manastirea din parma - cdn4.libris.ro din parma - stendhal.pdf · le poati invlga pe femeile din...

12
STTNDHAL futp-Np,srrK&,& mxN XIAK&&PL Traducere ili.n li,mba francezd And'a Boldur &a'

Upload: others

Post on 17-Oct-2019

16 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

STTNDHAL

futp-Np,srrK&,&mxN XIAK&&PL

Traducere ili.n li,mba francezdAnd'a Boldur

&a'

ilm

ilm,PARTEA INTAT

Gia nzifur dolci inuiti a empirle carte i luoghi arneni.L

Ariosto, sat. IV

t Locurile pllcute mi-au fost dulci imbolduri la scris. (tn limba italianlln original)

CAPITOLUL I

MILANO iN 1798

YLa 15 mai lTg6,generalul Bonaparte igi flcu intrarea inMilano, in fruntea acelei tinere armate ce trecuse podulde la Lodi, vestind ci, dupi atAtea secole, CezaL_r si Ale-xandru iqi aveau urma;ul. Minunile devitejie gi de geniu,la care kalia fu martori, trezirl.in cAteva luni un PoPoragipit; cu opt zile inainte de sosireafrancezilor, milaneziiinci nu rn d.ro tn ei decAt o adrrnlturl de tAlhari, gata

oricAnd s-o ia la sinitoasa dinaintea trupelor MajestigiiSaf ilfer$e 9i reg3le : cel.pugin aga le-o tot,spunea, de

trei ori pe siptimini, un mic ziar, mare cdt palma, tiplritpe hArtie murdarl.

in timpul Evului Mediu,lombarzii reP-ublicani di-duseri dovadi de o vitejie egali cu cea a francezilor 9imeritaseri si-qi vadl otagol clu deslvArgire ras de pe faga

pimantului de citre impira;ii Germaniei. De cAnd deve-

niseri inslszp uSi redincio;L indelemicirealor de cipete-nie era si imprime sonete pe mici batiste de- tafta roz, oride cite ori avealoc cisitoriavreunei fete de familie nobilIsau bogati. Dupidoi-trei ani de la acest mare eveniment

din viaga sa, fata i9i lua un cartezan: uneori, numele dom-nigorului ales chiar de familia sogului, era trecut la loc de

cinste in actul de clsitorie. Zgaduirea adAncl, Pe care

o stArni neprevizuta sosire a armatelor ftanceze, era

departe de obiceiurile acelea molatice. Curind, se

ilffi1

77fi Stendhal Mdndstirea d,in Parma

insciunarl moravuri noi, inflicirate. La 15 mai 1796, unpopor intreg igi didu seama ci tor ce ea ce respectase pinlatunci era cu desivirsire demn de dispreE si uneori ihiarde uri. Ple carea ultimului regiment austriac insemnase siniruirea vechilor idei; a-gi primejdui viaqa era acum unlucru la modI. Dupi aritei veacuri de simgiri serbede,fiecare intelegea ci, penrru a fi fericit, trebuiasi-gi iubegtipatria cu o dragoste adevlratS. si si. urmi.regti sivirgireaunor fapte eroice. Ani de zile, mtlanezii zlcuser5 cufun-dagi in beznd,,clci incl mai diinuia cruntul despotism allui Carol Quintul gi Filip al Il-lea; le dirimari itatuile gidintr-odati se pomeniri scildagi in lumini. De vreocincizeci de ani, si pe mlsur5. ce Enciclopedial si Voltairestriluceau tot mai mult in Franga, cilugirii predicaublAndului popor din Milano ci a inviga carte, sau oricealtceva, era o strS.danie cu totul de prisos; 9i cl plitind,dupl tipic, dania citre preot 9i spovedindu-gi deschistoate micile picare, igi asigurai, frrL doar 9i poate, un locde cinste in rai. Pentru a scoate cu tocul din sirite acestpopor, pe vremuri arAt de dirz qi rilzvritit,Austria ii vin-duse ieftin privilegiul de a nu contribui cu recruri pentruarmata ei.

in 1796,armata milanezl era alcltuiti din douizeci gipatru de haimanale invesmlnate in rosu, care apllauorasul impreunl cu patru mlrete regimente de grenadieriunguri. Libertatea moravurilor era nemisurati, inschimb, adeviratele iubiri destul de rare ; de altminteri,in afar|de neplicuta indatorire de a spune absolur totulduhovnicului, sub amenintarea unei ispigiri cumplite

i Celebra lucrar e Enciclopedia sau dicyionar explicatiu al;tiinyelor, artelor;i rne;te;uguriloa editati intre lTSl-1780

chiar in aceasti viagi, bunii poporeni din Milano mai

erau supugi si cAtorva mici opreligti monarhice, de ajuns

de jignitoare. Aga, bunioari, arhiducele, care igi avea re-

;edinga la Milano ;i guverna in numele vlrului siu, im-piratul, avusese binoasa idee de a face negog cu cereale.

