de CFC-uri la nivelul mediu al perioadei 1995-1997. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 2037/2000 privind substanţele care diminuează stratul de ozon se aplică: • clorofluorocarburilor (CFC), altor clorofluorocarburi complet halogenate, • halonilor, • tetraclorurii de carbon, • 1,1,1,-tricloretanului, • bromurii de metil, • hidrobromofluorocarburilor şi hidrocloroflourocarburilor.
Emisiile la nivelurile actuale de ODS-uri continuă să afecteze în mod serios stratul de ozon, atingând cote maxime în anul 1998. Radiaţiile UV-B, crescute ca urmare a diminuării stratului de ozon, reprezintă o ameninţare serioasă pentru sănătatea umană şi mediu.
Substanţele reglementate de Protocolul de la Montreal se găsesc în special în instalaţiile frigorifice casnice, comerciale şi industriale şi pompele de căldură, prin agenţii de lucru.
Strategia privind substanţele utilizate în instalaţiile frigorifice de uz casnic, comerciale şi industriale este de eliminare totală a echipamentelor frigorifice care folosesc CFC –uri (CFC12, CFC11, etc.) şi înlocuirea acestora cu HCFC-uri sau alţi agenţi non-ODS (HCFC 134a, HC 600a, amoniac etc.)
Situaţia agenţilor economici care utilizează agenţi frigorifici în activitatea de reparaţii frigidere, congelatoare şi industrie în judeţul Covasna:
Tabel 8.4.1-Situaţia utilizării agenţilor frigorifici şi a solvenţilor cloruraţi Nr.crt. Tip agent
frigorific/solvent Cantităţi utilizate în 2011- kg
Activitate Observaţii
1 R 407 a 432.5 Service, industrie
Non ODS
2 R 410 a 43.9 Service, industrie
Non ODS
3 R 134a 507.4 Service, industrie
non ODS
4 R 600 19,59 Service, industrie
non ODS
132
5 R 407c 20 Service, industrie
non ODS
6 R 409 a 2 Service, industrie
non ODS
7 R 404a 484.7 Service, industrie
non ODS
8 R 507 c 17.5 Service, industrie
non ODS
9 R 417 a 290 Service, industrie
non ODS
10 R 427 a 30 11 Percloretilenă 890 Curăţătorii
chimice, degresare în industrie
Se constată neutilizarea in 2011 a cantităţii de agent frigorific R22, cu conţinut de CHF2Cl utilizată în service-uri şi înlocuirea acesteia cu agenţi frigorifici non ODS, faţa de anul precedent. Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze fluorurate cu efect de seră
Obiectivul acestui regulament este izolarea, prevenirea şi, astfel, reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto. Se aplică gazelor fluorurate cu efect de seră, astfel :
- hidrofluorocarburi –HFC; - perfluorocarburi - PFC; - hexafluorură de sulf – SF6;
precum şi preparatelor acestora. Prezentul regulament se referă la izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră; etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective; raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective; controlul utilizărilor şi interzicerea introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelor şi formarea şi certificarea personalului şi a societăţilor comerciale implicate în activităţile prevăzute de regulament. Evaluarea riscului asupra mediului reprezentat de produse biocide si pentru protecţia plantelor
Principalul obiectiv urmărit este de a se asigura un nivel maxim de protecţie
pentru sănătatea oamenilor, animalelor şi mediului înconjurător, prin limitarea plasării pe piaţă şi utilizarea doar a acelor produse biocide care prezintă un risc acceptabil şi prin limitarea plasării pe piaţă doar a substanţelor active care prezintă cel mai mic risc de periculozitate pentru om sau mediu. Aceste măsuri vizează în principal prevenirea efectelor pe termen lung: efecte cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, efecte toxice ale substanţelor, a reziduurilor provenite în urma utilizării şi poluarea mediului.
Poluanţii organici persistenţi
133
Poluanţii Organici Persistenţi sunt substanţe chimice foarte stabile, care se pot acumula în lanţurile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sănătăţii omului şi mediului înconjurător. Principalele tipuri de POPs sunt : • pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, endrin, clordan, hexaclorbenzen,
mirex, toxafen, DDT, etc. ; • substanţe sintetice: bifenili policlorurati (aprox.129 compuşi) ; • produse secundare: dioxine şi furani.
