@ 20'19 Crisrina Nemeromchi!

@ 20 19 Editura t{erg B€net, pentru ptezenta edigie

Aceasti c:rrre est€ o operA de 6cgione. Orice aseminare cu locurisau personaje reale este int$rnplsroare sau presupune o intenEie

ardstici. Aeea"*i. carte esa prorejati de legea drepturilor de autor.Te rugim si nu repduci textul ftri acordul expres al editurii,indiferent de supornrl fizic sauelectronic; ln afara lirnitelor legale "de citare p€ntru utiliiae.ln recenzii satr in contexte de promovare.Sprijini si tu creativitatea. Igi mulgumim.

EDTTURAHERGffiNET

Bucuregti, Roniniawww.hergbenerrs

editon4hergben€t.ro

Foto copertl @ 2ol9Adobe f suixcode

Concqn gra6c The try* Bureau

Descrierea CIP aBibliotecii Nalionale a RominieiNEMEROVSCHI, CRTSTINA

Rdnrdtiftil Crisdna Nemerovschi. - Bucuregti : EdituraHerg Bener, 2019

ISBN 9 78 -60 6-7 63- r 97 -5

ur.135"1

TipitrithArtPrim

RAZVRATITIICRISTINA NEMEROVSCHl

f, D I T U RA

HE.RG BEN,ET2019

'i,

Cibran ;i-a dat seama de inutilitatea gi absurdul viqiiclnd a implinit 2l de ani. TArziu, tbrziu, tataie. Eu am

lnjeles chestiile astea pe la ;ase ani. $i, mult timp dupi,

rm lncercat si uit ce am ingeles, si mi prefac gi si mimint. S5.-mi spun ci, in ciuda mizeriei gi plictiselii, at Pu-

tea gisi prin lumea asta jegoasi 9i degeaba unele lucruri

care si-mi placi.

De fapt, cu togii cregtem atit de grqit. IJneori, am

ccnzafla ci piringii ne sunt adeviraEii dugmani, nigte fi-

inge puse pe lume ca si ne chinuie, si ne schilodeasci pe

diniuntru gi si faci tot ce le sti in Putere ca si ajungem

la maturitate cit mai nepregititi cu putingi pentru ce

urmeazi si ni se lntimple.

Tleci prin ;coli in timp ce gi se indeasi constant in

creier ideea ci ai un viitor. CL afard', acolo, cAnd vei fi

llben este o lume pregititi si te primeasci cu bragele des-

chise. Ci, daci egti bun'la a fi uri sclav perfect, acolo gi

se va oferi totul. Daci. inveEi, daci ai note mari, daci egti

15

16 I nAzvnArtltt

inteligent, sociabil; daci igi dezvolgi abilitiEi, hobby-uri,

pasiuni, relagii sinitoase cu ceilalti, cAnd vei iegi in lume

vei avea o viali. afa cum vezi ln filme. O viagi maturi,

stabili, dar palpitanti in acela;i timp. Iar apoi, cAnd ter-

mini cu toate rahaturile astea, ugile ;i se deschid, ase-

menea ugilor care li se deschid de$nugilor dupi ispigirea

sentinfei, ;i afari, acolo, pur gi simplu nu e nimic.

Plictiseali.

Repetigie.

infrAngerea.

Te-ai pregitit din greu gi gi-ai creat afteptiri pentru

ceva ce nu existi, ceva nu a fost niciodati acolo pentru

tine.

Pur;i simplu, ai pierdut timpul.

A;a ci iF lafi valizajos, in prafi gi ai o singuri alegere

de ficut. Si o termini cu toate, brusc, sau si o lilii aga

o vreme, si mai agtepli, si speri prostegte ci ar putea sivini, cineva care si schimbe regulile.

Pdni acum am ales a doua variant5.. Dar au fost mul-

te zile in care mi-a pirut riu. in care m-am tirAt cu greu

pAni la capit.

Poate ci prima opliune ar fi fost mai buni, nu gtiu.

Chiar nu stiu.

