trei oameni pe drum - libris.ro oameni pe drum - tuna kiremitci.pdf · si vini niciodati in micul...

10
TUNAKIREMITQI Trei oameni pe drum Traducere de ANDREEA POPESCU ffu*tt*s

Upload: others

Post on 10-Jan-2020

5 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

TUNAKIREMITQI

Trei oamenipe drum

Traducere de

ANDREEA POPESCU

ffu*tt*s

I

YAKUP

Daci pAni atunci nu se producea apocalipsa prevestiti de

patru cirfi unanime in imagini grandioase, luna urmitoareYakup avea si intoarci pagina celui de-al douizeci qi cinci-

lea an qi, precum majoritatea zdrobitoare a compatriotilorsii, nu iegise niciodati din jari. Cdnd il auzi pe pilot spu-

ndnd ci acum survolau tsulgaria (omul acesta avea o voce

neclari, nazald gi tulburitoare), fu cuprins de un sentiment

straniu a cirui intensitate ii ardea stomacul. igi sprijini frun-tea de geam gi incerci si zireasci, atdt ci.l. ii permitea aripa

mare a Airbus-ului, pimdntul bulgar, unde oamenii vorbeau

alti limbi gi se rugau la alt Dumnezeu. Nu doar ini\imea ilst6njenea: vilul nopfii, ]esut de lurninile dinspre est, nu-lldsa si vadi decAt paloarea propriei sale reflexii. Prin geamul

pe care intunericul il transformase in oglindi, Yakup iizdm-bea studentului care-l privea atent, acelui student cu oche-

lari, cu nas ascu{it qi cu pirul negru gi buclat, in care cAteva

fire albiserd deja.

Din motive care, sper, se vor infelege mai bine ceva mai

departe, avusese intotdeauna, inci din copilirie, vise despre

striinltate. Se vedea altundeva, in alti !ari, unde oamenii vor-

beau in cuvinte de departe. Pe trotuarele late riminea ca hipno-

tizat $i privea, minundndu-se, clopotnifele qi trecitorii blonzi.

Chiar dacd nu gtiuse niciodati ce fari era aceea' avea ceva ger-

manic in arhitecturi. O catedrali gotici se inilla spre cer 9i sti-

lul Weimar impodobea bulevardele largi. $tiam cum stocase

l1

memoria lui aceste imagini: unchiul lui, care de treizeci de anitriia in Germania, ii trimitea frumoase cir{i poqtale.

Cel mai straniu in visele lui Yakup era faptul ci de fiecaredati puteau si-l amigeasci. indati ce didea peste clopotnifesi casele cu ferestruici, era convins cd de data asta nu vi-seaze, cd a reugit in sfirgit si iasi din fari. Apoi, uluit qisufocat de bucurie, umbla pe strizi striine, se trezea gi seintreba cum de se putuse lisa pentru a nu gtiu cita oar6ingelat de acelagi vis.

Pentru a vorbi despre Yakup, ag putea foarte bine si incepcu camera lui: era una dintre micile inciperi care dideauspre stradi, intr-un apartament incllzit de o sobi, la parterulunei clidiri vechi din Uskiidar. De pe zidurile in generalumede cizuse tencuiala. Dimineafa, lumina soarelui treceamai intii pe aici, ocolind construc{iile din lemn, cu douietaje, care, ca intr-o miniaturi persani, se aliniau pe parteacealalti a strizii,'qi umplea camera cu acel miros venit din-spre bucitirie care, frri motiv, i1i strAnge inima. in cameralui, Yakup avea o mici biblioteci gi atlase cu legituri roase.Pe masa de lucru se afla un glob afundat intre Algeria 9iInsulele Falkland. intotdeauna ii plicuse si se uite la el, si-qiaduci aminte capitalele gi tropicele.

Tatil lui avea gaizeci de ani. Era un om care nu prea zim-bea qi ticea asurzitor. Tot agteptAnd un pacient care nu aveasi vini niciodati in micul siu cabinet care s€ deschidea spregridini, avea pe zi ce trecea o relafie tot mai proasti cumeseria care nu-i aducea nici un cdgtig; triia visAnd la cili-torii pe care nu le putea face.