În judeţul Covasna nu s-au identificat agenţi economici producători, importatori sau utilizatori de astfel de substanţe. Metalele grele - mercur, nichel, cadmiu, plumb
Cadrul legislativ pentru restricţionarea introducerii pe piaţă si a utilizării
anumitor substanţe si preparate chimice periculoase îl reprezintă HG nr. 347/2003. cu modificările si completarile ulterioare. Aceste substanţe si preparate sunt prezentate în anexele 1 şi 2 , care se actualizează periodic ca rezultat al evaluării riscului pe care acestea îl reprezintă asupra sănătăţii populaţiei şi mediului. Nu s-a efectuat inca inventarul pe anul 2011.
La începutul lunii ianuarie 2011 a fost reinventariată situaţia cantităţilor de mercur din judeţ. Au fost identificate unităţi: de învăţământ, laboratoare, stomatologii, agenţi economici care deţin mercur care deţin în total 56,2 kg de mercur metalic şi 0,6 kg în termometre medicale. Cantitatea de mercur sub formă de compuşi (oxizi, cloruri, sulfaţi, azotaţi, sulfuri, etc.) utilizată în laboratoarele de analiză este de 4,7 kg.
Unităţile utilizatoare de metale restricţionate : SC EL-CO SA din Tg.Secuiesc utilizează în procesul de galvanizare Ni – 255,73 kg şi SC IAME GRUP SA, care a utilizat 5 kg de Ni şi 5 kg de Sn. In ceea ce priveşte utilizatorii de compuşi ai acestor metale, acestea sunt prezentate în tabelul următor :
Tabel 8.4.2-Situaţia agenţilot economici care utilizează compuşi ai metalelor restricţionate
Agent economic Compuşi ai Ni (kg)
Compuşi ai Cr (kg)
Compuşi ai Pb (kg)
S.C. EL-CO SA Tg.Secuiesc
362,71 50 -
SC GALVANOPRODUCT SRL – Sf.Gheorghe
- 27 -
SC IAME GRUP SA – Sf.Gheorghe
10 15 -
SC Prod Com KALIT SRL – Tg.Secuiesc
- 950 -
SC In Memoriam SZI SRL – Sf.Ghe
- 535 -
SC ICCO METAL SRL – Int. Buzăului
- - 1289
TOTAL 372.71 1577 1289 Aceşti compuşi sunt utilizaţi în procesele industriale de galvanizare precum
şi în activităţile de vopsire articole din piele şi structuri metalice.
134
Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Obiectivul implementării Directivei 87/217/CEE este de a stabili măsuri şi de
a suplimenta dispoziţiile în vigoare, în vederea prevenirii şi reducerii poluării cu azbest, în interesul protecţiei sănătaţii umane şi a mediului.
În cursul anului 2010 au fost reinventariaţi agenţii economici deţinători de articole şi construcţii din azbest. Din raportări reiese că cei • 6 agenţi economici care gestionează reţelele de distribuire şi canalizare a apei deţin conducte cu conţinut de azbest cu lungime totală de 74,05 km. • 5 agenţi economici care deţin pereţi cu azbest, în suprafaţa de 542,5 mp; • 1 agent economic care are materiale de izolaţie termică cu azbest, în suprafaţă de 64 mp; • 121 agenţi economici care au în structura acoperişului azbest ( plăci azbociment) cu o suprafaţă totală de 124820 mp care vor fi folosite până la durata lor de viaţă utilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Agenţii economici care au comercializat materiale de construcţii cu conţinut de azbest au sistat vânzarea acestora din data de 1 ianuarie 2007.
Impactul Reach asupra operatorilor economici din judeţul Covasna se limitează doar la ulilizatorii în aval ai substanţelor chimice, neavînd în judeţ industie chimică semnificativă de producţie sau import. Obligaţia de preînregistare-înregistarare se referă la cantităţile relevante produse/importante arătate mai sus. În acest sens nu am avut agenţi economici cu obligaţii de preînregistrare.
Principalii utilizatori de chimicale din judeţ sunt cei din domeniul acoperirii chimice ale metalelor, respectiv galvanizare şi vopsire, producţie aracet, producţie materiale de izolare, polistiren expandat, producţie carton ondulat, producţie materiale plastice (ambalaje).
