Numărul costă 2 5 bani (50 îileri). Censure Française.

ANUL VIII. ARAD, Miercuri 11 Iunie 1919. Nr. 34. ABONAMENTUL :

Pe an an 70 Lei = 140 Cor. Jura. an 36 Lei = 72 Cor.

\ 7rei luni i'8 Lei = 36 Cor. 1 Pretai nnai număr e de

25 bani sau 50 (il. Teleion p. oraş şl In­

terurban Nr. 750.

R E D A C Ţ I A Ş I A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrinyi numărul 1 a.

INSERŢIUNILE se primesc la administraţie şi se taxează după tarii. MANUSCRIPTELE NU SE

ÎNAPOIAZĂ.

Soldatul român nu va tolera ca Banatul să fie străin, a spus ministrul Dr. St. C. Pop. (Adunarea delà S i r i a 9 Iunie a. c.)

Ar î i o nevrednicie din partea noastră dacă am lăsa pe cineva să se atingă de Bănat, declară d. dr. I. Suciu şef de resort. (Adunarea delà Siria 9 Iunie a. c.)

Către soldaţii ardeleni. întrunirile ce s'au ţinut pe întregul t en ­

te al României-mari pentru revendicarea drepturilor asupra Banatului, a adus din nou 1 discuţie valoarea soldatului român. S'au «amintit cu acest prilej calităţile lui de lu-

Játoi, răbdarea lui proverbială si s'a lăudat j t e l i n a ce există în rândurile armatei noa-i te.'

E bine că se recunoaşte lucrul de către > % şi e şi mai bine că în lata oricăror îm-pejuiări ş t im cu toţii că avem pe cine să ne .ijziiijn. Atâ ta însă nu e de-ajuns. Trebuie să ţinem seamă şi de greutăţile lui, de oboselile pe caii le îndură de-atâţia ani şi din când în

, ciad măcar, să-i dăm răgaz de odihnă şi re-; degere.

Căci oricât de mari calităţi ar avea sol­idul român, pentru o Românie Mare, care «re de luptat cu mari greutăţi încă, oştirea de eri a vechiului regat nu ar putea i ace i a ţ ă tuturor împrejurărilor.

Şi de aceia m ă gândesc cu drag la voi, soldaţi ardeleni, care acum pentru prima dată aveţi prilejul de a face parte din armata na-ţonală a ţării noastre. La voi se îndreaptă jindul meu în clipele acestea şi privirea m e a vaînvălue cu dragoste . Ştiu de mai înainte, ca şi voi sunteţi ga ta ori când de luptă, că net) de dorul de a vă arăta calităţile voastre räsboinice, care nu s'au desminţit nici când, ca su aşteptaţi decât să dovediţi că arrna ce

visa pus în mână , o veţi întrebuinţa pentru apărarea patriei mări te şi întregite. De va fi ievoe, alături de fraţii voştri de peste Car­paţi, şi-ţi lupta ori unde vi se va cere şi vi a va ordona, şi nu vi se va cere nimic alta tót să vă apăraţi Patria pe care au visat-o strămoşii voştri, şi pe care, noi, mai fericiţi, am ajuns s'o vedem împlinită.

Vouă soldaţi ardeleni, nu e nevoe să vke dea pildă pe soldatul care-i fratele v o ­stru, ci vouă trebue să vă reamint im pildele de vitejie ale neamului românesc . Atâta vă ißge ca să t rezească în sufletele voastre toate simţemintele nobile şi să iacă să ro -ţtKta pe cel ce ar fi avut îndoeli asupră-i .