- A trebuit si negociez cu viafa, spunea el cdnd il apucatristefea. Ea a fbcut totul ca si ajung rnuncitor, ca tata, dar euam vrut intotdeauna si navighez. Si fiu aventurier, marinar,cineva care nu sti locului... Dar, pini la urmi, ne-am infelesasupra medicinei. $i aga n-am oblinut nimic din ce nedoream, nici eu, nici ea. Mi-am dedicat anii acestei profesii

t2

ciudate gi sfinte, acestei meserii care n-are nici o legituri cu

mine. $i astfel am pierdut amindoi, gi viafa, gi eu.

Parci o for{i misterioasi interzisese familiei si iasi din

|ari. Nu reu$eau niciodati si adune timpul, banii gi energianecesare. Totugi, o dat6, mama lui Yakup fusese cit pe ce sipdrdseasci Turcia, ea, cireia ii plicea sd meargi in uneleweekenduri la cinema cu prietenele de la gcoala de asistentemedicale (cu cAliva ani in urmi, devenise asistenti-gefh, dar,

cum calitilile ei fuseseri considerate insuficiente, trebuise sicedeze locul unei colege mai tinere). Se in(elegea bine cuNecla inci din scoali; impreuni voiseri si vadi fara luiMarcello Mastroianni, ale cirui filme le adorau. Cu econo-miile in buzunar, se repeziseri' la ambasada italiani intr-o ziinibugitoare de august. Oricit de puternici era dorinla lorde avedea Fontana di Trevi, nu fusese de ajuns pentru a evitaleginul Neclei in timpul lungilor gi istovitoarelor proceduripentru oblinerea vizei. $i, cdnd sesizaseri un oarecare dis-pref in atitudinea funcfionarilor ambasadei, care fbceau dinaceasti intdmplare o problemi de securitate, igi diduseriseama ci la urma urmei nu fineau atdt de mult si vadd praacelor oameni eleganfi care se uitau piezig la o infirmieri pe

jumitate leqinati.

- Nu conteazi, spusese mama lui Yakup rupdnd codilelepistiilor de fasole pentru cind pe masa din bucitdrie. $i lanoi sunt multe locuri de vizut. Iar acum banii am de gdndsi-i pdstrez pentru biile de la Krzrlcahamam. De altfel, umd-rul mi doare tot mai tare pe zi ce trece.

in familie se vorbegte inci despre o alte tentativi, cea a luiYusuf, cu patru ani mai mic dec1t Yakup (el folosise globul ca

minge de baschet gi-l deformase). Cu ani in urml, Cathyvenise la Istanbul gi locuise la ei de ziua copilului; pe urmicontinuase si corespondeze cu Yusuf. $i, in cele din urmd, cu

banii de buzunar pugi deoparte, Cathy venise si-l vadi pe

biiatul cu care coresponda de patru ani. Bine, intre timp

13

cipitase cAtiva pistrui gi citeva kilograme; dar asta nu fusese

de ajuns ca si stingi dragostea pe care Yusufo nutrea in taini.Era o pasire fermecati, Cathy; cind ea se intoarse acasi dupio s6ptim6nl in care vizitaseri muzeq moschei gi gcoli cora-nice gi se sirutaseri pe ascuns pe malurile Bosforului, Yusufera de acum sigur ci nu mai vrea si rimani nici un minut inTfircia. Respecti cerinfele ambasadei britanice, nu precupefinici un zimbet cdtre funcfionarii austeri, dar fbri rost, nuputea scipa de destin: tatil ii mirturisi deodati ci se profilauna dintre acele convulsii economice care loveau sporadic faragi ci, prin urmare, nu-i putea acorda banii promigi. Dupiaceea subiectul striinitifii deveni un tabu pentru familie, numai vorbeau despre asta. Uneori se reaprindeau in ei ultimelefliciri ale acestei dorinfe, apoi, precum minaretele moscheiiSelimiye din apropierea granifei cu Grecia, se pierdeau inzarc.

Pentru toate aceste motive, faptul ci in sfArgit Yakup avea

si treaci frontiera (cum e lesne de ghicit, limitele firii se

transformaseri pentru familie in tot atdtea metafore) provociacasi emulafie, o jubila{ie copleqitoare. Tatil lui il bitu peumir qi-i spuse ci va fi primul om din neam care vedeoceanul. Mama lui incepu si dea televizorul mai tare cinderau buletinele meteo gi si urmireasci atent temperaturiledin Europa. Chiar gi fratele lui, cu care nu mai vorbea deciteva siptimani din canzaglobului stricat, ii fbcu o surprizidiruindu-i un dic{ionar francez-ttrc.

