SCOALĂ REVISTA BISERICEASCA, ŞCOLARA, LITERARA ŞI ECONOMICA,

A B O N A M E N T U L :

P e u n a n 10 Lei. P e j u m ă t a t e d e an 5 Lei.

APARE ODATÀ ÎN SĂPTĂMÂNA:

DUMINECA

Sfinţirea S. Mănăstiri Hodoş-Bodrog.

Sf. mănăstire H.-Bodrog care cade la o distanţă de 10 km. de oraşul Arad, este stituată pe malul stâng al fluviului Murăş, într'un loc pitoresc şi încântător. Jur-împrejur este încunjurată de o perdea deasă de copaci stufoşi, înşiraţi frumos ca o cunună verde, — deasupra cărora ochiul călătorului zăreşte din depărtare strălucind în bătaia sorelui ca nişte glo­buri de cristal, — turlele sf mănăstiri, cari ne chiamă la rugăciuni. Vechiu şi sfânt lăcaş de pelerinaj al blândului nostru popor, dar şi unica noastră mănăstire în Ardeal, unde şi-au luat tonsura monahală, din vremuri apuse şi până azi, toţi pre­laţii şi dignitarii sf. noastre biserici. Aici este Ierusalimul creştinilor noştri, unde la praznicul Adormirei Născ. de D-zeu sosesc din cele mai depărtate ţinuturi, ca după munca istovitoare cu prăşitul păpuşoiu­lui, secerişul şi treeratul grâului, s a ş i adape sufletele în izvorul nesecat şi lim­pede al sfintei noastre credinţe ortodoxă.

Din punct de vedere estetic să sim­ţea trebuinţa reparării sf. locaş, ceeace la stăruinţele P. S. S. Dlui Episcop îoan I. Papp s'a şi făcut, în mod radical. Azi sf. mănăstire este îmbrăcată în haină nouă, drăgălaşe $i atrăgătoare. P. S. Sa părin­tele Episcop a simţit că ar fi o coincidentă edificatoare, dacă va sfinţi şi preda des­tinaţiei sale sf. lăcaş, în ziua Adorm. Născ. de D-zeu, la praznicul pelerinilor. — Aşa s'a şi făcut.

Prea S. Sa soseşte la sf. Mănăstire încă din preseara marelui praznic, însoţit de asesorii consistoriali: Mih. Păcăţian şi Simion Stana şi diaconul îoan Cioara. Seara la 7 oare se face privegherea după tipicul Rusaliilor, servită de 6 preoţi şi diaconul, la care participă şi împărtăşeşte miruirea şi P. S. Sa.

Actul sfinţirii începe în dimineaţa marelui praznic la 7 oare. Curtea vastă e ticsită de lume multă; nu se vede decât o mare de capete, să evaluează la 8—9000 de credincioşi. Este un moment de adân­că evlavie, când P. S. Sa aşteptat de 6 preoţi şi 1 diacon, îmbrăcaţi în odăjdii strălucitoare, apare în uşa apartamentelor egumenului, îmbrăcat în mantia arhierească şi cu sf. cruce în mână, îşi binecuvânta credincioşii, însetaţi să vază pe marele lor arhipăstor, pe a cărui faţă radiază un zimbet de mulţumire. Intre cântece dulci

şi sunete de clopote P. Ş. Sa este condus naintea sf. altar, să îmbrace vesmintele arhiereşti, pentru a săvârşi a 59-a sfinţire de biserică. Cincizeci şi nouă sfinţiri de biserici şi tot atâte.i vizitaţii canonice în drumul apostoliei arhiereşti, cea mai la­borioasă păstorire la activul unui prelat.

Măreţul act, îl săvârşeşte P. S. Sa asistat de prptoiereii: Mih. Păcăţian, Dr. Patrichie Ţiucra, preoţii: I. Ardelean şi Simion Stana, asesori consistoriali, cuvioşii părinţi Ignatie şi Visarion şi diaconul îoan Cioară. Răspunsurile liturge la exe­cută precis şi frumos corul din Pesac, condus de vrednicul prtot de acolo Victor Fizeşan. Strana o ţine cu o voce plină şi plăcuta harnicul învăţător din Micălaca, dl Ţabic.

Serviciul divin îşi ajunge culmea când înaltul prelat, încunjurat de clerul celebrant, urcă tribuna din foişorul sf. mănăstiri şi cu vocea •- puternică rosteşte o predică de o concepţie adâncă, îmbră­cată în formă poporală, ca să fie înţeleasă de întreg auditorul. P. S. Sa aduce exemple şi face comparaţii luate din viaţa poporului, prin ce face impresie excelentă. Tălmăceşte însemnătatea întreită pentru pelerini a praznicului de azi, arată roadele ce le primeşte omul dela sf. sărbători şi dă poveţe cum să folosească creştinul acestea roade. Sărbătorile sunt pt. creştini ca soarele pentru natură, căci prin ele îşi recrează sufletul şi-şi vede faptele în însăşi oglinda vieţii sale. Aceste fapte trebue să le regenereze omul prin în văţăturile şi rugăciunile auzite în sf. bise­rică. Simţul omului luminat cu învăţă­turile creştine, aude glasul lui D-zeu în interiorul său. El trebue să cultive şi să păstreze cu sfinţenie schintea d-zească sădită în inima sa, pentru că vântul vieţii o poate stinge uşor şi odată stinsă omul îşi pierde chipul şi asămănarea lui D-zeu. Omul slab in credinţă simte în internul său o luptă înverşunată, lupta binelui cu răul, a luminei, cu întunerecul. Cel ce îşi clădeşte viaţa fără sistem, fară echilibru moral şi criteriu religios, să nu ne prindă uimirea când îl vom vedea strivit sub ruinele propriei sale clădiri. Singurul plan pentru edificarea vieţii noastre ni. 1-a dat divinul Isus, a cărui învăţături sunt pentru creştin, oleu pentru vinde­carea ranelor sufleteşti şi pârghie, anghiră tare pentru a-1 păzi de ispită şi primejdii.

Şi precum suntem datori să adorăm D-zeirea în trei feţe, tot aşa avem datorin-ţă să cinstim cu toată căldura inimei

REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA: Arad, S trada E M I N E S C U Nr.. 3 5 .

Telefon pentru oraş şi comitat Nr. 286.

3 lucruri: sf. biserică, şcoala şi viteaza noastră armată.

Biserica este reduta şi depozitara sf. noastre credinţe ortodoxe, unde primim iecţii pentru cultivarea sufletelor, aici ni­să nobilitează inima şi simţirile, aici pri­mim proviziunea necesară de cunoştinţe şi sentimente pentru îmbărbătare, pentru a ne domoli pasiunile sălbatice şi pentru regularea vieţii şi păzirea de viţii.

