Scriptura Ei autoritatealui Dumnezev

- cum s[ citim Biblia astlzi

N.T. Wnrcsr

Traducere de

diac. Ioan I. Icljr

Dg,IS ISSibiu.zo16

Cuprins

Prefatd la edilia a II-a

PnolocScriptura in BisericlPrimii r5oo de ani (rg) / Dela Reform[ qi pAnH

4stizi (t4) / Cucernicie qi ucenicie (r5)

Scriptura in cultura ccintemporanl . .

Scripturd 9i cultur{ (r7) / Scriptur[ qi politice (zo) /Scripturd qi filozofie (2il / ScripturH qi teologie(2il / Scriptur[ qi eticd (28)

Un cuvAnt proaspdt de la Dumnezeu .

Nivelul sclzut al dezbaterii curente

Literatura recentl

1. AuronrrarEAcur?

7

13

13

t6

29

32

33

35,*{utoritatea,,autoritatea

Scripturii" - prescurtare pentrului Dumnezeu exercitatd, prin

Scripturd"

Autoritate qi povestire

,*{utoritatea Scripturii" ca limbaj de protest

Autoritatea in ,,lmpdr[!ia" lui Dumnezeu . . . .

Transcenderea,,revelatiei" .-.

Mai mult decAt un manual de cucernicie

35

38

40

47

43"45

Cuprins230

2. Isnanr $I PoPoRUt iurAnAlrctLUIDUMNEZEU ...AfirmAndvictorialui Dumnezeu asupra rdului 49

Inspiralia qi ,,cuvdntul lui IHVH/Domnului" ' ' 51

Israel - poporul care aude Scriptura 53

Scripturain iudaismul celui de-al doilea

Templu

3. scruprune$I IISUS

Iisus realizeaz[ scopul spre care trimiteauScripturile

Iisus insisti pe autoritatea Scripturii .

,,CuvANTUL LUI DuMNEZEU" lN Btsnnrcn'

APOSTOLICA. . . .

Predica apostolicl a ,,CuvAnfului" - povestea

lui Iisus ca implinire a povestirii Scripturii(VechiuluiTestament) . . .

Puterea schimbdtoare de vieli a ,,cuvAntului"

- chemflnd qi modelAnd noua Biserici

,,CuvAntul" cavehicul al autoritilii Duhului

- energrzAnd, modelAnd qi conducAnd Biserica

Canonul Noului Testament - divers gi bogat

sad contradictoriu?

LecturaVechiului Testament de cltre primiicreqtini - poporul Noului Leg[mAnt al luiDumnezeu Ei locul sdu in povestea in curs

de desfiqurare . .

Folosirea Scripturii in Biserica veche

- continuitate qi discontinuitate

Noul Testament in dialog cu toate culturile

49

55

57

57

59

4.

6g

6s

6S

6Z

68

6g

7o

omeneqti 74

Cuprins 231

5.Pp.rnaltoMrEgAsESUTEDEANr 77

Contest[rile timpurii ale ScripturiiintAmpinate printr-un apel la Scriptura inslqi,laTradiliavecheqilaobuniexegezd, . . . . . . . nReafirmarea nara[iunii scripturistice in falacreqtinismeloralternative,,nou"-descoperite . 78O centrare redusi pe caracterul narativgi pe dimensiunea-Israel a Scripturii . . 8rExegeza,,alegoric5." - semn (defi citar)al angajamentului Bisericii de a rlmAnefidellScripturii .....;.. 8z

Cele ,,patru sensuri" medievale - alte incercare(deficitarl) de a sugera conturul complexalScripturii ...Dezvoltarea,,Tradiliei'.... 88SoIa Scriptura qi Reforma . . . 8g

,,Sensul literal" in Reformi 90Reformatoriiqi,,Tradilia" ..... 92Scriptura gi Tradilia in Contrareformi 92Reformatorii gi Povestea lui Dumnezeu . . . . . 94Locul,,ra{iunii'n 95

6. CoNrnsreRnelruulNtstrtuluI . 1o1

incercarea iluminismului de a subminacregtinismul ortodox prin ralionalism - o noulrisucire a,,ratiunii"

Citirea Bibliei inlumea iluminismului . . . . . .. 1o3

Versiunea alternativ[ a iluminismuluidespre punctul culminant al istoriei . . . 1os

Nouaviziunedespre rIu ailuminismului . . . . to7Dezbaterile confuze ale gtiinlei biblice moderne "ro8

2g2 CuPrinr

,,Literal["qi,,neliterald" ... . . . . . . . . . Ll2

Exegeza istoricfl - incl fundamentald, dar nuo garanlie pentru ,,rezultatele asigurate" ale

modernismului. .