Ca urmare, era strict interzis giranilor si-;i vAndl grAnele

inainte ca Altega Sa si-gi fi umplut hambarele'in mai 1796,la trei zile dupi intrarea francezilor, un

tinir pictor miniaturist, Puqin cam intr-o ureche, pe

.,.or.r. Gror, care venise acolo cu armata gi care de atunci

a ajuns celebru, auzind vorbindu-se la marea cafenea

Serui (pe yremea aceea la modi), despre isprlvile arhi-

ducelui, care, pe deasupra, mai era;i mitlhilos, lui lista

de inghegate, tipi.iti pe o foaie de hArtie proasti,_ gal-

beni,li desenl pe dosul ei mutra pAntecosului arhiduce.

Un soldat francezii da o lovituri de baioneti in burti 9i,

in loc de sAnge, se revirsa din el o cantitate necrezut de

mare de griu. Asemenea glumi sau caricaturi, cum vregi

si-i zicegi, nu se mai vizuse inci in gara asta de despotism

viclean. Desenul, l5sat de Gros pe masa cafenelei Serui,

piru o minune pogorAtl din cer; in timpul nopgii fug."r"t, iar a doua zi fu vindut in douizeci de mii de

exemplare.in aceea;i zi, fu afiqatd hotirArea unei contribugii de

r\zboide gase milioane, dictati de nevoile armatei fran-

ceze, care, dupi ce cAgtigase gase bitilii gi cucerise doul-zeci deprovincii, nu ducea lipsi decit de incilglminte,pantaloni, tunici 9i chivere.

Valul de fericire gi plicere care cotropi Lombardia,odati cu venirea acestor francezi atit de siraci, fu a;a de

mare, incAt numai preogii 9i cAgiva nobili simgiri greuta-

tea acelei contribugii de ;ase milioane, urmati curind de

hEFsn

ryLfrare. La l5 mai 1796,un.Er ceea ce respectase pinin de dispreg ;i uneori ihiarmenr austriac insemnase siimeidui viaEa era

".rr.., t'r.,

rcacuri de simgiri serbede,fericir, trebuia si-gi iubegtii si si urmaresti sivirsireamilanezii zicuseri. cufun-inuia cruntul despotism al-lca: le dirimarl statuile sildaEi in lumini. D" uretc Enciclopedial ;i Voltaireranra, cilugirii predicaui a inr-aga carte, sau oriceul de prisos; gi ci plitind,gi spovedindu-qi deschis

, fari doar si poate, un loce cu rorul din sirite acesrgi razvratir, Austria ii vAn-rnribui cu recruti pentru

a alcicuiti din douizeci sirare in rosu, care aplraup regimenre de grenadieriilor era nemlsurarl, inarl de rare; de altminteri,c de a spune absolut totulca unei ispigiri cumplite

u.s .:a?licdtiu al ;tii.nyelor, artelor1-80

Mdnd,stirea din Parma r7

chiar in aceast5 viagi, bunii poporeni din Milano maierau supugi 9i cAtorva mici opreligti monarhice, de ajuns

de jignitoare. Aga, bunioari, arhiducele, care igi avea re-

;edinga la Milano ;i guverna in numele vlrului siu, im-piratul, avusese binoasa idee de a face negog cu cereale.

C" r.r.rr.., era strict interzis giranilor si-;i vdndi grAnele

inainte ca Altega Sa si-gi fi umplut hambarele.

in mai l796,larei zile dupi intrarea francezilor, un

tXnir pictor miniaturist, Pufin cam intr-o ureche, pe

.rtr-. Gror, care venise acolo cu armata gi care de atunci

a ajuns celebru, auzind vorbindu-se Ia marea cafenea

Serui (pevremea aceea la modi), despre isPrlvile arhi-

ducelui, care, pe deasupra, mai era gi mltihilos, lui lista

de inghegate,iipetiti pe o foaie de hirtie Proas-ti,.gal-benlli deseni pe dosul ei mutra pAntecosului arhiduce.