Sper ci o si aflu, dacd" o si mai am timp. Pentru ci. al

meu va fi ceva mai scurt decAt al celorlal!.

Am stiut cumva, inci de cind eram mica, ci" voi fiacea femeie care intr-o zi se va sinucide. Mi gindeam cise va lntimpla lucrul Ssta cAnd voi fi infioritor de bitrA-

ni, la capitul absolut al vie;ii, pe la 32 de ani, si zicem.

CRISTINA NEMEROVSCHI I II

l)q: acolo mi se pirea capitul - 30 de ani in care si triiqtircl)rezentau un timp infinit, de ce ai fi vrut mai mult de

ltiit?Cel mai tare mi atrS.sese dintotdeauna gAndul la ul-

rirna siptimini din viagi. Dupi ce am luat hotirArea,

r'irrd nimic nu mai poate fi schimbat. Libertatea aiatota-

lr"r. Visam la toate chestiile pe care aveam si le fac in acea

siptimAni. CAt de fericiti ag fi fost, gtiind ci am ales siscap de cea mai scirboasi ;i paralizanti dintre temeri,

rria de moarte. Si triiqti atunci;apte zile ca o fiinti care

;i-a tiiat toate legiturile, care s-a desprins de sforile as-

l)rc care o gin legati de tot ce-i mai nasol aici: oameni si

obignuinge.

intr-un fel, siptimAna aia de libertate era visul care

rnir tinea in viagi.

Ironic, nu?

Zicea un retardat zilele trecute ci e o lagitate sI tesinucizi. Nu, nici vorba. Lagitate e si triie;ti firi si gtii

cine egti, fXri si ai o identitate gi un rost. Si triiegti ftri,t

s1r lasl nlmlc ln ufma.

E gluma aia rispAnditi peste tot, cu politicienii care

lirri curent. Ei bine, aga sunt unii oameni: triiesc ca sirrrai fure o guri de aer.

Care nu e al lor, si nu ar trebui si fie. Ar trebui si dai

tcva lumii, ca si merigi si fii in viagl.

Cea mai siguri gi frri gres modalitate de a impirtioumenii in imbecili gi degtepgi e si-i pui si-Ei zici in ce

culoare dominanti vid ei viala. Imbecilii igi vor spune

rncreu ci o vid roz - pentru idiogi, viata e frumoasi.

'rI I RAzvRArrIil

Pentru idio,ti, meriti si triiegti, ca si urci o treptufi in

ierarhia sociali, ca si ai liber de 1 mai gi si mergi lagrilrar,

ca si te duci Ia sali. gi si speri ci umflAndu-gi mugchiul

pizdele proaste ;i frri creier de pe strizi vor fi atrase de

tine, ca si visezi ci la sfArgitul viegii" cAnd vei fr, paralizat

si vei avea Alzheimer, vei reugi si ai o ma;ini din aia ben-

goasi, de cocalar. Sigur ci viaga e minunatil, dacd"igi oferi

speranta acestor lucruri. E de mirare cum cei mai mulgi

oameni reusesc si supravieguiasci fiecirei zile hrLsi cadi

in golul din propriul cap.

Omu[ degtept iti va spune ci vede viaga multicolori.

Uneori e verde, alteori rosie, uneori aduce fericiri mirun-

te, alteori i;i vine si te ascunzi gi si. nu mai vrei si vinizrua de mAine. Uneori simgi iubire, alteori uri. Viaga e

multe chestii, o si-gi spuni omul degtept. Dar minunati

nu, aproape niciodati,. Omul degtept va fi triit suficient

incAt si gtie cI ea aduce si multi suferinga, ;i omul degtept

va gd c; fericirea e trecitoare , .i . *"i degrabi un acci-

dent. Omul degtept va vedea si durerea, si nedreptatea.

Omul genial - cAnd ii va veni si lui rAndul, pentru

ci. in general nu se bag5" in fagi * iti va spune c5" e gri si

neagri. Uneori gri, cAnd afe senzagia ci apartine speciei

in care s-a niscut. Gri, cind i se va pi"rea ci restul ome-

nirii are si ea gAnduri si sentimente. Neagri, atunci cAnd

va simgi ci e singur, ci e deasupra tuturor, ci e blestemat.

