MONICA HAMIHE,Z

[!um sE scrie un

Br$I $ttltB

de suriere creatiut

cu ajutorul c[reia

poli transformfl o ideeintr'un

Iehnica amEHEflna

roman de sucugs

'f,eiaExBucure;ti,2017

MEFTEFUEUL EUVINTELtrH

Dupd pdrerea. mea, atunci chnd un scriitor scrie o

cArte, o face penttu cd are nevoie sd. creeze o lume in

care ar vrea sd trdiascd.AnaisNin

e cite ori ali terminat de citit o care care v-a

plicut in mod deosebit gi-ali sPus:

-$tii ceva? Ag fi putut scrie cartea asta.

$ti1i ceva? Chiar aveli dreptate. Dupi plrerea mea,

fiecare om poartl cel pulin o carte in minte 9i iniml'Autoarea Toni Morrison spune: Dacd existd o carte pe

care ai vrea sd o cite;ti, dar care nu s-a scris tncd, atunci

trebuie s-o scrii.

Scrisul unei c[r!i nu este ceva foarte ugor, lnslreprezintl un proces extrem de pllcut qi plin de

satisfaclii dintre cele mai variate, iar publicarea unei

c[r{i este un vis frumos pentru marea majoritate a

oamenilor.

MONIEA HAMIBEZ

Ce aveli nevoie?Dupi plrerea mea, dac[ pute(i scrie o propozi]ie

simpll - doar asta a scris gi Ernest Hemingway, nu-iaga? - sunteli atent la lumea care vI inconjoari gi

v[ dorili si scrie{i o carte bun[, dar si vi dorili cuadevirat, nu doar si incercali si v[ hotirili dacl vrefi,atunci puteli s-o facefi. Nu cred ci cineva a devenitvreodatl scriitor pentru ci a participat la vreun curs de

scris ori pentru ci a citit o carte. Chiar gi aceastl carte.Scrisul ne vine de undeva din interior. Acestea fiindspuse, aceasti carte v[ poate economisi o grimadide timp gi v[ poate indruma intr-o direclie corectl,ajutindu-vi s[ vi scrieli cartea mult visat6.

E posibil?Sigur c[ e posibil. Doar am {bcut-o gi eu de vreo

citeva ori. $tiu ce inseamni s[ te trezegti cu citeva oremai devreme ori s[ mergi la culcare cu citeva ore maitdrzita.de dragul de-a scrie. Nu e ugor s[ scrii un romanatunci cind ai o familie, o slujbi, responsabilitili. Darse poate. Marea majoritate a scriitorilor trebuie s[ facifa![ acestor lucruri atunci cind lucreaz|la o carte.

Da, aveli o slujbl care vl ocupi mai tot timpul.Da, aveli familie. Nimic din toate acestea nu i-auimpiedicat pe marii scriitori si scrie.

Wallace Stevens era vice pregedintele unei companiide asiguriri. Tinirul T.S. Elliot era bancher. WilliamCarlos Williams era medic pediatru. Robert Frostera fermier avicol. Hart Crane lmpacheta bomboanein fabrica tatilui s[u, apoi compunea textele pentru

8

l!um se scrie un BI$I $tl.ltR

reclame. Stephen Crane era corespondent de rlzboi.Marianne Moore lucra la Biblioteca Publicl dinNew York. )ames Dickey lucra pentru o companie

de publicitate. Archibald Macleish era directorulOficiului pentru Date gi Cifre in timpul celui de-al

doilea R[zboi Mondial.Sinclair Lewis a fost odatl invitat si vorbeasci

unor studenli despre arta scrisului. A intrat in clasl,

i-a privit pe to[i, apoi a lntrebat:

-Ci!i dintre voivor cu adev[rat si devin[ scriitori?

Aproape toli studen[ii au ridicat mina.

-$i atunci ce cluta{i aici? De ce nu scriefi? i-a

intrebat Lewis, dup[ care a plr[sit clasa.

Ce anume determin[ pe cineva si devini scriitor?

Probabil un simplu incident - unul care se intimplldestul de devreme in via![ 9i care ascute curiozitatea

de sine.

Aga s-a intimplat gi in cazul lui )os6 Saramago,

primul scriitor portughez care aprimit Premiul Nobel

pentru Literaturi. Fiul unor llrani care nu gtiau siciteascl, crescut intr-o casl in care nu existau clrli, a

ajuns in 40 de ani de la muncitor, la editor. implinise

deja 60 de ani inainte slfie recunoscut drept scriitor

consacrat. Cind era copil, igi petrecea vacanlele la

bunici, intr-un sat numit Azinhaga. intr-o zi, bunicul

lui a suferit un atac de cord qi a fost transportat la

Lisabona pentru tratament. Saramago igi amintea

cum, inainte de-a pleca, bunicul slu a ieqit in gr[dinacasei sale, unde se aflau ciliva copaci, 9i i-a imbriligatpe to!i, unul cAte unul, luindu-gi Ia revedere 9i

spunindu-le c[ nu avea si se mai intoarcl.