In anul 2011 s-a realizat reinventarierea agenţilor economici care utilizează substanţele ca atare sau în amestecuri sau articole. S-au identificat 8 societăţi comerciale care gestionează astfel de substanţe, aceştia fiind numai utilizatori în aval. Aceste societăţi sunt : SC EL-CO SA – izolatori electrici, SC ARCON SRL – membrane bituminoase şi polistiren; SC MAGOR COVACET SRL – fabrică de adezivi; SC DUNAPACK RAMBOX SRL – carton ondulat; SC TEXTILA OLTUL SA – finisare textile; SC TEHNO – STAR SRL - ambalare hipoclorit de sodiu; SC ICCO METAL SA – structuri metalice; SC FERRY TRADING SRL – depozit chimicale.
8.5. Mediul şi sănătatea – perspective Din datele primite de la Direcţia de Sănătate Publică, judeţul Covasna,
reiese că nu au fost îmbolnăviri cauzate de poluarea aerului. Pe teritoriul judeţului Covasna monitorizarea aerului (pulberile
sedimentabile) se efectueză lunar în municipiile Sf. Gheorghe şi Tg. Secuiesc, în oraşele Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului.
Cuantificarea influenţei negative a poluării aerului asupra organismului uman este greu de realizat, deoarece aceasta dă naştere mai rar la îmbolnăviri specifice. Poluarea atmosferică influenţează însă starea de sănătate a populaţiei
135
prin apariţia şi/sau evoluţia bolilor aparatului respirator: bronşita acută şi cronică, astmul bronşic, alte boli pulmonare obstructive cronice etc.
Rezultatul măsurătorilor de până acum arată încadrarea în Legea 104/2011 şi STAS 12574/87 la principalii indicatori, deci o calitate bună a aerului, sursele reale de poluare fiind doar de natură punctiformă. În anul 2011 nu s-a înregistrat un impact negativ asupra sănătăţii populaţiei din judeţ, principalul factor de poluare a aerului fiind traficul rutier.
8.6. Radioactivitatea mediului
Radioactivitatea este proprietatea nucleelor unor elemente chimice de a
emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu.
Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive de origine terestră (precum U-238, U-235, Th-232, Ac-228 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H-3, Be-7, C-14 etc.) şi radiaţia cosmică. Substanţele radioactive de origine terestră există în natură din cele mai vechi timpuri, iar abundenţa lor este dependentă de conformaţia geologică a diferitelor zone, variind de la un loc la altul. Componenta extraterestră a radioactivităţii naturale este constituită din radiaţiile de origine cosmică provenite din spaţiul cosmic şi de la Soare. Substanţele radioactive de origine cosmogenă se formează în straturile înalte ale atmosferei, prin interacţia radiaţiei cosmice cu elemente stabile. Rezultă astfel că toate organismele vii sunt expuse la radiaţiile ionizante de origine naturală, care toate la un loc formează fondul natural de radiaţii.
Toate radiaţiile ionizante, de origine terestră sau cosmică, constituie fondul natural de radiaţii care acţionează asupra organismelor vii.
Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali care au pătruns în mediu pe diferite căi:
• intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare;
• accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare (exemplu: accidentul nuclear de la Cernobîl).
REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI (RNSRM) Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor. Coordonarea ştiinţifică, tehnică şi metodologică a RNSRM este asigurată de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.). La nivelul anului 2011, în administrarea Agenției pentru Protecția Mediului din Sf.Gheorghe, județul Covasna, a funcționat o staţie automată de monitorizare a debitului dozei gama absorbite în aer. Obiectivele monitorizării radioactivităţii mediului sunt: • detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică a nivelurilor de
radioactivitate a mediului pe teritoriul naţional;
136
• notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică şi susţinerea, cu date din teren, a deciziilor de implementare a măsurilor de protecţie în timp real;
• controlul funcţionării surselor de poluare radioactivă cu impact asupra mediului, în acord cu cerinţele legale, şi limitele autorizate la nivel naţional;
• evaluarea dozelor încasate de populaţie ca urmare a expunerii suplimentare la radiaţii, datorate practicilor sau accidentelor radiologice;
• urmărirea continuă a nivelurilor de radioactivitate naturală, importante în evaluarea consecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;
• furnizarea de informaţii către public. Debitul dozei gama absorbită în aer Debitul dozei gama absorbită în aer, la Stația automată Sf.Gheorghe, este înregistrat din oră în oră, efectuându-se medii zilnice. Valorile prezentate mai jos, au fost obţinute prin medierea valorilor orare înregistrate în anul 2011.