Vicky, prietena mea de cAteva luni de zile, imi aducea

de fiecare dati acela;i argument, pe care il exprima in for-

me diferite. Nu putearn si-i reprogez nimic, pentru ci laurma urmei era cel mai bun argument pe care il auzisem

CRISTINA NEMEROVSCHI I 19

vrcrrdati, singurul care ar fi putut si scuture viitorul asa

t urn mi-l imaginasem. Non-viitorul.

[.ucrurile nu sunt niciodatd intr-un singur frl pennu o

lrrioadd prea lungd de timp.

Asta imi spunea.

$i gtiam cL avea atit de multi dreptate.'l'recusem prin asta, o experimentasern, era realitatea.

Itlictiseali, luni intregi; monotonie, viati intr-o singuri

r''uloare, apoi... bum!, te indrigoste;ti. O lungi perioadi

tl<' firrie, uri, de ce familia ta nu poate fi la fel cu a altora,

tlc ce nu ai nici mami, nici tati., de ce nu te simti intelea-

sir ;i apreciati., revolti, teribilism, apoi... un mesaj senti-

rncntal gi sincer primit intr-o noapte de la maici-mea pe

r:lr:rt. Prieteni gter;i, seci, oameni cu care nu ai ce vorbi,

cxperienge din care nu rimAi cu nimicn plictiseali aca-

l)irratoare... apoi, minune, aterizezi in miezul celei mai

rnigto gigti din univers.

$tiam ci viaga poate fi bej, gri, bej, bej, bej, apoi, pe

ncaqteptate, ro;u. Numai c5" la persoanele ca mine, tim-prrl diminua capacitatea noastri de apercepe intensitatea

culorilor. Cu vremea, toate culorile incep si arate la fel.

Nu te mai migci nimic.

CAnd vine rogul in viaga ta, nu te mai pfinzi ce cu-

krare minunati este. Ji se pare doar un pic, pic, un picug

rruri aprinsS. decAt bejul de dinainte.

Cind rogul ajunge in viaga ta, de multe ori e prea

rirziu gi nu mai poate face nimic pentru tine.

l)ar o iubeam pe prietena rnea pentru ci imi oferea

ilccst argument care, alituri de celilalt care era preferatul

20 I RAZVRATITI I

meu fi pe care mi-l spunea Ptppy - cL am gisit deja oa-

meni alituri de care si-mi placi si triiesc -, mi frcea si

mi simt cumva norocoasi. La final, cu toate' dar totugi

norocoasi.

$tii, uneori mai conteazi;i cum i;i faci iegirea de pe

sceni. Cum te simgi atunci cind pleci pentru totdeauna.

Citisem intr-o carte chestia asta: ,,Fi.ri iubire, mori. $i cu

iubire mori. Dar nu toate morfile sunt la fel."

Unele, micar, erau sfAr;itul a ceva ce a fost. Altele

erau capitul a ceva ce nici n-a apucat si fie.

Voiam si fiu prima varianti.

Nu sunt prea multe de gtiut despre mine.

Sunt gateni, dar imi vopsesc de la noui ani pi"rul ne-

gru cu vArfuri rogii, uneori si cu;uvige rogu-viginiu care

se pierd prin negru. Am ochii ciprui inchis; cAnd eram

mici, i-am avut un verzui-kaki. Am un metru 9i cincizeci

;i opt de centimetri inilgime. imi place s5. mi imbrac fie

numai in negru, fie destul de colorat. Urisc s5. port haine

plictisitoare, lipsite de accesorii - daci lumea nu intoarce

privirea dupi mine, scandalizati, tnseamni cd. am o zi

proasti. Cred ci imi plac cel mai mult hainele care se

purtau in anii 90. Blugii sfh.giagi, ten\ii sau bocancii cu

platformi, gecile de motor, cimigile in carouri, tricouriie

cu trupe, baticurile cu cranii, gintele pe orice, machiajul

fie complet lipsi, fie in exces.