Contestarea modernit[lii de cdtre postmodernism

- corectiv necesar qi deconstruclie nihilist[ . . 116

Neputinla postmodernismului 119

Dar,,experienla"? . . L2a

,,Experien!fl"qicontext ..- 124

7. LEcTUnTERONATEALESCRIPTURII .. L27

Lecturieronatede,,dreapta".... L27

l,ecturieronatede,,stAnga" ..-. L29

Polarizarea dezbaterilor Ei nevoia unei exegeze

proaspete: orientate pe imp[r[lie Ei inrid[cinateinistorie ....132

8. Cuu I,nTNGEM iNAPoI PE PISTA $5Dumnezeu, Scriptura qi misiunea Bisericii . . . 135

Locul Tradisiei - viala in dialog cu lecturileanterioare ... $8Locul raliunii - atenlia la context, la sens

Ei la o cunoaqtere mai ampld de toate felurile . L4o

DezvoltAnd o viziune multistratificat[

-modelulcelorcinciacte .,... r42

Strategii pentru onorarea autorit[{ii Scripturii r49O lectur[ a Scripturii total contextuald' Gqg) IO lecturl a Scripturii intemeiatd liturgic (rSz) IO lecturd a Scripturii studiatd in priuat (rSS) /O lectur[ a Scripturii tmprospdtotd de o Stiin{dcuuiincioasd (tSil / O lecturi a Scripturii inud-

{atd, de lid.eri acreditafi ai Bisericfi (rSd)

ili

Cuprins

g. srunru DECAZ- SABATUL

Sabatul in Vechitrl Testament

Sabatul in Noul Testament

Sabatul, timpul gi speranla cregtinlSabatul astdzi?

10. ALT STUDIU DECAZ_ MONOGAMIA . . . . . . .

Anexd. Resurse recente despre Scripturlqi studierea ei .

233

165

770

ri78

186

19L

20t

223

1

Autoritatea cui?

in prolog am vizut mai intdi rolul Scripturii in Bi-serica creqtinl istorici gi apoi felul in careintelegereaactual[ a acelui rol poart[ urmele impactul culturiicontemporane. ln acest prim capitol vom prM ,,auto-ritatea Scripturii" ca parte a unei autoritd.li divinemai largi.

,,\utoritatea S cripturii" - pr e scurtar ep entru,,autoritatea lui Dumne zeu

exer citstd. prin Scrip tur d'

dungem acum la afirmalia centralX a acestei clr[i:aceea c[ expresia ,autoritatea Scripturii" are un sens

cregtin numai daci e o prescurtare pentru,,autoritateaDumnezeului Trei-Unu exercitat[ cumva prin Scrip-turd". OdatI ce gindim consecvent acest lucru, devineclarfl o serie de alte lucruri.

Toat[ autoritatea e de la Dumnezeu, declar[ Pavelcu privire la guverne (Romani 13, 1); Iisus spune ceva

foarte asemdnltorinloanrg, 11. inMateizS, t8, Iisusinviat emite pretenlia qi mai izbitoare cd toat[ auto-ritatea in cer Ei pe pdmAnt i-a fost datfl Lui, declaratiecare are ecouri qi in altl parte - de exemplu, inFilipeni 2, g-tl. O scurti privire asupra multor altor

36 Scriptura qi autoritatea lui Dumnezeu

texte, atAt din Vechiul (de exemplu,Isaia4o, 5S), catgi Noul Testament (de exempht, Apoealipsc 4 Ei 5),va confirma acest tablou. CAnd Ioan declard ci ,,lainceput era Cuvf,ntul" punctul culminant'nu este ,,giCuvAntul a fost scris", ci ,,qi CuvAntul s-a fbcut trup".Epistola cdtre Eurei vorbeqte strilucit despre Dum-nezeu Care a vorbit in trecut prin Scripturi, dar in-sistl c[ in cele din urm[ Dumnezeu avorbit prin FiulS[u (r, r-z). Acestea fiind ele insele afirmalii ,,scriptu-ristice", asta inseamni c5. Scriptura insigi trimite - cuautoritate, dacl are intr-adevlr o autoritate! - dincolode ea insflqi spre faptul c5. autoritatea adevdrat[ EiultimX apar[ine lui Dumnezeu tnsugi, delegati acumlui Iisus Hristos. Iisus e cel care spune adev[ru] pe carel-a auzit de la Dumnezeu, aflflm in Ioan 8, g9-4o.

Expresia familiar[,,autoritatea Scripturii" se dove-deqte mai complicatd decAt ar putea pXrea la primavedere. AceastX complicatie ascunsd poate fi motivulpentru care o parte din dezbaterile actuale rImAn atAtde sterile.