Şcoala este Instituţia, focarul unde ne luminăm mintea şi raţiunea, unde primim învăţăturile care să ne fie merindea pt .a putea ţine progres cu alte neamuri. Iar mândra noastră armată, în frunte cu regele dezrobitor şi de sf. biserici ziditor Ferdi-nand I. este chezăşia existenţei noastre naţionale, ea ne-a scăpat de sub teascul şi din lanţurile opresorilor de ieri, deci cinste şi veneraţie îi datorăm. Să mun­cim înzecit, căci a ne odihni pe laurii câştigaţi de armata noastră comitem păcat naţional; ţara are lipsă de refacere la ce poate ajunge numai prin muncă. Să îm­brăţişăm meseriile, plug de aur pentru omul vrednic. La auzul acestor sfaturi şi învăţături frumoase, poporul face ovaţii frenetice P. S. Sale, care le împărtăşeşte binecuvântarea arhierească şi le doreşte spor la muncă cinstită, urmată de fapte bune.

Simion Stana, preot, asesor consistorial

Ziua eroilor în Şoimoş.*) (O s e r b a r e ş i un a p e l . )

Ziua eroilor pentru noi Românii, are o deosebi tă însămnăta te , pentrncă, prin moartea fiilor neamului nostru ne-am eliberat noi cei de azi de sub domnia ungur» ască. Antecedenţele eliberării noasîre le cunoaştem foart-.' bine. Soar-tea noas t ră s'a croit la Paris şi cu ajutorul armatei franceze, visul nostru de veacuri s'a rea­lizat Înainte de realizarea asestui vis insă a t re ­buit multe să r ăbdâm.

In anul 1918 soldaţii puterilor centrale au depus armele pe toate fronturile, în urma d e m o ­ralizării armatei şi a conducători lor ei.

Duşmani i noştri de veacuri, văzând că a sosit vremea, când popoarăle subjugate de ei se vor elibera, au încercat ultima sforţare şi s'au aruncat caşi nişte fiară f lămânde asupra noastră .

Jefuind şi mal t ra tând populaţ ia pacinică dela sate , au ajuns şi în părţile noastre, ocu­pând calea ferată până la Soborşin. Au ţinut ocupa tă aceas tă linie vreo patru luni, băgând groază în popor. Intelectualii şi mai ales preoţii şi învăţătorii şi din aces te părţi s'au refugiat, care pe unde a putut.

C â n d Ungurii erau mai turbaţi a dat D-zeu de veniră Francesii în ţinuturile noastre evacuate

*) !n Jipsa de paţiu nu s'a putut publica la timp.

Pag. 2 B i s E p j c A -şi Ş c o a l a Nr. 34

de SârrJlj şi aşâ $1 fh LlgdVa s'ă I ţ e z â t o t rupă de cavalerie de vreo l $ t di jhef l i Reftffaţil putead s i se r e t r i gâ l i r i p j l aici ăM că ffflr'd. v r e m e . n u m ă r u l lot t recea jaestâ lOU.

Noi Ceice n e a m r l 'h td rs iă velţele n d i s i r e ziua-i loapiea eraiti întPo Itare* sdf le teasc l d^ nedeS&nl, In Iceâs fâ t rSml âsieptarti ceasul e l i ­berării nd i s t r e , câre îritârziâ rrieieu, hu din t j n i ce lor cfe sifnfeau cS|i fitil; ci diff i dtiŞhiaHilor, cari încontinuu ne puneau piedeci .

In sfârşit, după multe târguieli , în ziua de 10/23 Martie 1919 se dă ordin din Budapes ta t rupelor maghiare, ca în decurs de 10 z'le să se re t ragă . Ei n'au aş tepta t 10 zile, ci în ziua de 11/24 Martie, d imineaţa , au plecat din Soborşin cu tot ce aveau. In drumul lor de retragere însă s'au oprit în mai multe locuri silind pe Românii depe sate să le ducă mun'ţ<a şi ar­mamentul peste dealuri , ca astfel încunjurând de a se întâlni cu armata franceză din Radna să se unească cu armata lor depe Criş. Drumurile fiind rele şi oamenii refugiindu-se de prin sate, nu le-a reuşit planul şi aşâ de voie, de nevoie au fost siliţi să dea fată cu a rmata franceză.

S'au întâlnit în hotarul comunei noastre . Francezii au tr imis o patrulă spre înt impinarea lor, comunicându- le to todată şi ordinul de d e s -armare, primit dela superiori tate . Comandantu l bolşevicilor a plecat însă la Radna împreună cu pat tula franceză spre a pertractâ cu c o m a n d a n ­tul lor. Ajunşi acolo se tr imite iar o patrulă pentru a spionă mişcările bolşevicilor, cari a ş ­teptau în două trenuri de persoane sosirea comandantulu i lor, iar două trenuri panţera te manevrau pe linie înainte şi îndărăt . Când patrula a fost observată de bolşevici au început a t rage asupra ei din mitralieră. Cauza acestei t rageri nu se ştie. Patrula auzind înpuşcătur i le a căutat să se ascunză. Unde? Imediat nu se putea, că erau în drumul de ţară. Au încercat să sară un părâu, ca apoi urcând puţin dealul Să ajungă în pădure la adăpos t . Caii necunos -când locul, n'au dat imediat ascul tare stăpânilor , şi era şi prea târziu. Glonţul bolşe­vicilor a nimerit ofiţerul cu cal cu tot şi încă pe un camarad , căzând amândoi . Ofiţerul a murit pe loc, calul lui şi soldatul mânezi. Cei trei soldaţi „marocani" cari au mai r ămas au scăpa ; prin păduri , neatinşi pânăce au ajuns la Radna, rapor tând cazul comandantu lu i lor.

Cultura franceză şi disciplina armatei şi de data aceas ta s'a arătat super ioară . In loc să se răzbune pentru camarazii lor, cari nu eră nece ­sar să piară, i-au lăsat să t reacă liberi fără a-i desa rmă . D-zeu insă a amestecat limbile bolşevi­cilor şi ajunşi la Ghioroc s'au împrăş t ia t pe câmpii aşâ încât, nu s'au întâlnit doi cu doi p â n ă în Chişineu şi alte locuri, unde voiau să ia lupta cu a rmata română, car*1 a sosit abia după o aş teptare lungă de 5 săp tămâni . In rest impul aces ta au ucis mişeleşte pe preoţii din Şîrnand.

Pe cei doi morţi ai armatei franceze i-au luat bolşevicii cu ei şi în Radna i-au predat camarazi lor lor. In ziua 12/25 Martie i-au în­mormânta t în Lipova cu pa radă mili tară. La în­mormânta re a par t ic ipat toată suflarea românea ­scă din orsş şi împrejurime în frunte cu refu-gaţii români , cari au depus şi o ' c u n u n ă pe sicriite celor ce au murit pentru desrobi rea no ­astră. Au depus cunună şi fraţii bolşevicilor, şi au par t ic ipat în corpore la înmormântare .

