A N U L . X X I X . ARAD. 31 Iulie (13 August) 1905. Mr. 31.

Biserica ţ\ Scoală F o a i e b i s e r i c e a s c ă s c o l a s t i c ă , l i t e r a r ă şi e c o n o m i c ă .

Apare odată în săptămână : DUMINECA.

PREŢUL ABONAMENTULUI. P e n t r u A u s t r o - U n g a r i a :

PREŢUL INSERŢIUNILOR :

P e n t r u p u b l i c a ţ i u n i l e d e t r e i o r i ce c o n ţ i n P« iin an 10 c o r — ne °l an 5 c o r i F e n t r u p u b i i c a ţ i u m l e d e t r e i o r i ce c o n ţ i n P e v*Z^™L;« ?*JhZl.C0T- f c a m 150 c u v i n t e 6 c o r , p â n ă la 2 0 0 c u v i n t e P e n t r u R o m â n i a şi s t r ă i n ă t a t e : P e u n a n l é fr. : p e j u m ë t a t e a n 7 fr. 8 c o r . ; ş i m a i s u s 10 cof . v. a .

C o r e s p o n d e n ţ e l e s ă s e a d r e s e z e R e d a c ţ i u n e i

„BISERICA ş i ŞCOALA" E a r b a n i i d e p r e n u m e r a ţ i u n e a

T I P O G R A F I A D I E C E S A N Ă In A R A D .

Două manuscripte din secolul XVII şi XVIII. Sf. Sinod al bisericei autocefale ortodoxe

române a tipărit în 1897 slujba sfinţirei bisericei, adunată din diferite cărţi bisericeşti, precum: Euchologionul Episcopului Melchisedec, tipărit în 1873, şi alte Euchologii vechi şi noi ale bi­sericei noastre ortodoxe, apărute mai înainte în limba noastră naţională.

La episcopiile noastre ortodoxe române din-coaci de Carpaţi, după a mea cunoştinţă, sunt două cărţi tipărite pentru slujba sfinţirii biseri­cei, una mai veche: Rânduiala târnosaniei cei mari, tipărită pare-mi-se la Carloveţ*), şi Rân­duiala care se face la sfinţirea bisericei, tipărită la 1862 de Episcopul Andrei Baron de Şaguria.

Rânduiala târnosaniei cei mari, este aceaşi slujbă a sfinţirei bisericii, care în cărticica sfân­tului sinod al bisericei ort. rom. figurează sub numele episcopului Chesarie Resmiriţă, cuprin­zând nu numai reguli tipiconale, ci întreaga rânduiala a serviciului divin, dela vecernie şi utrenie cu cântările şi rugăciunile prescrise la sfinţirea bisericii, pe când rânduiala Prea Sfin­ţitului Şaguna cuprinde numai regúlele tipico­nale cu rugăciunile sfinţirei, fără a ne da în­treaga slujbă a vecerniei şi utreniei.

Cu prilejul vizitării, ce am făcut în toamna anului 1901, pe la mai multe biserici, în dis­trictul consistorului nostru din Oradea-mare, am găsit două manuscripte vechi, unul din veacul al XVII. la biserica din Copăcel, celalalt din veacul al XVIII, la biserica cîîriXărpinet; cuprin­zând, cel dintâiu slujba sfinţirii bisearecei, scrisă de Popa Petru din Tinod, la 1674, şi cel de al doilea: rânduiala blagosloveniei ce se face la

*) E x e m p l a r u l c a r e II a m l a m â n ă fusese p r o p r i e t a t e a e p i s c o p u l u i d in A r a d G e r a s i m Ra ţ , m a i a p o i al fiului s ă u T e r e n ţ i u R a ţ i u , fost p r o t o p o p l a B o r o ş i n e u şi B e i u ş . F r o n t i s p i c i u l l i p s e ş t e .

beseareca cea noao, scrisă de loan Popoviciu, locuitor în satul Hodiş, comitatul Aradului*, la 1757, care se găseşte împreună cu alte manu­scripte într'o carte legată de nou, în timpul mai recent.

Cartea-manuscript, format cvart, are 10 file nenumerotate, cuprinzând: Tâlcuire pentru ceia ce duhenescu duhanu; Rugăciunea ce să ceteşte la holde sau la vii ; Rugăciunile călătoriei (pentru Mitropolitul Paul Nenadovici); după care ur­mează pe 1—153 file numerotate: Rânduiala ispovedaniei ; Rânduiala molitvelor de toate fe­lurile de trebi, copiate de pe textul Molitvelni-cului din 1689; apoi : Povestea sufletului drept; Povestea sufetului păcătos; Patimile Domnului Is. Hs. ; Molitva cătră Dumnezeu, Cu puterea Duhului sfânt şi a Preacuratei Preaciştii, şi cu blagoslovenie Arhiepiscopului şi Mitropolitului a toata ţara Moldovii. . . sfântul săbor sfinţiei sale au . . . această molitvă de blăstăm pre carele va fi vinovat (numai începutul) ; Cazanie la oameni morţi; Cazanie la oameni morţi şi la mueri ; Cazanie la oameni şi la coconi mici morţi ; Er-tăciuni la oamenii morţi; Rânduiala_ blagoslo­veniei, ce să face la beseareca noaS\ O enci-cilicu a lui Climent Episcopul Rimnicului Nou-lui-Severin (pentru Dominecile şi sărbătorile ceale legate); Rugăciune de ertăciune la tot blestemul şi afurisania la mort; Molitva ce o ceteşte duhovnicul la grobniţe, deslegând pe mort; învăţătura a şapte taine de TeodosieAr-chiepiscopul şi Mitropolitul a toată Ungro-Vlachia*); Cuvânt pentru eşirea sufletului de'n

*) Dl C o n s t a n t i n E r b i c e a n u a p u b l i c a t a c e a s t ă s c r i e r e t e o ­log i că î n r e v i s t a ^ B i s e r i c a o r t o d o x ă R o m â n ă « d in 1904 sub t i t lu l r Enciclica Mitropolitului Teodosie, ca o l u c r a r e n e c u n o s c u t ă . M i ­t r o p o l i t u l T e o d o s i e a p ă s t o r i t în d o u ă r â n d u r i : de l a 1 6 6 9 — 1 6 7 3 şi d e l a 1 6 7 9 — 1 7 0 9 . M a n u s c r i p t u l ce-1 p o s e d e m e s t e o c o p i e fă­c u t ă n u cu p u ţ i n e g reşe l i de p e a l t m a n u s c r i p t , d a r n i c i e x e m ­p l a r u l p u b l i c a t d e dl E r b i c e a n u n u e l i b e r d e g reşe l i . Enc i c l i c a M i t r o p o l t t u l u i T e o d o s i e n u v a fi a j u n s î n t â m p l ă t o r n u m a i l a cu ­n o ş t i n ţ a c l e r u l u i r o m â n e s c d incoac i d e m u n ţ i , d a t fiind f ap tu l , c ă

trup. Şi pentru înfricoşata a doao venirea lui Hs. Al celui dintru sfinţi părintele nostru Chirii arhiepiscopul Alecsandriei: foarte de folos su­fletului, carele aduce la umilinţă şi la pocăinţă: scoase întâi din elinie pre limba slovenească, şi iară pre limba cea proastă rusească, şi acum pre limba romanească; de aci urmează 18 file fără numerotaţie conţinând: Cazanie la coconii mici; Cazanie la oamenii morţi. Carte de ispo-vedanie pentru cei ce să hirotonesc (fără titlu); Molitva care o grăiaşte Archiereul sau duhov­nicul de ertare de toate păcatele; apoi iarăşi numerotate 1—17 file cu : întrebări şi răspun­suri (bogomilice); şi la fine 1—31 file cu o nouă numerotaţie cuprinzând: începătura leacu­rilor pentru multe boale scoase de vraciuri.

" Pe manuscript se găsesc următoarele însem­nări, la începutul cărţii: „Aceaste sfinte molitve şi ecteniile am scris în casa lui Popa Dimitrie a duhovnicului dela Chisindie smeritul rob al lui Dumnezău Ioan Popoviciu, lăcuitoriu în sat în Hodiş. 1757. Noemvrie în 11 zile". La sfâr­şitul celor şapte taine: „Scris'am Ioan Popovici când am fost lăcuitoriu în sat în Cued. Anii Domnului 1758 Iunie 24". După cazania la co­coni mici se află însemnat: „Scris'am Ioan Po­povici Muncacianul, când am lăcuit în sat în Cued. 1758 Iunie 28" . Scriitorul adecă era originar din Muncaciu.

Manuscriptul din 1757, cuprinde rânduiala sfinţirei sau binecuvântărei bisericei prin proto-presbiter, cum se practica în dieceza Aradului, pe timpul episcopului Sinesie Jivanovici (1751-1768) unul din cei mai distinşi şi mai învăţaţi episcopi ai eparhiei Aradului, care a întreţinut cunoştinţă şi legături personale cu episcopii Râmnicului Climente şi Grigorie, precum se vede şi dintr'o scrisoare adresată la 10 Aprile 1755 cătră ca­mera ungaro-aulică, ca să-i libereze de taxă 70 vedre de vin ce-i trimisese episcopul de Râmnic: „ex Valachia quondarn Caesarea, jam nune potes-tate Turciae subjecta certam vini quanttatem, insimul 70 vedras, ita dictas, constituentem a noştri ritus Eppş Rib(m)nicensi titulo honorarii accipiedo".

Episcopul Sinesie, tipăreşte cu spriginul episcopului Grigorie, în tipografia Râmnicului, Pravila de rugăciuni în limba slavonă, a cărei prefaţă, pentru însămnătatea istorică, o repro­ducem^ în traducere, cum urmează:

„întru mărirea sfintei deofiinţă dătătoarei de viaţă şi nedespărţitei treimi a Tatălui, a Fiiului şi a Sfântului Duh, cartea aceasta cuprinzând

l a 1702 T o o d o s i e t r i m i ţ â n d M i t r o p o l i t u l u i A t a n a s i e ac tu l de e s c o -m u n i c a r e , p e n t r u c ă t r e c u s e l a u n i r e , el îl Î n so ţ e ş t e de o s c r i s o a r e a sa î n l i m b a l a t ină , u n d e se î n t i t u l e a z ă : Theodosius Dei gratia Archiepiscopus Bucurestiensis et Metropolita Transilvaniae, v o i n d s ă a r a t e că el e s te A r h i e r e u l s u p r e m şi a l b i s e r i ce i d in T r a n s i l ­

v a n i a . (Vez i : B i s e r i c a o r t . r o m . d i n 1880—81) .

