C GANE

NEAMURILE MAVRODINE5T1DIN

TARA ROMANEASCA 1 DIN MOLDOVASI

MONOGRAFIA FAMILIEI

ION MAVRODI VEL HATMAN

I m p r m er I e F r tic' Roma e as c a" Sir. Aristide Demetriad, 2 -- Bucurestin

www.dacoromanica.ro

C. GANE

IlEA111URILE 11111111100111ESTI

OM Tara ROffialleana ;I MN MOMOIM

SI

ifionogralia lamiliel Ion Mauro(II vol batman

BUCURESTI1942

www.dacoromanica.ro

o LAMURIRE

Aceasti carte a lost lucrata intre lunile Martie 1939 fi Mar1940. Cu multi ostenealä am adunat materialul räzletit prinbiblioteci i arhive, la Bucurefti, la lafi 0' la Atena, pe la pri-märiile locale (pentru .actele de stare civilä) i prin colectilleparticulare ale membrilor familiei Mavrodi. Acest material for-meaza baza documentará a lucrarii, el este cu totul inediturma si fie publicat impreun4 ca aceastä lucrare, care ar fi avutca atare o infatifare indoit sau intreit mai mare decal acea pecare o prezint astäzi publicului cititor. Din nefericire insä, copiiletuturor documentelor au fost incredintate unei persoane careIipsefte din fari. Am crezut ci publicarea unui studiu genea-logic lipsit de baza sa documentara, n'ar prezenta destula garan-tie de seriozit ate. Am fovait deci pang in prezent sä dau lucrareapublicitatii. In urma insistentelor familiei, m'am hotkit totui a-Ida lumina tiparului, in nadejdea ca va putea interesa pe cerce-tatorii trecutului a§a cum o prezint, §i cu obliga tia ce o iau de aface si-i urmeze, in ziva când voi reintra In posesiunea docu-mentelor, bublicarea acestora inteun volum separat.

Din punct de vedere istoric, figurile din veacurile 17 i 18ale fui Mitre vel vornic, Gheorghiti Apostol, vel paharnic qi afui Dumitrafcu Mavrodi, mare vistiernic, sunt, dupä cum se vaconvinge cititorul, deosebit de intere.sante. lar din punct de ve-dere genealogic un fapt, nu nou, dar in deobfte puf in cunoscut,va atrage, cred, luarea aminte a cercetätorului, anume acel aldescendentii in linie barbdteasca directi a marelui patriot romanCostachi Negri, din Apostol Mavrodi, wisierul din secolul alXV11-lea fanuliire astazi cunt româneqti ale nearnurilor Ma-vrodin, Apostol §i Negri fiind tqate din unagreceascä 1 Drept dovadä de puterea de asimilare a neamuluinostru.

C. GANE

www.dacoromanica.ro

MAVRODIESTII DIN GRECIA

www.dacoromanica.ro

Neamurile Mavrodinesti din Mtmtenia si din Moldova sunttoate venite din Grecia si din Turcia, unde se mai afla si astazio sumedenie de familii purtand acest nume, dar, acolo ca i lanoi, fära legaturi cunoscute intre ele.

O istorie a Familii MAVRODI" nu se poate deci facefiinda sunt mai multe familii Mavrodi care nu par a avea oorigina comuna

Numele este in Grecia foarte raspandit, de oarece Mavros"inseamna in limba greaca negru". Toponimia Eladei e destulde bogaia in atare numiri : Mavrudi, sat din tinutul Thyanis,langa Ianina in Epir ; Mavruda sat din comuna Skepastos intinutul Thesalonic, Mavrovon sat langa Castoria in Macedonia,Mavrovuni, munte in Tegalia, intre Larisa si Marea Egee (1054metri), etc., etc.

Nomenclatura onomastica e si mai bogata, numele de Ma-vros si derivatele sale constituind de fapt poreela. Mavros in-semnand negru, Mavrodi sau Mavrudi (cu accentul tonic pe-ultima silaba) inseamna Cel negru", oachesul.

,Mavrodi sau Mavrudi, Mavrudis sau Mavroidis e unulacelas nume si. nu arare ori s'a intamplat ca membrii din aceiasifamilie sa-si spuie and inteun fel and intr'altul precum i lanoi in tarä romanizandu-se numele In Mavrodin, &ink nu nu-mai membri din aceiasi faniille, dar chiar aceleasi persoane ara-ate cand cu numele de Mavrodin, eand cu acel de Mavrodi.

In Byzant numele nu era cunoscut ca apartinand unei fa-mili mai de vaza din capitalA imperiului. Neamuri provinciale,ele erau raspändite pretutindeni, in continent si in insule, uneie

din ele fall insemnatate, altele loogate i cu influenta. De La

www.dacoromanica.ro

8

Croix, care a trait in secolul al XVII-lea, citând familiile gre-cesti mai bogate din provincie pe care Mahomed II 'Cuceritorulle-ar fi indemnat sa vie sa se aseze la Constantinopol, aratiprintre ele pe membrii familiei Mauradi evident Mavrodi.

Savantul profesor de Istorie de la Universitatea din Atena,bätrânul N. A. Bees (Vees), arata si el acelas lucru

Mavrudis (sau Mavroidis) e numele unei ilustre familiidin Constantinopol din veacul al XVII-lea (in deosebi de lamijlocul lui). Ca si Rosetestii, Diplovatatii, Mavrocordatii,Vlasto-ii, Sutestii si altii, tot asa si Mavrodiestii nu apartineauacelor vechi neamuri pe care le intalnim in capitala inainteacuceririi ei de atre Turci, dar sunt originan i din provinciestabiliti pentru un motiv sau altul la Constantinopol".

Parerea Domnului Vees a aceasta ilustra familie" esteprovinciala concorda cu pa'rerea lui De T a Croix, insa parereaa ea dateazA numai din mijlocul veacului al XVII-lea nu con-corda cu documentele existente, si de aceia credem mai curandcu De La Croix a ea dateaza din veacul al XV-lea cand, fiindinfluentä in provincie, Mohamet al H-lea a chemat-o, la Constan-tinopol impreuna cu alte bogate familii pentrit a inväta pe Turci,dupa cum e indeobste cunoscut, comertul, stiiatele si artele.

In adevar, clack in afara de afirmada lui De La Croix, nuaN., em dovezi despre asezarea Mavrodies+ilor in capitala in vea-cul al XV-lea, in schimb veacul al XVI-lea e destul de bogat innomenclatura mavrodiasa, gat in Constantinopol, cat si inprovin de.

In biblioteca lui Nicolae Pollanis din veacul al XVIlea seafla un manuscris in care se gaseste urmatoarea insemnare :

S'a sfArsit Iucrarea de fatä de mána mea a pacatosului sismeritului Petru, poreclit Mavroidis, si cAti o vor lua in man.1

vor citi-o, sa se roz..ge lui Dumnezeu pentru mine si sa numa blesteme".

Interesant e a scribul acesta Petru era poreclit Mavroidis,adica Oachesul, si ca asadar origina acestui n,ume era intot-deauna aceiasi, in legAtura cu culoarea fetei..

Petru Mavroidis este primul membru al acestei familii, saual acestor familii, care apare documentar in istorie.

Nici o suta de ani dupa cucerirea Byzantului intampinampe un Mihai Mavrudis, martir. Povestea lui e frumoasà. Omul

www.dacoromanica.ro

9

acesta traia la Salonic in intaia jumatate a veacului al XVI-lea.De fel era din Granitsa in Agrafa, dar venise, ca alta dataSantul Paul, sa converteasca pe Tesalonieni la Cre5tinism. 5iap, se tinu odata de capul unui pui de Turc, aratAndu-iMahomed al lui nu face doi bani, ci cA adevaratul Tata atot tiitorul este Dumnezeul Crqtinilor. Unul in Treime :

Fiul §i Santul Duh. Copilul nu vru sa-1 creada i mersela cadiu sa-1 intrebe ce e cu Sfânta Treime despre care îi vor-be§te mereu un Grec, care-i fagadue5te ImpArAtia Cerului daca

leapacla de Mahomed. Cadiul chema pe Mavrudis in fatalui, amenintAndu-1 cu schingiuirea daca va mai incerca vre-odata sa converteasca pe copiii Turcilor la Cre§tinism. Dar MihaiMavrudis, fall a se rasa infricopt, incera sa convinga pe in-su§i Cadiul de frumusetele Religiei Cre5tine, indemnându-1 sSse lepede de eroarea credintei sale i sà. se lase botezat. Inaintat-unui tribunal mái inalt pentru crima de a fi vrut sa conver-teasca pe cadiu, el incepu in fata nouilor sAi judecatori sapredice cu inflAcArare virtutile cre§tine, rugandu-i, pentru mAn--tuirea sufletelor lor, sa treaca cu totii la Cre§tinism. JudecatoriiIl osAndirS la moarte §i Mihai Mavrudis fu ars pe rug, in zivade 21 Martie 1544.

Theofan, Mitromlitul Salodicului, a scris viata i martiriullui.

In 1582 traia la Rethimno in insula Creta un Gheorghe Ma-vroidis, despre care nu §tim nimic altceva.

Cam tot pe atunci un alt Mavrudis era Consul la Damieta.Si tot la sfAr§itul veacului al XVI-lea Eugenia Mavroidina,sotia lui Mavroidis Paya din Stemnitsa in Peloponez, cheltuiao insemnata sumA de bani pentru facerea din nou a bisericeiSfAntului Theodor din Gortynia. Sotul ei, Mavroidis Pap, era,zice un document, cel dintai" adicA cel mai insemnat din fa-milia Basiacos din Stemnitsa in Gortynia Peloponezului".

Ap dar, de la inceputul secolului al XVI-lea. la 60-70 deani dupa cucerirea Byzantului, gam in tot cuprinsul GreciiMavrodie§fi raspinditi prin 'Constantinopol, Salonic, Pelopo-nez, Creta §i pAnA in Egipt.

In veacul al XV1I-lea, de la inceput, un document ne arat5pe arhontesa (la noi s'ar fi spus cneaghina) Sultana Mavrodi.

www.dacoromanica.ro

10

easa testamentul in luna Martie a anului 1615(nu se spune unde). lar in 1668 afläm pe Gheorghe Ma-vrudi in Verja in Macedonia demogerut", adica mai marele-orasului, (locuit insä, atunci ca i azi, in majoritate de Români)

In veacul al XVIII-lea Nicolae ,Mavroidis (1708-1788)fi ilustreaza neamul prin calitätile i virtutile sale. El era dininsula Cefalonia, motiv pentru care Profesorul N. A. Veesspune câ dupä o traditie. Mavrodie§tii din Constantinopoisunt originari din Cefalonia", ceeace se Prea poate.

Nicolae Mavroidis s'a näscut in anul 1708 la Argostoli,capitala Cefaloníei. Elev de-al lui Vincentiu Damodos, mai tar-ziu student la Universitatea din Padova, devenind un predi.cator prea cucernic i talentat", el fu chemat de PatriarhuvEcumenic Serafim la Constantinopol, 'uncle predia multi aniCuvântul lui Dunmezeu.

Dur4 moartea luí Serafim, Patriarhul Paisie II 11 tinu pe-ringa el indemnandu-1 sA predice la Patriarhie si in altebiserici din Constantinopol si din provincie invätAturile Evan-ghelistilor, pe care le cunostea si le tälm'acea ca putini altiivremea lui. In 1756, când avea deci 48 de ani, '11 aflarn la Iasiin timpul domniei luí Constantin Vocll Racovitä, care foarteprobabil adusese cu el din Constaptinopol in a doua soDomnie (1756-1757). Spríjinim aceastà presupunere pe faptufa opera pe care a compus-o la Iasi ,,Mreaja Apostolica"a fost dedicata acestui Voevod, si pe faptul cl Racovità dom-nind numai un an, nu-1 mai aflAm dupl. 1757 pe Mavrodis incapitala Moldovei.

Cartea lui Nicolae Mavroidis, rarisírra", se aflä in toatAlumea numai in patru exemplare, din care unul se aflä la Bu-curesti la Biblioteca Academiei Románe, altul la Atena la Bi-blioteca Athanase Bernardakis, un al treilea exemplar la Londrala Biblioteca din British Museum si al patrulea la Trieste, la_Biblioteca ComunitAtii Grecesti de acolo (No. 571). Cartea a fosttipArità la Iasi in anul 1756, format in 4, continând 402 paginiavând urnatorul titlu (pe greceste): N. Mavroidis: Mreaja Apos:tolicr Canioq.c6.X tx o v c7) v o v) adica cuvinte de suflet folo-sitoare la sfintele i marele Päresimi i postul de patruzeci,,de zile ale nasterii lui Hristos, compuse si rostite de smeritul

www.dacoromanica.ro

o o

www.dacoromanica.ro

1./

-predicator Nicolae Mavroidis Chefalonistul, cu propria sadat la tipar pentru folosul Crestinilor i afierosite

,Prea Inàlfatului, Prea Luminatului si de Dumnezeu cinstito-rului Domnitor, Domnul Domn Constantin Mihai RacovitaVoevod i stäpanitor Prea Maret a toata Moldovlahia. In Iasii.,,Moldovei, la anul Mântuirii 1756.

Pentru a fi complete exemplarul acestei carti trebuie sacontie opt file nenumerotate si un portret al autorului cu urna-loarea inscriptie:

t NixoXao.; llavpostaii; tepoxv)u '6 iv. Ketpa),X7¡viag, in& XuSpog

'ApTocnoXtov teacrapectowcz, razt bwao cap:: 1756".Ieromonahul Nicolae Mavroidis (Chesarie Daponte

Constantin Erbiceanu Ii zic Mavroid"), s'a intors la Con-stantinopol, poate petrecand inca un an de zile si la Bucuresti,-uncle nu-i dam. de urme, dar unde sitim a a mai domnit Con-stantin Racovita, mutat din Moldova in Muntenia, pana in 1758.In tot cazul, acolo la Constantinopol muri foarte batrAn, lavarsta de 80 de ani, in 1788, vestitul, cucernicul i talentatulpredicator Nicolae Mavroidis. Antonios .Manuil, in cartea sa,,Tpörcatov tfig bpaoSgov T6Texs", tiparità la Viena in 1791,den trei ani dupa moartea Ieromonahului Mavroidis, vorbestede el cu multa evlavie, publicand acolo si un fragment din predicaacestuia asupra Credintii".

In secolul al XVIII-lea mai intAmpinam in Grecia (sauinai bine zis in Tqrcia)- pe loan Mavrodeos din Sisania Mace-donii, om bogat care a scos cu cheltuiala sa dar si cu ajutorul-nobilului Domn Pulin Pullovici" la Venetia la AntonieBortoli, in 1762 cartea lui Iosif Moesiodax asupra Filoso-fiei Morale" tradusa din limba italiana.

Tot pe atunci, prin anul 1750-1760, trAia la Constantino--pol un mare comerciant Grigore Plavrudi, care mersesecaute fericirea casnia tocmai in Olanda, aducându-si de acolosotia, pe Smaranda Pichelstein, cu caie va avea o sumedenie decopii, din care unul se va statornici la batranete in Moldova,lasand acolo o numer-oasa progeniturA pe care, prin 1850 o vauri pa'na la s'inge vestitul paharnic 'Costachi Sion, cel culondologia Moldovei".

www.dacoromanica.ro

12

Despre aceasta §i despre copiii §i nepotii lui, vom vorbi, cirtoate amAnuntele ce cunoa§tem, in ultima parte a acestui studia.genealogic. (*).

(*) Asf izi, dincolo de Munäre, se mai af lä ina multi Mavrodiestirdin care unul de pildi e directorul unuf ziar din Constantinopor (dupiV ees toti Mavrodiestii din capitala Turciei sunt originan i din Cefaloniarstabiliti acolo prin 1650), alful e functionar financiar la Salonic, si un alfreilea Secretar de Stat la Ministerul Afacerilor Striine din Afena. Aces-la, care e de f apt ministru, inrtuat ministerul nu are titular, e un vene-rabil fi mucalit bitr,in, care, atunci and J'arn intrebat despre origina fa-miliei lui, mi-a rispuns uringtoarele: Suntem originan i din pennsula Calhi-dia nu departe de Munfele Afhos.Sfribunul meu, care avea in saful lui amoarg, s'a insurat pe la sf firsitul veacului XVIII-lea ca o fati dinteun safvecin, care avea si ea o moarg. De f apt s'au cisätorit doui mori. Pe la ince-putul veacului trecut. ideia nationalistä prinz4nd tof mai mull ricläcini,sträbunul meu se fa-cut eferist si fu persecutaf de Turci in asa fel, incAtla 1821 el trebui sä fugi din satul lui, toga' familia s. rgslehindu-se careincotro. Unul din bgieti sii, un copil de 12 ani, ajunse focmai In SudarGreciei, in una din insizlele din Arhipelag. Acolo crescu singar, fie:2stare, se insuri si veni inteun ffirziusi se stabileasci la Atena. El a avuf unfiu, , care a aval un fiu, care m'a aval pe mine. Mai mulf nu.sfiu nimic.

In anii 1940-1941 fiind eu insumi Ministru Plenipotentiar al Ro-mAniei la Atena, am avut ocazia si cunosc mai de aproape pe acest aprigprigonifor al Aromânilor din Grecia. El este exponenful si execuforul poli-ficei de exterminare a elementului românesc din Balcani. Azi nu mai e mi,--nistru, dar dei are 75 de ani, malne va putea fi din nou.

www.dacoromanica.ro

H

MAVRODINE$T11 DIN MUNTENIA

www.dacoromanica.ro

1

Toponimia României, a Munteniei mai ales, este, ca §i a-ceia din Grecia, destul de bogatà cu privire la numele de Ma-vrodi, localizat Mavrodin. Dictionarul topografic §i statistic alRomâniei de D. Frunzescu (Bucure§ti 1872) inseanua : Mavro-din, comunA in Judetul Teleorman, plasa Targu, 800 locuitori,tirgupr. Aici a fost o bkalie insemnata la 1596 intre Mihai §iTurci (p. 286) Mavrodin, sat in judetul Dâmbovita pe Jalo-mita, comunl cu Gherghani (p. 286) Mavrodin, pAclure de208 pogoane in judetul Dâmbovifa pe Ialomita (idem) Ma-vrodin, locuintA izolata in judetul Argq (idem) Mavrodinvezi Fieni (idem) Fieni, sat in, judetul Ilfov pe Snagov, co-munA cu aciulati. Se imparte in Fienii Glogoveanului §i Fieniilui Lahovari. Mavrodin (?) (p. 190-191). Pentru MoldovaFrunzescu nu cunoa§te dedt Doaga lui Mavrodi, sat in judetulVaslui pe Racova ; formeaza comunà cu Doaga Sontului, a Va-siloaei, a Lipovei, Lipova MânAstirii, Purareful, Slobozia luiSion; 1100 locuitori (p. 165).

Toate aceste localitáfi i-au luat numele de la proprietariilor, pe care 11 vom mai intalni, i locuri §i stApani, in cursulacestei lucräri. Ele dateazA numai din veacul al XVIII-lea.

2

Dar Mavrodine§tii sunt mai vechi in tara. Ei au paruns,in Muntenia intal i apoi in Moldova, de la inceputul secoluluial XVII-lea.

Autorii greci care s'au ocupat sporadic de Mavrodie§tiaratä aproape toti cA neamurile acestea provinciale s'au stabilitla Constantinopol pe la inceputul, dar mai ales pe la mijloculveacului al XVH-lea. Cum au sosit acolo ei §i-au indreptat pri

www.dacoromanica.ro

16

virile asupra tarilor dunarene, pamantul fäglcluintei al oricaruifanariot care se respecta.

Dupä cucerirea Bizantului de Mahomed II in Mai 1453,dupä betia izbandei din zilele dintai jafuri, focuri, omoruriSultanul a poruncit sá inceteze neoranduelile 0 s'a apucat säorganizeze noua sa capitall. Grecilor räma0 la Constantinopolle-a ingadult sa stea acolo, inteo anumitá parte a ora0tlui, pemalul Comului de Aur, in mahalaua numitä Fanal (Felinar=Far) sau Fanar. Pe urtnä, cu timpul, el a cautat chiar sa aducape fugarii mai de vaza inapoi, fiindcä avea nevoe de oameni Cu§tiintä de carte, care s'a' invete pe asiaticii Turani meseriile maidelicate, artele, comertul, administratia, i astfel Fanarul s'apopulat din ce in ce mai mult, ajungand cu incetul a fi un centrucultural de vazä in Orient, cu Patriarhatul lui de care ascultatoata ortodoxia sud-est europeana 0 a fostului Imperiu Bizan-tin 0 cu o Academie din care au e§it invatati de frunte, printrecare, mai tarziu, Dumitru Cantemir al nostru.

Pentru fine zilele, Grecii ace§tia necredincio§lighiaurii" erau nevoiti sa fad. negot. Starea lor materialä, ca

acea social'ä, era din cele mai nefericite. Timp de o suta §imai bine de ani, lipsiti de once drept cetatenesc, maltratati, per-secutati, ei n'au indraznit sA ridice capul, nu nutnai fata deTurci, fatä de care nu §i l'au ridicat niciodata pana in zileleEteriei, dar fata de nimeni. Se poate spune despre ei cA au dis-parut Cu totul din Istoria lumii, incepand, ca meldi and i0 scotsfios coamele pentru a lua incetinel contact cu lumea din afara,sä. §i le scoata pe ale lor abia pe la mijlocul veacului al XVI-lea.

Cea dintai incercare a facut-o Mihai Cantacuzino, un cobo-ritor din neamul imparatesc al Bizantului. Om de§tept §i minteagera fapt pentru care a capatat poreda de Saitanoglu, FiulSatanei el Ii spori negottil sau de blanuri prin furnituri defier §i arama, ajungand in anii maturitatii sá ja in arencla de lastat minele de sare de la Anchial, pe malul Marii Negre (1566),prin care ajunse unul din oamenii cei mai bogati din Constan-tinopol. Toatä colonia greceasca din Fanar (avea el insu0 unpalat langä Patriarhie, unde Parinte ecumenic era 0 el o odraslaimpäräteasca, un Paleolog), era dominata de acest om, careprin numele ce purta, prin nemärginita-i avere i prin vazade care se bucura la Poartä, devenise capetenia Grecilor din Con--

www.dacoromanica.ro

17

stantinopol si din provincie. In mintea acestui Cantacuzino parea se fi näscut intaia datä märetul vis al reinvierii natiei sale,pe care o vedea fireste intr'un viitor foarte Indepärtat, dar carecel dintai pare a fi conceput-o. Pentru a ajunge acolo, la recu-cerirea Ebert:10i pierdute, el intelesese a le trebuie Grecilorsà cucereasa intai finantele i apoi.pozitia socialä" pe care lepierduserd. Ca atare, el cel dintai intors privirile spre täriledunärene, unde intrezärise campid tuturor posibilitätilor pen-tru neamul säu: strangere de comori, 61006 de ranguri deboierie, vaza averea de care aveau nevoe pentru a ajunge Cuincetul Voevozi in Muntenia si in Moldova, din scaunul cärora-ntar mai fi fost cu neputintä sä facá saltul cel mare pand inscaunul fostului Bizant. Incercase el insusi, pe cand era in cul-mea favorurilor de care se bucura la Poartà, sä se incuscrezecu Voevozii dunäreni, prin casätoria ce pusese la cale intre fra-iele säu Ion si Domnita Marina a lui Mircea Vodä Ciobanul..Moartea lui, intamplatd in 1578, la Anhial unde-si avea rese--dinta i comorile spanzurat de o grindä a palatului ski dinporunca Sultanului puse capät ambitiilor sale si ale fiuluisäu Andronic, ai cärui copii se vor stabili totusi In veacul ur-rnätor la Bucuresti si la Iasi, fäcandu-se insà.repede i sincer,nu numai buni Romani, dar chiar dusmani de-ai Grecilor.

Dar ideia a träit mai departe, a fAcut carierà. Pe la sfar-situl veacului al XVI-lea, pe la inceputul celui de al XVII-leamai ales, incep a se irimulti Grecii in tärile noastre Mat de mult.clpätand slujbe, adunand bani, sprijiniti de voevozi slabi sigrecizati, care aveau nevoie de sträinii acestia fie din pricina in-fluentei de care se bucurau unii la Poartä, fie din cauza cà seserveau de ei Imbogätindu-i pentru a se Imbogäti ei îniiincit se ivirá in tarä reactiuni, unele numai s'angeroase, altelechiar dramatice, ca de pildä räscoala din 1632 de la Iasi, candvestitul nare Vistier Batiste Veleli a fost rupt li bucAti degloata indarjità a Moldovenilor, care a mäcelärit in aceiasi zipe Grecii Velelli, Mamugna si Heres.

www.dacoromanica.ro

18

3

In aceste vremuri turburi apare primul Mavrodi in TaraRomâneasa. Documentar nu se dinoa§te altul inainte de Pa--harniad Mavrodin de la Mäne§ti, pe care ni-I pomeneste unhrisov din anul 1628, impreuna cu sotia sa Maria din Bucov-In 1630 e martor, tot cu rangul de paharnic, inteun zapis sla-von citat in actul lui Alexandru Voevod din 16 Septembrie7138; la 1634, August in 3, isale#e in calitate de vorníc im-preunA. cu alti boeri un hrisov al lui Matei Basarab pentrumo§ia Ojogeni i in 1635, Ianuarie 3, mai iscAle§te Mavro-din Vornic" un act pentru Baleni sub Mateí Voevod Il in-tampinAm asa dar, timp de 7 ani de 4 orí, intAi paharnic, apoivornic. Pe urml nu mai däm de urmele luí. Nu §tim nici anda venit in tall, nici de unde, adecá nu putem sti dacá a venitdin Constantinopol, ca primul Mavrodin ce vom mntâlni in Mol-dova, sau poate din altà parte a Greciei. In tot cazul trebuefi fost sau un om cu stare, sau cu vre-o influenta' oarecarecapitala Imperiului Otoman, de oarece-1 aflain insurat la noiCu o fatä din cele mai mari neamuri din Muntenia. Maria dinBucov era fata lui Staicu, postelnicul din Bucov care se coboariprin fervi din Vlad Vod5. CalugArul, lar sora ei, Stana tineape Staicu, spätarul din Ceptura, din care se trag boieriidin Tara Romaneascä. Dupà moartea sotului ei, Maria se mAritäa doua oarä cu marele i vestitul boier Lupu Mehedinteanu,de care se despärti fàfa' a fi avut cu el copii. In schimb, dinaskoria ei cu paharnicul Mavrodin i s'au näscut dou:i fete,Frusina pe care a tinut-o Comisul Nedelcu, i Ilinca, mAritatAintAi cu Jane spitarul i apoi cu Antonie din Popeti, viitorulDornn din 1659-62. Când ajunse acesta in scaunul fàrii, Ilincanu mai era nevas-la lui, fie cA se despärtise de el, fie a eramoartA. In tot cazul e interesant de constatat cà fata celui dintaiMavrodin care a intrat in tarà, ar fi putut fi Doarnra. Incet,dar sigur, planurile lui Mihai Saitanoglu se inchiegau §i se vorinchiega tot mai mult pana la izbanda Mavrocordatilor, carevor face din tärile noastre un apanaj al Fanariotilor constantino-politani.

www.dacoromanica.ro

19

Sa fi avut paharnicul Mavrodin din Mäne§fi vre-un fecior,nu §tim. Numele acestui neam dispare din istoria Tarii Romä-ne§ti timp de 100 de ani, cAnd se ive§te din nou in persoanaMarelni Vistiernic Iordachi Mavrodin, j3e la tnijlocul secoluluial XVIII-lea. Nu i se cunoa§te ascendenta. Poate vre-un cobo-ritor din paharnicul de sub Matei Basarab, poate un nou venit,ca atätia altii in epoca fanariota. E boier mare §i el, boier di-vänit. Il intämpinäm sub Scarlat Vadä Ghica inteun act devänzare din 1 Iunie 1766 a Vel Logofätului Nicolae Dudescu,tare vinde fratelui säu (frate intru boierie, credem) Ior-t3achi Mavrodin big vel Vistier §i sotiei sale Maria, o vie inValea Larga". Trei ani mai tärziu, la 15 Septembrk 1769,dumnealui fostul Mare Vistier Mavrodin i§i da viile din ValeaLarga Vel Vame§ului Chirita Stefani, luänd dela el in schimb 24de samari buni, inteales, pe Pläcerea-mi". Aceasta cu pri-1ejul turburarei acestor vremi dä rezmeritä", adeca a vremiiizbucnirii rasboiului dintre Ru§i §i Turci, care costä Domnialui Grigore Voda Ghica. cinci zile mai tärziu, la 20 Sep-tembrie 1769, Grigore Ghica, ce nu parasise incá tara, intärestelui Stefan Vel Vame§ viile din Valea Larga ot sud Saac" pecare Niculae Dudescu le vänduse lui Iordachi Mavfodin §i pecare acesta i le clacluse lui in schimbul a 24 perechi de samaribuni, inteales".

In afara de aceste trei documente privitoare la viile dinValea Larga, nu mai intämpinam numele Vel Vistiernicului Tor-dachi Mavrodin de cät o singurä data, inteun document anterior,datat din 24 Mai 1765, in care et iscale§te, inteo pricina a biv-

-vel-Satrarului Constantin Baiaceanu document care este dupäparerea noastra, deosebit de interesant.

A§.-a dar o persoanä foarte marcantä, mare Vistier, sau cum,am zice azi Ministru de Finante, despre care de fapt nu §tim-nimic. Nici mäcar cine era nevast5.-sa Maria.

'Cu privire la aceasta, exista totu§i o ipoteza. Intr'un do-cument citat de genealogistul Stefan Greceanu, aflam pe unMavrodin, fara nume de botez §i fära titlu de boierie, insuratIn 1739 cu fata Pitarului Hrizea Baläce4nu, citatä i ea far5

,nume de botez. Acest Hrizea Baläceanu, fiul lui Matei, era vär

www.dacoromanica.ro

20

primar Cu Barbu Balaceanu, fiul lui Draghici (Mateighici, frati, erau fiii lui Petrascu Bälaceanu). In actul mai suscitat din 24 Mai 1765 vedem pe Marele Vistiernic Iordachi Ma-vrodin iscalind un act inteo pricina a Marelui Satrar Constan-tin Balaceanu, care era fiul lui Barbu Balaceanu si al SafteiAsan. Cum Barbu era var primar cu Hrizea, inseamna cA $a-trarul Constatin era var de al doilea cu fata acelui Hrizea, pecare o gAsim mAritatA in 1739 cu un Mavrodin Cu alte cu-vinte Constantin Bälaceanu avea pe un Mavrodin vAr de al-doi-lea prin aliantä. Si atuuci se naste intrebarea daca VistiernicuIIordachi Mavrodin care a isalit actul din 1765 n'ar fi pus peact aceastO iscAliturA in calitate de ruda i n'ar fi el blrbatulfetei lui Hrizea Bälaceanu. In care caz am sti deci a pe aceafatA a lui Hrizea ar fi chemaeo Maria, si cA barbatul ei. Ma-vrodin, ar fi fost Vistiernicul Iordachi.

Aceasta este fireste o simpla ipoteza pe care In spita flea--mului nu o putem trece ca un fapt, de oarece nu este dovedit.Cu atat mai putin cu cat cam la aceias epoca mai traia in TaraRománeasca i alt boier Mavrodin, Constantin, pe care-I aflamCu rangul de sluger in anii 1755, 1763 si 1784 si al anti nepotde fiu, Constantin si el, setrar i stolnic pe la inceputul veacului.al XIX-lea, tinca in casatorie pe Anica. fata Zoitii Balaceanu.Ceiace avánd in vedere ca deseori se faceau pe atunci casatoriiintre aceleasi neamuri ar putea da nastere la o a doua ipotezacu privire la fata lui Hrizea Balaceanu, anume cl bArbatul eiMavrodin se fie fost slugerul Constantin, al anti nepot de flu,.Stolnicul Constantin Mavrodin, s'ar fi insurat cu o ruda a sa,Anica fata Zoitei Balaceanu.

SA ne intoarcem actun la Visfiernicul Iordachi, cel despre-care spuneam ca nu sfiu de fapt nirnic deck cA era printre anii1766-69 un boier grec cu un mare rang in Arhondologiatarii. Mai stim insa Inca altceva despre el, anume cä. avea o fad_pe care o cherna Elena. maritata cu Stolnicul Raducanu Gu-liano, adica tot cu un boier grec i inca din cele mai marlneamuri. Si mai stim cA fostul Mare Vistiernic Iordachi Ma-vrodin dat duhul la anul 1776, 'ingropat fiind la BisericaDoamnei din Bucuresti.. Allturi de el odihneste i sotia saMaria, peste mormAntul carora se mai vede si azi o piatrainscriptii, foarte inegrita de fumul tamaiei si al lumánarilor-si mat roasa de cursttl anilor, care nu cruta pe nimeni

www.dacoromanica.ro

21

NEAMUL LUI CONSTANTIN MAVRODINSLUGERUL

a) Daca era intre Vistiernicul Iordachi i Slugerul Cons-tantin vre-o rudenie mai apropiata, daca se coborau amândoisau nici unul din ei din Paharnicul Mavrodin de la Mane0i,nu putem

Constantin Mavrodin a trait pe la mijlocul §i in a doua.jumatate a veacului al XVIII-lea. II intampinam cu rangul boie-resc de sluger prin anii 1755, 1763 0 1781, locuind in partileDunarei, in Ilfov i Teleorman. In judetul Ilfov el avea mo0a.aiciulatii, pe care unul din nepotii sli de fiu o nume#e pestervreo 50 de ani camin parintesc", care a ramas a§a dar in fa-milie un numar insemnat de ani, iar j Teleorman aveadottä mo0i: una careia i se zicea pe atunci Repezi §i alta Leon-

Aceasta din urmä a fpst cumparata de Slugerul Cons-tantin cu patru zapisuri §i marita apoi de fitil ski Tanachi cuun trup de rao0e numit Bloturi. Leonte§tii i Bloturile au for-mat apoi o singura mo0e careia i,s'a zis intii Fluture, apoi Vä-täfani §i in urma Nenciulqti. Numele acesta a ramasazi. Cealalta mo0e a Slugerului Constantin, Repezii din Te-leorman, pe care nu tiu daca a eumparat-o sau a capatat-o de.zestre sau poate a mo§tenit-o, a fost a§ezarea de capetenie a Slu-gerului §i a luat din cauza aceasta numele La Mavrodin".A fost acolo, zice-se, o batalie pe vremuri.intre Mihai Viteazuf

armatele otomane (1596). Mo0a a trecut din tata in fiu inmainile Mavrodine§tilor timp de mai bine de o suta cinci zeci.de ani i va fi la mijlocul secolului al XIX-lea .Vanduta la me-zat pentru datorii, recuperatä in urma unui proces räsunator-si va purta pana azi numele proprietarilor ei: Mavrodin.

Slugerul Constantin a avut numai doi fii: pe Andrei 0 peIanachi.

Andrei, Medelnker, a mo#enit de la tata! sAu rn.o0a Ma-vrodin cu toata a§ezarea i gospodaria parinteasca, ceiace ne face-sA credem ca era feciorul mai mare al Slugerului. Ianachi VerClucer a moftenit mo0a de alaturi, Nencittle§tii, cu moara, cunt

mo0a Caciulatii din Ilfov. Dar wzarea a avut-o In Dâmbo-

www.dacoromanica.ro

22

-vita la Ghergani, farà ca sä putem 5ti daca aceasta mo5ie a fost-cumpäratä de el sau capatata de zestre. Despre acest IanacheMavrodin vorbesc documentele in diferite randuri, ingacluin-du-ne astfel sa desvaluim cate ceva din viata i activitatea sa4

b) lanachi Mavrodin, Mare Clucer.Prima 5tire ce avem despre el e din 1783, April 1. E ju-

decator in Tara Romaneasc.ä. la Departamentul de Sapte cu ran-gul de fost Mare Paharnic 5i cu leafa de 90 de florini peluna. Domn in Ora era Nicolae Yocla Caradja (1782-1783).Aproape doi ani mai t'arziu, la 1 Decembrie 1781, el e judeca-tor la Departamentul de patru sub Mihai Constantin Sulu Voe-vod, tot cu rangul de biv vel paharnic i cu leafa de 90 florinipe luna. Vreo 5apte luni mai tarziu, la 19 Iunie 1785 Ia-nachi Mavrodin Biv-Vel-Paharnic" iscale5te alaturi de SardarulTudorachi $tirbei, Satrarul Scarlat Falcoianu 5i Slugerul HagiDutnitrache o anafor'ä, care este trimisa lui Vodä sprerire. Iar Mihail 'Constantin Sutu. Voevod (1783-1786) hotä-raste : Cu cale fiind anaforaua Dumnealor boierilor judecä-tori, o intärim i Domnia Mea 5i poruncim zapciului ce esteoranduit sa faca implinire de aceste lucruri biserice5ti.

Se mai trec trei ani. Mihai Vodä Sutu e mazili si inlocuit-cu Niculae Mavrogheni (1786), grozavul Domn care a fostspaima Tärii, -ocara boierilor, prietenul saracilor, viteaz capitan

-5i mare voevod singurul mare voevod fanariot pe care l'a avut-tara.

In calitate de fost Dragoman al lui Hassan Pa5a, cel mai mare-amiral al flotei pe care l'au avut Turcii, Mavrogheni, care erael insu5i viteaz din fire, nu visa decat rasboaie 5i glorie. AliantaNemtilor cu Ru5ii i tratatu. 1 lor din 1784 Ii erau cunoscute.el, ca toata lumea, 5tia prea bine ca rasboiul clintre ace5ti doialiati i Imperiul Otoman ,era de neinlaturat. Unul din cu-vintele de capetenie care l'au indemnat sa ceara domnia TariiRomane5ti era tocmai isbucnirea probabila a acestui rasboi."S'ar fi putut a4tfe1 distinge pe campul de luptä i deveni ce-lace era obsedantul sail vis o figura istorica. Cum ajunseDomn, el stranse o armatä de lefegii turci, grtci, albanezisarbi, atra5i de fagacluelile lui Vocla de a le da sambrii mai mari&cat in toate celelalte o5tiri. ()data insa cetele intrunite 5i so-site la 1Bucure5ti, ele cerurà bani. Mavrogheni, la randul lui,

www.dacoromanica.ro

23

cere bani tarii: de la boieri, de la negustori, de la manastirf(niciodatl de la taran°. Aceasta 11 dusmani cu toata lumea,ceiace nu-1 sinchisi catusi de putin; din potriva, armata de le-fegii parandu-i-se neindestulatoare, el facu apel la tara pentrua ridica o oaste nationala, de Romani 1 Taranii trebuiau sà fie-catane si fiii de boieri capitani: Nouile regimente cu steagurileSfintilor Arhangheli Gavril i MIL, a Sfintilor' GheorgheDumitru, urmau s'A faca a rasuna Carpatii de vitejiile lor i, ras- -bátanti prin trecatori, sa cuprincla, ca odinioara Mihai Viteazul,Brasovul, Sibiul si Alba-Julia.

Boierii se uitau la clansul ca la un s'ara din minti. Nici unulnu vru s'a-1 asculte. Lasarä pe tArani sl infre in Oastea Neamu-lui, iar ei trecura granita, care peste munti, care peste Dunare-Cei rämasi fura dati ei afara, caci Vocia nu mai avea increderesIn pamanteni". Si astfel se goli tara de boieri, de fu Mavro-gheni silit sa faca o boietie nota, a lui, cu de-ai de Bimbasa-Saya, Ionita Papuc, Perdicarul sau Dumitrache Turnavitul. Pe-langA acesti noi boieri", cu pitace plätite scump, dar cu multacredinta fata de cel care-i inältase, Vocla mai tinu pe tanga ersi pe boierii in care putea avea incredere: pe Greci. 51 asa darnu e de mirare ca printre acestia sa aflänt numele vel cluceru-lui ranache Mavrodin, pe ai carui nepoti si stränefoti de frateii vom intalni mai tarziu casatorindu-se cu odraslele nouei boie-rimi mavroghinesti, cu un Perdicaru, cu un Turnavitul.

Pe la sfarsitul anului 1788, in Septembrie, Nicolae VodaMavrogheni porni cu oastea lui de lefegii si de .Romani asupra -

Brasovului.. Paza Curtii Domnesti de la Bucuresti o lasa inseama noilor sài boieri sau a Grecilor cu pitace mai vechi, darIn care avea deplina incredere. $i asa, in catastiful din 16 Sep-temvrie 1788 privitor la Organizarea Garzii Curtii in fiecarezi a saPtamanei cu anumiti boieri", aflArn urmAtoarele:

Cei ce au sä plzeascá in fiece seara in 'Curtea noastraDomneasca, incepand de DurninicA...

Joi seara:Boierul Clucer Ianachi Mavrodi".Foarte semnificativ e faptul câ in catastiful acesta numele

lui Ianachi Mavrodin e trecut pentru intaia data cu ortografiasa corectä: MAVRODI. Erau acum Grecii doar numai intre-ei i n'aveau dece sAli mai romanizeze numele.

www.dacoromanica.ro

24

Pe Nicolae Mavrogheni sa-1 päräsim in furtuna istoriei, iz--bände, neizbände i jalnica lui moarte silnica. SA urmärim decipe Clucerul Ianachi, cu mica lui viatI dusa cam schioapä-schioa-pa, parà se präväli in mormint.

Il gasim in voia veghiatä a tuturor Domnilor Fanarioti ceau urmat dupä Mavrogheni.

Fireste ca in timpul ocupatiei austriace din 1789 1791,and se intorsesera in tarä toti pribegii boieri pamânteni, Ma-vrodin nu mai figura pe nici o listä oficialä, precum nici isca-litura lui nu se mai gaseste in josul unei anaforale. Nu maiaflam numele lui doar o intämplare nici in vremea domnii-lor lui Mihai Sulu (a d,oua oat%) (1791-93) sau a lui Alexan-dru Moruzzi (1793-1796). Insa sub Alexandru Ipsilanti (17961797), el iscaleste o anaforä, in ziva de 24 Februarie 1797, alä-turi de judecatorii Departamentului de Criminalion" : NicolaeCuzi San:1u, Serban Andronescu i altii. Sub Alexandru Mo-.ruzzi, a doua oarä (1799-1801) 11 gasim in Mai 1801 isca-lind mai multe anaforale. Sub Constantin Ipsilanti (18021806) Biv Ve! Clucerul Ianachi Mavrodin" este, prin decretulde numire din Februarie 1803, din nou membru al Departa-mentului de Sapte. In 1804, Ianuarie 31, Voda Ipsilanti in-täreste anafbra privitoare la pricina dintre Clucerul IanachiMavrodin i Clucereasa Maria Popeasca cu privire la nistefurturi savarsite in pädurea Ghergani de at-re oamenii Cluce-resei, proprietara mosiei StAnWi, invecinata cu Gherganii luiMavrodin. S'au furat acolo porci, fan, topoare, cämäsi, anterie,dar pana la ttrmä pagubasul, vas:Inv, s'a impä.cat cu vecina sa,vaduva si ea 1

Il mai intalnim in 1804, Februarie 2, semnand o anaforä-cu privire la o judecatä dintre niste sateni din Cociocul i Bal--tenii Ilfovului.

Cu pitacul din 1 Martie 1807 Domnitorul Constantin Ip-silanti (a doua oara 1806-1807) hotaraste care va fi personalulDepartamentului de Sapte si de Opt al Spatariei si al Agiei.La Departamental de Sapte Il afläm, pentru a treia oarà acum,pe Dumnealui Clucerul Ianachi Mavrodin".

In 1809 el era mort, dupa cum se constata dintr'un procesce a urmat intre mostenitorii lui. S'a stins deci in timpul ocu-patiei rusesti, probabil la anul 1808.

www.dacoromanica.ro

25

Clucerul Ianachi Mavrodin a fost insurat de doul ori§i Cu nici una din sotii n'a avut copii, mare pacoste pe atuncipe capul unor buni creFtini. Ianachi si Stanca, nevasta de a_doua, hotärirä deci sA indrepte ei ce stricase Cerul, infiind,mic, pe un copil pe care-1 chiamA Iorgachi, §i care se poate sà.fi fost nepot de-al jupanesei Stanca. In tot eazul, copilul bunsi cuminte ce era, Il crescurà ca pe o odraslä näscuti din sin-gele lor, iubindu.-1, ea Ora la moarte, iar el Ora in ziva and,bà..trin foarte, puse popa din sat stäpAnire pe sufletul si pe mM-lue bogatului boier.

c) lordachi Mavrodin, Clucer za arie.I s'a spus când Iorgachi §i cand Iordachi, mai des Il intAl-

nim insa cu numele de Iordachi. Era asa dar, dupä cum amväzut mai sus, fiul adoptiv al Clucerului Ianachi §i al ClucereseiStanca, foarte probabil nepot de sAnge de al ei, nu de al lui,de oarece in procesal ce a urmat dui:a moartea pärinielui sawnepotii acestuia spun in fata judecätii ca Iordachi a luat nu-mele de Mavrodin".

Iordachi avea 6 ani ea'nd l'a luat unchiul ski. de la 0-rinti", fäcându-1 theotat prin §tirea bisericii, adecl fiu de suflet,botärind sl fad din el clironomul, mostenitorul sáu, fiind-c5.copiii ce i se nAscuserà din Stanca muriserA toti de mici, iar dindatoria dintii nu avusese copii de loc.

Fiindd din, päcatele mele am tinut douä sotii" spune elinsusi inteuna din diatele sale si din nici una copii clironotninu ne-au rAtnas, i fiindcl toate cele lume§ti sunt tunbrä i vis,Si cu nimic nu se foloseste omul, dedt numai cu cele ce-§ipentru suflet, din curat cuget si din adAncul inimii mele m'amindemnat §. c. 1.".

CunoscAnd deci in copilul acesta un bAiat cu bune urmAri'care atunci cand s'a imbolravit odata clucerul l'a cAutat fiu-sAu cu ostenealk precum se cuvine fiilor atre pärinti", el a avutgrija sà-i dea o crestere aleask trimitându-1 la invAtät-urà eli-neasa i alte limbi, cunoscut fAcandu'l i rudelor mele §i laDomnii ce au stätut dupä vremi in scaun, de fiu de suflet,dandu-i i sclitadà de se iscale#e Mavrodin".

Laudele ce i le aduce in testamentele sale bätranul clucertanArului säu fiu de suflet nu mai contenesc:

Sunt multumit de el, fiindca din toate rudek numai pe

www.dacoromanica.ro

26

cclânsul l'am cunoscut destoinic, doritor drept, i cu frica in Dum-nezeu, intocmai dupä inima mea".

De aceea îi lasa toata averea nepotului Iordachi Cluce-xul, pe care fiindca l'am crescut i l'am procopsit cu destulacheltuiala, invätandu-1 si destule dialecturi i venind la varstATam casatorit cu a mea cheltuialä, dandu-I dupa o fatä de boiercu indestuld zestre, däruindu-1 si la nunta cu talen i 200, mijlo-cind si pe la Domni cu multe rugaminti de s'au cinstit panala clucer za arie."

Rugämintele acestea Pe la Domni" pentru a-si boieri fe-ciorul le gasim consemnate si in procesul lui din 1809, desprecare vom vorbi mai jos si unde se poate citi: Ne-au mai aratatpäritul (Iordachi) si o jaiba in copie, scoasa dupa. condica Di--vanului, adeveritä ciä Dumnealui Logofatul condicar cu anu11803prin care se roaga räposatul Clucer Ianachi Mavrodin MarieiSale- lui Constantin Vodd Ipsilanti pentru fiul sau cel de theo-tat, a-1 orandui Maria Sa in vreo chiverniseala, la care i se d5raspunsul cá pentru fiu-tau sa aibi ingaduiala si in vrerne cu--viincioasä se va orandui".

Averea Clucerului Ianachi era potrivit de mare : Mosiaciulatii ot Sud Teleorman, care era cämin pärintesc", Nenciu-lestii oit Sud Teleorman, Gherganii (asezarea sa obisnuitä) inDambovita, o vie la Valea Mieilor din Sud Slam si una laOgreama, Sud Vlasca, plus o casa mare la Bucuresti.

Gel dintai testament, sau diata cum se spunea pe atunci,il face Clucerul Ianachi Mavrodin in luna Ianuarie 1789, läsandpe fiul sau adoptiv Iordachi clironom pe intreaga sa avere, unerede universal, aim s'ar spune in limba juridica de azi, clandu-imosia pärinteasca din Teleorman, Caciulatii, intreaga, plusGherganii si casa din Bucuresti, i indatorandu-1 la legate, prin-tre care principalul era legatul läsat sotiei sale Stanca, anumemosia Nenciulesti i dreptul de a locui in casa dela Gherganipana la moartea ei.

In 1798, peste 9 ani, Ianachi alcatueste o a doua diata, la-sand sotiei sale aceiasi mosie Nenciulestii din Teleorman i uzulcasei i gospodariei de la Ghergani, i la fel Caciulatii fiuluilordachi, insä cum intre timp clucerul facuse datorii, zalogindaceastä mosie parinteasca, el hotareste ca sa fie vandutä casa

www.dacoromanica.ro

27

de la Bucuresti, iar din banii vänzärei sa se plateasca datoriileCaciulatilor, scotandu-le de sub zalogire (ipoteca).

In 1803, Februarie 13, o a 'treia diata schimba lucrurile cutotul.. Imbatranit, cu frica de moarte g de ce i s'ar putea in-tampla in cela lume", toate fiind umbrä si vis, ca ,omul in_viata cu nimic nu se foloseste, deck in cele ce-si da pentru su-flet" se apuca Clucerul sa zideasca o biserica la Ghergani, dintemelie, cu toata cheltuiala mea, intru cinstirea si lauda Prea_Sfintei i de-o Fiinta.Troita i Adormirea Prea Sfintei Stäpänei.noastre de Dumnezeu Näscatoare i Pururea Fecioara Maria".Si cum avea clucerul de gand sä mai facä, pe langA biserica sichilii pentrtt odihna a catorva maici cälugärite" care sä fie in-tretinute cu banii luir se intelege cA i-a trebuit cheltuiala multa_si s'a apucat deci sa mai ipotecheze, sä mai zalogeasca, biatamosie Caciulatii ot Sud Teleorman, de nu mai ramanea aproapenimic din ea. Toate aceste l'au indemnat schimbe deci dia-tele anterioare, läsand pentru 'cheltuiala bisericii si a chiliilotmosia Ghergáni si via dela Ogreama (textul este nedescifrabil :Ogreama, Gruia sau Greaca), i dispunand vanzarea casei dinBucuresti pentru plata datoriei Caciulatilor. Din banii ce-ar pri--sosi din aceasta vanzare, testatorul hotaraste sä se dea 200 detalen Mitropolitului pentru pomenirea sufretului ski, 1000 ta-leri sotiei sale Stancai, 100 cumnatei sale Balasei Ntavrodine-sei (vacluva fratelui Andrei)", 200 fiicei acesteia onepoatei meleElenek", 200 nepotului Costachi Mavrodin, 200 nepotului An-.ton Mavrodin (amindoi fiji lui Andrei) i 100, cititi una suta,.nepotului (nu mai e fiu theotat) Iordachi Clucerul. Mai lasainca 100 talen i nepotului Iancu Perdicarul, probabil fiul Elencäi,pentru inbuhceala ce mi-a dat".

Ce se intamplase, nu se poate ti, decât el mironoseala bä-tranetii Il Meuse sa-si intoarca inima de la fiu-sau la popa, altfelnu s'ar putea tälmäci cum de nu-i lasa theotat-ului, nepotului celiubit cu bune purtari, nitnic, nimic altceva deck 100 de talen.

Nevasta, in schimb, ramâne mostenitoare pe mosia Nenciu-lestii, uzufructuara pe gospoclaria si casa dela Ghergani g be-neficiara a 1000 de talen, pe care insa i le da cu o minA i i lescoate cu alta, dispunand ca cu acei bani sa pläteasca ea un za-pis, sau douä. care reprezintau cheltuiala facuta de el cu pri-lejul maritisului surorilor ei. Aflam astfel din slova acestei

www.dacoromanica.ro

28

diate, ca clucereasa Stanca Mavrodineasa avea dota surori : peIoana ce-am dat-o dupa un boirina§ anume Mihai Farca§anu,cu zestrea ei de la mine" §i pe Anca ,,pe care iara§i am dat-odupa un negustor anume Dumitru, dându-i haine, argintarie,bani gata talen 300 §i §ase pogoane de vie de la Valea Mieilor".

Coana Stanca moare tottt§i inainte de sotul ei, cam la 3 anidupä alcatuirea acestui de al treilea testament al Clticerului. InSeptembrie 1807, Ianachi Mavrodin face al patrulea testamentläsänd mo§ia Nenciule§tii, ilmasA disponibila prin moartea ne--vestei, fiului adoptiv Iordachi, pe care din nou incepe sa-1 laude§i sä-1 arate ca pe un nepot iubit §i ca pe un fiu de suflet, pecare l'a cinstit cu caftane §i cu numele sau de Mavrodin. Dar,Pe länga Nenciule§ti, 600 de pogoane, Ii mai da §i cloud anga-rale: Casele din Bucure§ti din mahalaua Stefanului (Sf. $te-fan), cu indatorirea de a le vinde §i de a plati cu pretul lor le-gatele catre cumnaa, nepoaa §i nepotii Mavrodie§ti, precum5i indatorirea de a fi el, §i mai tärziu clironomii lui, purtatorulde grijA a bisericii de la Ghergani, cu alte cuvinte epitropulaverii biserice§ti.

Popa, sau popii, cAci acum erau doi, [rebuje sa fi amenintatpe batranul clucer cu toate focurile Iadului pentru ea nu le la-sase lor mo§iaNenciule§tii, caci Il aflam pe conu Ianachi schim-band in Noembrie diata fäcuta in Septembrie.

A cincea diaa deci, §i cea din urma, adeverita de Prea Sfin-tia Sa Parintele Mitropolit. E din 3 Noembrie 1807. Nu mailasä nimanui nimic, cleat numai bisericii, care va avea amän-doua mo§iile : Ghergani §i Nenciulesti, amindouä viile, §i baniitoti care vor prisosi din vänzarea caselor din Bucure§ti, dupaplata legatelor catre nepoti. Aflärn din aceasta diata ea' mo§iaCaciulatii fusese vändua de Clucerul el insu§i, platind cu pretulei datoria zalogirii. Torda chi Mavrodin nu mai apare in acesttestament nici ca fiu de suflet, nici ca bälat bun, nici ca m,o§te-

-nitor, nimic deaf ca epitrop a bisericii din Ghergani, cu leafa.Atat.

Baiatul n'a zis deocamdata nimic. Dar cand s'au ridicat ru-dele mortului (Ianachi Mavrodin trebue sa fie murit in 1808,un an dupa facerea ultimului testament) and s'a ridicat ne-potul Costachi, fiu4 lui Andrei, chemind in judecata pe tram!lui Iordachi pentruca ar fi facut zapt tot avutul unchiului, mi§-

www.dacoromanica.ro

29

catot i nemiscator, ph' cuvant de enitrop". i cerand de la a-cesta sä-i dea macar din cele miscätoare" a se impartäsi si el,ca un nepot dà frate, din cele ce nu sunt oranduite de raposa-tul" atunci 'Clucerul Iordachi Mavrodui s'a suparat.

In ziu ade 26 Ghenar 1809, in fata Divanului, Iordache seinfätisea,a nu numai ca park dar si ca reclamant intru anulareatestamentului din 3 Noembrie 1807.

Pledoaria lui e frumoasa.El spune Divanului ca: Prin jaiba de la 16 ale urmatoarei

luni (urmatoare insemna pe atunci trecute", deci 16 Decent--brie 1808) se aräta (recte Costachi M'avrodin) ca rapozatul Clu-cer Ianachi, din pricina ca nu i-au trait copii, m'au luat pi minede la pärinti, copil numai de 6 ani, i dändu-ma la invataturaelineasca si alte limbi, m'au si fäcut theotat prin stirea bise-ticeasca, i clironom desävärsit, cu trei dieti, cunoscandu-m.s'a sila Domnii ce au stätut in scaun dupa vremi ca fiu de suflet,dandu-mi si sclitacla de ma' iscalesc Mavrodin; iar cu diata dinurmä, färä a al-Ata raposatul vreo vinä asupra mea, väddepärteaza de clironomie (mostenire), nepomenind nimic,de dietile de mai inainte, nici de mine ca. ma. are fiu dg sufletce numai ce mä lash' epitrop la biserica, &and pricina cu aceastadin urma diatä rudelor räpozatului sä ma traga prin judecata,cu cuvant cà sunt epitrop, iar nu fiu de suflet rapozatului. Cerdeci ca sä se cerceteze de judecata i dietile de mai inainteräpozatului, spre a nu ramäne nepartinit i depärtat färä nici ovina de dreapta clironomie ce mi se cuvine dui:A pravilä, ca uniu dä suflet cunoscut da toati obstea i marturisit de insusi ra-

pozatul prin trei diati ale sale...".Clucerul Iordachi scoate apoi in fata judecatii toate die-

tile räpozatului ski tata adoptiv (patru la numar, cad cea din1804, tocmai cea care ne-a ramas nottä in copie, pare a nu fi fostiscalita), argand ca de trei ori 11 lasa pe el mostenitor al avereisale si numai a patra oara, fara a-i arata vre-o vina, Il desmos-teneste in favoarea bisericii i mänastirii din Ghergani. 05i a-

zice el, intrucat clucerul Ianachi Mavrodin prin treidieti mA arata fiu de suflet facut prin stirea bisericii da copilmic i cunoscut stàpânirii, dupl cum se urma pe acea vreme (in1809 noile legiuri civile schimbase sistemul) facerea da fii cum

fäcut-o, era dator ca un parinte una din doua: sau sa fi urmat

www.dacoromanica.ro

30

negresit sa ma fi lasAt clironom pe mine ca un fiu marturisit deel insusi si in diata de a patra precum m'au läsat si in diata dea treilea, sau sä fi aratat villa mea care este, in scris, i sa ma fifäcut accleros (decazut din drepturi). Dar dpozatul marturi-seste si in diata de a patra ca este multumit de mine, cunoscän-du-ma destoinic, avandu-ma de copit rnic, iar apoi in loF de cli-ronom ma odndueste epitrop, uitand, precum se vede, de celece-au scris mai inainte... ca. a imparta5it pe fiu-säu cu mosia Neu-ciuletii casele din Bucuresti. Neurmänd dar dpozaturClucer Mavrodi povatuirea pravilelor la facerea dietii clà a patraprecum au urmat i la facerea dietii da al treilea, de a inä lasa.adecl pe mine, fiu-sau, clironom, dupa ce insusi marturiseste.ca este multumit da mine, diata din urrna. din 3 Noembrie 1807iaste de sinesi anerisitä ci aneros (nulil si neavenitä) i nicipoate, cm pricina ea este facutà in urna, a strica pa' cea mai di-nainte, pentruca cele ce sa fac dupa pravile iadsi dupa pravile-se anerisesc, 5i diata din urrna de nu va fi urmatoare praviIelotnu poate anerisi pa cea mai- dinainte dupa pravila intocmite.

Pledoariile din vechime sunt rare. Avem una dela MihaiKogälniceanu din anul 1847, altele ina dar toate foarte pre-tioase, fiindca ele arata ca intru acest inceput de veac al XIX-leaera lumea mult rnai civilizad de cat se crede indeobste. Ple-doaria lui Iordache Mavrodin nu ne-a ramas de la el, am luat-onoi din considerentele Divanului. care lima le-a insirat, invederat, dupa spusele aidoma ale pAritului.

Paratul acesta a mai spus de altfeLmulte alte lucruri inte-resante, care au influentat asupra hotarirei Divanuld. Asa, elarad ca pretentia reclamantului a jaluitorului cum se spuneamai frumos pe atunci de a fi pus in stapanirea averei rIpoza,tului Clucer Ianachi Mavrodin, ca un nepot de frate ce-i erasi in deosebi asupra mosiei Nenciulestii ca fiind strämoseasca

deci patrimoniu al familiei, nu este justificata din motive in-teresante si din punct de vedere juridic si din punct de vederegenealogic.