Când cu inima plină de durere mergeam în urma celor două sicrie, am înţeles tot mai mult marea bunăta te ce ni-a tr imis-o D-zeu atunci, când a venit pe aici a rmata franceză. Minte omenească nu este vrednică sâ spună , ce crime săvârşeau bolşevicii de nu erau Francezii! Atunci mi-am zis: Va veni o vreme, când spiri tele se vor linişti şi atunci vom face „eroi ai comunei noas t re" din aceşti doi fii ai Franţei !

Vremea iată că a sosit! Poporul care pe acele vremuri eră sa tura t de ideile bolşevicilor, acum s'a întors iar la matca sa!

De când s'a dat ordin pentru serbarea zilei „Ero lor n ramulu i " , u rmat de poporul nostru c red inc ios , precum în anul trecut, aşâ şi în acest au am mers cu proces iune la locui dela „Părâul lui Laici i" si am înăiţat rugăciuni către D-zeu pentru odihna celor doi fii ai Franţei şi a eroi­lor căzuţi în luptă din parohia noastră , întocmai pe tocul acela, unde ş.-a dat sufletul ofiţerul francez păzit de muribundul său camarad .

Ca să arătăm, că suntem recunoscător i a ţ ă de binefăcătorii noştri , ne-am hotărît să r i -

I j icăm monufttent nti ( numai „eroilor cdrttuHei fîfe'âste" ci şi I ces id r doi viteji.

Dupăce i m pornit o co l ec t l jh rJlfoHfJ iilea, a d u n c â n d u - s e o Il tmă destul W f r u m o a % irn constatat , că nu e suficientă, riiiitfii a r id i e l un monumerii vrednic de marea amintire. Arfi dori să ridicârh un* monument , c a r i sâ servească spre cinste rfli ntîfjriai comunei noâăire , ci fi nea­ntului întreg. Fiiria Iq inarfinea drumului de ţară, Inir'un loc foarte uMblăt, călătordl din depărtare să-l observe şi involuntar să meargă să vadă şi să se închine memoriei acelora, cari şi-am dat viaţa desrobin-dum pe noi.

Apelez deci la toţi aceia, cari sunt pătrunşi de însămnă ta tea acelor mari zile, cari ne-au adus l ibertatea şi către aceia, cari sunt pătrunşi de adevărul , că „binele cu bine se răsp lă teş te" !

Mă adresez şi băncilor româneşt i , cari dacă vor dărui sume cât de mici, vor face cinste nea ­mului nostru!

Pe fraţii preoţi îi rog, ca să binevotască a d i spune ca în bisericiile păstor i te de S. S. Lor să se poar te numai un disc într'o Duminecă o i Sărbă toare şi atunci ne-am ajuns scopul!

In fine mă adresez şi Domnilor , cari au fost refiigaţi în acele vremi şi le revoc în me­morie dorul cu care aş tep tau re întoarcerea la vetrele părăsi te . Banul ce-1 vor da va fi o re ­cunoşt inţă memoriei acelora, cari prin moartea lor au grăbi t re întoarcerea lor acasă !

Despre tot banul incurs se va da socoteală pe cele ziaristică, tot astfel şi d e s p r e spesele avute cu ridicarea monumentului . Ce va r ămânea o partea se va da orfanilor de război din co-muneâ cu ocaziunea desvălirii , iar o pa t te se va depune spre fructificare pentru acoperirea spese -lor cu îngrijirea monumentului în toate t impurile.

Am făcut apelul în felul acesta, ca tot cine va ceti să înţeleagă, pentruce îşi dă banul şi să ştie aprecia cuvântul meu adresa t publicului ro­mânesc , care to tdeuna a fost gata a jertfi pentru scopuri de înălţare sufletească.

Generoase le contribuiri , r eg să se tr imită pe adresa subscrisului .

Ilie Chebeleu, preot ort. rom.

în Şoimoş, jud. Arad.

Aducere aminte despre Episcopia românească apusă a

Orăzii-mari. (Urmare din Nr. 29.)

II.

Pe la anul spăşenii 1664, vreme când Bi­horul era smuls de sub sceptrul domnitorului ardelean şi prefăcut în vilaet turcesc, pa t r ia r ­hul icumenic al Romei nouă, nu-şi uită de tur ­ma sa cuvântă toare , orfană, din îndepăr ta tu l Bi­hor, ci le trimite un episcop c-ălâtor, mis ionar (per ideuta) sârb , (râcz lagyika) lacom şi c rud . 1 )

Iobagii noştri săraci, reci şi familiarizaţi încâtva cu calvinizmul s tăpâni lor lor unguri , nu-1 primiră „cu bere şi mâncare" , cum se zice, pe preotul mare, carele vine în numele Domnului ca să păzească legea. 2 ) Din contră, d u p ă toate presemnele l-ar fi huiduit şi gonit înda tă din aritul lor, dacă mosafirul arhiereu nu era destul de precaut ca să se pro'vază cu obişnuitul Sal-vus conductus, liberat de marele vizir din Ţăr igrad .

„Birurile, b i rşaguri ie* 8 ) cu cari se năpust i asupra preoţilor, bisericilor, cnezilor şi l ibert i­nilor, din regiuni le : Âleşd, Popmezeu şi Biinş, sunt \n proporţ ie cu vremea deatunci şi cu p re ­ţul banului deadreptu l exorb i t an te !

Unul fiecare preot îi dădea 2 fl. Dela mulţi lua şi până în 40 fl. ori chiar şi mai mult.

Ci adevăra tă urgie remase să fie acest ar­hiereu călător abia numai pentru preoţ imea b i ­g a m ă ! Din altă ordine de idei apoi ş t im 4 ) că nefericiţi de aceşt ia pe acelea vremuri, cam la fel şi azi, erau foarte mulţi.

Dacă preotul dădea vlădichii 40 taleri la an, în dragă voe putea să conveţuească mai d e ­parte cu muierea sa nelegit imă; dacă însă nu vrea, ori că nu putea să achite aceas ta amendă simoniacă, fără milă îndată era răspopit .

Pentru cazul, că aces te conveţuiri neiertate, erau b inecuvânta te cu câte un fecioraş ori fetiţă, nefericitul ta tă mai t rebuia să solvească un cenz regulat de câte 60 bani, impozit scadent dea l t -

tntntrelea regulat şl atuflci» când se în tâmpla ca i i mda'ră Ui a i i d e eon tUb i t i i !

Părţ i le eai-i d ivorj iu de lege, p lă teau una flecarf câi« 12 florehi.