Pravila de rugăciuni a sfinţilor luminători sâr­beşti, cu blagoslovenia preasfinţitului şi preamă­ritului (Excelenţiei Sale) Domn Pavel Arhiepis­copul ortodox din Carlovetz şi Mitropolit al în­tregului popor slaviano-sârb şi valah, care se află în împărăţia Măriilor lor Cesaro-Crăieşti,— şi consilier intim al amânduror Măriilor lor Ce­saro-Crăieşti. Adunate cu munca şi cu toată ostă-neala sârguitoare şi după putinţă în total îndrep­tată, şi nu mai puţin cu stăruinţa şi cu cheltu­iala preasfinţitului Domn Sinesie, episcopul or­todox al Aradului şi al Jenopolei şi al Orăzii-Mari şi al Hălmagiului şi consilier de Curte al Măriei Sale Cesaro-Crăieşti. în cinstea Sfinţilor sfânt pomeniţi spre folosul şi pentru slujba sfin­telor mănăstiri şi biserici sârbeşti, ca amintire şi ca exemplu pentru poporul ortodox sârbesc. S'a tipărit în Episcopia Râmnicului în anul dela fa­cerea lumei 7270, iar dela întruparea Cuvântului Dumnezeu 1761, în timpul Arhiereului aceleiaşi prea sfinte Episcopii Chir Grigorie."

Rânduiala binecuvântărei bisericei, după ma­nuscriptul din 1757, va fi întocmită probabil de episcopul Sinesie, ceeace apare din faptul, că în textul ecteniilor pentru Arhiereu se află în tot locul intercalat numele său.

Dar mai veche şi mai interesantă, pentru istoria limbei şi literaturei, e slujba sfinţirei bi­sericei, scrisă, la 1674, într'o carte manuscript, legată în piele, format cuart, 284 foi nenume­rotate ; numai dela slujba sfinţirei bisericei sunt însemnate din jos coaiele cu numeri cirilici până la slujba maslului cum şi liturgia. Manuscriptul întreg, pe lângă trei scrisori bogomilice, adause mai târziu de altă mână, între cari epistolia Domnului, scrisă la 1678 de popa Florea în Do-bricineşti, are cuprinsul- următor:

Pericope din Apostol şi Evangelie la 40 de mucenici, în 9 Martie, cu învăţătură pentru munca şi chinul a 40 de mucenici; învăţătură pentru viaţa şi chinul sf. ^ mucenic Precupie în 8 zile luna lui Cuptoriu; învăţătură de munca şi moartea ce au păţit 7 fraţi Macavei; Pascalie ; Cin la osfeştanie dela botezul Domnului ; Slujba sfin­ţirei bisericei; Cinul la osfeştania apei în luna lui August 1 z i ; molitvă de- curăţănia bisericei, când va fi intrat iritic întru ea ;• Molitva carea întră în pos t ; Molitva de toate spurcăciunile; Molitvă la naşterea lui Christos; Molitva Dumi­necă seara în lăsatul brânzei ; Molitva în Dumi­neca Floriilor; Molitva la Paş t i ; Molitve spre blagoslovenia bucatelor de dulce în ziua de Paş t i ; Slujba maslelor; Dumnezăiasca slujbă a celui întru sfinţi părintelui nostru Ioan cu rostul de aur, întoarsă româneşte sfânta leturgie a lui Ioan Zla-taust săfie pre înţeles.

Toate acestea sunt scrise succesive dela 1673 —1684 de Popa Petru din Tinod, cunoscător al

limbei slavone, din care a tradus cu sîrguinţă cărţi, ori a copiat manuscripte vechi româneşti, pentru trebuinţele serviciului divin în bisericile româneşti. Este acelaşi Popa Petru, despre care am pomenit în cercetările mele literare istorice, că a scris Ciaslovul şi Anghilestul pe 8 glasuri la 1685, fără a-i fi putut constata locul u n d e a trăit şi unde a lucrat.*) Acuma însă e constatat din însemnările ce ni-li-a lăsat în manuscriptul de care ne ocupăm, descoperit de mine mai târ­ziu, că el a trăit în satul Tinod, pe valea Cri-şului repede, în comitatul Bihor.

Astfel, găsim, după slujba maslului, urmă­toarea însemnare :

„Cu voia lui Dumnezeu scris'am eu Popa Patru deîn Tinăud acest maslu lui PopaMarcu diîn Sacadat. Anii Domnului 1673 Octomvrie 11. subot veci săvrăs".

La sfârşitul slujbei pentru sfinţirea bisericei se află însemnat: „Văleat Ot roj. Htva 1674 Mţâ 20 din văpetoc săvirşi. pis Popa Petru ot Tinâud. Amin."

La finele învătăturei de munca celor 7 fraţi Macavei se găsesc două însemnări, una slavonă şi alta românească: „Sii pis Popa Petru ot selo Tinod văleato ot roj. Htvo 1675. Iunie 30 din Văsrâd". Şi „Scris'am eu Popa Patru deîn T i ­năud cu mila milostivului Dumnezeu aceasta po­veste dela Macavei în lăsatul postului preciştii întâia zi în luna lui August".

La sfârşitul liturgiei se află însemnat : „ot roj. Htvo 1679 Mţa April 9 văsread. pis Popa Petru ot Tinăud."

La finele osfeşteniei dela botezul Domnului se găsesc următoarele însemnări româneşti şi slavone: „Cu mila milostivului Dumnezău eu Popa Petru am scris această carte. Scris'am în această carte multe lucruri de treabă. Anii diîn zidirea lumei 7192, iarâ dela naşterea lui Is. Christos Domnului nostru 1684. Sfîrşit'am până aicea cu scrisoarea în luna lui Maiu în 29 de zile Joi. Sii pisaniu pis. Popa Petru su milost bjiec. amin".

(Va, u r m a ) .

Clericilor in—spe. Numai ce luară afişul de pe păreţ i i l iceelor, prin

care se anun ţa mult doritul „Te Deum," şi i a tă -ne iar cu afişe. Acum însă nu le lipeşte nime acele p e tă ­bliţele inst i tutelor (căci n ' au cetitori), ci se t ipăresc în ziare.

Decanii facultăţi lor ţ in de cu vreme să ieie dis-poziţiunile necesare pen t ru publ icarea te rminelor de înscr iere , şefii inst i tutelor comerc ia le , agronomice , sil-

9 *) C e r c e t ă r i l i t e r a r e - i s t o r i c e . B u c u r e ş t i . 1896 . p . 17 .

vaniste e t c , u n d e tinerii nu se prea înbulzesc, dau pr in factorii mediaţi ar t icole ademeni toare , dar jus te ; pun în vedere tu turor celor angajaţi în aceste rezorfuri, c a „cu vreme şi fără v r e m e " să facă popagandă pen t ru împret in i rea t ineri lor cu aceste car iere . Toţi s tăruiesc într 'acolo ca pen t ru locurile disponibile să se dee for ţe sigure, conş t i inc ioase , ca aşa a jungând la plasare , să. nu te poar te insuficenţa forţelor în dreapta şi'n s tânga ci cu uşuri ta te , p lăcere , mângâiere şi cu depl ină g a ­rantă să poţi efeptui ocularea cu ra tă şi concredere d e a -m n ă a posturilor.

La noi însă nu se prea fac<6 aşa. Preoţi i , ce- i drept, când văd în juru l lor un t inăr ce stă la r e ^ p â n -tii (a isprăvit cu studiile medii) şi caută pe f o i d e r o m o -ni ţă-cum zice Eminescu, car iera căre ia să se dedice , atunci r ischează şi ei sfatul, să nu-şi încurce min tea proaspătul absolvent de liceu cu alte fantazii, ci să , se prez in te Ia t impul său în cancelar ia " seminarială din Arad, şi acolo să depună taxa de înscriere- 0 fac p re ­oţii noştri aceas ta nu-i vorbă, dar cred că nu m 'or lua la goană, dacă le voi spune, că uneor i il în t re lasă aces t lucru (poate din motive juste) , iar de a l tă-dată îl fac pe socoteala bisericei.

Ca mângâiere de câteva clipe ne poa te servi î n acest punc t împre jurarea , că în Bucovina încă n u atrage p reo ţ imea pe tinerii absolvenţi la îmbră ţ i şa rea carierei preoţeşt i , — precum ne-o spune aceas ta o r ­ganul „Viitorul".

Pen t ru a-mi motiva nevinovatele învinuiri ce l e fac mai sus, r ecu rg la acei t ineri cari t rezindu-se mai târziu, că nu merg p e calea potrivită sufletului lor, pun pasul greşit în câ rca preoţi lor , car i -după m ă r t u r i ­sirile lor, n ' au încadra t viaţa pastorala- la t impul său în cutări acceptabi le pentru un universitar în—spe.

Din alte cazuri ia ră iese la ivea lă , că preoţi i au r e c o m a n d a t spre pr imire la cursuri le teologice forţe slabe, cari încă în institut au sucombat sub sarc in i le disciplinei şi a studiului. Şi să vedem, ce se întâmplă, cu t inerii aceşt ia ?

Ajungând de plivitori în grădinile diecezei, — unde rolul lor de păs tor sufletesc este încunjurat cu o mulţ ime de punc te de disciplină, nu de acomodare şi împlinirea datorinţi i , nu este aşa uşoară ca 'n t r 'un i n ­stitut, şi unde J ieobservarea prescipte lor pas torale a r e urmăr i cu mult mai păgubi toare , — t ă b â r e c c cu t o t u ­lui, pierd ter i torul ace la scump ce t rebue să fie î n t r e păr in te le sufletesc şi credincioşii săi. Păstoriţi i din zi în zi încep a lua cu mai puţ ină sfială şi ser iozi ta te vorbele şi sfaturile preotului lor, pr in ce duhul b i se r i ­cesc scade şi biser ica se surpă. Ială urmăr i le !

Cine priveşte şi numai cu o pleoapă in r ă runch i i diecezei noas t re şi vede câte săbii veninoase de a l e lui, Damocle se clatin deasupra parohi i lor noas t r e , ace la negreşit va şti cât de serios a re să se ieie azi creşterea, î na rmarea şi cvalificarea t inerimei noas t re cler icale .

Duhul vremii nu-1 dă azi biser ica — ca 'n t recut , ci-1 împrăşt ie civilizaţia cu nenumăra te le sale apa r a t e .

Anul XXIX

împrejurăr i ca şi aceste , adă- ţ i aminte de frumoasele c u v i n t e : Per ina cea mai b u n ă pe care se odihneş te omul e — conşt i inţa (germ).

Aceste îmi sunt cuvintele c ă t r ă t inerii cari îşi suş tern recursur i le pen t ru a fi primiţi în institutul t e o ­logic. Le am zis aces tea cu bună credinţă şi în n ă ­dejdea, că clericii în — spe îşi vor da seama mai bine de pasul ce fac, ca nu cumva peste câ teva luni să se t rezească pe tă râmur i necunoscu te .

Deie D-zeu ca ce rne rea t ineri lor la pr imire s ă fie norocos efeptuită.

Petru Popa.

întemeierea Mitropoliilor şi a celor dintâi mănăstiri din ţară.

Cele dintâi menţiuni ce se fac în documente, cu

privire la istoria bisericei române.