Costachi Mavrodin, proprietar al Mavrodinilor" din SudTeleorman prin mostenirea de la tatal sAu Andrei, cerea sä i sadca macar dreptul de a rascumpara invecinata mosie, Nenciu-lestii, de la biserica cu intoarcerea de bani dupa analoghia ve

www.dacoromanica.ro

31

mitului" ca un cämin stramoqesc ce era. Clucerul Iordache arataatunci o carte de imparteala. dintre Ianachi i frate-sau AndreiMavrodin (tatAl lui Costachi) din anul 1768, Mai 22, prin carezicea ca s'au invoit intre dansii si a luat rApozatul Ianachi Leon-

dimpreuna cu moara, Sud Teleorman, si Cäciulatii dinSud Ilfov (Caciulatii fiind la hotar intre Teleorman i Ilfov,-sitnt arAtati ca fiind cand inteun judet, dud in cellalt), iar An-drei a luat mo5ia Repezi, cAreia i s'a spus pe urma La Mavrodin"aflandu-se cu sederea acolo atat mosu-sau (Constantin) si ta-ta-sAu (Andrei) cat si jdluitorul (Costachi). Mosia aceia Repezizisa La Mavrodin, era deci singura care se putea numi caminstrAmosesc". Leontestii din potrivA care din vechime se chernaPluture, iar la visterie se numeste Nenciulestii, dar locuitorii oInumesc acum dupa sate Vatasanii." n'a fost cumpArata toata deConstantin Mavrodin, tatAl rapozatului Clucer Ianachi (si allui Andrei), ci, din 6 pArti, patru le cuparase Constantin si douàfiul sat Ianachi sub numele de Bloturi. Ca atarre, acea mosie,Nenciulestii, zisa Fluture, zisA VatAsani, zisa Bloturi, zisa inloate felurile, numai La Mavrodin" nu, nu poate fi privita castrAmoseasca (mai ales ca o parte a fost cumparata in urmA deIanachi) spre a fi camin dupa praviliceasca condice.

Judecata Divanului pare a fi fost pronuntata chiar in a-ceiasi zi:

Drept aceia, de la judecatA'se gAseste cu cale si cu drep-late ca Clucerul Iorgachi Mavrodin ska' stApaneasca mosia

casele din Bucuresti, ca o clironomie läsata de pa-rintele säu raposatul Ianachi Mavrodin prin diata de a treileacu leat 1807, Spetembrie 5, dupl care are s'A urmeze intru toate,lar jaluitorul sA se multumeascä pe legatul da talen i 200 ce i-alasat unchiul sau printeaceiasi diate.

Casa de la Bucuresti din mahalaua Stefanului, Clucerul zaarie Iordache Mavrodin a fost nevoit s'o van& pentru a urmaintru toate diata din 5 Sept. 1807", a plati adecA toate legatelecatre nepotii Mavrodiesti, bez pomenirile, pomenile, lumanArilesi celelalte ale bisericii de la Ghergani. A lamas deci cu epi--tropia acelei biserici, remunerativa, cu mosia Nenciulestii ot SudTeleorman Si cu zestrea nevestei indestul de bogatA"..

Nevasta aceasta, pe care i-o alesese fatal sAu adopfiv prin--tre fetele de boier din imprejurimi, era o Petreasca, fiica Mariei

www.dacoromanica.ro

32

Petrescu, näscutä Rätescu. Zestrea ei se compunea dintr'o sin-gurA mosie, dar mare, Petrestii ot Sud Vlasca, mosie care fu-sese pe vremuri a MAnAstirii Cotroceni (sub BrAncoveanu 1712)de la care o luase in schimb Constantin Corbeanu, care o vindeIn 1737 Comisului Negoitä RAtescu. Acesta o clA zestre fiiceisale Maria Petreasca (de unde s'a schimbat i vechiul ei numein Petresiti), care la randul ei o dA zestre fiicei sale la cAsAtoriaacesteia cu Clucerul Iordachi Mavrodin. Dintr'o judecatA din.26 August 1815 pentru incAlcarea acestei mosii in hotarele celetinvecinate Viina, putem afta amAnunte asupra mutatillor de pro-prietate si a situatiei ei pe apa Neajlovului.

AvAnd in veidere cA. Gherganii din DAmbovita fuseserA_

afierisiti bisericii din sat, cu conacul lui Ianachi Mavrodin catot clucerul Iordachi nu mai.avea ce cAuta in locurile acele alecopilAriei sale decAt doar ca epitrop al bisericii. Rosturile salesi le avea acum in Vlasca, la mosia de zestre Petrestii, si deaceia 11 gAsirn rotunjindu,-si stApAnirile prin pArtile acefe.1820 ill aflArn proprietar in mosioara Ghimpeasca (azi Ghimpati)pe apa Ialomitei, pentru care se judecA cu Ionia SArghiesctirentru mutare de pietre de hotare dintre Ghimpeasca i Nete-zestii-SArghiesti a 5Atrarului

InsA ca proprietar al NenciulesItilor din Teleorman, pe carei le restituise judecata Divanului din 1809, 11 gAsim i acolo carosturile sale. Rangurile de boierie, legate pe atunci de slujbe,le cäpatase pe vremea cAnd träia ina teal sat, ca vel Clucerza arie in Teleorman si Olt, sub Mihai VocIA Sutu (1784-1801)-dupA Fum -se constatA din condica judecAtorilor la judete, pu-blicatA de V. A. Urechia in Istoria R omAnilor, Tomul I, p.n333 si 335. Asa incAt rugAmintea ce o fAcea tatAl sAu Ianachiatre Constantin VocIA Ipsilanti in 1803 de a orAndui pe fie-sAu in vre-o chiverniseale era de fapt o cerere de inaintare infunctie i rang. Iar rAspunsul Domnului cA o va face in vremecuviincioase era numai o amAnare sine die", fAr5 ca nici el,Constantin Ipsilanti, nici Voevozii care au urmat, Ion Caradjasi Alexandru Sutu, sa mai aibä grijA de bietul Clucer de arieIordachi, pentru care, tatAl sAu adoptiv fiind acum mort, nu maiavea cine sA se roage de MAriile Lor Domnii TArii.

Abia tArziu, dupA restabilirea domniilor pAmAntene, incepeIordachi Mavrodin, om care se apropia de bAtrAnqe, sA se urce

www.dacoromanica.ro

r . < 41

1/4,........' ' .'4, .

' 7<

\ !<.<,

..tth .tte-

-

-

.., l...". , ,-

,.. .....

, .

, et 4

" ,

t

Spits neemului Mavrodin din 1832

.4. 4

14

,

www.dacoromanica.ro

33

In cinurile boieresti. El care, dui:a atatea generatii care-si trai-ser5 amarul in Ora, nu mai putea fi privit ca Grec, capätä in-crederea primului Don-m pämintean al Munteniei, GrigoreGhica VocIA, care-1 trimise al treilea capuchihaie la Tarigrad(representantul Domnului la Constantinopol) cu rangul deMare Stolnic (26 Decembrie 1822). $ase luni mai tärziu, la 11lunie 1823, it intampinAm inaintat i in slujba si in rang : aldoilea capuchihaie", fäcut din Mare Stolnic, Mare Caminar.

E cea de pe urma stire ce avem despre el. 0 fi murit poateacolo, la Constantinopol, dar nu stim and, nici nu stim daca ofi lasat vre-o progeniturä, cäci Constantin, fiul lui IordachiMavrodin" despre care ne vorbesc unele documente, pare a fifost fiul altui Iordachi, tot Clucer si el, dar nu za arie, un Ma-vrodin din ramura moldoveneasa,despre care vom vorbi maila vale.

4) Andrei Mavrodin, medelnicer.Constantin Mavrodin, slugerul din 1755-73-84, avea

dupa cum am vazut, doi feciori : pe Ianachi, clucerul desprecare am vorbit mai sus, si pe Andrei, pe care-1 afläm mentionatde doua ori cu titlul de medelnicer (1784 si 1805).

Am vazut mai sus a dupa moartea parintelui lor, *fratiilanachi i Andrei au fäcut, in Mai 1768, o impärteala de bunavoie intre ei, invoindu-se a lua, unul, Andrei, mosia Repezii,asezata in Sudul tinutului Teleorman, iar cellalt, Ianachi, mo-siile : Leontesti (numitä mai tärziu Nentiulestii) din Teleorman

Clciulatii din Ilfov.-fatal lor, Constantin Slugerul, mai avea insa i alte mosii,

precum pare a fi avut i alti copii, fete in tot cazul. In 1763 (eltrebue sä fi murit la 1768, cand au facut fiii lui imparteala intreei) Slugerul Constantin Mavrodin se judeca cu Maria MA-ceanu pentru mosia Comänestii ot Sud Teleorman. Mosia rä.-mâne in stäpänirea lui, trecând apoi in mäinile fiului säu An-drei, -de unde se vede ca' impärteala intre frati se fäcuse nurnaipentru averea in litigiu, dar cA mai fusese i alta avere moste-nità de ei. Aceastä mosie, Comänestii, trece dupä moartea luiAndrei in Mostenirea fiului säu Constantin Stolnicul,-care o stä-pänea acum in a treia generatie de Mavrodinesti. Pentru lega-turile dintre neamurile Mavrodin si Bäläceanu, despre care vomvorbi mai pe larg in paginile ce vor urma, mosia Comänesti,

www.dacoromanica.ro

34

asezatä in Sudul Teleormanului i in vecindtate cu RepeziiNenciulestii, are o deosebitä importantä.

Repezii aceia, care trec i ei de la Andrei la fiul säu Con-stantin Stolnicul, luAnd mai tärziu chiar numele de La Mavro-din", era asezarea de cApetenie. a Medelnicerului Constantintatäl lui Andrei, bunicul luí Constantin al 2-lea, zis si Costachi.Asezarea de cApétenie rä.'mâne si sub fiul si sub nepotul si substranepotii medelnicierului, asa incat acest ,,cätnin strämosesc"poate fi privit ca adeväratul lagär mavrodinesc al boierilor dinramura munteneascä.

Pe nevasta lui Andrei o cherna Balasa, färà sà putem stidin ce neam, de boier era, si cu clinsa a avut Medelnicierul Ma-vrodin trei copii : pe Constantin, pe Anton si pe Elenco.

Anton, care träia incä in 1804, pare a fi murit curind dupäaceia, all a lasa mostenitor presupunere bazatá pe faptulnu-1 gäsim figurând alaturi de frate säu Costachi in procesulintentat de acesta värului Iordachi-Clucerul in anul 1809.

Elenco, care träia si ea in 1804, de oarece unchiul ei Ianachiii lasä prin diata lui din acel an un legat ele 100 de talen, poatesä fi fost nevasta lui Perdicaru, mama lui Iancu, alt nepot carea beneficiat si el de un legat de 100 de talen i de la unchiul Ia-nachi. Dar lucrul acesta nu este dovedit, Iancu Perdicarul pu-tänd fi feciorul unei surori, nouä incä. necunoscuta, de-a lui Ia-nachi si Andrei Mavrodin. Motiv pentru care o trecem peElenco in spita neamului färä a arAta nuntele b'ärbatului ei.

Constantin, zis Costachi, este desigur si fiul mai mare alMedelnicerului Andrei si acel care a dat nastere celei mai nu-meroase progenituri, ai cäror stränepoti mai träiesc i azi. Des-pre el vom vorbí in randurile care urmeazà.

5) Constantin Mavrodin, Stolnic.Fiul mai mare al lui Andrei si al Balasei, Constantin sau

Costachi, a fost intai setrar, rang de boierie cu care-1 intalnimincä in anii 1808, 1809 si chiar in 1817. E inaintat stolnic abiala bätranete, in 1820, cinci ani inainte de moarte.

Prima stire ce a:vent despre el e tärzie, abia din anul 1805,Noembrie 17, cu, prilejul unei judeati ce are cu unchiul sluClucerul Ianachi. Actul acesta ni-1 aratä, odatä mai mult, ca final lui Andrei Medelnicerul i ca nepot al fratelui acestuia bivvel Clucerul Ianachi.

www.dacoromanica.ro

35

Ianachi acesta se,afla la 1805, dupä cum am väzut mai sus,In anii ,,convertirii". Nevasta Ii murise, pe fiul ski adoptivdestnotsenise, iar averea lui toatä o läsase bisericii ctitoritä deel la Gherganii Dambovitei. Pe tiganii robi ii impärtise in doitàtabere : una, trebuie spus in cinstea lui cä cea rnai mia, o tre-çuse mostenire bisericii, iar alta, cea mai mare, o eliberase. Indiata sa din 1804 putem citi cu privire la acestia urrnatoarelefrumoase cuvinte :

Iar ceilalti tigani ce mai am, parte bärbAteascá si feme-iasck sä fie iertati i slobozi de robie, neavand nimeni nici otreabd cu dânii, afarl dintr'acestea dnci suflete de tigani ce-ilas sotiei mele Stancäi pentru poslujama casei (... Visan, An-drei, Stanä, Creata si Maria...), pe care sA aibä a-i stäpani catva träi, iar dupA moartea dumneaei sl fie si acestia iertatislobozi ca i ceilalti".

Pätruns, in pragul mortii, de aceste sentimente umanitare,Clucerul Ianachi incepu sä-si mai caute tiganii räzleti pe undei-o gäsi, spre a-i elibera pe toti. Si gäsi astfel dota tigänci,Maria si fata ei Ilinca, la nepotul säu Costachi, zicand cA suntale lui, iar nepotul räspunzand cä le-a mostenit de la tatäl-säu.Precum merge in lume, cand unul zice da iar cellalt ba, jude-cata e cea care hotärdste a cui este dreptatea. In fata Spdtgriei,Setrarul Costachi Mavrodin rAspunde cä atat tatal slit Andrei,cat si el, au stäpanit aceste tiganci timp de 21 ani cu #iinta un-chiului asa cä el credea cä sunt sau vandute, sau &A-mite, dar sinete nu are".

Ianachi rä'spunde c'à e adevä'rat CA le-a lAsat la frate-säuAndrei sä-1 slujeasa pentru dragostea fr'Ateascl ce avea pentruel, dar acum s'a hotArit sä ieite pe toti tiganii lui de robie si deaceia le cere si pe aceste inapoi.

Anaforaua Spätäriei d'A dreptate de cauzà lui Ianachi, iarConstantin Al. Ipsilanti Voevod infäreste aceastä. anaforä, &andel insusi actul de iertare cu märinimoasele cuvinte : cá de a-cum inainte Maria tiganca i fata ei Ilinca iertate i slobode säfie de sub jugul robiei".

Pentru istoria neamului Mavrodin povestirea aceasta saualtele la fel pe care le insemnAm aici, nu au mare importanta,pentru a nu spune nici una, insa. pentru istoria socialà a tärii sipentru istoria sufletului sträbunilor, ele au farmecul lor

www.dacoromanica.ro

36

mec pe care in tot cazul nu l'a simtit in Noembrie 1805 SetrartilConstanfin Mavrodin, lipsit dintr'o datA de doul jigAnci care-Islujeau de 21 de ani.

Trei ani dupl. aceastA intAmplare mai &In de urmele 5e-trarului 'Constantin in condica judecAtorilor de la Teleorman,la 1 Noembrie 1808.

Pe urmA il aflAm jAluitor in procesul intentat de el in 1809In potriva Jiului lui Ianachi Mavrodin, proces despre care amvorbit pe larg in paginile de mai sus.

Il mai intAlnim in 1817, tot cu cinul de setrar, i in 1820 cucel de stolnic, o boierie destul de insemnatà.

SA ne intoarcem deocamdatA la anul 1811, cAnd s'a infiintatintaia oarA t5rgul adecl iarmarocul, din satul Mavrodin ot SudTAleorman.

SAtrarul Constantin, impovlrat cu o casA de copii, o ducea,se vede treaba, foarte greu, venitul mosiei sale nefiind neinflestu-lAtor Pentru hrana i clpsátuiala mai ales ai celor vreo saptebAieti si 3 fete ce avea. Pentru mAri acele venituri, el ingl-dui unor Bulgari din Sistov de pe malul dimpotrivA a DunArei,peste drum de 7iranicea, unor sistoveni" asa dar, sA se sta-torniceascl in satul sAu Mavrodin fiind ei vrednici de mill 5tajutoare ca unii ce au avut multe patimi si pagube" (din parteaTurcilor probabill. MArinimia lui era imbolditä in0 si de uninteres bàne3c, anume de a-i indemna pe acesti bieti Sistovenivrednici de mill si ajutorare, sA ceard dela ocArmuire invoireade a face odata pe sAptAmAnä" flrg la Mavrodin, cu scutire devamA pentru rnArfuri. In chipul acesta ajuta sktrarul Mavrodinsi pe nenorocitii de Bulgari mai strecura si el mai cu.usu-rintä si mai fArA cheltuiall vitele i grAnele.

La 5 Martie 1811 IntAiul Divan si Comitet al Principa-tului Valabiei" din Bucuresti scria Ispravnicilor din sud Te-leorman sA cerceteze dacA targul acesta, Vinerea, pe sAptämlielodatA, este cu primirea locuitorilor pArtii locului 5i nu aducesupArare altor tArguri mai vechi".

RAspunsul Ispravnicilor fiind priincios, pe la sfArsitul lui MartietArgul Mavrodinesc se si afla in floare. Dar la 11 Aprilie 1811o nouA poruncI a Divanului ne aratl cA Vamesii Judetului seplAng, zicAnd cA cu apärarea vamei ce s'au fAcut la acest tArg,li se pricinueste o mare si nesuferia pagubl... cici locuitorii atitdin acest judet cAt si din alte sate, auzind el nu plAtesc vamA

www.dacoromanica.ro

37

au urdisit cu vite i Cu once au de vänzare tot la tirgul Mavro-dinesc, fiinda cu aceasa apArare de vana cearca pagubehuzmetul i haznaua... de aceia Divanul porunceste ca de acuminainle au vamesii voie si slobozenie a lua vama si de la acesttärg".

Ceiace nu a impiedicat ca drgul sä fiinteze mai departe.cu care sA fie indestuliti j vrednicii de milä sistoveni si neamulsatrarului Mavrodin, i sà-1 mai aflarn incä in floare in totcursul veacului al XIX-lea.

Dintr'un proces ivit cu nouä ani mai tärziu, in 1820, cand-Constantin Mavrodin era acum stolnic, afläm o sumedenie-de lucruri interesante, si cu privire la averea sa mostenid delabunicul si mai ales cu privire la vechi treburi de ale noastreromanesti, dmase incä Pe alocu. rea cam in negura necunoscutului.

E o pricini de juciecatà din 12 Octombrie 1820 intre locui-torii satului Mä'gura i stolnicul Constantin M.avrodin pentrumosia ComAnesti, ot Sud Teleorman.

Mosia aceasta pentru care se mai judecase de nenurnäraterori si bunicul stolnicului Constantin, slugerul Mavrodin, ba cuMaria Bäläceanu, dupä cum am väzut mai sus, ba cu mänästireaCotroceni, ba cu satele invecinate, fusese in veacul al XVII-leao mosie foarte mare, rdz4eascä, care cu vremea s'a imbucätätitin mai multe tviipuri cu diferite numiri: Comänestii, trupul

Adamestii, Barbätestii, Hurezii i Cucuetii sau Bloturi.Serban Voda Cantacuzino cumpärase de la locuitori cea maimare parte din aceste trupuri de mosie pentru a le därui má-nästirei ctitoritá de el la hotarul Bucurestilor, Cotrocenii. Ce amai rämas din ea a fost vändut cu incetul de micii proprietarinevoiasi boierilor de prin vecini. Astfel se fäcu $i slugerul Ma-vrodin proprietar intr'o bunä parte din aceste trupur; de mose,pe care le cumpärase in anii 1755-1761, i anume: Comänestii,Adämestii si parte din Bärbati de la Mänästirea Cotroceni, Cu-cuetii sau Bloturi de laBadea Cäpitanul in 1755, B4bAtestii dela Constantin StrAtulescu In 1760, Hurezii de la acelas Strätu-lescu, de la popa Stoian Tegu si Andrei si Toader i Gärdescu

alfil in 1761 si asa mai departe. Din hodrirea procesului dela leat 1820, publicat de noi in anexe, se vor putea lätnuri cudearranuntul toate aceste mutatii de proprietate.

Dupd moartea slugerului moiile acestea au fost impärtite

www.dacoromanica.ro

38

intre tii sai lanachi ;;i Andrei, dupA cum mai sus s'a vAzut, iardupA moartea Iui Andrei, pArtile au incAput in mAinile fiului sAuConstantin stolnicul, care le-a stAVAnit in pace pAnA in 1820, cAnds'au ridicat locuitorii satului MAgura imPotriva lui, jAluindu-seDivanului cA stolnicul Mavrodin le-a impresurat hotarele, stA-pAnind pAmAnturi ce nu sunt ale sale. Vechilii (procuratorii)erau: din partea sätenilor satrarul Calistrat si din partea lui.Mavrodin logofatul Sandu. In acest procesfigureazA, sau maibine zis apare si numele fiului mai mare al lui Mavrodin, Alecu.

DupA o neslArsit de lungA desbatere, se face dovada ciSlugarul Constantin Mavrodin, bunciul stolnicului, cumpArase-dela MAnAstirea Cotroceni 1170 de stAnjeni din trupurile ComA-nesti, AdAme.;;ti si BArbAtesti, pe cAnd de fapt MAnAstirea nirstApAnea ea insAsi acolo decAt 1094 stAnjeni (538 in ComAnesti,406 in BArbAtesti si 150 in AdAmesti), dar cA in urma unor ju-decAti de pe vremuri bunicul stolnicului restituise el insusi cei 76de stAnjeni mai mult ce stApAnea in dauna rAzesilor, care si in-trarA de pe atunci in stApAnirea lor, el, slugerul, despAgubindu-seProbabil (dei lucrul acesta nu ni se mai spune) de la vAnzA-toarea cea de rea creding, MAnAstirea Cotroceni.

Drept aceia" Divanul din 1820 hotArAste cA jaiba SätraruluiCalistrat este netrebnicA si noi gäsim cA ea sA se spargA deMAria Ta, de vreme ce din cele urmate in domniile lui Cons-tantin VodA Cehan si efan VodA Racovitä se dovedeste CA,lAmurindu-se cAti stAnjeni are s'A stApAneascA MAdAstirea in Co-inAnesti, s'au si tras aceste botare prin 12 hotarnici si pentrustAnjenii MAnAstirei gäsindu-se spor de stAnjeni 166 (din care 76ii vAnduse lui Mavrodin) le-au si dat lotarnicii in stäpAnireamosnenilor, pe a cAror hotArnicie s'au odihnit mosnenii, &And sizapis de multumire, adeverit de acei hotarnici, care stAnjenitot atunci i-au vAndutt la mAnAstire, rAmAnAnd tot acel hotar alComAnestilor in stapanirea mAnAsfirei. Nici un euvAnt de drep-tate n'au jeluitorii a mai face cercare si a mai cere vreun spor.Ci gAsim cu cale s'A-si stApAneascA stolnicul Mavrodin acele treitrupuri de mosie, ce le-a cumpArat de la mAnAstire, precum simosiile pArintesti, cu pace si nesuPárat de cAtre jAluitori, de lamAna cArora sA se ja si once porunci li se va fi dat spre cercare, casa nu se mai cheltuiasa qi alta datä prin judecäti, ci sä-,i cautede muncä, aci atunci urtneazd a se pune in lucrare acele hotätiri

www.dacoromanica.ro

39

domne#i ca sä li se faca pedeapsa ca bätaia la scara domneascä.lar hotarirea cea desäävärsita rämäne a se face de catre Maria Ta".

1820, Octombrie 12

Iscaliti: Barba Vlcarescu, ve! ban, Grigore Bäläceanu, velvornic, Constantin Samurcas, vel vornic, Constantin Filipescu,vel vornic, Nestor logofät.

Necazurile omului nu iau sfärsit de cat odatä cu moarteaPeste Comänesti ram:Ise de atunci tolnicul Constantin stapannesupärat, insä se vor ivi in curänd noi incurcaturi cu privire lamosia sa de bastinä cärninul strämosesc La Mavrodin", pe carefiii säi il vor pierde, dupa cum mai jos vom vedea.

Din hotarirea Ditranului de mai sus aflam cateva lucruriinteresante cu privire la trecutul nostru romanesc. Anume cä jäluitorii de rea credintä erau pedepsiti, inca in ajunul Eteriei, cubätaie la scara domneascä. Mai afläna cateva amänute intere-sante cu Privire la procedura proceselor si la intärirea hotäririlor,pe care cititorul atent le va putea descoase din citirea actuluipublicat in anexe. Se mai vede tot deacolo ce valoare avea pa-mantul acum 200 de ani, in veacul al XVIII-lea. Stânjenul demosie se vindea cu 30-40 de bani, si aceasta in-Win-Jul din celemai mänoase judete din Ora, in Teleorman. Ca atare un hectar depamânt costa prin 1750 lei 200, dupa cum de altfel se si vededin cuprinsul actului, a a cumpärat batranul Mavrodin 1094 destânjeni Cu 193 de lei, in ughi (un ug valorind apro,cimativ unleu). Dar cel mai interesant lucru Il aflarn din cuprinsul acestuiact, cu privire la etimologia cuvântului Rcliorii de Vcde, cunos-cuta localitate din judetul Teleorman, careia i se mai spuneRucii dä Vede §i despre care un Pasaj din hotärirea Divanuluimai sus pomenitá ne invata el incd la 1820 i se spunea acesteilocalitati Vedea din sus de orapl Rufilor'. In sfarsit cu privirela legaturile de familie ce trebuie sä fi existat intre neamul Ma-vrodin i neamul Bäläceanu, vedem tot din cuprinsul acestui actcl Maria Baläceanu care isi avea toate rosturile prin partileacele din sudul judetelor Vlasca i Teleorman chemase1763 in judecata Divanului pe mosul (bunicul) Stolnicului Mavro-din, pe Slugerul Constantin adecä, pe cuvant ca ea avea un hri-sov de la Särban Voclä Cantacuzino de hotärnicie ce i-a da-ruit Maria Sa sotului ei, iar acum nu mai stäpaneste nimic, fiind

www.dacoromanica.ro

40

impresuratä de dumnealui Slugerul Constantin Mavrodin". Slu-gerul Constantin scotand insä 5 sineturi din anul 1755 îi justificä stäpanirea Comane§tilor pe care i-o contesta Bakeancarämäne stäpOn pe pdmintul sä.u.

Intru cât§tim de aiurea La cu 24 de ani inaintea acestei jalobea Mariei Baaceanu, in anul 1739 adeca, un Mavrodin tinea incasatorie pe fata Serdarului Hrizea Balkeanu (fie ca acel Ma-vrodin o fi fost Marele Vistier Iordachi, despre care s'a vorbitmai sus, sau Slugerul Constantin el insusi, sau in sfar5it un altMavrodin nota necunoscut) este invederat ca intre familiileMavrodin i Balaceanu era o stransa legAturà, nu numai ca ve-cini de mo5ii, dar i de rudenie i incuscrire. Si legaturile acestes'au urmat din generatie in generatie, para.* la Stolnicul Constan-tin, care tinea el insu,si in casatorie pe o 13A1Aceancä, Anica, fataZoitii Balaceanu.

Aceastä Zoitä BAläceanu mama soacrä care mai traiaIn 1816, isi avea a§ezarea de capetenie la Tatäresti, ot Sud Ar-ge. Nu-i cunoa.stem de cat dota fete, pe Marghioala, maritatacu Pitarul Ratescu §i pe Anica, maritata' cu Satrarul Mavrodin.Banuim insà ca" trebue sa fi avut inca o fata, märitata cu VelLogofatul Stefan Belu, de oarece inteun act din 1817, Decem-brie 1, acesta arata la o judecata cà stäpanete mo§ia Tatäre0iidin Arge5 pe temeiul daniei ce o are de la Zoita Bälaceanu.

Constantin Mavrodin stolnicul a fost insurat de dota ori.Cu prima lui nevasta, pe care nu §.tim cum o chema, a avut un fiuAlecu i pare-se incä alti bäeti, care au ramas necunoscuti. Cua doua nevasta, Anica Balaceanu, a avut trei bäeti, pe Ionitä,

Lache. Fetele, Marghioala, Sica i Sultana, nu putemsti daca erau din prima sau din a doua cäsnicie.

Stolnicul Constantin moare in 1826 lasand in urma lui onevasta inca in floarea varstei, pe care o mai aflarn in viata dupä1850 si ni§te copii minori, ai cäror tutori furl copiii din intaealui casatorie, Alecu Mavrodin i fratii lui.

Vom vorbi deci acuma despre ei.6) Copiii Stolnicului Constantin: lonitä. Mihaitä i lache.Greutätile casnice ale bietului Stolnic Constantin inmultin-

du-se din ce in ce (invatatura baetilor, inzestrarea fetelor i cate§i mai cate) el fu nevoit sa se imprumute catre sfarsitul vietiisale, de la un bancher nemilor, cu diferite sume de bani careajunsesera sä faca in anul 1825 suma de 11.394 de galbeni, capete

www.dacoromanica.ro

41

in afara de dobända. Bancherul acesta era un grec, Baronul Hris-tofor Sachelarie, care nu intelegea sa glumeasca cu banisorii lui.Steins cu usa si neavand de unde scoate gologani, Stolnicul Con-stantin se hotari sä van& la mezat mosia Mavrodinul, cea zalo-gita de el adeca' tocmai cAminul sAu strAmosesc. In soroculcelor 18 luni in care s'au facut strigArile, s'a intamplat de si-a datbietul stolnic duhul, scapand astf el de o belea, care urma slcada de acum inainte in spinarea copiilor sai.

In ziva vanzarii, dupa moartea stolnicului, pretul iesit lamezat nu putu trece de 250.000 de lei, in timp ce datoria, cu do.-ban& cu tot, era de 400.000 de lei.

Atunci interveni vaduva stolnicului, Anica Mavrodinz Bala--ceancä din nastere, care era amenintatä sá piard'a' nu numai mo-sia copiilor, dar si zestrea ei, ce fusese bagata de raposatul stoInicIn trupurile mosiei sale. Prin osebita jalobl catre Domn, ea selepäda de mostenirea sotului, cerand sá i se asigure drepturileei dotale.

Baronul Sachelarie, pe de alta parte, cerea si el sä nu sefaca adjudecarea mosiei, cAci cu pretul ce se obtinuse la mezati s'ar fi pricinuit prea mare pagubä, ci sA i se lase mosia in-norocul säu pentru suma ce avea sa ja de la raposatul, indatorin-du-se a raspuode lipsa de zestre a stolnicesei".

Hristofor Sachelarie i Anica Mavrodin cu copiii ei facurAo transactie pe baza propunerei de mai sus a domnului bancher,pe care Divanul velitilor boieri o incheia in 1826 printr'o anaforä,intärita in acelas an de Dornnul. tärii, Grigore Ghica Vodä.

De acum inainte minorii Mavrodinesti rAmaserA numai cu-banii din zestrea mamei lor, Cu trupurile mosiei Cäciulatii, dincare cea mai Mare parte fusese data zestre fetelor si din ce brumade avere le mai ramasese de la defunctul lor babaca. Mosia Ma-vrodin fu vandutä de baronul bancher Sachelarie printului sArbMilos Obrenovici, cel care cumparase la Bucuresti si casa lui

tefan VodA Cantacuzino, fostA mai tArziu Legatia RuseascA depe Calea Victoriei (intre Hotel Bulevard si Politie) astazi &Ira-matä.

Dar minorii acestia Mavrodinesti se fAcurA cu vremea, fire-§te mari. Ajunsi la virsta cind se coace mintea in capul omului,ei intelesera cA transactia facuta intre mama si fratii lor majori,In numele lor, cu baronul Sachelarie, fusese foarte in dauna lor,Aci domnul baron, care luase mosia in norocul ski", stiuse in

www.dacoromanica.ro

42

adevär ce face, Impingand norocul 'Dana a scoate cele naai: marifoloase din mosia si tärgul Mavrodinilor si vänzänd-o apoi. Prin-tului Obrenovici pe un pret de tre ori mai mare cleat datoria ceavusese tatal lor catre el.

Ca atare ei cerura anularea acestei vänzari sau mai bine zisacestei tranzactii pe cuvant ca Anica Mavrodin, mama lorfiind in judecatä cu insasi casa raposatului ei sot pentru lisazestrei, nu putea reprezenta (in momentul tranzactiei) pe copiiIn calitate de epitroapa, iar copiii cei värstnici nu puteau lua ho-täriri in numele nevirstnicilor".

Din vorbele fiind in judecata cu casa räposatului ei sotpentru lipsa zestrei" se vede ca. Anica era a doua nevasta a stol-nicului Mavrodin, care se judeca Cu copiii (Alecu, etc.), dinprima casätorie, caci cu propriii ei copii ea nu s'ar fi putut judeca.

Procesul de anulare fusese intentat de feciorii StolniculuiMavrodin in 1844, optsprezece ani dupa tranzactia incheitä demama si fratii lor cu bancherul Sachelarier

Ei castiga procesul in prima instant& Dar in a doua instant&se iveste un nou bucluc. Doi din judecatorii de intaia instant&anume banul Teodor Vacarescu si logofatul Ion Cocorascu, fu-seserä mutati intre timp la tribunalul de a doua instant& Si cumei prima data' fusesera potrivnici Mavrodiestilor, acesta cer recu-zarea lor din a doua instanta, ca unii ce mai ce mai judecaserapricina.

Indepartati de la judecata, afacerea se judeca din nou la 8.Iunie 1845 la Sec*ia II-a a Inaltului Divan.

Printre noii judecatori se afla acum si Marele Logofat Ior-dachi Golescu, boier vechi, om de treabä si de omenie, bärbat po-litic insetrmat si un scriitor cu o pana bine apreciata. Era fratelevestitutului Dinicu Golescu, autorul Insemnarlor calatorieimele".

Indemnat de el si pe temeiul a 6 ponturi" Divanul da ohotarire care anuleazä tranzactia din 1826, punând pe fratii Ma-vrodin din nou in stapanirea cäminului lor stramo§esc".

NraIva mare in Bucuresti si in toata tara!Hotarirea aceasta, dreapta-nedreapta cum o fi fost, lovea in

deosebi in noul proprietar al mosiei Mavrodin, printul särb MilosObrenovici iar in tail domnia in 1845, sa nu uitarn, GheorgheVodä Bibescu, unul din cei mai samavolnici voevozi pe care i-aavut biata aceasta tara.

www.dacoromanica.ro

-- 43

Baronul Sachelarie murise 5i el. Mavrodie5tii se judecaseranumai cu sindicul acestuia. Creditorii, i pentru interesele lor,

indemnati de Obrenovici, incepurá o lupta pe viata 5i pe moar-te a face ca hotarirea Divanului sa nu fie intdrità de Vo-

Ei incepurA deci a lucra pe langa, sau mai bine zis pe MareleLogofat al Dreptatii, Alexandru Villara, cel mai venal 5i mai dedispretuit om pe care l'a avut in fruntea trebilor sale politiceTara Romaneasca in cursul veacului al XIX-lea.'

Acesta, mituit, i incl cum, facu la hotarirea Divanului unraport catre Voda prin care cerea nici mai Mult nici mai putin,decat infirmarea sentintei.

Bibescu de altfel cu o argumentatie 5i o limpezime carevadea temeinicile sale cuno5tinti juridice clarama pe randtoate cele 5ase puncte ale Divanului" refuzand intarirea hog-rirei lui.

Mo5ia ramase lui Obrenovici.Dar nu numai atat. Gheorghe Voda Bibescu, pentru a impie-

dica blestematul cuget al judecatorilor, ce-5i inchipuesc cA pot dasentinte potrivnice unui print", desfiinta pur i simplu Sectia II-aa Inaltului Divan, care-5i permisese o atare necuviinta ceeaceaminte5te, farä vrere, chestia legilor speciale pe care 5i le fAcea Bi-bescu Vodä in materie de interes personal. .

Mai erau insä in tara aceasta, in afara de nepästuitii Mavro-dini, si oameni de caracter. Iordachi Golescu (toti Gole5tii au fostintotdeauna niste minuni de oameni) sä inebuneasca 5i altceva nu.Dar ce era, bietul, sa faca sub un regim ca al lui Gheorghe Voda.Bibescu? decat doar ceiace a 5i facut, sa razbune prezentul prinviitorime.

Se apuca Golescu sa fatä o dramg, care a 5i fost reprezentata,dar fire5te cu mult mai tarziu. Astazi nu mai 5tie nimeni nimic deea, nici macar Istoria literaturii romane i e totu5i de un interespalpitant. Putin modernizata, ea ar putea figura pe scena oricaruiteatru dela noi i rivaliza in materie de istorie sociale, cu.Ciocoii vechi i noi" ai lui Filirnon i chiar altfel.

Drama e intitulata:MAVRODIADA

sauDivanul nevinovat i defaimat

sauCopiii sarmani, nevarstnici i napastuiti

www.dacoromanica.ro

44

Era un obicei al timpului sä" se dea unei piese de teatrumulte titluri sau, sau, saul

Ea incepe cu un prolog un mic rezumat al piesei care.se petrece in curtea copiilor särmani Mavrodineqti". Acestia staude vorbA cu prietenii ce vor binele lor: Vornicul Iordache Golescu.(prezidentul Divanului i autorul piesei, care pe atunci in 1845, nuera incA triare logoat), Logoatul Mihalache Racovip, LogofatulIancu VdcArescti i Polcovnicul Alecu Popescu. Din convorbirealor se infätiseazà, in mod clasic, expunerea subiectului.

Urmeaza zece perd ele, aded zece acte, alcatuite in prozä i inversuri. Personagiile sunt: copiii särmani nevarstnici, LogoatulAlecu Villara, Boierii din Divan (pe nume), Voclä Gheorghe Bi-bescu i persoane alegorice, ca zavistnicul, diavolul, mita, drep-tatea, luda, boala, nebunia, moartea, etc. etc.

Desfäsurarea piesei e urmätoarea:

Perdeaua Lsau sfatul neleguit" intre Aristizi (Dreptii, de la Aristide

atenianul zis cel drept) cu zavistnicul, fätarnicul, diavolul i luda.Cei dintäi neputându-se bine intelege intre ei, soseste deodatä,.la urrra, luda, cu antereu i perciuni, ca in piesele lui Alexandri,zicAnd, cu blestematul sätt de accent:

Läsati-i pe mAna mea,SA-i intorc eu cum oi vrea!

De pe atunci deci.Perdeaua

Diavolul, Mita, Zavistnictd i luda stau de vorbä impreunachibzuiesc curn-s'a facä i sä dreagA ca sä le iasä pe plac.

Perdeaua

Actiunea se petrece in casa lui Villara, care stä toldnit pe undivan cu ciubucul in gurA. Soseste mita cu o placinta bunä:

Nu de miere, de zahar sau poame,Ci de argint i aur, diamanturi i brilianturi.

Villara vrea sä o dea afarä, fiinda el nu primeste mità. Acea-sta stäruie, el se apärä, trage cu coada ochiului la pläcintà, panä.zäreste deodatä, cA in loc de miere, zahär sau poame, pläcinta aretabacherà, ceas de aur, imamea de argint i galbeni cu zimti. ,Cesä facä omul? O ja. lar mita Iisopteste la ureche, cA aceasta esteabia un acont.

www.dacoromanica.ro

45

Perdeau IV.

Villara fagäduie§te boierilor interesati" ca va vorbi Cu

Vocla.Perdeaua V.

La Palat. Villara §i Vocla. Elocvent, insinuos, inteligent dede altfel, Marele Logofät i§i pledeaza cauza in fata Domnitoru-lui. Bibescu §oväe§te. Vin atunci in sprijinul lui Villara, Dia-volul §i luda. Interesant e ca luda apare intotdeauna cel dinurmä, dup'ä Dracul, cAci vorba lui e mai convingatoare deck aSatanei 1

Perdeaua V/.Villara mai prime§te aur de la dräguta de mita.

Perdeauna VII.Intrunirea judecatorilor celor drepti, cu Golescu in frunte

fire§te. Fac zarvä mare. Cer dreptate".

Perdeaua VIII.

E actul de capetenie, marea desfäsurare a actiunei, cea carepune punctele pe i. Scena de räfuiala dintre Ocrotitor §i. Logcat(Golescu §i Villara). Incepe cu o discutip juridick Golescu in-trebänd pe Villara, d. daca judecata lui n'a fost dreaptk atuncidece sentinta cu bagärile de seama ale Divanului" a fost stri-catä de Vodä, in loc sä fie trimisä la Curtea de revizie, unde,dupa Regulamentul Organic, i§i avea drumul ei? In focul dis-cutiei, Golescu pierzandu-.5i rabdarea (piesa trebuie sa. fi ida-ti§at faptele intocmai cum s'au intimplat), ii amintelte lui Villaratoate nelegiuirile lui, de cand venise grecul acesta in tara de &-rimase tot ce mai rämasese bun in sufletul Romanului. Ii aruncadeci in fata:

ea in zilele Muscalilor", fiind vistier, a inghitit bani dela Moscova pentru zahareaua (aprovizionarea) o§tilor;

ea pentru a scApa el de pedeapsk a bagat in foc pe bietulLäceanu;

ca 1-au ridicat Turcii ea un p.postat", ducandu-1 apoi insurghiun, cu alte cuvinte ca i inainte de a veni in tara a fostprivit la Constantinopol ca un renegat §i un ticAlos;

ca Grigore Ghica Vocla il scApase de §treang, iar el arasturnat apoi din scaun pe frate-skt Alexanaru-Vodä;

www.dacoromanica.ro

46

mai cate i cite, pe care le inghite Villara cu aceiasi seni-natate cu care inghitise aurul Muscalilor i aurul potrivnicilorMavrodinestilor.

Perdeaua IX.

Zarul e aruncat, procesul e pierdut, i copiii nevrästnici,vazand ca dreptatea nu e din lumea aceasta, se mangaie cu ceacare va veni pe lumea cealalta.

Tristä mangaiere.

Perdeaua X.

Dar suntem in epoca romantismului, cand nu era ingaduitnici in roman, nici la teatru sä nu invinga morala. Dumenezeuingäduind deci Dreptätii sa se razbune, trimite peste unii boala,peste altii nebunia, pe Bibescu '1;1 alunga in surghiun si pe VillaraIl gonete din tara.

Ceiace de altfel s'a si intamplat, dei nu ne vine sa credemcá a fost o razbunare a dreptatii divine din pricina lui Ionita,a lui Mihaita si a lui Lache Mavrodin.

,,Copiii sarmani nevrastnici" ai lui Constantin Stolnicul(sarman inseamnä arfan) nu erau, dupa cum am vazut, toti ne-varstnici in momentul cand s'a incheiat tranzactia intre baronulSachelarie si ei. Alecu avea la vreo 35 de ani, Ionita exact 32(nascut la 1794) si Sultana, probabil si ea, mult peste 21.

Nev'arstnicii erau Mihaitä i Lache, i poate fetele SicaMarghioala.

Alecu, care trebue sa fi fost cel mai mare din toti, pare a fitrait la Bucuresti in timpul vietii tatalui sàu, caci Il gasim subGrigore Vodä Ghika cu functia de mungibasa", adeca sefullumanararilor curtii domnesti. In 183 I el e medelnicer si stabilitIn Teleorman, la vreuna din mosioarele care i-or fi Minas de latatal sau, nu insa la Mavrodin, unde era acum stäpan Sache-larie. El a fost insurat si a avut un fiu, pe care l'a chemat Mi-tica i cäruia i se zicea Far de cap".

lordrá, näscut la 1794, era medelnicer in 1827 si dei in ar-hondologia Munteniei din acel an e trecut ca fiind ot Sud Te-leorman", el locuia la Bucuresti, unde-1 mai gasim si in 1S29,tot cu rangul de medelnicer, locuincr pe Podul Calitei (CaleaRahovei), mahalaua Postavarului, väpseaua de Verde No. 19S0.In catagrafia acelui an s'a insemnat in dreptul numelui satt

www.dacoromanica.ro

-- 47

n'are nimic", adica nici o avere. Traia probabil din leafa ran-gului sail.

Lache, dupa catagrafia din 20 Octombrie 1831, locuia inOlt si avea un venit de ,500 lei. Il aflarn grefier la Tribunalul deOlt in lunile Mai si Iunie 1832, ramânând apoi traitor la Slatina,la al carui Tribunal ajunge judecator si chiar prezident. Cu titlulacesta de prezident al Tribunalului din Slatina il intàmpinam laanul 1849, Decembrie in 3. A fost si el insurat si a avut un fiu,Petrachi, caruia i se zicea orbul si o fata, Zinca, märitata cu VIA-doianu, care au fost parintii Generaluliii Vlädoianu si buniciiDomnului Nicu Vläcloianu, autorul numeroaselor reviste de lateatrul lui Tanase.

Mitt:* 4, n'avea rang in arhondologie si locuia in Teleorman,probabil si el pe vreun petec de mosie rämasa de la fatal sail.La 20 Octombrie 1831 il intàmpinam in adausul la catagrafiaMunteniei cu simpla insemnare: Mihaita Mavrodin, fiul Stolni-cului Mavrodin, locuieste la Teleorman".

Sultana a fost maritata cii Sardarul Iordachi Turnavitu si aavut ca zestre mosiile Popestii (sau Justeica) si Ciocaneasa otSud Teleorrnan. Nu s'a priceput sa-si pästreze averea, pe careo vinde ina din anul 1817 Biv Vel I ogofatului Stefan Belu,care pare a fi fost unchiul ei, insurat cu o sorä a mamei saleAnica Mavrodin, nascuta Balaceanu presupunere bazatäpe faptul Ca la aceiasi data de i. Decembrie 1817 cAnd i seda lui Stefan Belu un hrisov de intarire a stapinirei sale pemosiile Justeica si Ciobaneasa, cumparate de la Sardarul Gheor-ghe Turnavitul, i sä intareste si stApinirea pe mosia TätArestiipe care o avea danie de la Zoita Balaceanu, mama Anicai Ma-vrodin si bunica Sultanei Turnavitu (Tätärestii din Arges fiindmosia de zestre a Zoitii). Sultana a avut o fata, Manda, maritatacu Barbu Pältineanu si care au fost parintii celuilalt Bar-bu Pältineanu, om politic, partizan de al lui Take Ionescu,foarte cunoscut de contimporanii sal.. Acesta din urtna, insuratcu Elena Bibescu (traieste) au avut o serie de copii, pe care i-aminsemnat in arborele genealogic din Anexe, din care cel maimare, al treilea Barbu Paltineanu, e si el o mult cunoscuta fi-gura' a Bucurestilor de azi.

Sica, maritata cu Farcasanu, a avut douà fete, mAritateParcas si Movila.

Marghioala, märitata de douà ori, cu Petrescu si cu Nicu-

www.dacoromanica.ro

48

lescu-Dorobantu, a fost mama a trei baieti: Gheorghe, Alecu siTache si a patru fete: Paulina Bildirescu, Eliza Triandafil, Ca-tinca Leonardescu si o Zauceanu. La randul lor Catrina are o fataLili, si Paulina Bildirescu trei fete maritate, Lizica Lizarescu,Ana Boamba si Elena Codin Stefanescu (procuror General deIlfov).

6) Neamurile lui Gheorghe, Anghelachi i Constantin Ma-vrodin.

0 ramura a neamului Mavrodin, traitoare in Muntenia darcu totul deosebita de cele ciespre care s'a vorbit pana acum, to-tusi astäzi cea mai numeroasa din toate, e ramura fratilor Gheor-ghe si Anghelachi Mavrodin si acea a varului lor Constantinbraileanul.

0 ipoteza care mi se pare justificata e ca ramura aceasta estevenita din Moldova pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea si osprijinim:

pe considerentul ca toti membrii actualmente in viata dinaceste ramuri se zic veri cu toti Mavrodinestii din Moldova,fall ca nici unul din ei sa poata totusi spune de unde le vinerudenia cu acestia precum de altfel prin faptul ca ei nu seconsidera rude cu Mavrodinestii munteni, cei rämasi azi in viatädin ramura Stolnicului Constantin si

pe considerentul ca in spita neamului Mavrodinesc dinMoldova se aflä un anume lancu Mavrodin, fiul VorniculutLupu si al Ecaterinei Teleman, in dreptul careia spita alatuitaIn anul 1832 noteazä trecut la Bucuresti".

a) Gheorghe sau lordachi Mavrodin, Clucer.Intrucat lui Gheorghe acesta i se spunea si Iordachi (la

batranete chiar George) si pe lânga toate mai era si clucer, e ointreagä incurcatura intre el si cellalt Iordachi Mavrodin, Clu-cerul za arie, fiul lui Ia.nachi. Totusi am putut deslusi ca luiIordachi sin Ianachi nu i s'a spus nici odatä decat numaiclucer de arie", adeca de provincie, pe and aceasta, care eraclucer la Bucuresti, a fost intotdeauna aratat cu rangul ski, fleaadaosul de za arei". Din documente l'am putut deci, Cu greu,deosebi de sinonimul sail care traia la aceiasi epoca.

Il intampinam intaia data intr'un document din 1803, Mai28, la rangul de biv treti Logoat, adica fost al treilea logofat.inteo judecata cu manastirea Sfantului Spiridon Gel Nou din

www.dacoromanica.ro

49

Bucuresti pentru o tiganca Rada, luata i inapoiata i ramascl-aixA definitiv in stapanirea lui Mavrodin.

In 1806 ii aflarn clucer, judecindu-se cu curl-1114i sai, fratiiHalepliu, Dumitrachi, Constantin i altii" pentru lipsa de zestrece are sa ja de la ei. Intre clansii se iscäleste un zapis de in-voialä, prin care curnnatii Ii dau o pravälie de sapunarie cu careIordachi Mavrodin. se declara multumit. Din cuprinsul acestuiact, &Elam câteva lucruri interesante:

- ca Clucerul Iordachi Mavrodin s'a casatorit in primiiani ai veacului al XIX-lea cu fata negustorului bucurestean StateHalepliu, cäpatand dela soacra-sa o zestre destul de frumoasa,care totusi nii dupa moartea ambilor Halepliu nu era incadeplin numärata. Din zestrea fagacluita ii lipseau in 1806 lui Ma-vrodin urmatoarele: un Inc la schit" care se stapänea de Mitro-polie in sila; o prävälie. linga casa Halepliului in mahalaua Cai-matei, pentru care se mai judecau cu Slugerul Maimaroglit; unsuflet de tigan; o sutá de taleri; doulzeci de stupi de albini; saselinguri si 22 de cutite de argint. Fratii Halepliu, care se pare ca..erau oameni de treaba, s'au invoit dupa moartea pärintilor, casora i cumnatul ior sa implineasca lipsa zestrei, iscalind cu-totii la 23 Aprilie 1806 un zapis prin care se invoiesc a da iui.Mavrodin in schmbul tuturor lucrurilor aratate mai sus präv A-lia de sapunärie din portita cea de uluce, ce cade aläturea cupraväliile dumnealui, de la care se ja chirie talen i 100 si cinci ocade sapun pe an". In schimb Clucerul Iordachi se invoia sä ledta cumnatilor o mana de ajutor la judecata ce aveau cu Mai-maroglu pentru locul de la Caimata.

Lucrurile au mers asa pana cei doi frati Halepliu care laiscälirea zapisului din 1806 erau inca minori (majoratul se a.-pata pe atunci la 25 de ani) atinsera varsta legiuitä. Atunci, in1810, unul din ei Dumitrachie, se ridica cu judecatä impotrivacurnnatului sau, spunand ca acesta fiindu-i epitrop (tutore) intimpul minoritätii sale, l'a jafuit cu o tigancä, Gherghina, pecare i-ar fi luat-o in sil, dandu-i in schimb alta tiganca proasta

stearpa, cä l'ar mai fi pagubit la inchirierea unei pravalii a sape care ar fi putut lua 1400 de talen, pe cänd Mavrodin i-ainchiriat-o unui Dumitru Rachierul de care avea interes" numaipe pretul de 117G de talen i in fine cä a luat cu sila o pravaliede sapuharie pe care o stapäneste si care nu se afla trecutä infoaia lui de zestre.

www.dacoromanica.ro

50

La aceste Clucerul Mavrodin raspunde ca 1) pe tigancaGherghina a luat-o cu invoirea pâratului, care chiar dup. ma-joratul sau o recunoaste bine data in schimbul altei tiganci, in-tärind schimbul printr'o scrisoare pe c,are o arata Clucerul ju-decatorilor; 2) ca el n'a fost nidodata epitropul jäluitorului Du-mitrachi, ci numai cä la inchirierea pravaliei sale de catre acelDumitru Rachierul, cu care n'avea nici un fel de interes, l'aurugat cumnatii lui, fratii jäluitorului, sä fie si el de fata si sa.is.caleasca actul pe care ei, fratii, Il incheiau in numele minoruluiDumitrachi. Totusi, adaoga Mavrodin, daca jaluitorul a avutvreo pagubl din inchirierea pravaliei, sa dovedeasca paguba,fiinda a iscalit actul alaturi de cumnatii lui, o va implini,si 3) ca sapunäria o are pentru implinirea lipsei de zestre prin-tr'un. zapis cu data de 23 Aprilie 1806, iscalit de toti fratii Ha-lepliu, inclusiv jäluitorul Dumitrachi.

Ce a fost frumos in procesul acesta, e faptul ca in sprijinulpáratului (Mavrodin) au sarit toti cumnatii, in frunte cu Gheor-ghe, cel mai mare din Haleplii (erau .cinci frati, din care cunoas-tem numele lui Gheorghe, Constantin si Dumitrachi) spunândcA jaluitorul lor frate n'a fost napästuit, i toata para aceastaeste numai pentru acea tiganca, pe care stiu toti fratii cá jalui-torul a dat-o cumnatului lor, luand in schimb pe numita Ancatiganca, i ca aceste pricini ce le face fratele lor Dumitrachi suntdin indemnarea unora si altora mi din afar:4".

Judecata hotar4te ca: Drept aceia, gäsim cu cale ca pa-ratul Clucer intru toate sA fie in pace de catre jaluitorul, iar ho-tärirea cea desavarsita rarna'ne a se face de catre slavitul Divan".1810, Februar 24.

Clucerul Iordachi nu pare a mai fi fost suparat de atunciCu judecati, sau cel putin noi n'am mai gasti nici un act cuprivire la el. La leat 1822, Decembrie 20, inteo Miercuri, damde urmele unuia din fiii säi, Constantin,'inteo arhondologie ma-nuscrisa, in care sta insemnat la data de mai sus: Costandin sinClucer Iordachi Mavrodin".

In afara de Constantin, Clucerul Iordachi a mai avut unfiu, Zaharia, pe care-1 gdsim insemnat in catagrafia rapozatuluiprim Episcop al Buzaului Costandi" din anul 1827 si inca.-alti 4 copii, pe Dumitru, Nicolae, Maria si Fotinia.

Despre fetele lui vom vorbi indataSa aratm intai aici, cá dei Clucerul Iordachi era ,incuscrit

www.dacoromanica.ro

51

cu negustorii Halepliu din Buctuesti si avea si un var primarnegustor la Braila, el tinea totusi mult la boieria lui, cerand la"batranete un certificat de la Vocla Ghica Bibescu doveditor ae boier de neam". Actul acesta a rAmas in original in familie...si suna astfel

Noi, Gheorghe Dimitrie Bibescu, cu mila lui DumnezeuDomn stapanitor a toad Tara Romineasca.

Gheorghe Gheorghe Mavrodin din mahalaua Prund, orasulBucuresti, Judetul Ilfov, atk din acturile ce au infatisat la Co-misia de catagrafie a periodului al treilea, cat si din condicele-vistieriei din anul 1828 si 1831, dovedindu-si adevarata insu-sire de boier de neam, s'au trecut numele lui in condica statu-lui inchipuita dupä art. 80 din Regulamentul organic.

Tot inteo vreme i s'a dat la n4na si aceasta diploma, in-credintata cu pecetea si subscrierea Domniei Noastre, spre a-islugi drept aceiasi dovadä si a. se bucuraa si pe viitor de pri-vilegiul de boer de neam.

(ss) Gheorghe Dimitrie Bibescu

No. 5395 Luna Iunie, Anul 1847".

Parerea noastra este ca diploma aceasta constitue o pre-zumptie mai mult in favoarea ipotezei cá aceasta ramura a Ma-vrodinestilor este venitä din Moldova, caci numai astfel se poateintelege stäruinta Clucerului Iordachi de a cere o batalama lainAna' prin care säli dovedeasca boieria de neam", pe anddaca ar fi fost muntean, el n'ar fi avut nevoie de o atare di-ploma, boierii din tara cuonscandu-se intre ei si nefiindu-le dede folos batalamalele celor dintr'o clasa cu ei. Dar e probabilea Mavrodinestii din Teleorman le-or fi contestat negustorilordin Bucuresti boieria lor" si atunci conu Iordachi a fost saitsa-si prezinte actele" lui Voda spre a fi cunoscut de om cusange albastru in vine si el.

Descendenta lui Gh. Mavrodin Clucerul este insemnata lafinele volumului in tabela genealogica No. 2.

b) Anghela.chi Mavrodin, paharnic.Despre acest frate al Clucerului Iordachi, nu stim deck cA

a fost insurat cu o Niculescu-Dorobanti si cA a avut cinci copii,§i nume doi bäeti, Dumitru si Constantin (cu descendenti inviata) si trei fete (maritate Nedelcovici, Giurgea si Christescu).Ei se pot urmäri in spita genealogica din anexe.

www.dacoromanica.ro

52

c) Constantin Mavrodin, negustor din Braila.Acest Constantin, zic descendentii lui, ar fi fost var pri-

mar cu clucerul Iordachi i cu Anghelachi, fiul unui Constantinsi el, care ar fi fost frate cu Ghiorghe, tatal Clucerului Iordachi.

Era negustor la Braila, insurat cu Vasilichia Triandafil, cucare a avut cinci baiet si o fata. Baietii, toti cu nume grecesti,Pericle, Aristide, Nicolae i Anastasie, au murit fineri i ne-insurati. Singur Ion, sau Conu Iancu cum i se zicea, si caretraieste *Ma' la varsta de 84 de ani, la Bucuresti pe StradaBoteanu Nr. 5, singur el a fost insurat cu Eugenia Nestor, cu careare un fiu, pe Domnul Alexandru Mavrodin, profesor de chi-mie la Universitatea din- Bucuresti. Fata lui Constantin Ma-vrodin a fost Caliope, maritata cu Alexandru Cociasu, mamaColonelului Vasile Cociasu.

ir *

Ramura acestor Mavrodinesti, fratii Iordachi i Anghelachivarul lor Constantin, ramane totusi misterioasa. Documente

pentru a ne arata legatura lor cu Mavrodinesfii munteni (dupacum pretind unii) sau cu cei moldoveni (dui:4 cum s'ar pareprin faptul ca-si spun veri intre ei, ceiace de altf el nu inseamnanimic), nu exista, nici in famibile lor, nici in arhivele cercetatede mine. Si cum pe de altä parte acel Constantin, negustor laBraila, avea copii pe care-i botezase cu nume care aminteaugloria Elladei: Pericle, Aristide, Anastasie i Caliope, s'ar preaputea deci ca el sa fi venit mai proaspat in tara, prin secolul alXIX-lea, din Grecia.