Delâ fiecare bisericuţa să teasca , aces t ve-Hltic avea Inimă sâ t ragă cel pllţiti 4 fl.

O pdHâ (de fum) plătea 2 poliure, va se zică 6 bafli. 6)

apoi huM veHto ăd fortissiHiuni, al a ţ a nu­mitelor â Umpm, o honVtnes (o rhores.)/ Dacă oda tă acest arhiereu vicar in pontifkalibus, îndrăz­nea să pună sub toiage pe preoţii noştri s u s ­pectaţ i de calvinizm, 8 ) bănuim ce va fi putut fi rostul alunului faţă de nenorociţii clăcaşi , al ias Români ploaţi , şi aceşt ia erau cei mulţi, cari nu aveau cu ce-şi r e scumpărâ păcate le .

111. Dupăce Biharia fu curăţi tă de băzna semi -

1 unei muzulmane, împăratul Leopold !, jurepost-liminii, avu să organizeze şi blsericele ţării desrobi te .

Ierarhia o t o d o x ă o regulează cu manifestul său din 4 Martie 1695, în carele Efrem Benia-min (Baniamin) , e menţ ionat ca vlădică al Orăzi i -mari, apoi confirmat în aceas ta slujbă pentru Oradea ş> Agria (jud. Heveş) , şi submanua t pa ­triarhiei din Carlovăţ . 7 )

Cine a p receda t şi cine se fie urmat (şi peste tot mai urmat-au cineva) lui Efrem, din lipsa totală de documente nu putem şti. Vero­simil nu s'a mai dat voe vtădicului „ş ismat ic" să rezideze în u ibea şi în umbra vlădicului catolic maghiar , carele acum după tot discrima rerum se reîntronează în 1696 în vechea sa Oradea -mare; având după legea ţării şi demni ta tea de prefect politic al urbei şi al regiunei .

Despre vlâdicul Efrem altă menţ iune nu se mai face nicăirea. Nu ştim când şi unde a decedat . Istoricii noştri ţin în urma lui Nicolau Tincu Vel ia , 8 ) că Efrem s'a pristăvit încă în acelaş an 1695, când adecă cum văzurăm, fu re : ip ia t ca sufragant al mitropoliei din Carlovăţ.

Fost-a dânsul de naţ ional i tatea noastră ori că sârb, grec, nu putem şti.

(Va urma.)

') Nicolau F i r u : Biserica ortodoxă română din Bihor etc. Caransebaş 1914, pg 34, îl ţină că e român „olâh piispok erkezven ide". -- 2> Ştefan M e t e ş : Istor. bisericii românii vr etc. Arad, 1918, pg 191 şi 192 crede că episcopul sârb s'ar fi pasionat şi de interesele orto­doxiei şi că I| chiamă Ştefan şi e din Lipova. — 3 ; T. V. P â c ă ţ i a n : Istoriografii vechi, istorio­grafii noui, Sibiu, 1904, pag. 25. — *) A tnunkâcsi g6r. kath puspbkseg tortenete, Budapeşt 1909. pg. 418, 471, 477, 520, 530, 558. 559. Revistele: Răvaşul, Cluj, 1909, pg 530 533, Revista Teologică, Sibini, IS08, pg. 3 3 6 -3)2 şi 421 424, Cultura Creştină, Blaj, 1911, pg. 2(3, 56, 57. 59, An 1915, pg. 331, 371, 372, 374; An 1916, pg. 168, 520-i3"t; An l'-20 pg. 113; Biserica ortodoxă orientală română, Bucureşti, 1911 (XXXV) pg. 120 şi 203.-- «jBu-n y i t a y Vince, Bharmegye olâhjai s a vallâsunio, Buda-pest, 1892, pg 31—34. Me teş ibid 191, vezi aici nota 1 crede fără a argumenta, că episcopul vizitator e Ştefan episcop sârb?sc în Lipova. - 6) F i ru o c 34 M e t e ş 1. c 192 — ') S z a l a y Lâszto, A magyarorszâgi szerb teleoek, Pest, 1861, pg 135 *) Istorioară bisericească politic?, Sibiiu, 1865, pg lO'i

Casa învăţătorilor în Timişoara.

Concurs. Consiliul de adminis t rare al casei învăţă­

torilor din Timişoara , din subvenţia primită dela Ministeriul de Instrucţie Secretar ia tul general din Cluj, publică concues pentru ocuparea a 10 (zece) locuri gratuite băeţi şi fetiţe depe teritorul Bănatului , în căminul învăţători lor din Timişoara, pe anul şcolar 1921 -22. La aceste locuri vor fi preferiţi competenţ i i din Iugoslavia.

Doritorii de a obţine acest locuri îşi vor înainta până cel mult la Sept. a. c. petiţiile, consiliului de adminis t rare al casei învăţătorilor Timişoara, s t rada Remus 3. însoţite de urmă­toarele documen te :

1. Informaţiune familiară. 2. Certificat depe ultimul au şcolar în ori­

ginal, ori în copie legalizată. 3. Declara ţ iunea petentului despre alte aju­

toare ce beneficiază sau a cerut. 4 Certificat comunal despre averea părinţilor. Timişoara, la 15 August 192!.

Teodor Baloşiu, Patrichie Rărnneauţu, secretar. preşedinte.

Nr. 3 4 BISERICA $1 ŞCOALA Pag, 3

Nr. 2291/921.

Aviz oficios. Examenul de cvalificaţiune preoţească

cu candidaţii de preoţie, prescris prin Statutul organic şi regulamentul special, se ta ţinea în ziuă de Miercuri în 1/14 Septemvrie a. c. şl zilele următoare la ora 3 a. m. în sala de şedinţă a Consistoru­lui ort. rom. din Arad.

La examen sunt admişi toţi acei ab­solvenţi de teologie, care în terminul staverit prin §-ul & din Regulamentul special şi-au înaintat aici cererile cores­punzător instruite.

Arad, 7/20 August 1921. Consistorul ort. român.

<3oan c7. <&app, episcop.

INFORMAŢIUNL Personal P. S. Sa părintele nostru

episcop loan a plecat Duminecă, în 28 Sept. n., cu personalul de seara la Sibiu, pentru a participa la şedinţele fundaţiunii Gojdu şi ale Consistorului metropolitan.

Vizita miniştrilor tn Arad Luni în 29 August n., oraşul Arad a avut de oaspeţi pe d-nii miniş t r i : general Averescu, preşedinte le consiliului, Arge-toian, ministru de înterne, general Vălean, al comunicaţ i lor şi Dr. Groza, ministrul Ardealui. înalţilor oaspeţ i li-s'a făcut o primire insufleţită. D-nii Argetoian, Vălean şi Groza au sosit cu acceleratul dela Bucureşti la orele 13, ear g e n e ­ralul Averescu din spre Viena la orele 17. După sosire a avut loc la palatul jude ţean o adunare popora lă şi recepţ iuni , ear seara un banche t la Crucea Albă.

