NIELLESmEL

MOSTE.}{IRT.A)

ST,CRT A. .:

Tiaducere din limba englezitCRISTINA STOENESCU / GRAAL SOFT

*_*

Capitolul 1

,Era una dintre zilele acelea de ianuarie newyorkeze, cind iarnapirea c[ nu se mai sfdrqegte. Ninsorile-record incepuseri inci deprin noiembrie. Iar cea de. dimineafi, a doua din siptimdna aceea,se transformase in zloati inso{iti de un vint tiios. Oamenii alune.cau gi se duceau de-a'dura pe gheafi, stringind din dinli cAnd v6n-tul le ardea fala. Era o zi numai bunl de stat in casi, iar Hal Bakerera aqezat la biroul lui din cadrul unei filiale a Bincii Metropolitanesituati pe Park Avenue.

Cu doar trei ani in urmi, banca se aflase chiar la granila cucartierele din New York care rimiseseri firi curent electric-dincauza uraganului care devastase oragul. Degi se afla la doar cdtevastrizi mai la nord de zona afectati de intreruperea curentului elec-tric Ei de inundafii, banca nu iqi intrerupsese activitatea qi continu-ase si igi serveasci clienlii qr; intr-un gest de compasiune civici,

HaI era responsabil cu seifurile din banci, o munci pe care al1iio considerau obositoare, dar care lui ii plicuse dintotdeauna; Ii priacontactul cu clienfii mai veehi ai bincii, atunci ctnd acegtia veneausi umble prin lucrurile lor, si igi verifice certificatele de aclionarisau s[ depuni noi testamente in seifurile pe care le inchiriaseri.Stitea de vorbi cu ei cind simfeau nevoia si o faci, fapt ce se intim-p1a adesea, sau ii lisa in pace, dac* aEa preferau. Pe majoritatea cli-enlilor ii Etia din vedere,,qi pe mul$ dupl nume. Era, de altfel,foarte atent la nevoile lor. De asemenea, ii plicea si se intilneasci

8 Danielle Steel

gi cu clienfii tineri, mai ales cu aceia care nu avusesere niciodati ocutie de valori, explicindu-le importan{a acesteia pentru docu-mentele gi obiectele valoroase, mai ales ci apartamentele in care

locuiau nu erau foarte sigure.Hal igi lua slujba in serios, la cei gaizeci de ani pe care ii implinise

mai avea doar cinci ani pdni la pensie, fIr[ nici o ambilie arzdtoare.Era clsitorit, avea doi copii mari, iar faptul cd era qeful si conducddepartamentul de cutii valorice din bancd se potrivea cu per-sonalitatea lui. Era o persoani comunicativi, de douizeci gi opt de

ani era angajatul filialei respective, iar zece ani inainte de asta lucrase

la o alti filiall a bincii. Spera si iEi termine ultimii ani de carieri incadrul acestui departament. Pentru el, cutiile valorice din seifreprezentau o responsabilitate importanti. Clienfii le incredinfaucele mai valoroase bunuri, uneori chiar gi cele mai intunecate secrete,

intr-un loc in care nimeni nu avea acces $i nimeni nu putea s[ leatingi, in afara lor.

Banca era situati in East Thirties, pe Park Avenue, un cartierrezidenfial elegant numit Murray Hill, care fusese dintotdeaunapresirat cu clidiri de birouri. Erau oameni care lucrau in zoni, dargi persoane mai in vArsti, care rdmiseserl in clidirile rezidenfiale.Nici unul dintre clienfii in etate nu se aventuraafar| din casi in acea

zi. Strdzile erau alunecoase din cauza lapovi{ei gi oricine care ayea

de ales decisese si stea in casi, ceea ce insemna o zi buni pentruHal, care voia si ajungi la zi ctJ documentele care se tot adunaseripe biroul lui de la Sirbitori incoace.

in ziua aceea, Hal avea trei probleme de rezolvat. Plata pentrudoui dintre cutiile de valori mai mici nu mai fusese achitati de

treisprezece luni, iar clienfii care le inchiriaserd nu au mai rispunsla ingtiinfirile pe care le trimisese in urml cu o luni, reamintindu-lede pl[1ile intirziate. Neplata seifurilor insemna cd ele fuseserlabandonate, chiar daci uneori mai erau 9i excep{ii. Dupi ce agteptase

o luni peste anul neplitit, flri nici un rispuns la inqtiinlirile oficiale,Hal putea acum si sune un llcltug si le deschidl, chiar dacl, de

multe ori, gisea cutiile goale. Unii oameni nu se mai deranjau sitransmiti bincii c6 nu mai aveau nevoie de ele, nu mai achitau chirialunari qi apoi aruncau cheile. in aceste doul cazuri, daci cutiile erau