Mi intristeazi oamenii care se tem si iasi in eviden-

gi. Cred ci fiingele lipsite de personalitate ar trebui inter-

zise prin lege. Scopul nostru in viagi ar trebui si fie acela

CRISTINA NEMEROVSCHI I Z'I

rlc a ne construi un interior cu care si nu ne plictisim

rriciodati.

Mai cred c5. frumusegea ste in a fi curajos ;i diferit. in;r-i inspira pe ceilalgi.

Locuiesc cu bunica mea, Adele, pentru ci mama este

rlc mulgi ani plecati. prin Italia, din motive profesionale

l;;i scntimentale. Nu prea ne vorbim. Coralia crede ci imi

csrc mai bine frri ea; eu spun ci asta e mai degrabi o scu-

zir in care s-a obignuit si creadi, ca si se simti mai pu;in

vinovati. Nu am gtiut niciodati cine a fost tatil meu, asa

c'rrm nici mama nu a stiut cine a fost al ei, nici bunica

n-r $tiut 9i tot aga. Nu;tiu daci tradigia misterului in ce

priveste taEii e chiar mai indepirtati de atAt gi se intinde

pc gi mai multe generafii in urmi, dar tot ce se Poate.

Sunt in clasa a zecealaun liceu din Bucuregti. Am un

prieten foarte bun, pe care-l cunosc de jumitate de viagi,

rrclici de opt ani, ciruia i se spune P,tPpy si care e pe trei

s{crturi gay.

imi place un tip pe nume Tedy, fratele mai mare al

prietenei mele Vcky.

Culoarea mea preferati e rogul (nu ci nu s-ar fi ingeles

rlcja), iar anotimpul preferat, vara. fJneori, gi primivara,

(:lre e tot un fel de vari, doar ci mai blindi gi timidi.Daci e ceva ce nu-mi place la corpul meu, 5ia sunt

gcnunchii. Cred ci nu-mi plac genunchii oamenilor in

gcneral. Mi-a9 fi dorit si fie invizibili.

MAncarea preferati e pizza. $i ciocolata. $i noodlqii

c:h inezesti.

N-am purtat niciodati costum de baie intr-o singuri

22 | RAzvRArrTr r

piesi 9i nici cercei tip creole. Nu-mi place rujul rc2. Ca

si mi atragi un om, trebuie si. fie curajos in tot ce face,

dar mai ales cu el insugi.

Am nasul,cArn, strungireagi ;i douisprezece giluri

pentru cercei ln urechi, rcpartizate trei intr-una, nouiin cealalti.

Iubesc toate pisirile, mai ales primivara.

Criciunul ffecut am incercat si mi sinucid,

2

Fusese in a doua zi de Criciun, mai exact. Tiebuia se

fie ultima.

Eram hotirAti, dar... nu gtiu. Nu e vorba ci mirizgdndisem sau ci imi pierdusem curajul.

Mai degrabi, picase intr-unul din acele momente

tot mai dese in care paralizam pe diniuntru. Oriunde

a9 fi fost gi orice as'fi flcut, ca la un semn inghelam, nu

mai eram in stare si migc nicio parte a corpului, nu mai

puteam gAndi, stiteam acolo ca o stani de piaui gi a;-

teptam si se intimple ceva. Trecusem prin asta de multe

ori; intr-o zi, inghegasem pe trecerea de pietoni, printre

maginile care goneau pe lAngi mine, ;i fusese nevoie si

vini o bitrAni;i si mi urneasci de acolo.

Iegeam din mine, priveam totul cu deta;are.

Ca qi cum imi dispirea pentru o clipi. (sau mai mul-

t.) suf.t.rl.

$i trebuie si fii un gen aparte de om ca si ingelegi ci,

atunci cAnd sufletul igi pleaci pe coclauri, e foarte greu

23

24 I RAZVRATTTII

si-l pogi aduce inapoi.