Un soldat franierii da o lovituri de baioneti in burti 9i,

in loc de sXnge, se revirsa din el o cantitate necrezut de

mare de griu. Asemenea glumi sau caricaturl, cum vreqi

si-i zicegi, nu se mai vizuse inci in gara asta de despotism

viclean. Desenul, lisat de Gros pe masa cafenelei Serui,

piru o minune pogoriti din cer; in timpul nopgii fugrrurt, iar a doua zi fu vlndut in douizeci de mii de

exemplare.in aceeagi zi, fii afigat| hotirArea unei contribugii de

rizboide gase milioane, dictati de nevoile armatei fran-

cezs, care,dupi ce cigtigase gase bitilii si cucerise doui-zeci deprovincii, nu ducea lipsi decAt de incilElminte,pantaloni, tunici Ei chivere.-

Valul de fericire qi pllcere care cotropi Lombardia,

odati cu venirea acestor francezi atit de slraci, fu aqa de

mare, incit numai preoqii gi clqiva nobili simqirl greuta-

tea acelei contribulii de qase milioane, urmati curind de

r8 Stendhal Md,ndstirea d,in Parma

multe altele. Soldatii francezi rAdeau 9i cAnrau toati"ziaa;aveau

-cu togii sub douizeci gi cinci de ani, iar generalul

lor gef, care rrecea drept cel mai bitrAn om din ostire,n-avea decAt douizeci 9i gapte. Veselia, tinererea, nepisa-rea lor dldeau un rlspuns hazliu predicilor turbate aleciluglrilor, care de gaie luni incoaie yesteau, din inaltulsfbntului amvon, c5,{rancezii erau ni;te clpc[uni, siliti,sub amenintarea pedepsei cu moart.", ,i pArjoleascitotul gi si reteze capul la toati lumea. De aceea gi mergeafiecare regiment cu ghilotina in frunte.

.Pe la sate, in pragul cite unei ciscioare, puteai vedeasoldaqi francezi leginind pruncul gazdei gi, aproape infiece seari, cAre un tobosar iiziceadin vioari, lnnripandun bal. Cadrilurile erau muh prea sayante si complicarepenffu ca soldagii - care, de altfel, nici ei nu le stiau - sile poati invlga pe femeile din partea locului, asa incA.t eleerau cele care le ardtau tinerilor franceziMonferina, S,il-hireala gi alte jocuri italienesti.

Ofigerii francezifuseserL incartiruiti, pe cAt se putuse,prin casele oamenilor cu stare; le venise gi lor vremea sI seintremeze. Un locotenent cu numele de Robert cipiti, depildl, foaie de incartiruire in palatul marchizei del Dongo.Singura avere a acestui tAnir ofiger, de ajuns de descurcirit,era un galben de sase franci, pe care il primise Ia Piacenza.Dupi trecerea podului de la Lodi, pusese mina pe nigteminunatipantaloni de nanchin noi-nougi, dezbrlcAnd unofiter austriac ucis de o ghiulea; gi nicicXnd imbriciminteanu picase mai la vreme. in schimb, epolegii sii ofigeregtierau de lAnI, iar postavul tunicii cusut de ciptugeala mA-ne cilor, pentru ca peticele si se poati tine intri ele ; dar maiera un lucru, si mai trist: pingelele incilgimintei ii eraucroite dintr-o chiviri care fusese, si ea, glsitlpe cAmpul de

lupti, ceva mai sus de podul de la Lodi. Aceste pinDoamne-ajuti erau legate pe deasupra cu sfori arltitoare la ochi, incAt atunci cind majordopsl rzq

ftgigi in odaia locotenentului Roberq pentru a-l ir

cineze cu doamna marchizi, ofigerul se vizu prx

groaznicdincurcituri. in.ele doul ore ce-l despirr

cina fatall, el incerci, ajutat de ordonangi, si-gi cir

barem cXt de cAt vestonul si sI cineascl in negruneali, blestematele sfori ale incilgirilor. Sosi, in dclipa cea groazr,icl.

,,Niciodati in viaga mea nu m-am simgit mai s

rit", ayea sl-mi povesteasci mai tArziu locotenoo

bert; ,,doamnele se agteptau si le inspiiminctremuram mai riu decAt ele. imi priveam bodrcgtiam cum si calc mai graqios. Marchiza del D

adiugi el, ,,era pe atunci in toati strilucirea frur"l"; ,i .onor.ot-o, avea ochi nesPus de frumoblandeqe ingereasci, iar pirul, de un blond intupunea parci gi mai mult in valoare ovalul incioiegei. Aveam, la mine in cameri, o Irodiada de ltda Vinci, care pirea leit portretul ei. Numai Dua vrut si-mi pierd pini-ntr-atAta cumpitul irnirpimAntenei iale frumusefr, incXt si uit de halul

eram imbricat. In timpul celor doi ani, perxmunqii Genovei, nu vizusem decAt lucruri urirloase ; am cvtezat si-i spun cAt de ripit mi sinvederea ei.