Voi aţi fost mai nefericiţi şi în decursul )iului aţi trăit în împrejurări vi trege. In

jura) vostru aţi auzit adesea cum clocotea •sul răsvrătirei, cum se predica nesupune­rea, aţi privit unii din voi la mişcări anar-li'ce care cereau consilii de soldaţi în armată I câte alte neghiobii de acelea. Rezultatele le-aţi văzut cu toţii. Ţările în care soldaţii au vui t astfel de prostii s'au ruinat ; acolo nu »ai există lege, nu mai e credinţă în Dum­nezeu, cinstea oamenilor nu mai e respectată, DU e nimeni sigur pe avutul şi viaţa sa, şi lecare cată să fugă acolo unde s'ar putea pune la adăpost pe el şi pe familia lui. Pilde vii, delà care voi n'aţi avut decât de învăţat, pilde care s'au arătat spre ce prăpăstii duce "nesupunerea atunci când fiecarea vrea să lu­creze de capul lui. Voi, dragii mei, e bine sä ştiţi veţi mai avea de suportat greutăţi, dar cele ce veţi suporta de acum înainte sunt

nimicuri pe lângă trecutul pe care să-1 lăsăm să doarmă între morţi .

Acum e clipa cea mare şi pivirile tutu­ror stau aţintite asupra voastră. Un ges t ne­cugetat ar putea sfărâma tot ceia ce au clădit strămoşii noştri şi vina celui ce ar putea purta răspunderea lui nu ar putea fi ertată niciodată.

Dar nimeni nu se gândeşte să să aducă vreo bănuială şi numai gândul că s'ar găsi vreun român, care să aibă cea mai mică în­doială în calităţile voastre ostăşeşti l-ar face să roşească. Voi sunteţi dragii mei, copiii iubiţi ai Patriei, nădejdea ei de azi şi de mâne . Sunteţi viteji, o ştim, sunteţi blânzi şi drepţi — calităţi nedeslipite de firea ostaşului ; aveţi o minte limpede şi o judecată sănătoasă pe care nimic nu v'a stricat-o, fiindcă toate fără­delegile ce se deslănţuiau în jurul vostru s'au isbit de voi ca de o stâncă de granit.

Căci voi aveaţi un scop pe [care l-aţi nutrit în taină şi l-aţi mângâiat cu dragoste ani de zile, voi ştiţi pentru ce aveţi să luptaţi şi să vă daţi seama mai bine ca ori cine al­tul că aveţi acum o patrie pe care veţi apă­ra-o până la ultimul dintre voi, împotriva duşmanilor dinafară ce ne pândesc şi ne in­vidiază orânduiala ce am ştiut a pune între hotarele noastre.

Deaceea dragii mei, spre voi se 'ndreaptă astăzi gândul meu, spre voi cari alcătuiţi o oaste mare şi frumoasă dornică de a-şi arăta virtutea şi curajul, această sfântă moştenire din strămoşi la care ţinem, căci mulţumită ei ne -am putut păstra neştirbite limba şi cre­dinţa noastră in deşirul veacurilor.

Cura a primit Viena condiţiile de pace. Praga, 10. Presa cehoslovacă publica

rapoarte din Viena din care reiesâ că po-pulafiunea vienezd a primit cu nepăsare con-difiunile de pace. Poporul nu cere decât li­nişte şi asigurarea în mod regulai a trans­porturilor de alimente.

încercările presei de a nelinişti populaţia au rămas fără succes aşa că ea ar primi cu satisfacţie semnarea păcii în condiţiile cu­noscute. (Ag. Dacia).

Pentru abonaţii noştri. Din cauza scumpirei hârtiei şi a

tiparului ne vedem siliţi să sch imbăm preţul abonamentului care e următoru l :

Un an 70 lei — 140 cor. O jum. an 36 lei — 72 cor. Trei luni 18 lei — 36 cor. Preţul unui n u m ă r e de 25 bani

50 fileri. Abonaţii cari au achitat deja abo­

namentu l vor avea de plătit diferenţa dintre vechiul şi noul abonament .