7. Tufecgibap Mavrodin.CAnd te infunzi mai mult in razletele hartoage mavrodi-

nesti, mergi din surpriza in surpriza. IAA a la sfarsitul veaculuial XVIII-lea dam de un tufecgibasa Mavrodin, care n'are inve-derat nimic de a face cu nici unul din ceilalti Mavrodini aiOrb. Vre-un grec nou venit la Bucuresti, sub vre-un domnfanariot, foarte probabil sub Nicolae Mavrogheni. Inainte de17'90, era tufecgibasa, adeca sel al gärzii domnesti si el ramanetoad viata cu denumirea aceasta ds biv fost tufecgibasa.Intre 1790 si 1791 joaca un rol important in timpul razboiuluiruso-turco-austriac. Fostul sef al gärzii dotrulesti, al lui Ma-vrogheni probabil, nu-si urmeaza Voevodul pe campul de luptA,ci ramâne la Bucuresti, unde gAseste armata germana a Prin-

www.dacoromanica.ro

53

tului de Coburg, care a cucerit capitaTa la 28 Octombrie 1789..Mavrodin, prin stäruinta Polcovnicului Nicolae Cantacuzino,intri in slujba ostiseascä chezariceasci" ficindu-1 nemtii Maiorpeste sase aipitani sub ascultarea sa". El este orinduit in stri-juirea plasei Mirginenii de bald in tinutul Giurgiovului (Vlasca)

In aceasti slujbà fiind, i se intimplä si fie nevoit sA arestezeoamenii pe care-i poruncea noua stäpinire sA i le trimitä sub.strajä la Bucuresti.

In primävara 1790 primi astfel ordin de la seful säu Polcov-nicul Cantacuzino sä prindi i si-1 aducä legat pe un anumeOprea Ilea, pe care-1 cerea Comandirul Bucurestilor fiindcibinuia de spionaj in favoarea Turcilor.

Acest Oprea Ilea era un ardelean din satul Silistea del'ingä Sibiu, insurat, cu copii, Juana lui cu oile, venind iarnaIn tarä, iar peste vari sa inturna la Ardeal, dar sunt cam la 6sau 7 ani, nu s'a mai dus la casa lui". Cind izbucnise räzboiul,el locuia la Coieni ot Sud Vlasca si de teama räzmeritei aintrat intr'un ostrov de al Dunärei ce se chiamä Gostinulcare este dindosul Cetätii Ciurgiovului, sizind acolo paracearmia chezariceascä a intrat in tarä i cugetind sA ias'a" din zisul.ostrov, mai intai a venit aici la Bucuresti luat pasaport.

Fiind supus austriac, deoarece era ardelean, el ceru pa-saport imperial, spunand a e insircinat de toti locuitorii os-trovului sä-i scoati de acolo si aducä in farà. (OstrovulGiurgiului era in raiaua turceascä, ocupati acum vremelnicea de Austriaci). Dar ce vor fi binuit Nemtii nu se stie, cäcidupi ce i se dete pasaportul cerut, ei portmciri lui 'Cantacu-zino sä-1 punä sub urmirire, s5.-1 prindi i si Il aduci legat laBucuresti.

Polcovnicul transmise ordinul maiorului i maiorul cäpi-tanilor säi. Unul dn ei, Zaharia, puse mâna pe Opreaaduse lui Mavrodin, impreuni cu 38 de oi si 20 miei. M.avrodina umflat pe ardelean impreuni cu oile adus la polcov-nicul Nicolae Cantacuzino, care la rindul lui l'a trimis maiimpArAteasa zile trei i la puscirie luni trei i la ocne lunisapte, apoi iar la Bucuresti la puscirie, micar capita slo-bozenie". Oprea n'a scipat de bucluc cleat dui:4 plecarea Nem-tilor din taxi. Dar cum se vizu liber, frase pe Mavrodin injudecati in fata Divanului Domnesc pentru ale ce a pätimit

pentru cele ce a cheltuit cu plata avaeturilor pe la zapcii

www.dacoromanica.ro

54

arinasel", mai zicand ca-i furase Biv-Tufecgibasa Mavrodin260 de galbeni imparätesti ce spunea ca-i avea legati la gatu/.a trei oi".

Mavrodin se apara zicand ca i-a venit tidula cu porunclca negresit sa-1 puje pe Oprea in mina i atunci l'au fost prinsacel Zaharia Capitanul si aducandu-1 la sine ca la un zapciu,l'a adus si el la zapciul säu, adeca la Polcovnicul Nicolae Can-tacuzino... i dupa ce l'au facut teslima, alt mai mult nu s'auamestecat i pentru oi zise ca iar cu porunca Polcovnicului Can-tacuzino au mers acel Zaharia si alegind oile Oprii din oilealtora, le-a adus, dar polcovnicul ce le va fi facut, stiintd nuare". Totusi Mavrodin nu tagadueste ea din cei 20 de miei(despre 260 de galbeni legati la gatul oilor nu stie nimic) aluat doi pentru mancarea luí si a neferilor, cu stiinta Polcovni-cului Cantacuzino si este bucuros sa-i si pläteasca".

judecata, dupa ce a ascutat si martori, scoate pe Mavrodinde sub urmärire. silindu-1 numai sA plateasca cei doi miei pecare-i mancase impreunä cu neferii lui. Trimite apoi cartea spreintärirea Domnului. care la 23 Februarie 1792 da urmätoareahotäraire:

Io Mihai C. Sutu Voevod i gospod zemlie Vlascoi.., :lincercetarea ce am facut pricinei acestia... aflandu-se de fatadumnealuí agentuI curtii austriace, Sinior Marchelius, am gasitpara Oprii Ilea desarta, atat pentru inchisorile i osanda ce aupätimit, cá n'au fost din pricina lui Mavrodin ci dupd insesifaptele si urmdrile lui in care s'a prins §i s'au dovedit, cu po-runca comandirului ostilor nemtesti s'au trimis la ocnä, precumvazui Domnia Mea si in condica puscariei insemnat, dupä alecärui fapte avea dreptate obläcluirea ostilor. nemte#i sä-1 pe-depseasci pänd la moarte. $i pentruacei galbeni s'a cunoscut iarpâra mincinoasa si este numai scornitura... si atat de dumnealorboierii pamantuluí, cat si de dumnealui Sinior Marchelius, s'aaflat cä omul aceqa este turburätor i neastamparat, purureanelipsit din Divanuri cu acest f el de davale. Deci am dat Dom-nia Mea jui Mavrodin tufecgibasa Domneasca noasträ intarire,

ca sa aiba bunä. pace".Multe lucruri nu mai stiu despre acest Mavrodin, fost sef

al garzii domnesti i efemer maior in armata austriaca. Dupaplecarea Nemtilor din tara si suirea in scaun a lui ConstantinVocIA Sutu, el intra in slujba boierului Manolachi Brancoveanu,

www.dacoromanica.ro

55

strinepotul lui Constantin Voclà. In 1797, Februarie 25, in-tAmpinAm la Cemeti, iscaind un zapis de schimb al patronuluisdu §i in numele lui pentru o tigaucä, in locul careia ja un ti-gan dela jupAnul Nasta.se

Legaturile patronale intre Mavrodin i Brancoveanu semostenesc si in generatia a doua, cand aflAm pe fiul TufeccibaseiMavrodin in slujba fiului lui Manolachi Brâncoveanu. O insem-nare in condica de firmanuri, hrisoav etc., a lui Ion VocIA Ca-radja, ne arata :

Liti Mavrodin, sin proin tufeccibasa, carele fiindcà se Aàslujind de multä vreme casei dumisale cinstit i credincios bo-ierul Domniei Mele Grigore BrAncoveanu vel vistier, dupä ru-Ociunea ce au Lad Dumnesa Domniei Mele pentru dânsul,printeaceastà domneasdi a noasträ carte Il ieram de rindul dAj-diilor visteriei... etc". 1813, April 20.

Si tot inteacelas an 1813, la 21 Mai Maria sotia lui Ma-vrodin ce a fost tufeccibasa din Bucuresti, aflandu-se intru proastä.stare si säräcie"\este scutità i ea de dAjdi.

8) Alti Mavrodine§ti rAzleti.Din Mavrodinestii munteni pe care nu-i putem lega de nici

unul din cei despre care am vorbit mai sus, mai putem insetnnape urmItorii:

Neamul Mavrodinilor din Confeti, originan i din Tele-orinan i Arges, din care träeste azi Doctotrul Dan Mavrodindin Bucuresti, fiul lui Paul si al Victoriei (träieste si ea), nepotal lui Mihai si al Ecaterinei. Neamul Mavrodinilor Contestipare a fi fost in vremuri un neam insemnat, cu bogatii multe siboierii mari si e foarte probabil, avAnd in vedere cA era din Te-leorman i Arges, sä fi fost deaproape inrudit cu neamul Slu-gerului Constantin (1755), a fiului ski Andrei si a nepotuluistolnicul, proprietarii mosiei La Mavrodin" despre care mai susam vorbit. Nici documente, nici alte stiri despre ei, nu ne-auvenit la cunostinti.

In 1790, tot pe vremea tizboiului ce a purtat Mavroghenicu Turcii impotriva Nemtilor i Rusilor, mai aflAm pe un Ma-vrodin osindit la sant pe zece ani", de Nemti fireste. El nepu-find fi fostul Tufeccibasa, care intrase in voia veghiatà a Austri-acilor, nu-1 putem identifica.

In 1796 trAia in tat% un negustor Pantazi Mavrodin, su-dit K. K.", adecl supus austriac. Nici pe el nu-1 putem identifica.

www.dacoromanica.ro

-- 56

d) Cam tot pe atunci si pe la inceputul veacului urmator,trAiau in Craiova cativa Mavrodinesti, din care cunoastem nu-mele negustorului chir Dumitrachi Mavrodi, insurat cu Elisabeta

inrudit cu alt negustor tot de acolo ce-i zicea Pantelimon IonPreda. Acest Dumitrachi Mavrodi, fara n, avea cu sotia sa Elisa-beta un fiu Nicolaita i mai multe fete. Pentru daraveri de alesale negustoresti, dar mai ales pentru cauta sanatatea, elpleaca cu toatä familia sa in Ardeal, unde l'a ajuns moartea prinultimii ani inainte de Eterie. Sofia i copiii räman muritori defoame in Orà sträina i ne-a ramas de la vaduva lui, ElisabetaMavrodi o scrisoare din 22 Ianuarie 1819 din 'Cluj prin carecere sa se stäruie la loripile#i in Rgninic i la Mavrodii in Cra-iova sä n'a lase, särmana sa piei in locul äst strain si sa maajute sä-mi iau negustoria jara inapoi cu feciorul meu Nicolita"...Vorbeste in scrisoarea aceia si de betesugul de atati amari deani" al sotului ei, cheltuind o avere pe doftori i contiliumuri?";

spraveste: Sunt tari de ininaàä, cä nici räspuns nu ne-au

Dar daca Ioripalestii din Rämnic i Mavrodii din Craiovaau fost oameni tari de inimä, in schimb ruda mortului chir Du-mitrachi, acel Pantelimon Ion Preda ce s'au chemat i BalutäIon din Craiova" a fost un om bun, care la moartea lui lasä prindiata suma de 750 lei la cinci nepoate ale räpozatului Dumi-trachi Mavrodi, care nepoate se Ala la Sibiu si la Clusi (Cluj).

www.dacoromanica.ro

III

MAIMODINESTII DIN MOLDOVIL

www.dacoromanica.ro

Neamurile mavrodinesti din /s4oldova, in gall de unul sin-gur intrat in tail la inceputul veacului al XIX-lea, se inchiagainteun tot mult mai bine definit de cat cele din Tara Románea-sca. Ele sunt, ca cele din Muntenia, de origina greceascä, intrateIn tara in secolul al XVII-lea i cu totul romanizate. Atat deromanizate, incat Paharnicul Sion in Arhondologia Moldovei,care n'are destule cuvinte de hula pentru toti Grecii, le credebastinase, insemnand in dreptul lor drept moldoveni".

Inainte de a pä'§i la studiul acestor ramuri mavrodinesti sibiografille membrilor ei, se cuvine sá &Mani in cateva cuvintecare a fost amestecul Grecilor in trebile moldovenesti inteacelinceput de veac, care a marcat o epocA din cele mai insemnateIn istoria neamului nostru. Cand se va scrie o istorie sintetica aRomânilor, atunci i chestiunea aceasta va trebui tratata dupaimportanta pe care a avut'o si pe care singur Xenopol a stiuts'o inteleaga si s'o trateze cum trebue.

Am arb."tat mai sus cá planul conceput de Mihai Cantacu-zino 5aitanogiu de a cuceri" tdrile dunärene pentru a puteaajunge la cucerirea Bizantului", a pätruns ataxic in sufletufGrecilor, care l'au adoptat si au urmärit infaptuirea lui cu rab-dare si perseverenta o räbdare si o perseverenta care a tinutpeste 250 de ani, pana ce intamplarile au facut sä se präbuseasca,cu infaptuirea totusi a independentii Greciei.

In filtrarea elementului grecesc inteacel daco-roman, devenitromanesc, a card inceput dateaza de la sfarsitul veacului al XVI-lea si se accentuiaza la inceputul celui de al XVII-lea, vädestetendinta, uneori inconstienta, de realizare a planului cantacuzi-nesc.. Din ce in ce mai mult, decenii cu decenii, i aproape ancu an, veneau Grecii constarxtinopolitani sa-si caute rosturile lanoi. Amestecul tot mai mare al Turcilor in treburile noastre, carefaceau ca competitorii de tronuri si ambitiosi boieri sa-si cautemereu de drum la Stambul, unde influenta Grecilor bogati le era

www.dacoromanica.ro

60

de folos, a fomentat legaturile dintre Bizantini i Moldo-Valahi.Cand nu erau chiar incuscriri, apoi erau legaturi banesti care in-frateau pe milogiosii nostri Voevozi din epoca decadentii, cuGrecii constantinopolitani, bogati sau cu influentä la Poarta.Imprumuturile acute acolo pentru a plati bacsisuri nesätiosilorTurci in vederea capatärei unui saunas in tärile transdanubiene,aveau drept urmare aducerea creditorilor in tara, carora li sedadea, cand nu chiar vistieria cu comorile ei, dar in tot cazulmânà libera sä. stoarcä din tara cat mai multi bani, spre a sedespagubi", inzecit sau insutit, de banii imprumutati dincoloRomanilor vanatori de domnie. Grecii acestia, la randul lor,trageau dupa dansii aici pe ciracii lor, de s'au umplut astf el fa-xile de toti magnatii ca si de toate lepädAturile Fanarului.

Nu s'a putut fireste sa nu urmeze o reactiune, ba chiar maimulte, in randurile boierilor bastinasi, lipsiti de bunurile acestepamantesti pe care i le suflau sträinii de Greci, ca i in randurileasupritului popor, pe spinarea cäruia se spärgeau tate oalele.istoria veacului al XVII-lea este istoria luptei dintre RomaniGreci; a veacului al XVIII-lea este istoria izbandei grecesti sia veacului al XIX-lea a triumfatoarei reactiuni romanesti.

In Moldova, Movilestii, Romani neaosi, cam incuscriti siei cu Grecii (Paleologii, etc.), au stiut totusi sä. nu multumeascäpoporul din pricina lor. Dar dupa ei, voevozi ca Radu Mihnea,Alexandru Ilias, Alexandru Coconul, crescuti departe de tará,pe malurile Bosforului, insträinati deci, s'au inconjurat la curteadin Iasi cu o sumedenie de boieri greci, cärora le dädea manaliberä sä stoarca tara panä' la sange. Batiste Veleli, marele vis-tiernic, a fost cel mai strälucit reprezentant al lor. Dupä ani deatotputernicie, in Moldova ca i in Muntenia, si desi incuscritcu cei mai mari boieri ai tärii (tinea in cäsatorie pe fata luiNistor Urechie) el fu totusi rupt in bucati de gloata indarjita aMoldovenilor, care, dupa cum am arätat mai sus, a mäcelaritIn aceiasi zi si pe tovarasii sai Mamugna i Heres (1632).

In vremurile acele mai traia in Moldova un alt grec numitConstantin Asani, despre care se spune ca era coboritor din ves-titul neam al Asanestilor, impäratii romano-bulgari din veaculal XIII-lea, ceiace, daca ar fi adevarat, i-ar da o origina etnicapur romaneasca, macedoneanä. Dar, adevärat sau nu, Asanii,erau acum, dupl 400 de ani, bizantinizati.

Totusi acest Constantin. om de casa de-al lui Alexandru

www.dacoromanica.ro

61

Vodá Ilias, a facut inteo zi o prea frumoasa LOA', care ar do-vedi sau ca era un om foarte de treaba, sau ea' a lucrat dupaindemriul tainetelor sale sufletesti de vrednic macedoniansau amandoul

Zic letopisetii cá boierii nu-1 voiau pe Alexandru Ilias, pecare hotarise Poarta s5.-1 trimita in M.oldova, fiindca omul acestamai fusese ()data in scaun cunosteau ce hire are". Porniradeci multi din ei la Stambul, cu Vornicul Vasile Lupu in frunte,sä ceara vizirului inlaturarea lui. Ajunsi acolo, se intampla cävizirul sa fie omorit de ieniceri, incat boieriis ramasi fara spri-jinul acestui ministru care tinea la Vornicul Lupu, Lira nevoitisa prtmeasca domnia lui Alexandru Voda, carttia Ii i jurara cre-dintaa la Patriarhia Fanarului. Insa, °data intorsi cu totii la Iasi,noul voevod nu putu uita vechia dusmänie a boierilor si hoarisá scape de ei, adunându-i la curte in ziva de Pasti spre a-i ma-celäri pe toti laolaltd, ca pe vremult Lapusneanul pe potrivniciisai. Atunci s'a ridicat acest grec, Constantin Asani, om decasa de-al lui Alexandru Voevod i care-i cunostea toate tainele,instiintând pe bojen sA nu vie la curte, caci pe indemnul luiBatiste Veleli, vor fi toti omoriti.

A urmat atunci räscoala despre care am mai vorbit, cândprostimea s'au unit impreuna, -Mind pe Batiste in bucati

si alungand pe Voclä peste granitä.Pentru frumoasd faptä ce facuse, scapAnd viata atator boieri

din cei mai de frunte ai Valid, Constantin Asani, zis Cilibiulinteleptul, invätatul, capäta increderea Moldovenilor, care prin-sera dragoste de el, privindu-1 cu incetul ca pe unul de al ion.El ramase la noi, cumparand pämant prin partile de jos aletärii; mai ales frate-sau, Iorga Asani, se statornici si el in Mol-dova si din acesti doi frati Asanesti au ramas patru copii, doiai lui Iorga anume Constantin si Manoli Asani, setrar, idoiai lui Constantin,. anume Enachi Cilibiul si Curt

Acesta din urmä, Curt Celebi, zis si Asanachi, om cu o firecu totul deosebita de a tatälui sätt Constantin, a ramas in istorianeamului cu un nume prost, despre care cronicarul munteanStoica Ludescu multe tirite fapte din ale lui a insemnat in filelecartii sale. Dusmanit de boeri si de Voevod, el hotäri sa-si mutedin nou resedinta acolo de unde venise pdrintele sat*. la Constan-tinopol, pentru care cuvânt se si désfäcu de averea ce o avea inMoldova si care era destul de insemnatä. Proprietar al Laturise-

www.dacoromanica.ro

62

nilor din tinutul Tecuci, mosie mostenitä de la frate-seu EnachiCilibiul, mort färá copii, iar in devalmasie cu unchiul ski Iorga

cu fiii acestuia, Manoli setrarul si Constantin Asani, al mo-siilor CiocArlanii si Cucordsii din Tecuci si al Serpenilor dinCovurlui, el avea totusi datorii si personale si din ale mortuluisàu frate Enachi, care trebuiau platite. Se hothi deci, impreuracu ru. dele sale, sa vancla tot ce mai avea in Moldova 5i anumechiar creditorilor fratelui sAu, grecilor Apostol i Nichita dinConstantinopol.

Acesta dintái, Apostol, era feciorul lui Mavrodi, al cdruianu 5tim, al unui Mavrodi din Constantinopol. asifel, pe calede cumpArare de pAnfint pentru niste datorii, se va face ApostolMavrodi proprietar in Moldova, unde-si va muta resedintatraiul si rosturile si unde, impreuna cu frate-ski Dumitrachi, vorfi aniandoi tulpinele unor numeroase ramuri de vlästari Mavro-dinesti, trAitor astäzi IncA in tara Moldovei.

1

APOSTOL MAVRODI, 1.J. IERUL

Vânzarea s'a fäcut la Constantinopol in anul 1650 printeunzapis, in limba greacä probabil, inarit apoi in acelas an de VasileLupu la Suceava, prin Marele Logofät Toderascu, cu un act cupecete in limba slavon'a, care in traducere româneascä sunäastfel:

Io Vasile Voevod, din mila lui Dumnezeu Domn al TäriiMoldovei, iatä au venit inaintea noasträ si inaintea tuturor boie-rilor nostri molctoveni mari i mici, Apostol, feciorul lui Ma-vrodi, i Nechita, cu un zapis de mar- turie fAcut la Tárigrad deNecula Catargiul, fost mare vistiernic si de Ionascu, fost agá,capuchihaia tárii Moldovei si de Iorga Cantacuzino, fost marepostelnic si de Iamandi, fost mare postelnic. 5i de Iorga gra,matic 5i de Dima Rusul si ScArlat i Iani Iatro 5i Condoratsi Parvana i Margärit si Pandazi Gealepi si Necula Pand, fostarnäras in cherväsArie si de multi al ti oameni buni negustori

asa scriind si mArturisind in acel zapis cum au venit inain-tea lor Curt Asanachi, feciorul lui Constantin Asani Celebi,lorga Asani i Manoli si Constantin feciorii lui lorga Asanisi s'au tocMit dinainteA lor cu Apostol Mavrodi i cu Nechita

www.dacoromanica.ro

63

au vändut un sat anume Laturesanii i Ciocarlanii i Cuco-rash ce-s in tinutul Tecuci i satul Serpenii ce-i in tinutul Co-vurlui, cu tot venitul. Caci acele mosii au fost danie si däruite,,lui Enachi, feciorul lui Constantin Asani Celebi, de la Enachipostelnicul. Acestea ei le-au vandut mai sus scrisilor lui ApostolMavrodi si lui Nechita pentru 400 talen i batuti. Si a mai fostdator Enachi, feciorul lui Celebi, lui Apostol i lui Nechita cu104 talen i bätuti, i s'au tocmit ei cu de buna voie tocmeala

au dat i diresurile in mäinile lui Apostol i Nechita ce le-auavut pe cele mai sus scrise moii. Deci Domnia Mea daca amam vazut acest zapis, de a lor bunä voie tocmeala si vänzare,atunci si de la Noi am dat si am intärit lui Apostol Mavrodisi lui Nechita aceste mai sus pomenite sate, anume: Laturi-,,seanii i Ciocarleanii si Cocoräsii, ce-s in tinutul Tecuci,,,si satul Serplanii ce-s in tinutul Covurlui, ca sä le fie lor si dela Noi drept mosii i bastine, cu tot venitul neclintit niciodatä,,in veci. $i nimeni sà nu se amestece inaintea acestei arti aNoasträ. In Suceava in anul 7158 (1650).

$apte ani mai tärziu, in 1657, un alt act, romanesc de dataaceasta, de la Gheorghe Vocla Stefan, imparte mosiile de maisus intre Apostol si Nechita, care le cumparasera in devalmäsiesi care de atunci incoace numai in certuri o duseserä pentru sta-panirea lor. Actul, scris la Iasi, e rupt pe toatà jumätate de sus,din dreapta, dar din cuprinsul randurilor ce au ra'mas, se poatevedea ca Dorrmul hotäräste ca toate cele patru sate mai suspomenite sä fie impärtite drept pe jumatate intre cei doi cum-pärätori.

Pentru aceia de acum inainte sä tie ei amandoi in ce chips'a ales aicea mai sus, iarä sä nu mai aibä a se OH nicidanäoara in veci unul pe altul. acest ispisoc am dat intäri-tura boiarinului nostru lui Apostot Mavrodi userul pre acesteparti ce scrie mai sus, ca sä-i fie lui dreaptä ocina neclintitänice daraoará in veci i alt nime sä nu se amestece.

In sarsit un al treilea act din 1668, privitor humai la mosiaLaturisenii din Tecuci, ne aratä mutatia de proprietate a acestuiparnant din mainile lui Nichita inteale fratelui sau Turco, dela Iurco la fiica-sa Ana, pe care o tinea Apostol Gologan si dela Ana Apostol la fiul lor Nichita Gologan.

Asa dar, cam trei sau patru decenii dupl ce intämpinäm

www.dacoromanica.ro

64

pe primul Mavrodi in Muntenia, pe paharnicul de la Moine5ti,dam de urmele celui dinitai Mavordi din Moldova.

Apostol Mavrodi vine in tara in 1650, fära rang de boierie,dar ca proprietar a patru jumatati de mosii. Sapte ani mait4rziu el e wier, boierie de curte. Se insoara cu fata popii dinCorlomanesti i capita aceastä mosie de zestre, care tarnâneapoi in familie peste 150 de ani. Are cu fata popii trei feciori,din care doi vor fi boieri mari, despre care letopisetii vor aveamereu cuvinte, mar mult de lauda, de spus.

Sunt douà chestiuni care la prima vedere ar cam incurcalucrurile, dar care din citirea atentä a actelor se deslusesc totusiloarte bine. Cea dintai e confuzia ce s'ar putea face intre ApostolUsierul Mavrodi i alt Apostol Usierul, traitor cam in aceiasiani. Dupa cum era obiceiul vremii, boierii, atat in actele publice5i particulare, cat si in cronici adeseori, erau arätati qi numelelor de botez si cu boieria, fail a se indica neamul din care fa-ceau parte. $i astfel gasim si in veacul al XVII-lea pe ApostolUsier sub Barnovsky Vodà si pe Apostol Usier sub VasileLupu si Gheorghe Stefan, despre care usor am putea credeeste unul i acelas, daca in zapisul aratat mai sus n'am fi con-statat ca Apostol Usierul Mavrodi a intrat in tara abia in 1650.adica 21 de ani dupa ultima domnie a lui Miron Barnowsky.Cellalt Apostol Usier, nu era ginerele popii din Corlomanesti,ci al lui Nicoarä Armasul, aflarn cu rang in Arhandologie,din 1620 panä dupa. 1650, parcälab, usier, sluger, pitar, spatar,o intreaga scara a boierii urcate de el in timp de 30 de ani.De altfel si rosturile sale gospodäresti erau in altä parte a Mol-dovei, prin Iasi, Roman si Carligatura, in Glodenii si ScheiiGanestilor. Apostol era un nume de botez (trecut abia la fiiilui Apostol Mavrodi ca nume de familie), care se intalnia indeosebi in veacul al XVII-lea foarte des, dar si inainte, asade pilda: Apostol vames 1554, Apostol ceasnic 1605, Apostolvornic (Rusu?) 1658, Apostol sluger i jitnicer 1650 (fiul luiApostol usierul si a fetei armasului Nicoarä) si insfarsit PiwalApostol, polcovnic (1659), al carui fiu Daniil Apostol (numeledevenise partimonial) a fost un vestit fIatman al Ucrainii, acarui spitä se urmäre#e inca in trei generatii: Paval i Petre,fiii Hatmanului Daniil Apostol, Dumitru fiul lui Paval 5i

Mihai fiul lui Dumitru.

www.dacoromanica.ro

1111011"7""""-

Aiti spiti a neamului Mavrodin f;lin I 82

www.dacoromanica.ro

65

A doua chestiune, deosebit de interesantä, este evolutiuneape care o urna pe atunci un nume patrimonial pana se fixa de-finitiv. .Cdpiii luau deseori numele parintelui lor, pe care-1 adau-gau la propriul lor nume, ca i astazi inca. Gavril Costaki erafiul lui Costachi Buioreanu, fiii sai se numeau Gavrilesti sifiii Gavrilestilor ba Bujoreni, iba Gavrilesti, ba Costachesti, panaabia prin 1750 cand s'a statornicit numele de Kostaki.

lde de aceste sunt cat lumea, pe care nu le voi mai insira.Astfel s'a intamplat i cu Apostol Usierul, fiul lui Mavordi dinConstantinopol. Fiji säi Mitre si Gheorghita n'au mai purtatnumele de Mavrodi, ci pe acel de Apostol. Mitre n'a avut copii,dar Gheorghita a avut doi feciori, din care unul, Neculai Apos-tol, a urmat sa-si zica Apostol, el si tdti descendentii lui, iaraltul si-a zis Negrea", care nu este deck o traducere roma-neasca a numelui grecesc Mavrodi". Din acest Negrea ApostolMavrodi s'a tras apoi neamul boierilor moldoveni" al Negres-tilor, care a dat in veactd al XIX-lea pe marele patriot romanCostachi Negri.

Dar mai mult, pe cand coboritorii Usierului Apostol Ma-vrodi se leapada toti de numele lor patrimonial. devenind Anos-toli sau Negresti (afara poate de fiii lui Teoader Apostol, un altreilea frate de-al lui Mitre si Gheorghitä, care si-au reluat nu-mele de Mavrodi, dupa cum mai jos vom vedea), in schimbcoboritorii Ve! Vistierului Dumitrascu Mavrodi, fratele luiApostol Usierul, auVmas din tatä in fiu pana azi cu numele lorneschimba. t, deck doar romanizat din Mavrodi in Mavrodin. Inchestiuni genealogice apucaturile aceste incurca foarte mult lu-crurile i ingreuneaza cercetkile, de nu le poti deck cu greudescurca; deck fie prin urmärirea proprietatilor mostenite, fiepriLl vre-un act sau proces deslusitor in care se arata uneoridin intamplare al cui fiu, nepot sau stränepot este cutare saucutare hoier.

Haosul care stäpanea spiritele pe atunci cu privire la numeleboierilor se vadeste in cronici mai deslusit deck in actele parti-culare. care erau mai precise cu privire la numele persoanelorpentru care aveau tot interesul sa fie bine identificate. Astfel depilda nu exista nici un act in care fiii lui Apostol Mavrodi safie altfel numiti deck Mitre Apostol, ve! vornic, i GheorghitàApostol, vel vistiemic, pe cánd cronicele lui Costin si Neculceil aflAm pe vistiernicul Gheorghita numit cand Gheorghit4 Apos-

www.dacoromanica.ro

66

tol cAnd Gheorghitä sau Gheorghe Mitre, confundând astfel nu-mele lui cu numele de botez al fratelui &j'u, cäci, in cazul defatà cel putin, Mitre nu a constituit nicicand un nume patrimo-nial, pentru a-i putea spune lui Gheorghe A,postol Mavrodi,Gheorghe Mitre. Era o confuzie a boierilor Costin i Neculce,care incurcau numele fratilor intre ei, din simplu motiv cänumele patrimonial nu era inca definitiv stabilit, dei amändoicunosteau personal si bine pe fiii Usierului Apostol Mavrodi.Din cauza acestei confuzii, defunctul Gh. GhibAnescu a fäcut ointreagä expunere genealogia a unui neam Mitre care n'a existatniciodatä.

,Sä ne intoarcem la Apostol Mavrodi usierul, cel care maitarziu, cand vor vorbi stränepotii lui moldoveni" de el, vor ziceintotdeauna Apostol, fiul lui Mavrodi grecul". Recapitulând,vom spune deci cä tot ce stim despre el, este cá.', mai irrtal, elera, in Contsantinopolul lui, un om bogat care imprumuta banica dobänzi si care fäcea pe debitorii lui sä-si zgogeascA mosiilein schimbul sumelor primite, ca astfel dând 104 talen i bätutilui Enachi Asani Cilibiul din Moldova. care muri färä a-i plätidatoria, el se despägubi de la fratele acestuia, Curt Asanachi,de la rudele lui Iorga, Enachi si Constantin, luänd in schimbulacestei datorii mosiile Lätursanii, Cioarlanii si Cucorasii dinTecuci i erpenii din Covurlui, pentru care mai dete de ladänsul 200 talen i (si 200 Nichita), mosiile pretuind impreunämult mai mult decat banii ce-i avea de luat.

Proprietar acum in Moldova, in 1650, el parAsi Tarigradulvenind sA se stabileascA in tarä, unde se insurä cu fata popii dinCorlomänesti, cäpätänd de la Vasile Lupu, sau de la fiul sauStefAnità, si rangul de usier in Arhondologia Moldovei. Fete separe cä nu a avut. Cunoastem numai pe cei doi feciori ai sAi,Mitre si Gheorghitä, despre cari vom vorbi mai jos, pe ränd.

2

MITRE APOSTOL, VEL VORNIC

Era fiul mai mire al lui Apostol Mavrodi usierul si al feteipopii din Corlomänesti. Mosia aceasta Corlomänestii a mameisale a rämas in mostenirea lui, si de la dânsul, prin fiica-sa Ca-sandra, va trece apoi la nepotii si stränepotii lui pänä dupá 1820.

www.dacoromanica.ro

67

Mitre Apostol a urcat scarile cinurilor boieresti Cu o repe-ziciune uimitoare. Il aflarn inainte de 1682 capitan de margina,de oarece la acea data un document ni-1 infatiseaza ca fost marecApitan". Doi ani mai arziu, la 1684, e stolnic. In 1688 el isa-le§te inteun act Mitre Apostol", arata rangul de hoie-rie. La 1693 e mare vonric de Tara de Sus, una din cele mai mariobierii i la acea data e musafir" la curtea din Ia§i la nunta luiConstantin Vocia Duca. Sub voevodul acesta care cu 10-15 aniin urma Il facuse capitan de margina, Mitre Apostol i§i pastreazavomicia cea mare, pe care si-a pierde sub Antioch Cantemir, candIl gasim in 1697 ca fost vel vornic gornizemli". Kpoi e din noumare vornic in 1698, 1699, 1700 i 1701 §i numai fost mare vornicdela 1703-09, anul mortii sale. E de remarcat deci ca, dei romani-zat. fiul lui Apostol Mavrodi grecul e boierit §i-§i pastreaza func-tiile numai sub voevozii greci Dumitrascu Cantacuzino i Const.tin Duca, pe cand sub Constantin Cantemir, Antioh Cantemir i

Mihai Racovita el este regulat inlaturat i inlociut cu boieri(Lupu Bogdan, Niculai Costin, etc....). CAnd Niculaie Ma-

vrocordat îi capätà intaia data domnia in 1709, inconjurandu-sesi el de boieri in majoritate greci, Il oranduie§te, inca in Cons-tantinopol fiind, mare vornic de Tara de los, dar grämaticul Ena-chi sosind la Iasi cu vestea aceasta _nu l'a mai aflat viu"

Ca acest Mitre Apostol a fost frate cu Gheorghita Apostol,feciori amandoi de-ai lui Apostol Usierul, fiul lui Mavrodi gre-cul, ne este invederat de o sumedenie (le documente, printre cari1) genealogia lui Beldiman din 1775, despre care va fi vorba maijos, 2) arborele genealogic al farniliilor Mavrodin si Negri din1832, pe care arasi vom inatisa-o mai la vale, 3) Cartea lui Du-mitru Cantemir despre viata tatalui sätt, si 4) chiar de documentecontimporane, ca de Oda actul din 1699 aflator la Academia Ro-mana (Mss. X. 54) in care printre martori iscaleste Gheorghitàsärdar brat Mitru" (frate cu Mitre).

El insusi nu iscalea niciodata altfel cleat Mitre Apostol,dupa cum se vede din toate documentele de la Academia Ro-mana, din fisele Tanoviceanu. din Uricarul lui Codrescu (III,274), din N. Iorga (Studii si Documente VI. 37) din Antona-vici (Documente barladene III. 182). etc. In acest din urmaizvor gasim iscälitura lui intreaga Mitre Apostol vel vornicvisnii zemli" pusä alätur de ceilalti boieri din Divan pe un actdin 11 Iulie 1695 pentru satul Radanesfii din Tutova, ce a fost

www.dacoromanica.ro

68

dat de Dabija Vocla manastirei Barnova, iar dupa moartea voe-vodului, cu invoirea Dafinei Doamnei, vandut de egumen, carea cumparat in schimb dughene la Iasi".

Asa dar e de banuit a Mitre si Gheorghita Apostol fiipdfrati, fiii lui Apostol Mavrodi usierul, ei si-au insusit numele debotez al tatalui lor Apostol" drept nume patrimonial i ca, prinurmare, cum nici se poate altf el, numele de Gheorghe i de Mi-tre erau numele lor de botez. Mitre trebuie s5. fi insemnat Du-mitru. Si de aceia nu s, poate intelege dece cand in toate actelefiul mai mare al lui Aposiol Mavrodi este numit Mitre (Dumi-tru) Apostol, dece cronicarii timpului dadeau acest nume de.Mitre §i fratelui sdu Gheorghità, ba chiar Ion Neculcea numestesi pe unchiul acestora, pe fratele tatalui lor, vestitul mare vistierDumitrachi Mavrodi, dar constant il numeste Dumitra,Fcu Mi-trea. Confuzia aceasta a unui nume de botez ce apartinea unuiadin membrii familiei cu un nume patrimonial pe care aveau con-temporanii tendinta sa-1 intincla la toti membrii familiei Ma-vrodi, este inexplicabila si va trebui sa renuntam la tälmäcirea ei.

Mitre Apostol tinea In casatorie pe fata unui boier mare. peAnita, fiica Paharnicului Dumitrascu Nacul, viitor vistiernic, vä-cluva lui Enachi Tifescu (Dabija).

Vom arata aici, caci nu e locul a face istoricul familiei Nacu,vom ardta numai ca Dumitrascu,, fiul Nacului Usierul, aveafrati p'e Toader, pe Ionascu si pe Maricuta Volcinski. InsuratCu Paraschiva Braiescu, Dumitrascu Nacu a avut patru copiicunoscuti notta, pe Savin Nacu medelnicer, pe Maria Milescu,pe Anita Apostol si inca o fata märitatà cu Toader Stroici,postelnic.

Rosturile acestor Naculesti erau prin Dorohoi, la Pomarla,din care o parte a mosiei a fost data zestre Anitei. Un act din1720 ne arata greutatile in care traiau uneori jupanesele acesteade boieri mari dupa ce vacluveau. La moartea barbatilor lor ave-rile se imparteau intre copii si multe din aceste vaduve rarna-neau sa-si duca apoi traiul in lipsuri si sAracie.

Adeca eu Anita Vorniceasa a lui Mitre ce a fost vornicmare, fata paharnicului Dumitrascu, scriu i marturisesc cu acestzapis al meu pentru jumatate de sat de Pomarla, ce mi-a fostdat zestre de la parinti $i neavând cuconi eu am fost dat danieaceasta mosie nepotului meu lui Ion Neniul spalarul. Mai peurmä, ajungandu-ma greul si nevoia si timplându-se de a fost

www.dacoromanica.ro

69.

foamete mare in toatä tara, cazand la grea datorie la Turdsi neavand ce face, am cdzut cu multa rugaminte la dumnealuiDumitru Macri vel ban, fiindu-mi dumnealui i var primar siam vandut aceastä mosie a mea cu,, tot venitul, acea jumatate desat de Pormirla, drept 200 lei, bani gata... si la greul meu i lanevoia mea, altii nu s'au aflat sa o cumpere... i pentru maimare credinta, mi-am pus si numele mai jos pe acest adevaratal meu zapis ce am dat dumnealui... Veleat 7228 (1720) Iunie 14.Anita vorniceasa a raposatului Mitre vel vornic.

Fireste ca varul Dumitrachi Macri, inainte de a-i numäracei 200 de lei bani gata", îi cere sa dovedeasca in fata Diva-nului : 1) ca are mosia zestre dela pärinti; 2) cd el fiind vdrprimar cu ea, are protimisis la cumpararea mosiei si 3) ca, deidaduse mosia ei danie nepotului Ion Neniul, din cauza foameteidania a fost stricatd (actul de donatie fiind o liberalitate, sepoate anula).

Anita Mitre Apostol, dupa cum singurd märturiseste in ::a-pisul ei din 1720, n'a avut copii, dupä cum n'avusese nici cuEnachi Tifescu, a cärui de a doua sotie fusese). Insa din alteacte se constata cá sotul ei Vornicul Mitre a avut o fata Casandra,care a mostenit de la fatal ei mosia bunicai, Corlomänestii. Fataaceasta nu poate sa fi fost un copil infiat, fiindca in cazul acesta,Anita neavand copii, ar fi infiat-o si ea aläturi de sotul ei, cacin'ar fi avut nici un sens cA fiind arnandoi sterpi, Mitre Apostolsa infieze un copil strain, iar sotia lui sa nu-1 infieze. IarAnita n'a infiat-o, se vede lamurit din faptul cá zice cd: nea-vând cuconi", ea a daruit averea ei unui nepot, Spatarului IonNeniul, ceiace n'ar fi putut face daca Casandra ar fi fost fataei. chiar numai dupa pravila. In schimb. aceastd. Casandra mos-teneste dela tata! ei Mitre Vornicul, mosia Carlomanestii pe careo avea el insusi mcqtenità de la muma-sa, fiica popei din acel sat.

Concluzia logica ce se poate trage din toate acestea, este cdMitre Apostol vornicul a fost insurat de cloud ori, avand dinintaia cäsatorie o singura fata. Casandra,.si nici un copil din adoua casätorie.

Casandra Mitre, c'o fi fost sau nu maritata, n'a avut niciea copii, mosia parinteasca Corlomanestii lasand-o mostenire VA-rului ei primar Negrea Apostol jitnicerul, fiul lui GheorghitaApostol, care trece apoi la fiii lui Negrea, Ion si Costin Negresi de la acestia la copiii lor Constantin si Mihalache (fu i lui Ion)

www.dacoromanica.ro

70

Petrachi (fiul lui Costin). Pe acesti trei din urma Ii afla in.anul 1817 imparlindu-si intre ei stramosestii Corlomanesti cli-ronomie de la matusa Casandra, fata vornicului Mitre".

3

GHEORGHITA APOSTOL, VEL PAHARNIC

E al doilea fecior al lui Apostol Mavrodi usierul i, dupacat se pare, mai tarar mult decat frate-sau Mitre; despre el stiucronicele i documentele sa ne povesteasca fapte multe si intere-sante. A fost un om neastamparat, am zice azi dinamic", mereu.in miscare, framantat, luptand s'a' faca i s'a' desfaca domnii, cu-noscand beciurile inchisorilor, iesit din ele mai mandru decatinainte, ridicandu-se, cazand din nou si din nou inältandu-se,pana la intamplarea din urmä care i-a räpit inca °data liberta-tea, de l'a prabusit in mormant.

Trebuie sa fi avut icam vreo 20 de ani cand intalnim.intaia data' in letopiseti, in 1674, ara a avea inca vre-un rang deboierie, dar de pe atunci gata la once, numai s'A se afle in treaba.

Era pe vremea lui $tefan Vodä Petriceicu, socrul lui IlieSturza, acel boier moldovean care facuse nemaipomenitul gest dea refuza scaunul tärii, pe care i-1 ofereau boerii adunati intr'opoiana ca sa-si aleaga domn. fiind oastea turceasca laHotin, dup5 cucerirea Camenitei, a chemat vizirul pe o seamä.de boieri mari la el, zicandu-le cA a mazilit pe Duca Voda dinscaun i sa-si aleagl tara domn dupa placul inimii sale. $i adu-nandu-se boierii afara, In padure, l'au ales pe Ilie Sturza, carelen'a vrut sa primeascl. i fiindca-1 tragea ceausul imparatesc sa-1duca la vizir, atunci a racnit el acolo si a jurat ca de va fi domn,s'A se stie bine ea pe toti boierii Ii va pune sub sabie"... si boe-rii auzind asa, au si contenit, stiau om aprig i indata auaratat pe Stefan Petriceicu. marele medelnicer (socrul lui Sturza),fecior de boier de tara, moldovean drept i l'au imbracat cu caf-tan, dandu-i steag de domnia Tárii Moldovei.

Acest $tefan Perticeicu, care dupa pitoreasca expresie a cro-nicei a domnit mai mult de-a calare", a fost un vrednic darnenorocos voevod.

Dupl cucerirea Camenitei, unde-si asezaserä atunci Turciiintlia data' garnizoana, Pasa cu restul armatei sale cobori in jos

www.dacoromanica.ro

71

In Basarabia, intärindu-se la Hotin i facand santuri imprejurulcetätii pentru a se apara de oastea craiului Poloniei Wisnoviesky,care-I urmarea. El chema pe voevozii Moldovei si Munteniei pen-tru a se sfatui cu ei cum trebue data lupta. Stefan Voda Petri-ceicu spuse atunci pe ascuns lui Grigore Voda Ghika al Mun-teniei: Hai sa ne inchinäm la Lesi i sa stain cu totii sä batempe Turci, ca sa n'apuce ei a se aseza in cetatea Hotinului precums'au asezat in Camenita, c,1 dac.4 vor pune pa§g la Hotin, de adincolo la Moldova n'are dece mai domni Domn. Grigore Voclase Invoi si el la treaba aceasta, sfatuindu-se arnandoi sa raspundapasalei, ca ei cred mai nimerit sa iasa Turcii din santuridin cetate i sa se coboare mai la vale, pentru a da batälia incamp, fiindca. Turcii nu sunt obisnuiti a se lupta din santuri.Pasa, and a auzit vorbele acestea, ca sä lasa din cetatea Hoti-nului, a scos cutitul sä-i taie pe amandoi, iar ei detera navaläpe usä afarä i merserä drept la Sobieski si la Sinovski, hat-manii poloni, sa li se inchine lor.

Cand incepu batalia incet päsind, au venit aproapesanturile Turcilor, si, stand vitejeste, s'au i inchinat Stefan

Voda i Grigore Vocla, impreura cu ostirile lor, la Lesi i s'auamestecat cu ei si au si inceput cu totii asupra Turcilor a-itajare".

Navala a fost mare si Turcii isi pierdusera capt.d: Unii auapucat pe podul ce era peste Nistru, altii prin Nistru dau de seinnecau, altii pe sub cetate de stancà se sdrobeau i podul 'Mas'a rupt de navala Turcilor la mijlocul apei, de s'au innecat omultime, numai calci au apucat cu pasa inainte de au trecut,atatia au haladuit".

Dupa aceastd izbanda polono-romaneasca, MoldoveniiMuntenii s'au despartit de Lesi, apucand Stefan Via& sa treaaPrutul Spre a merge la satul lui la Tatarlsani, iar de acolo sa seimpreuneze, cu forte proaspete, cu Polonii la Iubanesti, iar Gri-gore Voda a luat-o in jos spre Dui-are ca n'avea intealt chipcum face, ca-i era doamna i cuconii la Tatigrad in mana Tur-cilor". Intalnindu-se la Oblucita cu vizirul, desteptul Voevod alMunteniei Il lega la ochi, cum s'ar zice, spunandu-i ch' daca Pasal'ar fi ascultat pe el si ar fi dat bätälia la loc deschis, ci nu insanturi, izbanda ar fi fost a Turcilor. Vizirul il crezu, trimise laCamenita unde se refugiase Pasa, cu porunca sa fie omorit, larlui Grigore Ghika de bucurie mare ce avea ca a venit de s'a

www.dacoromanica.ro

72

inchinat de la Iasi la dansul, i-a dat iar Domnia in tara Mun-teneascr.

In timpul acesta Petriceicu Voda cauta sa-si inmulteascaoastea i sä strangä zaharea, ca sa fie de treabá ostii lesesti".Dar boierii lui, mai cuminti, daca nu mai de treat* se sfatuiraintre ei, cà deoarece Ghica-Vocla se inchinase Vizitului, maiprudent ar fi'sa faca si el la fel. Neindraznind sa-si spunadul pe fata Domnului, ei se rugara de clansul sloboada nu-mai pe o vreme, ea' au auzit ca au de gaud Mull sä naväleascain tara si sa-i lese Voda pe acasa sa-si ieie femeile si copiiisä-i deje in läturi".

Ce Petriceicu Vocla, nestiind ca i slujitorii sunt cula un cuvant, cu sumetie le graia si nu vrea sa-i sloboaza, zi-cand ça si oaste leseascd vine multä. Iar Miron Costin logofa-tul au räspuns : Ori sa fie voia Mariei Tale, ori sa nu fie, noinu ne vom läsa casele sä re ieie Tätarii. i s'au inchinat si i-auzis: Sa fii Maria Ta sänatos si au iesit afarl 51 asa toti boieritsi capitanii aupurces cela dupä cela, pe rand a se inchinazeau iesit afara. Si cum au iesit, a inceput a incalecare pre cai siau purces cu tot:a in gios. lar Petriceicu Voda au ramas singur,numai cu Habasescu Hatmanul si a inceput a plangere si ablastamare pre Miron si pre altii".

Boierii s'au sfatuit atunci de-au scrie cärti" celor din tarade jos, lui Gavril Kostaki i lui Alexandru Buhus, cum ca eicu toata oastea s'au despartit de Vocla i vin in jos la dânii, casä se faca stire Vizirului ca vor un aft Domn i sa le fie Inga-duit aleaga ei.

au dat cartile la Gheorghitg Mitre, sa le duca la boieriicare sunt pomeniti mai sus. Deci, cand au mers Gheorghita augasit pe toti boierii in Galati 5i pe Dumitrascu Cantacuzino pusDomn de la Imparatie. Si cum au vazut pe Gheorghitg Mitrea au venit cu cartile, 1-au si chernat de i-au spus de toate si s'aubucurat i l'au boierit, l'au pus post elnic al doilea... i toata taras'au lasat de Petriceicu Vocla si au venit i i-au adus capetelesub mila Imparätier.

Drept dovada de ce suflet...Intrat in hora, Gheorghital trebui acum sa joace ! Stefan Pe-

triceicu, singurel, numai cu Häbk'sescu Hatmanul, se uni cu Po-lonii, iar Cantacuzino cu toti ceilalti boeri se Jipi de Turd. Ar-

www.dacoromanica.ro

73

matele pornira, una de la Nord si cealaltä de la Sud, de se in-talnira la mijloc, in tindul Husilor, la Movila Rabaiei.

Turcii erau multi, CA' mai aveau acum si 20.000 de Tatari sioaste moldoveneascä, si o seama de boeri moldoveni, anumeAlexandru Buhus hatmanul, Constantin Cantemir serdarul,carele au fost pre urma si Dorm, Stefan Cerkez comisul, Mitre fica frate-sgu Gheorghità si altii multi... si dupace s'au intalnitacolo la Rabaia, au dat razboi prea tare si s'au batut toata ziva.jail cand au fost noapte au facut Lesii multime de focuri... de achemat Pasa pe Buhus si pe Cantemir si i.a trimis sg vada ce

este si cand au mers au gasit numai locul si focurile, iar Lesiinicaeri", fiindca la adapostul luminilor o tuliserä cei 7-800 dePoloni cati erau de tot, inapoi in tara lor".

Din povestirile aceste ale luiIon Neculce, vedem ca marelenostru cronicar il numeste pe Gheorghird Apostol de douà oriGheorghitä Mitre, iar a treia oarä il identifica foarte bine, nu-mindu-1 Gheorghità, fra tele lui Mitre.

Vedem de asemeni a in 1674, cand se intämplau toate a-.ceste, Gheorghitä, tanar de tot, n'avea inca rang in boieria tärii,capatand abia atunci de la Dumitrascu Cantacuzino, pentru bu-curia ce i-a pricinuit-o cu aducerea cartilor, cinul de postelnic aldoilea.

Sub a doua domnie a aceluias Cantacuzino (1684-1685)trebue sA fi cApAtat el rangul de aga, de oarece inteun act de ju-decatä din 30 Ianuarie 1687 il aflarn fost aga". Timp de zece ani,deci, de la 1674-1684, domnind in Moldova Antonie Ruset,-Gheorghe Duca si din nou Stefan Petriceicu, po%telnicul Gheor-ghita Apostol nu se mai urca in boierie, pana nu vine in scaunocrotitorul sau Dumitrascu Vocia, care-1 face aga. Dar cumpleaca acesta din tara 'si vine in locul lui Domn Constantin Can-temir (1685-1693), Apostol e scos din slujba, ramanand numaiun biv, un fost agA.

Totusi Cantemir nu-1 inlatura cu totul. Fusese cu el la ba-talia de la Rabaia si-1 cunostea ca un ostas viteaz. In 1688 il facejitnicer si-1 gasim inteun act din 3 Iunie 1690 iscalit asa cum ilchiama, Jitnicerul Gheorghe Apostol", nu Gheorghe Mitre. La21 Noembrie acelas an e fost jitnicer", ca si inca doi ani maitArziu, la 1 Ianuar 1693.

Motivul pentru care rAmAne in ultimii ani ai domniei luiCantemir fail boerie, e deosebit de interesant si face sa mai po-

www.dacoromanica.ro

74

vestim iar intAmplArile de atunci, pentru a cunoaste mai bine fireaneastAmpAratA a fostului curier" din 1674, cel gata atunci sA rAs-toarne din scaun pe *tefan Petriceicu, cum va fi gata acum sl-IrAstoarne pe Constantin Cantemir.

Constantin VodA Cantemir era un vechi boierinas de tarA,rosturile sale in FAlciul de Sus, invecinat cu Buceagul TAtarilor,din neamul cArora este astAzi dovedit cA, fArk tAgadA, sA trAgea.De altfel numele lui o dovedeste indeajuns. (Cantemir = HanTimur). Soldat viteaz, care-si fAcuse cariera militará in oastea le-seascA, la cot cu Sobieski, om simplu i dintr'o bucatA cum era,cAnd ajunse domn prin mijlocirea lui Su-ban VocIA Cantacuzinodin Muntenia, el se inconjurA la curte numai de oameni de-ai lui,ostasi, boerinasi, toti oameni simpli, viteji si de treat:4. Pe boeriicei mari îi cam tinu mai la o parte, boierind prostimea", fiinded,zicea el, Domnul face neamurile, Domnul le desface". $i asa, isipuse impotrivA pe toti velitii" rAmasi pe din afarA, care hotArirAsA-1 alunge din tarA.

In afarA de acest motiv de dusmAnie a boierilor, mai erattincA alte dota:

IntAi cá Constantirk_VodA, care nu stia carte de loc, decAtnumai sa se iscAleascA, in loc sA ia sfaturi de la boierii de teapalui Miron Costin, bArbat cu o minte foarte agerA i cArturarmare, se satuia pentru toate trebile tArii numai cu doi boieri ce-icAzuserá lui cu tronc la inimA. Unul era ginerele sáu Lupu Bog-dan, care tinea in cAsAtorie pe fiicA-sa Ruxandra, cea mai maredin fete, pe care o avusese cu sotia lui deadoua RuxandraGane. Al doilea era Iordachi Ruset (Rosetti), grec, care avea inmAinile sale si vistieria tArii, pricinA de constantA nemultu-mire a boierilor invidiosi. Acesti doi boieri, Bogdan î Ruset,erau deci tinta de urA a velitilor scosi din pAine.

Al doilea, e faptul ca Constantin Cantemir fusese ajutatde cAtre $erban VoclA Cantacuzino sl se urce in scaunul Mol-dovei cu conditia sà-1 ajute, sA-i fie bun tovarAs in politica ex-terna pe care o ducea Serban Vodá de apropiere de Nemti si dePoloni, de crestini cu alte cuvinte, impotriva Musulmanlor.Politica aceasta o ducea acum si Constantin VoclA BrAncoveanu,nepotul lui Serban VocIA, pe cAnd Cantemir, om foarte prudent,cu toatA promisiunea dad, nu o putea duce. Faptul ca de ate-ori s'a infAtisat prilejul de a ajuta pe crestini impotriva Turcilor,Cantemir n'a fAcut-o, l'a indusmAnit cu $erban Cantacuzino intAi

www.dacoromanica.ro

75

apoi cu nepotul sàu Brancovéanu. Acesta din urma unelteadeci in vederea alungarii din scaun al lui Cantemir, lucrind peotia fronturi: pe langa Turci, aratandu-1 la Constantinopbl cape un dusman al Portii, adica tocmai ceeace nu era si pe langaboierii Moldoveni ca pe un jafuitor al banului public, pe care

insusia prin mijlocirea grecului Iordachi Rosetti, ceiacenumai ca nu era adevarat, dar boierii ei însui tiau foarte bineca este numai o plasmuire.

Totusi boierii acestia se detera din partea Brancoveanului,fiindca, pe deoparte, voiau sa scape de un domn care le neso-cotea evghenitatea, boierind neamurile de jos, iar pe de altaparte fiinda, in calitatea lor de pravoslavnici crestini, gaseau cadomnul Munteniei are dreptate sä ceara sa lupte cu totii pentru-eliberarea lor de sub jugul Semilunei.

Si astf el se facti in Tara Moldovei un puternic curent im-potriva batranului Voevod Constantin, o conjuratie, in frunteacäreia stateau.boierii Costin, Kostaki, Paladi, Racovita, Apostol,Nenciu, etc., etc.

Timp de patru ani, de la 1688 la 1692, Voda se facu ca nustie si nu vede nimic, fiind totusi cu ochii in patru la tot ce seintampla, incercand sa impace lucrurile i sä dejoace uneltirile.

Care sfarsitul anului 1692, lucrurile intetindu-se, Voilaincercand sa-si intareasca Domnia, nu prin varsare de sange, ciprin indtrare, se ingrijeste sa strämute cu bine rautatea i in-vechita dustranie a boierilor. Logodeste deci pe fiica sa Elisa-beta (facuta cu a treia nevastl Ana Bantas) cu Patra§cu, fiul luiMiron Costin, pregatindu-se a sarba nunta pe la Craciun".

Vorbele acestea sunt ale lui Dumitru Cantemir, fiul lui Con-stantin \Todd, traduse din latineste din vestita lui carte: VitaConstantini Cantemyrii".- Pentru povestirea faptelor ce urmeaza,zvorul acesta va fi evident de mana intai, dar controlat cu multaprudentä, fiindca e scris de fittl celui care totusi a varsat sange"si care dorea deci sä justifice actiunea tatalui sáu. Pentru contro-larea adevärului nu ne sta la indemana decat cronica lui Ion Ne-culce, putinele cuvinte din letopisetul atribuit, dar probabil penedrept lui Niculae Costin i, in ultima instanta, judecata im-partialä.

Para sA se fatä de Craciun, la Iai, nunta Domnitei Elisa-beta cu Patrascu Costin, se facu, inteo zi de toamna tarzie a anu-lui 1692, alta nunta la Ord in Tutova, la mosia Bacani a Marelui

www.dacoromanica.ro

76

Logofit Toader Paladi vestita nuntä de la Ricani, la care aufost, aproape sigur, doui cununii laolalti, ale celor doi copii ailui Toader Paladi, Ion si Anita. Ion Paladi, fiul lui Toader, seinsuri cu Nastasica Racoviti, fiica Ve! Vornicului Ion Racovitisi a Anastasiei Toma Cantacuzino, iar sorA-sa Anita se miriti cuVelcico Costin, fratele lui Miron Costin, care era de altfel multmai in virstA cleat ea, om tomnatic si

Ion Neculce, in letopiseti, vorbind de nunta de la Bicani,nu aminteste cleat de cununia lui Ion Paladi cu Nastasia Raco-viti, iar Dumitru Cantemir, in Viata lui Constantin VodA, nuaminteste cleat de cea a Anitei Paladi cu Velcico Costin, deunde tragem concluzia, ca si din alte fapte de altfel, cA amin-doui nunti s'au &cut in aceeasi zi.

SA amintim cA Toader Paladi, lui Ion si al Anitei, eravär cu Lupu Bogdan, ginerele lui Vodi, ceiace face a Velcico'Costin si se incuscreze prin aceasti cisitorie cu neamul Can-temirestilor.

Si si mai amintim altceva: cA Gavril Kostaki bitrinul, boiercu foarte mare influenti pe 'PATIO* toati protipendada tirii, fu-sese prietenul i omul de incredere a lui Constantin VodA Can-temir, dar ci dupA moartea lui, intimplati in 1689, feciorii sii isiintoarseri fata de la Domn, dindu-se de partea potrivnicilor sAi.

OdatA aceste fapte stabilite, sA intrim cu mosafirii in conacuIde la Bicani, de ziva indoitei nunti a copiilor 1ui Toadti. Paladi.