Mai aveam, totugi, destul de multl minte cas

pierd in prea multe mlguleli' Pe cAnd lisa- osi-mi zboare, mi-era dat sI vld, intr-o sufiagcri

numai marmur[, doisprezece lachei 9i feciori &tbricagi cu ceea ce pe atunci mi se pirea culmea I

' rlrl'llilUMl*fltll*lm$ttflr*r..{,*t{urntril,,.

|iGii&ent iar generaruil-A ltuin om di-r, osrire,

m. rrtsdia tinererea, nepisa-hazliu predicilor rurbare ale

jrs.rten 54g[ 2i113.

i iacoace vesteau, din inalmlcrau nigte cipcluni, siligi,

cu moartea, sI pArjoleasciilumea. De aceea si mergea

pruncul gazdei gi, aproape inr ii zicea din vioarl, infiripand

It prea savante si complicatealtfel, nici ei nu le stiau - si

in frunte.unei ciscioare, puteai vedea

parcea locului, aga incAt elekancezi Mo nferina, S i l -

incardruigi, pe cit se puruse,e; Ie venise si Ior vremia sL ser numele de Robert cipiti, depalanrl marchizei del bongo.o6Eer, de ajuns de descurcirlg,pe care i[ primise la piacenza.

h Lodi, pusese mAna pe nistedrin noi-nougi, dezbricAnd un

; ;i nicicand lmbriciminteaschimb, epolegii sii ofigeregti

i cusut de clptugeala mX-poati Eine intre ele; dar mai

incilgimintei ii erau

9i ea, gisitlpe cAmpul de

Mdndstirea d,in Parma

lupti, ceva mai sus de podul de la Lodi. Aceste pingele- de

Doamne-ajuti erau legate pe deasupra cu sfori atAt de bi-titoare la ochi, incAt acunci cand majordomul casei se in-

fbgigi in odaia locotenenlului Robert, Pentru a-l invita sicineze cu doamna marchizi, ofiEerul se vlzu pus intr-ogroaznici incurcituri. in cele doui ore ce-l despirgeau de

iina fatah, el incerci, ajutat de ordonangi, si-9i cirpeasci

barem cAt de cAt vestonul ;i si cineasci in negru, cu cer-

neali, blestematele sfori ale lncllgirilor. Sosi, in sfArgit, 9i

'Tm:?g::;iii"* mea nu m-am simsit mai stinghe-

rit", ayeasl-mi povesteasci mai tArziu locotenentul Ro-

bert; ,,doamnele se agteptau si le inspiimint, iar eu

ffemuram mai rIu decAt ele. imi priveam botinele 9i nu

gtiam cum si calc mai gralios. Marchiza del Dongo",

adlugl el, ,,era pe atunci in toati strilucirea frumusegii

sale ;-ai .oror.ot-o, avea ochi nesPus de frumogi, de o

bldndege ingereasci, iar plrul, de un blond intunecat, iipunea parcl gi mai mult in valoare ovalul lncintitor ai^fegei.

Aveam, la mine ln cameri, o lrodiadd de Leonardo

da Vinci, care plrea leit portretul ei. Numai Dumnezeu

a vrut si-mi pierd pani-ntr-atdta cumpitul inaintea ne-

pimintenei sale frumusegi, incit sI uit de halul in care

eram imbri."t. it timpul celor doi ani, petrecuqi inmungii Genovei, nu vizusem decAt lucruri urdte 9i tici-loase; am ctrtezat si-i spun cit de ripit mi simgeam Ia

vederea ei.

Mai aveam, totu;i, destul de multl minte ca si nu mipierd in prea multe miguleli. Pe cAnd lls_am cuvintele

ii--i ,bo"te, mi-era dat si vid, lntr-o sufragerie, toatinumai marmuri, doisprezece lachei 9i feciori de casl, im-

brica;i cu ceea ce pe atunci mi se pirea culmea miregiei.