Yakup mergea in Franfa. in aparenfi, toate acestea eraurezultatul faptului cI bifase cisufa ,,francez{'ca limbi striiniin formularul cine-clubului universitar. Ambasada Franfeitrimisese un document la facultate, document pe care un lec-tor bine inten{ionat il luase in serios, inainte si dea, risfoindformularele, peste Yakup, care vorbea franfuzegte. TAnirul se

mirase la inceput, apoi se speriase, el, care nu agtepta absolutnimic de la striinitate. Absolvise un liceu de stat unde nicimicar turca nu era predati ca lumea; gi nici nu era prea sigur

I4

pe francezape care o invifase la un curs particular abandonat

la jumitate, pentru ci nu-l mai putuse pleti. Din ce explicase

secretara ambasadei - care avea un nas micuf -, studenfi dindiferite firi urmau si se intilneasci Ia Paris qi, de acolo, siplece spre La Rochelle, pe coasta Atlanticului. A$teptau dinpartea lui Yakup si participe timp de trei siptimini la un fes-

tival de film gi sl-gi consemneze pe hirtie impresiile.Institufia care oferea bursa igi asuma toate cheltuielile, inafara biletului de avion. De altfel, Yakup strinsese ceva banimuncind vara c61iva ani; acegtia puteau si-i foloseasci pentru

cheltuielile personale.

Se duse la biblioteca universitifii gi gisi o harti a Franfei.

Mai intAi cerceti indelung Parisul, apoi oragul acela, La

Rochelle, care pirea un mic punct gters pe panglica litoralu-lui. Ceea cevlzu nu-i spuse mare lucru.

Yakup avea cu Leyla - cu treisprezece ani mai mare dec6tel - o relafie pe care ii era greu s-o defineasci (ca qi mie,acum). O cunogtea de un an gi jumitate gi se ataqase de ea,uneori cu pasiune, alteori cu o disperare inridicinatl in stri-fundurile sufletului siu. Leyla era o femeie frumoasi, cuochii ei incefogafi care-i dideau un aer fragil, nasul delicat qipirul qaten lung. Dar principalul imbold al pasiunii lui yakupera profunda afec{iune pe care i-o oferea aceasti femeie.

impreuni cu fiul ei de gapte ani, Leyla ocupa un aparta-ment plin de mobile qi de cdrfi pe o stradi mirginiti de lim6i.Tocmai gdtea pentru copil cAnd Yakup trecu pe la ea, in aju-nul plecirii. Trebiluia in fafa aragazului si, la cel mai miruntgest, coada legati la spate ii ldgnea in toate pir{ile ca o vulpecare-qi cauti drumul pe intuneric. La bluza albi cu bretelecare-i plicea atit de mult lui Yakup, purta nigte pantaloni devari portocalii. in picioare avea nigte papuci firi toc. Copiluliqi suna tatdl aproape in fiecare zi. llrc6 si se joace cu priete-nul lui de la etajul de deasupra dupi ce mincd fbr6 si scoati ovorbd (Yakup inci nu gisise un mod de comunicare cu el).Leyla igi stinse iigara sub jetul robinetului, igi desfbcu pirulqi se aqezi langn Yakup. inchise ochii, se sprijini de perete; inultimele zitre, lucru curios, cdnd fuma, se simlea riu.

- Am fost odati in Franfa, zise ea suspindnd in timp ce-giintindea picioarele inspre aragaz. Dup6 ce ne-au acceptat

16

cererea de azil, am vizitat Parisul intr-un weekend. in sfirgit,era senzalional si-fi recapefi libertatea de miqcare. Bine, Halilera o catastrofb la volan gi de doui-trei ori am fost cAt pe ce sifacem accident... Francezii sunt pufin infumurali, mi se pare.

Trebuie si fugi dupi ei daci vrei si-!i arate drumul. Dar tot e

bine. Si nurateziTurnul Eiffel. $i apoi Gridinile Luxembourg.

$i am mai fost undeva. Ah... cum ii zice...