Era acolo foarte multi lume: Toader Paladi, fatal socru(nevasta lui era moarti), fiul sAu Ion si mireasa Nastasica Ra-coviti, fiica-sa Anita Cu mirele Velcico Costin, Palàdetii, Ra-covitestii si Costinestii aproape in pAr, toti feciorii lui GavrilKostaki, fiecare cu jupinesele lor, Pavil Bujoreana cu multi altiBujoreni, verii Kostichestilor, Ilie Enachi Tifescu, din neam Da-bijesc zis si Frige-Vack ce tinea in cAsAtorie pe Tofana Racovitä,sora miresei Nastasica (amindoui surorile viitorului VoevodMihai Racoviti), fratii Mitre si Gheorghiti Apostol, AntiohJora, Constantin Razu, care tinea pe fata lui Gavril Kostaki 5ialti multi, numai boieri mari cu ascunse ginduri.

La Isaia dintueste", cind li s'au pus mirilor cununele incap, dupi crestinescul obicei al bisericii noastre, au inceput atuncroaspetii a ride si a bate din palme, zicind cAtre Velcico Costinsi Anita Paladi, sl nu mai lepede de acum cununiile din cap,fiind toti gata la porunca lor 1 Pe urmi, la ospitul care a urmat

www.dacoromanica.ro

77

dupi cununie, intre pahare multe, s'au apucat toti cei de fat&sa jure credinta viitorului Voevod Velcico i sotiei sale, sfatuin-du-se impreunä sa mearga unii din ei la Bucuresti sä ceara aju-torul lui Brancoveanu, pentru a alunga din scam pe ConstantinCantemir í la nevoe sa-1 i omoare.

Din toti musafirii aceia, singur Ilie Tifescu nu stia nimicdin cele ce se pusese la cale. Boierii l'au imbatat, i-au arätatcare le sunt pasurile i hotarirea i l'au facut si pe el sa jure cava intra in complot. Tifescu jurä, apoi se cilia si a doua zi, des-meticindu-se din väpaia vinului, incäleca pe un harmisar si ointinse drept la curtea donmeasca din Iasi sä povesteasca lui Vodatoate ate le väzuse, auzise si fäcuse.

Cantemir, care era- un om chibzuit, nu zice nimic. Fiul säuDumitru spune cä potrivit obceiului salt, a facut loc rabdarii".Dar la vreo trei saptätn4ni dupä aceea, gäsindu-si vreo treabade buná vecinätate" cu Brancoveanu, Ii trimise sol la Bucurestipe ginere-sau Lupu Bogdan hatmanul, poruncindu-i sA ia cu elin solie si pe Gheorghitä Apostol. Dutnitru Cantemir scrie: peGheorghe, fratele lui Mitre, poreclit.... Georgium, fratrem Mitrae,cognomente, i tocmai porecla a rämas in alb in textul manus-crisului, asa incat nu putem sti daca Cantemir a vrut sa spuieporeclit Apostol, sau poreclit Mavrodi".

Dam iar cuvantul lui Cantemir: 5i jata dece a facut aceasta(de-al trimite pe Gheorghitä cu Lupu Bogdan la Bucuresti):stiind ca boierii conspiratori cautau prilej sä scrie ceva lui Brân-coveanu si nu o puteau face usor, färá primejdie de a se prindescrisorile, vazand pe unul dintre tovaräsii lor cá pleacä impreunacu solul domnului in Tara RomaneascA, nu se poate sä nu-iincredinteze niscaiva scrisori sau cuvinte, pe care le va cerceta ella intorsul din Bucuresti, ceiace s'a i intamplat".

Voda puse deci pe oameni siguri de a-i lui, din solie si dincei ce avea i in Muntenia, s'a' urinäreasa. pe Gheorghe Apostolla Bucuresti pas cu pas ca sä vadä in ce case infra, cu cine stade vorba i cat ramâne la unul sau altul din acei boieri munteniprieteni de-ai Brancoveanului i dusmani de ai lui Cantemir.

Intors la Iasi, Lupu Bogdan, care fusese de altfel i firestefoarte bine primit de Brancoveanu, spuse socrului salt tot ceau bagat de seamä spionii cu privire la purtarea lui GheorghitäApostol, purtätorul de ravase i vorbe pacatoase de ale boie-rilor moldoveni.

www.dacoromanica.ro

78

deci pe Gheorghita al nostru, a doua oara in 20de ani, curierul" .celor ce voiau sa rästoarne pe Vodä dinscaun.

Nici acum Cantemir nu zise nimic; potrivit obiceiulu säu,el fäcu loc rabdärii. Porunci insá Costinilor sä se gateasca denunta, caci se apropie postul Cráciunului.

Acestia insä, pentru cheltuiala nuntii dar Cantemirspune ca pentru a strange arme cerura voie luí Vocla sämearga intai pe la mosiile lor.

Muhl vreme a stat Vodä la indoialä, daca sd-i base lanunta, cand vor veni cu arme ascunse la curte, sau sä-i prindämai inainte, si insfarsit s'a hotärit prindä räzleti i räs-panditi prin satele lor, ca nu cumva la nunta, intre pahare siintre arme, sä se intample vre-un bucluc". (Cantemir. o.c.p.91).

Astfel, el hotari sä primeascä ceterea boierilor de a plecafiecare la mosia lui, trimitand pe Miron Costin la Barbosii luidin Roman, pe fratii Kostaki la Iepurenii Tutovei (pe atunciin Falciu), pe Vasile al lui Gavrilitd, ce era mare vornic al Täriide jos, in Putna dupä treburi, pe Pälädesti la Bäcani si asamai departe, Orland insa la Iasi pe Velcico Costin sub cuvanta are nevoie de el la Curte.

$i asa, intr'o zi, dupäce plecase cu totii, el chema pe iubi-tul säu ginere Lupu Bogdan, zicändu-i cam urmatoarele (ra-portate tot de Dumitru Cantemir): Te vei duce la Comisul5tefa,n Cerkez (care locuia chiar langä curtea domneascä si careera unul din oameníí cei mai de incredere ai tui Vodä)vei spune sa te pofteasca la cina de searä impreuna cu jitnicerulGheorghe Apostol (Cantemir Il numeste aici cu numele lui in-treg, Gheorghe Apostol, p. 92, idem in multe alte pärti). Candyeti fi amando,i la masa acolo, eu voi trimite dupä tine si tevoi mustra, ca .dece m'ati läsat sa cinez singur, iar tu imi veicere iertare, iar ce se va intampla pe urmä, lasä pe mine".

Intelegerea aceasta o facu fiind fiul ski Dumitrascu de fata.carele se intorsese de putina vreme din Constantinopol, undestatuse la invatäturä, dar si zalog pentru Domnul.

Gheorghitä Apostol cazu in cursa, acum ca i atunci cAndIl trimisese cu câteva saptamani in urmä la Bucuresti. El primiinvitatia lui Cerkez si se duse linitit la el la masa, impreunäcu Lupu Bogdan. Dupä ce mancara i baurä bine, se asezarä

www.dacoromanica.ro

79

tustrei, Apostol, Cerkez 0 Bogdan, la carti, cu fi0curile degalbeni in fata lor.

Dincolo, la Curtea Domneasca, Constantin Vocla mancador singur cu fiul salt. Dutnitru i cativa boierna0 de-aidin cei fara importanta. i numai ce se apucä deodata sa spuielui fiu-sau: Fiule, dar dece nu avem noi la cilia pe nici unuldintre boieri?". Fiindcä sunt poftiti la Comisul Stefan Cer-kez", raspunse cela.

Voda se prefäcu cä se supara ci spune sa se scrie O po-runca astfel: a pe 60 îi vor gasi in casa lui Cerkez sau rlAn-cand sau jucand cartile, sä-i aduca pe data la Curte i, dinporunca lui, sa ja de la fiecare zece galbeni 5traf".

Porunca se trimise prin Camara§ul ce! Mare, care, sosindin casa la Cerkez,

ii and jucand carti §i, inchinandu-se lor, le dete porunca,dupa citirea careia, Lupu zise: SA mergem, fratilor, cA ne-aträdat cineva ca jucam cärti aici 0 am lasat pe Vocla singurla cine. Si (land zece galbeni carnargului §traf, pornira toti laCurte.

Ajun0 acolo, Cantemir cherna pe Lupu Bogdan §i pe StefanCerkez in ospatäria unde lua masa, lasand pe Gheorghita Apos-tol in odaia de alaturi, dar avand grijá sa ramaie ua deschisl casä se poata auzi ce spune. Apoi incepura musträrile:

Déce, Lupule, ai facut una ca asta? De te-ai dus la Cer-kez la masa, cand eu ti-am poruncit sA rämai aici? Tu tii preabine ca' la nici o cinA nu ma desfa't cu lautari, nici cu bauturi,nid cu bucate multe, §tii a se implinesc 12 ani de cand suntva'cluv §i duc o viata ca de pustnic §i n'am ce sa mA gräbesc laculcare, mai ales in noptile aceste lungi de Lama. Si astfel cu-no.0i prea bine cä nu am nici o placere dupa cinä, decalvorba cu tine i cu acesta (aratand pe fiul sau Dumitru), carepanä la miezul noptii imi spune despre istoria, antichitätii, sau¡mi tälmäce§te Sfanta Scriptura, sau imi citete prea dulcele cu-vinte ale prea fericitului Ion Gura de Aur. De aceia v'am pe-depsit cu traf de 10 galbeni i acuma spuneti, cine a mai fostcu voi la jocul de cArti (quis alter vobiscum in chartarum gym-nasie fuerit, dicatis)".

liii secum unum tantum habuisse Georgium Apostolum",adeca ace§tia raspunserA cA n'au avut deck pe Gheorghe A-

www.dacoromanica.ro

80

postol, care tinuse pe sora lui Lu'pu hatmanul, dar murise cucativa ani inainte far:A copii".

De unde se vede CA Gheorghitä Apostol fusese cumnatullui Lupu Bogdan si ca prin urmare, acesta fiind ginerele luiVocia, era intre Apostoli i Cantemiresti o legatura de incuscrire,care face sä se inteleagä dece bietul Gheorghità nu se sfialoc sà facl tot ce i se spune, fail a bänui nici odatä cursa.

Vocla porunci sá intre delicventul in spatarie ,,mai statid nu-tin la cinä, apoi iesi ca sá se inchine, dupl obicei, in odaia ceamare, asteptand acolo obisnuita-cafea".

Pe urrna abia incepu sä vorbeascä cu Apostol: Tu stii,Gheorghe, in ce cinste ai fost la mine si nu numai pe tine, darsi pe ceilalti toti i-am avut ca pe fiii mei cu parinteascä dra-goste. Iar acum, care este pricina räutatii voastre, de v'ati in-teles impotriva capului meu i ati pus gand räu sa mä omoriti,railor, pe mine parintele si Domnul vostru? Daca-mi vei spunetot adevärul flea' inconjur, pe viata fiului meu pe care-I veziaici, iti voi ierta zilele si te voi deslega de vina. Si in afara deaceasta, sa-mi marturisesti cu ce solie ai fost la Munteni, cacide nu, nu vei scapa cu viata".

Gheorghe, auzind acestea de la Vocla, lovit de o spaim5strasnica, i se opri suflarea ingheta glasul in gull. A rämasincremenit, de nu putea nici sä vorbeasca, nici sa se miste dinloc j insfarsit, zbucnind in plans, zise:

Prea indurate Doamne, mila ta intrece vinovatia mea. Sifiindcä-mi aräti ca ma scapi de neiertatul meu pacat din a tamilostivire i bunatate, jata, nu voi sta pe ganduri sä vädesctot adevarul si toate gindurile noastre rele sa. le arat pe fate.

pe urmä, da-i Doamne bine, incepu Gheorghita Apostolsa insire toate faptele cum anume au fost i la nunta de laBacani si la Bucuresti, si cine si cum au hotarit toate ca sAintre inarmati la nunta de la Craciun, In odaia ospätului i sa-iomoare asupra mesei, pe Vocla, pe fiul sáu Dumitru, pe gine-rele Lupu, pe vistierul Iordache Ruset, pe postelnicul Alexandru,pe Panaiot si pe alti sfetnici de ai lui VocIA, iar apoi sa meargain Tara Romaneasca la Domnul de acolo si mergand la Poartacu scrisori plazmuite si cu martori mincinosi, sa invinuiasca pecei morti ca au vrut sA dea tara Moldovei Craiului Polonii".

Vocla ii porunci atunci sä scrie si sa iscaleascA toate catele-a spus si clandu-i-se hartia, Gheorghe le-a iscalit toate tre-

www.dacoromanica.ro

81

-rnurand" aratind si numele capetelor uneltirilor aded. pe MironCostin", pe frate-sau Velcico, pe fiul sail Ion (Costin, fiu1 faiMiron, cad de ceilalti ffi Neculai si 'Patrascu spune cä n'austiut lucrul), pe Vasile Kostaki, pe Constantin Razu, cumnatullui Vasile, pe Antioh Jora, pe Paväl Bujoreanu mai adaugindsi pe altii, fall insemnatate".

SA nu .uitam ca toate vorbele aceste fiind ale lui DumitrascuCantemir care-si apara fatal, nu pot fi luate drept buchi deEvanghelie si ca prin urmare e greu de crezut ca GheorghitäApostol a aratat pe Miron Costin ca fäcând parte din conju-ratie, deoarece din ambele cronici ale lui Neculai Costin si IonNeculce, se vede ciar a acesta n'a fost amestecat in unelti-rile celorlalti. Dar tocmai fiinda el este cel care a fost omorit,trebuia Dumitru Cantemir sä infätiseze lucrurile astfel inat säindreptateasca fapta parintelui säu.

Dupa ce Vodä primi din mina lui Gheorghitä sänetur cuiscalitura sa, el porunci sa fie dus sub paza inteo odaie indepär-tatd, trimitând sä-1 cheme de acasa de la el, in toiul noptii, peVasile a lui Gavrilita" (Kostaki). Acesta väzind scrisul si isca-litura lui Apostol, nu putu tagadui nici el faptul, mai adlogAndsi el alte nume de conjurati, pe langä cele märturisite de Gheor--ghita.

Dupä Vasile, veni rindul lui Velcico Costin. Acesta tägi-dui si spusele lui Vasile Kostaki si scrisul lui Gheorghita Apos-tol. Se aräta semet, dupä cum era firea Costinilor, si easpunselui Cantemir CA nu poate arlta cum cá cunoate un lucru pecare nu-1 cunoaste, chiar daca porunceste Vocla".

Domnul, pierzandu-si rabdarea si cumpatul, lovi pe Costincu buzduganul säu peste cap, de-1 amuti.

De aici inainte trebuie sa dam crezare lui Ion Neculce, carezice ca neprietenii lui Velcico (Rosefti, Panaiot si ceilalti) auaflat atunci vreme de au zis lui Cantemir Voda: Daca te-aigrabit de 1-ai batut, nu-1 lasa viu, pazeste de-1 omoara, c5 deva scapa viu, mAine-poimâine el ne va omori pre noi. Si elInca indata au ascultat si l'au scos noaptea de i-au taiat .capuldinaintea portii".

Si mai aflara atunci neprietenii vreme de zisera lui Cante-mir Vocia: Acum c'ai omorit pe Velcico, trimite de prinde sipe frate-säu Miron logofatul de-1 omoara, Ori vinovat, ori ne-vinovat, sa nu scape, c'apoi Inca a hi mai au si de tine si de

www.dacoromanica.ro

82

noi. Deci Constantin Voda nu si-au socotit viata lui, cA eratrecut cu batranetele, om de 70 de ani, de numai cat nu-i sosiseceasul mortii i lui, si nu si-a crutat sufletul, si au trimis peMacri, vatavul de paharnicei, cu slujitori din Roman, de 4.'au

luat de acolo, din casa lui dela Barbosi, i l-au adus panä inRoman de i-au tAiat capul".

Amanunte asupra mortii lui Miron Costin, cel mai marecronicar ce l-au avut Romanii, sunt aici nefolositoare, cb.ci lecunoaste toata lumea, cum a gAsit Macri (värul Anitei Apostol,despre care mai sus s'a vorbit) pe Miron logofdtul jaluindu.sinevasta intinsd moarta pe masa, cum s'a rugat de el .sa-1 lases'o ingroape intai si cum cela n'a vrut, si celelalte i celalalte.

SA arAtAm numai, cA dei Dumitru Cantemir tagadueste lu-crul acesta, totusi Neculce afirma cu putere cA Miron Costinn'a fost vinovat de nimic, nestiind uneltirile fratelui säu si atelorlalti boieri (la nunta de la Bacani nu fusese), i ca bätra-nul voevod Cantemir pe urma totusi mult s'a cait de ce afacut, i deseori plangea intru toata boierimea si blestema pecine l-a indemnat de i-a taiat capul".

Totusi, omorul acesta mai are si o .tAlmacire de ordin psi-hologic. De moartea lui n'au fost numai neprietenii" vinovati,ci i firea acestui om extraordinar, care spunea lumei adevaruIIn fata de ramânea ceia incremenita. El e cel care a spus Vizi-rului, 'cand a fost intrebat ce gandeste de luarea Camenitei decatre Turci: Suntem noi Moldovenii bucurosi sa se lateascaimpAràtia din toate partile, iar peste tara noastra sä se lateascanu ne pare bine". El e cel care a spus lui Periceicu Voda, candacesta n'a vrut sä-si sloboade boierii de la oaste pentru a mergesa-si puna familiile la adäpost de o navalire a Tatarilor: Orisa fie voia Mariei Tale, ori sa nu fie, noi nu ne vom rasacasele sa le ja Tatarii, si sä fii Maria Ta sänätos" si a plecat

si tot el e cel care lui Constantin Vocla Cantemir el insusicand s'apucase sa sporeasca prea mult (Wile i-a spus la masA,la Curtea Domneasca: Mai des cu päharele, Maria Ta, si mairar cu oranduielile".

Un astfel de om nu putea muri decAt in picioare, cu capulsub ascutisul sabiei I

SA ne intoarcem la Gheorghita Apostol, pe care I-am läsatsub paza inteo odaie indepartate a Curtii Domnesti.

Inainte de a omori pe Velcicu i Miron Costin, in aceiasi

www.dacoromanica.ro

83

noapte, paznicii primirä ordin 'de la Vocla sA inchida pe ceicava boieri pe care-i prinsese i adunase la Curte, unii in tur-nul clopotnitei de la poarta domneasca, altii in beiul portii, pealfil inca prin (3i:talk gvärzii.

Gheorghitä avu parte de beci, cu ferestruica zabrelita, cuo paine pe zi .5i o cana de apa. Si a Minas acolo panä s'au

lucrurile, pana s'a indurat Voclä de l'a scos din intu-nericul acela i i-a dat drumul sA meargä acasä, la lumina, laaer, in valtoarea vietii care-1 mai a5tepta.

Un an mai tärziu Constantin Cantemir muri (1693) urman-du-i in scaun fiul säu Dumitru, care a domnit numai trei sap-tämäni, inlocuit fiind de Poartä prin Constantin Duca, fiulfostului baträn voevod Gheorghe Duca. In timpul domniei a-cestuia (1693 1695) Gheorghitä Apostol e facut särdar,manand in functie panä la mazilirea voevodului, al carui locja Antioh Cantemir, feciorul cel mai mare al lui ConstantinVodä. bätranul.

Fireste Ca in timpul domniei acestuia, Gheorghita Apostol,care uneltise impotriva vietii tatälui ski, e inlaturat din slujbä,de-1 gäsim numai c utitlu de fost sardar" timp de patru aniIn patru documente consecutive, 1696, 1697, 1698 5i 1699.

La 1700 .scaunul Moldoveí e opipat a doua oarä deConstantin Duca, in al carui Divan 11 intalnim dela inceputpe Gheorghitä. Apostol (consecvent in confuzia sa, Ion Ne-culce in Letopiseti II, p. 269, 11 nume5te Gheorghe Mitre) cufunctia i rangul de mare vistier, adeca una din cele mai mari

insemnate boierii a tärii.Duca e mazilit In 1703 5i inlocuit cu Mihai Racovita, care

domne5te de la 1703 la 1705. Desi Racovita e frate cu fostamireasa de la Bacani, el scoate vistieria din mäinile lui Gheor-ghe Apostol, lasandu-1 flea slujbä. Nu stim daca Mihai Ra-covitä fusese la nunta surorei sale cu Ion Paladi si daca fuseseca atare si el unul din conspiratori", lucru totusi putin pro-IDabil, intrucat pedeoparte numele lui nu figureaza printreacele ale boierilor persecutafi de Cantemir, iar pe de altaparte el se insura putin dupä intimplarile din 1692 cu DomnifaSafta a lui Vocla Cantemir, logodnica lui Patra5cu Costin,masä dupa ruperea logodnei slobodä sa-5i aleagä alt sot. In ca-lítate decí de cumnat al luí Antioh i Dumitru Cantemir, noulVoevod Mihai Racovita socoti de datoria lui de a scoate vis-

www.dacoromanica.ro

84

teria din mAinile unui fost dusman al Cantemire.5tilor, asa incAtdocumentele dintre anii 1703 si 1705 ni-1 aratä pe Gheorghità...Apostol cu titulusul de biv vel vistiernic"

lirmasul in scaun al lui Racovitä fu Antioh Cantemir adoua oark 1705 1707, dupà care se intoarse din nou Raco-vita dela 1707 la 1709. Gheorghitä Aostol amase in tot timpulacesta un fost mare vistier".

Va sä zica vreo 6-7 ani el rämâne pe dinafark scospAine cum s'ar zice, ceia ce-1 va indirji atAt de mult impotrivaneprietenilor säi, inckt va recurge din nou la neastampAratele saleuneltiri, care-i vor fi ins5. 'Dana la urmä. fatale.

Deocamdatà steaua lui räsare din nou in 1709, cand vineintiia data' in scaunul Moldovei Nicolae Mavrocordat, fiul ves-titului Alexandru Exaporitul. Ce legaturi erau intre Mavro-diesti i Mavrocordati nu. stim, dar fapt e cä ei au fost de lainceput din cea mai mare voie veghiatA a lui Neculai Vodk

Letopisetul lui Costin, II. p. 74, zice:Dupà ce a purces Nicolae Vod'a din Tarigrad spre scau-

nul tarii, venit-a porunca sá iasA la Galati Ion Sturza paharn;cul,The Cantacuzino vistiernicul, Gheorghità Apostol, fostul vis-tiernic si Manolachi Hrisoverghi comisul; unde nu numai a-cestia, ci i toata boieria tärii i-a iesit inainte la Galati de i s'ainchinat".

Intrat la Iasi la 25 Ianuarie 1709 cu mare pohtalk cualai impärätesc cu iscusite podoabe", a dou zi, Duminickdupä ce a iesit de la utrenie, Nicolae Voclà Mavrocordat aboierit, dupà obicei, pe boierii cei mari: intAi pre Ion Buhus,vel logofdt, pre Neculai Costin, vornic mare de Tara de Tos,pre Ion Sturza, vornic de Tara de Sus, pe Antiohie Jora, hat-man, pre Ilie Catargi, spAtar mare, pre Gheorghità Apostol,.paharnic mare i pre Ilie Cantacuzino, vistiernic mare".

Mavrocordat rämâne in scaun numai un an, hind nevoitsä-si dea locul lui Dumitru Cantemir, trimis de Turci ca omde incredere in grelele cupe prin care trecea Imp5.rAtia OftomanIdin cauza vanjoasei politici a lui Petru cel Mare al Rusiei. DarDumitru yodä se leagA fräteste cu pravoslavnicul tar Petru, treceCu oastea i bagajul sAu in tablra ruseasck pierde impreund cuacesta latälia de la Stänilesti, i fuge Apoi cu toatà familia, denu s'a mai intors niciodatk in ImpArAtia Ruseasck Mavrocordatse intoarce atunci triumator la Iasi, nu numai pentru o domnie

www.dacoromanica.ro

85

mai lungä, dar pentru a infiinta in tarile dunkene acea era fa--nariotä, care a tinut una sutà zece ani

Gheorghitä Apostol, scos din pdharnicie de Cantemir, e

pus din nou in slujba de Mavrocordat. De la 1711 la 1715 el emare paharnic in Divanul Domnesc, boier de mana intai, cumulta influentä, dar cu avere putina, ceiace dealtf el vorbeste infavoarea lui. Un paharnic -al Moldovei, care a fost i vistiernic,care a manuit prin urmare banii tärii cum a vrut, si care a rä-mas sarac, inseamnä a a fost om cinstit.

Un bucluc ce i s'a intamplat prin anii 1712 sau 13, adeve-rete aceste spuse.

Unul din fii sai, Negrea, s'a apucat inteo zi sä. omoare unTurc. Pricina n'o cunoastem. Matul a fost bagat la inchisoare,iar tatäl säu, dupä cum era obiceiul pAmantului pe atunci, umblasä..-1 rAscumpere.

Väzandu-se Gheorghe Paharnicul la acea nevoSe, a cäzutcu mare rugAminte le dumnealui Logofätul Ilie Catargi, casä-i afle la cineva bani pe credinta dumisale, o suti de lei, ca

scoatä feciorul díntr'acea napasta. 5i a pus atunci dumnealuilogoatul zaloagele din casa dumisale la negustori, de-a luat 100de lei cu dobanda pan' in trei luni, i i-a fäcut acest bine".

La randul säu Gheorghe Apostol zalogeste in folosul luí Ca-targi mosia sa Negrilestii, pe care o cumparase in 1698 de la unboier Sbierea. Pe fiul säu Negrea izbuti deci sa-1 scoata din in-c.hisoare, dar banii nu i-a putut pläti, si nu numai in trei luni, darnici in trei ani.

Ce s-a intamplat mai departe i cu ndpasta aceasta, vom ve-dea indatä. Sä arätAm de o camdatä cA in iarna 1715. svonindu-secä Nemtii vor incepe räzboi cu Turcii, Poarta care n'avea Mae-dere in Donmul Munteniei $tefan Cantacuzino, hotäri s6-1 mazi-leascä, numind in locul lui Domn pe Nicolae Mavrocordat, pecare sa-1 mute de la Iasi la Bucuresti, iar in locul lui NicolaeVodd la Iasi sà-1 aduca din nou pe Mihai Racovita.

Gheorghe Apostol, care era sätul de Cantemiresti si de Ra--covitesti panà in gat, se apuca sä plazmuiasa niste scrisori deOra impotriva lui Mihai Vocla, ce anume nu stím, pentru a im-piedica numirea lui ca Domn al Moldovei. Scrisorile au fostpnnse. Racovitä a luat cunostinta de ele, i rezultatul a fostvenind Domn in Moldova, el a trimis acasä la paharnicul Gheor-

www.dacoromanica.ro

86

ghita Apostol, a pus de 1-a legat i 1-a trimis la manistire laPutna uncle fara voia lui 1-a calugarit".

La Iasi, Gheorghip Apostol nu s'a mai intors nici °data.Documentul din 1775, despre care vom vorbi pe larg la locul lui,si din care aflam acest sfarsit tragic al paharnicului GheorghitA,sunA astfel: ...pe vistiernicul GheorghitA, fara voia luí 1-au cAlu-gArit si 1-au trimis surghiun la marastire la Putna, unde a §i mu-Lit". Insa un alt document, care e contimporan cu intamplarileacele, documentul din 1717 prin care aftam despre umorul savar-rt de Negrea Apostol i despre zalogirea mosiei Negrilesti, isto-riseste faptele altfel. Acolo se arata ca Gheorghe Apostol nu si-aplAtit datoria de 100 de lei catre Ilie Catargi ,,nici in trei luni

nici in trei ani, pânä a lipsit fi din tar s-a dat din parteaNemtilor de s-a hainit".

Faptele deci, trebuie sa fi fost urmatoarele:Trimis de Mihai Vocla Racovita la mAnAstrea Putna, unde a

fost calugarit cu sila, fostul Paharnic Gheorghita, profi+iind derazboiul care a inceput curand dupa aceia intre Turci si Nemti,

lasat potcapul si rasa la Putna si a fugit peste munti in Ar-deal, Acolo, printre Nemti s'a_hainit" si acolo a murit Datarnortii sale nu o cunoastem exact, dar trebuie sà fi fost cam intre1717 si 1720, in Ardeal, printre straini, hainit.

$i acum cA l'am ingropat, sá ne intoarcem in urin'a" icA ve-tiem, dupAce cunoastem toate boieriile cite le-a avut, care i-a fostaverea si cine nevestele i copii.

Ca privire la bogatiile sale, sau poate la sarAcia sa, care dui:Acat se pare era cam luce, de vreme ce n'a putut scoate 100 de leipentru a räscumpara vina feciorului sau, n'am putut afla din ne-norocire mare lucru. Despre moiile tatAlui sàu Apostol MavrodiUsierul, cumparate de la Curt Asanachi Celebi, cele patru mosiidin Tecuci i Covurlui, nu mai pomenesc documentele nimic. Nidpe Gheorghita, nici pe frate-sau Mitre, nu-i maí gasim vrecidataIn legAtura cu acele pamanturi. Totusi rosturile lui GheorgheApostol au ramas in pArtile locului, In Moldova de jos. Acolocumpla el mosia Smulti until cl¡n cei trei bAtrani de la Iorganeguptorul" si tot acolo, in Tecuci, mosia Negrile,cti. in anul 1698,dela Stefan Sbierea" ce a fost comis, nepotul lui Ion Liciu ce afost postelnic". Acesti Negrilesti i-au fost luati in urrna de IlieCatargi pentru datoria de 100 de lei ce avea atre clansul. i anu-me in 1717, pe cand se afla el hainit in Ardeal, iar despre alte

www.dacoromanica.ro

87

mosii nu mai stim nimic, dei fireste, °rick de sArac o fi fost, nupoate sA nu mai fi avut si alte pAmAnturi.

A mai avut, de zestre, mosia Bolcesti, despre care mai josvom vorbi.

Intr'un document posterior mortii lui, din 1723, aflAm nu-mele unor tigani robi, pe care-i dAduse zestre ginerului suGheorghe Beldiman, si din alt document din 1687, cAnd era deciabia un fost agá, dAm de urmele unor odoare, scule de aur si deargint, juvaere si altele, pe care le finea, ci-cA pe nedrept, de lasoacrA-sa Ruxandra Bogdan.

Cam atAt cunoastem despre starea materialA a lui GheorghitAApostol Mavrodi, vel paharnic.

Despre familia lui stim mai multe.GheorghitA Apostol a fost insurat de douà ori.IntAia sotie, pe care a luat-o pe cAnd era incl tAnAr de tot,

era fata marelui jicnicer Gheorghe Bogdan si a Ruxandrei Bujo-reanu, yarn ivel vornicului Gavril Kostaki.

AceastA soacrA a lui Apostol, jicnicereasa Ruxandra Bogdan,care avusese nenorocirea sA trAiascA tragedia sotului ei tAiat dinporunca lui Gheorghe VodA Duca, aceastA RuxandrA avea unfrate, pe MihAilas Topa din Bujoreni, cu care se judeca ginerele-ei GheorgbitA in 1687, dupA moartea soacrei. Din procesul aeelaaflAm o parte din ,,odoarele jicniceresei", interesante de insirat:un lant de aur de 60 de dramuri, un cordon" si un inel de aurcurat, douAsprezece lingurite de argint, brAtare de argint si ,,asehiele de aur ce le-a trimis Ruxandra la Tarigrad sA le schimbe pealte lucruri", etc.

Ea era mama lui Lupu Bogdan hatmanul, ginerele lui Con-stantin VodA Cantemir, despre care am vorbit mai sus. Fata eifiind deci sora lui Lupu, sotul Gheorghitl Apostol ii venea cum-nat, de unde si stransele legAturi dintre el si BogdAnesti si Can-temiresti. CAnd in 1692 a intrat GheorghitA in complotul care erasa curme viata lui Cantemir si a propriului sAu cumnat, sotia sanu mai trAia. Ea murise de mult, fArA copii, si Gheorghe Apostolera pe atunci insurat a doua oarl.

AceastA sotie de a doua a fost fiica lui Neaniu1 sau Neniul,ginerele vel logoatului Gavrilas Mateias, dela care a luat zestre-mosia Bolcesti din tinutul CernAutilor. Cu dAnsa a avut Gheor-ghe Apostol patru copii: o fatA Catrina, mAritatA cu. sArdatul Vi-col, si trei bAieti, pe Negrea, pe Neculai si pe Neagoi. Al cinci-

www.dacoromanica.ro

88

lea copil, Anita, era numai infiata, o nepoata probabibl a pal-tar-nicesei Apostol, soda lui Gheorghita.

Cum despre Catrina Vicol nu avern nimic de spus, inaintede a trece la monografia feciorilor lui Apostol, sa ne oprim oclipa la fata fiastra" Anita.

a) Anita Grigore Beldiman.

Ghenealoghia" lui Gheorghe Beldiman din anul 1775, afla-toare la Arhivele Statului din Iasi, pe care o reproducem in intre-gime in Anexe si care trebuieste consultatä cu o extrema pru-denta, da urmatoarea informatie asupra nevestei de a doua a luiGheorghita Apostol:

Iarä de pe muma mumei noastre ne tragem din Neniul, careNeniul se trage din Gavrilas Mateias ce a fost logofat mare, care

mosia Bolcesti dela Cernauti de la Gavrilas logofatul p5n5 acu-ma n'a iesit dela neamul nostru, cum si acum se afla quht stäpa-nirea mea" a lui Gheorghe Beldiman.

Cu privire la originele familiei Beldiman, geneologia aceastaeste cu totul gresita, necäpatand interes deck atunci cand autorulei incepe sa insire faptele traite si povestite de fatal ski Grigore,privitoare la viata lui si a socrului sAu Gheorghe Apostol, mate-rial intrebuintat de noi in paginile precedente. Cum trece auto-rul dincolo de amintirile tatälui ski, el incepe sa se incurce.

Totusi, cand vorbeste de mama-sa Anita, c'd era fata luiGheorghitä Apostol i ca bunica-sa era din neamul Neniul, tre-

"buie sA fi stiut Beldiman ce spunea. Insä ce n'a mai vntt el saspuie, de unde poate nu stia, ceiace e putin probabil, e a mama

lui nu era decat fatä fiastra a Apostol, lucru dovedit printeundocument autentic din 1742, Martie 18. Documentul acesta e oscrisoare, care ni-o aratä pe Anita a lui Grigore Beldiman dreptfatä fiastra a banului Gheorghita Apostol".

Acuma s'ar fi putut naste intrebarea daca aceasta Anita n'arfi fost infiatä de Apostol in timpul casätoriei sale d'intai cu fataBogdänesei, ceiace ar fi fost mai firesc, deoarece acea insotirefusese stearpa. Dar lucrurile nu pot sta astfel pentru u-rmatoarelemotive: 1) fiindca fiul ei spune despre mama mamei sale, desprebunica-sa deci, cA era din neamul Neniului, care aduse bärbatuluiei Gheorghita Apostol in zestre mosia Bolcesti din Cernauti, cei s'a dat pe urma ca zestre mamei sale Anita. din mainile c5reia

www.dacoromanica.ro

89

a trecut apoi prin drept de mostenire in mAinile sale, ale luiGheorghe Beldiman. Ca sA treacA aceastA mo§ie a neamului Ne-niul in proprietatea Anitei, insearrmA cd aceasta a fost infiatA dea doua sotie a lui Apostol, Neneasa, nu de- prima, BogclAneasca,care n'avea nici un amestec in BoIcesti; 2) Am vAzut mai sus

tumnata lui Gheorghitä Apostol, Anita Vorniceasa MitreApostol, fata luiNacu, a dAruit, vadu.vd fiind, mosia PomArlanepotului ei Neniul. Asadar intre neamurile Nacul i Neniul erao legAturA de rudenie, care poate fi deslusitA cu ajutorul brosuriid. A. BAleanu si C. Stoide ,,Documente moldovenesti privitoarela familia Neniul" (Iasi 1938) Si a ,,Buletinului Ion Neculce"VIII. p. 12. (privitor la familia Nacu) in felul urnator:

7sIENIUL BATRA.NCILca 1550-1620

Neniul o fatePArealab de Hotin Dumitrascu Nacu

proprietarul mosiei Bolcesti spatar, vistiernic

1

proprietar in Poi:aria

1

1 I I 1 I I

o fat& o fat& Gavril Neniul o fati Anita Stroici Nacu-= ion Präfescu = Dumitru hosca Maria Antoaneta Gheorghe Apostol Mitre Apostol spatar

vistiernic vornic de gloat& 'Mamuca dela Tore vel vistiernic ve! vornic

1

4

I I I ""!s4.'a

Ion Neniul Constantin Neniul Anita 47spdtar fnepoti de var& Anitei Mitre Inepoatil de veil Anitei

Aposta Mitre Apostol si nepoat&(trece In Muntenia) de sorA nevestei lui Gh.

ApostollGrigore Beldiman

vel clocar

De aici rezula cà nevestele fratilor Mitre si Gheorghe Apos-tol erau vere primare, cA neptoul cAruia &raise Anita Apostolsatul PornArla era Ion Neniul, fiul vArului ei primar Gavril Ne-niul, i ca Anita Beldiman (care purta numele mStu§ei ei AnitaMitre Apostol, rascutA Nacu), fata fiastrA a lui GheorghitA A-postol, era rascutA Neniul, nepoatA de sorà a nevestei acestitia_

Aceste fiind stabilite, sà arAtam acum viata am:Arita a acesteiAnitei Neniul-Apostol, care se mAritA in anul 1711 cu GrigoreBeldiman, in tiinpul domniei d'intAi a lui Neculai VocIA Mavres--

www.dacoromanica.ro

90

cordat, care-1 flcuse atunci proaspat vistiernic al doilea din logo-fät al treilea ce fusese sub Dumitrascu Vocll Cantemir.

Din aceastä clatorie se näscurá patru copii: Constantin,Ionitä, Gheorghe i .Andrei Beldiman. In 1715, dud fu mutatNicole Mavrocordat de la Iasi la Bucuresti, venind in MoldovaDomn Mihai Vodä RacovitA, Grigore Beldiman indemnat desocru-säu Gheorghità Apostol, fäuri impreunä cu acesta acelepAri impotriva Domnului, despre care am vorbit mai sus, careori pe faptä au fost, ori pe nApastä" i-au deschis usile inchisorei.Gheorghitä merse surghiun la rnAnästirea Putnei, de unde fugiin Ardeal, iar Grigore Beldiman fiind zälog mosii i altele ce auavut, au dat geremè 12 pungi de bani .si asa au scäpat".

linsprezece ani au dus-c? apoi Beldim'änestii, ca i Apostolii,In cea mai lucie sarAcie in tot timpul Domniei lui Mihai RacovitA.Abia in 1726 venind in scaunul Moldovei Grigore Matei Ghica,,intelegand Grigore Vodä ce au tras feciorii vistiernicului Gheor-ghitä cum si tatäl meu" scria Gheorghe Beldiman in 1775" auc'äutat pe tatäl meu, 1-au flcut clucer mare 5i i-au dat toate

vitele, bucatele lui Mihai Vodä in seamä, ca fiind MihaiVoclà Domn pämäntean, avea multe moii, vite i bucate". (Mi-hai VodA Racovitä' se afla el acum la inchisoare, la EdicuM laStambul).

Vre-o 7 sau 8 ani deci se bucurarä acum sotii Beldimanei, dupA atAtea necazuri i lipsuri, de bunurile aceste pArnântesti.In 1733 Grigore Ghica fu mutat la Bucuresti, iar Domn la Iasifu numit Constantin Voclä Mavrocordat, 'fiul lui Nicolae.. Intimpul acestei scurte domnii, 1733-1735, Anita Beldiman muri

indatä dupä aceia o urmä in mormAnt i sotul ei Grigore. FiulGheorghe inseamnA in Ghenealogia lui: au rAmas patru fratimici, säraci de tatà si de mamá. Constantin au murit tAnAr de 25de an. i, Ionità au murit la Cernäuti fiind staroste, om de 54 deani, iar Gheorghe si Andrei trAim (in 1775)".

Pe urmg, ce a urmat, priveste familia Beldiman, iar noi sane intoarcem la Apostolii nostri.

b) Neculai Apostol, Cäpitan

Era fiul lui Gheorghitä Apostol din a doua sa asätorie cufata Neniului. CAnd era incA foarte tänär Il intAmpiram inteun

www.dacoromanica.ro

91

act cu rangul de vtori spätar (al doilea spätar), insä cariera luia fost militará. El era Basbulucbasa, sau clpitan.

Un buluc era o unitate de 100 de oameni, comandatä de unbulucbasä, grad coresptmator azi cu sublocotenent i locote-nent. Comandantul a douä sau trei buluturi era basbulucbasa,corespunzänd deci cu gradul de cäpitan.

Uñ ,,Apostol cäpitan" a trecut in 1711 cu Dumitru VodaCantemir in Rusia, dar avänd in vedere legaturile de dusmäniedintre Gheorghifä Apostol i Cantemiresti, e putin probabil sA fifost fiul acestuia. Cu atit mai putin poate fi vorba de el, cu eatdin Geneologia lui Beldiman afläm cä atunci cAnd a fost trimispaharnicul Gheorghità in surghiun la Putna feciorii lui au fostmultä vreme inchisi la pedeapsä, luándu-li-se vitele, bucateletot ce au avut, de au rämas säraci i stânsi feciorii lui Gheor-ghite.

Totusi nu este exclus ca acel Apostol Cäpitanul", plecat cuCantemir in Rusia, sä. fi fost basbulucbasa nostru, pribegit in1711, intors, ca atitia altii, in 1712 si trimis apoi la inchisoare deMihai Vocla Racovitä. in 1715.

In tot cazul feciorii lui Gheorghitä Apostol nu au avut no-rocul, ca cumnatul lor Grigore Beldiman, sA se poata eltbera pecautiune", asa cä au zäcut särmanii la inchisoare 11 ani bätuti,cat a tinut domnia lui Mihai VocIA Racovitä. Ca si pe Beldiman,Grigore Vodà Ghica venind in 1726 Domn al Moldovei scoasepe feciorii Apostolului din beciuri. indestulându-i din averilesurghinuitului Mihai Vodä.

Cäpitamd Neculai Apostol n'a mai träit insä multi vremedui:4 aceia. Vaduva lui Anita trebui sä ingrijeasa singurà de ceitrei orfani ce-i rämäsese: o fatä mai mare, Anita si ea, altä fatàMaria si un bäiat Ionta, care a fost mai tärziu si el bulucbasa,dar all a ajunge la gradul tatälui sat de basbulucbasa.

Acest Ionitä Apostol a'perpetuat numele patrimonial de A-postol pánä tärziu. El a avut, ca i tatäl säu, doul fete si un bA- -tat: pe Casandra, pe Paraschiva si pe vel sArdarul Apostol, carea fost tatäl lui Gheorghità Apostol, stolnic, insurat cu CatincaGane, fata stolnicului Pascal Gane, räsbunicul autorului acesteiarti.

www.dacoromanica.ro

92

c) Negrea Apostol, jicnicer

Al doilea fiu al lui Gheorghitä Apostol cu fata Neniului af ost tulpina unui neam de boieri mari, perpetuat pana.' in zilelede azi: neamul Negri.

Nu putem sti dacä numele de Negrea ce punta acest fecioral paharnicului Gheorghita era numele cu care a fost botezat, saudaca si 1-a ales el mai tarziu pentru a romaniza adeväratul lornume de familie: Mavrodi. El insusi cat a trait, spus numaiNegrea Apostol, insa copii lui au adoptat numele de Negrea canume de familie, iar de la nepotii lui incolo porecla a rimasconstant, transformandu-se din Negrea in Negre si din NegreIn Negri.

Viata lui, schitatä in rándurile de mai sus prin stransul ames-tec ce a avut in intamplärile vietelor tatalui i fratelui sail, a fostaventuroasä, pinta de miscare, de nacazuri si de duren. Fireimpulsiva i iute, 1-am intalnit in primii ani ai tineretii omorandpe un Turc, de la o ceartä probabil, i ispasindu-si isprava la in-chisoare, pan'ace parintele sau Ii putu ,,rascumpara", zalogindmosia sa Negrilestii logofatului Ilie Catargi. Abia scapat de a-colo, vreo cinci ani mai tarziu face din nou cunostintä ca zidu-rile umede ale inchisorilor, din cauza firei neastamparate a tatäluisdu, caruia Ii placea sà incerce a face si a desface domnii. Acumaeämâne cu fratele sàu Neculai, unsprezece ani in beci, panävine Grigore Vodä Ghica sa-1 scoatä de acolo si sä-1 indestuleze,ca si pe Neculai, ca si pe cumnatul Beldiman, din averea fostuluivoevod Mihai Racovita, care-si ispasea el acum, provizoriu dealtf el, crifnele in inchisoarea celor Sapte Turnuri din Constan-tinopol.

De acum inainte Ii vom intalni mereu in documentele timpu-lui.. Ca si frate-sau Neculii, el alege cariera militara, intam-piram dela 1738 incolo cäpitan, vel capitan i biv vel cäpitan pinaIn 1745 canci e facut mare jicnicer de catre Ion Voda Mavro-cordat. Intr'un act din 1779, Iulie 16, se vorbeste de el cu adaosul

,,räpozatul", dar moartea lui trebuie sä fi urmat in anul 1775sau 76, de oarece ultimtil document care ni-1 arata in viatä, totcu rangul de mare jicnicer, e Condica Veniturilor de pe anit 1774-1775. Negrea Apostol a murit deci foarte batran, la 80 de ani tre-cuti, chiar 85, (de oarece in 1710) cand a rapus viata Turcului tye-buie sa Ii .avut cel putin 15-20 de ani), de unde se vede cA zilele

www.dacoromanica.ro

93

anii petrecute in beciurile inchisorilor nu-i sdruncisera sana-tatea

Copii lui au fost: Ancuta (iar Ancuta), Nastasia, Ion siCostin Negre. Acest Costin, ban, a fost rani lui Petrachi, aga.,care a fost pkintele marelui nostru om de Stat Costachi Negri(1812-1876). Intruck vom face la sfarsitul acestei lucrari unstudiu special asupra familiei Negri, parasim deocamdata aicineamul lui Negrea Apostol, pe cari multi, chiar paharnicul Sion,II credeau neaos românesc, pe cand el era de origina greceasca,dupä cum se invedereaza din studiul de fata.

Interesant este deocamdata urmatoarea constatare, in legaturacu felul cum s'au format la noi numele de familii:

Fära a mai vorbi de Bujoreni, care s'au schimbat in Gavri-Iesti i apoi in Costachesti (Bujoreanu Gavrilescu Kostaki),lasAndu-i la o parte fiinda nu e locul sa ne ocupärn de dânsii,nici de alte neamuri, la care nomenclatura patrimoniala a urmatacelas procedeu de transformare a numelui de botez al tatalui innume de familie pentru feciori trebuie sa constatätn aici ca dincele expuse mai sus rezulta urmatorul fapt:

La inceputul veacului al XVI-lea, sau pe la mijlocul lui, traiain Turcia un Grec numit Mavrodi, purtand poate el insusi o po-recla, acea de Mavrodi = Negrul sau Negriciosul sau Oachesul.El a avut doi fii, numiti Apostol i Dumitru (despre acesta ajun-gem a vorhiin capitolul urmator), care si-au zis amandoi, dupanumele tatalui lor, Mavrodi. Amindoi acesti baieti au venit inMoldova, stabilindu-se aici, Apostol in 1650 si frate-seu Dumitruckiva ani mai tkziu, si amândoi s'au insurat cu fete de boieri deTara'. Copii lui Dumitru sau Dumitrachi Mavrodi au urmat sA senumeascä, dupa numele tatalui lor, Mavrodi, romanizand totusinumele lor in Mavrodin (aceasta o vom vedea-o mai los). Nepotil§i stranepoti, pâng in ziva de azi, tot Mavrodin isi spun. Eilesc in Basarabia.

In schimb copiii lui Apostol Mavrodi, Mitre (Dumitru)Gheorghe (Gheorghita) au lepädat numele de familie a tataluilor, adoptând numele sat' de botez ca, nume de tamilie: MitreApostol i Gheorghe Apostol. Mitre n'a avut deck o fata, i incainfiata, dar Gheorghe a avut trei feciori: pe Neculai, pe Negreasi pe Neagoi. Acestia au pastrat numele de familie adoptat de fa-tal lor: Apostol, numindu-se Neculai Apostol, Negrea Apostol siNeagoi Apostol.

www.dacoromanica.ro

94

Copiii lui Neculai Apostol au urmat a-si zice Apostol pânäIn veacul al XIX-lea, and' nastere familiei Apostol. Copii luiNegrea Apostol si toti urmasii lor au lepädat din nou numele de-venit de familie al tatgui lor, adopiânet pe cel de botez al luiNegrea Apostol si &And astfel nastere familii Negri. Si insfârsit,copiii lui Neagoi Apostol (dar aici e numai o presupunere dupàcum vom vedea mai jos) n'au mai pästrat nici numele de botez,nici cel de familie al tatälui lor, ci s-au intors la acel de familieal bunicului Apostol .44avrodi, ditto nastere fatnilii Mavrodindin Moldova.

In curs de o sutä de ani dect s-a schimbat numele de patruori: Mavrodi, Mavrodin, Apostol i Negri, rämänând trei dinaceste numiri in mod definitiv numele a trei familii deosebite,care au numai o vagä cunostintä de origina lor comunä, g des-pre care sträinii in tot cazul habar nu au ,:a se inrudesc.

d) Neagoi Apostol.

Despre acest al treilea fecior al paharnicului Gheorghitàn'am putut stabili absolut nimic, deat existenta lid, confirmatäin actul din 12 Mai 1717 prin care ve! logotAtul Ilie Catargi cerelui Mihai Vodä Racovitä sl-i confirme proprietaxea, sau precumzice el sä--i fie uric stätator in veci" a satului Negrilesti dinTecuci, pe care i-1 zälogise Gheorghitä Apostol in 1710 pentru.banii ce-i imprumutase in scopul de a-si scoate pe fiul säu Ne-grea la inchisoare. In actul acesta putem citi: ..zAlog s'au pusNegrilestii, partea lui Gheorghe Apostol si fii säi NeutIai ;iiNeagoi".

Acest Neagoi poate sä fi murit tank, In inchisoare, atunciand zAcea impreunA cu frate-säu Neculai, neinsurat si färä. copii.Dar poate, ceiace e milt mai probabil, de oarece ,,Gheneologia"lui Beldiman afirma cA Grigore Voctä Ghica a scos din inchi-soare in 1726 pe feciorii lui Gheorghitä Apostol", sa mai fiträit ativa ani, obscur, mai departe, insuandu-se si dänd nasterela rainura mavrodineascä din Moldova. tinutul Dorohoi si Bo-tosani. Despre toate aceste vom vorbi cu deamänuntul and vomajunge a depana originea si istoria acelei ramuri.

www.dacoromanica.ro

95

II

DUM1TRA$CU MAVRODI, MARE VISTIERNIC

Nu putem afirma pe necontestat ternei documentar, ca ma-rele vistiernic Dumitru Mavrodi era fratele lui Apostol Usierul.Un act din 1742, Februarie 4, ne aratd ca Stefan Mavrodin pa-harnicul era fiul lui Mavrodin vel vistiernicul lui Antonie Vodási cá acesta era fiul lui Mavrodin Grecul. Cum Apostol era siel fiul lui Mavrodi Grecui, ar rezulta in mod firesc ca usierulvistiernicu erau frati, daca n'am sti a Grecia fiind plina de M.a-vordinesti, s'ar fi putut intampla ea' Apostol sä fi fost Hid unuiMavrodi Grecul, iar Dumitru fiul altui Mavrodi Grecul.

Totusi puternice cuvinte ne indeamnä a crede ca ei eraufrati. Mai intai faptul ca au intrat amandoi in Moldova camin acelas timp, unul la 1650, cellalt pe la 1660. Al doilea fiindcaspitele mavrodinesti din 1832, facute pe temeiuri documentare silegalizate de autoritatile vremii, ni-i aratà ca fiind frati, fiiamandoi ai aceluiaqi Mavrodi Grecul. Chiar daca spitele aceledela inceputul veacului trecut erau uneori faurite sau gresite,tot inseamnä cA rämäsese in familie o veche traditie dupa carecei doi Mavrodini din secolul al XVII-lea erau frati. Al treileamai e si faptul ca familia Negri, ajunse pe atunci la primeleranguri boieresti ale protipentadei, nu numai ca nu nega originalor comuna cu Mavrodinestii ajunsi hoieri de mana a doua, darei confirmand spita facutä de Mihalachi Mavodin stolnicul, arà-tau curat a se trag cu totii, Mat Negrestii Cat si Mavrodinestiidorohoieni i basarabeni, din acelas Mavrodi Grecul. Trebuieluam asadar drept &Ina afirmatia cá Apostol i Dumitru eraufrati.

Primul act autentic care ne vorbeste de Durnitrascu Mavrodieste un zapis din 1676, Noembrie 4, cu privire la un tigan robIgnat care se ispraveste cu urmatoarele cuvinte: ,,si cand amscris zapisul fost-au durnnealui vistiernicul Magrodin, i eu amscris popa Ion ot tarcov ot sveti Gheorghe, i s'au prilejit i altioameni buni i pentru credinta ne-am pus degetu sa se stie".

Zapisul acesta confirma actul din 1742 care-1 numeste peDumitrascu Mavrodi ,,vistiernicul lui Antonie Vocia", deoarecela 1676 domenea in Moldova Antonie Ruset (Rosetti). Tar fap-tul cA vistiernicul era numit Magrodin, arata numai putina stiinta

www.dacoromanica.ro

96

de carte a popei Ion de la Sfantul Gheorghe. Dar Dumitrascuvistiernicul nu era nici Magrodin nici Mavordin, ci Mavrodi.precum ne-o dovedesc Socotelile Bisericei Catolice din Iasi din1702, August, in care putem citi: En eleemasyna ab illustrissimaMavrodi thesaurario, panis tritice conditi buccellae".

Numele lui Dumitrascu a fost insa romanizat dela inceputdin Mavrodi in Mavrodin i aceasta pentru simplul motivfelul Romanului de a pronunta cuvintele punand accentul tonicpe penultima silabk ar fi facut din Mavrodi acel Mavròd, carese mai aude si azi cand vreunul din membrii familiei- revine laforma initiala a numelui säu. Adaogind asa dar un n la sfarsitulnumelui, accentul tonic ramane pe ultima silabk &and asonantiicuvantului o mai mare asemanare cu felul cum se pronunta el inGrecia. Coboritorii lui Dumitrascu vistierul si-au zis intotdeauna

zic ',and azi: Mavrodin, spre deosebre de o altä familie mainota din Moldova, pe care a chemat-o la origina Mayrudi 5i s'atransformat apoi in Mavrodi. Despre neamul acesta vom vorbiin partea IV-a a acestei lucrari.

Data and a intrat Dumitrascu in Moldova nu o putemstabili, dar banuim ca trebuie sa fi fost prin preajma anilor 1660,fiinda e greu de presupus ca el sa fi venit la Iasi cu AntonieRuset, care l'ar fi facut dinteodatä mare Vistiernic. Vistierniciafinantele fiind una din cele mai de vaza slujbe ale tärii. 5i deaceia banuim cA Dumitrascu Mavrodin trebue sa fi trecut prin altecinuri boieresti mai mici pana a ajuns a fi ministru de finante.

Sluiba aceasta a tinut-o el timp de 11 ani. sub Antonie-Ruset (1675-1678), sub Gheorghe Duca (1678-1683). sub Pe-triceicu Vodä (1683-1684) si sub Dumitrascu Cantacuzino (16841685).

Pe de altä parte omul pare a fi fost cam lacom din fire i nuar fi putut, in calitate de vistiernic, sa se impotriveascaiar pe de alta parte si-a creat nenumarate dusmanii din parteaboierilur pamanteni invidiosi de voia veghiata de care se bucu-rase el sub patru voevozi in sir, din care de altfel trei erauGreci. Asa incat, atunci cand s'a urcat insfarsit in scaunul Mol-dovei boierul de tara" Constantin Cantemir, boierimea Oman-teana a rasuflat si, farà nici o retinere, si-a dat drumul simamantului de razbunare ce mocnea de atatia amari de ani in ea.

Ion Neculce. unul din oamenii care 1-a urit cel mi mult

www.dacoromanica.ro

97

pe Dumitrascu vistierul, ne povesteste in Letopisetul saumatoarele:

Toderascu vistiernicul, feciorul lui Iordachi Cantacuzinucel batran, fiind är primar cu Dumitrascu Vocla Cantacuzino.era in mare cinste la el, el era alfa si omega atttnci In Tara Mol-dovei. Pusu-l-au pre dumnealui Husaim Bei (venit din Stambulsà mazileasca pe Dumitrascu Vodä) in fiare si 1-au dus la gazdalui ca sa-1,puie la popreala, pana ce o veni Cantemir Vocla sädáie seama de risipa tärii. lar Dumitrascu Vodä, väzand acestea.plangea de se risipea inaintea a tot norodul, si s'au gatit a treiazi si au mers la Tarigrad, precum este obiceiul Domnilor mazili

la purcesul lui din Jai s'au fäcut mari galcevi si calabalic.Flondor armasul i cu frate-sau Gheorghita Ciudin, cu Mitre Capitanul, cu Milestii si cu altii, au burzuluit tot tärgul si slujitoritnea asupra Grecilor, tot cu pietre i cu bete, de era CurteaDomneasca plina de oameni. Si Grecii tot in case sedeau, TangaDumitrascu Voda, si se ascundeau care pe unde puteau. Si maivartos cautau un Grec, anume Saraiani... Asijderea la acea gal-ceava prins-au Flondor armasul la gazda pre un Grec, anumeMavrodin paharnicul. i 1-au batut si 1-au desbracat, de 1-aulasat numai in camasa, si 1-au pus pe un cal, indreptat ca fataspre coada calului, si-i (lac:lea coada in maini de o tinea in locde frau, si-1 ducea prin mijlocul targului la 'Copou la plimbare,si-1 privea tot norodul ziva in ameaza mare, si-i ziceau fecioriice-1 duceau Zi, Grecule, cal murg la Fântanna Bordir. far el nuputea zice cal murg la fantana Bordii, ci zicea Alogo murgo stofuntina Bordi". Lora slujile lui Flondor l bateau ziceau Zi.Grecule, bine, nu zice asa". Astfel de zeefet frumos i-au facutdupa ce au venit Cantemir Vocla 1-au mai batut si 1-au surghiu-nit. Iar apoi la Constantin Duca Voda iar a_ vent in tara, de afast vistiernic mare. Si pe urma iar 1-a prins Antioh Voda. Cap-temir si 1-au jacuit si 1-au pus si in ocna. Si la Mihai Vocla(Racovita) iar au venit In tara, de au trait Oita ce a murit debatran si nu s'a mai putut curati tara de dansul". (Letop. II. p.p.228-229).

In alta parte a aceluias Letopiset, Ion Neculce ne mai po-vesteste urmatoarele:

Cand a fost mazilit Duca Voda (Constantin in 1695) au'iesit boierii despre Doamna si au fugit In Muntenia: NeculaiCostin hatmanul si frate-sau Ionita serdarul i frate-sau Patrascu

www.dacoromanica.ro

98

logofatul al treilea, i Vasile Cantacuzino ve! spätarul i AntohieJora hatmanul ì Mavrodin, de au ezut patru ani in Tara Mun-teneasa. Mai tArziu, s'au intors toti boerii, afara de NeculaiCostin hatmanul, ea' era cumnat Ducal. Vocla, si de Mavrodinvistiernicul, a era Grec, nu avea la ce veni". (Letop. II p. 266).

Asemened acela, Ion Neculce vornicul. soune la batranete,inteo marturie hotarnica din anul 1743, Marfie 17, urmatoarele:

cA eu stiu de cAnd a fost Duca Voda la Beciu (Viena)niscai boieri asezati n'au fost pe aceasta mosie (VArsatii), cd afost a hatmanesei Buhusoaia, care era o femeie saraca i aseza-rea ei era in Tara de Tos, iar pe urna clAnd-o lui Ursachi dozestre, îi era traiul la Neamt, i s'au vândut mosia lui Mavrodinvistiernicul, i Mavrodin fiind el om stain, n'a mai tiut sä des-batä hotarul, a au träit mai mutt in Tara Munteneasa.....