( U r m a r e )

Din mai mul te puncte de vedere , părerea a-ceasta nu îmi pare câtuşi de puţin admisibi lă . Mai întâi că noi cu Grecii nu a m avut în t recut (în evul mediu) pe teren bisericesc şi politic mar i comuni tă ţ i de interese, şi se ştie că arhiepisco­pia din Ochrida a fost grecizată nu peste mul tă v r e m e dela recunoaş te rea ei de împăra tu l Vasile II, şi grecizată a r ămas . Lucrul se sch imbă când e vorba de Sârbi , dar mai ales de Bulgari, cu care soar ta ne-a făcut vecini. De pe la finea se­colului al XII şi începutul celui de al XIII, am­bele aceste popoare îşi au ierarhia lor p ropr ie recunoscu tă mai pe u r m ă şi de patr iarhul din Gonstant inopole, care în t impul recunoaşterei ie­rarhiei bulgăreşt i residâ la Nicea. Nu văd de ce s 'ar susţ ine că Români i au cont iauat să întreţ ină relaţ iuni bisericeşti cu îndepăr ta ta , redusa şi gre­cizată arhiepiscopie de Ochrida, când aci pes te Dunăre îndată în imediata apropiere de R omân i i din nordu l Dunări i , se află ierarhia sârbă, şi mai ales cea bulgară, cu scaune episcopale de a lun­gul Dunări i , de u n d e Români i puteau primi pre­oţii, de care aveau nevoie să le citească ru­găciuni, să le oficieze serviciul divin. In fine ar­gumentul ce se aducea pentru susţ inerea unei în­delungate dependenţe de arhiepiscopia de Ochrida, rezultă dintr 'o confusiune. A n u m e . în Acta Pa-t r iarhatus Gonstantinopoli tani II, 230 se face m e n ­ţ iune în anul 1393 de un chir Mircsos, pe ca re scriitorii noştr i l-au identificat cu Mircea-cel-mare ( 1 3 8 6 — 1 4 1 8 ) . Dar acel chir Mircsos din Acta patr iar . Const. nu are nimic de a face cu Mircea cel bă t rân al nos t ru . Acel Mircsos este u n dinast sârbesc din Albania, a n u m e Mircea Zarkovici , d o m n peste Valona, Chimara şi Berat 1 3 9 1 — 1 4 1 4 .

Aces t Duh nu întăreşte frumoasa noas t ră massă de c r e ­dincioşi, ci îi scoate din cadrul gândirii senine, l iniş­t i te şi îi face aplicaţi a lua cu uşur in ţă aşezăminte le noastre , îi apropie cu 'n cuvânt de un fel de anarhism.. . Acestui curent este chemată Biserica a-i pune stavilă pr in preoţ ime exemplară , pr in îngrădiri ser ioase.

Din gâtlejul vremii de acum curge o sămânţă , « a r e suflată pe ogoarele pacinice — umbri te cu re l i -giositate — ale credincioşilor noştri , r ăsar o mul ţ ime de burueni veninoase, cari distrug corpul moral al Bisericii noas t re . Ce ni se impune deci în aces te grele t impuri ?

Să ne facem o cea tă de plivitori, ca re să nu fie comoadă , ci mândră şi conştie de aceea , că are" să „frângă p â n e a vieţii", la mii de suflete.

Suntem în pragul stabilirii catalogului t inerimii c ler ica le pe anul şcolar ce se apropie . Sita comisiunei d e suscepere , aduce diecezei nu peste mul t o n o u ă cea tă de fiitori plivitori în agrul Domnului . Relat iv la a c e a zi însemnată numai a tâ ta zic : Deie bunul Dzeu să fie norocoasă, ca cei aleşi să fie slăviţi — la t impul -său — pentru vrednicii le lor.

Celor ce au de gând să în t re în cea ta sus amin­ti tă, încă aş vrea să le spun o vorbă. Sfaturi împar t de comun cei cu părul argintiu, cari au sorbit din fa­gurii vieţii sucuri varii la gust şi coloare , dar aşa cred nu veţi face nici unul punte pes te mine, dacă îmi voiu lua îndrăzneala şi eu a p resă ra nişte indigitări prie-tineşti în calea ce voiţi a u rmâ.

Scor ţoasa hâr t ie ce o lasă în buzunar t inârul a b ­solvent de liceu cu suris pe buze, — nu vă poar t e gândul pe al te plaiuri fictive, nu vă ridice p leoapele numa i spre balcoane, lifturi, corsouri , tarafuri de lăutar i ce zdrăngănesc într 'o cafenea din colţul universităţi i , ci dacă simţiţi în sufletul vostru sent imente de al ipire pen t ru neamul vostru, de care t recutul a tâ ta glorie leagă, a tunci rupeţ i firul gândirii voastre cu alte scopuri , şi vă dedicaţi frumoasei vieţi pastorale , unde vi se îmbie cel mai întins t e ren pent ru a apăra interesele obştei române , şi cel mai acomoda t post pen t ru îmbo­găţirea spiri tuală a neamului nostru.

In clipele voastre l ibere , căutaţ i de sufăr nervii voştri nasali , mirosul tămâiei şi al smirnei , al filelor unse , în t rebaţ i -vă de vă gen^ază coliba cu păreţ i i a-fumafi şi de puteţi privi — fără nervosi ta te — nea ­junsur i le în toate culorile, ce le aflaţi la poporul r o ­mânesc . De le avem aces te aptitudini, putem să luăm — cred — eu — „jugul lui Hris tos" — căci nu va fi .greu, în caz cont ra r n e va „ a r d e " jugul .

De-ţi iubeşti neamul cu cea mai învăpăia tă căl­dură , şi "de c rez i că din comuna biser icească înc re ­din ţa tă ţ ie ai să zideşti „cetate sfântă", — „bun lucru faci" de te dedici preoţiei , de nu, — e largă lumea, t renul e ieftin şi îmbrăţ işază al tă car ieră .

Dacă te-ai înscris şi crezi că pr in studiu super ­ficial, pr in câteva ziceri frânte, pr in o privire de sa­vant , îţi vei câştiga cinste în insti tut şi mer i te în p a ­rohie , — greşeşti . în momentu l când vei fi ispitit de

Anul XXIX

P e acest Mircea Zarkovici îl cunună un arhie-piscopos Ahridon, nenumi t . Confundându-se des­potul sârbesc cu domni toru l românesc , se tră­gea concluzia din vorbele arhiepiscopului Imon Ahridon, câ aci este vorba de o dependentă bi-spncească a Români lo r de arhiepiscopia de Och-r ida, ce dură încă până câtră finea secolului al XIV-lea, lucru care cred, după lămurir i le da te , c ă nu se mai poate susţ ine. Cel mult până cătră finea secolului al XH-lea va fi ţ inut dependenţa biser icească a Români lo r din nordul Dunării d e a rh iepiscopia de Ochrida, iar de pe la începutul secolului al XIII, de învecinatele ierarhii slave, în specia l de cea bulgărească, care în Vidin, Silistra « tc , aveau scaune episcopale în imediata apro­p iere de Români i aflători la nord de Dunăre . Pă­rerea ce exprimai , devine cu atât mai admisibilă, c u cât mulţi dintre istorici, nu toţi însă, sun t de părere că cel<de al doilea imperiu bulgar, n u m i t •de noi imperiul româno-bulgar , se înt indea şi la n o r d u l Dunări i .

Dar când apar istoriceşte Români i la nordul Dunăr i i ?

Existenta Români lo r la nordul Dunării e a-dever i t â pent ru întâiaşi dată , tot de scriitorii b i ­zan t in i şi a n u m e de Cinamus, un scrii tor de is­to r ie , care a trăit în secolul al XH-lea. Timpul apar i ţ iunei Români lor la nordul Dunări i , este a d o u a jumăta t e a secolului al XH-lea. Părţi le o-•cupate de ei în acest t imp erau, par tea răsăr i­teană a Ţări i -Româneşt i , apoi par tea de miazăzi şi de miază-noapte a Moldovii. In ce priveşte re ­g iunea dintre Tisza şi Cafpaţi, deşi mărtur i i le is­tor ice con t imporane venirei Ungurilor nu fac men­ţ iune despre existenta Români lo r în aceste părţi , totuşi cronicile ungureşt i , scrise ce e drept ceva mai târziu, sun t unan ime în a recunoaş te , cu «Anonymis notarius» în frunte, că Român i i exis­tau deja în aceste părţi la venirea Ungurilor. Do­cumente le ungureşt i con t imporane , abia în p r ima j u m ă t a t e a secolului al XlII-lea, adeveresc exis­tenta Români lor în Nordul Dunării . Aşa în anul 1222 e vorba în documen te odată de «terra Bla-c o r u m » , altă dată vine forma «Blacorum» ; iar în anul 1223 «Blaccis».

Lipsita de interes nu va fi, cred, dacă vom a r u n c a o scur tă privire şi asupra felului de viaţă, >ce duceau Români i pe această v reme la nordu l Dunări i . Aceasta ne înlesneşte calea, de a ne pu­tea reprezenta , în lipsa de mărtur i i is torice, cam care şi cum va fi fost s tarea lor pe această v reme ş i în privinţa bisericească.

Români i locuiau în sate, aşezate prin văi adăpos t i te , ori prin hăţişul bălţilor, ori chiar p e m u n t e . Cei dela şes îşi făceau locuinţa lângă pă­d u r e , sau ascunsă în pămân t (bordeiu). O mică bisericuţă de lemn şi un popă care ştia să ci­t ească s lavoneşte , pre înt impina t rebuinţele reli-

gioase ale credincioşi lor . Un scaun de j u d e c ş l t pentru pămân t şi m o ş t e n i r i ; u n bă t rân j u d e n u ­mit în unele părţi «vătăman» iar în altele o n o ­rat cu titlu de «cneaz». Când vre-o pr imejd ie veniâ a supra lor, cei dela m u n t e se apă rau p r ă ­vălind bolovanii a supra năvă l i to ru lu i ; cei dini codrii tăind arborii şi lăsându-i să se ţină n u m a i în coajă, ca apoi la venirea duşmanu lu i să-i facă să le cadă în cap, sau luând în mâni coase , măciuci şi arcuri , mergeau cu juzi i lor în frunte la luptă. Peste mai mul te sate ale cnezilor se î n ­t indea sceptrul de pace, sabia ocroi toare a «Vbe-vodulu i»-Domn mai m a r e în secolul XII se gă­sesc menţionaţ i în documen te mai mulţ i voevozi de aceştia în diferite locuri. Voevodul luă d i jmă dela cei apăraţ i de d â n s u l ; el îşi avea ceta tea în locuri bine asigurate ; îşi ţ inea diacul său d e s lavoneşte ; întreţ inea legături cu "străinătatea ca re îi cnnoşteâ astfel numele .