TI\EAHAT'IHE

-Dacl nu te marcheazlpe viafIsI vezi aga ceva,

inseamni ci nu egti capabil de sentimente, igi aminteaSaramago.

incepeli cu emofia aceea puri. $i apoitransformali-o in cuvinte.

10

INTHtrtrUtrEHE

Cite;te mult ;i scrie la fel de mult. Studierea ;iin{elegerea altor stiluri te vor aiuta sd-{i gd.se;ti

propriul stil.StephenKing

m stabilit, asadar, ci oricine poate deveni

scriitor, cu condilia si simtl in adinculsufletului c[ are ceva important de spus. O

poveste pe care nimeni n-a mai scris-o pdni in acel

moment. Nu conteazl ce gen de literaturi decideli siscrieli, important este s[ fie foarte, foarte interesant[.

Poate fi tristi, veseli, infricogltoare, plini de aventuri,

romantic[, dar cel mai important este si nu plictiseasci

cititorul.ins[, chiar daci pornili de la o idee buni, care ar

putea deveni o poveste foarte atractivi, de cele mai

multe ori v[ lipsesc cunogtinlele de bazi, tehnica

qi iscusinla pentru a transforma acea idee intr-unroman de succes. Dac[ cititi aceasti carte 9i respectafi

MONICA HAMIFIEZ

regulile debazd, ve{i descoperi uneltele de care avelinevoie pentru a scrie cartea mult visati.

Ceea ce nu inseamni ci trebuie si v[ ingridiliimaginafia qi talentul. Existi impresia gregitl cI dacise respecti citeva reguli debazl.,talentul este ucis dinfaqi. $i, culmea, aceastl concep]ie gregiti se adreseaz[in mod exclusiv scriitorilor.

in orice alti formi de exprimare artistic[, fie c[este vorba despre dans, muzicl, picfuri, sculpturl,nimeni nu pune la indoiali faptul ci talentul este totalinsuficient fbri o baz| foarte solidi, fbrl studii de

specialitate.

O aparifie pe sceni a unei persoane care mustegte

de talent, dar care nu a luat niciodati leclii de balet,neavind astfel o fundalie pe care si poati lucra, s-artransforma in mod sigur intr-un moment penibil.

De ce cred unii oare, c[ nu se intimpli la fel qi inceea ce privegte arta de-a scrie o carte? Indiferent cittalent are un scriitor, indiferent cit de geniali ar putea

fi ideea unui roman, daci acel scriitor nu gtie si creeze

pe marginea unor reguli debaz6,, poate avea surprizaca cititorul si-i abandoneze cartea dupl doar citevapagini, catalogind -o drept prost suisd.

Binuiesc ci tuturor ni s-a intimplat si incepem s[citim o carte, a cirei idee principali s[ ne fi atras foartemult Ia inceput, dar si renunlim destul de repede

datoriti stilului neatrigitor Ei in special a gregelilordatorate nerespectirii celor citeva reguli debazd.

De cele mai multe ori, cititorul nu qtie cum se scrie

un roman, insi qtie foarte bine cum si recunoasclun roman bun. $tie si fac[ imediat diferen{a dintre

t2

Gum se scris un Bt$I $ttttfl

un scriitor talentat care respectl regulile de bazl,creind astfel in mod profesionist 9i un scriitor la fel

de talentat, dar care scrie la voia intilmpllrii, intr-o

voce cu iz de amator.

Mare atenfie, deci! Odati catalogat drept un

scriitor prost, este foarte greu s[ mai schimba[i opinia

potenlialilor cititori.

13

MONIEA HAMIHEZ

Reguli esen{iale d.e pornire pentru a scrie gipublica un rotnan:

1. Ideeadebazd

2. Dezvoltarea ideii de bazd.

3. Dezvoltarea personajelor

4. Dezvoltarea lumii/locului/perioadei unde ;iin care se petrece ac[iunea

5. Dezvoltarea planului acliunii

6. Procesul de scriere a cdrtii

7, Procesul de corectare '

8. Trimiterea manusrisului la edituri

t4

ItrEEA trE BAZA

Cunoagte-{i povesteafoarte bine inainte de-a scrie

primulparagraf.

fohn Irving

hiar daci triili cu impresia ci ideea care v-a

venit in timpul unei cilltorii cu maqina oricu metroul este mai geniall decdt inventarea

feliilor de piine, nu este indicat si vi apucali imediat

s[ v[ scrie]i cartea mult visatl. Nu lnainte de-a

aprofunda pulin acea idee debazd.