J a n d a r m e r i a r o m â n e a s c ă

I n L i p o v a , ...Şi drapelul românesc dat jos. Lipova, un vechiu orăşel românesc, a

trecut de câteva luni încoaci prin cele mai variate dominaţii. A stat întăi sub stăpânirea trupelor sârbeşti, ca să le ia apoi locul trupe franceze. Acestea din urmă au fost întimpi-nate din partea românilor cu multă dragoste . Pretura Lipovei trecând la „comitatul L u g o j u , ne -am trezit într'o bună zi cu jandarmarie ungurească în comună. Reînaugurarea vechiu­lui sistem ne-a îndemnat să cerem, săptămâni înainte, intrarea de urgenţă a trupelor româ­neşti. Sunt vreo zece zile, decând pretorul magh ia r din Lipova a primit aviz din Lugoj, că jandarmeria română a plecat spre Lipová, fapt ce a determinat jandarmeria maghiară să fugă. In sâmbăta Rusaliilor a intrat în sfârşit în comună jandarmeria română. Văzând a doua zi drapelul românesc pe edificiul comu­nei, locuitorii au arborat şi ei drapele româ­neşti.

Micile naţiuni fa conferinţă. - Protestul dlui I. 1. C. Brătianu. — Audienta dlui M.Ferekide, ministru preşedinte ad intérim

Ia Rege. — La ministerul de externe francez au avut

loc săp tămâna trecută două şedinţe secrete ale micilor naţiuni. Se pare că acest bloc al micilor naţiuni, n 'ar fi tocmai plăcut marilor puteri. Totuşi, în urma discuţiunilor cei patru s'au văzut siliţi oarecum să adopte şi părerile celor mici, dar mulţi.

Bazat pe ştirile sosite din Paris d. I. Q. Duca ministrul agriculturei a făcut declaraţii în ultima şedinţă a Clubului liberal care sunt comentate în toate cercurile politice şi au dat naştere Ia diferite discuţiuni.

*

Faţă de noua situaţie d. M. Ferekide, preşedintele consiliului ad-interim, a fost pri­mit în audientă de M. S. Regele, cu care pr i ­lej a expus Suveranului situatiunea politică creată de ultimele evenimente.

D. Ferechide a făcut o expunere a ulti­melor ştiri sosite delà conferinţa păcii, în le­gătură cu atitudinea pe care guvernul urmează s-o ia conform celor din urmă decisiuni ale consiliului de miniştri ţinut Mercuri seara.

Drepturile minorităţilor îu România au constituit un capitol special la această expu­nere a situaţiunii generale.

. .PO M A N U L Miercuri, H Iunie 1919,

M a r e a a d u n a r e din S ir ia p e n t r u Bănat-— Discursurile dlor dr. lacob Hotăran, dr. Arnos Frâncu, miniştrii dr. St. C. Pop, şi dr. I. Sucii a ţăranului N. Lăzărescu. Moţiunea. Pelerinajul la mormântul martirei Virginia dr. Hotăran. -

Siria, 9. — Luni, a doua zi de Rusalii a avut loc marea adunarea naţională pentru alipirea Banatulni.

încă de dimineaţă încep a sosi sătenii în haine de sărbătoare, în irunte cu preoţii, învăţătorii, autorităţile din comune şi intelec­tualii, cu steaguri naţionale. Printre cei dintâi care sosesc sunt un numeros grup de bănă­ţeni de preste Mureş, care după ce au luat parte la serviciul divin oficiat la biserica lo­cală, s'au adunat în grupuri în Piaţa mare unde urmează să aibă loc adunarea.

La orele 12 Piaţa e neîncăpătoare pentru I zecile de mii de oameni care continuă să I sosească din toate comunele, de peste Criş şi Murăş, pentru a protesta împotriva nedrep­tăţii ce-ar fi să se înfăptuiască.

La orele două încep să sosească trenu­rile dinspre Arad, pline de o lume însufleţită, dornică să ia parte la o manifestare a sufle­tului românesc în această comună renumită prin trecutul ei, căci aci au depus Ungurii armele la 1848. generalul Cioergey semnând actul de depunere, iar trecutul ma'i recent ale cărei urme de sânge nu s'a şters încă, vor­besc atât de bine oricărui suflet românesc.

Urale de bună venire isbucnesc din zeci de mii de pepturi la sosirea arădanilor şi a locuitorilor din comune, care în cântece se îndreaptă spre Piaţa Mare, la locul întrunirei. Tribuna improvizată pe o verandă în parcul baronului Bohus frumos împodobită cu scoarţe naţionale, ghirlaczi de flori şi drapele tricolore, aşteaptă sa audă cuvântul românesc.