Corespunzător cu această s tare de lucrur i destul de s implă, la ce altceva ne-am pu tea a ş ­teptă pe terenul bisericesc, decât la b iser icuţe mici de lemn, câte una de obiceiu în fie-care sat , la puţ ine chilii pent ru călugării şi pustnici câţi erau ; rar de tot pe ici şi colea câte u n schit , iar preoţii de prin sate, de cele mai mul te o r i fără cunoşt inţă de carte ; cel mul t pu tând să ci­tească de pe cărţi s lavone, rugăciunile necesare acelor ce împreună cu dânşii , locuiau în t r ' un sa t . Şcoală de scris , de citit şi de cântări n u pu teau face. Hirotonia o p r imiau aceşti preoţ i de ob i ­ceiu dela învecinaţii episcopi bulgari d e pes te Du­năre , sau când şi când, pent ru cazuri de nevo ie sau greutăţi de a veni me reu pent ru fie-ce h i ro ­tonie peste Dunăre , li-se sfinţia de către aceşti episcopi învecinaţi şi câte un arhiereu, luându-ş i reşedinţa unul înt r 'o regiune, altul în alta în v re un schit , şi efectuând hi ro tonia preoţi lor de ca re poporul de prin sate avea nevoie .

In mod documen ta r este adeveri tă pen t ru întâiaşi da tă existenţa uno r asemenea episcopi or todocşi la Români i din nordu l Dunării în p r ima j u m ă t a t e a secolului al XIH-lea.

Dar când a n u m e şi cu ce ocaziune ? In anul 1225 fură alungaţi cu forţa de că t re

o a rma tă a regelui unguresc Andrei II, cavalerii teutoni , cărora acelaşi rege în anul 1211 le dă ­duse ţara Bârsei, p recum şi ţara, fără ho ta re , p e care ar fi putut-o dobând i dincolo de munţ i . De fapt cavalerii teutoni s 'au şi întins dincolo d e Carpaţi , adecă la poalele Carpaţilor, în Ţara Ro­mânească şi în Moldova, fondând şi cetăţi în a-ceste regiuni, care în teorie se cons iderau ca a-par ţ inând Cumani lor . Locurile acestea d u p ă is-^ gonirea cavalerilor fură ocupate de a rma ta rege­lui unguresc . Se institui a tunci , în aceste păr ţ i pent ru conver t i rea Cumani lor la anul 1227 epis­copia Cumanilor , zisă mai târziu şi a Milcoviei.

Episcopia aceasta copr indeâ Secuimea, Sudul des­tui de rar populat al Ardealului , iar în teorie Cu-man ia toată, care se pierdea în şesurile răsăr i­tene . In aceste părţ i la sudul şi la răsări tul Car-paţilor, întemeietori i episcopiei Cumane sperau să câştige şi pe Români i , cari se aflau sub as-cul t raea Hanului Cumanilor .

De mare însemnăta te pentru istoria bisericei R o m â n e este un documen t dat din Perugia la 14 Noemvr ie 1234 de P a p a Grigorie IX în afaceri pr ivi toare la episcopia cumană . Papa Grigorie IX scrie principelui de coroană al Ungarie, Bela o scr isoare , — alcătuită pe temeiul rapoar te lor ve­ni te dela misionarii de propagandă, — prin care se constată existenţa uno r popoare qui Walati vocantur , care , deşi se socotese printre creştini, totuşi au diferite rituri şi obiceiuri , ce nu se îm­pacă cu numele de creştin. «Nam R o m a n a m ec-clesiam contemnentes non a venerabili frate nos-t ro . . . episcopo C u m a n o r u m , qui loci d iocesanus existit, sed a qu ibusdam pseudoepiscopis Grae-c o r u m r i tum tenent ibus universa recipiunt eccle-siastica sac ramenta» . Documentul cont inuă spu­nând că şi Ungurii şi Teutonii pr imesc sacra­mente le dela acei episcop! schismatici , adaogă în fine că Papa a dat voie episcopului Cumani lor ca să consacre , dintre Român i , un episcop pent ru Român i , ca sufragan al său, ca ei să nu mai aibă de a face cu acei «episcopi schismat ic i» .

(Va u r m a ) .

învăţătorul şi şcoala. E cert, că fericirea popoare lor se ajunge prin cul­

tură , căci aceas ta dă omenimei h rana intelectuală şi mater ia lă . Cultura este factorul, care asigură bunăs ta ­r e a şi pacea între cetăţeni . Cultura pune pe om în-t r ' un rapor t mai aproape de fiinţa cea mai prefectă şi mai sublimă, de Dumnezeu.

Şi dacă cul tură este germenul , din care răsa re numai binele, a tunci sigur, că cei chemaţ i la p r o m o ­varea culturei , comit păca te grele, dacă nu din toa tă conşt i inţa şi ser iosi tatea se ocupă cu s ămăna rea cu l ­turei .

Păca t strigător la cer comite păr intele , care nu-şi c reş te fiiul în frica lui Dumnezeu şi în celea mai bune moravur i ; păca t strigător la cer comit toţi oamenii cari prin lene contr ibue la mizeria şi ru ina familiilor lor. Şi de 70 de ori mai mare păcat strigător la cer comit învăţători i popoarelor , dacă nu-şi împlinesc mi­s iunea cu sfinţenie, căci ei sunt sămănător i i cul turei ; ei sunt puntea de t recere a omenimei dela în tunerec şi neşt i inţă la l u m i n ă ; la fericire ori ru ină .

învăţaţi i t impuri lor au recunoscut , că învăţători i buni formează tot binele, ear cei nepăsător i formează tot răul.

Şi ce să zicem noi învăţători i confesionali , cari fo rmăm şcoala confesională română ? Ce să zicem noi car i avem o misiune cu mult mai grea de cât a l ţ i i?

Vitregitatea t impurilor astfel a întocmit lucruri le , că împrejurăr i le , intre cari t răeş te învăţătorul confesional român, să fie cu mult mai grele, d e c â t ale altor învă­ţători . Cu cât însă, împrejurări le grele, ce ne împre ­soară sunt mai număroase , cu atât dela noi dascălii confesionali români se pret inde o muncă mai in t en ­sivă şi mai raţ ională . Zic mai raţională, pen t ru-că n u ­mai în ăst mod vom putea mai bine conlucra , pen t ru îna in tarea atât denecesară poporului nostru.

Precum ori-ce lucru numai aşa poate eşi la bun sfârşit, dacă acela a fost esecuta t după un plan b ine premeditat , tot astfel şi instrucţia in şcoala poporală^ care este baza culturei adevăra te , numai atunci va a-junge la ţinta dorită, dacă şi ea va fi premedi ta tă , a -decă se va esecutâ după un plan bine chibzuit.

Nu peste mult se vor începe preleger. le. Aceasta chiar de pe acum să ne preocupe. Chiar de pe a c u m să studiem, că oare ce sunt prelegeri le , pen t ru-ee să ţ in , cum să se ţ ină şi care este scopul final al ins t ruc­ţ i une !? Ni-se impune aceasta , pen t ru -câ la din c o n t r ă am întră în şcoală orbecând, fără să ştim de unde să începem.

învăţătorul confesional român, care a re conşt i inţa curată , chiar de pe acum şi va face un conspect al materiei de învăţământ , (conform planului de î nvă ţ ă ­mânt) ce va avea să propună . Pe aceasta apoi o va împărţ i în teme, cel puţin după săptămâni , dacă nu după zile şi oa re . Aceasta va fi controlorul împl in i re i datorihţelor , aceas ta pa fi îndemnătorul , ce va strigă învă ţă to ru lu i : „La muncă , frate învăţă torule !" fiind-eâ încont inuu văzându-1 va cău tă să execute punc tua l c e e scris în el, la din cont ră va suferi mus t ra re de c o n ­ştiinţă, de care toţi cei buni au frică.

Acest conspect va fi planul amănunţ i t , ce 'i va da direcţ iunea învăţătorului .

Insistând odată un inspector de scoale pe lângă, un învăţător pentru întroduft-rea unui asemenea p lan , învăţătorul Fa interpelat pe inspector zicând : „Pen t ru -ce e de lipsă unui maes t ru bătrân un plan amănunţ i t , când întreaga materie şi pedagogie 'i sunt în degetul cel m i c ? " Iar inspectorul a r ă s p u n s : „Pentru ca ceea-ce a ajuns în deget, să se re'ntoarcă iarăşi în cap,,

De pe acum să promitem conştiinţii noastre , că în şcoală nici când nu vom intra nepregătiţ i . Să nu n e răzâmâm pe aceea, că „această lecţie o ştiu eu din t recut" , căci p redarea lecţiunei pretindd forme, p rocese şi metoade de pre lucrare , fără de cari, ne trezim cu mehanismul , ce nici când nu duce la scop.

Să avem în v e d e r e : „Totul pentru viaţă" . De aici m â n e c â n d : Să nu ne mulţămim numai cu e n a r a r e a is torioarelor din par tea elevului, ci să caute învă ţă tura rel igioasă-morală, iar cu ajutorul nostru să se facă anal isa logică. Pe cet i rea estet ică şi logică s a s e p u n ă pond cât se poate mai mare , căci multe, ba foarte mul te scoale mai există, unde cet i rea se face cân tând şi fără ca să ştie elevul ena ra cuprinsul lecturei c e ­tite. Sâ ' l dedăm pe elev a scrie corect nu prin m u l ­ţ imea regulelor, ci prin desele exemple . Cu un cuvânt , învă ţământul să fie cât se poate de pract ic şi cât se^ poa te de rea l .

In ăst mod apoi, copilul va ajunge la aceea , c ă singur va şti ra ţ iona prin în t rebăr i le că : de ce aşa şi' nu altcum, fără de ce întreg învă ţământu l se r e d u c e la zero.

Să căutăm, ca în prelegeri să intrăm cu faţă senină şi bine dispuşi, căci „Precum e învăţătorul , a sa e şi elevul", iar aperc ip iarea cunoştinţelor, numai a -

t u n c i se va face cu resultat , când spiritul va fi bine dispus.

Acestea ar fi adevăra te le „reforme" în învăţământ , pe cari , er temi-se , dar muiţi le-au abandonat .

Lucrând apoi în ăst mod, întreg învăţământul ar deveni un mater ia l bine priceput de elevi, ştiind r a ­

ţ i o n a în mod log ic ; iată că prin şcoală i-am câştigat e levului cultura atât de necesară la fericirea neamului e a r noi învăţători i numai sur izând ne vom mângâia în liniştea conştiinţei cei mai curate , care este cea «iai m i r e răsplată a învăţătorului confesional r o m â n .

La muncă deci şi D-zeu să a jute .

Dimitrie Boariti, î n v ă ţ ă t o r .

Convocare . Conform § 41 prin aceasta convocam adu­

na rea cercuală a Asociatiunei pen t ru l i teratura

r o m â n ă şi cul tura poporului român, despărţă­

mântu l Torac la care sunt rugaţi de a lua parte

toţi m e m b r i şi binevoitori i cul turei poporului ro­

m â n şi care se va ţinea în şcoala gr. ort . ro­

m â n ă din Iancahid în 7 /20 August 1905 la 3

o re p. m . după următoru l .

P R O G A M :

1. Deschiderea adunăre i .

2 . Rapor tu l comitetului .

3 Rapor tu l cassarului .

4 . Designarea unei comisiuni pen t ru censu-

r a r ea rapoar te lor .

5. Designarea unei comisiuni pentru recvi-

r a r e a membri lor .

6. Eventuale disertaţiunii.

7. Raportul comisiuni .

8. închiderea adunăre i .