Distrugerile prin iradiere produse în ţesuturile vii depind de energia ce a fost absorbită de către ţesut de la radiaţia incidentă. Doza de radiaţie D, numită şi doza energetică integrală de radiaţie, măsoară energia disipată de radiaţie pe unitatea de masă de ţesut biologic sau de substanţa şi absorbită complet de acel ţesut sau acea substanţă.
Unitatea de măsură pentru doză este Gray-ul. Prin definiţie, 1 Gray (1 Gy) reprezintă doza de radiaţie absorbită de substanţă în condiţiile unei energii primite şi disipate integral în unitatea de masă având valoarea de 1 J/Kg. O unitate tolerată este rad-ul (1 rad =10
-2J/Kg).
Mărimea care măsoară efectele biologice ale radiaţiilor nucleare este echivalentul de doză (doză biologică) a cărui unitate de măsură în S.I. este Sievert-ul. Prin definiţie, la o doză de un Gy corespunde o doză biologică de un Sievert dacă radiaţiile ionizate sunt X sau γ . O unitate de măsură tolerată pentru doza biologică este rem-ul. 1 rem reprezintă doza biologică corespunzătoare unei doze energetice de un rad pentru radiaţiile X sau γ . Expunerea normală a omului la radiaţii nucleare, astfel încât să se poată calcula fiecare doză naturală: Tabelul. 8.6.-1 Expunerea normală a omului la radiaţii nucleare Cauza Detaliu Echivalent
doză Explicaţie
I. Punct geografic
Nivelul mării (se adaugă la fiecare 150m în plus în altitudine)
28 mrem/an Radiaţii cosmice
50 mrem/an 30 mrem/an 12 0mrem/an
Radiaţii terestre
Zona Calcaroasă Sedimentară Granitică
1 mrem/an 20 mrem/an 20 mrem/an
Radiaţiile materialelor
II. Alimentaţia
Carne, legume 20 mrem/an Radiaţiile aliment
137
elor 14
6Ca, 40
19 K III. Mod de viaţă
O călătorie cu avionul Televizorul Examen radiologic
4 mrem/an 3 mrem/an 35 mrem/an
Radiaţii cosmice
În funcţie de valoarea dozei biologice a radiaţiilor, apar efectele: Tabelul. 8.6.-2 Efectele radiaţiilor in funcţie de valoarea dozei
Valoarea (1Sv = 100rem) Efectele
0 – 0,25 Sv Lipsa oricărei tulburări aparente 0,25 – 0,5 Sv Apar schimbări sanguine, ochi injectaţi
0,5 – 1 Sv Oboseală, ameţeală, cataractă, schimbări sanguine, opacizarea cristalinului, apariţia aluniţelor
1 – 2 Sv Ameţeli, oboseală, reducerea numărului de globule roşii, scăderea rezistenţei la infecţii
2 – 4 Sv Aceleaşi tulburări ca mai sus însoţite de câteva decese între 2 – 6 săptămâni de la iradiere
4 – 6 Sv 50% decese, în intervalul de 30 zile de la iradiere Peste 6 Sv 100% decese, în mai puţin de 15 zile de la iradiere
138
139
140
141
142
143
144
8.7. Poluarea fonică şi sănătatea
Măsurători de zgomot în anul 2011
Tabel 8.7.1 Valorile zgomotului ambiental datorat traficului rutier – anul 2011 Oraşul/Punct de măsurări Valoare
Maxima (dB)
LEQ (dB)
Baraolt Autogara-piaţa 88.80 70.10 Centru 99.30 66.80
Covasna Autogara-piaţa 86.20 66.50 Centru-Primărie 92.90 65.40
Înt. Buzăului Centru-piaţa 90.90 67.30 Petrom 80.40 68.20
Sf. Gheorghe Sf. Gheorghe
