|NC~ UN REFERENDUM RATAT

A trecut [i referendumul `sta, \ncheiatcu un rezultat previzibil: invalidarea pen-tru lips` de cvorum.

To]i cei care au ales acest mecanismdemocratic, au ob]inut o mare fâsâial`!

S-a pornit de la o minciun` rostogolit`de toate partidele, cum c` poporul ro -mân, prin reprezentan]ii lui din Patriar-hia Român`, din partidele politice de laputere [i din opozi]ie [i, extrem de inte-resant, din Societatea civil` (care a [iini]iat semnarea unei peti]ii de c`tre trei

milioane de votan]i, prin Coali]ia pentru Familie), [i-ar dori cutot dinadinsul acest referendum, dar, desigur, nu a fost a[a!

S` m` explic.Am numit aceast` ini]iativ` ca fiind o mare minciun` pentru

c` nici m`car semnatarii peti]iei nu au venit la vot. Afirma]iaeste sus]inut` de faptul c` au fost [i voturi cu NU, am avut vo-turi din diaspora [i foarte mul]i votan]i din zona rural`, caresigur nu s-au aflat la baza listei de trei milioane de semn`turi.

Ori, cei care s-au prezentat la urne au \nsumat cu pu]in pestetrei milioane de voturi.

Sigur, am v`zut ce \nseamn` când poporul nu este interesatde un asemenea subiect, care pân` la urm` nu le aduce nimic,ba chiar se pare c` irit` statele europene, care suspecteaz` c`România \ncalc` drepturile minorit`]ilor.

Sunt convins c`, \n urma ultimei discu]ii, de la Bruxelles, din-tre Premierul Viorica Vasilica D`ncil` [i Prim-vicepre[edinteleComisiei Europene, Frans Timmermans, s-a stabilit c` ar fi maibine pentru România dac` partidele din e[ichierul puterii arrenun]a la o implicare [i o aducere la vot a membrilor lor. [i eclar c` nu s-au implicat, având \n vedere c` nu a existat nici su-praveghere [i nici num`r`toare paralel`, a[a cum procedeaz`partidele politice la orice scrutin.

Oricum, cu pu]in timp \n urm` scriam [i prevedeam acestdeznod`mânt, suspectând c` acest referendum era menit s`acopere multe din nerealiz`rile celor care ne conduc, sau altescandaluri publice zilnice prezentate pe toate canalele de [tiriale televiziuilor din România.

Am ratat \nc` un referendum. Ei [i? Acest exerci]iu electoraleste deja acoperit de un alt eveniment monden – arestareaomului de tain` [i confidenta lui B`sescu Traian, fostul pre -[edinte al României (dac` a]i uitat cumva!) timp de zece ani,\mpreun` fiind dou` personaje toxice [i corupte pân` \n m` -duva oaselor pentru aceast` na]iune. Aceast` infractoare dove-dit`, pe numele ei Udrea Elena, se afl` acum departe deRomânia, \n Costa Rica. Ea are o condamnare de 6 ani de \nchi-soare pentru corup]ie \n ]ara natal`, pe care trebuie s`-i execute\ntr-o \nchisoare, nu s` fac` pictoriale la 10.000 km. distan]`de ]ar`.

Subiectul na]ional nu mai este lamentabila prestare a \ntregiiclase politic dâmbovi]ene, chiar [i dup` referendumul din 6-7octombrie 2018 [i nici aten]ionarea doamnei comisar euro-pean Corina Cre]u f`cut` României, c` noi, ca ]ar`, avem risculmajor de a pierde miliarde de euro de la Comisia European`pentru c` nu facem nimic pe zona autostr`zilor atât de nece-sare, precum Comarnic-Bra[ov, Pite[ti-Craiova, Pite[ti-Sibiu,Ia[i-Tg.Mure[. Subiectul fieerbinte al zilei este arestarea luiUdrea [i a fostei [efe DIICOT, Bica Alina!

~[tia suntem, nu ne mai facem bine, ]ara arde [i baba sepiapt`n`! Asta e realitatea româneasc`, dragii mei cona]ionali.

Cât prive[te referendumul pentru definirea familiei tradi]io-nale, le transmit politicienilor [i concet`]enilor no[tri ce ne-aspus, cu mul]i ani \n urm`, Episcopul Ieronim Sinaitul, c` noi,românii, ne vedem de via]a noastr` ca to]i ceilal]i oameni depe acest p`mânt: ”Noi ne vedem de via]a noastr` \n Hristos.Nu avem nevoie de referendum. Primim legile Domnului dincon[tiin]` [i \n deplin` libertate. Lumea larg` a decis ce a vrutea, doar Hristos ne spune deslu[it: calea care duce la Sine este\ngust` [i pres`rat` cu multe greut`]i, pu]ini apucând pe ea.\ntre timp, calea pierz`rii, este u[oar` [i mul]i apuc` pe ea.

Nu-i ceva nou, Hristos, \n atot[tiin]a Sa, dumnezeiasc`, aspus aceasta, a spus ce face lumea, ce v-a alege. S` ne ajuteDumnezeu s` facem \ntotdeauna alegerea cea bun` [i s`tr`iam dup` poruncile Sale! Lumea fac` ce vrea ea. Acum estevremea libert`]ii, dar, la judecat` se va vedea cine a f`cut ale-gerea bun`. Pace de la Dumnezeu [i cale de lumin`!”

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H I- Pre[edinte fondator OADO -- Pre[edinte fondator OADO -

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din România Anu l X IXAnu l X IX

OCTOMBRIE 2018OCTOMBRIE 2018

P a g . 4 [ i 5

P a g . 3

Vechimea necesar` pentru [efiaVechimea necesar` pentru [efiaPICCJ, DIICOT [i DNA a fost cresPICCJ, DIICOT [i DNA a fost cres--cut` la 15 ani. Pentru accederea \ncut` la 15 ani. Pentru accederea \nDNA, procurorii trebuie s` aib` oDNA, procurorii trebuie s` aib` ovechime \n magistratur` de 10 anivechime \n magistratur` de 10 ani[i s` fie declara]i admi[i dup` un[i s` fie declara]i admi[i dup` uninterviu sus]inut la CSM. Ministrulinterviu sus]inut la CSM. MinistrulJusti]iei r`mâne titular al ac]iuniiJusti]iei r`mâne titular al ac]iuniidisciplinare doar \n cazul procurodisciplinare doar \n cazul procuro--rilorrilor

Guvernul României a adoptat luni, 15 oc-tombrie 2018, Ordonan]a de Urgen]` privindmodificarea noilor Legi ale Justi]iei.

Este o form` diferit` fa]` de cea care a cir-culat \n spa]iul public la finele s`pt`mânii tre-cute, renun]ându-se la prevederi controversateprecum modific`ri la r`spunderea magis -tra]ilor sau conferirea ministrului Justi]iei aatributului de a fi titular al ac]iunii disciplinare\n cazul procurorilor.

Astfel, Ordonan]a de Urgen]` stabile[te noireguli \n ceea ce prive[te accederea \n cadrulDNA sau DIICOT.

Concret, pentru a lucra \n DNA [i DIICOT,procurorii trebuie s` aib` o vechime de minim

10 ani \n magistratur`, iar \n cazul admiterii laparchetul anticorup]ie va fi necesar un interviusus]inut \n fa]` Sec]iei pentru procurori.

De asemenea, Ordonan]a de Urgen]` sta-bile[te c` ministrul Justi]iei va fi titular alac]iunii disciplinare doar \n cazul procurorilor,dar [i noi reglement`ri \n ceea ce prive[te re-vocarea membrilor CSM.

Cuprinsul Ordonan]ei de Urgen]` a fostprezentat de ministrul Justi]iei Tudorel Toader(foto) \ntr-o conferin]` de pres`. (...)

G e o r g e T ~ R Â } ~ G e o r g e T ~ R Â } ~ V a l e n t i n B U S U I O CV a l e n t i n B U S U I O C

luju.ro15 Octombrie 2018

Sfâr[itul tragical unuimagistrat

TUDOREL A DAT-O LA |NTORS !TUDOREL A DAT-O LA |NTORS !Ministrul Justi]iei a renun]at la prevederileMinistrul Justi]iei a renun]at la prevederilecontroversate din OUG privind controversate din OUG privind modificarea Legilor Justi]iei. modificarea Legilor Justi]iei. Ordonan]a a fost adoptat` de Guvern.Ordonan]a a fost adoptat` de Guvern.

Colonelul DraColonelul Draggomir, la Bruxelles:omir, la Bruxelles:”A]i ascuns sub pre[ ”A]i ascuns sub pre[ poli]ia politic` poli]ia politic` din România!”din România!”

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Monica NI}ESCU, Damian PAL, Bogdan POPOVICI, Octavian {TIREANU, Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

Sunt \ntrebat cu obstina]ie de ce nu mai vin ”pe sticl`” s`-miproclam p`surile [i s` zic, f`r` ocoli[uri, ce ziceam. O doamn` \miscrie c`-i e dor de mine ”pe sticl`” [i nu [tiu dac` asta trebuie s` m`m`guleasc`.

Sunt inapt, stimat` doamn`, nu pentru armata pe care amn`du[it-o la infanterie, ci pentru obiectivele comerciale ale multorteleviziuni, iar argumentele care \nso]esc dezam`girile mele politicenu cadreaz` cu preten]iile [i mai multora dintre ele.

Presa televiziunilor s-a stricat de tot, interesul oneros bate orice,grup`rile adunate \n jurul unui canal tv duc adesea spre scurgereade zoaie.

Presa – o spun cu am`r`ciune – a ajuns mai infidel` adev`ruluidecât politica. Ce s` caut acolo, când mai am de me[terit la paginilec`r]ilor mele, gr`dina m` cheam` s`-mi culeg merii, iar MuzeulPietrei m` a[eaz` \n postura de a dialoga cu oameni diver[i, mul]imai interesan]i decât vedetele care au monopolizat admira]iana]ional` [i care, când nu m` enerveaz`, m` obosesc prin platitudineinteresat`? Da, [i platitudinea poate fi o form` interesat` spre anetezi c`ile manipul`rii.

Un domn m` acuz` de la[itate. N-am fost la[ niciodat`, n-am fugit când cineva avea nevoie de

ajutorul meu, am salvat un om aproape \necat, cu toate c` nu [tiambine s` \not [i pe un altul dintr-o \mprejurare vecin` mor]ii.

Am realizat, cum [ti]i, primul ziar dintr-o Cas` a Scânteii din carefugiser` to]i, \n acel decembrie \nc`rcat de speran]e [i golit cu totulde ele azi. Am rupt foaia pe care scria numele meu ca revolu]ionar.Am refuzat orice post de stat, gândindu-mi via]a pe cont propriu.

Nu mi se potrive[te calificativul, iar dac` v-a[ contrazice cu alteargumente ar p`rea c` m` \mp`unez.

Revenind la m`gulitoarea invita]ie de a m` ar`ta \n od`ile dum-neavoastr`, pe ecranul-bazar al comer]ului televizat, v` spun atât:Nu-mi mai aflu locul acolo!

Dac` vre]i s`-mi afla]i p`rerile, citi]i-m`, fiindc` de scris nu m` voidesp`r]i decât atunci când m` voi desp`r]i de toate.

Veni]i s` st`m de vorb` pe pietrele d`t`toare de energie dincur]ile Muzeului Pietrei. Aici avem r`gaz, iar umbrele noastre vor fiproiectate, discret, de soarele toamnei, pe marile ecrane de piatr` [ive[nicie care ne \nconjoar`. Cele bune!