-\fo,stg717crrg

goale, Hal putea si le puna pe lista &rreau nevoie de ele. De obicei, Iista raici. $i, degi era frustrant sa asrepteiieschide, aceasta era procedura legdioriati ce clienlii incetau si pliteascii:anca, si renunle la cutia de valori qi roameni nu se deranjau, uitau sau. pry

Cea de-a treia cutie de care trebuiintr-o situalie diferiti. O vazuse de cisi-o amintea in mod special. Era o dope.ruse politicoasd, degi nu statuse ni(izirise de aproape cinci ani, iar chiriede trei ani qi o lund. El trimisese ingiice plilile fuseseri oprite, apoi agrprevedea legea, inainte ca aceasta fprezenla unui notar public. Era unadde valori din banci. in prezenla noterconfilutul, a$a cum ;i trebuia si taci-dosare cu scrisul ingrijit al proprieter:documente qi hdrtii, incluzind caten Igi italiene, eliberate la Roma. Erau dotunul cu un scris de mAni europeartrstrAnse intr-un pachet ingrijit, Iegat cu$i celelalte scrisori, legate cu panglkiunei femei, in limba englezd. Si incibijuterii imbricate in piele, majoritetqle notase flri si le examineze inderyneantrenat putea si igi dea seama ci tscrisese simplu in caiet ca inel cu firmnici un alt detaliu, pentru ci nu avea i

gi nici nu i se cerea in figa postulul (

care s-ar fi dovedit ci proprietara scinimic printre documente.

Degi clienta inchiriase cutia de vakde ani, el nu avea nici o idee ce i s-ar

$i, de asemenea, conform legii, el as,tefl

tl

lljj

li

El avuseserf, niciodati oF acesteia pentru docu-i apartamentele in care

dc ani pe care ii implinisei nici o ambilie arziltoare.rl ci era qeful si conducinci se potrivea cu per-hri' de douizeci gi opt deai inainte de asta lucrase

c uhimii ani de carierl incutiile valorice din seifl- Clienlii le incredinfaudc mai intunecate secrete,

$ nimeni nu putea sI le

f,erk Avenue, un cartierue fusese dintotdeaunaicere lucrau in zon6, darI in clidirile rezidenfiale.Er at-ara din cas[ in acea

rilei li oricine care arrea

Enura o zi bund pentruHe care se tot adunaseri

* rezolvat. Plata pentrur mai tusese achitati deilrcre nu au mai rIspunstu o luni, reamintindu-lebrmna ci ele fuseserlreptii Dupd ce a$teptase

r la ingtiinqirile oficiale,d6chide, chiar dac6, de

li nu se mai deranjau s[r& nu mai achitau chiria{cazuri, daci cutiile erau

Mo;tenirea secretd 9

goale, Hal putea si le puni pe lista de aqteptare pentru oamenii care

aveau nevoie de ele. De obicei, lista era mai lungi pentru cele maimici. $i, de;i era frustrant si agtepte treisprezece luni pentru a ledeschide, aceasta era procedura legali la orice bancl din New York,odati ce clien{ii incetau si pllteasci. Ar fi fost mai ugor si notificebanca, sI renunfe la cutia de valori qi si le inmineze cheile. Dar uniioameni nu se deranjau, uitau sau, pur qi simplu, nu le pisa.

Cea de-a treia cutie de care trebuia sI se ocupe in ziua aceea era

intr-o situa{ie diferiti. O vizuse de cdteva ori de-a lungul anilor gi

gi-o amintea in mod special. Era o doamnl foarte distinsl, care i se

piruse politicoasi, deqi nu stituse niciodati de vorbi cu el. Nu o mai

zirise de aproape cinci ani, iar chiria seifului nu mai fusese pletitede trei ani qi o luni. El trimisese inEtiinfarea standard la un an dup[ce pl[lile fuseseri oprite, apoi agteptase incd o luni, aga cumprevedea legea, inainte ca aceasta si fie deschisi de llcitug, inprezenla unui notar public. Era una dintre cele mai mari cinci cutiide valori din banci. in prezenla notarului, el ii inventariase cu grijlconfinutul, a$a cum qi trebuia si facl. Astfel, descoperise mai multedosare cu scrisul ingrijit al proprietarei, unul cu fotografii gi altul cudocumente qi hArtii, incluzAnd ctteva pa$apoarte expirate, americanegi italiene, eliberate la Roma. Erau doui teancuri groase cu scrisori,unul cu un scris de mini european, de modl veche, in italiani,strinse intr-un pachet ingrijit, legat cu o panglici albastrl decolorati.