Stendhal

Inchipuigi-vi ci afurisigii aceia nu numai cI aveau incil-giminte bunl, dar mai purtau la ea si catarame de argint.Cu coada ochiului, Iuam aminte la toate acele priviritAmpe, agintire asupra straielor, ba poate chiar 9i asuprabietelor mele botine, ceea ce mi usrura la iniml. Ag fiputut si mi rlstesc o singuri datl gi si-i bag pe togi insperiegi; dar pas de-i pune la locul lor, fhri si le inspli-mingi gi pe cucoane! Mai ales ci,marchiza- dacl e si mIgAndesc la ceea ce mi-a mirturisit ea inslgi de o suti deori dupi aceea - ca si mai prindi pugini inimi, trimiseses-o aducl de la minisrire, unde se afa atunci la invigi-turl, pe Gina del Dongo, sora sotului ei, incAntitoareacontesi Pietranera de mai tdrziu;cAt timp i-au mers toatedin plin, nimeni n-a inrrecut-o in veselie 9i drlgiligenie,tot asa cum nimeni n-a intrecut-o in curaj si seninitatesufeteasci, atunci cAnd a incercat-o potrivnicia soartei.

Gina, care putea avea pe atunci treisprezece ani, dararita de optsprezece, fire vioaie gi deschisl, cum o stiti,intr-atita se temea si nu izbucneascL in rAs, vizAndu-miin ce hal arit, incAt nu indrlznea si mlnAnce ; marchiza,dimpotrivl, mi coplesea cu o politete silitl; cirea eafoarte bine in privirile mele cAt eram de sAcAit. Pe scurt,ficeam o impresie proasti 9i le dldeam prilej si mi dis-preguiascl, Iucru care pare-se ci nu i se poate intimplaunui francez. in sfArgit, imi veni o idee izbivitoare: miapucai sI le povesresc distinselor mele interlocutoaredespre mizeria gi despre toate cAte avusesem de pltimit,timp de doi ani, in mungii Genovei, unde ne sileau sL rI-m6.nem niste generali bltrAni gi dobitoci. Acolo, le-amspus, ni se dideau monede-hArtii care n-aveau acoperire

Mdndsti,rea din Parma

in gari gi cAte trei unciil pAine pe zi. Nu incepusemrlnici de doui minute, ci bunei marchize ii diduseillmile, iar Gina devenise dintr-odati serioasi. .;

- Cum, domnule locotenent, mi intrebi ea, trcilde piine?

- Da, domnigoari; darpani gi de astea eram lildtrei ori pe slptimini; iar pentru ci giranii pe ladposeam se zbiteau intr-o siricie gi mai lucie decatddad." 9i lor din puginul nostru. :

Sculindu-ne de la masi, am oferit marchizei Liconducind-o pinl la uga salonului; apoi, intorcind;repede, l-am risplitit pe servitorul care m5. servisccunici monedi de gase franci, pe care o ayeam, $i pclcireia imi fburisem at6.tea castele in Spania.

Dupi opt zile", urmi Robert, ,,cAnd se vizu cifrizii nu ghilotinau pe nimeni, marchizul del Dongoltoarse de la castelul slu din Grianta, de pe malulhiComo, unde se refugiase vitejegte la apropiere" a#plrlsindu-gi in voiasoartei rizboiului tlnlra soliiatAt de frumoasi, precum gi sora. Ura pe ."r. r-{o nutrea fagi de noi era tot atAt de mare pe cit dc n{era si teama, adicl nemlrginiti. Mutra lui puhavifide cucernicie era de -a dreptul hazlie de cAte ori imi icuvinte curtenitoare. A doua zi dapL intoarcencryMilano, am primit trei coEi de postav gi doui slifranci, in contul contribugiei de gase milioane: Iinnoit din cap pAni-n picioare 9i am devenit cdcelor doui doamne, c5.ci incepuseri balurilel I

1' U*i.*".tr*r"io." de misurl, egali cu aproximativ 35 de gd

Stcadkal

rpi: as prrmei ci aveau incll_h ce gi catarame de argint.

eminte la toate acele priviriidor, ba poate chiar gi asupracc mi usrura la inimi. As fiui.lati gi si-i bag pe rogi inla locul lor, fhrl si le inspii-

i des ci marchiza - dacl e si mImimrrisit ea inslgi de o sutl dei prindi puEinS. inimL, trimisese

unde se afa atunci la invigi-sora sogului ei, incAntltoarea

iti.rziu; cit timp i-au mers toatein veselie 9i drigiligenie,

intrecut-o in curaj gi seninltatea incercat-o potrivnicia soartei.pe arunci treisprezece ani, darvioaie gi deschisi, cum o $dti,

bbucneasci in rAs, vi.zAndu-mlsimlnince; marchiza,

cu o politege silitl; citea eacAt eram de sAcAit. Pe scurc,

gi le dideam prilej si mi dis-ci nu i se poare intAmpla

imi veni o idee izblvitoare : mIdistinselor mele intedocuroaretoate cite avusesem de pitimit,