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 12 Septembrie 2018

Sunt inapt, stimat`Sunt inapt, stimat`doamn`!doamn`!

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Considera]i iConsidera]i itr iste despre triste despre o pres` amar`o pres` amar`

Am lucrat \n pres`. Mult! Am fost jurnalist de pres`scris` [i ra dio, apoi de televiziune. M-am sim]it \m -plinit s` lucrez \n pres`, mi-a fost drag` aceast`meserie.

|nc` mai am reflexe de reporter, sunt curios me reu[i pun multe \ntreb`ri. {i \mi place s` scriu.

De aceea am [i f`cut dezacorduri.ro.dezacorduri.ro. Dar decâ]iva ani nu mai lucrez \n pres` [i [tiu despre minec` mi-ar fi foarte greu s` o fac. Pentru mine, ast`zi,când „lumea e lu minat` de fulgere”, a[a cum spuneaun personaj al lui Tennessee Williams, gazet`ria e omeserie amar`.

Pres` f`r` def ini ] ie?Pres` f`r` def ini ] ie?„Ceea ce conteaz` este obiectivitatea instruit` a

privirii asupra realit`]ilor lumii, puterea de a le\n]elege [i de a ne ridica, l`untric, la \n`l]imea lor.”

Cuvintele \i apar]in lui Max Weber [i au fost rostitela o conferin]` din Mün chen \n 1919. Acum aproapeo sut` de ani.

Nu am descoperit eu aceste cuvinte, un prieten so-ciolog mi le-a spus. {i mi-au pl`cut mai ales pentruc` puteau fi citite [i \n cheia definirii jurnalisticii. Acum nu mai [tiu cum \[i definesc meseria cei carelucreaz` \n mass-media.

Dac` nu e obiectivitate, atunci su biec tivitate binetemperat` s` fie!

Mereu am sus]inut c` jurnalistul este un tipde[tept, deschis, care respect` regulile meseriei. |[icunoa[te domeniul de care r`spunde [i se documen -teaz` temeinic. Se informeaz` din mai multe surse,face rost de documente, \l \ntreab` [i pe cel investigat\nainte de a scrie o anchet`, are bun-sim] [i caracter,nu are idei preconcepute, caut` doar adev`rul [i sestr`duie[te s` scrie obiectiv. Iar pentru c` a fi obiectiveste (aproape?) imposibil, jurnalistul \[i tempereaz`subiectivitatea.

P`rerea bate opinia!P`rerea bate opinia!Opinia, ca gen jurnalistic, reprezint` perspectiva ar-

gumentat` asupra unui domeniu a unui jurnalist cuexperien]` \n acel domeniu.

De exemplu, un jurnalist specializat \n domeniulmedical (nu trebuie s` fie medic!), poate, dup` ni[teani de pres` \n domeniu s` aib` opinii. Poate scrietexte de opinie despre evolu]ia medicinei române[tisau despre exodul me dicilor din România. Nu oricinepoate scrie texte de opinie.

P`rerea nu exist` ca gen jurnalistic, nu are loc \npres`.

P`rerea este un gând exclusiv perso nal despreceva ce cunoa[tem vag. F`r` ar gumente, f`r` exper-tiz` [i f`r` experien]`.

Oricine poate emite p`reri, dar ele nu au loc \npres`. \n presa adev`rat`, desigur.

Regret [i m` bucur c` nu mai lucrez \n pres`! Eu cred c` meseria s-a devalorizat pentru c` presa

[i-a pierdut propriul rost. {i-a pierdut puterea pentruc` foarte mul]i dul`i de paz` ai de mocra]iei au de-venit mercenari ai armatelor care se bat pentru put-ere.

|ncep`tori sau „monumente” \n via ]`, jurnali[tii artrebui s` se \ntrebe \n fiecare zi pe cine servesc prinmeseria lor.

Se mai poate salva jurnalismul? Eu spun c` da. Primul pas ar fi o Lege a presei care s` statueze

cine poate fi jurnalist, cine poate fi patron de pres`,cum po]i ajun ge jurnalist, cum se pl`tesc jurnali[tii,cum se protejeaz` breasla, cum sunt pedepsitegre[elile. Iar al doilea pas ar fi reinventarea [coliiromâne[ti de jurnalism.

Tudor Tudor ARTENIEARTENIEdezacorduri.ro

10 Octombrie 2018

Tartorul [iTartorul [ipreotesele salepreotesele sale

Cu Traian B`sescu a fost castingul perfect.Nu chelia, nu strabismul, nu râsul sardo -

nic, nu fascina]ia pentru exploatarea sl`bici-unilor umane, nu r`ul ca afrodiziac, nuspiritul cabotin, nu atâtea [i atâtea altele cel-au accesorizat pentru rolul vie]ii, ci minteasa diabolic`…

Diavolul ideal. … |ncarnarea superlativ`…Cred c` [i americanii, cu tot Hollywood-

ul lor, i-au recunoscut inegalabila intrare \npielea personajului. De-asta l-au [i l`sat \npace, de-asta \l [i trateaz` \n continuare cuo condescenden]` prudent`.

Eroinele momentului, Elena Udrea [i Ali -na Bica, au fost \n perioada gloriei lor negrepreotesele sale.

Le-a ridicat, le-a ame]it cu slava norilor depucioas`, au p`c`tuit \mpreun`, s-au legatunii de al]ii cu lan]urile complicit`]ilor deneiertat, [i-au jurat patetic pentru omerta [isolidaritate orice-ar fi.

Doar c`, acum, EL, TARTORUL, e liber [ineatins, d` interviuri pioase [i moralizatoare,\n vreme ce ele, preotesele sale de pe cândjucau \mpreun` ]ara pe degete, zac \n sor-dide \nchisori centramericane, ne[tiind dac`[i când soarele va mai r`s`ri pentru ele.

De multe ori, dup` ce a devenit ]inta pre -ferat` [i acuzata de serviciu a binomului SRI– DNA, Elena Udrea a lansat s`ge]i ame -nin]`toare c`tre Traian B`sescu. Iar acesta,sim]ind pericolul mortal pe care l-ar puteareprezenta pentru el o Elen` dezl`n]uit` \nr`z bunare, a decis \ntâi s` o controlezeap`rând-o, apoi, când pericolul iminent seva mai fi diluat, s` fac` tot posibilul pentrua sc`pa de ea.

Tot ce vedem acum la televizor estescena sc`p`rii lui B`sescu de Udrea, scenar-iul [i regia apar]inându-i fostului tartor de laCotroceni.

S`-i \nchid` gura aici, \n România, i-ar fifost mai greu.

Politicieni ostili, televiziuni ostile, poporostil, ce-l [tie bine de ce e \n stare. Pe cândundeva la dracu-n praznic, unde prietenii luiamericanii (ce-i sunt datori pentru atâtea [iatâtea servicii murdare prestate pentru ei)controleaz` [i dispun mai ceva ca la eiacas`, i-ar fi mult mai u[or s-o scoat` peElena din joc.

Doar c` Elena Udrea [tia prea bine cucine are de a face. De aceea mintea dia-bolic` (cum altfel?) a lui B`sescu a trebuits` o introduc` \n joc [i pe Alina Bica.

Prietena cea mai bun` a Elenei. S` gireze,cu creditul de care se bucura aceasta \nochii amicei sale, traseul–capcan` pe caretrebuia \mpins` fosta blond` a pre[edin-telui.

Cred c` Traian B`sescu a convins-o pe Ali -na Bica s` fug` \n Costa Rica. {i s`-[i de-schid` pe drum, \n Spania mai precis, ofir m` de avocatur` cu sprijinul cabinetuluinotarial al Ioanei B`sescu.

Asta nu e b`nuial`, e certitudine. AlinaBica a f`cut un demers atât de sensibil nudoar cu [tiin]a dar [i cu sprijinul familieiB`sescu. Curat` coinciden]`, nu?

Apoi, la câteva luni, dup` Alina Bica seduce \n Costa Rica [i Elena Udrea. Convins`c` acela e locul siguran]ei maxime pentru vi-itorul ei [i al feti]ei care era pe drum.

Iar acum constat`m ([i constat` [i ea, Ele -na Udrea) c` „locul siguran]ei maxime” este,de fapt, o capcan` mortal` pentru sine,terenul de joac` al serviciilor secrete ameri-cane. Pe care Traian B`sescu a avut suficien -te argumente s` le conving` s` ac]ioneze \nsensul dorit de el. Demonstrându-le ce peri-col ar reprezenta Elena Udrea, dac` ar vorbi,nu atât pentru el personal cât pentru ima -ginea si interesele SUA \n România ([i nunumai).

Pân` acum Elena Udrea nu a f`cut de -nun]uri la adresa lui Traian B`sescu pentruc` nu a vrut. De acum \ncolo nu va face pen-tru c` nu va mai putea.

Pân` acum Traian B`sescu a ap`rat-o peElena Udrea de fric`. Sub [antaj. De acum\ncolo el, maestru [antajului, se va sim]i eli -berat de aceast` povar` [i o va trata pe fostalui favorit` ca pe un ghimpe extras de subunghie.

Tartorul e tartor. Supercalificat \n gangsterisme. {tie cel

mai bine [i cum s` le comit` [i cum s` lecontracareze.

Preotesele tartorului sunt doar ni[te bieteaghiu]e din subordine. For]a lor malefic` nupoate str`bate deasupra. Ac]ioneaz` doar \njos.{i astfel ajungem la o descoperire… cosmi -c`: gravita]ia nu se manifest` doar la su -prafata p`mântului ci [i in str`fundurile luicele mai abstracte.

conteledesaintgermain.roconteledesaintgermain.ro10 Octombrie 2019

„Pân` acum ne-am limitat la verbul «a in-forma». De doi ani, o serie de europarla-mentari români curajo[i, oameni politici,lideri de opinie, mass media din România aprezentat probe clare ale regimului depoli]ie politic` din ]ara mea. Am informatliderii Europei pe toate c`ile posibile. Dedata aceasta trebuie s` mergem mai de-parte [i s` ar`t`m c` toate aceste lucruri pecare Uniunea European` le-ar dori acum as-cunse sub pre[ s-au petrecut sub privireadumneavoastr`.

|n timp ce domnul Juncker, Frans Tim -mer mans, Manfred Werner [i al]ii ne atr` -geau aten]ia c` România se afl` la coadaEuropei, abuzuri inimaginabile pentru oricena]iune european` se petreceau \n Româ-nia.

Voi prezenta ast`zi la Bruxelles trei su -biecte principale:

1. Protocoalele secrete1. Protocoalele secreteDin 2009 s-au semnat o serie de proto-

coale secrete \ntre SRI – PICCJ – |nalta Curtede Casa]ie [i Justi]ie. Exist`, de asemenea,protocoale ale serviciilor secrete cu ConsiliulSuperior al Ma gistraturii, garantul indepen-den]ei jus ti]iei, [i alte instan]e din România.

|n fapt, prin aceste protocoale s-a \nc`lcat\n mod flagrant articolul 6 al Conven]ieiCEDO, dreptul la un proces echitabil. S-a\nc`lcat orice drept al acuza]ilor de a seap`ra, \n instan]` au fost prezentate probeob]inute \n mod ilegal, probe secrete, la carenici acuzatul, nici ap`rarea acestuia nuaveau acces.

S-a pus \n practic` acel câmp tactic men -]ionat cu non[alan]` de un general al SRI,Dumitru Dumbrav`, \ntr-un interviu din2015.