Toate aceste spuse ale lui Neculce sunt parte adeNarate siparte nu.

RAscoala impotriva Grecilor din 1685 este un fapt istoric, iaramanuntele povestite de Neculce sunt confirmate de o narafiunedin anul 1742, in care insa fapte si date sunt incurcate, pe vreresau pe nevrer,e, de nu se mai intelege aproape nimic.

Dar daca povestea cu alogo morgo sto funtina Bordi" esteadeväraa, apoi toate documentele existente contrazic afirmatialui Neculce cum ca Mavrodin ar fi trait mai mult in Tara Mun-teneasca". Dura moartea lui Constantin Cantemir, 1693, el n'amai lipsit aproape de loc din Moldova, unde incepea, mai alesatunci, a se aseza cu totul statornic, cumpkand mosii peste mosiiprin tinuturile Iasilor i Carligaturii.

Dumitrascu Mavrodin a fost deci intai in Moldova 10 animare vistiernic, dela 1675 la/1685 (ca in acest din urma an arfi fost parharnic, dupa cum arata Neculce, se poate, dar noi nu1-am gäsit nicaeri pe atunci cu acest rang boieresc). In urmabäaiei i surghinului" din 1685 lucrurile se intamplau inluna Iunie Mavrodin a lipsit in adevär dill tara timp deopt ani, deoarece niciodatä nu mai dam de urmele lui in nici unact. 0 fi teak in vremea aceia in Muntenia. Dar clan moareCantemir si se urca in scaunul Moldovei Constantin Vocla Duca(1693-1695)11 si aflam iscalind un act la 5 Ianuarie 1694 alaturide boerii Tudose Dubau, Vasile Kostaki, Mitre Apostol (nepo-tul sat), Neculai 'Costin, Panaiotachi, Vasile Cantacuzino, Ior-

www.dacoromanica.ro

99

dachi Cantacuzino, Antiohie Jora §i Stefan Cerkez. El e din nouvel vistirenic.

La 26 April 1695 cumpará casa la Iasi in apropierea CurtiiDomnesti in capul Ulitei Mare, din gios de Trei Sfetitele. indosul temnitei, unde au fost varnitele". Casa a fost cumparatácu 150 de lei, suma enorma pe acele vremuri, de la Axana, giu-paneasa raposatului Andronic Cerkez, ce-au fost vornic mare side la fiul ei Miron, ce-su fost spAtar al treilea". Andronic Cer-chez era fratele lui tefan comisul si casa cumparatá de Mavro-din era lipita, gard in gard, cu casa acestuia. Locul fusese dom-nesc", dat de Grigore Vocla Ghica lui Simion diaconul de prepoarta", care a facut casa pe el in 1658, iar dupa moartea aces-tuia, casa a cumparat-o Andrei Abaza camarasul, iar A-baza avanaut-o in 1662 lui Lascarachi Ruset camarasul cel mare, feciorlui Constantin cuparul, iar Lascarachi Ruset a vandut-o lui Sauliagá in 1665, pe care neprimindu-1 vecinii de prinprejur, Satili agá

vandut-o lui Andronic Cerkez postelnicul (in Iulie 1665), precare 1-au primit vecinii de-au stat Vita la moartea lui, i dupamoartea lui a vandut-o vacluva Axana i fiul ei Miron, lui Dumi-trachi Mavrodin vistiernicul".

Aceasta cu privire la casa cumparata la Iasi. Iar cu privirela mosii avem o serie de documente, care ne dovedesc cu priso-sinta ca de la antd 1694 si pana la moartea sa, Dumitra5cu Ma-vrodin n'a pulut parási Moldova deaf foarte sporadic.

Am väzut mai sus ca Ion Neculce spune in cronica sa cum cala mazilirea lui Constantin Voda Duca, Mavrodin a fugit in Taramunteneasca, unde a ramas patru ani. Documentele contrazieaceste spune.

Constantin Duca á fost mazilit in anul 1695, fara ca de ni-cleri sA putem afla in ce luna anume a fosf el alungat din scaun.Insa la 28 Deceinbrie 1694 slugerul Ursache vindea parteadin Goiesti (Carligatura) lui Dumitru Mavrodin mare vistier cu250 de let. La 26 Martie 1695 acelas Dumitrache Ursache, fostmare sluger, vinde alta parte din Goiesti lui Dumitru Navrodinvel vistiernic, tot cu 250 de lei. La 3 April 1695 acela vinde a-celuiasi parte din aceia.5i mosie. La 11 Iulie 1695 Dumitrascu Ma-vrodin vel vistiernic iscaleste un act de vanzare pentru un loc laRadaiestii Tutovei. La 30 Noembrie 1695 se face o danie inFrAteni lui Dumitru Mavrodin marele vitier i jupanesei .saleCatrina.

www.dacoromanica.ro

100

Va sa zia in Martie, inAprilie, in Iulie 5i in Noembrie 1695Dumitrache Mavrodin era in Moldova. COnd a fugit in TaraMunteneasa, de a ramas 'acolo patru ani ? Poate in DecembrielDar la 3 Iunie 1696 biv vel arma5u1 Silion vindea lui DumitruMavrodin 5i jupanesei sale Catrinei o raza5ie din Fr5.teni cu ISlei. La 13 Iunie 1696 acela5 vinde ace1uia5i o alta parte dinaceia5i rAz4ie. In Octombrie 1696 Nastasa Vasile Stiubei vindelui Dumitra5cu i Caftinei Mavrodin rAzà§ia ei din Frateni. La17 April 1697 avem Cartea Gospod a lui Antioh Voda Cantemiratre Mavrodin vistiernicul cu privire la ni5te oameni de pe mo-5ia Goe5ti, pe care Maviodin voia sa-1 faa vecini". La 1 Martie1699 avem o noua danie in FrAteni catre Dumitru Mavrodinfost vistiernic. Idem la 24 Aprilie 1699 danie in Frateni lui Du-rnitru Mavrodin fost mare vistiernic'5i jupOnesei sale Catrina.

Va sa zia in 1696, 1697, 1699, vistiernicuI Mavrodin eraIn Moldova. linde sunt cei 4 ani petrecuti in Tara Munteneasa?

Spusele lui Neculce sunt deci inexacte. 'Cu atat mai inexactecu cat el spune, dupa cum am vazut mai sus, ca. in anul 1699s-au intors toti boierii pribegi in Moldova gala de Mavrodinvistiernicul. ca era grec, nu ayea la ce veni" pe and noi amconstatat cA in Martie 5i in Aprilie 1699 el era in Moldova, 5i lafel in 1701 (Martie 14) and ni5te raze5i Ii dau jumatate de ba-tan in Petroaia din Covurlui, in 1702, Mai 10, and Duca Vodadà volnicie vistiernicului Mavrodin a cauta aduce veciniiinapoi la Goie5ti, in 1703 and Mihai Vocla Racovifa face peMavrodin vistiernicul, paharnic (abia atunci e paharnit, Letopi-seti II. p. 280), in 1705, Ianuar 20 5i Ianuar 31, and il againisalind ni5te acte Dimitrie vel paharnic" 5i in 1708, Aprilie 23,and Grigora5cu Codrescu vinde a 71/2 parte din Septicenii CAr-ligàturii Dimitrie ce a fost paharnic mare.

Toate datele contrazic deci spusele lui Neculce, din careputem retine.insa Cu riguros exact un singur lucru a a trait inMoldova 'Dana te a murit de batrOn 5i nu s'a mai putut curAfitara de ,dansul".

Moartea i s'a intamplat abia la sfOr5itul anului 1708, de oa-rece in Aprilie a acelui an 1-am intalnit .in viafä, lar la 11 Fe-bruarie 1709 el e aratat ca rapozat". In actul acesta din 1709Darie Donici, ginerele lui Dumitrache Mavrodin, capAtA delkMihai Vocla Racovitä carte de stApanire pe mofia Goe5ti 5i pecasete din Ia5i ale vistiernicului Mavrodi socrul dumisale,

www.dacoromanica.ro

101

pentru niste odoare, care au fost in mana dumisale vistierniculuisi le-a pus Wog si s'au prapadit". Nimeni din datotnicii vis-tiernicelui sa nu se amestece caci odoarele i s-au prapaclit si fi-indu-i si ginere nu incap altii inaintea dumisale".

Interesant este ca vistiernicul Dumitrachi este aratat dupamoartea sa cu numele salt adevarat de Alavrodi, pe cand tin toateactele din timpul vietii sale, in afara de insemnarea latineascadela Biserica Catolica despre care am'vorbit mai sus, 1-am intam-pinat numai cu numele romanizat de filavrodin.

Dumitrache Visfiernicul a fost insurat cu jupaneasa Cate-rina, despre al card neam nu stim nimic, deck a era din parteaOrheiului si proprietara acolo a unii insemnate averi prin zestre-si mostenire. Au avut impreuna patru copii: pe Smaranda, Tu-dorita, Costandin si Stefan.

Smaranda a fost sotia logoatului Darie Donici si Tudoritaa postelnicului Grigoras Hancu. Vom vedea mai jos ce anumeau mostenit fie care din ele din averea parinteasca. Intrucat des-pre Tudora Hancu nu avem aproape nimic de spus, deck ca.sotul ei logoatul Grigoras era si el din partea Sorocii, vre-unfiu al Hancului din 1668 de sub Gheorghe Vocia Duca. cel caVocla da si. Hancu ba" vom trece intai la Smaranda, fata mai-mare a lui Dttmitrascu .1vfavrodin, pentru a vorbi apoi de fiiisal Costandin si. Stefan.

1) Smaranda Darle Donici, logofeteasa.

Gel d'intai Donicesc care si-a ridicat neamul, Darie, a aiunsprin istetime si. avere la primele cinuri boieresti, pe care si le-aupastrat pe urmä fii si. nepotii pana la desfiintarea privilegiilorboierilor si la succesivele exproprieri. Despre Darie Donici vor-besc Letopisetii in repetite randuri si nkiodata de rau. ta moar-tea socrului sau, el mosteneste casa dela Iasi din dosul temni-t ei", intreg complexul mosiilor Gaiesti din Carligatura cumparatrit trucla, cu bani si cu samovolnicie de visfiernicul Mavrodi, apatra parte din Fratenii aceluiasi tinut si mosia Vodana, in-treaga, de la Soroca, plus odoarele multe ce avea tata socru, za-logite si nezalogite.

Smaranda si Darie Donici au avut doi fii, pe Ion, mort failmostenitori si pe Neculai, mare logofat si el, care mostenestetoate mosiile parintilor sli. Insurat intai cu fata vel logofatului

www.dacoromanica.ro

102

Apostol (altul decat Apostol Mavrodi, §i anume fiul luinepot lui Cazan din neamul lui Nicoara Arma§u1) el a a vut din_aceasta cisätorie pe Gavril, pärc.alab de Orhei, din.care s'a tras.logofatul Andronachi Donici, legistul, §i fiul sAu Alexandru fa-bulistul.

O doua sotie a lui Neculai Donici a fost Lupa Jora, ca carea avut patru copii, pe Maria a vel banului Dumitru Macri, peNastasia a vtori postelnicului Stefan Capotici, pe Tasa, nema-ritatA, §i pe Darie Donici H, vornic §i logofat, din care s-a trasSmaranda. nevasta lui Petrachi Negri §i a lui Costachi Conachi,mama lui Costachi Negri §i a Cocutei Vogoridi, aceasta din urmasotia caimacanului ce! potrivnic Unirei in 1857, una din cele mai:,frumoase icoane de vrednica românca pe care a avut-n Tstoria.

Constantin Mavrodi, postelnic_

In intAlnim numai in dota documente, unul din 1710, Mar-tie 17, cAre este o carte domneasca data lui Andrei ot visteriepe Goe§tii lui Mavrodi paharnic pentru o suta de vedre de, miere-§i 55 de lei luati de Costanda postelnic, fiul lui Mavrodi pahar-nic, cu dobAnda. dela Umer turca! la 1708, care face 144 vedere.."

§i altul din 1713, Noembrie 16, care este o carte de jude.catadata in pricina sardarului Darie Donici cu acela§ Andrei, logofatde viterie pentru mo§ia Goe§ti §i casele din Ia§i, foste ale vis-tiernicului Mavrodi, socrul dumisale Darie Donici". Andrei aradun zapis de zalogire pentru 180 de lei al lui Mavrodiarata ca a dat bani fi lui Costandin, fiul lui Mavrodi vistiernic".

Existenta acestuia nu poate prin urmare fi negad §i daca inactul de imparteala al copiilor vistiemicului Durpitrache Mavrodfdin anul 1746, Iunie 12, numele lui ni mai figureaza, aceastainseatunA cA la acea data el era mort.

,Stefan Mavrodi, paharnic al doilea.

In Condica lui Constantin Voda Mavrocordat din 4 Fe-bruarie 7250 (1742) se afla o lista de oameni cafe, dupa dove-dire, sa se scoata la neamuri" (adecá sa se scoata de la daidiiscl se puje la randul boierilor). Printre ace§tia figureaza s5tefarrMavrodin paharnicul, fiul lui M,avrodin vel vistiernicul lui An-ionie \roda, fiul lui Mavrodin Grecul".

www.dacoromanica.ro

103

Cu cinul sau boieresc, dar' fara arätarea numelui de botez,:11 mai intimpindtri pe tef an Intr'un izvod de datorii al lui Du-initrascu Calmasu (fratele lui Ion Vocla Callimaki) din 1755, incare se aratà ca la moartea acestuia s-a platit lei 50 paharniculuifilavrodin".

In 1732 11 aflarn din potriva cu numele ski de botez, dar failaratarea cinului boieresc. E un act ae vanzare din August 3, printare Neculai Jora, vtori logofat", cumpara pamant dela tefan,fiul lui Mavrodin ce a fost paharnic mare".

In sfarsit in actul de Impärteala a copiilor lui Dumrtrachivistiernicul din anul 1746, dar care ne-a ramas notta numai In-tr.° copie din 1821, se spune ca originalul actului se aflä ladunmealui Dimitrii Mavrodin, feciorul luí Toader si nepot lui

..,Stefan Plavrodin".Imparteala aceasta tarzie a averei vistiernicului Mavro. din,

o iesire din indiviziune cum am spun azi, are urmatorul continut:Imparfeala intre fii rapozatului Dimitri Mavrodin ce au fost

paharnic niare, precum s-au finparfit mosäile. Leat 7254 (1740lunie 2".

Partea lui $tefan:Satul intreg Stanenii la Soroca, satul junatate Viprinca

tii la Soroca_Partea Smarandei logofatesei rapozatului Darie Donict ce

.au fost logoat mare:Satul intreg Gvozdul la. Soroca, a patra parte d1 sat de

Fräteni la Carligatura.Copia din 1821 inseamna: In gios este rupt drept prin rand

lipsästi o bucatä din sfIrsit, de la ruptura. in gios sa cunostiinsa bine cA au mai fost scris tot la aceasta parte a Smarandii,unoscandu-sa i varful slovilor prin ruptura, i lipsaste a triiaparte din sfarsitul hartie".

Partea Todorifei ce a tinut-o Grigorasco Hancul, postelnic :Satul intreg Nemerovca la Soroca.AL5a au dat sama Stefan Mavrodin si Ion Donici, ca. au

aceste mosai di pi Mavrodin paharnicu si asa s'au imparfit 1nain--tea me, lar di a isA (iesi) di la vr'o parte lipsa, sa pagubeasca cu

sau di s'ar mai afla alti mo0i, iar toti sA li impartä ace0 triifrati.

Iscalit asa: Sturdza vel logoatMai jos iscäliti: Ion Donici, Stefan Mavrodm.

www.dacoromanica.ro

104

, Mai jos iara§i nu se cunoa§te fiind ruptura i lipsa bucatidi hartii, dupI cum s-au zis in dos. AciastA copii fiind intocmaicu orignalul, dui:4 cum 1-am posladut din cuvant in cuvânt, nu-mai adaogire este aceia ce sa zice pentru ,ruptura hartii, 1-amincredintat cu a nostri iscalituri, iar orighinalul esti la dumnea-lui Dimitrii Mavrodin, ficiorul lui Toader i nepot lui Stefan Ma-vro din..

La anul 1821, luna Mart, 15 zileStatschii sovietinicColejskii sovietnicIvan Sturzai alte iscAlituri.

Din actul de mai sus constatam deci doua lucruri: 1) ca.

Constantin Mavrodi postelnicul nu figuteaza la impartirea dintrefrati din anul 1746, de uncle' in tot cazul trebuie trasA concluzíaca el nu mai traia la acea data. Ar fi de altfel si logic sá maitragem concluzia cA el n'a avut copii, de oarece acestia nu se in-fAtiseaza la imparteala, cum s-a infatipt Ion Donici, fiul Sma-randei. Dar ipoteza ca Constantin ar fi fost sterp, nu este si-gurA, caci 2) se mai constata din act cà averea impartita intrefratii Mavrodine.sti la 1746 este exclusiv cea ramasa dela mama.lor Catrina, adeca numai mosiile de la Soroca i FrAtenii din Car-ligAtura (care a fost, dupa cum am vazut mai sus, cumparate inparte de ea). Tot complexul Goie§tilor, care era in 1746 in stapa-nirea luí stefan Mavrodin, adeca nto§iile visfierniculuí Dumi-trachi, n'au intrat in impArteala de mai sus. S'ar putea ca atarepune i ipoteza ca postelnicul Constantin Mavrodin, ce pare a fifost fiul mai mare al lui Dumitrachi, sa fi fost copil dintr'o all&casatorie a vistiernicului, de oarece el n'a avut amestec la avereadin Basarabia a Catrinei Mavrodi. Ipoteza aceasta are o mare in-semnatate pentru descurcarea neamului mavrodinesc din Dorn-hoi-Botopni, despre care vom vorbi tnai jos.

Cat despre neamul lui Stefan, el a ramas in Basarabia On4in ziva de azi, curgand in felul urmAtor:

A) Toader Mavrodin, apitan de Ciuhur

E feciorul lui Stefan, vtori paharnicul. Toader cap-a cmurileboiere§ti atat de greu incat il vom intalni la tatranete nevoit

www.dacoromanica.ro

105

ceará o dovadä oficalä cä ç fiu de boier, caci arhondologia Mol-dovei nu-1 mai cunostea.

Il intampinam in 1742 cdpitan de Ciuhur" (o insemnare indosul unui act din 28 Iulie 1742). In Condica Veniturilor Sf.Spiridon. din Iasi din anii 1776-1778 (vol. I, in Fiele Tanovi-ceanu dela Arhivele Statului Bucuresti), Il afläm arencland cu 70-de lei pe an mosia Septelicii, din complexul Goiestilor, fosta atatalui ski Stefan si a bunicului Dumitrachi. La 1793, Iulie 9,

se judeca cu vara lui Elena Carp pentru mosia Vozdovul. Dinjaloba ce a dat lui Mihai Constantin Sutu Voevod in aceastä pri-cina, se poate citi: Toader, sin mortului Stefan Mavrodin ce,au fost vtori paharnic, asupra säträresei Ilinca Carpoaia, fiica pi-larului Ion Donici, pentru o mosie anume Vozdovul i venitulei

Asa dar, dupä ce in 1742, la o foarte trageda värstä, ei ecäpitan de Ciuhur, in Basarabia, i cincizeci i doi de ani maitärziu, la 1793,11 intAmpinäm färä nici un rang in arhondologie._u.n simplu Toader, fecior lui Stefan Mavrodin ce a fost paharnical doilea. Alti nota ani dupä aceia, la 12 Noembrie 1801, el enevoit sä ceara recunoasterea" ca se trage din neam boieresc.

Noi Alexandru Neculai Sutu voevod, cu mila lui Dunme-zau Domn al Tärii Moldovei

Toader Mavrodin, fecior lui Stefan Mavrodin vtori pahar-mic, ce se af1á Cu locuinta la tinutul Orheiului, prin jalba ce a datcatre Domnia Me au arätat ca el se trage din neam boieresctoate celelalte ale sale rudenii se aflà in randuialä i cinste de'boierii. numai el rämänänd scäpat, n'au putut lua nici un rang,dar suparat cu vreo cerere de dajdie pän acum n'a fost (1Picandu-se cercetäri. s-a aflat) cA cu adevärat este neam de boier,dupä cum s-a adeverit i dinteo marturie a dumisale sPataruluiManolachi Donici din leat 1796, Septembrie 22. fiind atunci velban, prin care aratä cl numitul Toader Mavrodin este cu ade-värat fecior lui *tefan Mavrodin ce au fost vtori paharnic,este rudenie cu tot neamul boieresc al Donicestilor de pe visti-ernicul Mavrodin i cA i se cade a fi cuprins cu milA, i hotaramdeci in toatA vremea sä fie scutit i al:drat de dajdii cum si dealte havaleli, rämänänd de a pururi in pace si in odihnä, ca unulce se trage din neamul boieresc...".

Mai mult cleat aceasta recunoastere de boier de neam si descutire de dajdii, el n'a putut cäpata, si au trebuit abia fii sii,

www.dacoromanica.ro

106

dula rapirea Basarabiei, sa caute sa-si mai inalte neamul prirninscrierea in cadrele nobilimii basarabene.

Fjj acestia au fost: Dumitru, Manolachi i Iancu, nascuti-dintr'o casatorie arzie a lui Toader Mavrodin cu o femeie care-nu ne este cunoscua. Cel mai mic, Iancu (nascut la 1801)pare a fi ramas neinsurat. Cel mijlociu, Manolachi, (nascut la1798), proprietar a 68 de falci in mosia Miliseni din Orhei, s-ainsurat si a avut un fiu, Manolachi g el, rascut la 1841. Dinacesta n'au ramas copii. Neamul lui Teoader, al luí. Stefan,marelui i vestitului vistiernic Dumitrachi, l-a perpetuat pana azinumai feciorul mai mare, Dumitru.

B) Dumitru Mavrodin (1786 1848)

Am aratat mai sus CA originalul actului de imparteará dintrefiii vistiernicului Mavrodin din 1746, se afla la 1821. Martie 15,in m'infle lui Dumitru Mavrodin, feciorul lui Toader nepotlui Stefan Mavrodin". In acOas an, 1821, el, impreura cu fratiisAi Manolachi i Iancu, cer inscrierea, la Chisinau, in lista nobi-limii de origina moldoveneasca din Basarabia". Era, la acea data,proprietar a 300 de alci de pamânt, locuia in Basarabia si aveade nevasta, inca din anul 1813 (insurat deci la 17 ani) pe Ecate_-rina, fiica satrarului Toader Valuta.

Din aceasta casätorie s-au rascut patru copii: Maria (1814),.Prohira (1818), Ancuta (1820) si Constantin (1821)-

Din singurul sAu fiu Constantin, s"au nascut alti cinci ba-ieti, si anume: Dumitru, Alexandru, Vasile, Ion si tefani Nwcunoastem deat descendenta lui Dumitru, care a avut un fiu Ne-culai, si a lui Vasile, colonel rus, insurat intai cu Ana Vasilie-vna Juliani (1865 1904), cu care a avut pe Neculai, locote-pent rus (nascut 1885) si Maria (n'Ascua 1889), maritata cu ca-pitanul rus Pohlebin i insurat a doua °ara' cu Natalia Narly,din care casatorie i s-au mai nascut doi copii: Larisa (19(13)Vladimir (1908).

Cu acestia se incheie, pana in ziva de azi, descendenta ma-relui vistiernic Dumitrachie Mavrodin, fiul lui Mavrodi Greca!,care din Greci s-au acut Mq1doveni, pe unna Rusi i in tirm1Români.

www.dacoromanica.ro

107

MAVRODINII DOROHOIENI sI BOTOSANENI

Spita familiei Mavrodin din anul 1832, Septembrie 26,.atestatA de JudecAtoria tinutului Botopni, cu iscAliturile cu-viincioase i punerea pecetii", aratA ca intemeietor al neamului peMavrodin Grecul, care a avut doi fii, pe Apostol Mavrodinpe Mavrodin Vistiernicul (Dumitrachi). Apostol e insemnat cucei,trei feciori ai sAi Mitre vornic, Gheorghita vistiernic 5i Toa-der. Pe Mitre Il aratA ca avAnd o fatA Casandra §i pe Gheor-ghitA un fiu Negrea jicnicier (ceilalti copii ai lui GheorghitA nusunt arAtati), din care se trage neamul boieresc Negri din Mol-dova'. In fine, pe vistiernicul Mavrodin, spita 11 arata ca tata alunui singur fiu Eustatie pitar, care a avut pe Vasile Mavrodinclucerul, tatAl vornicului Lupu 0 al stolnicului Toader, din carise trag toti Mavrodine0ii Moldovei, trAitori incA astAzi i destulde numero0.

Spita aceasta, ca majoritatea spitelor alcAtuite in prima ju-mAtate al veacului trecut, e,ste necomplectA i gre01à. CAApostol Mavrodi- o fi fost frate cu Dumitrachi vistiernicul o-aflärn din aceastA spit-A 0 am fi bAnuit-o i fArA asta, fiind a-rnAndoi, dupA cum am vAzut mai sus, fiii lui Mavrodi Grecul.Dar spita e necomplectA cu privire 1a copiii lui GheorghitA A-Postol Vistiernicul §i este gre0tA cu privire la descendenta luiMavrodin Vistiernicul.

In adevAr, noi am dovedit mai sus pe bazA strict documen-tara cA vistiernicul Dumitrachi Mavrodin a avut ca copiii peStefan, 'Constantin, Smaranda Donici i Tudorita Hancu. Spi-ta nu arata pe niciunul din ace0i patru copiii ai vistiernicului,insemnAnd in schimb pe un copil pe care nu-1 cunoastem, peEustatie, tatAl lui Vasile Clucerul. Acest Vasile Clucerul a exis-tat, documentar dovedit. Dar pe Eustatie nu 1-am intalnit niciodatA nicAieri, in nici- un document publicat sau inedit, precumnici in spita descendentilor lui Dumitrachi Mavrodin din 1742(impArteala averei vistiernicului). De uncle rAsare atunci acestEustatiu? 0 fi el o inventiune, pentru a lega pe Mavrodine0:iibotoOneni de boierii mavrodinegi din veacul al XVII-lea? A-ceastA ipotezA cade fatA de fapttd cA spita din 1832 este atestatade spAtarul Costachi Negri (vAr primar cu Petrachi Negri, tatAl-rnarelui patriot din timpul Rena,sterei Costachi Negri), care in-seamna in josul ei: Intocmai fiind de pe spita neamului nostru

www.dacoromanica.ro

108

care este la mine, o incredintez. K. Negri spAtar, 1832, Septem-brie 22. Petrachi Asachi, martori".

Negrestii din veacul al XIX-lea nu au negat niciodad des-cendenta lor din Mavrodi Grecul i spita lui Costachi Negri din1832 aratä lämurit atät descendenta din el, cat i rudenia tutu-ror Negrestilor moldoveni cu top Mavrodinestii existenti inMoldova si in Basarabia. E asa dar invederat cd vlAstarii ma-vrodinesti de la Botosani, fiind rudä cu familia Negri, nu se pottrage nici ei dedt numai din Mavrodin Grecul, dupA cura oaratä 5i spita. Dar in ce chip se trag din el, aceasta rämäne devämut.

Ipotezele sunt trei:Ca misteriosul Eustatiu ar fi fost o persoan5., care pe

vremea lui, ar fi trait in carne i oase, i cA ar fi fost in adevärfiul lui Dumitrachi Mavrodin vis.tiernicul. Am arätat mai suscA singurii fii cunoscuti ai acestuia au fost, documentar dovediti,Stefan si Constantin. Am mai arAtat cA acest Constantin nefi-gufand in actul de impArtealA a mosiilor din Basarabia rAmasede la nevasta lui Dumitrachi, s-ar fi putut int5mpla sau cA el erala 1742 mort fArA copii, sau a era fiul lui Dumitrachi dinteoc4sAtorie anterioarA. In aceastA din urmä ipoted, dad. Dumitra-chi ar fi avut dintr'o primA cAsAtorie pe Constantin, el poate totasa de Nile sA. fi avut si pe Eustatiu, care ar fi fost deci fratebun at Constantin. Ipoteza poate tine cu atat mai bine in pi-cioare, cu cat in actul din 1742 se impart numai moiile CatrineiMavrodin intre copii ei Stefan, Smaranda i Tudorita, i niciuna din mosiile tatAlui Dumitrachi Mavrodin. Dad. ne-ar fidmas vre-un act de impArtea1ä a mosiilor acestuia, mai ales celedela CirligAtura, poate ar fi figurat in el numele lui Constantinsi al lui Eustatiu, feciorii dinteo eventualA primA cAsAtorie. Evi-dent totusi d cu poate si dad" nu se fac geneologii. EustatiuMavrodin rAmâne nedovedit.

S'ar putea iaräí, dacA-I indepArtAm din realitate pe Eus-tatiu, ca clucerul Vasile Mavrodin, care dui:4 cum am mai spus,.a existat, s5. fi lost fiul nu al inexistentului Eustatiu, ci al luiConstantin. 0 simplA ipotezA.

Si tot o simplä ipoted rAnfäne i aceasta de a treia, dVas& Mavrodin s5. nu fi fost deloc nepot de fiu al lui. Dumi-trascu vel vistiernicul, ci al fratelui acestuia, Apostol Mavrodiusierul. Acesta, dupd cum am vAzut, a avut in afarA de Mitre §i

www.dacoromanica.ro

109

de GheorghitA Apostol, si un fiu Toader, despre care nu stimabsolut nimic. SA nu fi fost acest Taoder, tatAl lui Vasile? Maiales cA a) pe fiul lui Vasile Il cherna tot Toader, care ar fi pur-tat astfel numele bunicului, si b) cA in acest caz rudenia Mavro-dinestilor descendenti din Vasile ar fi fost mai apropiatA deNegrestii descendenti din GheorghitA Apostol, clacA Vasile arfi fost fiul lui Toader si nu fiul lui 'Constantin sau al lui Eus-tatiu.

Oricum o fi, un lucru e sigur, cA Mavrodinestii din Boto-sani se trag din Mavrodi Grecul i cl sunt ruclA Cu neamul Ne-grestilor. Ascendenta lor documentará se urcá la acel Vasile Clu-cerul, despre care vom vorbi mai jos.

Vasile Mavrodin Clucerul

El e intemeietorul neamului Mavrodinesc din tinuturile Bo-tosani i Dorohoi. Prin cei doi fii ai sAi, Lupu vornic de poartA

Teader stolnic, s-a perpetuat familia pan in ziva de azi. Des-pre existenta lui nu avem deck douá mkturii; spita din 1832,despre care am vorbit mai sus, si un act din 1833, prin carejudecAtoria de Botosani aratA cu mirturia boierilor din acel ti-nut, cA Vasile Mavrodin este tatAl lui Lupu i lui Toader.amAndoi in viatá la acea datá.

Cuprinsul actului e urmátorul:. Dumnealor stolnicul Toader í vornicul portii Lupul,frati Mavrodinesti, ne-au flcut poffitoare cererea, cA pentru pa-rintele domniilor sale cluceriul Vasile Mavr9din sA le &Am acea-stA Incredintare cA ti stim fii ai pomenitului clucer. Pentru caream dat aceastä mArturie cA pe clucerul Vasile, in viatA aflAndu-se si fiind cu multe slujbe de cAtre ockmuire insArcinat, aufost cinstit cu caftanul cluceriei si i-au rAmas acegi doi filcuro-nomi Lupul i Teodor, si am iscálit.

Constantin Miclescu vornic, Ion VArnav postelnic, Petra-chi VArnav postelnic, Costandin Negrea spitar, Gheorghe Kos-taki spátar i Costandin D. Aibure spitar".

Judecátoria tinutului Botopni 1853, April 24.Asa dar Vasile Mavrodin a fost cinstit de ockmuire cu

mai multe slujbe" ajungAnd Ora la rangul de clucer, o boierietinsemnatA, peste care ing nu s'a putut inAlta. Nu §tim nimic aIt-ceva despre el, nici mAcar numele sotiei sale, deck numai pe alcopiilor Lupul i Toader, a cAror descendentA este insl cunos-cutA pAná in ziva de azi.

www.dacoromanica.ro

- 110 --

I

Lupa Mavrodin, vornic de poartä.

Pe la sfarsitul veacului al 18-lea el era mare cápitan de I: op-cea, de oarece-1 aflärn in 1800 fost mare capitan. Treizeci si treide ani mai tarziu, batran foarte, e abia vornic de poartá, o boje-rie de mana a treia. El n'a putut ajunge la cinul boieresc al ta-talui säu, nici la al fratelui Toader.

Lupu Mavrodin a fost insura§ cu Ecaterina Teliman, fiicalui Antohie Teliman din tinutul Roman, care i-a adus in zestremosia intreaga Fundenii. Dintr'un proces ce a avut el cu cum-natul sau Costandin Teliman, aflärn annánunte interesante asu-pra lui, a nevestei §i familiei acesteia. In actele acelei judecatiapare si numele fiilor s'al Alexandru si Mihalachi (procesul inAnexe), dar el a mai avut doi fii, pe Gheorghe si pe Iancu.

Daca actele judecätii din 1800 ni arata numai pe fecioriiMihalachi si Alexandru, s'Ata neamului din 1822 ni-i arata inschimb pe Gheorghe, pe Iancu si pe Mihalachi, ara a mentio-na pe Alexandru. Acest Alexandru, mort poate in 1822, n'aläsat clironorni. Nici Gheorghe de altfel, care a murit sau nein-surat, sau in. tot cazul farä copii. Cat despre Iancu, sp.ta nea-mului inseamnä in dreptul lui: la Bucuresti", ceiace ne-a in-dreptätit s'A banuim a el poate fi autorul Mavrodinestilor des-pre care am vorbit la jan. 106 de mai sus.

Asa dar, numai prin fiul lui Lupu si al Ecaterinei Mavrodin,Mihalachi, s-a perpetuat ramura botosaneana a acestei famlii.Despre el avem date mai multe.

A) Mihalachi Mavrodin, stolnic

El e autorul spitei din 1833. Un orn cu carte, traducator dinlimbi straine si unul din intelectualii din epoca premergAtoarea Renasterei. E si inginer, inginer hotarnic fireste, din cei pro-babil formati la scoala lui Asachi. E usativ, sburlit, ufat, dardestept. Tine in casätorie pe Maria Iurascu, sora Ralucai, mamalui Eminescu. E deci de dota ori o personalitee, ca intelectual,si ca unchi al celui mai mare poet ce a avut Moldova i România.

Il aflarn printre elevii care au frecventat pentru prima datacursul public al invataturilor in limba romana, in anii d'intai ai.

www.dacoromanica.ro

Stoinicul Mihalachi Mavrodin

www.dacoromanica.ro

111

veacului -al 19-lea. Mai diziu el. va traduce va talinAci din lim-ba frantezA moralnica istorisire intitulatA Tripodul* Elenei deMarmontel" precum si romantul Antigona §i unele fragmenturidin literatura frantuzeasa de Noel si Laplace". Ni s-au pdstratla Axhivele Statului din Iasi cererile sale atre Tenzurä, dinIanuarie 1839, pentru publicarea acestor traducen, cu rezolutiilecensorilor vremii, Camille de Barozzi (Baroti): Vu et examinéla traduction ci dessus, ce 17 Janvier, en vertu des instructionsde la censure" si Vu la traduction ci dessus de M. Michel Ma-vrodi, ce 10 Janvier 1839", cu adaosul sA se slobozeasca tipa-rirea". .

tndeletnicirile sale ingineresti sunt atestate de o sumedeniede acte ale vremii. In 1828 il aflärn hotirnicind mosia 5erpenitaa lui Constantin Catargi, in 1839 ridica planul Brosc(utilor luiBals etc. etc.

In politia 11 gAsim pe vremea ocupatii rosienesfi sAvarsindo multime de slujbe.... tinând si locul de ispravnic al tinutu-lui Dorohoi", iar in 1856 el isaleste, ImpreunI cu fiul ski Va-sile, actul de adeziune la programul Unirei .

Stolnic e fActstt abia sub Ion Sandu Sturza, la 11 Au-gust 1824, dar il intampinAm in 1827 ca fost mare stolnic, intre1840 si 55 ban, si la 7 Iulie 1856 e fAcut de Grigore Voclä Ghi-ca, spAtar (originalului decretului la d. avocat Al. Mavrodin).Ajunge deci la un rang de boierie mai de vazA si are 5i averedestull .E proprietarul mosiei Milailenii din Dorohoi, unde isiare asezarea obisnuiti, dar mai are si in Ocolul Hertei satulPopenii, care va lua numele de Popenii lui Mavrodirr, in Su-ceava o parte din mosia Fundeni, etc. etc. La Iasi cad nu seputea sA nu stea un boier bogat si mai ales intelectual si in ca-pitalä el cumparà in 1825 o casà, in mahalaua Vràbienilor. Oja cu 600 de lei dela Nicolae Ioan care o avea si el clirono-mie dela mosul sAu Angheli Bas-ceausul".

In izvodul de ban' ii scutelnicilor, II vedem trecut pe Mihala-ci Mavrodin cu 12 litizi, ceiace e foarte mult. Dar cu casA, cumosii, cu scutelnici, cu cinuri boieresti, cu fumuri de inginer side scriitor, Cu. lepädarea lui n final al numelui cand scria fran-tuzeste, Monsieur Michel Mavrodi, rAmâne totusi pentru proti-pendanda tArii un boie;ias, aruia când i se scrie, se spune numaicu fericità sAnAtate" si se incheie rAvasul ca acea Sturzoaia Cuvorbele a dumitale binevoitoare Zoita Sturza".

www.dacoromanica.ro

112

Se insoara de tanar, dupä cum am vazut, cu Maria Iurascu,care mai avea in afarä .de Rufaca Eminovici, mama lui MihaiEminescu, inca dota surori, calugarite la manastirea Agaftonde langa Botosani, pe Olimpiada i pe Fevronia, aceasta din ur-ma ajunsa la batranete schivnica cu numele de Sofia.

Din asatoria lui Mihalachi cu Maria Iurascu s-au nascutsase copii: Vasile, Iordachi, Petru, Maria, Elena si Profira. Peaceste dou'ä din urma le gäsim in 1842 in pension la Iasi laMadam Profira Olivar". Elena pare a fi murit tanara i nerna-ritata. Maria s-a casatorit cu Rozin si Profira cu Mantacas.

In Arhondologia Moldovei a paharnicului Costachi Sion,feciorii lui Mihalachi Mavrodin sunt aratati ca fiind Alecu, Ma-nolachi i Iorgu, ceiace este o greseala foarte de mirat la un au-tor ca Sion, care cunostea pe toti contimporanii sai nu numaipe ntun.e, dar i pe apucaturi. Manolachi, Alecu i Iorgu eraufiii lui Toader Mavrodin, nu ai lui Mihalachi, caruia ei veneauveri primar.

B) Fiji lui Mihalachi Mavrodin

Petra Mavrodin a fost colonel in armata romana si nu aavut copii.

lordachi Mavrodi a fost si el ofiter, a ajuns la gradul demaior si a avut un baiat friihai, Ara descendenta, si o fata Na-talia, maritata Cardas.

e) Vasile Mavrodi a fost, ca i fatal sau, inginer. S-a insti-rat cu Maria Cosovei si a avut patru copii: pe Ema, maritata cuEmil Bruell, pe Mihai, avocat la Botosani, insurat cu Elena Buc-sanescu (copii: Gaby si Lucia), pe Alexandru, insurat -cu SofiaPetrescu (copii: Vasilica i Sandu) si pe Vasile, colonel In re-tragere, insurat cu Viorica Nestorian, fara copii.

II

Toader Mavrodi, stolnic

Din Marturia" dela 24 April 1833, despre care am vorbitmai sus, si care incepe cu vorbele Dutnnealor Stolnicul Teodor

vornicul portii Lupul, frati Mavrodinesti, .", ar trebui

www.dacoromanica.ro

113

ttragem gonduzia cä Toader, fiind numit cel d'intAi, a fost fi-a-tele mai mare, intAiul näscut al clucerului Vasile Mavrodin.

Ii incepe cariera de tinär cu rangul de cApitan, cu care-IintimpinAm in douà acte din 1796, odatA la 28 Martie i altàdatA la 23 Mai, insArcinat de Alexandru VodA Callimaki ca sA-hotAreascA mosia BAlcosestii a unor rAzesi de acolo. In 1799 Iimai gäsim numele, fArA rang die boierie, inteo carte de hotArni-,cie, iar in spita mavrodineascA din 1833 a lui, Mihalachi Mavro-din si a lui Costachi Negri, el e trecut cu rangul de stolnic, pecare 1-o fi cApátat dela Ionità VodA, cel deapururi gata si boie-Teased* pe scApAtati sau pe rapAstuiti.

Insurat cu Safta Stircea, din vechiul neam boieresc al Stir,cestilor dorohoieni, el a avut cinci copii, din care o fatA Vat--vara (mAritatA cu Gheorghe Ionescu) -0 4 bAeti, Manolachi,Alecu, Neculai i Iordachi, cei pe care paharnicul Sion ii cre-dea fii lui Mihalachi. Despre acestia vom vorbi pe find mai la-vale.

A) ManoThai Mavrodi, agä

Dinteun act din 1838 pentru alegerea trupului mosiei Do-rohoi de Popenii lui Mavrodin, aflAm un lucru foarte interesant,

anume cA Popenii aceia, trupul intreg, se stApinea de maimulti proprietari in felul urmAtor: jumAtatea de sus era a hat-inanului Anastase BasotA, unul din boierli ceí mai mari i bogatiai Moldovei de pa atunci; iar jumAtatea de jos era stApinitA pe o

Ireime de sArdarul Dumitru Virgolici si pe a treia treime, zisA Po-penii lui Mavrodin", a) de stolnicul Toader Mavrodin; b) de nisteorfani mavrodinesti" (nu stim ai cui), care aveau ca vechil pe Ma-nolachi Mavrodin, fiul luí Toader, i c) dupA cum am vAzutmai sus, de Míhalachi Mavrodin, fiul lui Lupu (fratele lui oa-der). Prin urmare Popestii acestia, care erau in hotarul orasuIuiDorohei, erau stApiniti de fi i nepotii lui Vasile Mavrodin clu-cerul, de la care desigur 1'1 mosteniserl. Cum acest Vasile clu-cerul este ar1tat in spita neamului ca fiind fitt1 acelui misterios'Eustatiu, ce ar fi fost fiul lui Mavrodin vis.tiernicul, e interesantsa constatAm cA mosia Popenii era invecinatA Cu Sendriceniiecu Trestiana ve a fost a lui Gherasim Hincu" care Gherasim

www.dacoromanica.ro

114

1-1Ancu nu poate fi decAt numele de cAlugárie a lui Grigore I lán-cu postelnicul ce tinuse in cásátorie pe Tudorita Mavrodin, fatavistiernicului Dumitrascu. Ca atare se deslusesc prin aceste lega-turi de pámanturi invecinate i mostenite din bátrAni, legAturile-de rudenie intre Mavrodinestii dorohoieni i Mavrodinestii ba-sarabeni, coborAtori dovediti de-ai vistiemicului Dumitrachi. De.unde rezultá in mod invederat cä spita neamului Mavrodin din1833 este exactá atunci cAnd aratá descendenta acestui neam dinMavrodi Grecul si din fiul sátt vel vistiernicul Dumitrascu. RA-mane indoelnia existenta lui Eustatiu si continuArn a credeVasile Mavrodin clucerul din Dorohoi i Botosani, care hotárAtse cobora din Mavrodi Grecul, era fiul lui Constantin, copilulmai mare al vistiernieului Dumitrascu.

'SA ne intoarcem la Manolachi Mavrodi, fiul, credem matmare al lui Toader Mavrodin si al Saftei StArcea. El a fácut acarierA destul de rapidl. Il aflärn Inca tAnAr in cinul de stelnicrAnduit revizor al departamentului (finantelor?), färäprelungind insárcinarea ce i se cláduse pAnä in anul 1840, Mai24, cAnd starea sáratátii i casnicele imprejutári nu-1 iarti maimult a purta slujba...". La 1842, April 24, e inaintat la rangul decAminar, la 1852, Martie 11, la rangul de ban, la 1856 la acelde spAtar, si la 1858 el e fácut agá.

In preajma Unirei face politia si cum are un frate, Tergucare e omul de incredere al lui Vogoridi, face firest4 politicáantiunionistA. La 8 Iulie 1857 marii proprietari ai tinutului Do-rohoiului fAceau o intAmpinare catre Consulii Puterilor Ga-rante, prin care se plAngeau cá majoritatea din ei au fost scoside guvern din listele electorale i inlocuiti numai cu proprie-tari mici. Printre numele acestora din urmá figureazá si al spk-tarulu Manolachi Mavrodi.

De remarcat cá deodatá Manolachi Mavrodin deyine unMavrodi cat toate zilele, si cum unul din fratii sái va iscAli si duneori Mavrodi, lar várul sAu Mihalachi; cAnd a fácut la cen-zurá cererea de publicare a, traducerei sale din Marmontel totasa iscAlea, inseamná cA Mavrodinestii Incepeau sá se shntA".

Din acelas an 1857, la 2 Septembrie, ne-a ramas o prea in-tresantä scrisoare a lui S. VArnav cátre V. Málinescu, care in-cepe cu Vivat Unirea" i amice", in care ni se povestesteintAmplare din preajma acelor vestite alegeri pentru D'vanufAdhoc, alegeri -casate in urma interventii lui Napoleon, si care

www.dacoromanica.ro

115

area pe administratortd mosii Broscauti, Vasiliu, iesind cuiräsura din ograda lui Manolachi Mavrodin" pentru a badjocuripe täranii union. iste, intruniti in curtea privighetorului de ocolpentru a desbate asupra alegerilor. Acel Vasiliu s'a sculat In pi-cioare, in trasura fiind, si a inceput a racni la ei: Dar voi cecautati aici? Cine v'a adunat aici? Unul din delegati, din qatulBuhai, i-a raspuns cuviincios: Poruncile stäpAnirei ne-a adunat,cate doi din fiecare sat la alegere". Atunci Vasiliu a inceput cuo turbatä urgie sudui in tot felul, zicându-le: Talharilor, cumde cutezati a raspunde asa inaintea mea? Mai privighitor, iesiafara din casa, ce fel de blästämat esti tu, de cuteazä taranii sa-miraspuncla asa in ogradä? Te dau afara din slujba, magaruleLasa cä N/A voi inväta eu, taranilor neascultätori i mojici. Sai,jandarmule, si ea pe tAlharul acela de taran pune in butuculcel mare la gros... Pe ticalosul de privighetor sä-1 legi cot la cot5i sä mi-1 aduci la ispravnicie, unde va fi cercetat".

lar Varnav terminä aceasta scrisoare inteun f el deosebit defrumos :

Cu toate acestea, salutare si unire !S. V5rnav

La aceastä scena, Manolachi Mavrodin nu era de fati. Else afla in culise, in casa lui, din ograda careia iesise Vasiliu cutrasura, ca sä reactioneze impotriva packosilor de unionisti. Dealtf el nici nu mai tim nimic altceva despre conu Manolachi. Dinspusele familiei, el ar fi fost insurat i ar fi avut un fiu, Savel,care a murit färà mo§tenitori.

B) Neculai Mavrodin, paj domnesc.

Al doilea fiu, pare-se, af lui Toader §i al Saftei Mavrodin,avut norocul fratelui säu Manolachi. TinAr de tot a fost paj

dornnesc la Curtea lui Mihai Vocla Sturza i n'a mai putut apoiinainta la nici o cinste de cm n boieresc.

O jalba a sa din 1849, April 22, ne arata amaräciuneasau pentru aceasta napastuire:

Prea Inaltate Doatnne,Din frageda mea copilärie am imbratisat slujba publica

,ca tot bunul pärnantean m'am filotimisit a savarsi insarcinarilewww.dacoromanica.ro

116

ce rm s'au dat, cu vrednicie, credinta §i cinste... Want prenix-merat apoi intre pajii ce slujesc tronului Inälfimei Voastre. Prinjertfire a trei ani de slujba in calitate de paj, eram in toata sigu-ranta ca voi putea dobandi macar un cm n pe temeiul meritelorcastigate. Dar iata, Prea Inaltate Doamne, dupa o ingaduire de-7 ani incheiati, in slujbele patriei pâná mai alaltaieri aflandu-ma,.am nenorocirea a VA spune... cá inca rasplatire n'am ruat, etc".

Nici despre acest nenorocit Neculai mai mull nu §tim, de-cat a a fost insurat cu Zamfira Holban i ca copii n'a avut.

C) Atecu Mavrodin, clucer.

E al treilea fecior al lui Toader Mavrodin si al Saftei Starcea.Cariera lui este urxnatoarea: In 1832, Martie 18 MavrodinAlecu" (fall titlu) face o plangere asupra ofiterului ,militei Pa-vlov pentru atacul ce a suferit de la acesta". In 1834 11 intampi-nam fácand practica in cancelaria ispravniciei Dorohoiului incalitate de pomosnic mesei finansului". Ramane acolo un ansi cinci luni, i pleaca apoi la Iasi unde infra arhivar la AcademiaMihäileana, rämanand acolo doi ani trecuti" (1835-1837). Maiface apoi o practica de 6 luni in cancelaria Domnescului Divansi la 25 Mai 1838, nefiind 'Ma trecut in statul Marei Logofetiipelface o cerere catre Costachi Sturza, vel logofatul, rugandu-1 cufierbinti lacrimi... de a poronci a me (a mea) primire §i Intarirein stat cu leafa ce mi se va hotari". Iscale0e: Plecatul Evghe-niei Voastre, Alecu Mavrodi". Abia 17 ani mai tarziu 11 in-talnim din nou, cu rangul de clucer" cu functia de .scriitor".la Sectia III-a din Departamentul Justitiei (1855).

Dupä Unire, la alegerile pentru domnie din 1858, 11 intam-pinam la 13 Decembrie cerand inscOerea in listele electoraleprintre proprietarii mici ai judetului Dorohoi i apoi la 20'Decembrie acela an, ziarul din Iasi Constitutionalul" Il arataca netrecut pe lista, dei pose& un venit anual de 100 de galbeniAlecu Mavrodin stapaneste tot atata catime de fälci cat fra-te-sau Iordachi Mavrodin, pentru cAre insA dregatord a bine-voit a face exceptie". De unde se vede a, contrar fratelui sau,.Alecu era unionist, motiv pentru care Vogoridi poruncise sa fiescos de pe listele electorale.

Alecu Mavrodin era, ca i fratii sai, proprietar in PopeniiDorohoiului 0 mai stapanea pamant in comunefe LiveniiCarasa din acela tinut.

www.dacoromanica.ro

Mihalachi Mavroclin, siolnicsi sopa sa Maria lurascu

www.dacoromanica.ro

117-

S'a insurat in 1846 Cu Elena i§calg, cu care a avut cinci-copii: pe Catinca, nascuta La 21 April. 1847 la Popeni (na§zManolachi Mavrodin), pe Iancu, näscut la 7 Septembrie 1849la tiveni (na§a Maria Cristea), pe Maria, nascuta la 18 Sep-tembrie 1854 la Carasa (na§: Iorgu Curt), pe Alecu, nascut la18 Septembrie 1856 la Popeni (na§: Neculai Mavrodin) 0 pe

nascut la 19 Nomebrie 1859 la Dorohoi (na0: Maria Ma-vrodin).

D) Gheorghe Mavrodin, comis.

A fost un interesant personagiu, acest fiu mai mic al stol-nicului Toader Mavrodin 0 al Saftei Starcea. Ca iscaleael cand Mavrodin, cand Mavrodi, spune ba Gheorghe, baIorgu, ba Ireu, n'ar fi nimic, dar cA-si ascundea mereu vârsta0 ca. la 46 de ani îi fauri un act de na§tere care sa-1 facl de33, adeca .cu 13 ani mai tartar deck era, aceasta nu ni s'a maiintamplat sa intalnim la barbati nici n hartoagele vechi, nici inzilele de azi.

In Condica Matricula a §colarilor ce se primesc cu fine-rea la Institut §i Cu cheltuiala 'Casei Scoalelor" (Uricarul VII,204), gasim insemnat, printre elevii primiti la anul 1835, peIorgu Mavrodin de 14 ani, fiu al stolnicului Mavrodin". Deunde ar rezulta ca el s'a nascut in anul 1821. Insa nici macar-la aceastà frageda vrasta Gheorghe Mavrodin nu spunea ade-varul, cad el era nascut la 1819, avand la 1835 §aisprezece ntrpaisprezece ani, fapt *care se invedereaza dintr'un certificat §co-lar din 1843, Ianuarie 28, in care citim:

Prin acest certificat se adevere§te ca dumnealui GheorgheMavrodin, Moldovan din targul Dorohoi, de religie ortodoxa,In vr:istä de 24 de ani, fiul d-sale Stolnicului Theodor Mavrodin,a urmat in coalele publice din Ia0, de la cele incepätoare panala clasa a IV-a corent, de la 1836 pana la 1841 inclusiv, in cumde 6 ani... etc.".

Prin urmare, daca Gheorghe Mavrodin avea in 1843 vrasta-de 24 de ani, InseamnA cA era nascut la 1819 0 a avea, can&a intrat la §coala, 16 ani (cad data inscrierei este la 1835,cum rezulta din Condica Matricula mai sus citata 0 nu 1836,care se vede cA este o eroare prin faptul ca certificatul speci-fica cl a stat 6 ani la scoall, deci 1835-1841, 0 nu 1836-1844ceiace ar face numai 5 ani).

www.dacoromanica.ro

118

Acest certificat este iscAlit de ,--,NIAdularii ComitatuluiintArit cu sigiliul Academiei (MihAilene)". Se constatA din elcA Gheorghe Mavrodin a fost un elev bunicel, a cArui clasifi-care a fost 'flrmAtoarea:

Religia cu clasul bun, Gramatica RomaneascA bun, Limbamijloc, Geografia bun, Aritmetica mijloc, Algebra Ele-

mentará mijloc, Geometria ElementarA bun, Istoria UniversalAbun, Poezie i Mitologie bun, Retorica bun, Istoria NaturalAmijloc, Limba Franceza mijloc iar in privinta purtArii si a mo-ralului, au agonisit calculul prima".

Bravo lui 1 Dar aceasta nu inseamnA cA nu s'a näscut in1819, din potrivA, certificatul mAdularelor Academiei MihAilenearatA lAmurit cA Gheorghe Mavrodin avea in 1843 dou'Azecipatru de ani, si cA prin urmare anul nasterei sale nu poate ficontestat. De altfel, cum iesA de la scoalA, in Noembrie 1841, ele numia de Mihai VocIA Sturza paj domnesc, cum fusesefrate-sAu Neculai. El avea atunci prin urmare 22 ani,

Acuma ce i-a trecut lui prin cap sA se intinereascA la bA-trAnete cu 13 ani? Motivul Il vom vedea indatA. SA arAtAm deo-ca. mdatA cA el trebuie sA fi pArut mult mai tanAr de cat era,altfel n'ar fi indrAznit sA salte asa peste ani. Conu Iorgu erauscAcios, cu ochii càprii, cu pArul capului negru, cu musteatainheratä i la stat de mijloc". Astfel fiind, el putea pare multmai putin cleat varsta ce avea.

Insurat de tAnAr, nu stim cu cine, el vAduvi in curAnd si lavarsta de 42 de ani se gandi sA se insoare din nou. Cum voia sAja o fatA de 20 de ani, pe Agripina AlbotA, fata pitarului Neculaisi a sotiei sale Ana, trebuia musa-i sA se arate -ginere tinerel.In actul sätt de cAsAtorie de la Mitropolia Moldovei din anul1861, Februarie 5, -el se aratA de 31 de ani, nAscut deci la 1830,si intinerindu-se numai cu 11 ani (de oarece era nAscut la 1819).Dar patru ani mai tarziu, in 1865, el uità Varsta ce-si dAduse inziva cAsAtoriei, scoate un certificat dela subscrisii vietuitoriIn orastd Botosani" care declarA cA dumnealu Georgi Mavrodineste nAscut la anul 1832, Aprilie 23, din legiuti pArinti stolniculTeodor Mavrodin sit sotia sa Safta, nAscutA Starcea". Pe bazaacestui certificat el ii aureste un act mitrical de la Mitropolie.pe care-1 legalizeazA la Curtea Sectia 2-a a Principatelor UniteRomAne in ziva de 30 Noembrie 1865 si din a cArui cuprins-aflAm cA Gheorghe Mavrodin la anul 1832, luna Aprilie in 23

www.dacoromanica.ro

119

de zile, s-a nascut din leginti pkinti etc.... in &awl Boto§ani§i la acela§ an, in 30 acea lunä, s-a luminat cu sfantul botezBisericei Rasäritului na§ fiindu-i dumnealui Iordachi Teliman".

De unde ar rezulta cA acest Gheorghe, George, Iorgu, IrewMavrodin Mavrodi, näscut in 1832 §i intrat la Academia Mihai-leana in 1835, avea trei ani cand a inceput sa invete carte, nouäani and a terminat §coala in care invatase romane§te, frantuze§telatine§te, algebra, geometrie, retorica etc., etc., i unsprezece aniand 'a intrat paj la Curtea Domneasca a lui Mihai Vodal

Mare om! Dar mare sau mic, era un barbat de§tept care s-apriceput sA faca cariera. De mic a fost ocrotit de marele boierlogoatul Costachi Conachi, care cand a murit i-a läsat 500 degalbeni §i alta mostenire mutt mai folositoare: ocrotirea fetei sale-Catinca (Cocuta) Vogoridi §i a sotului ei Neculai, care va ajunge'Caimacamul Moldovei.

Deocamdata sa-1 urmarim de la ie§irea sa din §coala, cand aintrat in calitate de paj la Curtea lui Mihalachi Sturza. Cinsteleaceste erau cam costisitoare. Lui dumnealui Iorgu Mavrodin j s-apus in vedere de catre' Colonelul Krupenski Administratorul Pa-latului Gospod, Domnesc Adghiotant si Cavaler" sä se informa-luiasca dui:a chipul de mai .gios §i anume: a) uniforma cea mare,dupa modelul ce se va da, b) un cal bun de calarie §i valtrap,cu tifra Inaltimii Sale, c) la vreme, cand se face cunoscut primzapisca ca sA vii la pOräzi §i tirimonii, sä ffi urmator fArá nici osmintea caci la dimpotriva urmare, se va inainta lucrarea cu-venite. (Ia§i, 1841, Noembrie 19).

Tanarul Iorgu a fost intotdeauna urmator, fara nici o smin-teala, la datoria lui, facand intre timp slujba la cancelaria Departa-mentului Dreptatii sub poruncile marelui logofat Teodor Bal§,ceice 1-a induplecat pe acesta sä ceara pentru el de la Vocla un cmnde boierie, pe care acesta i 1-a refuzat, de unde n'o fi avut Mavro-din bani destui ca sa i-1 plateasca. (1846, August 28). Totu§i, câncl.a paräsit slujba sa domneasca, fiindca avea acum 30 de anicauta alte rosturi, el primi o adresa de multumire §i de laudapentru sarguinta, vrednicia i zelul ce a desvaluit intru implini-rea indatorirei de paj vreme de opt ani", adresa iscalita de Vodael insu§i cu contra semnatura vel postelnicului I. Beldiman (1849),April 19.