Concurse. Pentru îndepl in i rea postului învâţă toresc-

can tora l vacant dela şcoala Il-a de băieţi din Sânmicolaul român, ppiatul Tinca, judeţul Bihor, cu termin de alegere 30 de zile dela p r ima publ icare în organul oficios.

Pe lângă următorul salar: 1. Bani ga ta 4 0 0 Lei din cassa epitropiei şcolare plătibili an t ic ipa t ive pe cvartal. 2. Întregirea salarului dela stat. 3. Cvartir în natură cu grădină şi su -pra edificatele. 4. Pentru fiecare conferinţă ori reuniune învă ţă torească când va par t ic ipa câte 40 Lei. 5 . Stolele cantorale usuate . 6. Întrucât a legândul învăţător va fi capace a conduce cor biser icesc pe 3—4 voci deosebi va fi remunera t din cassa biser icească; — învăţătorul ales va fi obl igat a conduce s t rana s tângă şi a înstrua elevii în cântările bisericeşti fără altă remunera ţ ie .

Reflectanţii se avizează a se prezenta în orce Duminecă ori Sărbă toare în sfânta biserică din Sânnicolaul român spre a-şi dovedi des te r i ­ta tea în cele rituale; — iară recursele instruite conform regulamentului , adresa te comitetului parohial din Sânniculaul român, , să- le subş tea rnă oficiului p ro topopesc tractul Tinca , în Salonta-mare, judeţul Bihor.

Dat din şedinţa comitetul parohial gr. or. rom. din Sânnicolaul român, la 11/24 Iulie 1921.

Comitetul parohial. In conţelegere cu s. pro topresbi te r Dr. Nicolae

Rocsin. — • — 1 - 3

Pentru îndeplinirea definitivă a unui pos t învă ţă toresc deia şcoala confesională gr. or. rom. din Fibiş, se escrie concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Venitele împreunate cu acest post sun t : 1. Locuinţă corespunzătoare cu grădină şi supra -edit icatele necesar i . 2 Salar dela comuna biser i ­cească 500 lei anul ( întregirea în trecut a fost acoper i tă de s tat şi se speră , că va fi aşa în viitor). 3 Stolele îndat ina te , unde va fi poftit. 4. Pentru conferinţă şi scr iptur is t ică 25 lei.

5. 10 m 3 lemne de foc cl. I aduse acasă , din cari însă se va încălzi şi sala de învă ţământ .

Alesul va provedea cantoratul în şi afară de biser ică, va ednduce şcolarii, la sf. biserică şi-i va instrua în cântări le bisericeşti , pentru cari prestaţ iuni comuna biser icească îi as igură anual fplosul pământulu i şcolar din a şa zisa „Ş imanda" de pes te 2 jug. ca tas t ra le , l iber de dări publice.

Intru-cât nou alesul învăţă tor va avea pu ­tinţa să înştrueze şi să reiufinteze corul b iser i -cesc -bărbă tesc , în raportul ostănelelor depuse în acest scop, va fi r emunera t d u p ă cuviinţă.

Recursele adjustate cu documente le nece ­sari se vor înainta of. ppesc din Lipova, având recurenţi i a se prezenta în vr'o Duminica ori să rbă toare în sf. biser ică din Fibiş spre a cân ta şi a se face cunoscuţ i poporului .

Fibiş din şed in ţa comitetului parohial ţ inută la 27 iunie n. 1921. Gheorghe Todan , pa roh -preşedinte .

In conţelegere cu: Fabriciu Manuilă, p ro to ­pop, inspector şcolar conf.

— a — 1 - 3

Pe baza rezoluţiunii Ven. Cons is tor de s u b Nr. 2199 /1920 prin aceas ta să escrie concurs pentru îndepl inirea parohiei de cl. I. din Comlâuş, (jud. Arad), deveni tă vacan tă prin s t rămuta rea parohului Dimitru 1. Popa , cu termin de 3 0 zile dela prima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoala" pe lângă următoare le emolumente :

1. Una ses iune p ă m â n t extravilan în ex ten -ziunea ei de azi, împreună cu dreptul de păşune . 2. 4 cânepişt i apar ţ ină toare sesiunei . 3 . Intravi­lanul parohial folosit de fostul paroh 4. Re t r ibu-ţ iunea de bir. şi stole: 420 lei. 5. Alte venite acc identa le şi întregirea dela stat, pe care însă comuna bis. nu o garantează 6. Pe dura ta scumpete i create de răsboiu se as igură a l egându-lui 6C0 lei relut de cortel solvind din cassa epitropiei bisericeşti .

Alesul preot va suporta toate dările p u ­blice după întreg venitul beneficiat, va împlini toate funcţiunile, va predica cel puţin oda tă la lună şi va catehiza la şcoalele , unde va fi recla­mat, fără altă renumeraţ ie .

Parohia fiind de cl. I. dela recurenţi se cere cvalificaţia prescr isă în concluzul sino'dului eparhial de sub Nr. 84/910.

Recursele adjustate regulamentar şi cu ates ta t de serviciu de până acum, eventual con­s imţământu l Arhierelui diecezan dacă ar fi din altă dieceză, sunt a-se înainta în terminul con­cursual oficiului p ro topopesc rom. ort. din Siria, adresa te comitetului parohial rom. ort. din Comlăus şi cu str icta observare a § 33 din r e ­gulamentul pentru parohii; Concurenţi i vor avea a-se prezenta în sft. biserică din Comlăuş , spre a-şi a ră ta dester i ta tea omiletică şi rituală.

Dat în şedinţa ext raordinară a comitetului parohial rom. ort. din Comlăuş , la 6 /19 August 1921.

Zenobie Brădean, m. p , preş. corn. parohial Ştefan^ Musca, m. p. notar adhoe , al c o m i t e - , tulul. în conţelegere cu: Mihail Lucuţa m. p., pro topresbi te r rom ort.

- n — 2 — 3

Se publică concurs pentru ocuparea pos ­tului învăţătoresc dela şcoala confesională ro ­mână or todoxă din Şebiş, protopresbi tera tu! Vaş -cău, cu termin de recurgere şi a legere 30 zile dela publ icare în foaia oficială.

Emolumente le s u n t : 1. Bani gata dela co­muna biser icească Lei 225 bani 50. 2. 12 metri lemne aduşi de comuna biser icească în curtea şcoalei la dispoziţia alesului. 3. Cuart ir cu două chilii şi alte apar tamente . 4. Ajutor de stat după anii de serviciu ai a legândului . 5. Stole cantorale uzuate.