$i celelalte scrisori, legate cu panglicl roz, fuseserl scrise de minaunei femei, in limba englezb. $i inci douizeci qi doui de cutii de

bijuterii imbricate in piele, majoritatea cu o singuri piesi, pe care el

le notase fbrl si le examineze indeaproape. Dar chiar gi ochiul siuneantrenat putea si igi dea seama ci bijuteriile erau valoroase. El Iescrisese simplu in caiet ca inel cu diamant, brilari, colier, brogi, fbrinici un alt detaliu, pentru ci nu avea competenfele pentru a$a ceva

gi nici nu i se cerea in fiqa postului. Ciutase gi un testament, princare s-ar fi dovedit ci proprietara seifului decedase, dar nu gisisenimic printre documente.

Degi clienta inchiriase cutia de valori in urmi cu douizeci qi doide ani, el nu avea nici o idee ce i s-ar fi putut intimpla intre timp.

$i, de asemenea, conform legii, el agteptase exact doi ani dupi ce cutia

10 Danielle Steel

fusese deschisd, dar nu aflase vreo veste de la client[. Sarcina lui eraacum sd notifice tribunalul din New York despre existenfa cutieiabandonate, de lipsa vreunui testament gi si ii inmdneze con{inutul.

Cei de la tribunal erau obligafi si stabileasci dacl chiriagul cutieidecedase, iar in absenfa unui testament sau a vreunui document inacest sens, ei trebuiau si dea un anunf laziar, invitdnd rudele saumogtenitorii acelei persoane si intre in posesia bunurilor. Dac[ intermen de o luni nu apirea nimeni atunci statul New york trebuias[ scoatl continutul cutiei la vdnzare. insemnirile gi documenteletrebuiau si fie pistrate insi timp de gapte ani, in cazulin care ar fiapirut vreo rudi. Erau legi foarte stricte care protejau interesulproprietarilor, in cazurile unde nu exista nici un testament. Halurmase intotdeauna procedurile cu strictele.

Azi incepea cea de-a doua etapl a demersurilor, prin notificareatribunalului referitor la cutia abandonatl. De vreme ce femeia careo inchiriase ar fi trebuit si aibi aproape noudzeci gi doi de ani, erafoarte posibil ca ea si fi decedat, fapt pe care judecltoria trebuia si1l valideze inainte si continue procedura. Numele ei era MargueriteWallace Pearson di San Pignelli. Hal binuia ci bijuteriile pe care leinventariase ar putea fi de o valoare considerabill. Era respon-sabilitatea Curlii si giseasci un evaluator, daci proprietara, in-tr-adevdLr, decedase firi s[ fi lisat vreun testament sau vreunmogtenitor. Curtea trebuia si determine valoarea obiectelor, inainteca ele si fie scoase la licitalie.

Dupi cum prevedea procedura, Hal il chemi pe licitug sd des-chidi cele doui cutii mai mici, apoi il sun[ pe funcfionarul de latribunal sI il intrebe daci ar putea si trimiti o persoani si exa-mineze confinutul cutiei mai mari impreuni cu el. Se aqtepta si maidureze ptni cAnd judecdtoria va trimite pe cineva. Nu aveau destuiangajafi gi erau vegnic ocupali cu proprietifile qi afacerile persoanelorcare mureau fbri si aibi vreun testament.

Se fhcuse ora unsprezece cAnd Hal sund la tribunal, la telefon iirispunse |ane Willoughby. Era o studenti la Drept, aflati intr-unstagiu de practici de un trimestru la Curtea judecitoreasci pentru aobline mai multe credite, urmAnd ca in luna iunie sI igi terminecursurile la Facultatea de Drept din Columbia, pentru ca apoi s[ igi

,\fo-rreairu

:a examenul de barou, in acee.li m:nbunal, dar acela fusese singurulia ar fi rrut si lucreze in domeniiNntru care se pregitea, pentru &rvariantd pe care gi-ar fi dorit-o ere r

nteresant, dar nici in acest departe>e ot-eriseri doar posturi de func!Tribunal. Considerase ambele opurma sd aibd de-a face numai cu

f'ersoane decedate gi hArlogiraie Iuman. Alesese tribunalul, simfindisprefuind-o pe femeia penrru qrn

o t'emeie plictisiti, qtearsa, careiaaducea nici o satisfacfie, dar cum.a\-usese curajul s[ rigte gi sa igi deanegative gi atitudinea ei posaci ii iurmare abia agtepta si se termine cluni de cursuri gi o tezd de prerlzttuncfionar era ultimul pas cetrescrisoare de recomandare din paincepuse si iEi trimiti CV-ul la firu

|ane rispunse la telefonul de pcexplicl situafia cu o voce plicuti, r

despre cutia de valori a doamnei rlucru pe care trebuia si il faci erzdecedase. Dup[ aceea, puteau sa coal Curfii judecitoreqti trebuia si I

pentru a efectua inventarul obiectcle solicite pentru achizilie pubtici Idat la ziar pentru a-i gisi pe eyelinregistrase recent un caz fari m<

printr-o vdnzare la Christiet, in unfrumoasi, fane nu lucrase la acesN

parci fusese victoria ei personaliapiruseri moqtenitori. |ane pret-ena i

bucura cind venea cineva s[ iEi ce

? Stt:t.