Baena, in rang de särdar, o capata abia de la Grigore VodaGhica, la 30 Dècemblie 1849.

www.dacoromanica.ro

120

Intre timp, cum iesa de la Palat, se apropie de Konachi-Vo-goridi, al carui om de incredere se face cu totul §i cu totul. Cudoi ani in urmä, la .22 Mai. 1847, el plecase cu socrul acestuia,Costachi Konachi, in strainätate la Borsec impreuna cu doftorulMorit Chernbah, ovrei", cu care prilej i s-a dat un papport ceni s-a pastrat §i din care am extras infati§area sa fizica, aratata

_mai sus: ochi càprii, parul capului negru, uscacios, etc"..La inceputul anului 1849 Costachi Konachi moare, ì fiica-sa,

buna §i vrednica Cocuta Vogoridi, Ii dà cei 500 de galbeni pe carei le fagaduise logoatul la casatoria sa". Scrisoarea prin care ise face acest dar, este deosebit de interesantä:

Subt iscalitii Printul Neculai Konachi Vogoridi §i Prin-tesa Catinca Konachi Vogoridi, avand deplina §tiinta ca dorintaparintelui nostru marele logoat §i cavaler Costachi Konachi, erade a härati dumisale lui Iorgu Mavrodin suma de 500 de galbenila räsätoria sa qi câte 100 de galbeni pe fiqtecare an pentru toailviata sa, drept rasplatire pentru slujbele ce cu credinta au fostsavar§ite rapozatului in curgere de 6 ani, far% a pretenda vre-oleafa prin aceasta adeverim ca..." i se va da la casatorie baniifagacluiti, precum §i de douà ori pe an, la Sf. Gheorghe §i la Sf.Dumitru cate 50 de galbeni, intotdeauna. (1849), Martie 1.

Iridatä dupa aceia, Mavrodin e trimis la Tigane§ti, mo§ia Co--cutei Vogoridi din tinutul Tecuciului, pentru a avea grija de re--pararea conacului, boierii dorind sa mearga sa petreaca vara a-colo:O scrisoare din 30 Martie 1849 a lui Neculai Vogoridi catreIorgu Mavrodin ne vorbe§te de odaia verde, de odaia galbenä,de odaia pembie, de imbracarea divanurilor cu adamasc ro § cuflori albe, a scaunelor cu adamasc negru §i cu flori ro§ii, de repa-rarea du§tunelelor §i de mutarea divanurilor cu stofa verde dinodaia albä, unde dormea räpozatul, in iatacul rapozatului de lacurtea vechie, impreuna cu masa de carti..." Pentru marile gospo-clarii boiere§ti dinainte de Unire, scrisoarea aceasta e lamuritoare5i interesanta §i o dam in intregime in Anexele acestei lucran.

La 1 Mai 1856 Iorgu Mavrodin e inaintat comis §i la 11 Iuniedin acel an el e numit madular in comitetul diriguitor", care-urma sa lucreze pentru informarea dorintelor Tarii, dupa rosti-rea Tratatului de la Paris din 30 Martie". Cu alte cuvinte, GrigoreGhica fiind acum plecat din Moldova, Bal§ camaicam i Vogo-risdi pe cale sa.-§i pregateasca caimacania lui viitoare, Iorgu Ma-vrodin trebuia s4 lucreze, ca credincios al sau, impotriva Unirii.

www.dacoromanica.ro

121

Un an mai tárziu, la 10 Iulie 1857, el e trecut pe IisteIe depu-tatilor Divanului Adhoc pe temeiul art. 3 din Imparatescul Fir-man iar la 15 Iulie o scrisoare a aceluias VArnav despre caream vorbit mai sus, catre Presedintele Comitetului Central al U-nirei din Iasi, zicea:

Vivat Unirea 1 Donanul meu, dupace mi-am indeplinit mi-sia prin tinutul Bacaului, apoi m'am repezit la Hiliseni si. Liveni(Dorohoi) ca sa mentin curajul locuitorilor pentru abtinere... Lis-ta proprietarilor mari s-a facut Lunea trecuta in 8 a curentei- 17Unionisti n'au veni; sa ja parte, nu mai ea'masese deck 9 antiu-nionisti.... Joia trecuta i-au ales proprietarii mici, care au dat ma-joritate lui Ireu Mavrodin, fost onr aI lui Cutaridi (?) Deci, sa-lt:Aare si unire. C. V. VArnav".

In lista deputatilor pentru Divanul Adhoc,publicat de ,,Ga-zeta de M.oldavia" No. 57 din 22 Iulie 1857 se poate citi:

Députés des petits propriétaires fonciers: le comisse Geor-ges Mavrodi".

In Octombrie 1858, Vogoridi fiind acum Caimacam, IorguMavrodin e rasplatit pentru activitatea sa, nerodnica de altfel,cu un loc la judeatoria din Suceava.

Pe urtna urmeazá alegerile pentru domnie din Decembrie-1858, Unirea sub Cuza si plecarea lui Vogoridi din Iasi. CoLutaisi va parasi barbatul, care va muri in mizerie inteun otel dinBucuresti, lar Mavrodin va trebui sa-si caute alte rosturi, maiales ca ocrotitoarea lui va parasi si ea Ora, mergAnd in Italia,.unde se va rnarita a doua ()al% cu prinNI Ruspoli.

Aceste se intamplau intre Decembrie 1859 si Ianuarie 1861.Mavrodin, vacluv de cativa ani, se hotari sa se c'äsätoreasca incaodata, cu tanAra §i frumusica Agripina Albota, si cum era acumun om de 42 de ani, el fauri atunci aceI certificat de nastere care-1'intinerea cu mai mult de un deceniu, despre care mai sus amvorbit.

Dela nevasta aceasta de a doua ne-a ramas o scrisoare, dincare se constata ca coana Agiipina era indragostita de sotul ei.care prin 1870, decAnd trebuie sa fie acel rAva nedatat, avea 50de ani batuti. Sfarsitul suna astfet:

Iorgule, scrie cand ai sa vii acasa, ca sa ma butur ca ceiace sunt a ta sofie eternA. A. Mavrodin".

Dar la batranete Iorgu Mavrodin a trebuit sA-si piardA toati

www.dacoromanica.ro

122

averea in urma unui proces lung 0 pare-se nedret pe care i-1 in-tend Princesa Ruspoli, fosta cäimacaniasa Ecaterina Vogoridi.

Locuia, se pare in Boto§ani, unde s-a zdscut intaiul lor copil,Teodor, la 1862, in Ianuarie (actul de na§tere in Anexe). Au ur-mat apoi o serie de alti copii, §ase Cu totul: Maria (1867-71) 0_Natalia (1869-79), deci dotd fete moarte copile, Mihai (1868-72),mort §i el la 4 ani, Eduard §i. Eliseu,

Ace§tia §i copii lor sunt cei din urrid coboritori din Mavrodi-ne5tii dorohoieni 0 boto§aneni, impreuna de altfel, dupà cum amvAzut mai sus, cu copii lui Vasile Mavrodin 0 ai Mariei Cosovei.

Teodor Mavrodin, feciorul mai mare al lui Iorgu, a fost co-ionel (1862-1922). Din casätoria lui cu Eugenia Gavolian, aavut doi copii: pe Stefan-Eliseu n. 1896, mort 1940 la cutremu-rul din Bucure0i (cLidirea Carlton) §i pe Cristina-Luisa (n. 1895)sotia Generalului Ilie Steflea, Seful actual al Marelui Stat Major,(copii lor: Simona t 0 Anca).

Eliseu Mavrodin, insurat cu Ecaterina Popescu, are numai-trei fete: pe Maria (n. 1902), Eugenia (n. 1908) 0 Viorica (n.1910).

Eduard Mivrodin nu a fost insurat ( t 1931).Cu aceste trecem la un capitol nou, in care va fi vorba de

ramura marelui logodt Ion Mavrodi, un neam care nu a avut nicio legAtud cu nici unul din ceilalti mavrodiesti sau rnavrodine0idin Moldova sau din Muntenia.

www.dacoromanica.ro

IV

MONIOGRAFIA FAMILIE1 10N1 MAVRODI

www.dacoromanica.ro

ION MAVRODI

vel hatman, vel logolgt

Intemeietortd neamului Mavrodi despre care vom vorbi aicia avut o viatà interesantà, care dad n'a fost chiar aventuroasà,dar in tot cazul a fost plinA de peripetii, dinamia i ascendentà.

Era dintr'o familie de vechi i probabil bogati comercianti dinConstantinopol, ca majoritatea Fanariotilor, arora li se zicea Ma-vrudi sau Mavrudis, nume schimbat de ei numai mult mai tarziuin Mavrodi de cAtre descendentii lor românizati.

Pe la mijlocul veacului al XVIII-lea träia la Stambul un tân'árnegustor Grigore Mavrudi, destul de bogat pentru permiteluxul sA cutreiere Europa in vederea inflorirei comertului sätt.Nuns inteo zi tocmai la Amsterdam in Olanda, el cunoscu si seindrägosti de tAnAra fiicl a negustorului Pichelstein. pe care o ceruin asatorie. Fata era protestanta, i pentru a se märita cu siman-dicosul negustor grec din Constantinopol, trebui sA treacA la cre-dinta ortodoxä, luAnd cu acest prilej numele foarte rAspândit inOrient de Smaragda (Smaranda). Si astfel, carq prin anii 1750,nu se stie exact, Grigore Mavrudi din 'Constantinopol se insuràcu Smaranda Pichelstein dela Amsterdam..

Din aceastà insotire s'au näscut mai multi copii, din careni sunt cunoscuti nou'l numai trei. Unul din ei a fost bit Ma-vrodi al nostru, trecut in Tarile Dwarene, boierit i românizatDoi alfii au imbrAtisat tagma bisericeascA si au ajuns cu vremeaamândoi Episcopi, unul la Ganos si Horas, in apropierea Dar-'danelelor, cellalt la Egina, vestita insula din fata Atenei, in Atica:Aveau amândoi, zice-se, multà stiintà de carte si erati foarte pa-trun§i de Duhul Domnului.

www.dacoromanica.ro

126

Cellalt fecior Ion, näscut la Constantinopol in anul 1760,era si el, ne spune fiul sAu Alexandru, un om foarte credincioscare tinea Cu multa rigurozitate practica exterioarA a cultuluiortodox".

Prin adAnca cunostintA ce avea a limbilor orientale, inde-mAnarea sa in afaceri, cinstea si mai ales discretiunea lui, el areuit sA-si creieze intotdeauna o situatie onorabilä, sA se facaiubit i ,ttimat de toti cei pe care i-a servit, i sä se inrudeascaprin cAsAtoria ce fAcu cu cele mai nobile familii din Fanar, luAndde nevastA pe fata hatmanului Balassaki si a Domnitei ElenaSutu".

Vorbele aceste, care sunt ale unui fiu iubitor si respectuos,par a corespunde in mare parte adevArului. CA n'o fi fost el un omtocmai indemAnatec in afaceri, ca fatal sAu Grigore, e destul deprobabil, de oarece toatä viata lui a dibuit in tot felul pentrua-si face o carierA, dar cA a fost cinstit, o dovedeste faptul a amurit aproape sArac. Viata lui o putem urmäri, 4 scurt, de laun capAt la altul.

Anii copiläriei i ai tineretei i-a petrecut linitit pe malurileBosforului, invAtând carte si initiindu-se mai ales in limbileorientale", pe care le stia la perfectie, dar i in limba francezä,al cärei destul de bun cunoscAtor era.

La 33 de ani, in 1793, Ii incepu ,,cariera politicA", dupä curninseamnA el insusi in Notele Vietei Sale. Noul voevod al Mun-teniei, Alexandru Moruzi, fiul lui Constantin VocIA, Il lul cuel la Bucuresti, unde rAmase aproape un an. E primul lui con-tact cu tara noastrA, in care îi va sat* cariera i viata.

In 1794, intors la Constantinopol in timpul domniei Sulta-nului Selim, el fu trimis ,,pe cheltuiala guvernului" la Londra,calitate de cavaler al Ambasadei pe ling% Iusuf Akiah Effendi,unul din primii ambasadori oftomani la Curtea regilor Angliei.

Se spune cl noutatea aceasta, a unor Musulmani veniti pemalurile Tamisei, a sgändArit grozav curiozitatea vesnic treazAa Anglo-Saxonilor, care fAceau in cinstea Turcilor sArbAri pestesArbAri si dAdeau baluri peste baluri. Doamnele londonezeneau, imbodobite cu crinoline si peruce blonde sA stea de. vorbacu credinciosii intru Allah si sA le vadA bogatele costume demAtasA orientall, ca altAdatA subtirile vieneze, care-1 desbrAca-sera pe EnAchitA VAcArescu de braul sAu de sal indian pentru a-iEpipli frumusetea (a salului).

www.dacoromanica.ro

127

Dei nu era Turc, Ion Mavrodi era totusi imbracat in hai-nele orientale ale vremii, si cum era baiat frumos salvara sai-erau luati drept o fusta, cucoanele acele crezurä la incepu,t a eo femeie, de i-a ramas numele cat a stat la Londra de DoamnaAmbasadoare".

La inceputul anului 1795 el se imbolnavi i fiind nevoit saparaseasca brumele Nordului, care nu-i priiau, se intoarse laConstantinopol s'O' se prajeasca la soarele Orientului sau.

In 1797 era din nou la Bucuresti, pentru a doua ciará. adusde Alexandru Voda Ipsilanti in scurta sa domnie de nici un an.La mazilirta acestuia se intoarse la Constantinopol, unde, in cau--tarea unei noui slujbe, i se intampla o aventura din cele mainostime.

Era in 1798, in timpul campaniei lui Napoleon in Egipt. Di-vanul, pentru a-i satisface cererea de capätare de slujba, Ii incre-&Ata postul de Dragoman (talmaciu) al armatei turcesti de acolo.In randurile acestei armate bantuia ciuma i doi din drago-manii care fusesera trimisi in Egipt, murisera in chinurile acesteigrozave boale. Toatä cinstea si buna remuneratie ce aducea acestpost cu sine nu-1 putura deci ispiti pe Ion Mavrodi. El refuzade a pleca in Egipt, iar Divanul se incapatana sa-1 trimita. Pen-tm a scapa si de primejdia ciumii si de mania Porfii, MavrodigOsi o cale din cele mai originale. El facu pe nebunul. Pentrua-i incredinta pe toti ca-si pierduse in adevar mintile, isi jucárolul fatä de toata lumea cu multa dibacie i chiar Uta de ai luidin casa. Venind bateo zi una din surorile lui aduca de spa-lat, el Ii arunca ligheanul de aramä l'A cap, de era aproape s-oomoare. Fapta aceasta, precum si multe altele adeverite de medid,hotarara Divanul sá. trimità in Egipt pe un om sanatos la cap,care cum ajunse acolo se imbolnavi si muri .de ciuma. Si astfela scapat Maviudi de belea.

In loc sa ja calea Nilului, o lua din nou pe a Dunarei cacipe vremea aceia sA rasvratise vestitul pa sä din Vidin Pasvantoglu(1798), caruia Poarta ottomana hotärase sà-i curme avanturile.Ea trimise o armatä la Vidin sub comanda Marelui Vizir, care-1luA pe Mavrodi cu el in calitate de aghiotant. I se intampla acolodin nou un lucru putin obisnuit.. Ienicerii Vizirului, intelesi pa-se-mi-te cu Turcii lui Pasvantoglu, se räzvratira, atacand cortulin care se afla comandantul lor. Mavrodi era si el acolo, si cumincepura sa suiere glontii ciuruind pinza cortului, el impreuná cu

www.dacoromanica.ro

128

toti tovarasii lui, fura nevoiti sa se tranteasca la pärnant, rama-nand culcati Ora sosira trupele rämase credincioase vizirului,sapandu-i astfel de la o moarte sigura.

gcapat asa dar de doua ori de primejdii, ()data prin simularede nebunie i alta data' -printr' tin ostäsesc culcati", Ion Mavrodipasi de acum in viata cu incredere in destinul sau.

In 1799 11 gram jar la Bucuresti in timpul domniei hii Con-stantin Hangerli, pe langa care rämase 'Dana la omorarea acestuia.Apoi se intoarse la Constantinopol, unde petrecu doi ani, 'Yana lanumirea lui Mihai Sutu ca domn al Munteniei. In 1801 el e laBucuresti pe langa noul voevod, de care se apropie gat de multMat in timpul sederei sale acolo se si logodeste cu nepoata defatä a acestuia, Sevastia, fata vel hatmanului Grigore Balassakisi a Domnitei Elena.

Il mai aflärn totusi la Bucuresti si dupa mazilirea lui Sutu.sub Constantin Ipsilanti, fiul lui Alexandru.

La 1804 e acase la Fanarul Stambulului si acolo se savar-seste casatoria sa cu Sevastia Balassaki, in prezenta a tot ce aveicolonia greceasca din Constantinopol mai de soiu si mai subtire.

Insotirea aceasta a lui Ion Mavrodi cu fiica Domnitei ElenaSutu nu putea fi privita ca o mesalianta pentru nevasta-sa. Faptutcá tatal lui Ion fusese negustor la Constantinopol nu insemnapentru Fanarioti nimic, fiindca aproape toti Grecii din Fanar dinnegustorie se ridicasera la boierie si la domnie. Sutestii ei insesifusesera laptari i ajunsesera voevozi. Nici o piedica, de nu seschimbau vremurile. sa ajunga i Mavrodiestii Domni in 'raffleDunarene.

Noile legaturi de rudenie cu aristocratia fanariota Ii furatotusi lui Ion Mavrodi de folos, pe o vreme cel puf in i numaiinteo oarecare masura.

Tinerii casatoriti (el era insa un tarar de 44 de ani) rAma-sera' in capitala Turcii de la 1804 la 1806, i apoi dupà o intre-rupere de 8-9 luni, pana in 1819, cu totul deci treisprezece ani.Acolo se nascura toti copiii lui, in afara de unul.

Razboiul izbucnit in 1806 intre Rusi i Turci( ce] de pe urmacäruia am pierdut Basarabia) schimba iar pe o vreme soarta fa-mili Mavrodi. Ion al nostru fu numit Dragoman al armatei deDunare, post pe care de data aceasta nu avea nici un cuvant sa-1refuze. PlecA deci pe urma Marelui Vizir Ibrahim Pasa la Silistra,

www.dacoromanica.ro

Ion Mavrodivel hatman

www.dacoromanica.ro

129

unde ramase pana in 1807, and, pentru motive ce nu ¡mi suntcunoscute, se intoarce iar la Constantinopol.

De acuma nu se va mai mica de pe malurile Bosforuluipana la numirea lui Mihai Sutu cel tarar ca Domn al Moldovei.Unsprezece ani latuti ii va petrece la Constantinopol, ca func-tionar in cancelariile Divanului i in legattui din ce in ce maistranse cu familia nevestei sale. Numeroasa sa progenitura vavedea pentru intaia data ltunina zilei in splendidul decor al pito-rescului Stambul in afara de un singur copil, Leonida, nascuttarziu in surghiunul din Basarabia.

Acolo s'a nascut Costachi, fiul cel mai mare, in 1805, acoloGrigore, care purta numele bunicului, i Temistocle i. AlecuMihalachi i fata Elena, si altii cativa, ai caror nume nu ne-auramas, fiindca o parte din ei au murit tineri, iar alta parte s'auraslatit prin Imperiul Moscovit, rusificandu-se.

In 1819, Scarlat Callimaki fiind mazilit, Turcii trimiserADorm in Moldova pe Mihai Sutu, fratele mamei SevastieiMavrodi. Acesta lta fireste cu el la Iasi pe nepotul si pe nepoatasa astfel calca Ion pentru India data pe pamantul Moldovei,care va fi menita si fie a doua sa patrie.

Mihai Sutu fiind un convins eterist, in stranse legaturi cuAlexandru Ipsilanti, el fu nevoit la izbucnirea revolutii, dupa cetrimisera Turcii trupele lor peste Durare, sA se refugieze in Ru-sia. Nu stim daci Ion Mavrodi era si el eterist, dar calitatea sade bun tanariot, precum i legaturile sale cu Sutu, trebuie sA nefaca s credem ca. da. Si in tot cazul, pe cand Mihai Vocla treceacu familia sa in Basarabia pentru a scApa de urgia Musulmanilorinvingatori, Ion Mavrodi, cu a sa, trecea in Bucovina. Se stabiliMfg la Suceava, lar clq acolo trecu si el in Basarabia, la Hotin,.unde ramase zece ani in surghiun, expus, cu o numeroasA familie,la toate greutatile unui trai pe care nu mai avea putinta si si-1agoniseasca.

Mavrodi avea and a ajuns la Hotin, 50 de ani, i na erapentru el un lucru usor sa inceapa in acea strAinAtate, departe derude si de prieteni, o nota viata pe care nu stia de ce capaapuce. ,,In 1823" zice el insusi in Notele sale am avut cinsteasa fiu prezentat de dota ori Imparatului Alexandru al Rusier..lar fiul au, in Notita Biografica privitoare la familia Mavrodi",adaoga: lipsit de once mijloc de trai, tata ceru i obtinu delaImpiratul Alexandru o modesta pensiu.ne, care insA abia ii ajun-

www.dacoromanica.ro

130

gea pentru hrana noastrá. Ne avand deci putinta sá tie in casidascali pentru educatia copiilor sai, el ne crescu singur. Incepu-turile notiunilor de limba greaca i franceza de la dansul le am.Sora mea, care avea 9 ani mai mult cleat mine §i care-mi fusesena§a la botez, urrna sa-mi dea lectii de franceza, precum i delimba rusa. N'am avut niciodata un profesor francez".

Aceastá viatä grea pe care a dus-o Mavrodi in Basarabia,tràind inteo tarl straina din mica pensiune ce i-o dadea Impa-ratul Alexandru, a tinut 9 ani. Atolo la Hotin s-a nascut ulti-mul salt. copil, Leonida, la anul 1828.

Dupa incheierea pacei dintre Ru0 i Turci, la AdrianopnlIn 1829, Grecii surghinuiti se puturä intoarce la caminurile lor,cu atat mai mult cu cat la acea epoca, Grecia, dupa o lungaapriga lupta îi dobandise in sfar§it mult dorita neatarnare Dealtfe Tarul Nicolae (Alexandru murise in 1825) suprimase pen-.siile acordate fugarilor, 'Mat fara asta Ion Mavrodi n'ar mai fiputut ramanea in Basarabia. El i0 lta familia §i se intoarse la1Constantinopol ofere serviciile sale Sultanului Mahmud II.marele reformator al Imperiului ottoman. Bun cunoscator ce eraal limbilor orientale, i se dete la Porta local de traducator allucrarilor franceze privitoare la arta militara.

Dupa Eterie §i lungile lupte ce au urmat pentru NeatarnareaGreciei, foastele familii. domnitoare fanariote pierzandu-si cutotul voia veghiata a Inaltei Porti, parasira toate Constantinopo-lul, stabilindu-se parte in Muntenia 0 Moldova, parte in Grecia.Astfel pierdu §i Mavrucli sprijinul Sute§tilor, rama0 §it ei sA luptecu greutatile unei noui ordine de viata. El cauta alti protedtori,acolo in capitala imperiului ottoman, §i gasi in curand pe untilCu multa influenta la Poarta, dela care nadajduia, nu fara dren-tate, sa traga mari foloase. Acesta era Stefanachi Vogoridi, fos-tul caimacam al Moldovei din 1821 i Bey sau Print de Samos.Cand in 1834, la a doua restabilire a domeniilor pämantene dupa-plecarea lui Kiseleff din Ora, Mihalachi Sturdza capata scaunulMoldovei prin sprijinul acestui Vogoridi, careli maritase fata cuel (Smaranda Doamna), socrul noului voevod impuse domnes-.cului ginere pe protejatul sat Ion Mavrudi ca Divan Effendi alMoldovei. Divan Effendi- sau Effendisi, era un f el de secretar alDomnului Tärii, §i in ace14 timp un Dragoman, un talmaci sattun traducator al firtnanelor, al hati§erifurilor 0 al intregei cores-pondente turce§ti.

www.dacoromanica.ro

131

Pentru Mavrudi sarcina aceasta nu era usoara, intrucat daziel stia la perfectie limba turceasck in schimb nu stia románe,te.Anii petrecuti in pea fusesera prea putini pentru a-i ingaclut sa.invete limba noastra, mai ales ca fiind intotdeauna in továräsiadomnilor fanarioti si a societätii moldo-valack ce nu vorbea cleatgreceste i frantuzeste, n'avusese cum sd deprinda limba tarii.vom vedea la inceput deci citind firmanele pe turceste, dar avandla randul salt un traducator roman, care le talmacea pe moldove-neste. Mai tarziu va invata romaneste si va face traducerea etinsusi.

Ion Mavrudi isi luä nevasta i numerosii copii si urma alajulfui Mihalachi Sturdza peste Dunäre, prin Galati. Barlad si Vas-lui, in capitala Moldovei.

In dimineata zilei 'de 15 Iulie 1834, la 1012, trei deturaturivestirá iesenilor sosirea alaiului domnesc la baFierá. Cu VocVA seintorcea, dupa 13 ani, i fugarul din 1821, pe care Maria Sa itfacuse acum Mare Hattnan, doar un titlu, fara functie, cacifunctia era, dupa cum am vazut, cea de Dragoman sau 'DivanEffendi. Din ziva aceia, nu stim dece, Mavrudi incepu sa-si spuieMavrodi. Astfel Il vom gasi in toate actele de acum inainteastfel Ii vom zice i noi.

Dela bariera, Voda 11 urca pe Mavrodi cu el in trasura ta totdrumul, prin arcuri de tritunf, Oita la Mitropolie i Ora la Sf.Neculai Domnesc, hatmanul dragoman ramase de-a stanga Dom-nului, amandoi de altfel cu fesuri in cap.

Dupa slujba bisericeasca mersera la Palat, unde Mihai Sturdzarosti un discurs, care a emotionat adanc pe ascultatori, din caremulti lacramau" spune Asaki in ziarul sat! Albina Moldovei. Peurtna hatmanut Mavrodi citi firmanul de ,intärire a domniei luiSturdza, arhimandritul Krupenski tinu ci cuvantare plina deevlavie" i apoi incepu ceremonia sarutatului manii creantaipotecara a servilismului de azi pe care insa dincolo, 'in Mun-tenia, Alexandru Voda Ghica o desfiinta.

Aceasta fu inscaunarea" lui Sturza, dar inca nu incorona-rea" care incepu abia la 26 August, inteo Duminica. .Atunciabia depuse Mihai Vod'A juramantur la Biserica Sfantul Ne-culai Domnesc din poarta Cetatii Vechi, de unde merse cu marealai la palat (in propria lui cask unde se afla azi SeminarutVeniamin Kostaki). Acolo, Voda se retrase in apartamentul sAupentru schimba uniforma, iar sala tronului se umplu de lume

www.dacoromanica.ro

132

In urmatoarea rAnduiala: la dreapta clerul, la stAnga mini5trii liin fund boierii. Unga tron, pe o masa acoperita cu un frumoscovor persan, era asezat haftiseriful Sultanului, decretul de nu-mire al lui Mihai Sturdza ca Domn al Moldovei.

Douasprezece i jumMate 1 Usile din fund se deschid . iapare in pragul lor Maria Sa Voda, tinut de subtiori, la dreapta,de Ministrul de Justitie, si la stanga acel al Trebilor din Launtru.Paseste majestuos Ora in mijlocul gälei si urca treptele tronului,rämanand in picioare. Arhivistul Statului ia hattiseriful de pemasa si i-1 intinde. Maria Sail duce la mima, la frunte si la buze,si-1 da apoi hatmanului Mavrodi, care-1 citeste, in auzul tuturor,asa cum era scris, pe turceste. Dar lumea aude si nu intelege,cad in 400 de ani de dominatie turceasca nu s'a putut deprindeRomanul sa invete o vorba din limba stapânirii. Vistiemicul Ne-culai Cantacuzino e deci nevoit sA traduca hattiseriful pe mol-doveneste.

Iata cum isi facuse intrarea la Iasi, in vara anului 1834,.de-a stanga Domnului, noul mare boier moldovean Hatman IonMavrodi. Avea 74 de ani, dar va mai trait inca destui pentru ase face cu vremea un bun pärnantean.

Firesteinsä ca indelungatul timp petrecut la Constantinopol.locul nasterii si tineretii sale, il faceau Inca foarte sensibil la-onorurile si distinctiile ce-i veneau de acolo. Astfel gasim printrznotele sale urmatoarele insemnari, scrise de el insusi Cu vklita-mandrie:

In 1837 am fost prezentat Sultanului Mahmud la Silistrasi am fost cinstit de Majestatea Sa cu decoratia Nisan Iftihar".

El mersese acolo cu Mihai Voda Sturza, cAnd chemaseSultanul Mahomed pe voevozii Moldovei si Munteniei ca sa i seInchine. Iar cand dupa moartea lui Mahmud ii urrna in scaunulImperiului Ottoman Sultanul Abd.ul-Medgid, acesta cherna *i elpe voevozii Thrilor Dunarene, de data aceasta la Rusciuc, pen-tru o nouà inchinare. Mavrodi, in calitatea sa de secretar dom-nesc, merse si de data aceasta cu Mihai Voda pe malul Dunarii,insemn5nd si acum in notele sale:

La 20 Mai 1846 am fost la .Rusciuc cu Printul AtihaiSturdza, unde am avut fericirea sä fiu prezentat Sultanului AbdaMedgid, care m'a cinstit cu o tabachera in email cu briliante,.av5nd pe ea .armeIe Imperiului Ottoman.".

La Iasi, unde simtea el acum ca-si va sat* zilele, Ion Ma-

www.dacoromanica.ro

133

vrodi, un bAtrin de 80 de ani, îi cumpArA in 1840 o casA inrArgul de Sus, pe Ulita Hagioaiei. I-o vându maiorul PetrachiSkeletti 0-1 mai aflArn pe Hatmanul Mavrodi incA in 1848, Aprilie20, cerAnd mAsurAtoarea locului ski dela GiudecAtoria I-a a ti-nutului E0i". In actul acesta, precum i in altul prin care hat-manul nostru ctunpArA un loc invecinat cu al ski de la RAducanuHrise, gAsim numele lui scris de mai multe ori; Ma* rodin. El eraacum incetAtenit i Moldovenii nu-i puteau spune nici Mavrudi,nici Mavrodi, ci pe rornAne0e Nlavrodin.

La 5 August 1848 Mihai Vocrá Sturza Il inainteazi din MareIlatman, Mare Logofát, cea dintAi boierie a tarn, tot onorifiafire§te, dar cea d'AntAi. -

Si acum cAteva cuvinte despre nevasta lui, Sevastia Mavrodi."Era, dupA cum am vazut fata Marelui LogofAt Grigore Ballaski.0 a Domnitei Mihai Sutu. Despre familiile acestea Balassaki §iSutu vom vorbi in Anexe. SA arAtAm aici cá dupA spusele luiAlexandru Mavrodi, fiul lui Ion §i al Sevastitei, bunicul skiGrigore, dei nAscut la Constantinopol, era de neam moldove-nesc, originar din Bucovina. A!cest ginere de Domn a fost legatfire§te toatA viata lui de soarta socrului §i cumnatului slu, Mi-lai VodA BAtrAnul i Mihai VodA cel Tank, pe care i-a unnatin mAriri §i. in scAderi, in domnii §i in surghiunuri, dud in Mun-tenia, cAnd in Moldova, cAnd in Turcia. El a murit la Ia0, pro-babil in timpul domniei lui Mihai Sutu prin 1819 sau 20, 0 alost ingropat in cimitirul Mitrepoliei, peste care s'a zidit maitArziu Catedrala de azi. NevastA-sa Elena Balassaki, domnitASutu, a murit insA la Constantinopol. Ciolanele ei zac in cimi-tirul bisericii Sf. Gheorghe de la Therapia, unde i-am cAtutatvara anului 1939 mormAntul, dar nu i 1-am mai putut afla.

Fata lor Sevastia Mavrodi pare a fi fost o femeie deosebitde bunk caci a lAsat in amintirea sotului g a copiilor ei duioase

nqterse urrne. Fiul ei Alexandru scrie in Notele Biograficeale familiei: Ma mère pottrrait servir de modèle de la vraiepiété chritienne sous tous les rapports". lar bArbatul ei, Hatma-nul Ion, la moartea scumpei lui sotii fAcu urmAtoarea duioasAsemnare: Sous le regne de Son Altesse le Prince Sturdza, enl'année 1841 le 26 Juillet, jour de Samedi, vers midi, en la villede Jassy, ma vertueuse épouse a rendu le dernière soupir; elle aété enterrée dans l'enceinte de l'église Golia, à droite de Ia porte.

www.dacoromanica.ro

134

Le Bon Dieu veuille recevoir son Ame parmi les justes. 4.itneny.Amen, Amen 1".

Va sl zicA Sevastia Mavrodi, dupä o convietuire de 37 deani Cu sotul ei, se strAnse la Iasi la 26 Iulie 1841, lAsAndurma ei o fatA Inca nemAritatl, pe Elena despre care vom vorbimai jos, o groazi de blieti, toti insurati, gall de cel mai miz-Leonida, si un bArbat de 81 de ani, care va mai trai incä nou;'3 ani.

Hatmanul, acum mare LogotAt Ion Mavrodi, muri tie bA-trAnete", dupl cum sunA actul PsAu de deces, In ziva de 21 A.pril1850, la vrAsta de 90 de ani.

Gazeta de Moldavia" (No. 29, 4.kanul XXII) din Iasi, Joi27 April 1850, are urnatoarea insemnare privitoare la moartea lui:

D. LogofAtul si cavaler I. Mavrodi, dragoman al Guyer-lui pentru limba turceasca, au rAposat in vArstA ds 96 de ani.El lasA o familie numeroasA si un nume onorabil"..

DupA care urmeaza i textul francez: .

M. le Logothète et Chevalier I. Mavrody, interprète du_Gouvernement pour la langue turque, vient de décèder à ragede 96 ans. Le défunt Iaisse une nombreuse famille et un nomhonorable".

Dar vrAsta arAtatá de acest ziar nu poate corespunde cu rea-litatea si mult mai veridicA pare acea insemnatä atAt in Mitricxmortilor pe 1850, cat si in Regisfrul dela MAnAstirea Golia.

Mitrica aratA urmAtoarele:No. 3. .April 21, 1850, moare Logofätul Ioan Mavrodi de.

noulzeci ani. Cauza mortii: bAtrAnet.A. Mort la Iasi si inmor-mäntat la MAnAstirea Golia".

lar actul de deces al MAnAstirei aratA exact acelasmort la 21 April 1850, la vrAsta de 90 de ani, de bAtrAnefe,ingropat la MAnAstirea Golia. Se scrie aici si numele arhiereului.care l-a prohodit, dar care n'a putut fi descifrat, precummormAntul lui si al nevestei sale Sevastia, dei stim cà trebuie sa."fie la dreapta usei din Biserica Golii, nu mai poate fi gAsif.

www.dacoromanica.ro

135

II

DESCENDENTA TIATMANULUI ION MAVRODI

Din casatoria lui Ion Mavrodi cu Sevastia Balassaki, ce-lebrata la Constantinopol in anul 1804, s'au nascut §apte copiicunoscuti nota. Din spusile Tamiliei frisk ei ar fi fost vreo 12,unii morti tineri, altii rantai. in Rusia d.upa plecarea celorlalti-de la Hotin.

Cel mai mare a fost Costachi, nascut la Constantinopol in1805; au urmat Ternistocle, Grigore (care purta numele ambilorbunici, Grigore Mavrodi i Grigore Balassaki) i ceilalti copii pecare nu-i cunoa#em. In 1815 s'a nascutA/exandru, viitorul Gene-ral, in 1816 Mihalachi, purtatorul numelui rasbunlcului dupamama Mihai Voclä Sutu, i in sfarit, abia in 1823, Leunida,Veniaminul familiei. Fete au fost numai doua, Elena, nascuta la1814, §i alta mai mare, nascuta la 1806, prin urmare al doilea co-pil al lui Ion, moarta insa tanaraz

CA fata aceasta a existat, o §tim din insemnarile generanduiAlexandru, care spune inteun loc: Sora mea, care avea 9 animai mult cleat Mine §i care-mi fusese i na0, ¡mi dadea lectiide franceza §i de linaba rusa" (la Hotin, intre anii 1822 §i 182S,vezi mai sus p. 130). Cum Alexandru era nascut in 1815, inseaniracA sora-sa mai mare cu 9 ani, era nascuta in 1806 iar ca a-ceasta nu poate fi identificata Cu Elena, ne-o dovedqte pa5apor-tul acesteia din urina din anul 1844, in care ea este arätata de30 de ani, nascuta prin urmare in 1814.

A5adar au fost doul fete. Cand o fi murit cea mai mare,nu tim. Despre cea mai mica vom vorbi aici mai jos.

A

Elena, Baroneasi Smitten.

La 2 Februarie 1839 Hatmanul Ion Mavrudis (deodata Ma-vrudis) facea o cerere catre Postelnicia Moldovei, prin care cereaca cinstitul consulat rosienesc sa sloboade, fara intarziere, pa-§aportul in puterea caruia fiica mea Elena sa poda prelungirea sa in Rusia fax% supArare4:.

Ce s'a intamplat in- cele data saptamani ce au urma+, Itu

www.dacoromanica.ro

ConstatAm din cele arAtate mai sus, cA ortografia numeui ntrera incA stabilitA nici la mijlocul veacului trecut, gAsindu-I scris

136

sfim, dar la 16 Februarie 1839 Ion Mavrudis se adreseazA ace-leiai Postelnicii pentru a o ruga tocmai de contrarul: Plecat rogpe Secretariatul de.Stat sA binevoiascA a trimite, fArA prea multaintArziere, la Consulatul Rosiei din Esi, trebttitoarea notA si pa-saportul Moldaviei, ca sl poat&veni fiica mea Elena aici in Prin-fipat, spre a nu se mai prelungi sederea ei in Rusia precum amfAcut cererea

Dupà acest uite popa nu e popa, Elena Mavrudis veni laIasi, in care calcA la 1839 pentru a doua oarA in viata ei i undeva rAmane cinci ani incheiati. Era nAscuti la Constantinopol ;r1.1814, unde ii petrecuse copilAria pAnA la vrasta de 5 ani,plecA in 1819 in Moldova cu pArintii i fratfi ei, in timpul dom-niei lui Mihai Sutu cel TanAr. La izbucnirea revolutiei din 1821o luarl ai sli la Suceava i apoi la Hotin, unde rAmase Ora la1829, intre vrasta deci de 7 si 15 ati. and s'au intors pArintifla Constanfinopol dupA Pacea dela Adrianopol si au venit apuila Iai cu Mihalachi Sturdza, Elena a fost trimisA la Petersburgpentru educasiune". 0 fi stat acolo intr'un pension, unde a rA-mas, dupA cum am vAzut, titnp de 10 ani, de la 1829 la 1839.Era acum o scolAritA cam mAricicA, de 25 de ani and a venit laIasi in 1839. FrumoasA nu poate sA fi fost, judecind dupli por-tretul ei, când era bAtrinA, desteaptA probabil cA da, cAci verbeabine frantuzeste, greceste i ruseste, i rusifi cad era cu total.

In timpul acelor 5 ani cit a petrecut la Iasi in casa pArin-teascA, Elena si-a pierdut mama (1841, dupA cum am vAzut), iartatAl ei, care se vede a nu-i gAseas bArbat in Moldova, se hoeds-o trimitA din nou In ImpArAtia Moscovita de unde venise i undeavea fata acum cunostinte i legAturi multe.

La 25 Septembrie 1844 dumnealui I. Mavrodi fAcea din nouo cerere cAtre Postelnicie, astfel conceputA:

Asa precum fiica mea Elena are trebuintA de a merge inRosia, intovArAsitA de fratele säu Leonida Mavrodi, de o slugnumitA Alecul3A1Asescu si de o slujnicA Smaranda, rog pe cinsti-tul Secretariat de Stat sA bine voiascA a slobozi pa5aportutile tre,buitoare, pe temeiul bilettuilor Agiei care sA alAtureazA aici".

PlAtind taxa cuvenitA, am primit pasul".Leonida Mavrodi

www.dacoromanica.ro

Baroneasa Elena Smittennilseuti, Mavrodi

www.dacoromanica.ro

137

in cinci feluri diferite: Mavrudis, Mavrudi, Mavrodi i Mavro-din. Mai tarziu, coboatorii lui Leonida, singurii care mai taiescazi, si-au sptis in mod constant Mavrodi, iar ai lui Mihalachi ausovAit i ei pAnA la nepotul Alexandru, fostul director al Teatru-lui din Bucuresti, care jumatate din viatA spus Ma-vrodin i cealald jumAtate Mavrodi.

SA ne intoarcem la Elena noasta. Din pasaportul ce i-a fostcliberat depe urma cerei tatAlui ei, se constad a. Elena Ma-vrodi, fiica. hatmanului L Mavrodi, in virstA de 30 de ani,xnerge in Rosia in trAsurA naimatA, pe termen de 11 luni".

Dece, dupA 5 ani de sedere la Iasi, o trimitea tatAl ei dinnou in Rusia si ina in trAsua naimatA, adecA inchiriatA, ceiacedovedeste cA averea hatmanului nici atunci nu era prea insem-natA, de oarece nu-si putea ingAdui luxul de a-si expedia fata in-propria ei caleasa, dece o indepArta iarAsi din s'inul familiei, nuputem sti, dar bAnuim a o trimitea pentru a o mArita.fi lAsat fata inima acolo de pe and era la scoall, su cA i-o figAsit prietenii rusi un bArbat in capitala Tarului Nicolae, totuna. Elena a amas in Rusia, unde s'a mAritat cu baronulSmitten si nu s-a mai intors in tad. niciodatA.

Unsprezece ani dupA plecarea ei, Elena Smiften trimitea fra--telui Leonida o scrisoare, prin care il ruga sA aib5 el grijä de afa-cerile ei din Moldova, de fapt un fel de procur5:

Iubite frate Leonicla Ivanovici,Nefiindu-mi prin putintA de a stArui in persoanA pentru

pricinele mele in Prihtipatul Moldaviei, prea plecatA te .rog sA pri-rnesti in deobstie, fArA osebire, toate pricinele mele, atAt aceleaCtuale, at i acele ce s-ar mai putea ivi, sub deplina i nemArgi--nita D-tale ingrijire. Potrivit cu aceasta eu te imputernicesc sA teinfAtosezi la orice tribunal, loc i persoanA sau autoritate, iaabanii ce ai a incasa, te rog sA mi-i trimiti sau sA-i opresti spre spo-rire prin clobAndA la D-ta.

Sotia asesorului de colegiu Elena Ivanovna, dupA bArbatSmitten.

Petersburg, anul 1855, Martie in 4 zile.Pe versul acestei procuri stA insemnat:AceastA imputemicire se cuvine Adiutgntului

Domnitor al Moldaviei, dumnealui Leitenant Leonida IvanoviciMavrodi".

www.dacoromanica.ro

13g

Dintr'o fotografíe ramasa de la ea, facuta la Petersburg c.indera batrana se constata el baroneasa Smiften era o grasuleana sim-patica, cu parul lins pe frunte, cu ochi buni si o gurA spiritualA.

Nu stim cand a murit nici ea, nici Asesorul Baron Smitten,InsA tirn, din spusele batranei sale nepoate care mai traieste astazila 80 de ani trecuti (Doamna Ana Stefan Negruzzi, fiica gene-ralului Alecu Mavrodi) ca de pe urma lor ar fi ramas doi fii,care au perpetuat in Rusia stirpa Smitten-Mavrodi.

B.

Costachi Mavrodi, sp4far

Primul act oficial ce avem dela el e din 1839, cam! avea:Costachi Mavrodi 54 de ani. E o foaie calificata a Judecatorieitinutului Vaslui, unde sIujea in calitate de asesor 5i unde de alt-fel îi avea i statornica asezare, la mosia sa Doaga, zisd maitarziu Doaga lui Mavrodi".

El n'a putut infra in tall cleat odan cu tatal sAu, Iii anuI1834. .A fost prin mila lui Mihai Vocla Sturdza. numit cilen aljudecatoriei Vaslui indeplinind in lipsä i indatorirea de prezi-dent", facut vel comis a 1838 si inaintat in slujba ca assesor in1839.

Din foaia sa calificativa se vede CA el era nAscut la Constan-tinopol In 1805, in ziva de 25 Februarie ca. era, ca i tan! :Au,un bun cunoscator a o multime de limbi: moldoveneste (invAtatAde sigur tnai tarziu), frantuzeste, ruseste, grece5te, turce5tearApe§te, cl era la acea data holtei, i cA se purta dupa toatacuviinta, cu moralä bunä i nefiind niciodan dojänit".

Nu aceasta era insa parerea paharnicului Costachi Sion des-pre el. Acesta era vecin de mosie cu Mavrodin in Vaslui, i ce-nu poate povesti el despre räutatile lui Conu Costachi (in Ar-hondologia Molciovei) face sa ti se ridice pärul mAciucA in cap.CA n'o fi fost omul chiar asa precum Il arata vecinul säu, se poate,dar nici usa de biserica n'a fost, cAci Costachi Mavrodi a ramascu un nume prost i in familie, despre care batrana Doamna Ne-gruzzi, nepoatA-sa, spunea cu tristetA: Ia, Costachi cel de hDoaga, rusinea neamului I

Oficial nu mai stim aproape nimic de el. Un act, fära data,

www.dacoromanica.ro

139

ara-a cumpárand de la spätarul Ionitä Duca o parte de !no-sie din hotarul Lipovätului din Vaslui". Un alt act din 1840,Iunie 7, ni-1 mai inatiseazá in postura de solicitant pe längl Mi-Thai Vocrá pentru inaintare in rangul cuvenit" la judecAtclria deVaslui dupä asemenea slujbä (de assesor) ce cu toga osArdia-am jertfit_patrier. De fapt, cerea sä fie inaintat Prezident, ceiacenu s-a intAmplat, i iscálea Comis Costachi Mavrodin".

Si din Arhondologia lui Sion si din spusele familiei, caceconcordá amandouä, Costachi Mavrodi a trAit multi ani cu o fe-meie din Doaga, cu care a avut zece copii, si pe care a luat-oinsfärsit de nevasta in anul 1851, legitimându-si astfel progeni-tura, care a rämas totusi necunoscutä, pierdutá in rázásimea dinDoaga si din Lipovätul Vasluiului.

C.

Alexandru Mavrodi, General1815 1886

Cu totul altá fire decit frate-säu Costachi a avut AlexandruMavrodi, am destoinic, muncitor, cinstit, bländ i chiar senti-mental. A fost cel mai bine din frati, cel mai bun, copil al Hat--manului Ion.

A imbrätisat cariera militará aproape adata cu infiintarea ar-matei in Moldova si a. iesit din armatä dupá Unire, cu gradul deGeneral. Cu indrepatitä mändrie scria el la stársitul NotitelorBiografice ale familiei sale:

Am intrat in serviciu la 27 Octombrie 1834 si l-am parásitla 25 Ianuarie 1865, asa ca cariera mea militará a tinut 30 de ani

trei luni. $i ceiace e rar pentru un militar, e faptul ca amparcurs aceastä lungá carierä färä a fi al:Wat cea mai mica pe-deapsà, nici mácar 24 de ore de arest".

In aceleasi Notite, Alexandru Mavrodi acata cA s-a nascutla 11 ailai 1815 la Lni. Informatia este voit gresità. Intentia bu--nului astas romän ce a fost Mavrodi, era sA faca pe copiii luisá crea& cá era náscut in tará. Dar el se náscuse la Constantino-

dupá cum lámurit se vede din insemnárile tatálui säu Hat-manul Ion, care aratá cA de la 1807 la 1819 el a l'Amas cu toatäfamilia lui nedintit la Istambul, linde i s-au náscut majoiitateacopiilor.

www.dacoromanica.ro

140

Asa dar Alexandru, zis Alecu, s-a rascut la Constantinopolla 11 Mai 1815 si a venit, impreunA cu pärintii si fratii lui, prima_datA la Iasi in 1819, cAnd avea vársta de 4 ani. In 1821 ajunse cufamilia sa, fugará de frica Eteriei, la Suceava si pe urrnA la Hotin.Intl% acolo la scoala ruseascA la 10 Octombrie 1822, pe care o'frecventeazá pAnA la 25 Iunie 1830, deci de la vársta de 7 pAnA_la 15 ani. Intre timp mai lua, dupA cum am vAzut mai sus, lectiide francezl de la sora lui mai mare, care pare a fi fost o bunAprofesoarA, cAci Alecu Mavrodi poseda limba aceasta la perfectie.

DupA pacea de la Adrianopol, surghiunul Grecilor IttändsfArsit, familia Mavrodi-ha deocamdaa drumul Bosforului, unclerAmase pe frumoasele sale maluri pAnd la numirea lui MihaiSturdza ca Domn al Moldovei in vara anului 1834. Alecu aveadeci 19 ani and se intoarse la Iasi.

Taal sAu il bAgA la miliarie,in calitate de cadet la Infanterierunde fu primit in ziva de 27 Octombrie 1834,

Armata moldoveneascA fiind pe atunci la inceputurile ei, fiiide boieri inaintau repede si gradele se succedau cu o impresio-nana repeziciune. La 31 Decembrie 1835 Alecu Mavrodi era prar-porucic (sublocotenent), la 1 Ianuarie 1839 era Locotenent, si la10 Septembrie acela§ an, CApitan. Un an si cinci luni mai arziu,la 16 Februarie 1841, fu inaintat Colonel. Deci in 7 ani tárarulnostru incAlecA toate gradele, ajungAnd la colonelie la vársta de26 de ani.

Intre timp el implinise si functiunea de paj dotnnesc al 'hiMihai VoclA, iar din 1839, cAnd cApAtase gradul de Locotenent,fu numit Adghiotantul Domnesc.

Toate insemnArile lui Mavrodi despre el insusi se pot con-trola si dovedi ca riguros exacte dupA actele relative la a, rAmasein colectia Arhivelor Statului de la Iasi.

Astfel o adresA a Departamentului trebilor din LAuntru din27 Noembrie 1839 porunceste Domnescului Adiotant D. CApi-tan Mavrodi" sA meargá impreura cu Logofátul Teodor Sturzala o cercetare ce urma sA se facl in tinutul Botosanilor, la Salcea,pentru o acevire".

La 23 Noembrie 1840 avem un hrisov domnesc pentru_Domnescul Adiotant CApitan Mavrodi" prin care este insArci-nat sA meargA la tinutu/ Neamtului ca sA prindA niste tAlhari sis1 stea acolo at strasnicA eczcutie". Ispravnicul de Neamt aveaInsArcinarea de a-i da 1000 de lei pe luna pentru acea executie &

www.dacoromanica.ro

141

poruncilor de niste asa vajnice intamplari".Un an mai tarziu Mihai Vocla Ii da in boierie rangul de sir-

dar pentru indatorirea sa de paj domnesc". acelas an 1840

Maiorul Mavrodi este Insarcinat de Marele Stab sa faca o cerce-tare amanuntita la satul Zbieroaia.

Inaintat 'Colonel in 1841, il aflam cu acest grad intovarasindpe tatal sat' la Rusciuc, and Mihalachi Sturza i Alexandru Chi-ca, Domnii Moldovei i Munteniei, se dusesed acolo pentru a seinchina lui Abdul-Medjid. Hatrnanul Mavrudi capatase cu acestprilej un dar impArAtesc dela Sultan (vezi mai sus p. 152), iar fiulsäu Alecu fu decorat cu ordinul Nisan corespondent graduluiski". Aceste se intimplau in 1846, vara.

Trei ani mai drziu, 1849, Alecu Mavrodi, om de 34 de ani,se insurA cu o frumoasa vaduva cu ochi mari albastri, FloareaGhindeanu, fiica Anicäi pitaresei. Despre viata lor familiaravom vorbi Ina la randul ei. DeocarnflatA sA urmArim activitateapublica a lui Conu Arecu. .

In anul casatoriei sale, 1849, Mihai Vocla Sturza fu inlocuitIn scaun cu Grigore Chica. Mavrodi rAmase pe lAngl acesta inaceiai voie vegheata. and se duse noul voevod la Constanti-nopol pentru investitura, in domnescul alai era si Colonelul Ale-xandru al nostru. Ceci me procura l'occasion d'étre présenté pourla seconde fois at/Sultan Abdoul-Medjid" seria el in insemnA-rile sale.

Grigore Ghica, om bun si drept, care nu se inconjura de catde oameni buni i drepti, pastra pe Mavrodi pe langa el in cali-tate de adghiotant domnesc, ceiace foarte vorbeste in favoarea sa.

La 31 Martie 1850" scria el In insemnarile familiei am fostnumit provizor $ef al Statului Major Domnesc". Din actele ofi-ciale rezuld insA cà nurnirea aceasta a fost facuta abia la 22 April1850: Colonelul si Cavaler Mavrodi este insarcinat sl fina loculde Sef al Statului, cat va lipsi colonelul Leon, in permisie de 6lu.ni". IndatA dupa aceia, dupa doua luni, e numit $eful Politieiin locul dumisale postelnicului Petrachi Mavrogheni, fur lie pecare o cumula cu acea de $ef de Stat Major (28 Mai 1850). Ade-varat cA pe atunci Statul Major al armatei moldovenesti nu aveaprea multa bataie de cap, toad armata acelei taii tributare fiindde circa 8000 de oameni.

Functia lui de Prefect de Politie fu recompensad cu o inain-tare si cu decorarea ordinului turcesc al Nisamului.

www.dacoromanica.ro

142

In cursul anului 1851 Alecu Mavrodi nu exercita cleat func-tia sa de adghiotantul domnesc. Dar in 1852 (dui:ace h 22 Fe-bruarie fu insarcinat sa faca o Cerce. tare cti privire la ni§te locui-tori din Bucovina, care trecusera peste granitä arme in tinutulNeamtului), el e din nou numit provizor, Seful Stabului, in loculaceluia§ Colonel Leon, care mereu bolnav, plecase in concediu inFranta (Marne 27). lar in acela§ an, Iunie 18, inlocuie§te pe vor-nicul Grigore Sutu la Prefectura Politiei, cumulând din nou am-bele functiuni:

Noi, Grigore Alexandru Ghica Voevod, cu mila lui Dum-nezeu Domn Tarii Moldovii

Domnescului Nostru adiutant dumnealui Colonelul AlecuAlavrodin (din)

Dumisale Vornicului Grigore Suitt, $eful Politiei Capitalei,incuviintandu-i-se concediu pentru cautarea intereselor ce are,Domnia Noastra am gasit de cuviinta a randui pe D-ta loco-tenent zisei functii, §i dar ti poruncim ca primind asemenea in-datorire, sa te sarguesti a deplini lucrarile cu toata acurateta para.*la intoarcerea dumisale vornicului Sutu din concediu. GrigoreGhica Voevod. 1852 lunie 18, Ia§i".

Neobosita actívitate a luí Mavrodi (di)_ ni-I arata la 29 No-embrie 1853 insarcinat cu organizatia po§telor din Moldova. In1851, la 5 Mai, i se cla insarcinarea de a cerceta o chestiune pri-vitoare la ni§te bani din budgetul §coalelor. Aflam de data acea-sta ceva destul de ciudat, aproape de necrezut, anume cA chestiu-nea mai fusese incredintata spre cercetare Colonelului Singurov,Colonelului Mihai Kogalniceanu §i postelniculuí Costachi Ne-gruti, cari nu se indemâneaza a implini o a§a insarcinare, aflan-du-se preocupati in functiunile ce sunt ocupate (ce ocupa)". Vase zicl ceiace nu putusera sau vrura sa faca Kogalniceanu §i Ne-gruzzi, trebuia sa faca Mavrodil

In acela§ an 1854, Mai 15, Colonelul Alecu Mavrodi esteinsarcinat sa cerceteze o afacere relativa la ni§te inscrísuri deafurisenie gasite in havra evreiasca", prin care se oprea subtblestem pe toti jidanii, care ar manca carne de porc 1".

Cunoscute fiind intamplarile politice din acea vreme, nu vominsista aici asupra lor. Razboiul ruso-turc-francez razboiulCrimeiei, cum i s-a zis §i invadarea Moldovei de catre Mos-coviti. Il indemnase pe Grigore Ghica sa fuga din tara, refugiín-du-se la Viena, de unde se intoarse un an mai tarziu, dupa pie-

www.dacoromanica.ro

143

carea Ru§ilor din Ora. Alecu Mavrodi merse sA-1 primeasa lagranità, dui:4 cum afldm din urmAtoarea poruncA:

1854, Septembrie 24. Cinstit dumisale Colonel A. Mavrodi,§ef (tot provizor) Domnescului $tab. Prin jurnalul cirmuito-rului Sfat din Septembrie, fiind hotarit ca dumneata sA mergi,impreunA cu d. Secretarul Statului, spre intampinarea Preatatului Domn Grigore Chica, ce se a§teaptà a veni de la Viena,Secretariatul de Stat incunWiinteaza despre aceasta pe D-ta sprecuvenità regulare. Secretar Statului A. Sturza".

Acestei cinste ce i se fAcu lui Mavrodi de-a fi trimis la ho-tarul tArii primeascl Domnul intors din pribegie, datori eIinaintarea definitiva ca. Sef al Statului Major:

Le 1-er Avril 1856 je fus confirmé au poste de chef d'EtatMajor Princier, et j'ai conservé cette fonction sous tous les gou-vernements qui ont suivi celui du Prince Ghika, méme sous celuidu Prince Alexandre-Jean Cuza, jusqu'en 1862...." and se vaintampla ce vom vedea mai jos.

Ca intotdeauna, actele oficiale confirmä intocmai spusele luiAlecu Mavrodi, care in toate insemnärile sale pare a fi fAcut osingurà eroare void, acea a locului na§terei sale (Ia§i in loc deConstantinopol).

Iatà actul ski de numire la Sef al Statului Major:Noi, Grigore Al. Ghica Voevod, cu mila lui DumnezAu

Damn TArii Moldovei.Dumnealui adiutant Colonel §i Cavaler Alecu Mavrodi.In urma demisiei data de Luminarea Sa Printul Colonel

Alecte Chica postul de $ef Stabului Nostru rämânând vacant,Noi am luat in consideratie servitiile sAvAr§ite de D-ta in osebiteramuri tivile §i militare, cAtre care ai dovedit sirguing, credintà

plAcutà purtare, §i dar pe a§a temeiuri am gAsit de cuviinta ate numi i a te randui prin acest domnesc opis, de $ef $tabuluiNostru, intärindu-va prin poruncA de zi Nr. 14 cu toate dreptä-tile cuvenite acestui

Grigore Ghica Voevod1856, April 1,

Leafa ce o primea Mavrodi in calitate de $ef al Marelui$tab era de 24.000 lei pe an i furaj pentru patru cai, adea 2000de lei pe lunA, ceiace era pe vremea aceia o intreagl avere.

Noile intâmplAri politice silirà in curand pe Grigore Chica

www.dacoromanica.ro

144

sà pkàseascà tronul si tara Moldovei, Poarta numind in locul skicaimacan pe Teodor Bats intAi, care muri cateva luni mai tkziu,si pe urmä pe Nicolae Vogoridi, fiul lui Stefanachi si cumnat cufostul voevod Mihalachi Sturza, fireste cà acesta nu putea decksà pAstreze in functie pe fostul protejat al ctimnatului _ski.. Ma-vrodi rknase Seful tatului Major si in aceastà calitate fu el tri-mis de caimacan intru intimpinarea la Galati a lui Kabuli Effen-di, care venea in Moldova, trimis de Sultan pentru reorgani-zarea tkii", adecà pentru a lupta din räsputeri, de comun acordcu Vogoridi, impotriva Unirii. Fireste cA rolul lui Mavrodi. la1848 probabil, ca si acum la 1857, nu era altul deck al t}nui ostascare-si slujea stàpinul, fara amestec in politicA.

Ordinul de plecare la Galati se aflà la Arhivele Statului Iasisi sura astfel:

Onorat dumisale Colonel Mavrodin, Ckmuitorul Inaltu-lui Stab"..

Din porunca Ecscelentii Sale d. Caimacamul, Departamentulcu onor invita pe dumneavoastrà, ca sà bine-voiti a porni de in-data spre Galati ca sa primiti pe Ecselenta Sa Kabuli Effendi,carele neintarziat urmeazà a sosi acolo. 1857, Februarie 15".