Genovei, unde ne sileau si rI-i gi dobitoci. Acolo, le-am

-herdi care n-ayeau acoperire

Mdndsti,rea din Parrna

in tari si cite trei unciil piine pe zi. Nu incepusem a vorbinici de douiminute, clbunei marchize li diduserilacri-mile, iar Gina devenise dintr-odati serioasl.

- Cum, domnule locotenent, mi intrebi ea, trei unciide piine ?

- Da, domnigoari; dar pAni gi de astea eram lipsigi de

trei ori pe slptimini; iar pentru ci giranii pe la care po-poseam se zblteau intr-o si.ricie 9i mai lucie decAt noi, ledideam gi lor din puginul nostru.

SculAndu-ne de la masi, am oferit marchizei bragulconducAnd-o pAnI la uga salonului; apoi, intorcindu-mirepede, l-am risphtitpe servitorul care miservise cu acea

unici monedi de gase franci, pe care o ayeam, gi pe seama

cireia imi fiurisem atitea castele in Spania.

DupI opt zile", urml Robert, ,,cAnd se vizu ci. france-zii nu ghilotinaupe nimeni, marchizul del Dongo se in-toarse de la castelul s5u din Grianta, de pe malul laculuiComo, unde se refugiase vitejegte la apropierea armatei,

pirisindu-gi in voia soartei rizboiului tAnIra sotie cea

atAt de frumoasS, precum gi sora. Ura pe care marchizulo nutrea fagi de noi era tot atAt de mare pe cAt de mare iiera si reama, adicl nemirginitl. Mutra lui puhavi 9i plinlde cucernicie era de-a dreptul hazlie de cAte ori imi adresa

cuvinte curtenitoare. A doua zi dupl tntoarcerea sa laMilano, am primit trei coti de postav gi doui sute de

franci, in contul contribugiei de gase milioane: m-aminnoit din cap pini-n picioare si am devenit cavalerulcelor doui doamne, clci incepuseri balurilej'

1 (Jncie: veche unitate de mlsuri, egah cu aproximativ 35 de grame

2t

22 Stendhal

Povestea locotenentului Robert a fost aceea a tuturorfrancezilor: in loc si fie luati peste picior, mizeria bravi-lor soldagi stArnise mila populagiei, care ii indrlgi.

Perioada aceasta, de fericire neagtePtati gi begie, nuginu decAt doi anigori; nebunia fusese atat de fbri de mar-

gini 9i de generali, incAt mi-ar fi cu neputingi si o explicaltfel decAt prin urmitoarea cugetare istorici gi adAncI:

poporul acesta se plicdsea de o sutl de ani.

Pe vremuri, la curtea ducilor de Visconti 9i Sforza, fai-mogi cdndva la Milano, domnise acea voluptate fireasc[glrilor meridionale. Dar, din anul1624, cAnd milaneziiincipuri pe mAinile spaniolilor, stlpanitori posaci, binu-itori gi trufasi, care se temeau mereu de revolti, veselia

pierise fbri urmi. insugindu-gi niravurile spaniolilor, Po-porul se gindea mai degrabi si se rizbune, la cea maimici jignire, printr-o lovituri de pumnal, decAt si se

bucure de pllcerea clipei de fagi.Bucuria nebunl, veselia, voluptatea, uitarea tuturor

amlriciunilor, ba chiar a grijilor de fiecare zi, furiim-pinse atAt de departe, incAt, incepAnd de la 15 mai1796,cind francezii intrarl in Milano, pAni in aprilie 1799,cindfurd.izgonigi, in urma luptei de la Cassano, au Pututfi citate nume de bltrAni negustori milionari, de bltriniclmitari, de notari bltrAni care, in rlstimpul acela, uitarlsi fie posomorAgi gi si clgtige bani.

Se puteau numlra cel mult cAteva familii, aparginAnd

inaltei nobilimi, care se retriseseri in castelele lor de la

gari, capentru a-gi dovedi nemulEumirea{agd'de veselia

generali gi fagi de inflorirea tuturor inimilor. Nu-i maipugin adevirat ci aceste familii nobile gi bogate fuseserldistinse intr-un chip suplritor, cu prilejul repartizlriicontribuqiilor de rlzboi, cerute de armata francezS..