Puteau s[ fie frumoase povegtile acestea in care sofulLeylei juca un rol, dar il ftceau pe Yakup si se simti prost.

Degeaba igi repetase el ci nu era deloc necesar, tot se invino-vifea pentru despirfirea cuplului. $i, chiar daci plecarea luiHalil corespunsese mai mult sau mai pufin cu aparilia lui inviafa Leylei, problema nu avea de fapt nici cea mai micilegituri cu Yakup. Dar eu cred ci gindul ci putuse juca unrol in despirfirea unei femei ca Leyla ii migulea, in secret,

orgoliul de tdnir cocog. Daci un lucru il stingherea pe Yakup

in poveqtile acestea, era admirafia pe care o cipita fafi de

Halil ascultdndu-le: qtia ci Halil qi Leyla plecaseri probabilin Germania dupi furtuna din anii optzecil. $i apoi, spre

deosebire de majoritatea turcoaicelor divorfate, Leyla nu-s,i

considera fostul sof un dugman; nu socotise de cuviin{i siarunce fotografiile lui Halil dupi despir{ire gi, cu un respect

care-l surprindea pe Yakup,le aliniase pe toate pe dulapul cu

geam din camera fiului 1or. Yakup era gelos pe studentul dinfotografii, un tinir de vArsta lui care vorbea in fata mu\imiila portavoce, cu tinira Leyla alituri.

Seara, Leyla il duse pe Yakup cu maqina pini la sta{ia de

autobuz citre aeroport. Pentru ci era mai ieftin, luaseri biletla o companie mici, ale cirei avioane nu decolau decAt dupimiezul nopfii. Leyla il siruti Pe nas - asta il enerva - 9i, suri-zdtoarc ca un buchet de trandafiri, ii spuse si se pizeasci de

1. Dupn lovitura de stat militard de pe 12 septembrie 1980 a urmat o

perioadd de represalii, in care numeroase persoane au fost inchise sau

executate (n. tr.).

t7

parizience $i se o sune cand ajunge. yakup urmiri cu privireamica magini gi panagul ei de fum pdni dispiruri in circulafiade seari.

La liceu, cdnd chiulea, se ducea mai degrabi la aeroportdecit la cinema sau la Lunapark. I se pirea fermecitor siurmireasci decolarea avioanelor. il fascina faptul ci o pasirede ofel sfideazi legile gravitifii sub ochii lui; era surescitat lagandul ci, in cAteva ore, aceasti pasire avea s6-gi intindi aripiledeasupra Berlinului, Parisului sau lllan-Batorului. Aeropoitulera legitura intre ceea ce vizuse el insugi qi ceea ce-i aritaseteleviziunea. Atunci ultimul avion devenea o pati in zare gibiiatul, care o urmirea din ochi fumind, infelegea cu tristefeci era vremea si se intoarci acasi.

,,Cum si cred cd locuri pe care nu le-am vizut niciodatiexisti cu adevlrat? se intreba el. Zidul Chinezesc gi igluurileeschimogilor pot si aibi o realitate atita timp cAt nu le-amperceput eu insumi, cu cele cinci simfuri? Se poate spune ciFidel Castro sau Dalai Lama existl cu adevirat daci nu i-amvizut cu ochii mei?"

Cind Yakup puse piciorul in terminalul internafional pecare pini in ziua aceea nu-l vizuse declt de departe, sim{i cdi se invirte capul; cum plecarea in striinitate inci i se pireaun vis absurd, se indoia gi ci va putea ajunge la avion. poateavea si apard o problemi in ultimul moment gi el avea si-gipetreaci noaptea urmitoare acasi, in agternuturile mameisale. Ideea de a se afla a doua zi intr-un cimin studenfesc dinParis i se pirea complet irafionali. Si, pentru a preveni oricedezamigire, elaborase un mod de a o para: povestea peste totci aceasti cilitorie ii fusese impusi de universitate gi ci, defapt, el nu era prea motivat. Totugi nu gtiuse ce si-i rispundipolilistului de la serviciul de pagapoarte cind acesta il intre-base rdzind dacl, in realitate, nu se ducea cumva si vadimeciurile: pe Yakup nu-l interesa fotbalul gi uitase ci, in varaaceea, Campionatul Mondial avea loc in Fran{a.

l8