Serviciile secrete au f`cut atât ur m`rireapenal`, au coordonat-o, dar s-au asigurat [ic` oamenii vor fi condamna]i prin proto-coalele secrete semnate cu instan]ele.

Sunt zeci de cazuri, judec`tori curajo[i,asocia]iile magistra]ilor, chiar [i procurori,care au ie[it public [i au devoalat acestepractici. Mai pute]i s` \mi da]i un exemplude ]ar` european` \n care exist` astfel deprotocoale secrete? Mai exist` \n vreun statal UE o asemenea cârd`[ie \ntre ofi]eri aiserviciilor secrete [i magistra]i, care scap`oric`rui control legal sau democratic? Aducaceste realit`]i aminte de o ]ar` membr` aUE sau o ]ar` din trecutul negru al UniuniiSovietice?

2. Poli]ia politic` prin supravegherea2. Poli]ia politic` prin supravegherea\n mas` a popula]iei\n mas` a popula]ieiUrmare a dezv`luirilor publice f`cute de

mine \n luna septembrie 2017, Comisia decontrol a SRI din Parlamentul României a\nceput o ampl` investiga]ie cu privire lapracticile de poli]ie politic` \ntâmplate \nRomânia.

Pe 3 octombrie 2018 a fost prezentat unprim raport. Acesta arat` o realitatea crud`,pe care nici nu \ndr`zneam s` o gândim.

Se vorbe[te \n raport de peste 311.000de mandate de interceptare emise \n pe-rioada 2005-2016.

Exist` cazuri publice de mandate pe careerau interceptate [i 80 de persoane.

Raportul mai arat` c`, din verific`rile efec-tuate, media ar fi de 20 de persoane pe unsingur mandat, rezultând de aici c` unuinum`r de 6 milioane de români li s-au re-strâns drepturile \n aceast` perioad`, vorbimde mai mult de 2/3 din popula]ia activ` aRo mâ niei.

Nu uita]i c` 5 milioane de români se afl`ast`zi \n alte state ale UE. {i vreau s` v` maidau o veste proast`. Pe aceste mandate s-au aflat nu doar cet`]eni români, dar [ifoarte mul]i cet`]eni europeni. Aceste cifrev` dau imaginea unui stat membru al UEsau de o situa]ie care seam`n` mai mult cutimpurile fostei Securit`]i?

3 {antajul [i presiunile la care sunt3 {antajul [i presiunile la care suntsupu[i judec`toriisupu[i judec`toriiAm venit ast`zi aici, \n fa]a dvs., ca avocat

al miilor de magistra]i one[ti din România. Potrivit datelor furnizate de inspec]ia ju-

diciar`, \n perioada ianuarie 2014 – iulie2018 Direc]ia Na]ional` Anticorup]ie a so lu -]ionat 1965 de cauze privind 3420 magis-tra]i, 2.193 judec`tori [i 1227 procurori.

Este vorba de un act grav de presiune [i[antaj asupra judec`torilor. Cum crede]i c`merge un român acuzat de DNA \n fa]a unuijudec`tor [tiind c` acesta poart` \n spateles`u o grea povar`, un dosar, cu care este]inut ca \ntr-un la], de o acuza]ie formulat`de DNA?

Acum câteva zile, un curajos judec`tormilitar român, Constantin Udrea, care, \ntrenoi fie vorba, nu este acuzat de vreo fapt`penal`….\nc`, a avut curajul s` ias` public[i s` vorbeasc` de procurori acoperi]i ai ser-viciilor secrete (lucru ilegal), de interven]ii \ndosare din partea celor de DNA sau de laSRI, de probe secrete ar`tate doar judec`to-rilor, de presiunile constante la care suntsupu[i ace[tia.

La c`derea lui Ceau[escu, românii nu cre-deau c` vor mai apuca timpurile \n care lib-ertatea lor va sta la mâna unor structurisecrete.V` sun` toate aceste lucruri a justi]ieeuropean` sau v` aduc aminte mai degrab`de tribunalele populare din anii 50 si dintimpul gulag-ului?

Ca ofi]er de informa]ii, am fost preg`tit s`lupt \mpotriva terorismului care poate afectaRomânia [i celelalte state aliate [i parteneredin UE. Niciodat` nu am crezut c` va trebuis` lupt \mpotriva terorismului f`cut de uneleinstitu]ii \mpotriva compatrio]ilor mei.

Toate aceste lucruri s-au petrecut din2009 \ncoace. Unde a fost UE \n acest timp?

Unde au fost domnii Juncker [i Timmer-mans?

Cum i-au ap`rat institu]iile europene peromâni \n to]i ace[ti ani?

În toate rapoartele MCV f`cute cu privirela România, chiar nimeni nu a apucat s` de-schid` un televizor sau site-urile online din]ara mea \n ultimii 3 ani?

Nimeni nu a v`zut documentele, dezv` -luirile [i probele prezentate?

Ambasadele statelor europene la Bu-cure[ti nu au cablu tv [i internet?

Nu vreau s` merg pân` acolo \n a acuzao serie de func]ionari europeni c` au [tiut,acoperit, c` au fost complici la aceste lucruri.

Cu siguran]` c` ma[ina de propagand` alui Coldea [i Kovesi a lucrat [i la Bruxelles,prin manipul`ri, prin folosirea unor cozi detopor ca Monica Macovei, fost procuror co-munist, care cuno[tea atât de bine acestepractici \nc` dinainte de 1989.

Dar pot s` m` \ntreb [i pot s` va \ntreb:principiile de libertate [i democra]ie care ne-au unit pot fi c`lcate \n picioare?

Sper c` nu [i sper c` România [i româniivor fi, \ntr-o zi, liberi.”

Daniel DDaniel D RAGOMIR RAGOMIR

România 30.ro 10 Octombrie 2018

D`ncil` a ie[it la b`taie. D`ncil` a ie[it la b`taie. |n sfâr[it! |n sfâr[it!

Fulminant discursul premierului Viorica D`ncil` din Parlamentul Eu-ropean! La niciun minut distan]` de cel al lui Frans Timmermans, \nmod straniu mult mai moderat decât ultima sa ie[ire la ramp` [i, \nmod senza]ional, invocând blestematele protocoale [i solicitând chiarautorit`]ilor de la Bucure[ti o anchet` serioas` \n acest sens. D`ncil` a vorbit a[a cum trebuie s` le vorbeasc` un român parteneriloreuropeni despre [i pentru România.

„Nu am venit aici s` dau socoteal`”, a afirmat cu demnitate pre-mierul României, explicând faptul c` prezen]a ei \n Parlamentul Euro-pean este motivat` de respectul pe care \l poart` acestei institu]ii, dincare a f`cut parte mai mul]i ani.

A vorbit despre faptul c` Justi]ia nu este despre MCV, ci despre drep-turile [i libert`]ile fundamentale ale cet`]enilor.

Despre protocoalele ilegale [i consecin]ele acestora. Despre modul \n care Serviciul Român de Informa]ii a transformat

Justi]ia \n „câmp tactic”. Despre [antajarea a cel pu]in jum`tate din num`rul total al magis-

tra]ilor, c`rora li s-au deschis dosare penale. Despre practica ob]inerii [i utiliz`rii de m`rturii mincinoase. Despre demonstra]ia ilegal` [i violent` din 10 august, reprimat` prin

acelea[i mijloace prin care sunt reprimate violen]ele \n toate marilecapitale ale Uniunii Europene. Iar \n final a pus bomboana pe colivaUE. A denun]at \nc`lc`rile grosoloane ale drepturilor omului din Româ-nia s`vâr[ite \n baza protocoalelor.

|n finalul discursului ei de numai cinci minute, pentru c` doar atâtatimp i s-a permis premierului României s` vorbeasc`, Viorica D`ncil`a afirmat cu subiect [i predicat c` faimosul MCV, Mecanismul de Co-operare [i Verificare instituit de Uniunea European` \mpotriva Ro -mâniei [i Bulgariei este un instument e[uat. {i a cerut socoteal`.

A cerut ca partenerii de la Bucure[ti s` fie informa]i cine sunt ceicare au furnizat informa]iile false, care au stat la baza rapoartelor MCV.{i a[a e, cum a spus premierul!

|ncepând de ast`zi, nimeni \n Uniunea European` nu-[i mai poateastupa urechile. Nimeni nu mai poate afirma c` nu [tie ce se petrece\n România.

Dac` punem fa]` \n fa]` acest discurs cu ultimul [i penultimulspeach al lui Frans Timmermans, nu facem decât s` observ`m c`, \ntimp ce \naltul demnitar european a criticat România [i Legile Justi]ieiprin generalit`]i, f`r` a prezenta nici m`car un singur argument denatur` s` demonstreze c` Justi]ia ar fi pus` \n pericol \n urma mo -dific`rilor legislative, premierul României a excelat prin precizie [i prinprezentarea unor argumente solide \n favoarea ]`rii noastre [i imposi-bil de comb`tut.

Ast`zi m-am sim]it mai român decât \n multe alte situa]ii când ]aranoastr` a fost umilit`, f`r` ca autorit`]ile de la Bucure[i s` riposteze.

Este cu certitudine prima dat` când oficialii no[tri au jucat nu \n de-fensiv`, ci \n ofensiv`.

Bravo!Sorin RSorin R O{CAO{CA SS T~NESCU T~NESCU

corectnews.com 3 Octombrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Colonelul DraColonelul Draggomir, la Bruxelles:omir, la Bruxelles:

”A]i ascuns sub pre[”A]i ascuns sub pre[poli]ia politic` poli]ia politic` din România!”din România!”

MM oo nn ii tt oo rr uu ll DD rr ee pp tt uu rr ii ll oo rr OO mm uu ll uu ii

l Fostul judec`tor la Curtea de Apel Bu-cure[ti Stan Musta]`, aflat în deten]ie pen-tru luare de mit`, în urma unui infarctmiocardic. „România liber`“ a încercat s`reconstituie evenimentul, folosind m`rturi-ile celor apropia]i.

l UPDATE: Federa]ia Sindicatelor dinAdmi nistra]ia Na]ional` a Penitenciarelor îlacuz` pe ministrul Justi]iei, Tudorel Toader,de "dezinformare prin omisiune" în cazulmor]ii lui Stan Musta]`.

"Ministrul Justi]iei, domnul Tudorel Toa -der, declara recent c` a cerut controale lapenitenciarele Jilava, Rahova si Giurgiu caurmare a decesul de]inutului Stan Musta]`,de[i acestea se declan[eaz` din oficiu dec`tre Parchet în cazul decesului unei per-soane custodiate, indiferent de motiveleaparente. O reac]ie extrem de nepotrivit`,având în vedere c` acesta cuno[tea in-forma]ii de natur` a clarifica circumstan]eledecesului, un aspect important fiind celreferitor la conexiunea eronat` f`cut` întretransferul de]inutului [i decesul care a avutloc o lun` mai târziu, pe fondul unorafec]iuni cronice", spun reprezentan]ii Fed-

era]iei Sindicatelor din Administra]ia Na -]ional` a Penitenciarelor într-un comunicatde pres` transmis vineri diminea]`. Ei spunc` fostul judec`tor Stan Musta]` a decedatîn 8 august, în jurul orei 22.15, la Sec]iaTerapie Intensiv` a Spitalului de NefrologieCarol Davila, în diminea]a zilei urm`toareministrul Toader fiind informat în am`nuntde c`tre Administra]ia Na]ional` a Peniten-ciarelor referitor la acest eveniment.