Md,nristirea din Part

Marchizul del Dongo, nemulr,umitdarera veselie, fu printre cei dintii cea

indu-se la miregu-i castel din Grianta,runde doamnele il duserl o dati gipelooCastelul, poate unic in lume prin agezrpodig inalt de o suti cincizeci de picirparte lacul acela de o frumusege negri'lo cetiguie. Ducii del Dongo o cont!al XV-lea, aga cum o dovedea la fiecarcclrcati cu blazoanele familiei; se maivamigcitoare de altldatl gi adAncile gan4racum secate de apl; cu zidurile lui hpicioare gi groase de gase, castelul sc{orice atac si de aceea ii 9i era atit &Cmarchiz. Pizit de douizeci si cinci s{tori, pe care gi-i socotea credinciogl 14nu le vorbea niciodati altfel decit crrqchizul se simgea aici mai pugin chinulla Milano. il

Gmerile sale nu erau cu legulnginfiqstrAnsl legituri cu un spion, pus de 1elvegiani, la trei leghe de Grianta, caevadarea prizonierilor luagi pe ci.mpd3care, la un moment dat, generalii fraa{ia in serios.

Marchizul igi lisase tAnira sogie lelacolo de treburile familiei, silitisifarilimpuse casei del Dongo, cum se spuncr!nia de a obgine micsorarea acelor codvadl pe unii dintre nobilii care primilblice, precum gi alte persoan., f16tificu multi trecere. $i iati ci avu loc L

Sftndhal

srrului Robert a fost aceea a tuturori 6e Iuati peste picior, mizeria bravi-rnil2 p6pulxtiei, care ii indrigi.u de f-ericire neagteptati si beqie, nuri; nebunia fusese atet de fbri de mar-incit mi-ar fi cu neputingi si o explicmiroarea cugerare istoricl si adinci:Iicdsea de o sutl de ani.rtca ducilor de Visconti 9i Sforza, fai-hno. domnise acea voluptate fireascl:- Dar, din anul1624, cXnd milaneziic ryaniolilor, stipAnitori posaci, blnu-: se remeau mereu de revolti, veseliamrsindu-si nlravurile spaniolilor, po-ni degrabi sI se rlzbune, la cea mair-o lo,r'itur5. de pumnal, decAr si se

dipei de fagi.s vesclia, voluptatea, uitarea tururordriar a grijilor de fiecare zi, firZ. im-rc, incit, incepAnd de la 15 mai1796,zri in }Iilano, pini in aprilie 1799,ln urma lupte i de la Cassano, au pututffini negustori milionari, de bitrAnitinani care, in ristimpul acela, uitarli si ca;rige bani.ra cel mult cAteva familii, aparginAndtre se retrlseseri in castelele lor de ladovedi nemultumir ea fagl, de veseliainflorirea tuturor inimilor. Nu-i maiasre iamilii nobile gi bogate fuseseririp supirltor, cu prilejul repartiziriiizboi, cerute de armata francezd,.

Mdndstirea din Parma

Marchizul del Dongo, nemulgumit de a vedea in juru-iatata veselie, fu printre cei dintii care plecari, inapo-indu-se la mlregu-i castel din Grianta, mai sus de Como,unde doamnele il duserl o dati gi pe locotenentul Robert.Castelul, poate unic in lume prin agezarea sa, situat pe unpodig inalt de o sutl cincizeci de picioare, ce domina inparte lacul acela de o frumusege negrlit5, fusese altidatio cetiguie. Ducii del Dongo o construiseri in veaculal XV-lea, aga cum o dovedea la fiecare pas marmura in-clrcatl cu blazoanelefamiliei; se mai vedeau incipungilemigcitoare de altidatl gi adAncile ganquri inconjuritoare,acum secate de ap5; cu zidurile lui inalte de optzeci de

picioare gi groase de gase, castelul se afa la adlpost deorice atac gi de aceea li 9i era atXt de drag binuitoruluimarchiz. Pizit de douizeci gi cinci sau treizeci de servi-rori, pe care gi-i socotea credinciogi, pare-se doar fiindcInu le vorbea niciodati altfel decAt cu ocarape buze, mar-chizul se simgea aici mai pugin chinuit de spaiml decitlaMilano.

Temerile sale nu erau cu totul neintemeiate, cici era instrAnsi legituri cu un spion, pus de austrieci la granigaelvegianl, la trei leghe de Grianta, ca si ajute de acoloevadarea prizonierilor luagi pe cAmpul de lupti, lucru pecare, la un moment dat, generalii francezi ar fi putut si-lia in serios.