Relatiunile sunt mai amanuntite in Gazeta de Moldavia"No. 16 din 25 Februarie, care ne povesteste felul cum a fost pri-mit trimisul Sultanului:

Son Excellence Cabouli Effendi, premier interprète de laSublimè Porte, porteur du Firman de Sa Majesté Impèriale notreauguste Souverain, relatif à la nouvelle réorganisation de la Mol-davie, est arrivé à Jassy hier, a deux heures après midi. Son Excel-lence a été reçue à la frontière par M. le Vornic Georges Stra-toulat et par, jaide de camp princier M. le colonel A Mavrodi.Un membre du constil, M. le postelnik Balche l'a complimenté, Aquelques postes de Jassy, ou son Excellence a été reçue avecles honneurs dus à sa haute mission. A la barrière de la ville,la municipalité lui a offert le pain et le sel. De là, elle s'est rendue,accompagnée d'un peloton de gendarmerie, à l'hotel de M.Bourghelly, ou son _Excellence est descendue, et ou se. trouvaitune garde d'honneur et M. A. Stourdza, secrétaire d'Etat, qui afait les honneurs de la récéption".

In tot timpul marilor agitatii unioniste care au urmat,pierdem urmele Colonelului Mavrodi, care apare doar ()data in-

www.dacoromanica.ro

Generaiul Alexandru Mavrodi

www.dacoromanica.ro

145

tamplator la 26 Iunie 1858, intr'o misiune ce i se da in vedereadesfiintärii scoalelor din Targul si dela Manastirea Neamtului,

Imediat dupa Unire, insa inainte ca guvernele am n Iasi siBucuresti sa se contopeasca inteunu singur, il intampinam subCuza Vocla cu aceiasi functie de Sef de Stat Major al Moldoveiinsarcinat cu controlarea gestiunii Ministerului de Razboi dinanii 1857 la 1859:

,,Principatele Unite Moldova si Valahia"...Ministerul Trebilor Militare a Moldovii".Sefului Inaltului Stab d. Colonel si Cavaler A. Mavrodi"Conform incheierii Consiliului de M:nistri din 10 a curen-

tei de a se numi prin acest Minister o comisiunemixta insarcinata cu revizuirea socotelilor acestui minister de lasfarsitul anului 1857 de and au ramas nereguldte 'Ana AstAricu constatarea starei de fata a casieriei Stabului, Dumnea-voastra sunteti invitati de a Ad intrukii in asa comisie cu celelaltepersoane aratate in dosul acesteia si a incepe lucrarea de la 15ale curentei. Ministru G. Adrian. 1859, Iunie 13"

Pe verso:Membrii comisiei: Colonel A. Mavrodi, Capitan G. Leca,

Iancu Negura, Iancu Fatu avocat, Dimitrie .Zamfirescu, Nutori:Maior Ion Starcea, Sublocot. Iurascu".

In 1862, dupa contopirea guvernelor si mutarea lui Cura-la Bucuresti, Statul Major al armatei romane urma sa-si aibasediul in noua Capitala a tarii. Mavrodi refuza sa plece acolo siinsemnarile sale ne lamuresc asupra acestor intamplari in felulurmator:

Le Prince Couza prenant en considérations les motifs sé-rieux qui m'empéchaient de quitter la vine de Jassy, me nommacommandant de la garnison de cefte ville (25 Octobre 1862). Jeconservais ce poste jusqu' au premier Janvier 1865, date à la qu-elle je fus promu au grade de Général à l'Etat Major Princier.Dans mes nouvelles fonction je devais quitter Jassy et m'établir

Bucarest. Je devais donc opter entre la retraite et le transferdans cette demiére ville. Je préferais me retirer du service. J'ai de-mandé et obtenu ma pension, qui s'éléve aux deux tiers de masolde de Général, ce quir constitue la somme de 20.000 piastrespar an, dont on refient un 10-éme pour la caisse des pensions.Cette pension est donc de 2666 piatres et 25 paras par moi,soit 614 francs 23 centimes. Défalcation faite du 10-éme je tou-

www.dacoromanica.ro

146

che-par mois 555 francs 55 cent. Ma retraite m'a été accord&avec le droit de porter runiforme complet de général".

In aceste insemnari ale lui Alecu Mavrodi s'au strecurat-unele mici erori. Gradtd de General 1-a primit in 1863 (Ianuarie),nu 1865 (Ianuarie), dupa cum rezulta din adresa de felicitare aGeneralului Iacov din 4 Ianuarie 1863, care rle-a ramas:

Domnule General, primindu-se telegrama D-lui Ministru,simt cea mai vie multumire a va felicita in numele sau pentrunoul grad de general cu care Inaltimea Sa Domnitorul a binevoita va onora, i cu atat mai mult Ira simt fericit, cu cat vad caInaltiMea Sa a rasplatit serviciile ce le-ati fäcut cu cel mai marezel si devotament. Primiti etc

Activitatea noului General a fost neobosita. Il vedem mereubagat in toate. La 25 August 1863 e insarcinat cu comanda tutu-ror trupelor de dincoace de Milcov" pe tot timpul cat GeneralulIacov va fi plecat din Bucuresti de Sf. Alexandru pentru sfintireasteagurilor. La 22 Octombrie acelas an e prefect ad-interim al'orasului numit inteo comisiune consultative pentru cer-cetarea unor pricini a Sfititei Mitropolii de acolo. La 23 Noem-brie, tot 1863, e membru in Inalta Comisiune convocatà." de gu-vern pentru a propine imbunatätiri materiale si morale in favoa-rea orasului Iasi, leagänul Unirei

Ce vremuri si ce stillMembrii comisiunii intrunindu-se, ei socot ca trebuiesc fa-

cute: imbunatätiri comunale, de comert, morale, intelectualeclericale", enumerand si deslusind care anume imbunatatiri ur-meaza a fi facute. Inscalesc C. Miclescu, D.' Alexa, A. Mavrodi(colonel?) etc., etc.

Ne-a ramas i numirea sa de prefect ad-interim", inlocuitoral titularului Alcaz:

D. 'Colonel Alecu Mavrodi. Iasi".Prin dearetul domnesc No. 1081 sunteti oranduit a indeplini

functiunile de prefect orasului Iasi, pe tot timpul lipsei domnului.Alcaz la camerà... Veti intra indata in serviciu etc... 1863, Noem-brie 20".

Mihail Cogalniceanu (Ministru de Interne)

In anul urmator 1864 dam o singurà data de urmele iui, la26 Ianuarie, cand i se da insarcinarea de a face verificarea Casei

www.dacoromanica.ro

147

Comunale a Judetului Iai, impreunä cu Vasile Pogor (fondato-rul Junimei").,

Urmeazl In 1865, dei demisionat i pensionat de doi ani,dreptul ce i se acordá de a purta uniforma. Din diferenta aceastade date trebuie sä fi rezultat i confuzia ce a fácut-o generalul indata retragerii", despre care am vorbit mai sus. Cu privire laacest drept exceptional ne-a t'Amas i raportul Ministrului deRázboi i Decretul Domnesc, care sunt destul de interesantepentru a le m'Ata aici:

Rapost cátre Domn 2764 din 10 Martie 1865".Pentru a ráspläti zelul i activitatea ce a pus Generalul in

demisie Mavrodi in indelungatul ski serviciu de 31 de ani, rogplecat pe Ináltimea Voastrá s'A' bine voiascá a-i acorda dreptulde a purta uniforma de general".

Ministrul de ResbelGeneral Mano

lar Inaltul Decret cu No. 435 din 12 Martie 1865 sura:Consideránd zelul i activitatea ce a pus Generalul

Mavrodin in indelungatul sAu serviciu de 31 de ani, i dorinda-i aräta a noastrd deplina multumire i plAcere ce avem a rdsplatimeritele sale

asupra raportului Ministru Nostru de Stat la Ministerul deRezbel No. 2764

am decretat i decretámART. 1. Se acordä Generalului in demisie Mavrodin,

dreptul de a purta uniforma de General.ART. 2. Ministrul Nostru de Rezbel este insárcinat cu efeC-

tuarea ordonantei de La.Alexandru loan

Cu aceastä *mita satisfacere a vanitätii omene5ti, carierapoliticá 5i militará a lui Alecu Mavrodi este incheiatá

Am mai gAsit cu privire la el un singar act, care este cu atatmai interesant, cu cát e vorba de ultima ins'árcinare ce i se dá,anurrxe acea de a primi la Ia.5i pe noul Domnitor al PrincipatelorUnite, Carol I de Hohenzollern. L'am intimpinat pe omul acestain toate posturile vietei sale publice, paj domnesc 5i elev al Scoa-lei Militare din Ia5i sub Mihalachi Voclá Sturdza, inaint3nd subdomnia acestui voevod de la gradul de sublocotenent la acel de

www.dacoromanica.ro

148

Colonel si functionAnd ca_aghiotant domnesc sub Sturza, Ghica,Bals, Vogoridi i Cuza pAnA ajunse general. Il intAlnim acuma,dupA 33 de ani, primind in capitala Moldovei pe viitorul primrege al RomAniei:

Domniei sale Domnului General A. Mavrodi"Domnul meu, la 17 a curentei luni M. S. Domnitorul Carol I

turnAnd a sosi in politiea noastrA pe drumul dela Litcani ceconduce la bariera PAcurari, Consiliul Comunal pentru intAmpi-narea M. S. Domnitorului au numit o delegatiune compus7. si dinD-voastrA 1867, Ianuarie 14". .

SA facem acum cunostinta lui Alecu Mavrodi omul, acel omatAt de deosebit de frate-sAu Costachi, mai mic de cAt el ,cu 11ani sa-1 vedem in sAnul familiei, sot si mai cu seamg. tatl.

CAminul si I-a intemeiat, dupA cum am vAzut, cAnd aveavArsta de 34 de ani (in 1849), insurAndu-se dupA voia inimii. nudupl a vanitAtii, cu fata spitaresei Ana, o tAnArA vAduva cu ochiide o frumusetA impresionantA. O cherna Floarea FloareaOhindeanu. Avea o gura spiritualk un nAsuc sensual, un pieptplin, ii purta frumosul par negru lins pe tâmple si atArn:ind dela urechi in jos peste umeri in suvite rostogolite, care se chemaupe vremea ei si se mai chiamA si azi bucle frizate". Femeia aceastai-a &tuft cinci copii; trei bAeti, din care doi morti tineri,douà fete, care, bAtrAne foarte, mai trAiesc i azi.

Cel mai mare a fost fiul Ion, rascut la 14 Febr. 1852. al doileaAlexandru la 4 Octombrie.1853 si al treilea Grigore la 22 lulie1855. Fetele, mai mici, au fost Ana, nAscutA la, 5 Octombrie 1857

Sevastia la 1858.Mesalianta pe care o fAcea de fapt ,.dumnealui polcovnicul

Alecu Mavrodin'"Ittând pe frumoasa Floarea a AnicAi Spiteresei,nu fusese desaprobatA de bAtrAnul sAu tata de 89 de ani, care-ifu si tlas de cununie, impreunA cu Maria; Cuciureanu, vre-o rudAde a miresei.

Copiii arAtati maisus, afarA de fiul Ion, au fost toti botezatila biserica Buna Vestire, de unde se vede cl Alecu Mavroditrebuie sA fi locuit in acea parohie (avea casa lui in strada Muze-lor). La 1857, cAnd feciorii lui Mecu i ai Floarei aveau fragedavArstA de 5, de 4 si de doi ani, tatAl lor, pasionat militat, ceruinscrierea lor in catalogul cadetilor" din armata Moldovei. MaiciudatA cleat cererea fu incuviintarea ei:

www.dacoromanica.ro

Fioarea Ggneral Mavrodi

www.dacoromanica.ro

149

Stabul Oastei Printipatului Moldovei, 1857, Iunie 6"Mamie stab sub No. 347 impArtAseste cà Luminarea Sa

Printul Caimacan, in urmarea raportului Exselentei Sale SefuluiOasteí No. 1914, au binevoit a incuviinta inscrierea in cataloguInevrAstnicilor cadeti a fiilor D-voasträ loan, Alexandru i Gri-gore Mavrodi. Despre asemenea incuviintare, Stabul cu onor vAface cunoscut spre stiintA. Sef Statului Colonel Mironescu

D-sale D-Iui Colonel Al. Mavrodi".Din bAietii acestia, unul, Alexandru, al doilea ficior muri

mic de tot, la 2 Iunie 1860, in vArstA de 7 ani.Ail treilea, Grigore, muri la 15 ani, ceiace pricinui tatAlui sAu

o durere atAt de aclAncA, de nu se putu mAngAia niciodatA Pierde-rea acestui copil a insemnat pentru el o catastrofA care 1-a coplesitcu desAvArsire. BAiatul pare a fi fost in adevAr deosebit de bun.

NAscut la 22 Iulie 1855 la Jai, isi petrecu copilAria cea fArAgriji pe lAngA pArintii sAi pAnA la vArsta de 11 ani i jumAtate.Conu Alecu vrAncr sA facA din el un om infreg" si un bun ostasfolositor patriei Conu Alecu era foarte patriot Il tr. mise iniarna 1866, in Decembrie, la Paris, unde fu primit in clasa VIII-a(corespunatoare la noi cu clasa I) a Liceului Imperial dinVanves près París". Copilul se purtA bine si invätä. bine, fAcAndfericirea pArintelui sAu, care insemna in notitele sale:

C'était un des premiers élèves de cet éttablissement.était aimé non seulement des profésseurs et du proviseur, mais de-tous ceux qui l'entouraient. Il n'a jamais merité la plus petitepunition au collège, il n'a jamais été méme en retenue. Lé pro-viseur invitait souvent à sa table particulière, ce qui est untémoignage d'affection párticulier. Ce personage distingué (kProviseur Jullien) m'a dit en plusieurs occasions Votre fils seraun homme distingué". Les notices signées par le proviseur au basdes notes trimestrialles de cet enfant exceptionet, sont toutesremplies de ses éloges. Voici la copie exactes des derniéres:'Caractère excelent, conduite très bonne. Ne mérite que deséloges pour le caractère, la tenue, la conduite et l'application.fait des progrès sensibles, l'esprit gagne en justesse, en correctiontt en étendue"..

Au rAmas in familie (la D-na Negruzzi) miginalele foilor denote ale elevului Mavrody" cu insemnArile provisorului Jullien,care atestA in adevAr buna purtare i silinta la invAtAtura a aces-tuia. Notele sale variau intre 8 si 9, si numai la gimnasticA se.

www.dacoromanica.ro

150

strecoarA °data un 6, iar la desemn un 3, N'avea bAiatul talentpentru artele plastice. Ne-a rAmas de asemeni catalogui cartilorpe care le-a prima Grigore Mavrodi ca premii la Liceul PrintuluiImperial din Vanves, scris de mana nenoroCitului sáu.tatä. Pe

.anul scolar 1866-67 sunt numai mentiuni, dar pe anii urmAtori1867-68, 1868-69 si 1869-70, i se dau cArti frumoase si folositoare,printre care gAsim Istoria Frantei de V. Duruy, Poesiile luiLamartine, Istoria NaturalA de Louis Cousin, Iliada i Odiseiaetc., etc.

In 1870 provisorul Juilien nota in josul foaiei calificative aelevului Mavrodi: Un copil bine crescut, drept, cinstit, simpatic.Purtarea bunA, munca la fel, spiritul in progres. SA lucreze intimpul vacantelor pentru a putea urma cu rod clasa a 4-a".

Dar in timpul vacantelor bietul copil prinse o febrA tifoidA,care-I chinui patru luni de zile, panA-1 duse in mormant in zivade 27 Noembrie 1870. Muri aolo la Paris, departe de pArinti 5ide tara lui" pe care o iubea cu patimA, ne asigurà nemang,aiatulsAu tatA.

Cand aflA Generalul Mavrodi, om acum de 55 ¡le ani, neno-rocirea care-1 lovise, era sA-si piardA mintile de durerc. Aveanoaptea vedenii. I se ardta fiul sAti in somn, uneori mangaindu-1,alteori plangand imprettnA cu tatAl ski propria sa moarte. Insem-nArile lui. Conu Alecu capAtA un inteles psihologic de mana

Un lucru ciudat, care se poate tAlmaci numai prin apropiereasufleteascA pe care o cAuta tatAl de mortul ski fiu cel care-siiubise tara cu patimA", e cA pe cand toate insemnArile rAmase dela Alexandru Mavrodi sunt redactate pe frantuzeste, numai acestetrei arkari ale visurilor sale sunt scrise pe romaneste, inteoromäneascA corectà §i aproape frumoasA (ortografía timpului n'opAstrAm aici, dar se poate vedea in Anexe):

Iasi. 6/18 August 1871. AstAzi dimineatA pe la 3 ore, amvisat pe neuitatyl meu fiu Grigore. edeam pe canapeaua de fierdin dosul caselor. Grigore era langä mine, imbrAcat in uniformaliceului, i eu îi ziceam: lubitule Grigorel astAzi este tocrnaian decand te-ai imbolnAvit, i apoi ai murit. Copilul era vesel,frumos, cu fata lui de ingerl De cand 1-am pierclut, niciodatAnu 1-am visat asa ciar si tocmai la aniversarea zilelor candinceput boala fatalA care mi 1-a tApit. CurioasA coinciden+A"

10/22 Decembrie 1871. AstAzi dimineatA pe la 4 oare. am.

www.dacoromanica.ro

151

visat pe iubitul meu fiu Grigorie. Era bine, sanatos, frumos, cuparul lui cel blond inchis. Sta langA o usa de comunicatit de lao odaie la alta, eu 1-am diesmierdat la cap si i-am zis: Este bineacum, Grigorie? El mi-a rAspuns cu glasul lui cel dulce: Bine!

Dulce vis, amarA viata*Sambata, 3/15 Iunie 1872. La ora 1 5i 15 minute am visat

pe Grigorie. Eu veneam dela plimbare pe jos. Grigorie ie5itinainte si mi-a zis: Vous vous étes bien amusé, papa ? Ouimon enfant, je me suis promené. Botinele lui cu elastica erauputin discusute i i-am zis: Il faut les faire coudre. L-amrsarutat plangind i i-am zis, aducandu-mi aminte ca a murit:Dar tu esti, Grigore? El era foarte frumos ca totdeauna. MAuitam bine la el si plangeam. Incepu si el a plange. venitmama sa i adresandu-ma la ea, i-am zis: Vezi ca este Grigoriel

Para era alt copil si se prefacuse in Grigorie. Am zis: AinvAtat bine si s-a facut Grigoriel El mi-a zis: Papa, il n'ya paqdans cette géographie le terme.... (indescifrabil). Da räspunseieu, quel.... (indescifrabil). El razand a zis: Mais il faut quela .terre aussi soit dans la géographie, i ma ducea sa-mi arategeografia. Niciodata nu 1-am visat asa bine, asa frumos si ''amvorbit asa Mutt cu el".

Bf,etul om a mai trait dupa moartea fiului sau Inca F ani.S'a stins batran de 70 de ani trecuti, la Iasi, in casa lui din stradaMuzelor cea cu canapeaua de fier de dindos" in seara de 30'Ianuarie 1886, la ceasul sapte i jumatate.

Din actul slit de deces se vede ca poseda o avere potrivit debuna: o mosie in judetul Vaslui, o vie la Socola, doua case instrada Muzelor, una in strada Cuca, mobilele din locuinta sa. sidesigur i scule si juvaiere, care nu lipseau pe atunci din caseleboieresti.

Pe urma sa au rAmas vaduva Floarea, fiul Ion Mavrodin.fiicele Sevastia 5i Ana majore si casAtorite".Ion Maviodi, cel mai mare copil al lui Alecu si al Floarei, nag-

cut la 1852, a trait la Iasi, pana tarziu, necAsAtorit. tu el s-a stins-deci ramura Generalului.

Sevasta Mavrodi, nascuta in 1857, a fost maritata cu Gh. Voi-nescu si mai traieste inca i azi, la Iasi, numarand 83 de printiveri..A fost o fire sentimentala si poeticA, patriota ca micul ei frateGrigorie, si a facut in tinerete poezii. Inflacarata de vitejia osta-silor nostri la Plevna i Grivita, influentata de Alexandri. ea

www.dacoromanica.ro

152

copuse si o cantonete intitulatA Un Dorobant intors dinrAzboi", care a fost tipArit la Iasi in 1878.

A avut cu Voinescu un fiu Alexandru si o fatA Margareta,mAritatA cu Petru Pogonat (copiii acestora: Alexandru, poeti 1941 si Petrache Pogonat).

Ana Mavrodi, näscutA in 1857, de 82 de ani astAzi, a fost-nevasta cunoscutlui iesan $tefan Negruzzi. Doamna Negruzzi,a cArei fruniusete de altA datA se mai vede si azi pe Wanda siinteligenta ei fatA, infruntA anii cu sprintenealA, pAsteind cu sfin-lenie in sufletul ei amintirea mortilor ce i-au fost dragi, precumsi cultul familii sale, de care este mândrA. Ei ii datoram in bunAparte informatii si acte privitoare la neamul Mavrodi si la Gene-ralul Alexandru*).

D

Mihalachi I. Mavrodi, colonel

Nu cunoastem anul nasterei sale, insA locul da. A vAzut intáilumina zilei la Contantinopol, probabil in 1816; urmand soartafamiliei sale, venind la Iasi dela 1819 la 1821, plecand cu pArintiiIn exilul Basarabiei de la 1821 la 1829, merse apoi din nou laIstambul intre 1829 si 1834, and se intoarse la Iasi, bAiat de 18ani. Ca si fratele ski Alexandru a imbrAtisat cariera militará, afost cadet, sublocotenent, locotenent, cApitan, maior 5i colonel,fArA a mai ajunge, ca bAdia, General. Noroc poate mai pu6n, darvrednicie tot atAta. In 1846 (11 Martie) e inaintat la rangulcivil" de vel comis pentru slujba in militiel Trei ani mai tArziu,1849, se insurA cu Ecaterina Alexandrescu, care pare a fi fostbasarabeancl, cu care a avut trei copii, pe Elena, näscutA la 21Martie 1850, pe Pulcheria (profesoarA), näscutà la 27 Martie1852 si pe Gheorghe, nAscut la 22 April 1854.

Majoritatea Mavrodinestilor au avut mosiile lor in Vaslui,-poate trupuri dintr'o mosie mai mare a Hatmanului Ion. Mihala-chi insA avea pe a sa in tinutullasilor, la Lungani, pe care o vAnduc,neazului Gheorghe Cantacuzino, Imind de la el Un acont de

*) Atfit Ana Negruzzi. cAt 0 Sevastia Volneseu au nymit in anul1941.

www.dacoromanica.ro

Ana St. Negruzziniisoutit Tillavrodi

www.dacoromanica.ro

153

8500 de galbeni. Nu putem sti exact ce s-a petrecut, insA vAnzareafu anulati prin bund invoiald, dupA cum aflAm din urmAtorul act:-

DupS intelegerea urmatA de noi, jos iscAlitii venim astázia ne reintoarce fiecare in drepturile noastre. AdecA eu Cneazul.Gheorghe Cantacuzino restituiez D-sale Colonelului MihailMavrodi zdelca cu care cumpArasem mosia Lunganii, impreunAsi cu contractul posesiunii acelei mosii i catagrafia acareturilor.Asemenea i eu Colonelul Mavrodi restiuiez D-sale CneazuluisAnetul de 8500 galbeni sub iscAlitura D-sale Vornicului I. A.Cantacuzin, ce primisem drepi arvund impreunA cu zdelca... etc".

Ciorna aceasta, neiscAlitA i nedatatA, este in tot cazul dedupl anul 1850, and a fost fAcut Mavrodi Colonel.

Alte hirtii rAmase de la el sunt putine. 1) 0 scrisoare delaNeculai Milo (Nicolas Millot, fiul postelnicului Andrei si aSaftei Canano, i tatAl Elisei Al. Mavrocordat, al lui Alexandru,insurat cu Elisa Bibescu si al lui Petru ca Elena Lahova.ry), 2)altA scrisoare de la un oarecare Artin Dadian, 3) o adresA a elevi-lor din Chitocu (57 de bgeti), 4) o scrisoare de la MitropolitulMoldovei Calinic Miclescu si 5) o scrisoare dela Al. Mihalescu.AtAt s-a pAstrat in familie de la Colonelul Mihalachi Mavrodi.

Nici una din, aceste scrisori nu prezintA un deosebit iriteres.RAvasul lui Milo e din 3 Iunie 1857 si se vede din ea cA MihaiMavrodi (pe frantuzeste Mavroudi) vrAnd sA cearA vre-o milAdela caimacanul Moldovei Niçolae Vogoridi, li rugase pe acestasA intervie pentru el. Milo ii rAspunde cl ar fi mai bine sAadreseze scrisoarea deadreptul caimacanului et je me charge dcla lui remettre en mains propres et d'insis&er ensuite, en sorteque vous soyes satisfait Ce moyen me pArait beaucoup pluspropre qu'un intérmédiaire basé sur une lettre adresseé a moiet je vous promets que nous réussirons beaucoup mieux".

Scrisoarea lui Artin Dadian din 12 Octombrie 1857 e cevamai interesantl. Se vede din ea cl Mihalachi Mavrodi ayearelafiuni sociale si politice de mAna intAi. Dadian, un Francezvenit cu prilejul Unirii la Bucuresti in Comisiunea EuropeanA,era prieten bun" cu el. Coronini, Maresalul Austriac carecomanda trupele de ocupatie din Moldova, era un binevoitor deal sAu, iar cu Turcii cei mai de vazA, veniti in tarA cu acela,s-prilej al Unirei (sau mai bine al Anti-Unirii), era Mavrodi incele mai stein' se legAturi:

J'ai reçu votre lettre pour Son Exc. Safret Effendi, .que

www.dacoromanica.ro

154

me suis empressé de lui remettre.... Il me charge de voustrans.anettrele témoignage de ses sentiments de bienveillance .et

d:amitié qui l'animent à votre egard".Omer Effendi, .Sadik Bey et Mahmoud Bey se joignent à

unoi pour vous féliciter sincérement de la distinction dont vousvenez d'être l'objet de la part de Sa Majesté le Sultan" (o deco-ratie).

Refet Bey est très sensible aux compliments que vous luitransmettez, et il me charge de vous dire mille et mille choses".

$i in fine:Veuillez bien présenter mes hommages à Madame Mavrody,

dont j'espère avoir l'honneur de faire la connaissance, ainsi quemes compliments. affecteux à vos chers enfants. Adieu, montxcellent ami, portez vous bien, soyez toujours heureux et pensezquelques fois à celui qui est et ne cessera d'être votre tout dévouéArtin Dadian". .

Scrisoarea celor 57 de elevi din Chitocu e lipsità de onceinteres (vezi Anexe).

In schimb, foarte interesantà si mai ales ciudatà si misteri..oasà, e scrisoarea lui Calinic Miclescu, Mitropolitul Moldovei.O redAm in intregime in anexe.

C.:At despre copii lui, stim cà. Elena, rascutà la 21 Martie1850 (botezatà la Bis. Sf. Saya) a fost maritatà cu Neculae Cons-tandachi; Pulcheria (sau Profira) n. la 27 Martie 1852 (bote-zatà la Bis. 40 de Sf-ti) a avut ca sot pe Constantin Vessely(avem si actul de asktorie, vezi Anexe) si fiul Gheorghe n. la22 April 1854 si botezat tot la Bis. 40 de Sf-ti, a fost tatal aceluiAlexandru Mavrodin, fost ziarist la Viitorul, fost Director Gene-ral al Teatrelor din Romania si fost Subsecretar de Stat la Presi-taenfia Consiliului de Ministri, actualmente decedat.

www.dacoromanica.ro

155

E

LEONIDA MAVRODI, AMARE COMIS.1823-186F.

A fost cel mai mic copil al Hatmanului Ion si al SevastieiBalassaki, näscut la Hotin in 1823 in timpul sederei acolo a fa-miliei sale refugiate in coltul acela nordic al Basarabiei de teatnaurgiei turcesti de dupl Eterie. Trecut apoi Cu ai säi la Constan-tinopol dupl incheierea tratatului de la Adrianopol in 1329, rA-mane acolo cinci ani, 'Ara la numirea tatAlui sAit ca Prim Dia-goman al lui Mihai Vodä Sturdza. Atunci de abea vine la Iasi,copil de 11 ani, pentru a nu mai päräsi niciodatA Moldova, ro-mAnizându-se ca toti fratii sAi.

Scoala si-o face aici, in bAtränii Iasi, pe romAneste, 1inilm pecare se deprinde a o vorbi la perfectie, ca si pe acea france:á incare se axprimA cu o rarä elegantà. In Condica MatricolA a Scoa-lelor Il afläm printre elevii ce se primesc cu nere la Institutpe cheltuiala Casei Scoalelor" in anul 1837. Acea condicä in-seamnä: Leonidas Mavrodin, de 12 ani, fiu al HatmanuluiMavrodin".

DacA Leonida avea 12 ani in 1837, inseamná ca et s'ar filalscut in anul 1825. Insä. aici, ca in atAtea alte pArti, pentrumotive care nu le intelegem, vrAsta lui a fost denaturatä fiindamult mai multi. crezare trebuie sa &Am paaportului säu din IP.11,aflAtor la Arhivele Statului din Iasi, care-1 aratA la acea dat,i de21 ani, nAscut deci in 1823, pe cAnd dacA s'ar fi rascut 41 1625,n'ar fi avut la 1844 decAt 19 ani. Tar mtivul, pentru care dám.pasaportului intAietatea asupra condicei matricule a Scoalei,sprijinim pe faptul cA acest pasaport poartA garantia MaiontluiAlecu Mavrodi, care trektie sa fi stiut exact ce varsta are fra-fe-sau; si inca pe faptul cA acest act oficial il aratà pe Leonidaca fiind la acea datä ostavnoi praporucic", aded. Sub-Locote-nent, ceiace putea fi mai usor la 21 cleat la 19 ani. Si mai esteincä un motiv, anume acela cA actul ski de deces Il aratä cafiind un om de aproximativ 45 de ani, ceiace ar fi fost snaiaproape de realitate dad. ar fi avut in 1866 partuzeci i trei deani, in loc de 41.

Portretul lui Leonida nu mai existA (dar existA o fotogra-fie), dei se stie cä a fost unul, in acuarelA probabil, asa In-ca suntem nevoiti a-i reconstitui fizicul in felul urinAtor: statul

www.dacoromanica.ro

156

de mijloc, fata balaie, musteata bälaie, barba rasa, pArul cas--taniu, ochii albastri i ca semn particular julituri pe fat4".

In 1844, Septembrie 25, când i s'a ellberat acest pasapurt,4 mergea la Odesa cu sora-sa Elena, intovArA5it de slugileAlecu i Smaranda pentru a conduce probabil pe sora sa.acea calatorie despre care am vorbit mai sus. Numele lui e in-semnat Mavrodi.

Trei ani mai tarziu 11 intampinam Locotenent (numeleMavrodi) i inaintat la rangul de Comis pentru slujba in ini-litie". (15 Decemvrie 1847).

Leonida Mavrodi, care a investit i postul de AdghiotantDomnesc, a ajuns repede Colonel, dar probabil in rezervl, cáciin militie nu l'am mai putut intimpina in foile matricole aletimpului. El si-a petrecut restul vietii ca rentier", departe depoliticasi de armatà. A fost proprietarul Mosiei Croftei din ti-nutul Dorohoiului si a casei din Iasi, situatà pe Strada Asachi,aläturi de acea a lui Alexandru Mavrocordat, colt cu StradaCarol. Felul cum kdevenit el proprietarul acestui imobil, cum-pArat dela Teodor Codrescu, cunoscut colectionar de documenteistorice si director al Uricarului" nu ne este stiut. Ciorna uneiscrisori a unui Mavrodi, aflätoare la Arhivele Statului din Ia$i,ne aratA ca in Ianuar. 1848 acel Mavrodi, care nu isaleste ciornasi pe care nu-1 putem identifica, plätise lui Codrescu un acontde 30 de galbeni mai trebuiau de urgenta ineä alti 400 degalbeni (pretul de Vanzare al casei fiind de 43Q de galbeni).,.in caz contrar îi pierdea acontul, mai fiind pe lAngA asta ne-voit, sapand chilipirul, sl se mute in vre-o mahala intr'o casAumedä.

Acel Mavrodi, nu tatäl Ion, el de sigur unul din Iratiimai marl., a gAsit suma trebuincioasä si a cumpdrat casa, carea intrat apoi, nu putem sti pe ce cale, de cumpArare sau dedonatie, in mainile lui Leonida.

Conu Leonida a fost un om bolnAvicios a si murit tg-nAr care cauzA a influentat de sigur i asupra caracteruluisAu devenit violent, ceiace, cum e si firesc, i-a pricinuit neplà-ceri, dupa cum mai jos vom vedea.

El a fost insurat de trei ori, toate trei datorii tinand ceque tiennent les roses", probabil tot din cauza violentei fireisale. Intaia lui nevastl a fost Eufrosina Oprisan, a doua Pul-cheria Bogonos 5i a treia Eleonora Asian.

www.dacoromanica.ro

Leonida Mavrodi

www.dacoromanica.ro

157

Cu Eufrosina s'a insurat cam prin 1845. N'a avut cu eacopii, si s'a despArtit de clansa inainte de 1850. Despre familiaOprisan, tutoveanl, despre Iordache Oprisan, insurat cu Ru-xanda Cerkez, vAcluva lui Enache Donici, si despre nepotiilui Iordachi, Ordarul Nedelcu si pahamicul Ionità, avem in-formatii precise dela contimporanul lor Costachi Sion (Arhon-dologia, vezi anexe).

La 1 Februarie 1851 Leonida Mavrodi se insoarà a douaoarà cu Profira (Pulcheria) Bogonos, el väcluv, ea fail mare,dupà cum aratà actul lor de asAtorie din Mitrica Municipitt-lui Iasi din anul acela. Nasi de cununie au fogt fratele si curn-nata sa, Mihalache si caterina Mavrodi si preot oficiant ico-nomul Gheorghe Gafencu de la biserica Sf. Dumitru Bals dinIasi.

Cäsktoria aceasta a fost cu bucluc.Duduia Profira era fata paharnicului Ion Bogonos din ulita

PAcurarilor (alt Ion Bogonos, si el paharnic, avea case in Mun-tenimea de Mijloc aproape de Sf. Neculai), a cdrui mosie depe malul Prutului era invecinaA cu a lui Costache Négruzzi.Acesta, care si-a cunoscut bine vecinul, cu care era si imprie-tenit, ni-1 infátipazA pe Ion Bogonos ca pe un om deosebitde bun, drept, cinsfit si cum se cade. Paharnicul Sion el insusi,gata oricand sA critice pe oricine, nu poate gäsi pentru el niciunul din obisnuitele-i cuvinte de hulà. Fata lui, Profira lio-gon os, fire brin& si blajinä, a adus sotului ei Leonida Mavrodila asatotia lor din Februarie 1851, o casA de zestre, 1600 degalbeni, mici juvaere si o intreagd comoara de simtAminte in-flAcArate si neimpart4ite.

In Septembrie 1852, dupä 20 de luni de convietuire, sotiiMavrodi se despärtirA, färä a divorta insà, fiindcl legea bise-

s.riceasa cerea pe atunci anul de incercare", pe care Codul Ci-vil introdus 12 ani mai tArziu (1864) 11 nesocoti, ca atitea altevechi obiceiuri ale pAmántului sau canoane ale Sfintei Biserici.Abia dupà alte 16 luni, deci in Martie 1854, divortul fu pro-nuntat de Prea Sfintitul Mitropolit al Moldovei. Profira Bo-gonos primindu-si zestrea inapoi, se intoarce acasä la mamaElenco si la fratii Vasile si Durnitru. Paharnicul Ion, tatAl ei,murise.

Acuma, interesant este sA vedem pentru ce s'au despAr-

www.dacoromanica.ro

158

tit Leonida i Profira, mai ales ca era al doilea divort al lidMavrodi si nu va fi nici ultimul.

Intr'un stil foarte pitoresc, Leonida arad faptele in feiulurmator: Gios iscalitul Leitenantul Leonida Mavrocli, fac cu-noscut ca la anul 1851 casatorindu-mä cu dumneaei Profira,nascutä Bogonos, i. vietuind impreunä numai un an si optluni, dupa neintelegerile urmate intre noi, nascand pricina deneunire, am venit in desordine, incat deosebindu-ne i locuinta,am intins reclamatie unul asupra altuia cu cArmuirea biseri-ceasca. Dar dupa o petrecere de un an si patru luni intire, incredintandu-ne a nu mai este chip de a ne putea inpacade vreme ce toate incercarile i sfaturile au rämas zadarnice,am socotit ca este de prisos a mai supara carmuirea pentru arestatornici intre noi unirea, de vreme ce dragostea astizi lip-sefte cu totul dintre noi, §i dar de bunä voie, farä nici osiluire sau ademenire, ne-am convenit a curma cea mai de-parte peripiscä (timpul de incercare), ata in cazul bisericesccat si in acel politicesc. In urmare, eu Leitenantul LeonidaMavrodi, declar a de astäzi inainte ramin desävarsit desfä-cut si despärtit de dumneaiei Pulcheria Bogonos, pentru tot-cleauna, slobozi fiind i o parte si alta a trece la altä insotirecatre alte fete. Si. prin urmare, incheiend once pretentie in ca-,zul bisericesc, ne-am invoit i pentru cazul politicesc ca

,.ia dumneaiei 1600 galbeni zimti in termen de trei zile de laclarea cartilor de despartenie... cu care surnä ranan ecsoflisitde banii cuprinsi in isvodul de zestre... far5 a scä'dea un banmacar din suma aratatä pentru ieparatia caselor de zestre...(iscalit L. Mavrodi, T. Vasiliu spatar, martor, Iasi, 185.4

Martie 16).Cam la fe!, dei nu cu totul, inf5.ti§ase intamplarea sotia

lui Conu Leonida. Ea arAtase amanunte deslusitoare, care-1 in-demnase pe Mitropolitul Moldovei sa facä, in ziva de 9 De-cembrie 1852, deci trei luni inainte de declaratia de mai sus asotului, o intämpinare care Vodä' (pe atunci Grigore Chica)in termenii urmaori:

Prea Inahate Doamne, dumneaei Profira Bogonos, legiuitasotie a dumisale Comisul Leonida Mavrodi, prin jaiba ce adat, etc., etc... Ina dupä dota zile de la urmarea formalei irn-pAcari (deci intre 5 Septembrie i Decembrie 1852, dupa tre-cerea anului de incercare, urmase o impacare). Decastria pri-

www.dacoromanica.ro

159

mind declaratia maicii ei pentru maltratarile ce ar fi suferind,fie-sa, a 5i pa5it a cerceta 5i de asemenea a nu lua de rezultat,de cat urmarea celor rostite de dutnnealui Comisul cà mer-,,gänd iar in convietuire va fi silitä ea insa5i a reclama desfa-cerea, cad in adevar cu fapta a dovedit, puind-o spre locuinta,intr'o odaie umedä. fara inalzire i fall cele de trebuintä spreapararea de racealä. Pe langa acestea j la caz cand ea a voita-1 vedea in osebita odaie, in care numai dumnealui petrece, aIndepärtat-o prin imbrancire, clandu-i 5i lovituri, prin cate a5i adus-o in stare de patimire".

Deci in urmarea unor a5a descoperite imprejurari, Decas-teria... a hotärit cà a5a precum jaluitoarea se aflä bolnava, apoispre curarisire i vindecare i pana la desävar5ita hotarire a,,pricinii, sa petreaca in casa maica-sa... 5i din veniturile Ora-tului sä i sa sigureasca cate 200 de galbeni pentru zilnica eicheltuialä, pe an... iar dumnealui Comisul pentru cälcarea da-toriilor de sot sä se trimità spre canon la vreuna din minas-tirile de monahi, unde sa fie priorisit pana ce ar da dovezi deindreptare i venirea sa in cuno5tinta....

Din cele de mai sus rezulta cA Leonida Mavrodi avea ofire de om pätima5 caruia Ii pläcea sexul frumos, la vederea ea-ruja se aprindea ca o scanteie 5i ca o scanteie se stingea. Av ea22 de ani cand a luat-o pe Eufrosina Opri5an, i 26 cand aparasit-o. La 28 se indrägosti de Profira Bogonos, o lua in,casatotie i dupa un an se satura de ea. Dar coana Profira areao fire tocrnai din potriva. Era indarjitä in dragoste 5i nu inte-legea sa piarda a5a u5or bunul ce ca5tigase. Ea pare a-5i fi ur-märit sotul cu amorul ei 'pana la exasperare, de unde neinte-

certuri i despartenie. Cand i5i \ram Conu Leonidafemeea plecatä din cask respirl, crezand ca a scäpat de ea.Dar in timpul anului de incercare, Profira nu se dase batittä.Ruga, ameninta, voia numaidecat sa se impace cu iubitul 'eisot, sa se intoarca in casa lui i sa inceapa din nou viata con-jugala. lar diunnealui zicea CA: de vreme ce dragostea astki1epse5te i ca nascandu-se pricini de neunire, am venit in de-.zordine nu mai vrea sà 5tie nimic de dinsa. La noi insistente(venite probabil din partea mamei Elenco 5i a fratilor Profirei,Vasile i Dumitru), Conu Leonida, scos din fire, räspunde camergand din nou in convietuire, va fi silita Profira sA cearäea desfacerea casatorier. Mai ciar nici ca se putea. Dar Profira

www.dacoromanica.ro

160

nu vru sa tie de nimic. Ii trebuia Leonida ei, fat% care nu maiputea trai. $i s'a intors in casa. Atunci s'a intamplat buclucul.Barbatta, tinanduli cuvantul de a o face sa ceara ea acum di-vortul, s'o vindece adeca de dragostea aceasta care nu-i maitrebuia, o inchise inteo odaie umecia §i fara foc in toiul. iernii,lasand-o aproape i nemancata. Ea veni peste el in osebitaodaie in care numai el petrecea" 0 o fi inceput atunci o scenadin acelea, care-I scoase pe 'Conu Leonida din ribdazi, de ajunses'o inbranceasca g s'o loveasca. 5i cum sunt femeile patima§e,atunci se da§tepta leoaica intrInsa. Atunci dragostea Profireise intoarse in ura; cerere de divort, reclamatie la .Mitropolit, laVocia, la Dumnezeu.

Rezultatul fu pronuntarea divortului i hotararea de a tri-mite pe Mavrodi la manastirea Soveja pana ce ar da dovezide indreptare §i 0-ar veni in cuno§tinta".

Dar Conu Leonida era om de§tept. Nki nu merse la So-veja, facanclu-se bolnav, i nici nu se opuse la toate cererile Pro-firei i ale familiei sale. Restitui zestrea in intregime, cu obiectecasnice, bijuterii 0. tot, necerand macar inapoierea banilor cecheltuise pentru repararea caselor de zestre ale fostei lui sotii.

Liber acum, incepu sa calatoreasca. Avem un pa§aport deal lui pentru a merge in Turcia i in Grecia pentru interese defamilie" i altul pentru a merge la feredeie pentru ca sa se-curariseascr. Semnalmentele la 30 de aizi sunt acelea0 ca la20: statul de mijloc, nasul potrivit, fata blonda, ochii albatdrii,numai patul din ',Alai se facuse negru. Tot pe vremea aceia(Martie 1855) prizni el din partea surorei sale din Rusia, Baro-neasa Elena Smiften, inputernicirea despre care am vorbit maisus 'de a se ocupa de toate afacerile ei din Moldova 0 de aincasa bani in numele ei pe care sau mi-i trimiti aici, sau si-ioprefti spre spoTire.prin dobanda la Dumneata".

Dar viata aceasta stinghera nu-i placea lui Mavrodi. Ex-perientele anterioare nu-1 speriasera i incerca deci cla-deascä un nou caznin. Intalnind in vretmul di saloanele Ia0-lor pe Duciuia Eleonora Aslan, proaspat e0ta din pension, seamorezi de ea 0 o ceru In casitorie.

Eleonora Aslan nu era toeing bogata, mai ales din cauza nu-mero01or copii ai tatalui ei, care trebuiau toti inzestrati, ciar eraIn schimb de neam mare.

Fiica lui A1ecu Aslan de la BacAu 0 a Zoiei Christescu, fu-

www.dacoromanica.ro

r

www.dacoromanica.ro

161

sese crescuta Cu guvernante franceze (Madame Dupont) si tri-misa apoi in pension la Cernauti, unde ramase de la 1851 la1856 sau 1857. Era nascuta in 1838 si avea 13 ani cand parasicasa parinteasca pentru a merge sa invete carte. Era mica, bru-neta, .cu ochii negri i fata smeada. Petite de tale, les cheveuxnoirs, les yeux noirs, le nez proportionné et le visage brun"glasueste pasaportul ei din 1851 August 28. Cand se intoarseIr' Moldova pe la vArsta de 18 ani, putea sa. fi fost frumusicaatragatoare. Placea.

Taal ei, Hatmanul Alecu Asian din vechiul neam al Ceau-restilor care a dat Moldovei pe Gheorghe Voca, pitoreasca fi-gura'. a omului care a rästurnat din scaun pe Vasile Lupu, era fiullui Constantin Asian si al Eufrosinei Sturdza, un boier carese tinea foarte sus, bogat, mandru, cu legaturi de familie latoata protipendada Moldovei. Mama ei, Zoe Christescu, fiicaVornicului Iordache Christescu din Botosani - .Dorohoi, era §iea o femeie bien apparentée" cum se spune, pr:n maica-sa maiales Pulcheria Mavrocordat, fiica Marelui Logofat Alecu Ma-vrocordat si a Catrinei Bals. Surorile mamei sale Pul heria erauZoita Doamna lui Gheorghe Vodà'. Bibescu si Maria VasileBeldiman, iar fratii ei erau Alexandru si Dumitru Mavrocor-dat, insurati cel dintai cu Pulcheria Lambrino si al doilea cu Eu-frosina Spiro Paul.

Copii Hatmanului Alecu Asian erau zece,'din care sapte i-aavut din prima lui casatorie cu loe Christescu i trei din adoua cu Felicia Moser de Mostet. Cei erau Gheorghe(Insurat cu Maria Cantacuzino, fiu Alexandru "=- Elena Mi-clescu), Constantin (=Eugénie Boldur - Lätescu si Maria Can-tacuzino - Basota, copii Eugen, Leon, 'Constantin), Dumitru(=-Maria Ralett, copii Lucia H. Soutzo, Edgar Shubin si LuciaMiclescu, Ernest), Nicu, Ion (-Emilia Selten, copii Emil =LuciaGane si Hugo). Matilda märitata Sturdza i Eleonora Mavrodi.Din a doua casatorie a lui Alecu Asian cu Felicia Moser s'aunascut Mihai S. Asian, generalul, insurat cu Eliza Olanescu,Alexandrina cu Pascal Vidrascu si Eufrosina cu Margäritescu.

Asa dar duduia Eleonora avea cu total 9 frati i surori,mofiv pentru care zestrea ei nu putea fi din cele mai stralucite,dei parintii ei erau bogati. Fusese de copil purtatä prinnatati i o intalnim la vArsta de 5 ani plecatà cu mama ei la bai.

www.dacoromanica.ro

162

dupA cum se constatA din cererea de pasaport a lui Alecu Asiandin 10 Iunie 1843:

Sofia mea hatmaneasa Zoe Aslan, nAscuta Christescu, im-preunA cu o copilA Eleonora i guvemanta sa Madame Dupont,,,slugile Maria si Ilinca, Ferent bucAtarul 5i Gheorghe sufra-giul, dou'A trasuri si 12 cai, voind a merge in statele Austriei,,pentru federei pe termen de dou'A luni, rog pe Secretariat (ul deStat) ca in a mea rAspundere sA-i sloboade pasaportul cAla-toriei Sale.

Se intelege cA dacA-i trebuia Dumneaiei hAtmanesei c'Aqdpleca la bAi in strAinAtate cu fetita ei sA ia cu alma guvemanta,bacatarul, sufragiul, douà fete in case si douà trAsuri cu 12 cai,apoi nici averea ei nu putea fi de lepAdat.

De altfel Coana Zoe Asian era obisnuaä de acasa cu acelasfel de trai, foarte boieresc, pe care-1 ducea fatal ei VornizulIordache Cristescu.- Avem si de la el doul pasapoarte rimaseIn pAstrarea Arhivelor Statului din Iasi, din care constatam cain Martie 1843 el pleca pe trei luni de zile in strAinatate impre-unA cu sotia sa Pulcheria i cu slugile Casandra i Neculai,,camerista doamnei i valetul domnului, iar un alt pasaport dinNoembrie 1851 11 scoate Iordache Cristescu pentru cei 5 fecioriai sAi Alecu, Grigore, Nicu, Iorgu i Teodor (de 19, 16, 15,13, si 11 ani) pe care-i trimitea la scoala la Lausanne, in Elvetia.

Aceste inseamnä cA amandoi pArinti ai Eleonorei Alanerau oameni bogati, dar avand numerosi copii i obi.snuitiinsesi a trai foarte larg, nu si-au putut inzestra fetele dupa cumar fi cerut ighemonicul neamului. De altfel foaia de zestre aEleonorei lipseste si nu putem cunoaste din ea cleat indicatiiietrase din alte acte: 3.600 de galbeni pe care le-a scos LeomMavrodi din suma datorata, ipotecand nevestei sale casa lthdin Strada Asachi, strae rufe, bijuterii, etc....

Casatoria s'a fAcut la Iasi in anul 1858 si din ea s'a nAs.utintAiul i singurul copil al lui Mavrodi, Eugeniu.

Dar nici aceastA casnicie nu putu fine. Motivele desparte-niei nu le cunoastem de data aceasta, dar in anul .1863, cinci anidupa nuntA, intampinam pe Eleonora Mavrodi divortata,zestrea ei In intregime restituitA si in plus cu un dar de 1530de galbeni "ca sA se foloseascA de venitul aces-tor bani cat vatrai in viatA, iar capitalul sa rAmaie copilului Eugeniu".

Eleohora Asian se marita in curand din nou cu Iancu Bol-

www.dacoromanica.ro

163

<lur-Latescu trimitanduli copilul la §coala la Chartres, inFranta Iar Leonida Mavrodi, om de 40 de ani acum §i cu o§ubreda sanatate, parasi in curand §i el tara, mergand sa se

.stabileasca la Paris. Il intampinam acolo locuind Rue deBeaume 22, la Hotel de New-York et de Beaume tinut de JeanGuérard.

Acolo, in Septembrie 1866, simtindu-§i sanatatea pe star-site §i avand o deosebita grija pentru copila§ul sau de 7 ani,i§i facu el testamentul, care sunä frumos:

Eu, cel mai jos iscalitul, temandu-mä ca sa nu-mi fie sf5---situl vietii fara de veste, las acest testament prin care impu-ternicesc pe fratele meu Alexandru Mavrodi §i pe amicul met3Dimitrie 'Cozadini ca sä dispuie de toata averea mea in folosuicopilului meu Eugenitt dupa cum Dumnealor vor socofi ma4bine.'Copilul meu se afla la Chartres in pension la Mademo-selle Ichard, §i pana la dispozitia ce vor lua mai sus nu nit,.executori ai acestui testament, nimeni n'are 'wk.- ca sä-1 iapensionul unde se afla, nici chiar mama-sa, care astazi din in-tAmplare se afla la Paris. Ingroparea mea se va face dupa obi-ceiul religiei noastre. Banii ce se gasesc la mine sunt 340 defranci, iar ceeace se va cheltui mai mult se va despagubi dinaverea mea. Aceasta fiind vointa mea cea mai de pe urrna amrugat §i pe parintele Arhimandrit Iosef ca s'o adeverease,L. Mavrodi. Iosef Arhimandrit. Paris 2 Septembrie 1855,Rue de Beaume 22".

Aprehensiunile testatorului erau justilcate. Treizeci §i trei-de zile mai tarziu, la 5 Octombrie 1866, la ora 9 ditnineata,Leonida Mavrodi i§i &du ultima suflare in camera hotelului

locuia in Rue de Beaume, septième arrondissement, du coté<les Invalides (strada nu mai exista azi sub acea denumire).Actul &au de deces constatä ca: Le cinq Octobre 1866 à neuflieures du soir, est décédé Leonida Mavroudy, agé d'environ45 ans, ancien Colonel, né à Iassy dans les Principautée UniesRoumanie..."

Ai fost inmormantat la cimitirul Montparnasse inteo groapäprovizorie, din care a fost deshumat la 28 Ianuarie 1867 pentrua fi a§ezat inteun cavou din acela§ cimitir, construit de maestrulRegnier.

Din procesul-verbal al Trihunalului Ia§i S. I. relativ laaverea ramasä de pe urma Colonelului Leonida Mavrodi se con-

www.dacoromanica.ro

164

sta.* 1) ca el si-a platit intotdeauna para la ultimul ban toatedatoriile contractate i in deosebi banii luati din zestrele celortrei neveste ce a tinut; 2) ca a avut o deosebita grija de fiul säuEugeniu, pe care el l-a ajutat a sta in pensionul de la Chartres,lasandu-1 dupä moartea sa in grija fratelui Alexandru si a prie-tenului Cozadini i facandu-1, dupà legq de altfel, mostenitorulinfregei sale averi; 3) cá din aceastä avere, care i-a permis a träiulfimii ani a vietei sale la Paris, a dat fostei sale neveste 1500 degalbeni si a läsat tot restul fiului salt Aceastä avere nu putea fide minima importanta, dei din sus zisul proces-verbal nu sepoate constata altceva cleat a in afarà de averea inventariail,a mai ramas la Iasi casa din Strada Asachi, in dottä etaje decarämiclä pe temelii de piatra, acoperitä cu tinichea si atenaseleei pe loc gospod". Casele acestea erau de altfel in indiviziune cusora-sa Baroneasa Elena Smitten, si impreuna cu un loc alatu-rat, ingrädit, si pe care se aflä un hambar, Q pivnitä de piaträ

un sopron de scanduri" erau amanetate lui Iancu. Cantacuzinopentru suma de 1522 de galbeni.

Se mai constatä de asemeni din cele aratate mai sus, ca grijacopilului s;.^:u a purtat'o in primli ani ce au urmat divortuluipanä s'a sfars't din viatä, ceiace dovedeste ca era o fire de ornbun, pe care doar doua patimi l'ar fi purtat pe cai putin perse-verente: femeile si jocul. In privinta acestei din urma patimi, atatde rIspandita pe vremea lui si care a adus säracia in majoritateafamiliilor boere5ti din Moldova din preajma Unirii, avem inte-resante amanunte de la George Sion, cunoscutul fabulist si pro-zator, var al Paharnicului Costachi:

, Erau pe atunci in Iasi cateva case, in care se kaceau alter-nativ intalniri de petreceri serale. Se adunau batrani i tineri,doamne si dorrmisoare. Se incepea cu muzick sa invarteau ca-teva polci, mazurci si valsuri; apoi se organiza cartoforia. Treifeluri de jocuri erau in uz: jocuri de noroc precum stos, lans-kenetsi maca, jocuri speculative precum vist, preferanta si pi-chet, i jocuri distractive usoare precum ghiordune, calulrams si altele. Cele dintai erau pot zice, jocuri infernale. Se ve-deau 2, 4 pana la 10.000 de galbeni pe masä. Se puneau cateo mie i doua mii pe o carte si se intampla ca un jucatorpiarclä 4 si 5 mii de galbeni inteo searl. Eroii cunoscuti pe a-tunci in jocurile acestea erau lonica Grecianu, Vasilicä Ghica,Nicu Pavli, Leonida Mavrodi, Neculai Negruzzi, etc....

www.dacoromanica.ro

165

In privinta pati,mii jocultii Georghe Sion n'a exagerat, cAciBeizadea Iancu Ghica spune incA lucrurile mai crude decat elin amintirile ce a scris despre capitala Moldovei din timpul dom-niei tatalui

In ce prive§te gradul de Colonel pe care-I intampinam deori catre sfarsitul vietii lui Leonid& Mavrodi, precum i in

actul ski de deces, intrucat nu l'am intalnit pe acesta in acte nicicApitan, nici maior, e de presupus cA e§ind din armata cu gradulde locotenent, celelalte grade i-au fost conferite indata dupl.aceia, unele dupa altele, in mod onorific. De altfel LocotenentulLeonida Mavrodi cand era in activitate, fusese, ca §i frate-suAlexandru, Adghiotant Domnesc al Itti Grigore Voda Ghica.

F.

EUGENIU MAVRODI, Ministru Plenipotentiar1859-1915

NAscut la Iasi in ziva de 7 Februarie 18.59 din Leonida Ma--vrodi i Eleonora Ceaur Aslan, §i avand de na5 pe Aga DimitrieAsIan, fratele mamei sale, micul Eugeniu petrecut copilariain capitala Moldovei pana la varsta de 7 ani, cand a fost trimisin Franta la Pensionul D-rei Ichart la §coala numita PefiteEcole de Notre Dame de Chartres".

Mama lui, Eleonora Aslan Ii dusese ea inse§i acolo, cu con-simtamantul tatalui, de care era despartita de trei ani, sosirea ex-O. a copilului la Paris coincidând de altfel cu moartea prematuraa lui Leonida Mavrodi. Am vazut grija ce purtase tatal in ulti-mile sale vointi pentru viitorul fiului skt, grijà pe care necurmato va vea de acum mama i chiar viitorul ei sot de al doilea, IancuBold ur-Lates cu.

Copilul rAmase la Chartres de la 1 Octombrie 1866 pana lasfar5itul lui Ianuarie 1867, elev silitor dupa cum se constata dinnotele sale, care arata Exercice Religieux Tras Bien, Obser-vation du Réglement Bien, Travail Bien, Succès Bien".

In Februarie 1867 el fu mutai de la Chartres la VanvesTanga Paris, la Liceul Printului Imperial (Lycée du Prince Ira--phial à Vanves près Paris), unde-si termina clasele, luandu-siBacalaureatul, probabil in 1877, la varsta de 18 an-i. Din acteletutelei (Arhivel Statului Ia§i) se constata ca in timpul acesta i-apurtat de grija mana-sa Eleonora, casätorita cu Iancu Boldur-Latescu, Prefectul Politiei din Ia0 §i cA avea drept curator pe

www.dacoromanica.ro

166

Ia.ncu N. Cantacuzino, care la 13 Octombrie 1877 incuviinteaza,impreura cu mama lui, emanciparea sa, pronuntata de Tribuna-lul Tutelelor Ia§i.

Acea data frebuie sa corespunda cu luarea Bacalaureatului.in Franta, cand tanarul Eugeniu Mavrodi, obi§nuit din copilarie-s5.-§i petreaa viata printre stráni, se gasea destul de matar la,varsta de 18 ani pentru a-§i administra singur averea. Trei ani maitarziu, la 19 Februarie 1880, implinind 21 de ani, el cerea deTribunalul Ia§i (in August) actul ski de majorat. Studiile sale-de drept le facu Eugeniu Mavrodi la Paris, luandu-si Licenta

Doctoratul, §i urmand apoi cursurile 5coalei Ecole des Hau-tes Etudes Sociales et Politiques".

Intrat in cariera diplomatica, el ~ase in ea timp de 24 de-ani, de la 1885 la 1909, inaintand repede de la un grad la -litaDe la 1885 la 1888 ramane la Bucure§ti ca atasat la MintsterulAfacerilor Stráine. E trimis apoi Secretar de Legafie Cl. 2-a laBerlin, unde sta intre anii 1888-1891 i apoi Secretar Cl. I-ala Viena de la 1891 la 1899. In 1899 e trimis la Bruxeles ca Mi-nistru Plenipotentiar, post in care ramane reprezentand taraacolo timp de 10 ani, de la 19 Februarie 1899 la 15 Iulie 1909.

Scos la pensie la acea data, se intoarce la Bucure§ti unde-Guvernul Il nume§te Director al Loteriei Statului.