"Consider`m a[dar c` ministrul Justi]iei,domnul Tudorel Toader, nu [i-a respectatobliga]ia de informare corect` a publicului[i a încercat s` se scoat` în mod cinic dinecua]ia responsabilit`]ii pentru eventualelenereguli [i probleme de sistem, una fiindchiar m`sura recent` a acestuia de a reor-ganiza Serviciul medical din penitenciareîntr-unul de supraveghere medical` înpofida opozi]iei exprimate de c`tre spe-ciali[ti", adaug` sindicali[tii din Adminis-tra]ia Penitenciarelor.

Fostul judec`tor Stan Musta]` a murit înînchisoare. |ns` nu este vorba de un cazsingular: 876 de persoane au avut aceea[isoart`, între 2008 [i 2016, potrivit cifreloroficiale. Printre ei se num`r` omul de afa -

ceri Dan Adamescu, dar [i fostul ofi]er SRISorin Criv`].

Un sistem uciga[ [i cinic, care prefer` s`-i]in` în spatele gratiilor chiar [i pe cei foartegrav bolnavi, în faz` terminal`.

Nu departe de acest deznod`mânt este[i fostul pre[edinte al Consiliului Jude]eanConstan]a Nicu[or Constantinescu, diag-nosticat cu cancer. Au fost condamna]i, darnu la pedeapsa capital`. Parc` pedeapsacu moartea a fost abolit` în 1990. Saupoate c` nu.

Procurorii Parchetului de pe lâng` Tribu -nalul Bucure[ti au deschis un dosar penalde moarte suspect` în cazul decesului fos-tului judec`tor Stan Musta]`. Administra]iaNa]ional` a Penitenciarelor a anun]at în-ceperea unei anchete interne la Peniten-ciarul Jilava.

Ministrul Justi]iei, Tudorel Toader, a con-firmat c` a cerut efectuarea de verific`ri întoate unit`]ile de deten]ie prin care a trecutfostul magistrat, care executa o pedeaps`privativ` de libertate.

Judec`torul Stan Musta]` a decedat, înnoaptea de miercuri spre joi, la spitalul„Carol Davila“ din cauza unui infarct mior-cardic suferit în timp ce i se f`cea o dializ`.Magistratul, care era încarcerat de mai binede doi ani, avea cancer, dar suferea [i dincauza unor probleme ale rinichilor.

Ultimele zile ale fostului judec`tor pot fireconstituite din declara]iile so]iei sale,Elena Musta]`, [i ale avocatei Lorette Luca.

”Ultimul act nenorocit [i necugetat pecare l-au f`cut a fost atunci când l-au luatde la Rahova. Au venit peste el la 2 noap -tea masca]ii [i au spus: «Musta]`, scoal`-te, c` te ducem la Penitenciarul Giurgiu».Penitenciar de maxim` siguran]`, unde seduc numai cazurile disciplinare!”, a relatatElena Musta]`, citat` de Antena 3.

De[i starea de s`n`tate a lui Musta]` eradeteriorat`, autorit`]ile nu i-au explicat av-ocatei ra]iunile mut`rii. „Elena, vor s` m`omoare!”, a fost mesajul transmis de ju -dec`tor so]iei sale.

Mutat de mai multe or iMutat de mai multe or i|ns` moartea nu a survenit imediat. „L-au dus la spital [i au spus probabil

doctorii de acolo c` este într-o stare foartegrav`. [i atunci în dou` zile i-au facut actele[i l-au mutat înapoi la Rahova – bolnav,a[a cum era”, a explicat Elena Musta]`.

Ulterior, Stan Musta]` a ajuns la Peni-tenciarul Jilava, potrivit afirma]iilor v`duveisale [i ale avocatei. Lucrurile nu s-au opritaici, potrivit relat`rii fostei sale so]ii.

„Dup` care i-a fost din ce în ce mai r`u,l-au dus la spital [i de la spital au spus c`trebuie neap`rat dus la un spital de stat. [il-au dus la «Sfântul Ioan». Aici i-au f`cutni[te dialize, niste catetere groaznice – i-audistrus picioarele: când în piciorul stâng,

când în piciorul drept“, a relatat ElenaMusta]`.

Se decide internarea lui Stan Musta]` laSpitalul „Carol Davila“. „{i sta]i s` vede]i c`l-au luat de acolo, de la «Sfântul Ioan», înloc s`-l duc` direct la «Carol Davila». L-auchinuit [i l-au dus în penitenciar. Acolo, înpenitenciar, s`racul având numai pansa-mente, [i la piciorul stâng, [i la picioruldrept, s`racul de el n-a avut cum s` sespele, nici s` se îmbrace”, a relatat v`duva.

Diminea]a a fost dus la Carol Davila, iarîn ma[in` i s-a f`cut r`u. A[a s-a ajuns laultimul episod.

„Când a ajuns acolo, eu eram dejavenit` de la 7 jum`tate, s` vorbesc cumedicii. L-au luat, l-au monitorizat [i la ora16 l-au b`gat în opera]ie, ca s`-i pun` uncateter de calitate. S-au chinuit, au puscateterul [i au început s`-i fac` dializa. Ladou` ore de la dializ`, a f`cut infarct [i acedat. S-a terminat cu via]a lui StanMusta]`!”, a relatat Elena Musta]`.

„Voi face plângeri împotriva directoruluicare a dispus transferul la 2 noaptea. B` ie -]ii de la interven]ie care l-au luat la 2 noap -tea l-au luat pentru c` a[a au primit ordin,nu lucr`torii penitenciarului sunt vinova]i,vinovat este cel care a dat ordin, care a datdispozi]ia de transfer”, a explicat LoretteLuca.

„Judec`torul Stan Musta]` a fost asasi-nat”, a scris fostul europarlamentar AdrianSeverin, care l-a cunoscut pe Musta]` în în-chisoare. „Judec`torul Stan Musta]` puteafi eliberat de mult. M`car [i printr-o gra]iereindividual`. Mai mult decât un act de drep-tate, ar fi fost un act de omenie”, a explicatSeverin.

Reverbera] i i le dosarului ICAReverbera] i i le dosarului ICAStan Musta]` a fost condamnat, pe 11

mai 2016, de |nalta Curte de Casa]ie [iJusti]ie, la opt ani [i [ase luni de închisoarecu executare pentru luare de mit`.

În mai 2014, procurorii DNA au dispustrimiterea în judecat`, în stare de arest pre-ventiv, a lui Stan Musta]`, judec`tor laCurtea de Apel Bucure[ti, pentru maimulte fapte de corup]ie, fiind acuzat c` arfi cerut bani, în mai multe rânduri, de lapersoane condamnate sau inculpate pen-tru a da solu]ii favorabile acestora.

Musta]` a sus]inut tot timpul c` dosaruls`u a fost ”fabricat artificial”, pentru c` erab`nuit c` încearc` s` tergiverseze dosarulICA, în care Dan Voiculescu urma s` fiecondamnat la 10 ani de închisoare. În mo-mentul în care a fost arestat pentru luarede mit`, el era unul dintre judec`torii dinDosarul ICA.

Presa a difuzat o înregistrare cu fostulpre[edinte Traian B`sescu, vorbind cu opersoan` neidentificat` despre dosarul luiDan Voiculescu. „S`-i vezi când vorbeau a

D E N U N } D E A M P L O A R ED E N U N } D E A M P L O A R E

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

L U M E A P E D O SL U M E A P E D O S

S f â r [ i t u l t r a g i ca l u n u i m a g i s t r a t

PUBLICITATE: PUBLICITATE:

monitor.oado@gmail.commonitor.oado@gmail.com

Ilustratie: cancan.roIlustratie: cancan.ro

doua zi dup` condamnarea, care cum le-ospu sese cu trei zile înainte, s-a împlinit.Cum îmi spunea mâine îl lu`m pe Musta]`[i intr` Camelia Bogdan. S`-i vezi dup` ozi când spuneau am vorbit cu CameliaBogdan [i a spus c` dac` aveam CodulPenal îi d`dea 20 de ani, a putut s`-i deadoar zece. Pe urm` trage concluziile Col -dea, [tii. S`-l vezi ce spectaculos e Coldeacând trage concluzii”, afirma Traian B` -sescu, potrivit înregistr`rii.

Mor] i din cauza Mor] i din cauza condi] i i lor din închisoarecondi] i i lor din închisoareMoartea lui Stan Musta]` în timp ce se

afla în deten]ie nu este nici pe departe uncaz singular. 876 de persoane au decedatîn penitenciar, între 2008 [i 2016, potrivitunui document remis de Autoritatea Na -]ional` a Penitenciarelor (ANP) la începutulanului 2017, la solicitarea gandul.infogandul.info.

Dincolo de statistici, sunt oameni în car -ne [i oase care au murit.

Pe 24 ianuarie 2017, fostul patron al„Ro mâniei liber`“, omul de afaceri DanAdamescu, condam nat la patru ani [i patruluni de închisoare, a murit într-un spital pri-vat. ”Nu mai este printre noi. De ziua Uniriis-a dus. A fost o tortur`. Asta a fost. O tor-tur`. Cu semn` tura judec`torilor [i aprocurorilor. O tortur`. S-a stins din via]` lafaimosul spital. To]i judec`torii care ausemnat sentin]a lui. To]i care nu s-au uitatcel pu]in pe documentele de la medici.

Condi]iile din închisoare, toat` lumea,tot sistemul, au ]inut un om [i l-au torturat.Pur [i simplu a fost torturat în închisoare,în spital [i uite c` nu a mai putut s` lupte.S-a dus s` î[i fac` opera]ie la genunchi, acerut s` fie eliberat, î[i f`cuse o treime dinpedeaps`, toat` lumea a spus c` starea luieste foarte grav`, trebuie s` plece acas`,nu mai poate s` stea acolo, am cerut arestla domiciliu, orice numai s` tr`iasc`”, a de-clarat Adriana Constantinescu, nora lui DanAdamescu.

{i fostul ofi]er SRI Sorin Criv`] a murit înînchisoare pe 27 martie 2007, înainte cainstan]a s` se pronun]e în dosarul s`u. Dinluna februarie 2007, Sorin Criv`] a stat în-chis la Penitenciarul Codlea, în arest pre-ventiv, fiind trimis în judecat`, sub acuza]iade trafic de influen]`.

Pe 23 martie 2007, Criv`] a declarat înfa]a judec`torilor c` la urm`torul termenva da în vileag tot ce [tie.

Din datele publicate de pres` la vremearespectiv`, ar fi fost vorba de informa]ii le -gate de afaceri din domeniul petrolier.

De[i era s`n`tos tun la arestare, Criv`] amurit oficial în urma unui stop cardiorespi-rator. Conform unor surse, la morg`, fa-milia a constatat îns` c` pe trupul lui erausemne de vio len]` [i în]ep`turi.

”Voi face plângeri împotriva directoruluicare a dispus transferul la 2 noaptea.

B`ie]ii de la interven]ie care l-au luat la2 noaptea l-au luat pentru c` a[a au primitordin, nu lucr`torii penitenciarului sunt vi-nova]i, vinovat este cel care a dat ordin,care a dat dispozi]ia de transfer“ a declaratLorette Luca, avocatul lui Stan Musta]`.