rcste i.e la client[. Sarcina lui erakr' l-ork despre existenfa cutieirEnt s: sa ii inmineze confinutul.i;ta:' easca daca chiriaqul cutieirrEnl iau a rreunui document inaonl -r ziar. invitAnd rudele sautre in t.-rsesia bunurilor. Dac[ inri aru::;l statul New York trebuiare- ,nsemnarile gi documentelele sali. ani. in cazul in care ar fie str:i:e care protejau interesulru ex:sta nici un testament. Halr $n;rete.i a de::ersurilor, prin notificareadonaia. De vreme ce femeia carermpe nouazeci Ei doi de ani, era

ryt pe care judec[toria trebuia sirdura. \umeie ei era Margueritehl binuia ca bijuteriile pe care leoare considerabili. Era respon-eraluator, daci proprietara, in-Sat Yreun testament sau vreunimine r-aloarea obiectelor, inainte

I Hal il chemd pe licltuq s[ des-roi il suna pe funcfionarul de laca sa trimita o persoani si exa-impreuni cu el. Se agtepta si maiimite pe cineva. Nu aveau destuioprietatile si afacerile persoanelor[rment.[h] suni la tribunal, la telefon iistudenti 1a Drept, aflatd intr-unh Curtea judec[toreascd pentru a

il ca in luna iunie si igi terminen Cr-rlumbia, pentru ca apoi si iqi

MoStenirea secretd 11

ia examenul de barou, in aceeagi vari. Nu iqi dorise si fie stagiarl latribunal, dar acela fusese singurul post disponibil pe care il gisise.Ea ar fi vrut si lacreze in domeniul dreptului familiei, specialitateapentru care se pregitea, pentru drepturile copilului. Cea de-a douavarianti pe care gi-ar fi dorit-o era criminalistica, domeniu ce plreainteresant, dar nici in acest departament nu se eliberase vreun loc. Ise oferiserl doar posturi de funcfionar la Parchetul General qi laTribunal. Considerase ambele opfiuni deprimante, de vreme ce

urma s[ aibi de-a face numai cu probleme care au leg[turi cupersoane decedate gi hArfoglraie fbrl sfirgit, firi nici un contactuman. Alesese tribunalul, sim(indu-se blocati in acest post gi

disprefuind-o pe femeia pentru care lucra. $efa ei, Harriet Fine, era

o femeie plictisiti, gtearsl, cireia, in mod evident, munca nu iiaducea nici o satisfacfie, dar cum avea nevoie de bani, niciodatl nuavusese curajul si rigte 9i sl igi dea demisia. Comentariile constantnegative Ei atitudinea ei posacl ii ingreunau munca lui |ane, drepturmare abia agtepta si se termine cazul la care lucra. Mai avea doulluni de cursuri qi o tezi de predat gi termina facultatea. S1ujba de

iunclionar era ultimul pas citre absolvire gi avea nevoie de oscrisoare de recomandare din partea lui Harriet. De doui luni,incepuse s[ igi trimitl CV-ul la firmele de avocaturi din New York.

)ane rlspunse la telefonul de pe birou la al doilea apel, iar Hal iierplicl situalia cu o voce pl6cuti, oficiall. Ea igi noti informafiile,.lespre cutia de valori a doamnei di San Pignelli, gtiind c[ primuliucru pe care trebuia sl il faci era sI determine dac[ proprietaraiecedase. Dupi aceea, puteau si continue procedura, iar un angajatal Curfii judecltoregti trebuia si se intAlneasci cu Hal la banci,eentru a efectua inventarul obiectelor impreunl, pentru ca apoi sI"e solicite pentru achizifie publici qi s[ aqtepte rezultatele anunlului.:at la ziar pentru a-i gisi pe eventualii moqtenitori. Tribunalul:nregistrase recent tn caz firi mogtenitori care a fost solulionat:rintr-o vdnzare la Christie's, in urma clruia statul a incasat o sumi::umoas[, ]ane nu lucrase la acest caz. Harriet se comportase de

:::ci fusese victoria ei personali, degi nu era meritul ei ci nu::a:useri moqtenitori. |ane prefera latura mai umani a lucrurilor, se

r;.ura cdnd venea cineva si igi ceari moqtenirea. Unele persoane