* La acest despăr ţământ aparţin comunele Beci-«herecul -mare , Ecica-românâ, Clec, Iancahid, To-racul -mare , Checia-română, Foen, Togir, Gad, Sa rc i a - românâ şi Modoş.

Toracul-mic, la 18 /3 Iulie 1 9 0 5 .

V. Petroviciu Dr. Miron Demetriu d i r ec t o r . s e c r e t a r .

C R O N I C A . Două manuscripte din secolul XVII şi

XVIII. Studiul , a cărui publ icare o începem la loc de frunte, în număru l prezent , lucrat de P . C. Sa părintele Vasilie Mangra, va forma prefaţa •cărţii: Slujba Sfinţirei Bisericei după două ma­nuscripte din 1674 si 1757, ce s'a pus sub t ipar şi va apărea încurând în tipografia noastră .

R e c o l t a î n U n g a r i a . Din rapoar te le sosite la m i -, nistrul de agr icul tură ungar rezul tă că seceta aceas t a

a fost greu de supor ta t şi de plantele de săpat, de vii şi de poame. în deosebi porumbul a suferit mult în

1 regiunile Tisei, Murăşului, Crişului şi în pa r t e în t re Dunăre şi Tisa şi ici-colo şi în regiunea dincolo de D u ­năre , anume unde nu a ploat de t imp mai îndelungat . Napii, cartofii, tu tunul , hemeiul , au t rebuinţă de ploaie^ şi dacă seceta ar mai dura, resultatul recol tei a re să fie mult mai slab de cum se spera mai înainte. Resul­tatul recoltei rapiţei este slab mijlociu atât canti tat iv, cât şi calitativ. Porumbul nu mai poate să dea o r e ­coltă bogată, nici dacă vor u rma ploi. Cartofii au suferit lipsadin de ploi, acum încep a suferi şi legumele d e a s e m e -nea fasolea şi celelal te păs tă ioase . Meiul şi hr işcă rospe-rează încă. Cânepa m părţ i le de sud s'a recol ta t cu bun rezultat , în părţi le de nord a r ămas mică. Inul în par tea cea mai mare a ţării s'a desvoltat biné. H a m e ­iul se desvoltă pu tern ic , totuşi şi el începe a simţi l i ­psă de ploaie. Napii de zăhar şi de nutre ţ se desvoal tă în cea mai m a r e par te satisfăcător, totuşi şt ei au t rebuinţă de ploaie în cea mai mare pa r t e a ţări i . Nutreţuri le artificiale, anume lucerna şi trifoiul, au da t o recol tă mai b u n ă la cosi tura a doaua, de cât la c e a d in tâ iu ; măzăr ichea de a semenea a dat o recol tă bună . Porumbul de nutreţ şi mohorul se desvoaltă bine. I a rba livezilor a fost mult împedeca tă în creş tere pr in sece ta din -săptămânile ult ime. Păşuni le au t rebuinţă de ploaie . Asemenea au t rebuinţă de ploaie viile şi pomii a c ă ­ror reco l tă s'a redus mult pr in seceta îndelungată .

C o n c u r s e . Pentru îndepl inirea definitivă a staţ iunilor î nvă -

ţătoreşti subsemnate se escrie concurs cu termin de 3 0 z i l e dela pr ima publ icare , a n u m e :

1. Brâdet, salar de 500 cor., cu toate emolumen-tele şi întregire dela stat.

2. CMşcou, 600 coroane . -

3 . Câmp-Coleşti, 600 coroane .

4. Dumbrăvani-Broaşte-Valea neagră, 600 cor.

5. Hinchiriş, 600 coroane .

6. Leheceni, 600 cor. cu ajutor dela stat.

7. Lunca-Hotar, 600 coroane .

8. Poeni de sus, 600 cor. cu ajutor dela stat.

9. P. Zăvoeni-Şteiu, 600 cor. cu ajutor dela s tat .

10. V. Sălişte, 480 cor. şi ajutor dela stat.

11. Şebiş-Belegeni, 600 cor. cu ajutor dela stat.

Recurenţ i i vor avea a-şi tr imite peti ţ iunile cu d o ­cumente le r ece ru te în terminul prescr is la s u b s c r i s u în Beiuş.

Beiuş, la 26 Iulie 1905.

Pen t ru comitetele p a r o h i a l e :

Vasilie Papp protoprezbi terul Vaşcăului .

- n - 1 - 3

observă, că alesul paroh poate fi adminis t ra tor paroh ia l în parohia din vecinăta te Valea-mare . Reflectanţii la aceas tă parohie recurse le lor ins t ruate conform Regu­lamentului şi adresa te comitetului parohia l le vor s u b -ş terne subscrisului ppresbi ter p â n ă în 25 August (& Sept ] a. c , şi se vor presenta In vre-o Duminecă ori să rbă toare , în sf. biserică de acolo, spre a-şi a r ă t ă dester i ta tea în cele r i tua le .

Comitetul parohial . In conţelegere cu mine : Nicolae Roxin ppresb.

— • 2—3-Pent ru postul cantoral dela a Il-a şcoală de băeţ i

din Sânt Miclăuşul Român, protopopiatul T i n c a comitatul Bihor cu termin de alegere pe 2 6 August 8 Septemvrie 1905. Pe lângă următorul sa l a r :

1. în bani gata 350 cor., . 6 holde de pămân t a ră tor lucrat de comuna biser icească în valoare de 40-cor , 3 . 6 metr i cubici de lemne de încălzit aduse a c a s ă şi preţui te în 32 cor., 4. Pent ru conferinţe 4 cor. 5. Cvart ir liber., 6. Stolele cantora le circa 60 cor., 7. Dreptul de cvincvenal : — toate aceste preţui te în bani dau suma de 786 cor., şi să asigură pune rea la ca le a cererei pen i ru întregirea salarului până la 800 cor . , pr in ajutor de stat. Se observă, că acei ref lectanţ i , car i vor fi capace a conduce cor vocal vot fi preferiţi .

Reflectanţii sunt avizaţi a se prezentă în v r e - o Duminecă ori Sărbă toare în sf. biserică spre a-şi a r ă t ă dester i ta tea în cele ri tuale, iar recurse le adjustate c o n ­form regulamentului să le subs tearnă până la 25 August 7 Septemvrie 1905. M. On Domn Nicolae Rocsin, p r o ­toprezbi ter în Mehkerek.

Sânt Miclăuşul Român, la 20 Maiu (2 Iunie) 19 J5_

Michail Hasias Ioan Veres ? y

p r e ş . c o m . p a r . no t . c o m . p a r , în conţelegere cu mine : Nicolae Rocsin prezbi ter .

— • — 2 - 3 -

Pen t ru îndepl inirea s taţ iunei învăţă toreş t i d in Tomeşti, inspectoratul Hălmagiului, să escrie c o n ­curs cu termin de 3 0 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Dotaţia împreunată cu acest post e s t e : 1. b a n i gata din cassa cul tuală dela Tomeşti şi comune le afi­liate de tot 458 cor., 2. lemne pentru şcoală şi înyă-" ţ â to r în na tu ră 4 stângeni, 3 spese de conferinţă 2 0 cor. 50 fii., 5. scripturist ica 20 cor. 50 fii., 6. cva r t i r l iber cu grădină, 7. întregirea la 800 cor. sau ajutor dela stat face 342 cor. şi alegându-1 poate speră că. va primi acest ajutor, 8. cvincvenal la timp de 5 an i din comună .

Alegându-1 învăţă tor va avea să îndepl inească şi cantora tu l şi 1 provedea instrucţia şi la şcoala d e repet i ţ ie .

Reflectanţii la acest post, sunt avizaţi ca r e c u r ­sele lor adjustate cu toate documente le necesa re şi l e ­galizate, în sensul §-lui 60 din „Regulament" şi ad re ­sate comitetului par . din Tomeşti să le trimită p â n ă la te rminul susindicat P. T. Oficiu protoprezbi teral al Hălmagiului (Nagyhalmâgy), şi sunt poftiţi a să p r e ­zen tă în vre-o duminecă ori să rbă toare î n s f . biserică, din Tomeşt i spre a-şi a ră t ă dester i ta tea în cant şi tipic-

Comitetul parohial .

In conţelegere cu m i n e : Cornel Lazar protopresbiter , , inspector şcolar.

— n — 2 — 3

Urmează în Suplimentul jfr. 3 1 , 1 9 0 5 :

Pe baza resoluţiunii Venerabi lului Consistor dto 2 3 Iunie (7 Iulie) 1805 Nr. 2075/905 prin aceas t a se escr ie concurs cu termin de 3 0 zile pentru îndepl i ­n i r ea parohie i din Calacea (ppresb. Timişorii) d e ­veni tă vacan tă prin r eposa rea parohului Ioan Leucuţa .

Beneficiul parohia l se compune din folosirea s e -s iunei parohiale , stolele după no rma şcolară în vigoare şi birul usitat adecă 90 litre după una sesiune întreagă, în t regi rea stabilită pen t ru preoţ i cu 8 cl. gimn. Toa te aces te asigură venitul prescr is pen t ru parohii de clasa pr imă, deci dela recuren ţ i se cere cvalificaţiunea nor ­m a t ă în §. 5 lit. a) a regulamentului pent ru parohii . Văduve i i-se asigură dreptul garanta t prin §-ul 8 al aceluiaş i regulament .

Reflectanţii vor avea să-şi înainteze recurse le adjustate cu documente le originale la Prea On. oficiu ppresb al Timişorii, şi cu observarea §-ului 18 din Regulament să se presen teze în s. biserică din loc, spre a-şi a ră ta dester i ta tea r i tuală şi omiletică.

Timişoara, 15/28 Iulie 1905. Dr. Tr. Puticiu m. p. , ppresb.

- • - 2 - 3

Concursul publicat în Nrii 20—22 ai organului d iecezan „Biserica şi Şcoa la" din a. c , pen t ru î nde ­pl in i rea parohiei deveni tă vacan tă în Murani (pro-topresb . Timişorii) pr in r eposa rea parohului Ioan Mi-hai lovici , p e lângă acelaşi baneficiu şi pe lângă a c e ­leaşi condiţ iuni de clasificare dela recurenţ i , —- prin aceas ta se repeţeş te cu t e r m i n de 3 0 de zile, a-vând recurenţ i i să se presente cu observarea §-lui 18 din Regulamentul pen t ru parohi i în s. biser ică din loc spre a-şi a r ă t ă des ter i ta tea r i tuală şi omilet ică.

Dat din şedinţa comitetului parohia l din Murani, ţ i nu t ă la 17/30 Iulie 1905.

Comitetul parohial .

Cu consensul pp re sb . : Dr. T. Puticiu m. p.

— n — 2 - 3 Pent ru staţ iunile nvăţătoreşt i din corn. Burda

şi Cresuia se escrie concurs cu termin de a-legere pe 1 4 / 2 7 August a. c.

Salarul la ambele staţiuni e sistemisat din anul 1893 par te din bani par te din bucate şi lemne ea r ă pen t ru întregire p â n ă la 600, respect ive 800 co roane şi cvincvenal se va cere pentru învăţător i cvalificaţi a jutor dela stat.