Autogara 89.40 67.33 Gara CFR 77.10 63.20 Gara SNCFR 89.40 69.95 Intersecţie B-dul 1 Dec.1918-Piaţa Libertăţii 86.20 69.11 Intersecţie B-dul 1 Dec.1918-Str. Nicolae I. 89.40 72.60 Intersecţie B-dul 1 Dec.1918-Str. Oltului 90.20 70.23 Intersecţie B-dul 1 Dec.1918-Str.Şcolii 92.80 70.73 Intersecţie B-dul Gen. Grigore B.-Str.Oltului 101.10 74.88 Intersecţie B-dul Gen. Grigore B-B. Nicolae I. 96.20 72.82 Intersecţia P-ţa Libertăţii-Str. Şcolii 90.90 70.28 Intersecţia B-dul 1 Dec.1918-Str. Ciucului 81.60 67.80 Intersecţia B-dul 1 Dec.1918-Str.Sporturilor 92.10 73.02 Intersecţia B-dul Grigore B.-Str. Podului 82.70 66.08 Intersecţia B-dul Grigore B.-Str. Ciucului 100.30 71.35 Intersecţia B-dul Grigore B.-Str. Lazar Mihaly 92.10 70.57 Intersecţia B-dul Nicolae I.-Str.Csaszar Balint 94.70 65.28 Intersecţia B-dul Nicolae I.-Str.Lăcrămioarei 105.60 76.83 Intersecţia Str. Jozsef Bela-Str.Banki Donat 93.60 68.16 Intersecţia 1 Dec 1918- Str. Lunca Oltului 96.9 74.53 Intersecţia Str. Ciucului-Str. Romului Cioflec 89.80 71.00 Intersecţia Str. Crăngului-Str.Csaszar Balint 84.90 71.20 Intersecţia Str. Fabricii-Str. Csaszar Balint 92.10 75.70 Intersecţia Str. Kos Karoly-Str. Fabricii 86.00 68.60 Intersecţia Str. Kriza Janos-Str. Banki Donat 86.10 73.00 Intersecţia Str. Kriza Janos-Str. Fabricii 88.20 70.20 Intersecţia Str.Lăcrămioarei-Str.-sens Giratoriu
94.70 72.57
Intersecţia Str. Lt. Paiuş D.-Şosea Covasna 92.20 71.40 Intersecţia Str. Lunca Oltului-Str. Oltului 96.60 75.83 Intersecţia Str Nicolae B.-Str.Oltului 92.40 72.03 Intersecţia Str Nicolae B.-Str Oltului 91.30 74.50 Intersecţia Str Nicolae B.-Str Kos Karoly 89.10 66.40 Parc Centru 84.20 57.82 Piaţa de mărfuri-Billa 98.10 75.94 Piaţa de mărfuri-Trident 97.70 69.97 Podul răul Olt- Sens Giratoriu 90.10 73.41
145
Raiffeisen Bank 96.20 73.56 Semafor-B-dul 1 Dec.1918 - B-dul Grigore Bălan
96.20 73.56
Str. Oltului-Restaurant Şugaş 94.70 72.50 Tg. Secuiesc Centru civic 90.60 68.40
Pasaj CFR-Fortyogo 96.70 72.20 Zona Industrială EL-CO 101.30 72.10
146
MUNICIPIUL SF.GHEORGHE, PUNCTE DE INTERES – SONOMETRIE – TRAFIC RUTIER
MUNICIPIUL TG.SECUIESC, PUNCTE DE INTERES – SONOMETRIE – TRAFIC RUTIER
147
Rezultatele acţiunii de monitorizare a poluării sonore în mediul urban, desfăşurate de către Agenţia de Protecţie a Mediului din Sf.Gheorghe, au evidenţiat o dinamică continuu ascendentă a nivelurilor de zgomot. În conformitate cu prevederile HOTĂRÂRII nr. 321 din 14 aprilie 2005, privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental, modificată şi actualizată, în judeţul Covasna nu există aglomerări peste 250.000 locuitori, secţiuni de drum principal cu mai mult de 6.000.000 treceri/an şi căi ferate principale cu mai mult de 60.000 treceri/an.
Principalele surse de disconfort identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale şi cele industriale dar mai ales zonele de agrement pentru tineri - discotecile. În privinţa gradului de deranj, cel sever predomină în cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale.
În anul 2011, determinarile de zgomot (conform hărţilor de mai sus) au fost efectuate în principal în cele două municipii din judeţul Covasna, valorile determinate confirmând faptul că traficul rutier, este sursa principală de disconfort a populatiei.
148
JUDEŢUL COVASNA,TENDINŢA ZGOMOTULUI AMBIENTAL DATORAT TRAFICULUI RUTIER - ANUL 2011
1. Baraolt 2. Covasna 3. Int.Buzaului 4. Sfantu Gheorghe 5. Tg.Secuiesc