Eugen Eugen P~TRA{CUP~TRA{CU

romanialibera.ro 10 August 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Starea na]iuniiStarea na]iunii

ll M`rturii cutremur`toare despreM`rturii cutremur`toare desprecalvarul prin care a trecut judec`torulcalvarul prin care a trecut judec`torulStan Musta]` \nainte s` moar`: ”PeStan Musta]` \nainte s` moar`: ”Peparcursul c`l`toriei, Stan Musta]` s-aparcursul c`l`toriei, Stan Musta]` s-asim]it din ce \n ce mai r`u. A trebuitsim]it din ce \n ce mai r`u. A trebuits` cerem pungi de plastic goale pens` cerem pungi de plastic goale pen--tru vom`. tru vom`.

Eu fiind cardiac, mi-am dat seamaEu fiind cardiac, mi-am dat seamadup` amor]eala bra]ului stâng [i trandup` amor]eala bra]ului stâng [i tran--spira]ia abundent` c` domnul jude spira]ia abundent` c` domnul jude --c`tor are un preinfarct sau un infarctc`tor are un preinfarct sau un infarct[i i-am alertat pe cei care ne p`zeau.[i i-am alertat pe cei care ne p`zeau.

Ace[tia nu au f`cut nimic” Ace[tia nu au f`cut nimic”

Au ap`rut m`rturii cutremur`toare dinpartea unui cet`]ean israelian, fost colegde la Penitenciarul Jilava cu judec`torulStan Musta]`. Jurnalista Alessandra Stoic-escu a prezentat miercuri sear`, \n emisi-unea ”100 de minute” de la Antena 3, oscrisoare \n care israelianul poveste[te culux de am`nunte calvarul prin care a tre-cut fostul [ef al Sec]iei I Penale de laCurtea de Apel Bucure[ti (CAB).

Cet`]eanul israelian relateaz` \n detaliufelul \n care starea de s`n`tate a ju dec` -torului Stan Musta]` se deteriora v`zândcu ochii \n timp ce to]i cei patru de]inu]ierau muta]i de la Penitenciarul Jilava laPenitenciarul Giurgiu.

De asemenea, acesta acuz` c` el [i al]idoi cet`]eni str`ini muta]i \n puterea nop -]ii de la \nchisoarea din Jilava la cea dinGiurgiu au fost ”victime colaterale (...) \nprogramul diabolic de tortur`” al Admin-istra]iei Na ]ionale a Penitenciarelor (ANP).

Pe de alt` parte, israelianul sus]ine c`el a fost victima unui ”dosar cu provo-care”, "semnat" de c`tre faimosul generalDumitru Dumbrav`, fost director al Di rec -]iei Juridice a SRI, cel care a recunoscutexis ten]a "câmpului tactic" din parchete [iinstan]e.

Amintim c` Stan Musta]` a decedat \ncursul s`pt`mânii trecute la Spitalul "CarolDavila" din Capital`, dup` ce a fost plim-

bat \ntre penitenciare. Judec`torul Mus ta -]` a fost \nmormântat \n 12 august 2018.

Prezent`m textul integral al scrisorii:

”Stima]i Domni,Sunt cet`]ean israelian, am 67 de ani,

sunt tat`l a cinci copii, dintre care doi suntminori, [i sunt condamnat definitiv \ntr-undosar cu provocare, semnat de domnulgeneral Dumbrav`. Doresc s` supun aten -]iei domniilor voastre povestea trist` a luiStan Musta]`, deoarece am trecut prin ea\mpreun` cu al]i doi de]inu]i de cet`]eniestr`in`.

Povestea mea \ncepe \n ziua de 3 iulie2018, ora 7:00 a.m, când dup` apelul dediminea]`, nimic nu prevestea c` acea zinu mai avea s` se termine.

A venit apelul de sear` la ora 19:00 [itotul p`rea normal, dar \n realitate nu era.|n camer` eram trei de]inu]i cet`]eni str` -ini [i la ora 2:00 a.m, \n data de 4 iulie2018, nu dormeam \nc`.

La ora 2:30 au ap`rut masca]ii [i ne-auobligat s` ne strângem bagajul pentrutransfer, f`r` s` precizeze de ce [i unde ne

vor duce, acordându-ne 5 minute pentruaceast` opera]iune. Strânsul bagajelor adurat 60 de minute, dup` care am fostdu[i \n PPD (n.r. punct primire de]inu]i),unde mai erau circa 30 de de]inu]i.

Noi, cei trei de]inu]i str`ini, am fost se -para]i de restul de]inu]ilor [i pu[i \ntr-ocamer` \n care se afl` un singur de]inut:judec`torul Musta]`.

Eu [i unul dintre colegi cunoscându-l,am intrat \n vorba cu dânsul, dar [i-a cerutscuze, spunându-ne c` nu [tie nimic, c`se simte foarte r`u [i c` probabil, dup` cepornim la drum, dac` i se va \mbun`t`]istarea, va vorbi cu noi. L-am ajutat cu ba -gajele ce-i apar]ineau, acestea fiind foartegrele. |ntr-un final, ne-au urcat \n dou` mi-jloace de transport ale Penitenciarului Ra-hova.

Precizez c` niciunul dintre cei 32 dede]inu]i nu [tia nimic despre motivul saudestina]ia noastr`; [tiam doar c` estevorba despre o curs` special`. Am pornitla ora 5:15 a.m, \n data de 4 iulie 2018,noi patru: jude c`torul Mus ta]` [i noi, ceitrei cet`]eni str`ini. Eram pe o list` sepa-rat` de la ANP [i am fost urca]i \ntr-o ma -[in` cu capacitatea de circa 14 lo curi, iarceilal]i 28 de de]inu]i au fost \nghesui]i\ntr-o ma[in` similar`, o parte dintre ei r` -mânând \n picioare pân` la finalul cursei.

P`rerea mea este c` noi, cei trei ce -t`]eni str`ini, am fost victime colateraleale cursei speciale \n programul diabolicde tortur` al ANP-ului, având \n vedere c`niciunul dintre cei patru din ma[in` nuavea de executat o pedeaps` mai mare de13 ani, pentru a se justifica transferul laPenitenciarul Giurgiu.

Pentru niciunul nu exista un motiv legalsau moral ca s` justifice mutarea. Pe par-cursul c`l`toriei, Stan Musta]` s-a sim]itdin ce \n ce mai r`u. A trebuit s` cerem dela cei care ne p`zeau pungi de plasticgoale pentru vom`. Eu fiind cardiac, mi-am dat seama dup` amor]eala bra]uluistâng [i transpira]ia abundent` c` domnuljudec`tor are un preinfarct sau un infarct,[i i-am alertat pe cei care ne p`zeau.Ace[tia nu au f`cut nimic. Au spus doar c`se va rezolva totul la Giurgiu. A[a am aflatdestina]ia final`. Am ajuns acolo \n jurulorei 06:30. Cu toate c` noi, cei trei ce t` -]eni str`ini, aveam foarte multe bagaje,am c`rat [i bagajul lui Musta]`.

Calvarul abia \ncepea.PPD la Giurgiu are camer` de o per-

soan`, \n care noi am fost \nghesui]i 8-10persoane, dintre care majoritatea fumau.Dup` dou` ore s-a terminat PPD-ul [i \nacest timp nu l-am mai v`zut pe Musta]`.Ni s-a spus c` a fost dus la infirmerie.

Dup` alte câteva ore, am ajuns s` fiurepartizat \ntr-o camer`. Din cauza efortu-lui cu bagajele [i dat fiind c` eram nedor-mit de peste 36 de ore, am le[inat, avândo criz` de pierdere a cuno[tin]ei. M-amtrezit la Spitalul Jude]ean Giurgiu. Dup` oserie de analize, am fost externat [i m-am\ntors la PMS (n.r. Penitenciarul de Maxi -m` Siguran]`) Giurgiu.

Dup` câteva zile, am aflat c` Musta]` afost mutat la Spitalul PenitenciaruluiJilava. Profit de ocazie [i v` rog s` trans-mite]i condolean]ele mele familiei Mus -ta]`, dar [i faptul c` \i st`m la dispozi]ie camartori cu procedura de torturare a jude -c`torului Stan Musta]`”.

Valent in BUSUIOCValentin BUSUIOC

luju.ro 16 August 2018

ULTIMELE CLIPEULTIMELE CLIPEALE LUI STAN MUSTA}~ALE LUI STAN MUSTA}~

România va fi t\r\t`, \n s`pt`m\nileurm`toare, \ntr-un nou program deumilire la Bruxelles [i la Strasbourg.

E judecat` pentru un felul \n carejandarmii au pus cap`t unui miting(\nainte ca o anchet` oficial` s` prez-inte concluzii) [i pentru felul \n carestatul de drept e sabotat de noile legiale Justi]iei, votate, dup` parcursulcon stitu]ional, de Parlament (f`r` caprotocoalele dintre SRI, parchete [i|nalta Curte s` fie b`gate \n seam`).

Aceste teme s\nt lansate pe pia]a[icanelor europene de neobosita re]eaa Monic`i Macovei, probabil cea maimare reu[it` a regimului B` sescu dup`distrugerea presei independente, t` ie -rea pensiilor [i edificarea statului sub-teran.

Fosta procuroare comunist` [i an-chetatoare a tinerilor aresta]i \n Pia]aUniversit`]ii practic` de nun]ul minci-nos \n limba englez`, scris cu ajutorulgradelor inferioare [i difuzat \n Parla-mentul European cu o s\rguin]` desprecare SIE ar trebui, poate, s` ne spun`dac` amenin]` siguran]a na ]ional` saue doar una din misiunile sale.

Macovei le-a distribuit euro depu -ta]ilor [i [efilor UE, a[a cum face deobicei, o scrisoare \n care minte \n leg`tur` cumitingul din 10 august.

Dac` e[ti finlandez, francez, german sau eston-ian [i cite[ti scrisoarea, faci cuno[tin]` cu infernul.

Jandarmilor le lipsesc doar coarnele, \n rest autot ceea ce-i trebuie unui diavol care v\neaz` oa-meni inocen]i [i-i “gazeaz`”, \i rupe cu b`taia [icu tunul de ap`.

Fiecare propozi]ie scris` de Macovei con]ine ominciun`, uneori sub form` de exagerare, alteoride fic]iune, a[a \nc\t jandarmii români ajungaproape s`-i egaleze pe poli]i[tii care bat [i“gazeaz`” \n Spania, Belgia, Germania, Fran]a,adic` \n ]`rile care ne judec`.

Macovei \ns` nu se limiteaz` la aceste n`scocirim`runte. Proiectul ei politic e difuzarea sistem-atic` a informa]iilor false despre ]ara care a trimis-o la Bruxelles.

De-a lungul anilor, minciunile ei, amestecateabil cu adev`rul, i-au ]esut României o imaginede stat oligofren, ho] [i violent, dominat de ob-sesia autodistrugerii.

Macovei a lansat pe pia]a interna]ional` slo-ganul contagios al anticorup]iei, redactat \n fa-milia tradi]ional` SRI-DNA, n`[it` de ea [i deB` sescu.

Macovei a spus c`, la referendumul din 2012,s-au furat dou` milioane de voturi, \n timp ce in-stan]ele au num`rat doar 1.500.

Macovei [i re]eaua ei au pus \n circula]ie min-ciuni legate de modific`rile Codurilor Penale [iale legilor Justi]iei, au adus la cuno[tin]a colegiloreuroparlamentari o realitate româneasc` defor-mat`.