Acel gen de probleme insi e endemic in multediscipline gi ar trebui sd fim destul de maturi ca si lefacem fat[. Sloganele Ei cliqeele sunt adeseori scurti-turi pentru a face declaralii mai complexe. in teologiacregtinfl astfel de expresii functioneaz[ de reguld drept,,povestiri portabile" - cu alte cuvinte, moduri de aimpacheta nara{iuni mai ample despre Dumnezeu,Iisus, Bisericd Ei lume, impflturindu-le in genti potri-vite gi purtAndu-le apoi cu noi. (Un bun exemplu e

expresia ,,ispdgire". Expresia e rarl in Biblia inslqi;unde gisim in schimb expresii cum e,,Mesia amuritpentru p[catele noastre potrivit Scripturilor"; ,,^A,ga aiubit Dumnezeu lumea incAt pe unicul S[u Fiu'L-adat" qi aqa mai departe. Dar dacl e sd discut[m despreispXgire, e mai ugor sI facem asta cu o singurd oipresie,

1. Autoritatea cui? S7

presupunand cd ea,,con{ine" toate acele propozilii,decAt repetAnd una sau mai multe din ele de fiecaredat[.) Cu alte cuvinte, scurt[turile sunt utile in acelaEi

modin care sunt utile gen[ile. Ele ne ajut[ si lu[m cunoi multe lucruri complicate qi sl le purt[m impreundcu noi. Dar nu trebuie si uitim niciodatd cd sensulpentru care facem asta, ca qi sensul purt6rii obiecle-lor individuale intr-o geant5, e ca tot ce€a ce a fostimpachetat sI poati fi apoi despachetat gi folosit innoul loc. Mult prea multe dezbateri despre autoritateaScripturii au luat aspectul unor oameni lovindu-seunii de allii cu gentile incuiate. E timpul sI ne despa-chetlm invXl6turile prescurtate, si le etal[m si in-spectdm. Anii indelungali petrecuti lntr-o valizi sepoate sdle fi mototolit.Voravea numai de iaqtigatdelaaerul proaspit qi poate de la fierul de cilcat incdlzit.

Atunci cAnd scoatem din valiz6, expresia,;autorita-tea Scripturii" recunoaqtem cI ea poate avea un senscreEtin numai daci ne referim la autoritatea Scriptu-riiintr-un sens delegat sau mijlocit de la cea pe careo posedi Durnnezeu insuqi qi cea pe care o posediIisus ca Domnulinviat qi Fiul lui Dumnezeu, Imanuel.lntr-un sens cregtin ea trebuie sI insem.ne ,,autorita-tea lui Dumnezeu exercitatd prin Scripturi". Atunciintrebarea devine: ce anume ar puteainsemna autori-tatea lui Dumnezeu sau a lui Iisus? Ce rol are Scrip-tura in interiorul acesteia? Unde anume intr[ intablou Duhul? $i, nu in cele din urmi, cum anumefunclioneazd de fapt aceastl,,autoritate"? Cum anumeintr[ ea in legitur[ cu ,,autoritatea" liderilor sau pur-tfltorilor slujirilor din Biserici?

38 Scriptura qi autoritatea lui Dumnezeu

Autoritate Si p ou estire

tnainte s[ incepem sX rlspundem acestor intreb[ritrebuie si facem fa[X unei alte complicalii. Nu doarci Biblia insf,qi declard c[ toatX autoritatea apartineDumnezeului revelat in Iisus qi in Duhul. Ca intreg qi

in majoritatea p[4ilor ei, Biblia insiqi nu e genul delucru la care s-ar referi mul[i atunci cAnd aud cuvintul,,autoritate".

Nu e din capul locului o listd de reguli, deqi cu-prinde multe prescrip{ii qi porunci de diferite feluri qi

in diverse contexte. Nu e un compendiu de invi{5turiadevlrate, degi, firegte, multe pdrfi ale Bibliei declarlin termeni lipsili de echivoc mari adevdruri despreDumnezeu, Iisus, lumeqi noi inqine. Majoritatea pdr-

filor ei constitutive qi ele toate puse impreuni (fie informa canonic[ iudaicd, fie in cea creEtinX) pot fi celmai bine desprise drept pouestire [story]. E o temdcomplicatd Ei foarte discutat[, dar nu avem nimic decAgtigat ignorAnd-o.

intrebarea este: cum anume poate fi autoritate opoveste? Dacd ofiterul comandant intrlin cazarm[ qi

incepe: ,,,4. fost odati. ca niciodatf,", soldalii vor fi cusiguran[i nedumerili. Dac[ secretarul unui club deeiclism aga{6un afig care, in loc s[ fie o list[ a datelorpentru iegiri, oferl o scurti poveste, membrii nu vorqti cAnd s[ soseascS.. La prima vedere ceea ce gAndimca ,,autoritate" Ei ceea ce cunoaqtem ca,,poveste" nuse potrivesc u$or impreunS..