Vechiul palat al familiei Bohus pare că doarme, şi undeva de după o perdea, pare că s'a furişat o umbră ce priveşte uimită cum se întorc vremurile, priveşte valurile mulţimei, pădurea de steaguri româneşti , mândrii călu-?eri sirieni sub conducerea unui oiicer român legionar, deşteptându-se dintr'un somn greu şi văzând ceia ce n'a voit să vadă niciodată umbra maghiară .

Alegerea biuroului. Cuvintarea dlui dr. lacob Hotăran.

La orele două şi jumătate în aclamaţiile nesfârşite ale mulţimei sosesc la tribuna d. dr. St. C. Pop ministru, cu doamna, d. dr. Ioan Suciu ministru, d. dr. Amoş Frâncu reprezen­tantul Ligei pentru desrobirea tuturor români­lor, dna V. Beleş preşedita reununilor române din Arad, Marşieu prefectul judeţului Arad precum şi un mare număr de intelectuali din Arad şi împrejurimi.

Se procède constituirea biroului şi e ales d. dr. lacob Hotăran preşedinte asistat de dnii Pleş învăţător şi Victor Stan.

D. dr, lacob Hotăran mulţumeşte pentru marea cinste ce i se face de a fi ales ca pre­şedinte al acestei adunări al cărei scop e să lupte pentru alipirea Bănatului la România mare .

Vorbirea dlui dr. Arnos Frâncu.

D. dr. Arnos Frâncu, reprezentantul li-gelor pentru desrobirea tuturor Românilor spune că întreg neamul românesc are azi o eroină şi o martiră, cari au intrat în istoria noastră.

Eroina este Pelagia Roşu învăţătoarea dela Mărişel şi Fântânele, al cărei bucium îl păst rează astăzi generalul Berthelot, ca dar al Moţilor; martira este m a m a Şirei Virginia Hotăran, m a m a adânc jelită a tuturor româ­nilor. S'a dat dovadă lumii că duşmanii li­bertăţii naţionale în răsărit erau totodată şi duşmanii celei mai elementare umanităţi, uci­gând pe cea mai nevinovată, fără apărare şi nobilă femeie, numai pentru că era română. Revolta pentru acest omor a rupt zăgazurile fatalei linii de demarcaţie şi astfel din moar­tea ei viaţa a răsărit pentru întreagă naţiunea română. Şi acum nu ne mai rămâne decât peste morminte să mergem înainte pentru desrobirea tuturor românilor subjugaţi, pentru

Banatul integral, Crişana întreagă, pentru ro­mânii de peste Nistru, cari trebuie uniţi cu România şi pentru românii din Ucraina, va­lea Timocului şi Negotin. Tuturor să li-se asigure viaţă naţională integrală.

Oratorul face apoi pe scurt istoricul Ba­natului dovedind că totdeauna a fost româ­nesc, încheind, dsa spune că noi românii sun­tem una cum am fost şi aşa vrem să rămâ­nem. Vom vesti deci pretutindeni deviza l igei : „Strigaţi în iumea larga, că Dunărea-i furată."

In cuvinte însufleţite d. dr Arnos Frâncu cere adunărei să jure credinţă regelui şi pa­triei şi va lupta pentru desrobirea întreg nea­mului românese .

Adunarea jură credinţă, aplecând drape­lele în semn de supunere.

Discursul dlui ministru dr. Şt. C. Pop. După clipele sublime, în care toţi cei

adunaţ i rosteau jurământul, ia euvântul dl dr. Ştefan C. Pop, ministru şi depu­

tatul Sirienilor. D-sa face o privire asupra luptelor politice de acurn 15 ani de când a desfăşurat steagul partidului naţional în Siria. Cu sfinţenie, am purtat acest steag sfânt con­tinuă d. Pop, de când încrederea Sirienilor mi 1-a pus în mână. încrederea lor mi-a dat puterea să lupt pentru binele neamului şi să contribui la învingerea obstacolelor, ce s'au pus şi se pun încă în calea liberei vieţi a în­treg neamului românesc.