Eugeniu Mavrodi se insurä de tanAr, la varsta de 26 de ani,cu Elena Grecianu, fiica lui Gheorghe Crecianu §i a Mariei_Steege.

Gheorghe Grecianu de la Valea Glodului pe Somuzul Mic,in tinutul Sucevei (azi Baia) era fiul Vornicului Gheorghe Gre-cianu §i al Anastasiei Bal§, iar sotia lui, Maria, era fata lui Lu-dovic Steege, Minis4u1 §i omul de incredere a lui Cuza Vodi

al Caliopei Negri.Prin aceasta casatorie Eugeniu Mavrodi facea, ca §i tata

sau cand luase pe Eleonora Aslan, o incuscrire cu cele mai bune.neamuri ale Moldovei, intorcandu-se pe de alta parte prin bu-nica Caliope Negri la obar§ia familiei Mavrodi din veactilXVII-lea.

Elena Grecianu, näscutA la 1863, avea in momentul cas'ato-riei 22 de ani, era frumoasa, inteligenta, spirituala §i vioaie cum.a ramas de altfel pana la batranete. Impreuná cu surorile ei Ma-fia (maritata General Alexandru Lambrino) §i Lucia (ContesaPanciera di Zoppola) fusesee in pension la Dresda §i era de cu-

www.dacoromanica.ro

Eugeniu Mavrodi

www.dacoromanica.ro

167

rand intoarsa la Iasi, cind cunoscu si se logodi cu Eugeniu Ma-vro di.

Contractul de casatorie fäcut la 1 Aprilie 1883 prevede cAsotii adopta regimul dotal, ca mireasa aduce ca zestre portiuneasa indivizä din mosia Valea Glodului cu toate catunele

ei formand trupul Vulturesti sau Meresti din JudetuISuceava (actualmente Baia), plasa Somuz" i ca p'adureatoare pe Vulturesti rämäne singura in afara de regimul dotal,formand bunul parafernal al viitoarei sotii.

Elena Mavrodi si-a urmat sotul in toate posturile sale di-plomatice din strainktate, petrecandu-si o mare parte din viatafie la Dresda întâi, unde a locuit impreunà cu mama si cu suro-rile sale inteun apartament in oras, mergänd la pension ca ex-tem'a, i apoi la Berlin, la Viena si la Bruxelles, ca nevastä de di-plomat si de Ministru Plenipotentiar. Intoard in tara in 1909,cand a fost sotul ei rechemat si numit director al Loteriei Sta-tului, ea a ramas cu el la Bucuresti, pe care nu l'a mai Ora:litnici °data, cleat vara pe care si-o petrecea intotdeauna la mosiasa din Vulturesti.

Mama ei, frumoasa Maria Grecianu, fusese multi ani de zileprima si singura Doamna de Onoare'a Principesei Maria, viitoa-rea Regina, bucurandu-se nu numai de dragostea PrinciptlorMostenitori, dar de stima si de toata increderea Regelui Carol Isi Reginei Elizabeta. Imbolnävindu-se in anul 1899, ea fu ne-voitä sa paräseasca Palatul Princiar, retragändu-se. in Italia lafiica ei Contesa Lucia Panciera di Zoppola, la Nigoline l'angaBrescia. Ea muri inteun sanatoriu la Milano in luna Noembrie1900 si fu ingropatä in micul cimitir de la Nigoline (sotul eiGeorges Greceanu era mort din anul 1878, la värsta de 43 deani).

Locul ei la Palat :1 ocupa intai o nepoatä a Mariei Grecianu,Eliza Grecianu nascutk Asian, sotia generalului Petru Grecianu.Adjutant Regal. lar dupa retragerea acesteia, Principesa Mariaoferi locul Elenei Mavrodi, fiica fostei ei iubite Doamne de 0-noare.

La 13 Septembrie 1915 Eugeniu Mavrodi se stinse brusc,de inin4, in locuinta sa din Calea Victoriei la Bucuresti, nutria-rand abea 56 de ani i jumätate. Corpul defunctului a fost trans-portat in Moldova si inhumat in cimitirul din preajma vechei bi-seric de la Valea Gledului, unde zac toti Grecienii de la Vor-

www.dacoromanica.ro

168

nicul Gheorghe i sotia sa Anastasia pana la copii, ginerii i ne-potii ce nu ma sunt astazi in viata.

Elena Mavrodi pastra functia sa de Mare Doarnna de 0-noare pAnä la decesul prematur al bunei §i marei noastre Re-gina Maria.

Trei ani mai tarziu, la 8 Septembrie 1911, se stinse §i ea lavasta de 77 ani. Inhumarea a avut loc la cimitirul de la ValeaGlodului alaturi de sotul ei.

Din casätoria ei cu Eugeniu Mavrodi s'au nascut doi baieti§i douà fete in urmatoarea randuiala:

1) Elena, nAscutà la Iferlin la 14/27 Martie 1889, maritatacu George Manu, General de Corp de Armata, fost AdjutantRegal, fost Inspector General al Armatei, fiul GeneraluluiGheorghe Manu, fost Ministru de Razboiu §i Pre§edinte al Con-silului de Mini§tri, §i al Alexandrinei Cantacuzino, fiica vornr-cului Cantacuzino §i la Zoei Slatineanu-Copii lor sunt:

Ileana, nascuta la Bucure§ti in 1915, maritatd in ziva de4 Iunie 1933, la Biserica Sf-tul Neculae Tabacu la Bu-cure§ti, cu Dimitrie Sturdza, fiul Principelui MihaiSturdza §i a Principesei Olga näscuta Mavrocordat, ne-pot de fiu al lui Beizadea Dimitrie, feciorul mai mareal lui Mihai Voda. Au avut doi copii : un baiatMihai §i o fata Ileana. Durnitrie Sturdza a avut omoarte tragica, innecându-se in Bistrita in anul 1938.

Lily, nAscutä la Boto§ani in anul 1916. Maritata la 26Iunie 1941 cu baronul Charles de Uxkiill de Gillen-baud.

Manica, näscuta la Ia§i In 1918.Magda, nascuta la Bucure§ti in 1922.

2) Georges, nascut in casa bätraneasca de la Valea Glodu-lui in ziva de 7 Iulie 1890 (stil vechi). A fost botezat Iorgu(Georges Eugène), ria hind strabunica lid, Calliopi Steege, i

unchiul sau Contele Giuseppe Panciera di Zoppola*). In ziva

*) La 1 Noembrie 1907 infra' la ,Scoala di Artilerie $i Geniu din Biu-xelles, pe care o absoluvi la 1 Noembrie 1909. Inaintat Sub-Locot. prin I.D. R. No. 3305 din 8 Decembrie 1909 (M. O. No. 207 din 12 Decembrie1909), infra" la 5`coala de Aplicalie de Arlilerie 0 Geniu din Bruxelles, ie§inddin aceasta scoald Cu brevetul de inginer mecanic in ?una Mai .1912. B.5 re-intoarce in far.i unde este repartizat de la R. 15 Art. la R. 2 Art. (Generalde Divizie Gh. Manic), care avea garnizoana la cazarma Malmaison din Bu-.

www.dacoromanica.ro

Elena Mavrocliniseuti. Greeiant;

www.dacoromanica.ro

169

de 4 Decembrie 1919 el sä casatori cu Domnisoara rah BogosPopovici, la Biserica Kretzulescu din Bucuresti, nasi fiind Ge-neralul i Principesa Leon Mavrocordato.

Maria Magdalena (Magda)nAscutLIa Bucuresti in zivade 16 Aprile 1894 (stil vechi), i botezata tot la Bucuresti, nasafiind bunica ei Maria Grecianu, Doamnä de Onoare a Principe-sei Maria.

Nicolae Lucian, nascut la Viena in ziva de 5 Martie1896 si botezat tot acolo, nas fiind Contele i Contesa Zoppola.

Insurat prima °ail cu Iwa Horigoutchi, fata Ministrului la-

curesti, repartizat la Bateria 6-a. Inaintat la gradul de Locotenent prinI. D. No. 694 din 20 Febr. 1913 (M. O. No. 261 din 23 Febr. 1913). In lunaAprilie 1913 este repartizat dupi cerere la Liga Aerianä dela Bäneasa, con-dusä de Principele Georges Valen fin Bibesco, i la 10 lunie 1913 trebe bre-vetul de Pilot Internaronal. la parte la campania din Bulgaria cu Escadrilade recunoastere afa.safi Marelui Cartier General. Decorat la 2 Ianuarie 1914Cu Avântul Tgr.i" i ,Bärbätie ci Credintä cl. HAI cu spade". In primävaraanului 1914 se retntoarce la R. 2 Artilerie, unde ja comanda Bat. 61a. La

lulie 1915 este trimis la Comisia Miltarä din Paris cu d. Colonel Rudeanu,unde rämäne pSnä la 13 Sept. 1915, and se reintoarce la regiment. PleaciIn rgzboi in 1916 ca cotn3ndant al Bateriei a 3-a. Esf edecorat cu SteauaRomániei cu spade si pan glica Virtutii Militare, cavaler" prin I. D. No.

.87 din 8 Februarie 1917 i cu ordinele rusegi Sf. Stanislas" gi gfdntaAna" Comandor, in Februarie 1918. Regimentul 2 Artilerie fiind trimis inref acere la Voinesti, cere si este mutat la R. de Artilerie Cäläreatä, unde ia.comanda Bateriei a 4-a cäläreatä, la Divizia a 2-a Cavalerie, comandatä deunchiut säu Generalul Pierre Grecianu. Dupä trädarea rusä pacea fäcutäde România cu Puterile Centrale, pleaa in Franta, obtinând un concediude 3 luni pentru sängfafe de la Regele Ferdinand fi se angajeazá la primulRegiment de Mars al Legiunei Staine (Jurnal Officiel du 8 Aout 1918, page6384). Face un stagiu de trei luni. Face campania din Ungarta. Numit apoiProfesor la qcoalele Militare de Artilerie qi geniu pi-in Ordinul No. 12.453din 30 August 1919. Este admis la Scoala Superioari de Räsboiu (M. O.No. 174 din 21 Noembrie 1917, decorat cu ,Ooroana Romttniei cu spadepan glica Virtutii Militare, °firer" prin I. D. No. 16 dir 2 lanuarie 1918.Cere punerea sa in disponibilitate (M. 0. No. 198 din 9 Decembrie 1920).Decorat cu Ordinul Serviciul Distins Englezesc" prin I. D. R. din 6 Oc-tombrie 1920, decorat cu Legiunea de Onoare, Cavaler" prin Decretul No.25.239 din 25 Octombrie 1920. Demisionat din Armatä pe ziva de 1 lanuafie1921 (M. 0. No. 231 din 23 lunie 1921). Este apoi pensionaf, decoraf °fiferal ordinului Sfeaua Romäniei" (M. 0. No. 51 din 8 lunie 1923) etc., etc.

In 1930 pleaci la Paris unde rämâne 5 ani, inapoindu-se apoi in (aril*.In 1935 este numit Delegatul guvernului in Consiliul de Adminis-

.tratie al Societitii Minelor de Aur de la Mica.

www.dacoromanica.ro

170

poniei la Bucure§ti .si a Doamnei Van den Straten de la Bru-xelles, de religie catolica. Nunta a avut loc la Legatia Japoniei,servicul divin fiind oficat de Nuntiul Papal.

Divortat dupà sativa ani, s'a insurat a doua oarà cu Louise-Fréderique Gérardine Zeehuisen, fata lui Gerard Zeehuisen (c)--boritori din baronii Seehausen), §i a Luizei-Thereza-Francisca_van Hamel, dintr'o veche familie patricianA din Haga.

www.dacoromanica.ro

Elena General Manoniiscutii Mavrocli

www.dacoromanica.ro

A.ABAZA Andrei, ertiniiral p. 99ABDUL Medgid &atan p. 132, 141ADRIAN G., ministru in 1859 p. 145ALBOTA. Agripina, solía lui Gheor-

ghe Mavrodin, comis p.118, 121.

PI Ana. sotia lui Ncoulai pi-tar, p. 118

Neonata, pitar p. 118ALCAZ. prefect in 1859 p. 146t1LLEXA. D. p. 146ALEXANDRESCTJ Eeaterina, novas_

ta colonelului MihalachiMavrodi p. 152

ALEXANDRU. postelnie p. 80Coconul Vocvod p. 60IIie Voevod p. 60-61

, Ldpu,nenna p. 61I, T'ami Rusia/ p.

129, 139ANA, filma lui Juren p. 63ANCA. cumnata lui Ianachi Mavro-

din, clucer p. 28ANDRONESCU erban p. 24ANGHELL batel ceau.1 p. 111ANICA SpitAreasa p. 141ANTONIE Vod5, din Pope4ti p. 95ANTONOVICI Iaeob, Episeop p. 67A_POSTOL, Anita p. 70, 82

Anita, solda lui Necutaiciipitan p. 91

9P A.neuta, t'ata lui Neeulai,Apostol, jitnieer p. 93

PI Catinca, n5scutfL Ganep. 91

INDICE ALFABETICAPOSTOL Casandra p. 91

IP Daniel, hamanul Ucrai-nel p. 6113umitru, flul fui Pava11- 64

91 Gheorghitd, stolnic p. 91IonitA, bulueba.5a p. 91Atarla p. 91

P. Matei p. 1021f Nasta.sia p. 93

(Mavrodi) Casandra p.66ff (Mavrodi) Gheolgitità p.-

69, 70Mihai, fiul lui Dumitru P.-64, 70-88

, Mitre, vel vornie p. 65,.

66-70, 9819 Apostol Neagoi p. 87Pl Negrea, jitnieer p. 69, 85,

86, 87, 92-94

11 Neculai, eApitan p. 90-91PP Paraschiva p. 91s fitd hatmanultd

Danill p. 6411 Petru, Hui hatmanuluL

Danill p. 64uvero/ p. 04, 30

ASAKI p. 131ASANESTI, ronuluo-bui-

gari p. 60ASANACHI (Curt Asani Oilibitil) p.

61, 62, 86ASANI Constantin p. 60-62

PPEnachi (Cilibiud) p. 61

91 Curt (Cilibiul) p. 61fl Iorga p. 61-62

www.dacoromanica.ro

- 172 -BALS Catrina p. 161

Teodor, logofitt, caimacamulMoldovei p. 119

BANTAS Ana, nevasta Jul Constan.tin Vodil. Cantemir p. 75

BARNOWSKY Mimi p. 64BAROZZI Camille de p. 113BEES (Vees) N. A. profesor de is-

torte la Atena p. 8BELDIMAN Andrei p. 90

10 Anifa, sota lui GrigoreBeldiman vel clucerniiscutd, Apostol p. 88-90.Constantin p. 90

Gheorghe p. 67, 86-89 90Grigore, vol ducat. p. 8990Ioniçap. 90

PP Vasile Maria p.161BELLU .5tefan, vel logofit p. 47BIBESCU Elena, p. In

Eliza p. 153P. Gheorghe Vodri p. 42-46,

51, 161George-Valentin p. 169Zoo Doamna p. 161

B1LDIRESOU Panlina p. 48BIMBASA Saya p. 23BOAMBA Ana p. 48BOGDAN Crheorghe, vol jitnicer p. 87

Lupu, vol batman p. 67,74, 76, 77, '78, '79, 80, 87Ruxandra p. 74, 8'7

BOGONOS Duntitru p. 15'7Elenco p. 159

paharnie p. 157Puicheria (Pro fira), ne-vasta lui Leonida Ma-vrod1 p. 156-160

/P Vasile p. 157BRANCOVF,ANU Constantin Vodil p.

74, 75, '77

BOGrOS-Popovici Lilli p. 169

ASAN! Mallon, p. 61-62ASLAN Alecu, vel batman p. 160

Alexandru p. 161PP Constantin p. 161

Dumitru p. 161Edgar p. 161Eleonora, nevasta lui Leo-

nida Mavrodd p. 156, 1 60-165

PP Ernest p. 16111 Gheorghe p. 161PP Ion p. 161

-11 Lucia niiscuta Miclescu p. 161PI zirtscutki Gana p. 161

Mat'Ida p. 161PP general p. 161

B.BADEA, Oftpitan p. 37BALACEANU Anica, fata

lfteennu p. 40Lucia ascutd. Mielescu

PP Barbu, fiul lui DrtIghielp. 20

11 Constantin, ve! 'Warlui Barbu p. 19-20-

PP Draghicd, p. 20.PP Grigore, vel vornic p. 39

PP pitar luiMate! p. 19-20, 40.

PP Maria p. 33, 3 7,39PP Matei p. 20)011 Petraleu p. 20

PP Safta, nfiscutr), Asan, ne.-vasta lud Barbu BAlli-

ceanu p. 20BALACEANU Zolfo, mama Andeiti

Mavrodi p. 20, 40 ,47BALASSAK1 Grigorre ,vel hatnutn

p. 120, 128, 1331, Sevastia, nevasta tut Ion

Mavrodd vel hatman p.126, 128, 133

BALS p. 111Anastasia ,solda tud Gh. Gre-ceanu vornic p. 166

www.dacoromanica.ro

BOLDUR-Lateseu Eugenia (Ashan)p. 161

Litteseu Eleonora p. 165Latesca 'auca p. 68

BRAIESCU Paraschiva p. 68BRUELL Ema, "¡Menta Mavrodin p.

112Eznid p. 112

BUCSANESCI. Elena, nevasta luiMihal Mavrodin P.112

Alexandru p. '72Ion, vol logofat p. 84

BUHUSOAIA Hatmaneasa p. 98BUJORENI, boieri p. 65BUJOREANU Costanhl p. 65

Pava', p. 76, 81Ruzandra

BURGHELE p. 144

C.CABULI Effendi p. 144CALLIMAKI Searlat Veda p. 120

Ion Vodit p. 103CAL1STRAT, Varar p. 38CANANO Safin, nevasta lui Andrei

Millo postelnieul p. 153CANTACUZINO p. 72

ss Alexandrina, nevas_ta lui Toma p. 76,77

9* Andronie, flul luiMihai aita,toglap. 17.Basota, Maria p.161

l Dumitra,cui voevodab p. 67, '74, 96, 97

(lb. eneaz p. 159-153I. A. vornic p. 153lancu p. 164

te vistiernie p. 84f. Ion, fratele luí Mi-

hai 5aztanoglu p. 17J. lorga (Gheorghe),

vel postelnie p. 62,

- 173 -99

CANTACUZINO ph 99ff 161

f Mihai aitanogla p.Pf 16, 17, 53Pf Neeulae, poleovnie

p. 53-54Neculal, vistderniep. 132Sarban Vodtt p. 39,74Stefan Vodd, p. 41,85Toderaseu, vistier-nie p. 97

fl Vasile, vel spittarp. 98

CANTENHR Ana, nevasta lid Cons-tantin 1, od5, Cantendr,&tocata Bantal p. '75Antioh, voevod p. 67,83, 84Uonstantln Voevod P.67, 78, 75, 83, 96

7,1 Durnitru Voevod p. 67,'75, 79, 83, 91Elisabeta (Salta), lataluí Constantdn Vocla p.75, 83

If Ramada, nevasta luiConstantin Voda, mlocu-ta Gane p. 74

PAPOTICI Stefoin, Vtsrl postelme p.102

CARADJA Ion Veeivod p. 32Alicoltsz VoiNvol p. 22

CARDAS Nat^`',, nIscrut.) Mavrodinp, 112

CAROL I p. 147CARP Elena, tico. pitarulai Ion Do-

niel p. 105CATARGI Constantin p. 111

11 Ilie, vol spfttar p. 84, 85.86, 92, 94

PI Maula p. 62

www.dacoromanica.ro

174

car p. 72, 82Nicolac, cronlcar p. 65, 67,75, 81, 97, 98

fr Patralcu, liul lui MimaC.,ostin p. 75, 81, 83, 97

f t Veli.,sco p. 76, 78, 79, 80, 81COZADINI Duanitru p. 163CR1STEA Malift p. 117CURT Iorgu p. 117ClIZA Alexsandru Ion, Domina FM-

cipatelor Unite p. 121, 143, 145,146

CUZI Nicolae, sardar p. 24

D.

DAB1JA Eustratie voevo8 p. 67,, (Enachi Tifescui p. 68, 69

vezi Be Tiflestm (Enacht)p. 76, 77

DODIAN Artin p. 163, 154DAFLNA Doamna (lui Dahlja Vodá)

p. 68DAMODAS Vicentiu p. 10DE LA CROLX, autor din S.XV1Ip.DIPLOVOTATH p. 8DONICI Alexandru, fabulistul p. 102

Pf Anddronacid, pegistul p. 102Pf Darle, vol logofát p. 100

102

ff Darle JI, vornie, logofát p.102Enachi p. 157Gavril, párchIab de Orhelp.102Idn p. 101, 103Manolachl, sphtar p. 105

fi María, neva.sta lui DumitruIllacri p. 102

Pf Nastasia, nevasta luí Itc.fan Capotici p. 102Neculal, veI logoffit p. 101Smaranda, sopa, lui Barialogoffit p. 101-102

11 Smaranda, nevasta lul, Pe-trachl Negrl a lui Costa-

-CAZAN (Apostol) P. 102CERKEZ Andronachl, vol varilla p. 99

Pf Axana, jupaneasa lui An-(Iranio p. 99M1ron, tretl spatar p. 99

pp *tasa, comis p. 73, 78, 79,99

SP Ruxanda, nevasta Pul larda_chi Opriffan (viuluva, luí E-nachl Donici) p. 157

CRISTESCU p. 51SP lordachi, vornic p. 161

162Sf Zoe, nevasta hatmanu-

hm Aleen Aslan p. 169,162

orumuL Curt p. 61OS Enachi p. 61, 62

CIUDIN Grheorghitft p. 970001.AU Alexandru Callope)

p. 59Pf Vasile colonel p. 62

0000RASCU loan, logoffit p. 42CODRESCU Grigra§cu p. 100

Teodor p. 67, 156CON4CHI Catinca vezi Vogoridi Ca-

tincaCostachi, vol logofht p.1/9, 120

CONSTANDACHI Elena, &tacuilMavrodi 137 154

SP Neculal p. 154CONACHI Vogoridi vezi Vogorid Ni-

colaeCORBEANU Constantin p. 32CORONINI, Mare*a1 p. 15300SOVEI Maria nevasta lui VasiIn

Mavrodin, Inginer p. 112COSTACIIE vez,i RostakiOOSTIN Anita, nevasta lui Valiwn

Costin, niiscutá Pala& p.76, 77

s Ion, fiul lui Velitcco p. 81,87

S, MIron, vel Logofitt,

www.dacoromanica.ro

- 175 -chi Conaehi p. l02

OP Tasa p. 102JDUCA Constantin voevod p. 67,

961oniã, spittar p. 139

.DUBAU Tudose, p. 96DUDESCU Nicolae vel logofát p. 19DUMITRU Rachierul p. 49.50DUPONT Madame P. 161

FALCOIANU &aria, §-átrar p. 22FARCAANU Ioana, sotia lui Mi-

ha/ p. 28PP Mlhai p. 28PP Sic& p. 47

FILIPE11, boieri p. 18FILIPESOU Constantin, vel vornic

p. 39FLONDOR, arma§ p. 97FRUSINA, lata paharnieultd Mayra-

din, sopa comisului Ne-delou p. 78

GAFENCU Gheorghe, preot p. 157GANE Calima, nevasta lui Gheor..

ghitá, Apostol p. 91PP Lucia (Aslan) p. 161.

rascal, stolnk, p. 91Ruxandra, nevasta lui Cons-

tantin Cantemir Vodáp. 74

GARDESCTJ p. 3.7GAVOLIAN Eugenia, sotia lui Teodor

Mavrodin p. 122GAVRILE§TI, baba p. 65GAVRILAI Mateia.s., vel logoffit p.

87-89GEALEPX Pantazi p. 62GHEORGHE §tefan Vocvod p. 63OHIBANESCU Gheorghe p. 66UBICA Alee% colonel p. 143

91 Gheorghe Votwod p. 71-73Gritare, voevod, p. 33, 41, 71,

90 140, 143lancu Igeizatlea, p. 165Searlat Vadit p. 19Vasilich p. 164

GHINDEANU Flama, nevasta gene-ralului Al Mavrodi, p.141, 148, 151.

GIURGEA p. 51GOLESC1U Dinicu p. 42

ff Iordacki, vel logofftt p.42-46

GOLOGAN Apostol p. 63Nichita p. 63

GRECIANIS Anastasia p. 166Ekna, nevasta 141 Euge-niu Mavrodi p. 166-167

I, Eliza, s'Asea& Aslanp. 167

P7 retru, general p. 16777 Gheorghe, vornie, p. 166

lonicá. p. 164P7 Maria p. 166-167

§tefan, geneoiogist p. 19GIJLIANO Elena, sotia stoluicului

Ráducann Guliano, latalui Iordaehi Mavrodinvistiernic p. 20, 21

Pf Rátlucanu, stolnic p. 20

HABAESCU, vel hatman, p. 72HAGI Dumitrachi, sluger, p. 22HALEPLIU Constantin, p. 49-50

P1 Dumitra.ehl, p. 49-50Gheorghe, p. 50

,, State p. 49HANCU GHERASIM, p. 113

PP Grigoras, p. 103, 113Tudorita, p. 103

FIA_NGERLI Constantin Vorlá, p. 127HASSAN Pa,a, p.22BEBES, p. 17, 60HOLRAN Zasnfira, nefvasta lui Ne_

culai Mavrodin, p. 116HORIGOUTCHI Iwa, máritatit N.

P.*

83, 7P7

www.dacoromanica.ro

Mavrodi, p. 169HRISE Ráducanu, p. 133HRISOVERGHI Manolachi, comis

p. 84HUSEIM Bel, p. 97IAMANDI, mare postelnie, p. 63LAMO Iani, p. 62IBRAHIM Pasa, vizir p. 128ICAED Mate, p. 163, 165ILINCA, fata Paharnicului Mavro.

din, solla lid lane spátarsi a lui Antonee Vodádin Popesti, p. 18

ION, popa dela Sf. Gheorghe dinIasi p. 95.96

IONNWIT, agA, p. 62IPSILANTI Alexandru voevod, p.

24, 127, 1291. Constantin voevod, p.

24, 26, 32, 35LONESCU 'Oheorghe, p. 113IORGA, gramatic, p. 62

Nicolae p. 6'7

MRASCIT Nimia p. 112R a I uca ( Eminovi ) mamalui Mihail Eminescu,p. 110-112sublocot. in 1859, p. 143

MR00, R. 63IESUF Alkoh, vel batman, p. 76, 8L

84. 98, 99

JORA Lupa, nevasta ini Neculai Do.niel, p. 102

Neetilal vtori Logofat, p.103JULIANI Ana Vasilievna, p. 106JULUEN, provisor, p. 14:1-150

KISELEF1', p. 130KOGALNICEANU Mikai, p. 30, 142,

146.

- 176 -

KOSTAKI Gavril, p. 72, 76, 81P Gavril, fiul lut Costal&

Bujoreanu, p. 65Vasile vel vornic, p. 78,81, 98

fl Veniamin, Mitropolit, p,131

KRUPENSKI, arhimandrit, p. 131.colonel, p. 119

L4110VARY Elena p. 153LAMBRINO Maria, nevasta, genera.

lului Al. Lambrino p. 166Pf Pulcheria sopa lui Alex.

Maxrocordat, p. 161LAZARESCU Lirlca, p. 48LECCA, cápitan, p. 145LEON, colonel, p. 141, 142LEONARDESCU Catinea, p. 42LICIU loan, postelnic, p. 86LICHTESrEnsr, p. 154

MACRI Dunuiru, vel ban p. 69, 102PI vittar, p. 82

MAHMUD Bey, p. 154II, p. 8, 16

MAIMAROGLU, sluger, p. 49MA.LINESCU V. p. 114MANO Elena, nftscutá E. Mavrodi,

p. 168Pf Georges, general p. 168

Gh. general, mbdstru 4e Paz-bol, p. 147, 168

Lily, p. 168Magda, p. 168Monica p. 168

MARGARUESCU Enfrosina, p. 1.61/17ICILESCU Elena (Aslan) p. 161

Lucia (Aslan) p. 161IVIAMUGNA p. 17, 60MANT4CA5 Prof ira, miscuta Ma-

vrodin p. 112

www.dacoromanica.ro

- 177 -

la

as

Balasa, solía luldrei M. medelnicer, p.27, 34Catincu, lata lui Aleenclucer, p. 11.7Constantin p. 48, 52Constantin p. 106Constantin, sluger, p.

21, 33Constautin (Costachnstolnic, hui luj Andreimedelnicer p. 27, 28,29, 30, 34, 40Constantin, negustordin Contesti, p. 5xdin Contesti, p. 55Cristintr_Luisa, fata fuiTeodor p( 122(Doaga lui) sat in jud.Vaslui, p. 15Dumitru, p. 50Dumitrui, p. 106Eduard, hui lui Gheor-ghe comis. P. 122Elenco, fata lui An.drel Mavrodin, medel.alee?, p. 34Eliseu, fiul lui Gheor-

ghe comis. p. 122Eusta,tiu, p. 107, 108,113,Fotino p. 50Gaby p. 112Gheorghe (Iordachl)

clucer, p. 48-51Gheorghe, c,omis. p.117-118Lumehl, vel clucer, p.

22, 23, 24, 25Une; p. 106, 110Iancu, f tul luí Aleenclueer, p. 117Die, fiul lui Aleen clu-cer, p. 117Ion, p. 52

MANU1L Antonios, p. ,11.WIARCCHELIU S p. 51.MARTA. din Bocoy, p. 18MARINA, fato, lui Mircea Vod5. Cio_

han; p. 17IVLRMONT.EL, p. 111,414MATEI Basasab voevod, p. 18. 19IVIAVROCORDATII, p. 8MAVROCORDAT Aleen, vel logof.

p. 161Alexandru (Exapori.1uI) p. 161

SI Constantin Votia p.90SS Dumitru, p. 161

92 Eliza p. 153SP Nicolae Voevod, p. 84,

85, 89, 90rulcheria, p. 161

MAVROD1N, sat in jud. D9,mbovi_1). 15

Pf pädure in jud. Dfun-bovita p. 15

SS loctring" izolatZt in Ar-ges, p. 15

IV iFeri, sat In jud. D.fov pe Snagov

PO Alecu clucer p. 116-117Pf Ale,cu, fiul lui Aleen

clueca, p. 117P Aleen, fiul stolnloulud

Constantin, p. 40, 42,462 Alexa.ndru, p. 106ar Alexandru, profesor de

chimie, p. 5212 Alexandru, fitd lui Ma-

nolachi, p. 112Anicuta, p. 106

ab Andrei, medelnicer, p.33, 34, 35/latina, naseutst 1351,1-

ceanu, sopa lui Cons-tantin M. sluger p. 20,40, 41, 42, 47Anton fila lui Andreimedelnie, p. 27, 34

www.dacoromanica.ro

- 178 -

MAVRODIN Ion, p. 100PS Iontp, fiul stolnicului

Constantin p. 40-47Iordachi, vel visternic,p. 19-20

11 Iordachi, clucer Zava-rie, P. 23-33Iordachi maior, p. 112

PP Lacha, fiul stolniculuiConstantin, p. 4047

SP Larlsa, p. 106Lucia, p. 112Lupu, vornic de Poar-tk p. 11 0Manolachi p. 106Marla, p. 50

11 Narria, p. 106S? sotia luí C. V.

vistierniculul IordachtMavrodin, p. 19.

fata lui Gheor,ghe c,omis. p. 122

avocat, p. 112Mihai, :tul lui Iordachlmalor, p. 113Miliai, hui lui tiheorghecomis. P. 122MiháitA, fin] stolnicu-lul Constantin, p. 40.47Mibitifk fiul

Constantin, p. 40-17Mihalach; stohlic, p.95, 110, 112.Mihalaahi, agii p. 113,115Natalia, tata lui Gheor-ghe comía. p. 122Nicolae, p. 50

eocial, loco tenent p.106.

Neculal paj dwartescp. 115-116PaharniCul delss

neld, arad vornic, p.18.19

MANR,ODIN Pantaii, negustor p.55-56oolonel, p. 112

0 Petrachi, ficl lui Lachap. 47Prohira, p. 1065tefan p. 101i

S, 5tefan, paharnic, p. 95P. tefan-Eliseu, fiul 11

Teodor, p. 122SS Stanca, sotia vel-olu-

cerului Ionachi Mavro_din,p . 25-28

PO Teodor, ~tan de Ciu-hur, p. 104-106Teodor, stolnic, p.112-113

71 Teodor, fiul lui Gheor-ghe comis. p. 122tufegibasa, p. 52-55Vasile, p. 106Vasile, inginer p. 112

PP almena p. 100Vasile, colonel p. 112Vasilichia p. 52

Pf Varvara (Ionescul p.Vladimir, p. 50

MAVRODI Alexandru, general p.139, 152Alexandru ftul genera..lului Alexandra, p. 148

PI Alexandru, ftul lui Gheor-ghe, directoral g-ral alTeatrelor, p. 151Apostol Grecul, usierp. 62, 66, 95

tl Catrina, nevasta lui Du.mitra,scu vel vistierul,p. 99, 101

POCostachi, spatar, p. 135,138, 139

71 Constantin, postelnie(Constanda) p. 102

71 Dumitralcu, vel vistier.nic, p. 95-101

www.dacoromanica.ro

Pl

- 179 -

MA.VRODI Dtnnitrachi p. 56IN Elena, Mara Doanmal, de

Onoare a Reginei Mama.p. 166Eugenia, Ministra' Pie_nipotentiar p. 165-168Georges, col. p. 168-169

PP Grheorghe, fitil coloneIu-'alai Mlhalachi, p. 154

tI Gramil, p. 1621, Cnignre, fiul gema-mullid

Alexaatdru, P. 148-152Pf Ion, vel l'atinan p.

71. ion, Ud generaluluiAlexandru p. 148-151

OS Leonida, flul lui Ion velhatman, p. 135, 136, 137,155, 156

17 .Nicolae-Lucian p. 169-170fl Nicolftitk p. 56Pf Magda p. 169Pf Mihalachl, col. p. 152-154

Stefan rtori paharnie,p. 102-104

MAVRODINA Eugenia, p. 9MAVRODIEASA Sultana (1615)

p. 910MAVRODEOS loan din Macedonia

p. 11MAVRODIS Gheorghe din Creta

(1582) p. 9MAVROIDLS Nicolae, predtcator

p. 10-11Pasa din Petoponez (S.XVI) p. 9Patri; scrih. p.

MAVRUDA sat In tin. Tessalonic p. 7MAVRITDI sat din pm Thyanis (in

EPir) 1). 7MAVRUDI, Episcop de Egina p. 125

Episcop de Gafos si Ho-ras p. 125Grigore(1750) din Clon-

stantinopol p. 11, 125-126Gheorghe din Varia

(Macedonia 1668) p. 10MAVICUDIS, consW la Danulta (S.

XVI) p.9ff Ion, Ministril Afacerilor

Strkine la Atena p. 12mAVRUDLS Mihai, macar crestin

p. 8-9MAVROVON sat In Macedonia p. 7MA.VROVUNI munte in Thesalla p. 7MAVROGHENI Nicolae voevod . p.

22, 23, 24, 25MAVROYENI Petrachi, postelnic p.

141MEHEDINTEANIJ Lnpu, botar p.

81MICLESCU C. p.

Calhdc Mitropolit, P.153, 154

111IFIALESCIT Alexandru p. 153MELESCU Marta p. 68MILLO Andrel, postelnie p. 153

AlexancTra p. 153Nacida' p. 153Petra p. 153

MIRCEA Ciobanul, voevod p. 17MORUZI Alexandru Vod5 p. 126

ff Constantin Vodt. p. 126MOSER de Mostet Felicia (Aslan)

p. 161MOVILESTIL neam p. 60

N.NACUL, familia p. 68

Pf u.s,ler p. 68Pf Anita, film lui Nacu pah.

nevasta lul Mitre Aposta'p. 68.

ff Dumitrascu paharnio p. 68

ff Dumitrascu, s'Atar, vistiernicp. 89

Pf Ionagen p. 680 Savin, medelnicer p. 68

fl Stroicl, sprdar p. 39Pf Teoader p. 63

NECULAI loan p. 111NECULCE Ion, cronicar ,p. 65, 73,

www.dacoromanica.ro

180

OLANESC1J Elisa (Aslan) p. 161OLIVARI Profira p. 111OMER Efendj p. 154OPREA Ilae p. 53-54OPRISAN Eufrosina, nevasta lut

Leonida Mavrodl p. 156

)1 paharnie p. 15715 Iordachi p. 157// Nedelcu %Arda; p. 157

P.

PAISE II, Patriurh ecumenic p. 10PALADI Anita, fata lui Toader, ne-

vasta lui Veliqco Costinp. '76, '77

It Ion, fiul lut Toader p. 76,'77, 83

11 Toa der, vel lo go fid p.'75, '76

Nastasia, nevasta lui Ion,~cal Racovitfl p. 76,77

PALEOLOGH, neam p. 60PALEOLOG, Patriarh eoumenic p.

16

PALTINEANU Barbu I, H l Mp.47

91 Elena p. 471/ Manda p. 47

PANA Necula, &m'ara§ p. 62PANAIOT p. 80, 81PANAIOTACHI p: 98PANTELIMON Ion Preda p. 56PAPUC Ionith p.23PASVANTOGLU p. 127PAVLI Nicu p. 164PETRESCU Maria., nftscut5. 'Mesen

p. 30-31PP

Sofia, nevasta lui Ale-xandru Mavrodi p. 112

PERDICARUL Iancu p. 27PERDICARU p. 23PETRICEICU Stefan Voda p. 72, 73,

74

PETRU oel Mare, Tarul Rusiel p.

'76, 96, 99NARLY Natalia p. 106NEDELCOVICI p. 51.NEDELCU, eomis. p. 18NEGREA Apostol, jitnicer p. 69

Costin, p. 69, 93Ion p. 69, 93

NEGRI C'alliope (Steeige) p. 166Pf Costachl, om de stat p. 9391 Constantin p. 69PP Petracht p. 70, 93

familia' p. 67NEGRUZZI Ana, tata generalului

Al. Mavrodi p. 138, 148,152.

Pf Costack p. 142, 157PP Neculai p. 16411 Stefan p. 138

NEGURA. Unen p. 145NENIUL Anita, sopa luj Mitre

Apostol (Mavrodi) velvornic p. 89

Atulta, sopa. lui GriogoreBeldimau p. 88-89

PP Britranul p. 88-89/P Constantin p. 8 959 Gavril p. 89$1 Ion, spfitar p. 69, 89

91 pbrealab de Hotin p. 89NENCIU, boier, p. 75NESTOR Eugenia, naáritatil I. Ma

vrodin p. 5211 logotät p. 39

NESTORIAN Viorica, nevasta luiVasile Mavrodin, colonelp.112

NICHITA Grecul p. 62, 63NICOARA, arma§ p. 64, 103NICOLAE I. Tarul Rusia p. 130NICULESCU-Dorobautu p. 51

31 Dorobant Marghioala p.47-48

o.OBRENOVICI Milo§, print srut

p. 41, 43

www.dacoromanica.ro

PICHELSTEIN Smaranda, nevastalui Crrigore Mavrodip. 125

POGONAT Margarcta, n'ascua Vol-nescu p. 152Petru p. 152

POGOR Va.aile p. 147POHLIBIN Maria p. 106POLLANIS Niculae p. 9POPESCU Aleen, poleovnic p. 44POPESCU Marta, clueereask p. 24PULLOViCI Pulin

R.

RACOVITA Const. Voevod p. 10, 38)1, Elisabeta Doamna, fata

Canatantin Voda- Cante.mír p. 75Mihai voevod p. 67, 83,85, 86, 90, 91, 02, 97Mihalachi, logafilt p. 44Nastasiea, f ilca vel vorai,nicului Ion Racovilk, ne,vasta hit Ion Pa1adi 13.

'16, 77Tofana., nevasta luí DieTifescu p. 76

Of §tofan Voevod p. 38RADU IVIdinea Voevod p. 60tiALET María, (Arlan) p. 161RATESCU Marghioala, 'discuta Ma

vrodin, sotia pitarulul HA-tasen p. 40

1, Negoitil, p. 32

RAZU Constantin p. 76, 91REFET Bey p. 154ROSETE§TH p. 8Rosorn Anton voevod p. '73, 95, 96

Iordachi, vel vistiendo p74, 75, 80, 81Lascaraeld p. 99

ROZIN .Maria, aûseutà Mavrodin p.112

RUSET vezi ROSETTIRUSPOLI Ecaterina Principesk vezi

181

Vogoridi Ecaterina p. 122RUSUL Dima p. 62

s.SACHELAREE liristofor, baneher p.

41-43SAMURCA§ Constantin, vel varnic

p. 39sANOU, Logofit p. 38SARAIANI, grec p. 97SARGH1ELESCU Ionita p. 32SAULL aga p. 99SB1EREA §tefan, boier p. 85, 86SCARLAT p. 62SELEV1 Sultan p. 126SELTEN Riniffa (Aslan) p. 161SERAFLM, Patriarh ecumerdc p. 10

vel arma., p. 100SLVIION, diaconul de pe poartA. p. 99S1NGUROV, colonel p. 142SION Costachi, pahartdc p. 11, 59§1§CALA Elena, nevasta luí Aleen

Mavrodin, °lacar p. 117SLA.tiNEANU Zoe, nevasta vomiten_

luí Ion Cantacuzino p.168

SMITTEN, baron rus, asesor p. 137,138

yt Elena, baroneasca, nks.cutil Ion Mavrodl p. 135.138

SOBIESKI, regale Poloniei p. 74,SPIRO-Paul Eufrosina, nevasta lui

Dumitru Mavrocordat p. 161STAICU, postelnieul din Bucov p. 18STANA, nevasta lui Staicu s'Atar

p. 18S TAREA Ion maior p. 145

Safta, nevasta luí ToaderMavrodin stolnle p. 113,118

STEEGE Calliope. nfiscutil, Negrip. 166

Maria p. 166TEFAN Petriceleu Voevod, p. 70, 71

§TEFA,NESIN Codin Elena p. 48

www.dacoromanica.ro

- 182 -

TURNAVITU Sultana, nlisouta Ma_vrodin p. 47

TRIANDAFIL F2iza p. 48Vasilichia, maritata C.Mavrodin p. 52

TIFESCU Enaehl (Dabija) p. 68, 69,Ilie Enlachi, p. 76, 77

TOPA Mihrtallat; p. 87

URECIIE Nestor p. 60URECHLA. V. A. p. 32URSACHI Duanitru, ve! sluger p.

98-99

VACARESOU Barba, vol Ban p. 39Pf Enachita p. 126f lancu, logofftt p. 44f Teodor, ban p. 42

VAN Den Straten D-na p. 17QVARGOLICI Dumitrn sardar, p. 113ArARNAV S. p. 114, 115, 121VASILE Lupa, vornic, voevod p. 61

62, 64AS1LIU, privighitorul ocolului Do-

rohoi p. 115It T., spatar p. 158

VELELLI Bati§te, vol vistiernic p.17, 60-61

VESSELY Caastantin p. 154PP Pulcheria, naseuta Ma_

vrodi p. 15 4VICOL Catrina p. 87

sardar, p. 87VIDRASCU Pascal p. 161VILLARA Alexandru, vel logoffti

p. 43-46VLAD Voda Cálugarul p. 18VLADOIANU, general p. 47

y, Nieu p. 17Zinea, ufiscuti Mavro-din, p. 47

VLASTO P. 3

STEFANI Chirita vel vanie p. 19STEFLEA 'he, general p. 122STIRBEI Tudorache, sirdar p. 22*TIME' Vasile Nasta p. 100STOICA Ludeseu croniear p. 61.STRATULAT Georges, vornie p. 144STRATULESOU Constantin p. 37STROICI Toader p. 68

11 Costaehl, vol logolatp. 168

tP Domara p. 168tf Eufrosina, nevasta lui Con-

stantita Aslan p. 161Pf Roana p. 168

Ilie p. 70Pf Ion Sandu Voevod p. 111

132

POMikal Voda p. 119, 129-133Mihai p. 168

Pf Olga p. 168Pf Teodor, logofat, p. 140

Zoita p. 111.SUTESTH p. 8, 128SUTU H. Lucia p. 161

Alexandra Voevod p. 32Elena, Dom./Ata, fata la& Mihai

Voda, Sula, *vasta hat.manului Gr. Baiassaki p.126, 128, 133

Ortigore, vornic p. 142Mihal Voevod p. 22 ,24, 54,

105 ,129

T.

TANOVICEANU Ion p. 67TEGU Stoian, popa p. 37TELIMAN Antohie p. 110

y, Constantin p. 110ff Ecaterhm, nevasta lui

Lupa Mavrodin p. 110THEOFAN, Mitropolitul Salonieului

1). 9TODERACU, vel logofat p. 62TURNAVTIU Dumitrachl p. 23

91 Iordachl, si.rdar p. 47

www.dacoromanica.ro

Z.

ZAHAEIA apitan p. 53-54ZAMFIRESCU Dumitru p. 145.ZAUMANIT p. 48hEEHU1SEN Grerard p. 110

9t Luisa, mriritatit N.

1Vlavrodi p. 170

2011POLA. Panders Beppi conto

p. 156Pancera Lucia, con..

tesi p, 168

OGORIDI Catinca (Cocuta) fatalui Costachi Cona,chi p.p. 119-122Nicolae, chnacanul Mol.dovei p. 114 120, 322,144, 153

Pt Stefan, caimacanul Mol.dovei p. 130, 144

VOINESCU Alexa,ndru p. 1599 Gh. p. 151.

Sevastia, fata gencramlulAl. Marvrodi p. 148, 151,152

VOLCINSCKI Mfiricuta p. 68

www.dacoromanica.ro

Iordaclu Iviavrodinb. v. vistiernic 1765, 1766, 1769t 1776

= Mariaamandoi t la Biserica Doamnei Bucuresti

I

Elena t 1808= Raducanu Guliano stolnic

Mavrodineistil din MunteniaL

General Vladoianu

1

Nicu Vladoianu

Mavrodin= fata sardarului Hrizea

Balaceanu dela 1739si a Ancutei Ralea

Costandinsatrar 1808, 1809, 1817; stolnic 1820; t 1825

= Anica Balaceanufata Zoichii Balaceanu. Tilts la 1844

1

Barbu Paltineanu 2= Elena Bibescu

I

Barbu Paltineanu 3si alti copiit

Dominic, Miran, Ulpiansi Rodica Moscu (div.)

Descendentii ptin fettle' nu stint insetnnati decat atunci cand sunt persoane mai cutioacute.

Mavrodin din Manestipaharnic 1628, 1630= Maria din Bucov

(maritata apoi cu Lupu Mehedinteanu)

I

I

Andreimedelnicer 1784, 1805

= Balasa

i I

I I I

Anton Elenco= Perdicaru

I

Lizica= Lazarescu

Staicu, postelnic din Bucov (coboritor prin femei din Vlad Voda Calugarul)= Stana

Costandin Mavrodlnsluger 1755, 1763, 1784=

1

I

Starta= Staicu, spatar flin Ceptura

I

Dumitru, clucer ot Filipestidin care se trag boierii Filipesti

I I

Ana Elena= Boamba = Codin

$tefanescu

I

lanachib. v. pah. 1785, 1788, 1797; v. clucer 1801

b. v. clucer 1804, 1805, 1807; t 1809= Stanca

1

Iordachi, clucernepot Infiat

--= fata Mariei Petrescu, nascuta Ratescu

I I

Eliza Ca rinaTriandaftl = Leo nardescu

Lill

I

fata=Zauceanu

Alecu

I

I

Ionita Milling Lacihe SultanaI

SicaI I

Marghioala Iancu Perdicarumedelnicer medelnicer =Iordachi Turnavitu =Farcasanu = Petrescu

=NicolescuDorobant

1

I

I I I I I I

Dumitru Petrachi Zinca Manda Dotal fete Gheorghe Alecu Tache Lenta Paulina)(zis Mitica (zis Orbu) = Vladoianu =--- Barbu Movila si Farcas = Bildirescu

Tava'n cap Paltineanu 1

x I

I

Frujina= Nedelcu, comis

I

Ilinca= lane Spatar

= Antonia Vocla din Popesti

www.dacoromanica.ro

I

/ordachi, clucer= fata lui State Halepliul

I I I 1 I I

Constantin Nicolae Zaharia fata fata= Ciauqoglu =Coma

1

Mavrodinelti razleti:

Nicolae ConstantinCiau§oglu Coma

1

IDin Conte§ti

(Teleorman §i Arge*)Mihai Mavrodin ca. 1850

= Ecaterina

1

Paul= Victoria

IDan

2Mavrodin din Bucure*ti

1780Tufecgibap (Seful

garzii Domneqti)= Maria

I

flu 1813

1

Anghelachi, paharnic yeti cu Constantin= fata lui NiculescuDorobanti negustor la Braila

1

= Vasilica Triandafili

I

I I Ifalta fat&

I I

Perlicle AristIide AnasItase NIicu lancu Caliope AlexandrinaMaria Costica fata Dumitrui I 1

= /titian =-- Giurgea = Christescu = Nedelcovici Prezident n. 1558 =ALCociap =DumitrescuVrabiescu Curte de Ap el =EugeniakNestor

1 I 1

Olga Mavrodin Alexandru Vasile Cociap=Anastasie Profesor Universitar 14 Profesor Universitar ColonelStoloianBucure§ti= o Tabacovici

I

1

Maria= Malcoci

3Pantazi Mavrod.n

negustor 1796

GheorgheAlexandru 1

çCiau§oglu Raciu Dinu

I I

Nicolae Lia OlgaColonelul = Maria Filipescu

= lvona Stoenescu= Vintila Bratianufost Prim Ministru

= Radu Florescu

btavrodinettitii din Muntenia Ascendenti necunoscutiII. dar probabil coboritori din Mavrodine§tii

din Moldova

Mavrodin

I

4Dumitrachi Mavrodi din Craiova

negustor 1800=-- Elisabeta

1

Nicojaita fete

www.dacoromanica.ro

Mavrodinestii din Moldova (Mavrodin, Apostol, Negri)din Constantinopol

Apostol Mavrodiusier 1650

=-- fata popil din Corlomdnesti

Mitre Apostolvel vornic

.:=.7 Anita Nacul

Apostol Casandrave! sArdar

Gheorghe Apostolstoinic

Ecaterina Ganefata stolniculuiPascal Gane

o fatO

Mavrodi Grecul (ca 1620)

GheorghltO Apostol Toaderv el vistiernic

= fata vel jitn. Gh. Bogdansi a Ruxandei Bujoreanu

=-- fata tut Neniuf si a feteivel logof. Gavrilas Mateias

I

Paraschiva Mihal Petrachi ConstaIntin SIaftasOrdar aga spdtar Stefan

= Catrina Luca = Smaranda Donici Catargi

1 1

Caliope Costachi Negri= Ludovic Steege 1812-1876

Ministrul lui Cuza VodA Marele om de Stat

Elena Macri Maria Greceanu

Elena=-- Eugeniu Mavrodi

din ramura ve! hatmanuluiIon Mavrodi (tabela 3)

I II I

Ecaterina=--Iordachi

Hermeziuban

Catinca M hai Deana Smaranda= Ion Kostaki ban = Ion Enachi

postelnic PAtrascu Botezban spOtar

Neculai Negri= Maria Krupenski

Descendenti Negri

I

I I I I

Smaranda Tudorija Stefan Mavrodin Costandin=-- Darle Donici = Grigore Hancu vtr. paharnic posteinic

vel logofdt postelnic t tAnOr

Dumitru

Dumitrascu Mavrodivel vist., vel pah. t 1706

Catrina

Toader MavrodincApitan de Ciuhur

Familia Mavrodin din Basarabia

Dumitru n. 1786 Manolachi n. 1798 Iancu n. 180Ecaterina VOlutO

I I

Maria Profira Ancuta Constantinn. 1814 n. 1818 n. 1820 n. 1821

I I I I

Alexandru Vasile Ion StefanColonel rus

=--- Ana Julian'Natalia Narly

ManolachicOminar

Din prima Din a doua

Neculai Neculai MaIria LarIisa Vladimirn. 1885

ofitern. 1889

= Pohlibinn. 1903 n.1908

I I

Casandra Neculai Apostol Negrea Apostol Catrina Anitadintrio primA vtr. spAtar jitnicer ---=- Vicol, sardar Wile&

clisatorie a lui basbulucbasa .= =GrigoreBeldimanMitre Apostol = Anita

1

vel clucer

I I I

lonitO Apostol Ani a Maria Lostin Negrea IonijO Negrea Ancuta Nastasia Gheorghebulucbasa ban paharnicIon

1

Andrei BeIdimanCostandin I

www.dacoromanica.ro

Mavrodine§tii din MoldovaII.

Vasile Mavrodin, clucerdupa spita neamului ar fi fiul lui Eustatie, flu lui Dumitra§cu Mavrodin vel vistier (t 1706) nepot de

fiu lui Mavrodi Grecul. Fara baza documentara.

1 I I

Lupo Mavrodin Smaranda Catrina Toader Mavrodirvornic de poarta = Grigore Nicsoiul = $tefan Calcantrauer stolnic

= Ecaterina Teleman vornic de poarta = Safta Starcea

I I

I I I I I I I I

Gheorghe Alexandru Mihalachi Iancu Manold chi Alecu Neculai Iordachl Varvarainginer stolnic, inginer la Bucure§ti caminar clucer = Zamfira 1819.1873 = Gh. Ion,escu

= Maria jura§cu = Elena $iscala Holban = Agripinasora mamei lui AlbotaMihai Eminescu

I

I

1 I I I i II

I I I I ISorel Catinca n. 1847 Toader Eduard Eliseu Maria Mihai Natalia

Maria Profira Petre Vasile Iordachi t tartar Tancu n. 1849 colonel 18624922 t 1931 t 1940 18674871 1868.1872 1869.187= Rozin = Mantacal colonel inginer

I

Maria n. 1854 Eugenia = Ecaterina= Maria Cosovei Neculai n. 1856 Gavolian Popescu

I I

Alecu n. 1859I I

I I I

Maria GicaEugenia Viorican. 1902 n. 1908 n. 1910

= Pe.sacov

Ivona= Capitan lonescu

I I I IIAlexandru Mihal Vasile Ema M)hai Natalia

avocat avocat colonel = Briul= Sofia Petrescu = Elena Buc§anescu = Viorica Nestorian

I

G labi G lugi

I

VasIile SaIndu

I I

$tefan Chrisantainginer n. 1895

1896.1940 = Gh. $tefleageneral

1

Anca

www.dacoromanica.ro

Mayrodirioltil din MoldovaIII

Grlgore Mavruchdin Constantinopol ca 1750= Smaranda Fichelstein

din Olanda

I I

Episcop de Ganos ql Horas Episcop de Eginain Turcia in Grecia

Ion Mavrudi 1760-1850vel batman, logofat

= Smaranda Balasachifata lui Grigore Balasachi vel spAtar, vel hatman

qi a Domnitei Elena Mihai Sutu Voevod

I

altl copil

5

I I

Mihalachi Leonidan.1816 n. 1814Strar = Eufrosina Opriqan

--= Ecaterina Alexandrescu = Profira Bogonos= Florica Ghindeanu = Eleonora Aslan

I 1

1

Eugeniu din a 3.a)1859-1915

Ministru Plenipotentiar= Elena Grecianu

1863-1941

AleIcuI 1

I

I II I

Margareta Alexandru Elena Georges Magda Neculai= Petre Pogonat 1873-1935 n. 1889 n. 1890 n. 1894 n. 1896

(div) Dir. general al Teatrelor = G. Manu =-* Lili = Iva Horiguti-= Elena Theodorescu General Bogos din japonia

Popovici -= Luisa Seehuisendin Olanda

Ifiu Alexandru Petr lachi

I I I Ipoet t 1941 Deana Alexandrina Manica Magda-= D. Sturdza = Baron Ch.

d'Uxiille

10 copii razaqitiI

IonI

Alecu Ana SevastiaGriIgoreI I I I I

Elena Pulcheria Gheorghen. 1852 1853-60 1855 70 1857-1941 1858-1941 n. 1850 n. 1852 n. 1854

= Stefan Negruzzi = Gh. Voinescu = Neculai = Constantin -= NataliaCostandachi Vessely Gorovei

I

I I.II I I

Costachi Temisto cle Grigore altl-fit Elena Alecun. 1895 toti trecuti in Rusia n. 1814 1815-1886spAtfir = Baron Smitten polcovnic

= femeie din Hoceni In Rusia aghiotant domnesc

www.dacoromanica.ro

TABLA DE HATER11

Pag

O 19.munre 3

1. MAV.RODIE§T1.1 DIN GREOLA 7

II. 11AVRODINE5TII DIN MUNTENIA. 16Pahaanicuil Mavrodin din Mtinesti 18Iordachi Mavrodin mare vistiernic 19Neamul lud Constantin Mavrodin slugerul 21Constantin Mavrodin slugerul 21

Ianachi Mavrodin, mare e.lueer 22Iordaehi Mavrodin, clueer za aria 25Andrei Mavroclin, rnedelnicer 33.

Constantin Mavrodin, stolnie 34Copidi stolnieulud. Consta.ntin Mavrodin: Ion4a, Mihaitd,

Ladle 40Nee.mul Gheorghe, Anghelaehi si Constantin Mavrodin 48Tufecgibasa Mavrodin 52Alti Mavrodinesti rfuleti . . 55

MAVRODINE*TII DIN MOLDOVA 59A. Apostol Mavrodi Ustierul 62

Mitre Apostol vel vornie . . .. 66Gheorghit5. Apostol vel paharnic 70Anita Grigore Beldiman 88Neeulai Apostol, cdpitan 90Negrea Apostol. jituicer 92Negoi Apostol .... ..... 94

B. Durnitraseu Mavindi vel vistiernic 95Smaranda Darle Donizi Logofeteasa 101Constantin Mavroclin postelnie .... 102Stefan Mavrodin, paharnic al 2-lea 102Toader Mavrodin, capitan de Ciuhur 104Duanitru Mavrodin. 106

C. Mavrodinesti botogneni si dorohoiedd 107Vasile Mavrodin, clucer 109

www.dacoromanica.ro

- 186 -

Pag.Lupu Mavrodin, vornic de poartà 110Mihalachi Mavrodin, stolnic 110

Fii stolnicului Mihalache Mavrodin 112Toader Maw odin, stolnic 112Manolachi Mavrodin, ag. 113Neculai Mavrodi, paj domnesc 115A1ecu Mavrodi, clucer 116Gheorghe Mavrodi, comis 117

IV. MONOGRAFIA LW ION MA.VRODI, VEL LATMAN . 123Ion Mavrodi, vel hatman, vel logofttst ..... 125Descendentii hatmanului Ion Mavrodi . . . . . 135Elena baroneas9. Smitten 135Costachi Mavrodi, spalar 138Alexandru Mavrodi, general 139Mihalachi Mavrodi, colonel ....... 152Leonida Mavrodi, vel comis ....... . 155Eugeniu Mavrodi, Ministru Plenipotentiar 165Descendenta 1i Engeniu Mavrocit . . . 168

www.dacoromanica.ro

De acelas autor :

AMINTIRILE UNUI FOST HOLERIC, premiafe de AcademiaRomânà.

PRIN VIROAGE SI COCLAURI.

PE ARIPA VREMII.

INTÄMPLAREA OEA MARE.

TRECUTE VIETI DE DOAMNE I DOMNITE, frei volume pre-miafe de Academia Romârtà.

P. P. CARP SI LOCUL SAU IN ISTORIA POLITICA A TARII,doug volume.

FARMECE (Viata lui Despot Voci5).

ACUM O SUTA DE ANI, dou6 volume.

DOMNITA ALEXANDANA GHICA 51 CONTELE DIAN-TRAIGUES.

DINCOLO DE SBUCIUMUL VEACULUI.

www.dacoromanica.ro