Nu le-a spus niciodat`, fire[te, c`, \n calitate deministru al Justi]iei, a sustras din arhiva SIPA do -cumente secrete, privitoare la magistra]i, [i nici c`s-a f`cut europarlamentar \n 2009 pe banii fura]ide Coco[ din afacerea Microsoft, a[a cum spunedosarul DNA, \nchis \n prim`var` de imaculataKövesi, \n numele dublului standard.

Ceea ce face Macovei de un deceniu nu e, \ns`,doar propagand` [i declara]ie politic`. E difuzarede informa]ii false, care, prin efecte, pun \n pericolsecuritatea na]ional`.

E o infrac]iune prev`zut` \n Codul Penal. “Co-municarea sau r`sp\ndirea, prin orice mijloace, de[tiri, date sau informa]ii false ori de documentefalsificate, cunosc\nd caracterul fals al acestora,dac` prin aceasta se pune \n pericol securitateana]ional`, se pedepse[te cu \nchisoarea de la unula 5 ani”, zice articolul 408.

Dar Macovei nu e singur`. Tot mai multe figuri cu piept`n`tur` secret`,

provenite din loturile pe care SIE [i SRI le livreaz`partidelor, \ncep s` macoveasc`. Adic` fac tâm -

b`l`u la Bruxelles \n defavoarea României, ca s`ob]in` presiune pe adversarii politici din ]ar`.

Sorin Mois` de la PSD, un r`sad al [colii deg\ndire Silviu Predoiu, s-a lep`dat de conducereacivil` a partidului \n februarie 2017, atunci c\nddatoria de t\n`r` conserv` i-a cerut-o imperativ.

C`t`lin Ivan, un fel de dobitoc sub acoperire,frustrat de propria insignifian]`, love[te \n pres-tigiul României cu o sete care dep`[e[te ura luifa]` de Dragnea.

Siegfried Mure[an, ghiocelul plantat \n glastradoamnei Merkel, cere sanc]iuni europene pentruRomânia cu pronun]ia [i fizionomia lene[ului Siddin Epoca de Ghea]`, ori de c\te ori i-o cer intere-sele popularilor germani.

Cristian Preda, ling`ul Elenei Udrea, [i-a \ncu-nunat seria de deservicii aduse ]`rii cer\nd sus-pendarea dreptului de vot al României \nCon siliul UE, adic` exact ce se pune la cale acum.

Lista acestor oameni e lung`, la fel de lung` catic`lo[ia care le alimenteaz` agenda.

Indiferent de partid, mai mult de jum`tate dineuroparlamentarii trimi[i de România la Bruxelles\[i sap` propria ]ar`, \n timp ce restul se ocup` cuindiferen]a [i cu shopping-ul.

N-a[ vrea s` diminuez cumva contribu]ia Gu-vernului [i a clasei politice române[ti la proastanoastr` reputa]ie interna]ional`.

Aici avem un poten]ial uria[ de prostie, de ho -]ie, l`comie [i lichelism. Dar m`car \l avem la inte -rior.

Prostia guvernelor se consum` \n micul iazdemocratic intern, ho]ia [i lichelismul func]io -neaz` local, \n acord cu standardele noastre deinteligen]` electoral`, nu dau pe dinafar`.

C\t` vreme n-o tr\mbi]eaz` nimeni, faimanoastr` de neispr`vi]i r`m\ne, cumva, acas` lanoi, nu scandalizeaz` lumea larg` [i nu producepagube economiei prin consecin]e investi]ionale[i sanc]iuni europene. E ceea ce fac bulgarii, un-gurii, polonezii, cehii, slovacii, croa]ii [i ceilal]itovar`[i cu probleme, care-[i ap`r` interesele [ipatria dincolo de r`zboiul domestic.

Loazele [i acoperi]ii care trop`ie de bucurie c`se r`zbun` pe Dragnea bloc\nd drumul europeanal României, a[a \ngust cum e el, s\nt oameni denimic, mizerabili care-[i insult` [i submineaz`]ara, fie c-o fac din calcul, fie din prostie.

Primesc pentru asta un milion [i ceva de europe mandat [i au asigurate pensii de minimum4.000 de euro.

Investim, cum s-ar spune, \n imaginea Ro mâ -niei, nu ne juc`m.

Doru BU{CU Doru BU{CU catavencii.ro 2 Octombrie 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

ENCICLOPEDIA VIERMILORENCICLOPEDIA VIERMILOR

S t a r e a n a ] i u n i iS t a r e a n a ] i u n i i

România esteRomânia estepoligonul poligonul unui experimentunui experiment

A ajuns teatru de r`zboi, prins` \ntre dou` bande rivale carese bat pentru a pune st`pânire pe ]ar`.

Una \[i are r`d`cinile \n e[aloanele doi [i trei ale nomen-claturii PCR [i Securit`]ii, cu ramifica]iile lor din UTC, Sindicate,Gospod`ria de Partid etc. Cealalt` \[i are obâr[ia la Bruxelles[i \n structurile politice, culturale [i ideologice globaliste.

Prima a a[teptat anul 1989 ca pe o izb`vire, pentru a putea\n sfâr[it profita nestingherit de averile, privilegiile [i re]eauade influen]e pe care le aveau.

A doua a privit anul 1989 ca pe o oportunitate de l`rgire apie]ei de desfacere pentru m`rfurile [i ideile sale, \ntr-o ]ar`[i la un popor aproape virgine.

Cea dintâi \[i \mbrac` rapacitatea \ntr-un na]ionalism desorginte ceau[ist`, cea de-a doua \[i etaleaz` cu mândrie in-terna]ionalismul tro]kist. |ntre cele dou` a existat o perioad`de armisti]iu formal pân` \n jurul anului 2000: s-au tolerat,mimând cooperarea, dar nu au ezitat \n momentele strategices` se loveasc` la ]urloaie prin infiltra]i, unii la cel mai \naltnivel: „Industria româneasc`, morman de fiare vechi” estedoar unul din exemple.

De la jum`tatea anilor 2000, lupta a ajuns tot mai f`]i[`,iar Justi]ia a devenit arma letal` preferat` a celei de-a doua\mpotriva celei dintâi. Sub t`i[ul ei au c`zut vinova]i [i nevi-nova]i, \n vreme ce mari granguri cu protec]ie occidental` [i-au v`zut lini[ti]i de jafuri. S-a dovedit ulterior c` Oarba vedeabini[or. Nu Dreptatea a fost scopul a ceea ce mobilizator afost numit` „Lupta Anti-Corup]ie”, ci provocarea de r`ni câtmai grave [i \n final anihilarea adversarului [i ocuparea teri-toriului s`u.

Capturarea Justi]iei de c`tre tab`ra inamic` a precipitat os-tilit`]ile. A dezl`n]uit b`t`lia final`. Pia]a Victoriei a fost ceamai violent` \ncle[tare de pân` acum. A servit la calibrareaarmelor [i la evaluarea for]elor inamicului \n perspectiva cioc-nirilor care se preg`tesc.

Majoritatea românilor privesc la acest r`zboi crâncen ca laun meci Real Madrid – Barcelona: mai mult din curiozitate,f`r` a ]ine serios cu vreuna dintre p`r]i. Pentru c` nici una din-tre p`r]i nu \i reprezint` cu adev`rat. (De nimic nu se tem maimult taberele combatante ca de o definire precis` a lor. Catoate mi[c`rile de stânga, fug ca dracul de t`mâie de „\ngr` -diri” [i „clasific`ri” [i \[i proclam` universalitatea.) De aceea,atragerea românilor din „zona neutr`” a devenit un obiectivde grad zero pentru ambele combatante.

Tab`ra (s-o numim) „Bruxelles” \[i caut` simpatizan]iprintre ne\nregimenta]ii s`tui de corup]ie (de[i are corup]iiei), intelectuali (mizând pe inep]ia multora dintre lideriiadver[i, de[i are stupizii [i agrama]ii ei), tineri (punând sur-din` exceselor progresiste – corectitudine politic`, LGBT... –pentru care românii nu au deocamdat` mintea suficient det`b`cit`) etc.

Tab`ra (s`-i spunem) „PSD” \[i caut` simpatizan]i printrene\nregimenta]ii cu vederi na]ionaliste (dosindu-[i cu grij`propriile ploconeli \n fa]a Bruxelles-ului – voturile din Parla-mentul European sau m`surile guvernului D`ncil` \n fa voareaagendei LGBT: rapoartele Lunacek, Estrella, Zuber, m`surileprivind educa]ia parental` sau egalitatea de „gen”, refuzul sis-tematic de a organiza referendumul pro-familie, primirile ma-sive de imigran]i etc), printre cei credincio[i (de[i ideeaconstruirii unei Mega-Moschei la Bucure[ti a plecat de la unfost lider PSD) [i mai ales printre pensionari, s`raci sau asista]isocial (\n ciuda opulen]ei multora dintre cei care combat subflamura ro[ie) etc.

Tab`ra „Bruxelles” nu iube[te alegerile: popoarele suntproaste [i reticente la binefacerile progresului, iar votul loreste adesea imprevizibil, de aceea trebuie evitat: referendu-murile de „Grexit” [i „Brexit”, alegerile din Italia, Austria [i chiarGermania sunt cele mai recente dovezi.

Tab`ra „PSD”, dimpotriv`, sim]indu-se c`lare cu baronii pepopor, iube[te democra]ia. For]a sa politic` se arat` \n toat`splendoarea ei \n ziua alegerilor: micii [i g`le]ile se dovedesc\ntotdeauna un argument electoral puternic mobilizator, carescoal` [i mor]ii din groap`.

Con[tient` de inferioritatea sa, Tab`ra „Bruxelles” [tie c`trebuie s` evite alegerile cu orice pre]. Prima sa venire la pu -tere s-a produs \n urma unui incendiu, nu a unui scrutin. Deaceea, are nevoie de un nou „Eveniment Special” care s` opro pulseze din nou. Cu orice pre].

Cum nici inamicii din „PSD” nu se uit` la cheltuial`, [tiindc` o pierdere a puterii le poate fi fatal`, \ncle[tarea va fi pevia]` [i pe moarte. La propriu. Mor]ii [i r`ni]ii de la ”Colectiv”au demonstrat c` re]eta func]ioneaz`. Emo]ia violent` taiepofta de democra]ie. De aceea spuneam c` ziua de vineri afost doar una de „calibrare”.

Nenorocirea României este c` nu are nici un partid cuadev`rat de dreapta, iar toate tentativele avortate de pân`acum (cu sprijinul dezinteresat al serviciilor) au avut mai de-grab` rolul de a compromite ideea. [i aceasta \n ciuda a celpu]in dou` evenimente recente care au dovedit uria[ul bazinpe care l-ar avea o forma]iune conservatoare autentic`: for-midabilele mobiliz`ri, de milioane [i milioane de oameni, \m -potriva agresiunilor Stângii, pentru Ora de Religie [iRefe rendumul pentru Familie.

Stânga, o [tim prea bine, este capabil` s` distrug` o ]ar`.Darmite dou` Stângi?

Adrian PAdrian P ~TRU{C~~TRU{C~evz.ro 16 august 2018

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

|n cinstea |n cinstea Centenarului MariiCentenarului MariiUniri, la ComanaUniri, la ComanaSâmb`t`, 6 octombrie 2018,

anul centenarului, am fost marto-rul unui eveniment cu totul deose-bit, organizat nu departe deBu cu re[ti, la comuna Comana,jude]ul Giurgiu, \n M`n`stirea carepoart` acela[i nume, construit`peste sanctuarul multora din eroiina]iunii noastre care [i-au datvia]a pentru re\ntregirea neamuluiromânesc. Istoria de necontestat aacestei M`n`stiri dep`[e[te cu mult s`rb`toareacentenarului Marii Uniri, motiv pentru care, f`r`s` insist prea mult, am s` prezint pe scurt, istoriade secole a acestui a[ez`mânt.