Să ştiţi că atunci când România a tras sabia a făcut-o în numele principiului de li­bertate şi de naţionalitate. Noi am trăit aici zile frumoase dar şi dureroase în acelaş t imp. Unirea noastră s'a făcut incă d i n ^ u g u s t 1916 si jertfele grozave ce au adus fraţi de-ai no­ştri trebuie să-şi vadă roadele depline. Ro­mi nia, prin cel mai viteaz rege, M. S. regele Ferdinand, a stat neclintită şi a aşteptat răs ­plata suferinţelor ei. A venit ziua mare a unirii de fapt şi trebuie să se ştie că şi păr­ţile din Ungaria locuite de Români trebuie să se alipească la patria noastră, dupăcum Banatul întreg şi Grişana fac parte din trupul nostru care nu poate fi cinstit.

Cele din urmă 7 luni au fost luni de jertfă de vieţi pe Valea Crişului şi ale Mure­şului pline de sânge. Ce a făcut poporul ro­mânesc, cu câte greutăţi a avut de luptat până a ajuns la Mureş, Cluj etc se va şti mai târziu. Dar pentru înfăptuirea acestui lucru aveţi să mulţumiţi ostaşului român care încrezător în menirea lui a ajuns la Tisa unde ne-au oprit din consideraţii înalte deşi nume­roase delegaţii maghiare ne-au rugat cu la­crimi în ochi să trecem dincolo de Tisa să punem ordine şi să as igurăm viaţa ungurilor terorizaţi de bandele roşii maghiare .

Dar înainte de a pune ordine aiurea noi avem o mare datorie către fraţii noştri bănă­ţeni pe care nu i putem lăsa în voia soartei, căci nouă astăzi nu ne e îngăduit să lăsăm în părăsire pe români.

D. Pop arată apoi că Banatul e româ­nesc şi de drept trebue să ne aparţină şi îşi închee entuziasta cuvântare spunând : E prea proaspătă în mintea noastră jertfa pe care au adus-o fraţii noştri. De peste munţi şi prea mare dragostea MM. LL. Regele şi Regina pentru acest popor ca să lăsăm să se piardă Bănatul. Soldatul român nu va suferi ca Ba­natul să fie al acelor pe care el i-a ridicat în clipele cele mai grele pentru toţi adiaţii Vom tine dar în curând întruniri la Timişoara şi Lugoj şi vom afirma glasul nostru din Bana­tul ale cărui suferinţe în curând vor lua sfârşit.

Dsa termină strigând să trăiască MM. LL. Regele şi Regina, România Mare şi bă­năţenii. - Aplause prelungite acopăr ultimele cuvinte ale oratorului.

Discursul dlui ministru I. Suciu. D. /. Suciu şef de resort, e primit cu

aplause la tribună. Deşi de peste 30 de ani

lupt în aceste ţinuturi pentru neamul nos dacă iau acum cuvântul o fac atât ca roma dar mai ales că bănăţean.

Pe feţele domnilor voastre, continuă ds citesc scrisă hotărârea de a nu lăsa Bănat în manile altora. Am ii nevrednici de numi de român dacă de bună voia noastră am mormânta de vii pe fraţii noştri. Blesteme cu care ne-ar acoperi ei şi urmaşii lor, crin ce am înfăptui-o nu ni se va putea ierta odată. După aceasta d. Suciu vorbeşte desp însufleţirea moţilor care au format legi« Horea ca să scape de tirania duşmanului fraţii neeliberaţi încă, spunând că asemei legiuni trebuie să se formeze în toate părj ţârei.

Domnia sa adresează un mişcător a; ia toţi cei de faţă descriindu-le suferinţele au avut de îndurat bănăţenii şi termina s| nând că ar fi o nevrednicie din partea noál dacă am lăsa pe cineva să se atingă de Băi

Cuvântarea săteanului N. Lăzărescu.