Doritorii de a ocupa vre una din aces taa staţ iuni sunt avisaţi a-şi t r imite petiţiile adresa te Comitetului parohia l subscrisului, protoprezbi ter în Robogâny până la 13/26 August şi până la ziua alegeri a se prezentă în faţa locului în sf. biserică pent ru a-şi a ră tă des ter i ­t a t ea în afacerile bisericeşti .

Dat în Burda-Cresuia la 3/16 Iulie 1905.

Comitetele parohiale , î n conţelegere c u : Elia Moga pprezbi terul Beiuşului

— • — 2 - 3 Pen t ru îndepl in i rea postului de paroh în Rippa

ppresbiterat 'ul Tinca, cottul Bihor, cu termin de alegere în ziua de 2 9 August ( 1 1 Sept.) a. c., pe lângă u r m ă t o a r e a dota ţ iune : a) 4.951/1600 jug. pămân t a ră to r fâna ţ şi imaş în va loare de 80 cor., b) dela fiecare casă câ te 2 cor. ban i numerar i şi câ te 30 lit. c u c u r u z sfărmat în va loare de f00 cor. număru l caselor 150, a sufletelor 844, c) înt regirea dela stat pen t ru preo t f ă r ă 8 clase 470 cor. Pent ru cvart ir se va îngriji p re ­otul , şi dări le publ ice a re să le solveascâ preo tu l . Se

Supliment la „Biserica şi Şcoala" jtr. 3 1 .

Cu începerea anului şcol. 1905/6 se vor primi elevi de cl. I-VIII gimn. î n in ternatu l gr. or iental rom diecezan din Beinş.

Clădi rea in ternatu lu i este una dint re cele mai frumoase zidiri din Beiuş, deoarece atât din punc t de vedere a rh i t ec ton ic , cât şi cu respect la pozi ţ iunea şi a ran jament corespunde tu turor recer in ţe lor t impului modern . Situat in ternatul înt r 'o grădină frumoasă cu fântână a r tez iană ş i u n p a r c de 1200 m . Q ofere cele mai b u n e condi ţ iuni igienice

Elevii aşezaţi în internat vor primi cvartir, in t re-ţ inere , luminat , încălzit, spălat, tot la 2 — 3 săptămâni i a rna vara - scaldă, şi ins t ruc ţ iunea în studii.

În t re ţ inerea cu vipt se face sub supraveghierea şi conduce rea super ior i lor şi a medicului in ternatului şi e aşa întocmită, că viptul e abundant , nutr i tor şi variat . Elevii cari devin morboşi , s tau sub cura medi­cului şi pr imesc de loc medicini , pază şi vipt deosebit .

Taxa d e în t re ţ inere e 280 cor. la an, şi este a se solvi înainte în două sau cel mult patru rate; 5 cor. pen t ru m e d i c a m e n t e ; 2 cor. pen t ru mobil iar şi 1 cor . la fond. Aceste taxe se solvesc la înscr iere .

Tinerii , cari voiesc să fie primiţi în in terna t au să aducă cu sine — afară de saltea şi covor la pat , car i pen t ru uniformitate se câştigă pr in îngrijirea in ­terna tu lu i — u r m ă t o a r e l e : 2 perini, 4 feţe de perini , 1 plapomă sau ţol de coperi t , 3 ciarşafuri (linţoluri sau lipidee), 4 şergare, apoi perie de dinţi, s ă p u n , pepten , per ie ne vestminte , 3 perii de ghete. Afară de aces te schimburi le de lipsă, batiste, ciorapi V2 duzină din fiecare. Două rândur i de haiae , unul de vară , altul de i a rnă , pălăr ie , caput d e . i a r n ă şi 2 pârech i căic iuni .

F i eca re va face inventar despre ce aduce cu sine în 2 exempla re , unul pen t ru superiori , altul pent ru sine.

Reeursele sunt a se trimite la rectorul in te rna­tului adresate cătră Senatul internatului gr .-oriental r o m â n diecezan din Beiuş până la 15 August st. n. 1905. Cei cari pentru pr imadată recurg aici au să producă a tes ta t şco la r şi medical .

Dat în Beiuş (Belenyes) din şedinţa In te rna tu lu gr . -or . ţ inu tă la 18 Iulie n. 1905.

Prez ident : N o t a r : Vasiliu Papp p r o t o p o p g r . - o r .

Victor Fildan r e c t o r - c a t i h e t .

- • - 3 - 3 Pent ru s ta ţ iunea învăţă toreascâ vacan tă Cat»eşti

protoprezbi tera tul Beiuşului conform ordinaţ iune Ven. Consistor Orădan de sub Nr. 936. Şc. se escrie con­curs cu termin de alegere pe 14/27 August a. c. p e lângă salarul sistemizat de 620 cor . p a r t e în bani gata, par te în na tura le .

Deci dori tori de a ocupă aceas ta s ta ţ iune sun avizaţi , ea recurse le lor adjustate cu toate documente le r ece ru te adresate la comitetul parohial din Căbeşti să le t r imită protoprezbiterului inspector şcolar Elia Moga, în Robogâny pftnâ în 12/25 Aug. ear p â n ă la terminul alegerei să s e p rezen teze în cu ta re Duminecă sau să r ­bă toa re în sf. b iser ică din Căbeşti pent ru a-şi a ră tă dester i tatea în cant şi tipicul bisericesc.

Răbăgani, 8/21 Iulie 1905. Elia Moga p ro toprezbi ter inspector şcolar .

- • — 3—3 Pentru îndepl inirea definitivă a s taţ iunei învăţă-

toreşti din Se caş ( inspectorul Halmagiului) se escrie eoncurs cu termin de 3o de zile dela p r ima pu­blicare în foaia oficioasă, pe lângă u rmătoare le emo-

l u m e n t e : 1. In bani gata din cassa cultului 504 c o r . ; 2. 8. stângeni de lemne, din cari 4 stângeni pen t ru î n ­călzitul şcoalei, preţui te în 32 cor. ; . Conferenţa înv. 20 cor. ; 4. Folosinţa alor 27a jug. pămân t à 20 cor. , de după care contr ibuţ ia regească va avea să so lvească învă ţă to ru l ; 5. Scripturis t ica 10 cor. ; 6. Petru c u r a t o ­rul 16 c o r . ; 7. Cvart ir liber cu grădină şi grajd pent ru vite. ; 8. înt regirea sperat ivă din vistieria statului face suma 244 cor., pentru caré ajutor s'a făcut petiţia c o n ­form ord. Consist. N«\ 2255/905.

Reflectanţii sunt invitaţi , ea recurse le lor instru­ite cu rece ru te le documente legale conf. §-lui 60 din „regulamentul pent ru înv.", şi adresa te comitetului p a ­rohial din Secaş , să le suş tearnă până la terminul s u s -indicat oficiului protoprezb. în Hălmagiu (Nagyhalmâgy) r

şi să se prezinte în vre-o Dumineca ori să rbă toare în sf. bis. din Secaş , spre a-şi a ră ta dester i ta tea în can t şi tipic.

Secaş, la 29 Iunie (12 Iulie) 1905. Maxim Miclean m. p., Ioan Tuera m p. ,

p r e ş . corn. p a r . no t . corn . p a r .

în conţelegere cu mine : Cor.,el Lazar, ppresb. ins. şc. - • 3 - 3 -

Pent ru s ta ţ iunea învă ţă toreascâ dela şcoala gr.-or. rom. Sântelec inspectoratul Orăzii-Mari, se escr ie concurs cu terminul de alegere pe 2 l August (3 Sept. I 9 0 5 .

Emolumente le sunt : în bani numerar i dela 95 n u ­mere de case câte 2 fl. 190 fi., 2. dela 95 numere de case câte o jumă ta t e măsură bucate 47 fl. 50 cr., 3 . 16 jugăre de p ă m â n t a ră tor şi fânaţ 30 fl., 4. L e m n e de încălzit 25 fl., 5. venite cantora le 10 fi., 6. Cor te l şi intravilan şcolar 15 fl , suma 317 fl. 50 cr., 632 cor. Recursele adjustate conform prescriselor Statutului Or ­ganic şi §-lui 6 art. XVIII din 1879 adresa te comite tu­lui parohial din Sânte lec şi provăzute cu dec la ra ţ iune că pe baza serviciului ne în t rerupt ca învăţă tor de când îşi formează pre tenziune la cvincvenal , să se t r imită subscrisului în Oradea-mare până la 18/31 Aug. a. c. Având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă toare a se présenta în biser ica din loc, spre a-şi a ră t ă des te­r i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parohial . In conţelegere cu : Toma Pacala, ppresb. insp. şcolar .

— • — 3 — a Pent ru s ta ţ iunea învăţă toreascâ dela şcoala gr.-or.

rom. din Voivozi, inspectoratul Orăzii-mari, se escrie concurs cu termin de alegere pe i8/3l Aug. a. c.

Emolumente le s u n t : 1. în bani numera r i 132 cor. 80 fii., 2. Dela 83 numer i de case una vică buca te pre ţu ind în 166 cor., 3 . 2 holde pământ şi 186n ca -tastrale preţui t în 40 cor., ea ră restul de 261 cor. şi 20 fileri, eventual 461 cor. 20 fil., se va câştiga dela stat, afară d Q acestea , cor tel cu grădină, p r ecum şi stolele can tora le dela funcţiunile obveninde.

Recurse le adjustate conform prescriselor Statutului Organic şi §-lui 6 art. XVIII din 1879 şi provăzute cu declara ţ iune , că pe baza serviciului neîntrerupt , ca î n ­văţător , de când îşi formează pre tens iune la cvincve­nal, adresa te comitetului parohial din Voivozi, să s e tr imită subscrisului în Oradea-Mare p â n ă Ia 16/29 August a. c , având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori sărbă toare o se p résen ta la biser ica din loc, s p r e a-şi a ră t a dester i ta tea în cân ta re şi tipicul bisericesc.

Comitetul parohial , în conţelegere cu : Toma Pacala, ppresbi ter , inspec tor

şcolar.

Pent ru s ta ţ iunea învă ţâ torească delà şcoala gr.-or. r o m . din Sparcani inspectoratul Orăzii-Mari, se e s -c r ie concurs cu termin de alegere pe 9 August (3 Sept.) 1 9 0 5 *

Emolumente le sunt : In bani numerar i 600 cor., a fară de aceasta corfei cu grădina de legume, precum şi stolele cantora le delà funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor S ta tu tu­lui Organic şi §-lui XVIII din 1819, adresate comite­tului parohial din Spurcani , şi provăzute cu dec lara­ţ iune , că pe baza serviciul ne în t re rupt ca învăţă tor de când îşi formează pre tenziunea la cvincvenal , să-se tr imită subscrisului în Oradea-mare până la 16/29 Aug. a. c. 190S, având recurenţ i i în vre-o Duminecă or i să rbă toare a-se présenta la biserica din loc, spre aşi a ră ta dester i ta tea în cân ta re şi tipicul bisericesc.

Comitetul parohial . In conţelegere cu : Toma Pacala ppresb. , insp. şcolar.