Oricum, petrecerea de atunci s-a amAnat pentru odati care trmeazd.si fie anungati curAnd. Poate asa a fost

si fie. Poate ci o si mai prind inci o vari, anotimpul meu

preferat.

De pe la sase ani aveam sufletul franjuri, atAt de sfrgiat

ci nici o agi din lume nu l-ar fi putut coase, ;i totugi ni-ciodati nu l-am auzit pirAind, crlpAnd si pribusindu-se

cu atata forgi la picioarele mele ca in dimineata in care

i-am spus pa bunicii mele Adele, probabil fiinta pe care o

iubeam cel mai tare din univers. Am imbrigigat-o strAns,

strAns, apoi i-am sirurat mAna plini de inele indiene cu

pietre rosii, verzi si albastre, m6,na cu piele care mirosea

a cremi. cu lapte si miere, crema pe care o folosise de

cAnd gineam eu minte. I-am auzit sunetul, pur gi simplu.

Mi.car acum ;tiam ce zgomot scoate un suflet care se fdce

Eindiri. Era o combinatie de zumzet de albini, cu vas

scump pe care-l scapi din minl.I-am zis pa gtiind c5" e pentru ultima dati, c5" n-o si.

o mai revid niciodatl, cd. buclele ei rogii, lungi, nu vor

mai fi piepti.nate nicicAnd de mine, ci sifonierul ei cu

mii de haine va fi mai lin\tit flri. o Darie care si cotro-

biie prin el. I-am zis pa, am imbritigat-o gi i-am pupat

mina, stiind ci nu voi mai fi acolo niciodati ca si-mi dea

sfaturi, nici legate de ;coali, nici legate de biieti, poate

mai mult legate de biiegi, stiind ci implinea anul viitorde Halloween cincizeci gi cinci de ani si poate c5" avea siaibi o crizi. existentiali, o depresie mai puternici fagi de

CRISTINA NEMEROVSCHI I 25

r rir l)c care o avuseseri femeile din familia noastri din-

lortlcnuna, gtiind ci ripindu-mi pe mine ii ripeam totul,

t rI rrtr avea si mai fie niciodati stribunici, ci tradi;ia fete-

Irrr cirre deveneau mame la nouisprezece ani de cind era

lrrtrrcir se va incheia cu mine, si mi sufoca gAndul ista,

l)crrtlu ci nu voisem niciodati si fiu responsabili pentru

rlrrrr,rea altor oameni, cu atit mai pugin a celor pe care-i

irrlrcrrrm. I-am zis pa si n-am putut s-o privesc in ochi,

ltiincl ci intr-un fel eu eram lumea ei, ci incercase sirrri transforme intr-o versiune mai buni a ce fusese ea inlkrlcscengi, ;i ii iegise, jur ci ii iesise, si imi oferise atatea,

lrr spccial iubire si intelegere, dar tot nu era suficient.(lumva, fiecare dintre oamenii pe care ii iubeam si

t rrle mi. iubeau, unul cite unul, se transformaseri pe rAnd

irrtr''o piatri de incercare, mi aduseserS. pAni aproape de

il renunta la ce aveam de gAnd si fac, chiar si atunci.

Arlcle, P,tppy, apoi Tedy, Vcky, Coco... Dar boala dini-rrntrul meu era mai puternica decAt iubirea lor.

CAnd ajungi in punctul in care sunt eu acum, ai douivllianre - fie te sinucizi, fie iti schimbi viaga complet,

rlelical, igi schimbi modul de gindire, schimbi oamenii

tlirr jurul tiu, schimbi tot. Eu nu simgeam ci am energia

l)cnrru o asdel de schimbare. Mai ales ci nu-mi garan-

t;r nimic ci, dupi o vreme, nu aveam si ajung iari.gi inprrrrctul de acum. Nu toate schimbirile merg, unele mai

;i dau greg. Dar si. incerc presupunea timp gi energie. $ispc:ranti.... si storci din tine o fbrAmi de speranti pe care

rrrr o aveai. Si crezi ci, daci schimbi circumstantele, ar