Un gAnd momentan. sugereaz"[ ins[ cd la nivelurilemai profunde existl mai mult decdt atAta. Ofilerulcomandant ar putea fi nevoit s[-i informeze pe soldatice anume a avut loc in ultimele slpt[mAni, asfel incAtsd inleleag[ sensibilitllile Ei dinamicele interne aleprocesului menlinerii p[cii pe care trebuie sI-l puni

1. Autoritatea cui? 39

acum in practic[. Relatarea ii va aduce p6.n[ la mo-mentul actual; sarcina lor acum va fi sd punl in scen[urm[torul eapitol al unei epopei in desfdEurare. Sau,

dupi ce a incercat fXr5. succes sd-i fac[ pe membri maiconEtienli de procedurile de securitate, secretarul clu-bului decide s[ incerce o abordare diferit[ qi fixeazIun afiE constAnd pur gi simplu dintr-o poveste tragied,fhr[weun alt comentariu, despre un ciclist care ignoraregulile Ei a ajuns astfel la rubriea despre decedati aziarelor. in ambele cazuri vom infelege ci s-a exerci-tat un anume gen de,autoritate", unul probabil multmai eficient deedt printr-o simpli listd.'cu comanda-mente imperative

Sunt qi alte moduri in care povestirile pot oferi pu-terea de a schimba felul in care gindesc Ei se com-portd oamenii - cu alte cuvinte, pot exeriita o puteregi/sau autoritate. (Relatia dintre aceste doud noliunie desigur un alt bine cunoscut cuib de nedumeriri,dar sper cI ideea pe care weau s[ o afirm e suficientde limpede.) O poveste familiaril spusb cu o turnurXnou[ la final ii impresioneazd pe oameni f[cAndu-istr gf,ndeascfl diferit despre ei inqiEi gi despre lume.O poveste spusd cu patos, umor sau dramb deschideimaginafia qi-i invitl pe cititori sau auditori s[ se

imagineze pe ei inqiqi in situa{ii asemi}ritoare, ofe-rind noi in[elegeri despre Dumnezeu gi oameni, care

ii fac in stare atunci si-gi rAnduiascd vielile intr-unmod mai in{elept.

Toate aceste exemple, qi multele altele pe lAng[ ele,pe care le-am putea inmulli uqor, sunt noduri in careopereaz[ de fapt Biblia, in care exercitl in fapt oautoritate. Ceea ce sugereaz[ viguros ci, pentru ca

Biblia si aibl efectul pe care pare menit[ s[-l aibd,Biserica va trebui s[ o asculte a$a cum este, nu s[ o

40 Scriptura gi autoritatea lui Dumnezeu

mlrunleasc5. intr-un efort de a face din ea altceva. Laaceasta vorn reveni.

,uhutoritatea Scripturii" ca limbaj d.e protest

IncI o remarc[ introductivd eu privire la modul incare expresia,,autoritatea Scripturii" a funclionat qi aevoluat in ultimele secole. Impresia mea e cd ea aaplrut in situa[ii de protest, fie cea a lui Martin Lutherimpotriva papei, a marilor miqcdri pentru bisericilibere impotriva anglicanismului', fie in diverse de-nominaliuni precum cea a unei aEa-zise minoritdli,,biblice" impotriva unei conduceri presupus,,liberale".Cu alte cuvinte, expresia este invocati atunei cAnd inBiserici se propune sau se face ceva la care allii obiec-teazil:

"Nu pute{i face asta pentru c[ Biblia spune..."

Existi fireqte qi o intrebuinlare pozitivi, exemplifi-cat[ in invl]Itura qi predica Scripturii. S-a observatinsd adeseori c[ atunci cAnd anumili creqtini care in-sistd pe autoritatea Scripturii fac ca toate lucrurile s[FItie dup[ ei ingiqi - pdrlsind poate o denominaliunepresupus nebiblici qi constituindu-gi propria deno-minaliune -, s€ subimpart repede in cei care citescBiblia in acest mod impotriva celor care o citesc inacelmod. Ceea ce sugereazX ci un apel pripit la Scrip-turi nu func{ioneazd de fapt doar prin el insuqi. Tre-buie si plasdm Scriptura in contextul mai larg asupracdruia insisti autorii biblici inqigi: cel al autoritilii luiDumnezeu insuqi.

Dar ce anume are de spus Scriptura insigi despreautoritatea lui Dumnezeu?

'Md gAndesc la apelul la Scripturl al baptistului CharlesH. Spurgeon (r898-r8gz) ca explica{ie a motivelor opozitriei salefatd de Biserica oficiali a Angliei.