- • - 3 - 3 Se escrie concurs pent ru s ta ţ iunea învă ţâ torească

de là şcoala gr.-or. rom. din comuna Şiuşturogiu inspec tora tu l Orăzii-Mari cu termin de alegere pe 1 9 Aug. ( 1 Sept.) 1905.

Emolumente le sun t : în bani numerar i şi c lacă 108 cor., 2. delà 80 numeri de casă câte una măsură buca te à 2 cor. 160 cor., 3. pământ a ră tor şi fânaţ 7 jug . şi compet in ţa de păşunat 48 cor., 4. 2 orgii de l emne aduse acasă 20 cor., 5. pentru fiecare p runc deobligat la şcoală câ te 1 cor. 40 cor., De tot 376 cor. Restul de 224 cor., eventual 424 cor. se va câştiga de l à stat, afară de aces tea cortel cu grădină de legume şi stolele cantorale delà funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor Sta tu­tului Organic şi §-ului 6 ar t XVIII, din 1879 adresa te comitetului parohial din Şuşturogiu, şi provăzute cu declara ţ iunea, că pe baza serviciului neînt rerupt ca în­vă ţă tor , de când îşi formează pre tens iunea la cvincve­nal să se trimită subscrisului în Oradea-Mare până la 16/29 Aug. 1905 având recurenţ i i în vre-o Dumineca o r i să rbă toare a se prezenta la biserica din loc, pent ru a-şi a ră t a dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parohial . In conţelegere cu : Tom,a Pacala, pprezb. insp. şcolar.

— • - 3 - 3 Pent ru s taţ iunea învă ţâ torească delà şcoala gr.

or. rom. din Apateul-rom. inspectoratul Orăzii-mar i , se escrie concurs cu termin de alegere pe 2 o August ( 2 Sept.) 1905.

Emolumente le sunt : în bani numărăr i 600 cor. afară de aceas ta cortel cu grădină de legume, p recum şi stolele cantora le delà funcţiunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor Statului organic şi §-ului 6 art. XVIII, din 1879 adresa te co ­mitetului par. din Apateul-rom., şi provăzute cu de ­claraţi une, că pe baza serviciului ne în t re rupt ca învă-ţor, de când îşi formează pre tens iunea la cvincvenal , să se trimită subscrisului în Oradea-Mare până la 15/28 August a. c. având recurenţ i i în vre-o Dum inecă ori sărbă toare a se prezen ta în biser ica din loc, spre a-şi a r ă t ă dester i tatea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parohial , în conţelegere cu Toma Pacala, prot. inspector şcol.

- • — 3 - 3 Pe s ta ţ iunea învă ţâ torească delà şcoala gr.-or.

rom. din comuna Fancica inspectoratul Orăzii-mari să escrie concurs cu termin de alegere pe I 6 / 2 9 Aug. 1905 .

Emolumente le s u n t : 1) In bani 96 co r . ; 2) Bu­c a t e 12 cubule 96 cor. : 3) P ă m â n t a ră tor şi fânaţ 10

jug. 00 cor. ; 4)- Dreptul de păşuna t pentru 4 vite 8 cor . ; de tot 300 c o r . ; iar ' restul de 300 eventual 500 cor. se va intregi prin ajutor dela s t a t ; afară de a-cestea cortel cu grădină şt stolele cantora le d"la func­ţ iunile obveninde.

Recursele adjustate conform prescriselor Statutului Organic şi §-Iui 6 art XVIII, din 1879., şi provăzute cu declara ţ iune , că pe baza serviciului ne în t re rupt ca în ­văţă tor de când îşi formează pre tenziune la cv incve­nal, adresa te comitetului par. din Fancica , să se t r i ­mită subscrisului în Oradea-mare până la 14/27 Aug. a. c , avânderecuren ţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă ­toare a se prezenta la biserica din loc, spre a-şi a ră t a dester i ta tea în cân ta re şi tipic.

Comitetul parohial , în conţelegere cu : Toma Pacala : protoprezb. ins. şc.

- • - . 3 - 3 Pe s ta ţ iunea învă ţâ torească dela şcoala gr.-or. r om.

din comuna Cniraleu, inspectoratul Orăzi i-mari , se escrie concurs cu termin de alegere pe 16/29 Aug. 1905.

Emolumente le s u n t : n bani 600 cor., cor tel cu nrăd inâ şi stolele cantora le dela funcţiunile obveninde .

Recursele adjustate conform prescriselor Sta tutului Organic şi §-lui 6 art. de lege XVIII, din 879., şi p r o ­văzute cu declaraţ iune, că pe baza serviciului ne în ­t rerupt ca învăţător , de când îşi formează pre tenz iune Ia cvincvenal , adresa te comit. par . din Cniraleu, să se tr imită subscrisului în Oradea-Mare până în 14/27 Aug. a. c , având recurenţ i i în vre-o Duminecă ori să rbă ­toare a se prezentă la biserica din loc, spre a-şi a r ă t a dester i ta tea in cân ta re şi tipicul biser icesc .

Comit, parohial , în conţelegere c u : Toma Pacala, prot. insp. şcolar.

- • - 3 — 3 Se publică concurs pentru îndeplinirea s taţ iunilor

învăţătoreşt i urn ă toare — din inspectoratul Orăzii-Mari — şi anume :

1. Varviz, cu termin de alegere 18/31 Aug. 1905 Emolumente le s u n t : 1. în bani 160 c o r , 2. bucate 70 m ă s u r i : 140 cor., 3. pământ 3 jug. 40 cor., de tot 340 cor., afară de aces tea cortel cu grădină şi veni te le cantora le dela funcţiuni.

2. Iteu, cu termin de alegere pe 17/30 August 1905. Emolumente le «unt; l . î n bani 70 cor., 2. buca te 50 măsuri , 100 cor., 3 . pământ a ră tor 14 jug. 40 cor., 4. un intravilan, 8 c o r , 5. lemne 3 st. 36 cor., 6. zile de lucru cu plugul 8, iară cu mâna 14, 24 cor. 40 fii., 7. venite cantora le 14 cor., precum şi cortel cu gră­dină. Venitele computabi le sunt 292 cor. 40 fii.

3. Bogeiu, cu termin de alegere pe 17/30 Aug. 1905. Emolumente le sunt :în bani şi na tura le 300 cor. cortel cu grădină şi stolele cantora le dela funcţiunile obvenintde.

4 Bur.uroaie, terminul de alegere în 22 August (4 Sept.) 1905. Emolumente le în bani 600 cor., cor tel cu grădină şi stolele cantora le dela funcţiunile o b v e ­ninde.

5. Cotiglet, cu termin de alegere pe 22 August (4 Sept.) 1905. Emolumente le în bani 600 cor., cortel cu grădină şi venite cantora le dela funcţiunile obveninde .

Dările publice le vor supor tă cei aleşi. Dacă aces te staţiuni se vor putea îndeplini cu

învăţător i cvalificaţi, salarele se vor întregi, conform legii, la 600 eventual la 800 cor., prin ajutorul dela stat, de unde se vor esapera şi eventuale le cvincvenale .

Doritorii de a ocupa vre-o una dintre s ta ţ iuni le de sus, recurse le adresa te respect ivelor comitete p a r o ­hiale, şi adjustate c u atestate le prescrise şi cu dec la -

r a ţ iunea , că pe baza serviciului prestat eventual în al te parohii , de când îşi formează dreptul la c v i n c v e n a l ? — v o r avea a le aş te rne subscrisului în Oradea-mare până în 14/27 August a. c. având până la alegere a se p r e ­z e n t a în vre-o Duminecă ori sărbă toare în sf. biserică d in comuna la ca re au recurs , spre a-şi a r ă t ă des ter i ­t a t ea în cântăr i pi tipic.

Comitetele parohiale ,

în conţelegere cu : Toma Păcală pprezb. insp. şcol

• — 3 3

Pent ru întregirea definitivă a posturilor Invăţă to-reş t i din parohi i le : Ficătar şi Târgovişte, t r a c -tu l Belinţului, să escrie concurs cu termin de j o zile d e l a pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumentele împreunate cu postul din F ică ta r s u n t : a) în bani gata 388 cor. ; b) 2 jugăre p ă m â n t a r ă t o r â 40 c o r . = 8 0 cor. ; c) 6 m. metr ice grâu â 12 cor . = 7 2 cor. şi 6 m. metr ice cucuruz â 10 c o r . = 6 0 cor . ; d) 22 metri lemne, din cari este a se încălzi şi « a l a de î n v ă ţ ă m â n t ; e) pentru scripturist ieâ 10 cor. ; f) pent ru conferenţă dacă par t ic ipă , 10 cor.

Pe lângă aces tea locuinţă l iberă cn 1 chilie şi bucă tă r ie şi cu grădină lângă ea de un jugăr . Dările jpublice după pământu l învăţătoresc, şi cele după dâlme cad în sarc ina învăţătorului . Cele împreunate cu postul <lin Târgovişte s u n t : a) în bani gata 300 co r . ; b) 13 «î. metr ice grâu şi cucuruz 156 cor ; c] 4 % jugăre p ă m â n t a ră tor â 32 c o r . = 1 4 4 c o r . ; d) pent ru lemne, din cari este a se încălzi şi sala de învăţământ , 60 c o r . ; e) pen t ru conferenţă, dacă 'part icipă, 20 cor şi f) pentru scripturist ieâ 10 cor.

Pe lângă aces tea locuinţă l iberă cu 2 chilii, bu­c ă t ă r i e şi cămară şi grădină de V2 J u 8 ă r . Dările pub­lice cad în sarcina învăţătorului , d u p ă pământu l învă­ţ ă to re sc ce- ' l beneficează. Reflectanţii, petiţiile lor, in-s t ruate cu ext ras matr icular de botez, cu test imoniu de -cvalificaţie şi întru cât au funcţionat ca învăţător i în al t inspectorat şi cu atestat de serviciu dela r e svee -t ivul inspector şcolar, pe lângă declara ţ ia că, cu î nce ­pere de când îşi formează pretenziune la cvincvenal , a u să le tr imită pe calea oficiului protopresbi tera l din Belinţ [Belincz, Temes-megyeJ, comitetului parohial respect iv , având to todată a se prezentă , în lăuntrul t e rminulu i conc i r sua l , în t r 'o duminecă s'au să rbă toare în sfânta biserică a locuim, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cântare şi tipic.

Comitetele parochiale .

în conţelegere cu mine : Gerasim Serb, protopresbi ter .

- • — 3 - 3 Conform Circularului Consistorial de sub Nr. 936

3Şc. se escrie concurs pentru sataţ iuni le vacante . 1. S i t a r i i , cu termin de alegere pe 31 I u l i e ( 1 3 A u -4 j u s t ) a. c. Dotaţ iunea par te in bani, par te în na tu ­r a l e face 622 coroane .

2. Petreasă, cu termin de alegere pe 7 / 2 0 A u g u s t a. c. Dotaţ iunea constă din bani gata 160 c o r . 8 cubule bucate , 4 stângini lemne, 3 holde pă ­m â n t şi venitele cantora le . întregire pen t ru învăţă tor cvalificat, se va cere dela înal tul Guvern.