Doritorii vor avea să-şi înainteze recursele Comitetului parohial din Şebiş în calea oficiului p ro topopesc din Vaşcău în terminul sus pus, iar până la ziua alegerii să se prezinte la biserica locală pentru a-şi arăta dester i ta tea în cântare şi tipicul bisericesc.

Şebiş, din şedinţa Comitetului parohial ţ i ­nu tă la 18/31 Iulie 1921.

Mihaiu Lucuţla, notar adhoc comit, paroh., Iile Lucuţia, preşed. comit, paroh.

Cu consenzul meu: A. P. Deseanu, ppop , insp. şcolar.

— • — 2 — 3

Pentru îndeplinirea postului vacant dela şcoala confesională gr. or. rom. din Tinca, p ro to -presbi tera tul T inca , jud. Bihor să publ ică con­curs cu termin de 3 0 zile de la pr ima publ icare în org. of. „Biserica şi Şcoala" .

Salar anual : 1. Din cassa cultuală 300 Iei, 2. Locuinţa cu trei odă i culină, cameră, grajd şi grăd ină de legume. 3 . întregirea dotaţ iunei de la s tat . 4. Diurnă pentru conferinţă 100 lei. 5. Scripturis t ică 20 lei. 6. Stolele îndat ina te .

Alesul este deobl iga t a conduce cantoratul în sf. Biserică şi a îns t rua elevi în răspunsur i le liturgice.

Cereri le adjustare în regulă şi ad ressa te comitetului parohial să vor înainta oficiului ppesc în Salonta, iar recurenţi au s ă - se prezinte nâinte de a legere îri parohie .

Din şedinţă comitetului parohial ţ inut în ziuă de 1/14 August 1921.

In conţelegere cu s. ppresbi ter Dr Nicolae Rocsin. —a— 2—3

Pentru îndepl in i rea postului învăţă toresc dela şcoala confesională or todoxă română din Cuveşdia protoprezbi tera tul Lipova, devenit vacant în urma penzionărei învăţătorului Gheorghe Torni, se publ ică concurs cu termin de 30 zile dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoala" , pe lângă următoriul salar.

1. Dela comuna biser icească 750 lei, în t re ­girea dela stat . 2. Diurnă la conferinţa 50 lei. 3. Scripturis t ică 50 lei. 4. Cvart ir în natură cu ed i ­ficiile economice necesare . 5. Grădina , carea după a legerea ăl 2-lea învăţător se vă împărţ i în părţ i egale fără ca primul să fie desdauna t . De curăcirea cvartirului intern şi extern se va îngriji comuna biser icească . De*curator şi de în­călzitul salei se va îngriji comuna biser icească . Dela înmormântăr i mici 5 lei, dela mari 10 lei, iar cu liturgia 12 lei.

Alesul este obligat a conduce cantoratul în sf. biserică şi a instrua elevii în cântări le b i ­sericeşti , acela reflectant, carele va dovedi prin certificat, că este dexter de a conduce corul vocal existent, va fi preferit.

Recursele adjustate cu documente le necesare şi adresa te Comitetului parohial din Cuveşdia se vor înainta oficiului p ro topopesc gr. or. rom. al Lipovei în Lipova, având recurenţii a se prezenta în vre-o Duminecă ori să rbă toare în sf. biser ică din Cuveşdia , spre a se face cunoscut în cele rituale.

Cuveşdia , din şed in ţa Comitetului parohia l dela 23 August (5 Septemvrie) 1920.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: protoprezbi terul t rac tual ,

Fabriciu Manuilă, inspector de scoale.

— • - 3—3

Pentru îndepl inirea postului de învăţător-cantor dela şcoala pr imară ort. română din Dernişoara, cu termin de 3 0 zile.

Emolumente le sunt : Bani ga ta 250 lei. 2. P ă m â n t arător şi fânaţ 8 jugh. catastr. 3. Drept de păşuna t pentru 8 vite şi tot a tâ t d rep t şi din pădure . Fostul învăţător a avut întregire dela stat. De încălzitul şi curăţitul salei se va îngriji parohia. Alesul va avea separa t pentru scripturist ică şi conferinţe. Alesul va instrua elevii adulţi pentru un onorar separat , va înstrua şcolarii şi în cântări le bisericeşti , cu caii va cânta în biserică.

Preferiţi vor fi învăţătorii absolvenţi de teologie, fiind parohia vacantă. Parohia are pentru preot 16 jugh. cat. pămân t bun.

Reflectanţii îşi vor înainta în terminul legal petiţiunile adius ta te cu documente le de l ipsă la P . On. oficiu p ro topopesc al Orăzi i-mari , având a se prezenta în vre-o Duminecă ori se rbă toare la sf. biserică a-şi ară ta capâbi l i ta tea de a con­duce s trana.

Comitetul parohial. Cu ştirea mea : Andreiu Horvat, m. p.

pro topopul Orăzii-mari , inspector şcolar.

3 - 3 Pentru îndeplinirea postului de învăţă tor-

cantor la şcoala pr imară ort. rom. din Diosig, se publică concurs cu termin de 3 0 zile.

Emolumentele : 1. Bani gata dela biserică 400 lei. 2. Pământ arător 8 jugh. cat. 3 . Păşune 2 jugh. cat. 4. Locuinţă corăspunzătoare cu suprâedificate şi grădină . 5. Stolele îndat inate . Antecesorul a avut întregirea dela stat Pent ru conferinţă 40 lei, primind apoi şi pentru sc r ip -

turistică. De încălzitul şi curăţi tul salei de în­vă ţământ se va îngriji parohia De curăţitul întern al locuinţei învăţătorului se îngrijeşte alesul.

Alesul va primi 30*/p din venitul reprezen-tanţiunilor ce se vor arangia drept resrjlată pentru instruarea adulţi lor în cântări le bisericeşti şi naţ ionale . Alesul se va obl igat a înstrua ş c o ­larii să cânte în biserică, provăzând dânsul s t r a n a în şi afară de biserică. Darea după beneficiu o p lă teş te alesul .

Reflectanţii îşi vor înainta recursele în t re ­gite cu documente le prescr ise în terminul legal, la P . On . oficiu p ro topopesc al Orăzi i -mar i , prezent indu-se şi sf. biserică în vre-o Duminecă se rbă toare pentru a-şi ara ta dester i ta tea în s t rană.

Comitetul parohial In conţelegere cu : Andreiu Horvath, m. p .

pro topopul Orăzi i -mari , înspector şcolar . - • - 3 - 3

Pentru îndepl in i rea postului de paroh de clasa a 11-a din Apateul-român, se publ ică con­curs cu termin de- alegere de 3 0 zile, pe lângă beneficiul:

1. Locuinţă cu 2 odăi, supraedif icate şi grădină . 2. P ă m â n t arător una ses iune. 3 . Dela fiecare Nr. de casă bir 30 litre par te grâu par te

„ cucuruz ori preţul curent . 4. Stolele îndat ina te . 5. Leafa dela stat. Darea o supor tă alesul .