Odat` ce treci de bolta turnului clopotni]` alM`n`stirii, \]i apare \n fa]` o biseric` neobi[nuit`,recl`dit` la mijlocul secolului al XIX-lea de Jo-hamm Schlatter, poreclit arhitectul m`n`stirilor,care a folosit par]ial bazele [i unele ziduri ale bi-sericii ctitorite \n timpul domnitorului Radu{erban, la \nceputul secolului al XVII-lea (1601-16011). La rândul lui, acesta a ctitorit biserica sa[i cl`dirile din jurul ei pe locul unde se afla oM`n`stire datând din vremea domnitorului Vlad}epe[, la jum`tatea secolului al XV-lea.

De-a lungul timpului, au fost efectuate [i lucr`ride restaurare, una dintre cele mai importantefiind cea ordonat` [i pl`tit` de {erban II Cantacu-zino, v`rul domnitorului ConstantinBrâncoveanu (1688-1714). Ochiul atent,chiar dac` nu apar]ine unui specialist,observ` urmele arhitecturii brâncove -ne[ti, a[a cum este un foi[or cu o teras`,de unde se deschide o splendid` per-spectiv` asupra Deltei Neajlovului [i a\mprejurimilor comunei Comana.

La 15 decembrie 1863, \n urma actu-lui de secularizare a averilor m`n`stirilor\nchinate, biserica M`n`stirii Comana adevenit biseric` de mir, iar câ]iva ani maitârziu, \n timpul r`zboiului de indepen-den]` (1877-1878), Comana a fost loculde refugiu al administra]iei locale dinGiurgiu, afectat de bombardamenteleotomane.

O jum`tate de secol mai t\rziu, \ntreanii 1926-1932, din ini]iativa regineiMaria, \n incinta M`n`stirii a fost con-struit un mausoleu, unde au fost depuseosemintele a 866 militari de toate etniile, dintrecare 51 români au fost identifica]i [i a[eza]i \npartea central` a mausoleului, iar \n firide au fosta[eza]i al]i 42 militari români. {i azi, \n plin secolXXI, pentru Comana, dar [i pentru to]i rom\nii,acest mausoleu este un simbol al jertfei solda]ilorromâni care au luptat pentru unire, pentru f`uri-rea României Mari, f`când ca \n timpul primuluir`zboi mondial, mai precis \n 1916, malurile Del-tei Neajlovului s` fie udate mai mult de sânge ro-mânesc decât de apa ploilor.

De men]ionat este [i faptul c` \n sala din in-cinta M`n`stirii Comana, marele voievod MihaiViteazu a stabilit strategia de ap`rare a ]`rii \mpo-triva otomanilor, alegând ca loc de b`t`lie zonaml`[ tinoas` a Neajlovului, moment cunoscut \n

istorie ca B`t`lia de la C`lug`reni (august 1595).|ntr-o adunare deosebit de aleas` [i nume-

roas`, de câteva sute de oameni, [i o coordonareprofesional` f`cut` sub bagheta unui om cu su-flet mare [i patriot, \n persoana domnului NicuCristescu, un personaj activ \n via]a public` româ-neasc`, am \ntâlnit trei genera]ii de români, de laveterani de r`zboi, la fo[ti [i actuali oameni poli-tici, pân` la copii de [coal` general`, care mi-au

dat senza]ia [i certitudinea c`România d`i nuie activ prin fiii eide ieri, de azi [i de mâine.

Aici, \n incinta M`n`stirii, exist`probabil unul dintre cele maimare osuare ale ]`rii, m`rturiec` jertfa pentru unitate na]ional`[i recunoa[tere na]ional` [iinter na]ional` a \nsemnat pân`la urm` sacrificiul suprem!

Evenimentul a avut toate in-gredientele unei manifest`ri menite, \n an cente-nar, s` elogieze [i s` cinsteasc` memoria eroilorno[tri, patrio]i ade v`ra]i ai neamului.

Am v`zut un montaj de imagini relevante, cudiverse momente din istoria mai veche dar [i maiapropiat` timpurilor moderne.

Am avut ocazia s` rena[tem, atât \n imagini, cât[i \n realitate, atmosfera din perioada anului1918, prin cele trei holograme cu imagini din tim-pul r`zboiului de independen]`, din care nu a lip-sit Regina Maria, prezent` [i ea pe front \n calitatede sanitar, cele trei tunuri reconstruite \n m`rimenatural`, precum [i plutonul de solda]i echipa]icu uniforme de epoc` [i dota]i cu armamentulspecific.

Un sobor de preo]i au ]inut un Tedeum, oslujb` de pomenire [i cinstire ai marilor eroi ai]`rii, iar la final s-a cântat ve[nica lor pomenire.

S-au depus coroane de flori la osuarul din in-cinta capelei.

S-a ]inut un moment de adânc` [i respec-tuoas` reculegere pentru eroii martiri.

Dup` un spectacol sus]inut de o trup` de micifluiera[i [i câ]iva cantautori, am asistat la prezen-tarea uniformelor militare [i a gradelor fiec`ruisoldat, subofi]er sau ofi]er, specifice timpului [ilocului de lupt`.

S-au ]inut [i alocu]iuni de c`tre diverse perso-nalit`]i, printre care un veteran de r`zboi, domnulCristescu [i subsemnatul, ca invitat \n calitate dePre[edinte fondator al Organiza]iei pentru Ap` -rarea Drepturilor Omului.

Am \ncheiat frumosul eveniment la o mas`câmpeneasc`, unde am primit bro[uricare atest`, prin con]inut istoria de vea-curi ale acestui vechi monument de cult.

De-a lungul acestui an am participat lamai multe manifest`ri ocazinate de cen-tenarul Marii Uniri, \ns` la Comana amfost martorii unui eveniment cu adev`ratexcep]ional, cu mult peste ce mi-a fostdat s` v`d pân` la acest moment.

Organizatorii merit` din plin felicit`ri [iaplauze la scen` deschis` pentru aceast`reu[it`!

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHIPre[edinte fondator Pre[edinte fondator

OADOOADO

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

Am avut privilegiul de a participa, \n calitate de membuI.P.A., dar [i de Pre[edinte fondator al OADO – ECOSOC –ONU, la una dintre cele mai selecte [i rafinate \ntruniri alelumii, [i anume, la al 63-lea Congres Mondial I.P.A., organi-zat anual de c`tre o ]ar` membr`.

A fost rândul Olandei s` fie gazda evenimentului [i nu s-a f`cut deloc de râs!

Organizatorii au avut execelenta idee de a amplasa \ntru-nirea pe o nav` de pasageri, din secolul trecut, ast`zi ame-najat` ca un hotel de patru stele. Nava, simbolul unui mareora[ [i port olandez, Rotterdam, al c`rui nume de altfel \l [ipoart`, „ROTTERDAM”, are un personal tân`r, dar profesio-nist [i deosebit de amabil, de nivelul stelelor pe care le areloca]ia. Practic, timp de cinci zile, cât a durat Congresul, ne-am aflat \n atmosfera unui transatlantic de pe vremea bu-nicilor no[tri.

La acest Congres de elit` 58 de state din \ntreaga lume[i-au trimis delega]ii. Cea mai mare delega]ie a fost – sur-priz`! – cea din Kenya, cu zece membri, \n frunte cu Pre -[edintele ei, domnul Alfred Osur, un veteran de altfel \n ]aralui, având \n vedere c` este \n aceast` func]ie de 20 de ani.

|n sensul celor de mai sus, poza de grup spune aproapetotul despre num`rul mare de participan]i [i ce atmosfer`de lucru destins` am avut.

Congresul s-a deschis cu un moment de reculegere \nmemoria celui care a fost Secretarul General al IPA Inter -na]ional, de origine greac`, disp`rut dintre noi \n urma unuicancer necru]`tor, domnul Georgios Katsaropoullos. Dum-nezeu s`-l odihneasc` \n pace! Prietenii IPA, nu-l vor uitaniciodat`.

Desigur, Congresul, ca orice adunare anual`, analizeaz`[i voteaz`, aprobând sau nu, proiectele avute [i \nf`ptuite\n anul care a trecut, precum [i obiectivele stabilite pentruanul viitor.

A fost un succes deplin.La Congres sunt trei feluri de patrticipan]i: delega]i, ob-

servatori [i vizitatori. Activi sunt cei din primele dou` cate-gorii, \n timp ce vizitatorii se bucur` de frumuse]ile pe carele ofer` ]ara organizatoare, \n calitatea pe care de altfel oau.

Dup` \ntruniri, analize [i dezbateri, apare [i momentulde final al serii, Bachetul de adio, când se premiaz` meri-tuo[ii, se toasteaz`, se schimb` cadouri \ntre invita]i [igazd`, se pred` drapelul Congresului IPA Interna]ional dela ]ara care a g`zduit evenimentul, respectiv Olanda, laaceea care va organiza cel de-al 64-lea Congres, care se vadesf`[ura la Dubronik-Croa]ia, la \nceputul lunii octombrie2019.

Acesta a fost [i momentul \n care \n numele Organiza]ieipentru Ap`rarea Drepturilor Omului-OADO, am avut onoa-rea s` acord, pe rând, Pre[edintelui IPA Interna]ional,elve]ianul Pierre-Martin MOULIN – Steaua de aur ap`r`toruldrepturilor omului \n grad de cavaler, cu diagonal`,Pre[edintelui IPA Olanda, domnul Cornelis WIM – Medaliade aur ap`r`torul drepturilor omului, cu diagonal` [i Secre-tarului IPA Olanda, domnul Mouchart FRANS – Medaliaap`r`torul drepturilor omului, \mpreun` cu Diplomele deonoare aferente.

La final, \ntr-o atmosfer` de deplin` prietenie, fraternitate[i deosebit respect, ne-am luat r`mas bun, pân` la anul,când ne vom revedea [i vom socializa pe noi teme de inte-res na]ional [i interna]ional.

Dumnezeu s` ne aib` \n grij`!

F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI- Pre[edinte fondator OADO- Pre[edinte fondator OADO-

AL 63-lea CONGRESAL 63-lea CONGRESMONDIAL MONDIAL

AL ASOCIA}IEI AL ASOCIA}IEI INTERNA}IONALEINTERNA}IONALEA POLI}I{TILORA POLI}I{TILOR

Polonia sfideaz` Polonia sfideaz` din nou din nou Uniunea European`Uniunea European`

Var[ovia [i-a folosit dreptul de VETOVar[ovia [i-a folosit dreptul de VETOpentru a respinge Carta Drepturilor Funpentru a respinge Carta Drepturilor Fun--damentale a UE: damentale a UE: Este prea pro LGBT [i maiEste prea pro LGBT [i maipu]in pro CRE{TIN~pu]in pro CRE{TIN~

Polonia se opune din nou Uniunii EuroPolonia se opune din nou Uniunii Euro--pene. pene.

De data aceasta, guvernul de la Var[oviaDe data aceasta, guvernul de la Var[oviaa folosit dreptul s`u de veto pentru a blo a folosit dreptul s`u de veto pentru a blo --ca semnarea Cartei Europene a Drepturica semnarea Cartei Europene a Drepturi --lor Fundamentale a UE.lor Fundamentale a UE.