D. N. Lăzărescu sătean, în cuvinte pl de însufleţire se adresează mulţimei spera că dacă ia cuvântul o face pentru a exprii gândul ce zace în mintea tuturor ţărani Dacă am venit aici ca să ne spunem durei mâne dacă vom fi chemaţi ne vom adi sub arme şi braţul nostru înarmat va şti facă dreptate.

Dsa termină cerând tuturor celor dei să fie gata de luptă pentru Bănat, dacă ni-se face dreptate.

Moţiunea.

D. dr. Arnos Frâncu a cetit o moţiune, pe care regretăm că n'o putem biica în întregime din lipsă de spaţiu, care toţi cei prezenţi jură să luote pe desrobirea întreg Bănatului şi Crişanei acordarea drepturilor naţionale Românilo! pes te Nistru şi din Vaiea Timocului.

Moţiunea este primită cu aclamaţi cei prezenţi.

Pelerinajul Ia mormântul dnei Hoţi După terminarea cuvântărilor d. mii

St. C. Pop ia din nou cuvântul adresau! vinte de mângâiere neobositului luptători ţionalist dr. lacob Hotăran pentru lof grea ce a suferit şi invită pe toţi cei dej să m e a r g ă la mormântul martirei neaf Virginia dr. Hotăran, care prin moartei| mântuit sute de mii de suflete romi unde să rostească cu toţii o rugăciune

întreagă adunarea porneşte spre unde e înmormântată dna Virginia HoS unde d. St. Pop depune o frumoasă cof de flori naturale. Delegaţia de nepoţi poate a tribunilor din Abrud, Baia de Hălmagiu a depus o grandioasă curm lauri şi nemuri toare, acoperită cu crucea] a L rafiei de cruce pentru desrobirea \ nilor subjugaţi, in numele ligei tinerii ligei bănăţene, a ,Frăţiei" şi surorilor Cruce din întreagă Transilvania, c. Dr.i Frâncu a depus la mormântul Virginal Hotăran, o cunună cu funda tricolor, va păstra în biserica gr. orientală dinJ până la înmormântarea, care va avea! minecă.

Adunarea a decurs în t run entui de nedescris. In pauzele dintre discursul rurile locale şi al ofiţerilor din regit"1

Horea au intonat diferite cântece naţii Ţăranii întrerupeau mereu cerând ca sál dea arme pentru ca să pornească la dej rea fraţilor, cari şi acum mai gem ştîăhi. Pe feţele lor, din privirea iulgerj a ochilor ceteai revolta ce i-a cuprins,! zul, că mai sunt fraţi de ai lor în jugj şj că nu li se respectă libertatea ce j garantat.

întrunirea s'a terminat la orele 71

Miercuri, 11 iunie 1919. „R O M A N U L" Psg. Z.

ÎNFORMAŢIUNI. — Primarul 'oraşului [d .Dr. F, S á r k á n y a

dat o ordonanţă prin care invită populaţia să se abţină de a purta cocarde tricolore sau insignii spre a nu da naştere la desordine.

* — In urma unei dispoziţiuni foarte bune

şi care trebuia luată mai din vreme, locuitorii Aradului au văzut pentru prima oară Dumi­necă, în localitate, patrule mixte formate din soldaţi francezi şi romani. Publicul i-a acla­mat aruncându-le flori.

De asemeni şi garda de onoare a dlui general 'de Tournadre e compusă tot din soldaţi francezi şi români.

* — D. general de Tournadre guvernatorul

Aradului şi-a reluat reşedinţa în localitate. *

— D. general Holban,- comandant al grupului de sud a fost în Arad două zile. Dsa a plecat Luni la amiazi cu automobilul, fiind însoţit de şeful său de stat major.

B *<• ÜK' « Ä * — Cafeneaua Central a fost închisă de

către comandamentul francez cu începere de ieri la ora 6 pe timp de patru zile. Aceasta ca pedeapsa din cauza deselor conflicte ivite in această cafenea, pe cari le provocau di­feriţi indivizi fată de ofiţerii noştri.