Cea mai bunl metodi pentru aface acest lucru este

si luali o foaie de hirtie gi si scriefi in centrul ei ideea

respectivi. Apoi dezvoltagi-o qi scriefi toate ideile

secundare in jurul acelei prime idei de bazi.

Scrieli primele idei secundare ce v[ vin in minte

f[ri s[ vl gindili prea mult la fiecare in parte gi firi sile dezvoltali prea mult. Dacl faceli acest lucru timp de

o jumitate de or[, veli observa cum ideile secundare

incep s[ curgl natural. Va fi destul de greu si le mai

opri[i. in acest fel vefi avea o idee de ansamblu mult

mai clarl a poveqtii.

MONItrA HAMIHEZ

intre timp, analizali qi invi{a{i. Lua{i carteadumneavoastrl preferatl qi citili-o din nou. Apoiimplrfifi-o pe secliuni. incepeli prin a scrie unrezumat complex al ac(iunii pe nigte foi de hdrtie gipunefi-le undeva la vedere. Aruncafi-vl ochii pe eledin cdnd in cdnd.

Chiar dac[ nu existd reguli in ceea ce priveqte ideeaunei povestiri, eu totugi vi ofer una: gindi[i la scar[mici. Una dintre cele mai mari gregeli pe care le facscriitorii incepitori este si gindeasci la scari mare,incercind sI creeze un manuscris mamut in ideeaci tot ce-i mare e mai bun. Complet fals. plstrali-viideea la scar[ mic[, concentrali-o, nu scrie]i doar dedragul de-a scrie.

inainte de-a trece mai departe, ag dori s[ maidesfiintez un mit in ceea ce privegte scrisul unei c[r[i:Scrie doar despre ceea ce;tii. Aliauzit cuvintele asteainainte, nu-i aga? Ei bine, cine v[ spune asta, gregegteflagrant.

Tom Clancy n-a fost niciodati comandant desubmarin gi cu toate astea a scris Vdndtoarea luiOctombrie Ro,su. $i cred ci putem pune pariu ciRichard Bach n-a fost niciodati pescdrug inainte de-ascrie Pescdru;ul lonathan Livingston.

in loc s[ scrieli despre ceva ce gtifi, pute]i aleges6 scriefi despre ceva ce vd pasioneazi. Nu conteazd,ce anume, doar si iubi$ acel ceva din tot sufletul.Spre exemplu, Arthur Golden, autorul romanuluiMemoriile unei GheiSe, trlia in ]aponia gi lucra pentruo revisti in limba englezd atunci cAnd a avut ideearomanului deja celebru. in 1986, dupl ce a absolvit

l6

Cum se scrie un BISI $ttttfi

cursul de Creative Writing dd la Universitatea dinBoston, a inceput si studieze gheiqele, descoperindastfel un univers fascinant ce se ghideaz[ duplpropriile sale reguli. I-au trebuit incd zece ani gi multeincerciri equate pini cAnd a finalizat manuscrisul pe

care l-a v6ndut cu 250.000 de dolari editurii Alfred A.Knopf.

Pe vremea cind Ernest Hemmingway era un tinlrziarist la ziarul Kansas City Star, a primit de la geful

slu o hArtie cu patru reguli debazir

1. Folosegte propozi[ii scurte2. Primele paragrafe trebuie sd fie intotdeauna

scurte3. Folose;te cuvinte puternice4. Fii mereu pozitiv, niciodatd. negativ

intrebat despre aceste reguli ani mai tirzit, a spus:

-Au fost cele mai bune reguli pe care le-am invifatvreodatl in arta scrisului. Nu le-am uitat niciodati.Nimeni nu poate scrie prost dacl are pulin talent 9iscrie dupi cum simte, lindnd cont de lucrurile pe care

vrea si le transmit[.Fiecare dintre noi are o voce unic[. Un stil unic.

Nu incercali s5, sunali ca un scriitor celebru. Mulliscriitori incepltori se tem s[-gi giseascl propria voce,au impresia cil ar fi mai aprecia{i dacl ar imita unscriitor cunoscut. Edt. o impresie gregit6.

Francois Ren6 $e Chateaubriand a scris: Un scriitoreste original nu pentru cd poate imita pe cineva, cipentru cd nu poate fi imitat de nimeni.

t7