Reflectanţii au să-şi înainteze peti tele p r o -văzute cu documente le de lipsă, în terminul regu lamenta r la P . On. oficiu p ro topopesc , având în acest termin a se prezenta în sf. biser ică pentru a-şi ara ta des te r i ta tea în ri tuale şi predică. Alesul va avea să catehizeze la ori-ce şcoală din parohie , fără altă remunera ţ iune .

Comitetul parohial. In conţelegere cu : Andreiu Horvath, m. p .

protopopul Orăzi i-mari .

- • - 3 - 3 Pentru îndepl inirea unui post învăţă toresc

dela şcoala confesională gr. o r todox român din Bârsă, se publică concurs cu termin de 3 0 zile dela p r ima publ icarea în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumemele sun t : 1. Salar înv. dela comună 500 lei şi întregirea dela stat 2. Locu­in ţă corăspunzătoare cu 2 odăi , supraedif icate jumă ta t e intravilan pentru g răd ină de legume. 3. Spese de conferinţă şi scripturist ică câte 25 lei. 4. Venitele cantora le obcinui te . 5. 16 m. lemne din cari se va încălzi şi sala de învăţă­mânt . 6. Pentru îns t ruarea şi conducerea corului şi îns t ruarea băeţi lor în cântări le bisericeşt oi remunera ţ iune de 14 şinice, buca te anume 7 grâu, 7 cucuruz. Alesul învăţător se va îngriji de curăţ i rea şi văruirea în t regă a locuinţei învăţă­toreşt i .

Reflectanţii sunt datori; ca recursele lor adjustate cu toate documente le recerute şi adresa te comitetului parohial din Bârsă, să şi le înainte-e în terminul concursual P . On. oficiu protopresbi tera l din Buteni, având a se prezenta în acest termin în sf. biser ică din Bârsă şi a şi ară ta des ter i ta tea în cântări şi t ipic.

Din şedinţa Comitetului parohial din Bârsa ţ inută în 11/24 Iulie 1921.

Comitetul parohial. In conţe legere cu mine: Florian Roxin,

tu. p. pro topop. - • - 3 - 3

Pentru îndepl inirea postului de paroh de clasa a Hl-a din Satulbarb, se publ ică concurs cu termin de alegere de 3 0 zile.

Emolumente le sunt: 1. P ă m â n t parohial par te arător parte fânaţ 24 jugh 2. Pentru 8 vite pă şuna t iar 4 pentru pămân t 3 . De fiecare Nr. de casă câte 30 litre bucate ori preţul curent . 4. Locuinţă 3 odăi, supraedif icate şi grădină . 5. Stolele îndat inate . 6. Leafa dela stat. Darea o supor tă alesul. Alesul va fi îndatora t s ă provadă catehizările la şcoalele din parohie fără al tă remunera ţ iune .

Reflectanţii sunt poftiţi a-şi înainta rugări le ad ius tâ te cu documente le prescr ise , şi a le înainta în terminul regulamentar la P. On. oficiu p ro topopesc , având în acest termin a se prezenta la sf. biserică pentru a-şi dovedi capabi l i ta tea în ri tuale şi predică .

Comitetul parohial. In conţelegere cu: Andreiu Horvath, m. p .

protopopul Orăzi i -mari . - • - 3 - 3

Pentru îndeplinirea postului învăţă toresc vacant la şcoala confesiunala română din Ostrov, p ro topresbi te ra tu l Lipovei în consonan ţă cu ordinul Consis tor ial de sub Nr. 506/930e, se publ ică concurs cu termin 3 0 de zile, dela pr ima publ icare în organul oficios „Biserica şi Şcoa la" .

Emolumente le sunt dela parohie : 1. Salar învăţă toresc în bani ga ta 337 lei. 2. Pentru conferinţă când va par t ic ipă 10 Iei. 3. Pentru scr ipturis t ică 5 lei. 4. Dela mormântăr i unde va fi poftit 1 leu 5. Locuinţă corespunză toa e şi g răd ină de legume i / i jug. întregirea după lege se va cere dela Stat . De încălzitul şl curăţitul salei de învă ţământ precum şi de văruitul şcoalei pe din afară să va îngriji comuna biser icească, iar de curăţiria locuinţei învă ţă to­reşti pe din lâuntru va îngriji însus învăţătorul .

Alesul este îndatora t a provedea cantoratul în şi afară de biserică, a conduce elevii la sf-biser ică şi a-i înstruâ în cântăr i le bisericeşti şi a ţ inea şcoală de repeti ţ ie fără al tă remunera ţ ie .

Recursele adjustate cu documente le recerute adresa te Comitetului parohial din Ostrov, se vor înainta P. On. oficiu p ropopesc din Lipova în terminul concursul sub durata căruia reflectanţii au să se prezinte în sf. biserică din Ostrov în cutare Duminecă ori sărbă toare pentru a-şi ară tă dester i ta tea în cele cantorale .

Din şedinţa Comitetului parohial din Ostrov ţ inută la 16/24 Iulie 1920.

Comitetul parohial. în conţelegere cu: Fabriciu Manuilă, p ro to ­

presbiter , însp . şcolar "conf. — n — 3 3

Pentru îndeplinirea postului de învăţător dela şcoala pr imară ort român din Soldobagiu, se publică concurs cu termin de 3 0 zile.

Dota ţ iunea : 1. P ă m â n t arător şi fânaţ 16 jugh. cat. 2 Păsuna t pentru 5 vite. 3 . Dela fie­care Nr. de casă câte 1 leu. 4. Dela 20 nre de casă 30 litre cereale; dela 300 Nre de case câte 10 litre cereale ( împărţ i rea se află la oficiul pro topopesc) . 5. Locuinţă corăspunzătoare cu supraedificate şi grădină. 6. Stolile îndat inate . Fostul învăţător a avut întregire dela stat. De curăţitul şi încălzitul salei de învă ţământ se în ­grijeşte parohia . Pentru conferinţă şi sc r ip tur i s ­t ică va primi separa t precum şi pentru ins t rua­rea adul ţdor .

Alesul va plăti darea d u p ă beneficiul său, precum va avea îndator i rea a îns t rua elevii în cântări le bisericeşti , cântând cu ei în sf. biserică, se va îngriji să p rovadă s t rana în şi afară de biserică.