Marchizul igi lisase t1nlra sotie la Milano: ea ingrijeaacolo de treburile familiei, siliti si faci fagi contribugiilorimpuse casei del Dongo, cum se spunea pe atunci. Strida-nia de a obEine mic;orarea acelor contribugii o obliga si-ivadl pe unii dintre nobllil care primiseri insircinlri pu-blice, precum gi alte persoane, feri titluri de noblege, darcu multl trecere. $i iatl ci avu loc in familie un mare

L3

'rrr[ilir

24 Stendhal Mdndstirea din Parma

in.epu, atunci,o epoci de reacgiune fi &.cchiie idei, pe care milanezii o numesc i lntreisprezece luni) ; cici,intr-adevir norocullintoarcere la prostie si nu qini decir trcitpini la bitilia de la Marengo. Tot ce era bmoroclnos reapiru in fruntea treburilor 1in primire ocArmuirea societigii. Curi.rr{ <

dinciogi bunelor doctrine publicari ingtiinprecum cI Napoleon fusese spinzurar decidin Egipt, ceea ce i se 9i cuvenea din ari.t'"

Printre cei care se retriseseri imbufnagigsi care acum se reintorceau insetati de ra&zul del Dongo se deosebea prin turbarea sa:

il ridicari, bineinqeles, in fruntea partiduluiria, altminteri de treabi cAti vreme n-a\-eilrcare pururea tremurau, izbutirl si-l imbrohneralul austriac. BIeg cum era, acesta se lisiprimea este dovada unei politici inalte ;i diarestagi o sut5. cincizeci de patrioti; erau, <r

maivalorogi oameni ai Italiei de pe arunci-CurAnd, acegtia furi deportag ila gurih t

gi aruncagi in niste hrube, unde umezeaLlipsa de pAine, le venir5. iute de hac acestor

Marchizul del Dongo cipiti o funqEcpe lingi nenumiratele sale insugiri alese, acenie respingitoare, se hudi in public ci Iun sfang surorii sale, contesa Pietranera, cmnebuneste de sogul ei, nu voia sl-l parisearfoame impreuni cu el, in Franga. Buna mrperati; ea reugi, in cele din urmi, sI punidmici diamante, din besacteaua ei, pe care rfiecare seari ca s-o incuie intr-o ladi dc I

eveniment. Marchizul pusese la cale cisitoria tinerei salesurori, Gina, cu un personaj foarte bogat, de vigl foartenobili; dar personajul acesra re podral din care priciniGina il inrimpina cu hohote de rAs gi, curXnd, .a fb.unebunia de a se cisltori cu contele pieiranera. Ce-i drept,contele era un gentilom cumsecade, cit se poate de arltis,dar ruinat din tati-n fiu gi - culmea deciderii - partizaninfocat al noilor idei. Pe deasupra mai era ;i suLlocote-nent in legiunea italianll, ceea ce-l citrlnea si mai multpe marchiz.

DynI acegti doi ani de nebunie gi fericire, Directora-tul2 din Paris, dAndu-si aere de suveran bine insciunat,incepu sI manifeste o uri de moarre pentru tot ce nu eramediocru. Generalii nevrednici, pe lare-i dlrui armateidin Italia, pierduri un gir de lupti chiar pe cAmpiile Ve-ronei, martore, cu numai doi ani in urmi, ale minunilorde laArcole gi Lonato3. Austriecii se apropiau de Milano;Iocorenentul Robert, acum comani"rri d. batalion sicare fusese rinit in bltelia de la Cassano, poposi p.rrrlultima oarl la prietena sa, march iza delDi"g". Iiespir-girea fu plini de jale; Robert plecl odati.o Jorrt.l. pi.-

lranera, care ii urmape francezi in retragerealor, pe Novi.TAnira contesi, ci.reia fratele refuzai si-i dea parreade avere la care avea dreptul, insotea armata, cocogatlintr-o ciruq5.

t in timpul lui Napoleon_I, armata francezi numira in rAndurile ei regi-

- mente alcituite din soldagi apartinind popoarelor europene.

2 Organui puterii de srat in FranEa, din octombrie l79i pani in no_iembrie 1799

I Arcole,.Lonato: localitigi din nordul Italiei, cunoscute prin victoriile

93.^c1e Napoleon I, pe. atunci generalul Bonaparte, le-a Jbginut aici in

I 796, impotriva rrupe[or ausrriece