Recurenţ i i au a se prezen tă in a ta re Duminecă l a sf. biserică, pen t ru a-şi a ră t ă dester i ta tea în cant

275

şi tipic. Ear ' recursele adjustate conform recerMţe lor legale să le adreseze respect ivelor comitete pa roh ia le şi se le tr imită p â n ă cu 2 zile înainte de alegere p r o -toprezpiterului t ractual Elia Moga în Robogâny.

Comitetetele parohia le .

în conţelegere c u : Elia Moga protoprezbi terul Beiuşului

— • — 3 - 3

Pentru ocuparea postului de capelan pe lângă bolnăviciosul preot Procopie Lelescu din V i z m a , t rac tu l Belinţului , se escrie concurs cu te rmi de 3 0 z i l e dela pr ima publ icare în „Bis. şi Şc . "

Emolumentele împreuna te cu acest post de c a p e - ' lan s u n t : 1. Jumăta t e din ses iunea parohială , care în­t reagă este ap roape 40 jugăre , anume aşa ca din fie­care p lan (păşunii) să beneficiere j umă ta t e .

2. Jumăta te din întregirea dela stat ce pr imeş te preotul P rocop ie Lelescu, şi care acuma face 688 cor. , însă aşa ca viitorul capelan încă să cedeze j u m ă t a t e din întregirea dela stat ce o va pr im dânsul, preotului Procopie Le lescu ; 3 . Jumăta t e din birul preoţesc , dela 120 case, câ te o măsură în boabe, sau două cu c o - v

ceni, şi 4. Jumăta te din obicinuitele venite s tolare. Reflectanţii au să adreseze petiţii le lor, ins t ruate

conform legilor în vigoare, comitetului parohial din Vizma, pe calea oficiului pprezb . din Belinţ (Belincz, Temes m.), şi înlăutrul terminului concursual să se prezenteze într 'o sărbă toare sau într 'o Duminecă în sf. biserică din Vizma, spre a-şi a ră ta dester i ta tea în cân­tări şi tipic, eventua l în ceremonial şi in orator ie .

Comitetul parohia l .

In conţelegere cu mine : Gerasim, Sârbu p p r e z b

— o — .. 3 - 3

Pentru îndeplinirea definitivă a posturi lor î nvă ţă -toreşti u r m ă t o a r e să publică concurs .

1. Archiş salarul în bani 48 cor. 4 jugăre p ă ­mânt a r ă t o r : 40 cor. 10 şinice b n c a t e : 100 cor., 6 st. lemne 6 0 cor., 80 porţii fân 32 cor. Alegerea va fi în 31 Iulie v. a. c -

2. Bochia-Bene-şti în bani 290 cor., 5 cubule b u ­cate, 50 cor. 5 st. lemne, 50 cor., 50 porţii fân, 10 cor. Alegerea se va ţ inea în 2/15 August a. c.

3. Călacea în bani 600 cor. Alegerea 6 / 1 9 Aug. 4. Cărăsău în bani 280 cor., 4 st. lemne, 9 0 cor . '

12 cubule bucate , 120 cor., pământ 3 jugăre , 82 cor. Alegerea se va ţine în 7/20 August a. c.

5. Cheşa în bani 600 cor. Alegerea se va efep-tui în 7/20 August a. c.

6 . Ciutăhaz, Hodişel-Stoineşti, în bani 220 cor, 25 cubule bucate 250 cor., 8 st. l emne 90 cor., 7 j u ­găre pascalău 20 cor. 90 porţii fân, 18 cor. Alegerea va fi în 2/15 August a. c.

7. T. Cărând în bani 232 cor., dela episcopul latin 54 cor., 5 jugăre pământ , 120 cor., 12 şinice bucate , 120 cor., 8 st. lemne, 80 cor. Alegerea se va ţ inea în 31 Iulie v. a. c.

8. Crajova în bani 300 cor., 4 jugăre p ă m â n t 64 cor., 12 cubule bucate , 120 cor., 8 st. l emne 64 co r . Alegerea se va ţ inea în 3 / l d August a. c.

9. Dimbrâviţa de codru în bani, 500 cor. Alege­r e a în 4/17 August a. c.

10. Groşi-Bârzeşti, în bani , 88 cor., delà episco­patul latin, 12 cor., 15 1/2 cubule bucate , 155 cor.. 8. st. lemne, 40 cor. Alegerea va fi în 1/14 August a c ,

11 . Hăşmaş-Urvis, delà Hâşmaş bani : 156 cor., pen t ru făină 26 cor., pentru 5 cinice buca te : 140 cor., delà Ur'viş, 40 cor., pen t ru 5 şinice bucate : 40 cor. ; delà episcopatul latin : 74 cor., l emne după t rebuinţă . Alegerea va fi în 1/14 August a. c.

12. Mărâuş-Săcaciu, în bani : 222 cor., 8 st. de l e m n e : 64 cor., 16 cubule b u c a t e : 160 cor., câ te 1 litru fasole : 40 cor., câ te 100 porţâi fân şi pae : 40 cor., delà episcopatul latin : 60 cor. Alegerea va fi în 2/15 August.

13. i\ermiş, 200 cor. Alegerea va fi în /14 Au­gust a. c.

14. Suplac, în bani : 300 cor., 6 st. lemne : 60 cor. , ¡2 cubule b u c a t e : 120 cor. Alegerea va fi 5/18 August.

15. Susag-Tălmaciu, în b a n i : 440 cor., 20 cubule b u c a t e : 200 cor. Alegerea se va săvârşi in 3/16 Aug.

16. Tăgădău, în bani : 100 cor., 8 jug. pământ . Alegerea se va efeptui în 1/14 August a. c.

17. Ursad-Pocluşe. Hodişel, în b a n i : 200 cor., 10 cuble buca te : 100 cor., 6 st. lemne : 72 cor., 8 jug. p ă m â n t : 96 cor. Alegerea va fi în 4/17 August a. c.

18. Urviş în b a n i : 500 cor. Alegerea va fi în 4/17 August a. c.

La dotaţ iunile din toate acestea staţiuni sunt a se socoti şi ştoalele cantora le usuate cu locuinţe a c o m o ­date şi grădini de legumi, ear ' unde salarii le nu dau minimul legal acelea, p recum şi cvincvenali i le se vor întregi prin ajutoare din vistieria statului. Din lemnele acorda te , se vor încălz i*ş i şalele de învăţământ .

Reflectanţii la cu ta re din aceste staţiuni, în cutare Duminecă ori să rbă toare au a se prezenta m sf. b ise­rici pent ru a cânta ; ear recurse le cu declaraţ iuni le că de când îşi formează pre tens iuni la cvincvenal p â n ă cu 6 zile înainte de alegeri le din comunele pent ru a căror posturi recurg, au a le trimite la subscrisul în F.-Gyôrôs, p . u. Tenke.

Pent ru comitetele parohia le . Petru Serbu, prot. , insp. şc.

- • — 3 — 3 Pent ru îndepl inirea parohiei vacante din Soro-

şag, pprezbiteratul Radnei , să escrie concurs cu ter -minul de a recurge 3 0 d e z i l e delà prima publ i ­ca re n organul oficios „Biserica şi Şcoala" . Venitele acestei parohii s u n t : 1. 60 jughere pământ ară tor . 2. Câte o măsură de cucuruz nesfărmat delà 80 de nu­m e r e de casă. 3. stolele obicinuite. 4. întregirea dota-ţ iunii delà stat. — Preotul , ca re să va alege, va avea să provadă pânâ la alia dispoziţiune şi învăţământul din şcoala de acolo, şi deci va beneficia şi de venitele învăţătoreşt i şi va avea cvart i r în edificiul şcoalei . — Cei ce doresc să ocupe acest post, să-şl tr imită r ecur ­sele adjustate conform lit. c) al §-lui 15 din Regula­mentu l pent ru parohii şi adresa te comitetului parohial din Soroşag, P . On. domn Procopiu Givulescu, pprezb. în M. Radna, iar dânşii să se prezinte în cadrul ter-minului concursual în sf. biserică din Soroşag, pen t ru a-şi a ră t ă dester i ta tea în cele r i tuale.

Soroşag, 3/16 Iulie 1905.

Comitetul pa roh ia l .

Aviz! A apărut şi se află de vânzare în tipografia die­

cezană următoarele cărţi şcolare: „ L i m b a m a g i a r ă " cartea a Il-a pentru

clasele superioare ale şcoalei poporale de luliu Grof-şorean şi Iosif Moldovan, preţul 50 fileri.

C a t e h i s m " , IV carte de religiune pentru şcoalele poporale de dl profesor; Dr. P. Bărbii, preţul unui exemplar 4(3 fii.

„ I s t o r i o a r e B i s e r i c e ş t i " , III carte de-religiune pentru şcoalele poporale de dl profesor : Dr~ P. Barbu, preţul unui exemplar 30 fii.

I s t o r i o a r e b i b l i c e " , II carte de religiune-pentru şcoalele poporale de dl profesor: Dr. P. Barbu,. preţul unui exemplar 30 fiileri.

„ C u r s p r a c t i c d e I s t o r i a l i t e r a t u r e ! r o m â n e " pentru şcoalele poporale de dl învăţător Iosif Stanca, preţul unui exemplar 40 fii.

E x e r c i ţ i i i n t u i t i v e " în limba maghiară, de dl învăţător loan Vancu, preţul unui exemplar 50filerir

peste 10 exemplare 10°/0 rabat. R u g ă c i u n i l e ş c o l a r i l o r compactate cu gusty,

în diferite colori, cuprinde întreagă utrenia şi'liturgia­de un prieten al şcolarilor, preţul per exemplar 40 fii. Dela 10 exemplare 10°/0 rabat.

„Limba magiară'* pentru elevii claselor in­ferioare ale şcoalei pop. de Iosif Moldovan şi luliu Grofşorean, preţul 50 fii

„ABCdar car te de cetire" pentru elevii clasei primare, ediţiunea IV-a de Iosif Moldovan şi consoţii, preţul 40 fii.

„A doua carte de cetire", ediţiunea Il-a de I. Grofşorean şi consoţii, preţul 40 fii.

„ T â l c u i a l a e v a n g e l i i l o r " , de fericitul Loga cu litere cirile preţul 2 coroane.

Din înc rederea dlui p ro topop : Iosif Vuculescu, pa roh .

— • — 3 - 3

Cancelar ia arhitectului r o m â n

I o a t i BJiga ARAD, 5trada Jozsef f6hercze£-ut \\t. 1.

(lângă „Victoria").

Pregăteşte planuri şi specificări de spese pen t ru edificii publice şi private, pr imeşte lucrări în sfera a r -hitecturei mai înalte, cenzurăr i , colaudări . Ca specialist în ritul nostru oriental edifică şi res taurează biserici în mod artistic, din care cauză îl recomandăm îndeo­sebi dlor parohi . Trimite p lanur i , schiţe, specificări şi serveşte în lucrări arhi tectonice cu desluşiri gratuit .

^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^ ^