1

Sinele în interacţiunile cotidine

loredana.ivan@comunicare.ro

2

Identitatea de sine/concepţia de sine

Idei relativ stabile despre ceea ce suntem

Parţial subiective (uneori nerealiste) Multidimensionale

3

Modelul BIG FIVE

1. Extraversiune/Energie 2. Acceptare/Amabilitate 3. Conştiinciozitate 4. Nevrotism/Stabilitate emoţională 5. Deschidere faţă de

experienţe/Deschidere mentală

4

Chestionarul Big Five (BFQ) -McCrae & Costa, 1986, 1992

noua versiune - Gian Vittorio Caprara, Claudio Barbaranelli, Laura Borgogni,  1. Extraversiune/Energie corelează cu

-succes în management şi vânzări

-negativ cu personalitatea de tip schizoid

-tendinţa de a planifica acţiuni raţional

-gândurile pozitive şi cu tendinţa de a destructura tensiunea sau dramatismul prin umor

-competenţele sociale ale elevilor

-cu narcisismul

5

2. Acceptare/Amabilitate corelează cu

Succesul organizaţional Negativ cu personalitatea de tip paranoid Tendinţe antisociale Pozitiv cu teama de a rămâne singur şi frica de abandon Pozitiv cu dependenţa

6

3. Conştiinciozitate corelează pozitiv cu Performanţele în toate domeniile de activitate Negativ cu tendinţa spre comportamente antisociale Tulburarea de personalitate compulsivă Negativ cu tulburarea pasiv-agresiv Succesul şcolar

7

4. Nevrotism/Stabilitate emoţională Negativ cu succesul orgnizaţional Tulburarea de tip schizotip şi compulsiv (excentricitate

şi egoism) Posibile probleme la nivel emoţional ale adolescenţilor

8

5. Deschidere faţă de experienţe/Deschidere mentală corelează cu

Capacitatea de învăţare Succesul organizaţional Succesul şcolar

Fereastra Johari (Joseph Luft & Harry Ingham, 1955)

10

Cum se dezvoltă concepţia de sine?

Factori biologici (vezi cercetări pe gemeni monozigoţi)

Personalitatea- patternuri de reacţii în anumite situaţii care sunt mai probabile

Cultura şi rolurile de gen

11

“Sinele – oglindă” (imaginea de sine reflectată) – Ch. H. Cooley (1902)

Looking glass selfConcepţia de sine este influenţată de

modul în care credem că ne văd ceilalţi

1) Cum credem că ne văd ceilalţi2) Cum valorizează ceilalţi aceste

trăsături (pozitiv sau negativ)3) imaginea de sine

12

Compararea socială (L. Festinger, 1954)

Rol în construcţia imaginii de sine Upward comparison (comparaţia cu

un ascendent) Downward comparison (comparaţia

cu un descendent) Anchors - grupul de referinţă

13

Controlul sinelui, self monitoring şi self management (managementul impresiei)

Automitorizare: consţientizarea modului cum arăţi şi vorbeşti şi a reacţiilor celorlalţi

Cei cu self-monitoring ridicat – fac o impresie bună, îi fac pe alţii să se simtă bine

Cei cu self-monitoring scăzut – comunică mai direct, sunt considerate persoane sincere, mai de încredere, pot face o primă impresie negativă

Experimenter effect – self fullfilling prophecy aplicat în cercetare

14

Ce este self-fulfilling prophecy?

Exersaţi!!! Căutaţi pe internet date despre....

R. Merton (1968) self-fulfilling prophecyW. Thomas (1928) – teorema lui ThomasKarl Popper (1957) - efectul Oedip

(Oedipus effect)- influenţa predicţiei asupra evenimentului prezis

15

Ce este self-fulfilling prophecy?

Exersaţi!!! Căutaţi pe internet date despre....

-Stereotype threat (Steele & Aronson, 1995)

-Pygmalion effect (Rosenthal & Jacobsen 1968)

-Hawthorne effect (E. Mayo, 1932)

16

Atenţie

Predicţiile care se AUTO-ADEVERESCşi nu

Predicţiile care se ADEVERESC

Sesizaţi diferenţa?

17

Managementul impresiei (Goffman, 1955) Procesul prin care indivizii încearcă să

se prezinte într-o lumină favorabilă celorlalţi

Regiunile din faţă (front stage) Regiunile din spate (back stage)Offered face (faţa oferită)- elemente

care scapă controlului voluntarGiven face (faţa etalată)- cea

intenţionată

18

Managementul impresiei (Goffman, 1955)

In the wrong face Saving face Out of face

19

Stima de sine

Concepţie de sine pozitivă Persoanele cu stimă de sine scazută:

--risc mai mare de îmbolnăvire -risc de depresie ridicat -calitatate scăzută a relaţiilor sociale

20

Stima de sine ridicată Avantaje

-cred în mai mare măsură că aprecierile celorlalţi sunt sincere

-iniţiază mai multe relaţii sociale-sunt mai satisfăcute cu viaţa-au un nivel al inteligenţei

emoţionale mai ridicate-au mai puţine prejudecăţi, îi

judecă mai puţin critic pe ceilalţi

Dezavantaje

-renunţă mai uşor la relaţiile sociale, dacă apar probleme

-mai predispuşi la comportamente sociale negative (agresivitate, suicid)

21

Stima de sine şi performanţele

Exerciţiu de reflexieCe importanţă are afişarea notelor

pentru performanţele elevilor?

22

Stima de sime şi cultura

Minorităţile se protejează -tind să se compare pe dimensiunile la care

excelează-tind să se compare cu reprezentanţii

propriului grup-apelează mai mult la prejudecăţile sociale

pentru a justifica eşecurile-afectată de: nevoia de control, nevoia de

afecţiune, nevoia de includere (Schultz, 1958)