Reflectanţii îşi vor înainta recursele p ro -văzute cu documente le de lipsă, în te tminul regulamentar la P. On. oficiu p ro topopesc al Orăzii-mari , p rezent indu-se tot în acest termin şi la sf. biser ică pentru a-şi ara ta capabi l i ta tea întru conducerea stranei şi a se face cunoscut poporul .

Comitetul parohial. In conţelegere cu: Andreiu Horvath, m. p.

protopopul Orăzi i-mari , înspector şcolar. - • - 3 - 3

Pentru îndeplinirea postului de învăţă tor-cantor dela şcoala pr imară ort. română din Apateul-român, se publ ică concurs cu termin de 30 zile, pe lângă emolumente le :

1. Bani dela comuna biser icească 300 lei. 2. P ă m â n t arător 15 jugh. catastr. 3. Locuinţă l iberă cu grădină etc.

Fostul învăţător a avut ajutor de stat . Venitele cantorale . Pentru scripturis t ică şi con­ferinţe va avea separa t . De încălzitul şi curăţitul salei se va îngriji parohia.

Alesul va fi obligat a provedea şi şcoala cu a d u l ţ i , pentru care va primi onorar separat . Va fi obl igat a provedea s t rana în şi afară de sf biserică, să înstrueze şcolarii în cântări le bisericeşti , să'i conducă la biserică, să cânte cu ei.

Reflectanţii îşi vor înainta în terminul legal petitele adius tâ te cu dovezile originale la P. On. oficiu p ro topopesc al Orăzii-mari , p rezen tându-se în vre-o Duminecă sau sărbă toare în sf. biser ică pentru a se ara ta poporului şi a da dovadă despre serviciul din sf. biserică.

Comitetul parohial. Cu contenzul meu: Andreiu Horvath. m. p .

protopopul , Orăzi i -mari . - • - 3 - 3

Pentru îndepl inirea postului învăţâtorese vacant dela şcoala confesională g r - o r t . română din Fiscut, tractul Lipovei în nex cu ordinul Ven. Consis tor de s u b Nr. 3050/1918 se publică de nou concurs cu termin de 30 zile dela prima publ icare în „Biserica şi Şcoala" .

Emolumente le sunt: 1. In bani gata 532 lei. 2. Cortel l iber în edificiul şcoalei cu g răd ină de 200 s tânjeni 2 . 3 . Spese de conferinţă în sensul concluzului Ven. Sinod eparhial 91 / i914 . 4. Pentru scr ipturis t ică 5 lei. 5. Dela înmormântăr i unde va fi poftit 40 bani . 6. întregirea salarului se va cere dela stat , care este as igurată pi in rezolu-ţ iunea Ex. Sale dlui ministru cu Nr. 94487/1913.

De încălzirea şi curăţ irea internă a locuin­ţei învăţătoreşt i se va îngriji învăţătorul , iar de curăţ i rea externă şi de a salei de învăţământ comuna biser icească . Alesul învăţător este înda­torat să conducă s t rana, să conducă şi supra -veghieze şcol rii la sf. biserică în Dumineci şi sărbători şi alte funcţiuni liturgice, fără alta re­muneraţ iune .

Reflectanţii sunt rugaţi să înainteze recur­sele lor adresa te comitetului parohial din Fiscut pe calea P. On. oficiu p ro topoppesc al Lipovei adjus tându- le cu următoare le documente .

a) Ext ras de botez din matr icula bis . şi de naştere din matr icula civilă, b) d ip lomă de în­văţător, c) atestat de apar t inenţă dela antistia comunei natale , d) declaraţ ie referitor la seviciul militar încât este asenta t şi a făcut anul de voluntar ori nu — având a se prezentă sub dura ta concurselor în vre-o Duminecă ori să rbă­toare în sf. biserică din loc, spre a şi arătă des ter i ta tea în cant şi tipic.

Comitetul parohial. In conţelegere cu: Fabriţiu Manuilă, p ro to-

presbiterul Lipovei. 3 — 3 Pentru îndeplinirea postului învăţătoresc Ia

şcoala confesională or todoxă română din Alioş protopresbi tera tul Lipovei se publ ică de nou concurs cu termin de 30 zile dela prima pub ­licare în organul oficios „Biserica şi Şcoala" .

Venitele împreunate în acest post sunt: 1. 500 lei din casa cultuală, iar întregirea de salar p â n ă la suma fixată prin lege se va cere dela stat . 2. Cvartir corespunzător cu supraedificate şi g rădina şcoalei pe jumăta te . Podrumul şcoalei îi va folosi la olaltă cu colegul său. 3. Dela mormântăr i la care va fi poftit şi la care este obl igat a par t ic ipa va beneficia 1 leu 50 b res­pective, 2 lei 50 b. 4". Pentru scr ipturis t ică 10 lei. De curăţirea locuinţei învăţătoreşt i pe din­lăuntru se va îngriji alesul, iar de curăţ i rea şi încălzirea salei de învăţământ şi de curator va îngriji comuna bis. 5. Onorar pentru cantorat : Pământu l şcoalei circa 2 jughere catastrale şi grădina din satul bătrân. — Alesul va avea sâ provadă cantoratul în şi afară de biserică. în­văţătorul ales va avea să conducă elevii regulat la sf. biserică, pe care îi va instrua în cântările bisericeşti şi cu care va cânta răspunsur i le li­turgice şi va avea să conducă s trana. Va instrua la şcoala ce i-se va des igna de autori tăţ i le şco­lare şi va conduce şcoala dn repeti ţ ie.

Recurseie adjustate cu documente le rece­rute şi a n u m e : Est ras de botez, d ip lomă de în­văţător, atestat de apar t inenţă , a testat de con­dui tă şi despre eventualul serviciu de până aici, adresa te comitetului parohial din Alioş se vor înainta oficiului p ro topopesc gr. or. rom. din Lipova în terminul concursual , sub care durată reflectanţii au să se prezinte în sf. biserică din Alioş în cutare Duminecă ori să rbă toare pentru a-şi ară ta dester i ta tea în cele cantorale .

Din şedinţa comitetului parohial din Alioş ţ inută la 8/21 Nemvrie 1920.

Comitetul parohial. In conţelegere cu: Fabriciu Manuilă, proto­

presbi te r tractuai înspector confesional de scoale. — • — 3 - 3

La Librăria Diecezană din Arad se află de vânzare

regis tre le şco lare: Ziarul de primire, Ziarul de progres şi absenţ i i , Ziarul de materialul propus , Ziar de vizitaţiune şcolară şi Ziarul evenimentelor anuale . Coala a 1 Leu 20 bani; iar „Planul analific" â 12 Lei.

C e n z u r a t ; V. P Â R L E A .

Redactor r e sponsab i l : Or. Teodor Botiş, profesor. Tiparul şi edi tura tipografiei d iecezane greco-or ienta le române din Arad.