Motivul, conform Var[oviei, este acela c` textul propusspre votare este prea favorabil cererilor comunit`]ii ho-mosexuale. Polonia a acuzat faptul c` acest documentmen]ioneaz` discriminarea \mpotriva homosexualilor,nu [i a cre[tinilor [i a evreilor. De aceea, a decis s` \l boi-coteze, anun]` „thenews.plthenews.pl”

Proiectul Cartei a f`cut obiectul dezbaterii \n timpulreuniunii mini[trilor justi]iei din UE. Var[ovia a decis s`recurg` la dreptul de veto din cauza urm`torului pasaj:„persoanele LGBT sunt \nc` victime ale discrimin`rii, aleviolen]ei fizice [i ale incit`rii la ur` [i violen]`, \n \ntreagaUniune European`”.

Ministerul Justi]iei polonez a declarat: „|n timp ce lu-creaz` la Concluziile Consiliului Uniunii Europene cu pri-vire la aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE,Polonia a avansat ideea necesit`]ii de a proteja cre[tinii[i evreii \mpotriva discrimin`rii religioase, astfel \ncât s`benficieze de aceea[i protec]ie ca persoanele LGBT, co-piii imigran]ilor sau femeile”.

Ministrul adjunct al justi]iei din Polonia, Łukasz Pie-biak, a declarat agen]iei de [tiri PAP c` Var[ovia nu aputut permite denaturarea realit`]ii \ntr-un documentoficial al UE. El a ad`ugat c` „au loc practici discrimina-torii \mpotriva cre[tinilor [i a evreilor, \n special \n Europade Vest”.

Folosind dreptul de veto, Polonia a \mpiedicat cele 28de guverne ale UE s` aprobe Carta drepturilor funda-mentale a UE. Textul a fost sus]inut de Austria, carede]ine pre[edin]ia semestrial` a UE.

„A fost destul de mult` furie \n cadrul dezbaterilor,dup` pozi]ia polonez`”, a declarat un diplomat euro-pean. Aceasta este doar ultima ciocnire dintre guvernulconservator al Poloniei [i Uniunea European` pe temadrepturilor sociale [i judiciare ale statelor UE.

Var[ovia s-a confruntat \n ultimii doi ani cu acuza]iile[i mustr`rile Bruxelles-ului pentru reformele sistemuluijudiciar despre care UE sus]ine c` au \nc`lcat principiilestatului de drept.

De amintit [i c` \n Polonia, c`s`toria \ntre persoanede acela[i sex este ilegal` \n aceast` ]ar` majoritar cato-lic`.

{efania BRÂNDU{~{efania BRÂNDU{~12 Octombrie 2018

Mondo CaneMondo Cane

Dup` SUA [i Ungaria, Dup` SUA [i Ungaria, [i Austria se \ntoarce[i Austria se \ntoarce\mpotriva ONU \mpotriva ONU Viena anun]` c` SE RETRAGE Viena anun]` c` SE RETRAGE din acodrul globaldin acodrul global

Austria ar putea urma exemplul SUA [i al Unga-riei, care s-au retras din acordul global al ONU pri-vind migra]ia, a anun]at miercuri guvernul de laViena, transmite Reuters.

'Pactul global pentru o migra]ie sigur`, orPactul global pentru o migra]ie sigur`, or--donat` [i reglementat`donat` [i reglementat`' a fost aprobat \n lunaiulie de toate cele 193 de state membre ale ONUcu excep]ia SUA, ]ar` care s-a retras anul trecut,scrie „agerpres.roagerpres.ro”.

Pactul, care urmeaz` s` primeasc` votul final \ndecembrie, abordeaz` chestiuni precum motiva]iamigran]ilor, modul \n care pot fi proteja]i [i inte-gra]i \n noi comunit`]i.

Ungaria a anun]at deja c` nu va ratifica acestpact. Polonia, care \mpreun` cu Ungaria a intrat\ntr-o disput` cu Comisia European` \n leg`tur` cusistemul UE de redistribuire a solicitan]ilor de azilpe baza unor cote obligatorii, ia \n calcul o deciziesimilar`.

„Consider`m c` unele puncte ale acestui acordsunt extrem de critice. De aceea, vom face totulpentru a men]ine suveranitatea ]`rii noastre [i aasigura c` noi, Republica Austria, putem decidesinguri \n chestiuni privind migra]ia”, a declarat

cancelarul austriac Sebastian Kurz \ntr-o conferin]`de pres`.

Dup` [edin]a de guvern s`pt`mânal`, Kurz [i vi-cecancelarul Heinz-Christian Strache, liderul Parti-dului Libert`]ii, au evitat s` precizeze care aspecteale pactului global provoac` \ngrijorare \n rândulexecutivului de la Viena.

„Suntem \n contact strâns cu state ca Elve]ia [inoi, \n guvern, vom decide o cale de ac]iune con-cret` \n urm`toarele s`pt`mâni'', a spus SebastianKurz. El a ad`ugat c` [i Danemarca \mp`rt`[e[te\ngrijor`rile p`r]ii austriece.

Totu[i, guvernul federal elve]ian a subliniatmier curi, \ntr-o declara]ie, c` \n urma propriei ana-lize a ajuns la concluzia c` pactul ONU „cores-punde intereselor Elve]iei privind migra]ia”.

C r i s t i {C r i s t i { E L A R U E L A R U stiripesurse.ro 10 Octombrie 2018

ScandalulScandalulpa[apoartelor pa[apoartelor maghiare ia amploaremaghiare ia amploare

Guvernul ungar l-a convocat miercuri pe ambasa-dorul Ucrainei pentru a-i cere explica]ii despre publi-carea datelor cet`]enilor ucraineni care au [i cet`]eniemaghiar`, date pe care Budapesta le-a descris o 'list`a mor]ii', transmit agen]iile MTI [i EFE.

„Politica anti-maghiar` a Ucrainei a trecut la un nounivel”, a declarat \n fa]a presei secretarul de stat dinMAE ungar Levente Magyar. El a spus c` Ungariapreg`te[te 'liste ale mor]ii' cu identitatea cet`]enilorucraineni de etnie maghiar` din regiunea Transcarpa-tia.

Potrivit aceluia[i oficial, pe website-ul Parlamentu-lui de la Kiev se pledeaz` pentru expulzarea colectiv`a celor care au dubl` cet`]enie ucrainean` [i ungar`,

secretarul de stat Levente Magyarf`când astfel referire la o ini -]iativ` cet`]eneasc` al c`rei ecous-a f`cut website-ul Parlamentu-lui de la Kiev.

Portalul ungar de [tiri „hvghvg”aminte[te c` organiza]ia de ex-trem` dreapta ucrainean` Myro -tvorets a publicat o list` cunu mele [i adresele cet`]enilor ucraineni care de]inpa[apoarte ungare.

|n plus, „Ucraina desf`[oar` trupe de securitate [imilitari \n apropierea frontierei cu Ungaria", a maispus Levente Magyar. El a vorbit [i despre o nou`'baz` militar`' ucrainean` \n Transcarpatia, la numaicâ]iva kilometri de frontier`, calificând drept "sur-prinz`tor" faptul c` Ucraina are capacitatea de a creao asemenea baz` aproape de grani]a cu UE [i NATO\n pofida conflictului din estul Ucrainei.

Guvernul de la Budapesta a \nceput s` acorde \nanul 2011 cet`]enia ungar` etnicilor unguri din

str`in`tate, mai ales din ]`rile vecine.La 20 septembrie, agen]ia ucrainea -n` de pres` (oficial`) „Ukrinform” apublicat o \nregistrare video cu o ce-remonie la Consulatul Ungariei dinBeregovo (Beregszasz, \n maghiar`,ora[ situat la frontiera dintre Ucraina[i Ungaria), \n cadrul c`reia au fost \n -mânate pa[apoarte ungure[ti unor et-

nici maghiari, care au depus jur`mânt de credin]`Ungariei, \nregistrare \n care se afirma c` acestora lis-ar fi cerut s` nu informeze autorit`]ile ucrainene \nleg`tur` cu ob]inerea dublei cet`]enii.

Ucraina interzice dubla cet`]enie, dar nu are pre -v`zute sanc]iuni legale pentru cei care o primesc.

Ulterior, pe 4 octombrie, Ucraina l-a declarat per-sona non grata pe consulul Ungariei la Beregovo, larândul ei Budapesta expulzând apoi un consul ucrai-nean.

a c t i v e n e w s . r o a c t i v e n e w s . r o 10 octombrie 2018

Serbia suspend`Serbia suspend`c`l`toriile f`r` vizec`l`toriile f`r` vizepentru iranienipentru iranieni

Serbia a suspendat joi intrareaf`r` vize pe teritoriul s`u a cet` -]enilor iranieni, la peste un andup` ce a fost introdus` m`sura,pe motiv c` unii iranieni folosescsistemul ca mijloc de a se stabilipermanent \n Europa, potrivitRFE/RL.

Mi[carea guvernului sârb a fostf`cut` pe fondul acuza]iilor c` sis-temul este “abuzat” de unii im-igran]i iranieni ce urm`resc s`in tre ilegal \n Uniunea European`dup` ce ajung \n Serbia.

Peste 15.000 de iranieni au vi-zitat Serbia de când au fost sus-pendate vizele \n 17 august 2017.Mass media sârb` a precizat c`, pe ruta direct`dintre Belgrad [i Teheran, avioanele intrau \n ]ar`pline, dar se \ntorceau \n Teheran goale.

Organiza]iile de ajutorare a imigran]ilor sus]inc` mul]i dintre vizitatorii iranieni s-au deplasatc`tre vestul Europei sau cer azil politic \n loc s` se\ntoarc` acas`.

Serbia, care este candidat` pentru aderarea \nUniunea European`, se \nvecineaz` cu ]`ri mem-bre UE precum Croa]ia. Diver[i oficiali UE au afir-mat c` au luat \n considerare anularea intr`rii f`r`vize a cet`]enilor Serbiei dac` ]ara balcanic` nu vareintroduce vize pentru iranieni.

Belgradul, care are rela]ii strânse \ndelungate cuIranul, a decis s` suspende vizele pentru iranieni\n 2017 \n \ncercarea de a stimula turismul local

[i cre[terea economic` [i de a ajunge pe pie]enon-europene.

Adresându-se miercuri Parlamentului, ministrulsârb de Interne, Nebojsa Stefanovic, a declarat c`unii iranieni “abuzeaz`” de c`l`toriile f`r` vize,for]ând Serbia s` suspende acest sistem.

Pân` acum \n acest an, aproximativ 1.100 deiranieni au cerut \n mod oficial azil \n Serbia, om`sur` ce le ofer` acces la centrele pentru refu-gia]i, unde pot ob]ine ad`post [i hran`.|n prezent, \n centrele operate de guvernul sârb,exist` aproximativ 4.000 de imigran]i \nregistra]idin Asia, Orientul Mijlociu [i din alte locuri, iar altecâteva sute sunt r`spândite \n capitala Belgrad sau\n zona grani]elor cu Bosnia [i Croa]ia.

Peste 650.000 de persoane, multe dintre ele fu-gind de s`r`cie [i r`zboaie, au trecut prin Serbia \n2015 cu scopul de a ajunge \n vestul Europei,\nainte ca ruta s` fie \n mare parte \nchis` \n 2016prin consolidarea grani]elor UE.

A n d r e i A n d r e i P O P E S C UP O P E S C Uepochtimes-romania.com 12 Octombrie 2018