*

Preşedinte al Ligei Culturale a fost ales d. N. Iorga.

Ceia ce se petrece în Arad cu banii în­trece orice închipuire. Nu poţi fi sigur pe banii ce-i ai în buzunar, deoarece eşti expus ca negustorii să nu-ţi pr imească azi o m o ­nedă, mâne alta. Ar fi bine să se dea o cir­culară de către cei în drept.

*

— La laşi se organizează un pelerinaj la mormântul lui Ştefan cel Mare, la Putna.

*

— Recolta în vechiul regat dacă nu va însemna un surplus, va fi suficientă pentru acoperirea tuturor necesităţilor. Recolta nu va li imobilizată şi nici nu se vor stabili preţuri maximale.

* Ministrul de agricultură a comandat m a ­

şini şi unelte agricole în Anglia, deasemeni şi sfoară de Manila.

— Colonia română din Buenos Ayres a scos un ziar intitulat „Uniunea Romána" 1 . Acesta e primul ziar ce apare în America de sud şi sens în limbile română şi spaniolă.

— La Constanţa au sosit noui vapoare care au adus 116 tone alimente, şi 961 tone coloniale. La Brăila a sosit un vapor cu 440 vagoane măsline.

x Dr. Stefan Tămăşdan medic-dentis t ordinează str. Arhid. losif nr. 8 vis-à-vis de biserica lutherană. Ta 9 8 - 3

— „Românul" caută corespondenţi harnici în toate oraşele. A se adresa corespondenţe de probă secretariatului de redacţie.

- Români, fiţi la înălţimea clipelor prin care trecem. Subscrieţi la împrumutul naţio­nal al Ardealului, căci numai aşa aveţi pri­lejul să subscrieţi la liberarea noastră şi să puneţi temelie trainică pentru consolida­rea României Mari.

Ceho-slovacii vor lupta până la unul. — Barbariile săvârşite de unguri. —

Praga 10. Organul socialist >Pravo« asigură că întreg poporul şi îndeosebi muncitorimea va lupta până la cel din urmă pentru eliberarea Slovaciei şi pentru a răzbuna victimele maghiarilor. Ziarul constată o îmbunătăţire a situaţiei mili­tare în ultimul timp, aceasta datorită în primul rând ajutorului trupelor române.

Constată că pe unde au trecut armatele roşii maghiare au maltratat mai mulţi stu­denţi cehi şi personalul delà căile ferate, crucificând şi spânzurând pe mai mulţi fruntaşi siovdci de soţiile şi fetele cărora şi-au bătut joc. (Ag. Dacia).

Mare întrunire a ofiţerilor ceho-slovaci. Praga 10 Ofiţerii cehoslovaci au ţinut

o mare întrunire publică în care au con­damnat categoric luptele interne dintre par­tidele politice, arătând că în momentele de faţă naţiunea are. nevoe de cea mai deplină solidaritate şi de un guvern tare pentru a şterge ruşinea militară suferită în Ceho­slovacia. (Ag. Dacia).

Datoria Ceho=Slovacilor. P r a g a 10. Comandantul suprem al

Ceho-Slovaciei a dat un ordin de zi prin care spune că patria e în pericol prin înaintarea maghiarilor. Puterile aliate vor da tot sprijinul necesar dar le trebue timp. Datoria fiecărui cetăţean e de a se supune cu abnegaţie ordinelor date.

In legătură cu acest ordin preşedintele clubului parlamentar social-democrat, a dat un manifest prin care spune că rupe orice legătură cu tovarăşii maghiari cari sunt instrumentele şoviniştilor imperialişti ma­ghiari. {Ag. Dacia.)

Relaţiile dintre italia si Cehoslovacia. J T Praga, 10. — Ziarul Narodni Listi pu­

blică o desminţire din partea comisiunei ita­liene de armistiţiu împotriva afirmaţiunii pre­sei vieneze, care spune că Italia ar ajuta cu a rme şi muniţii pe Unguri .

Cea mai bună dovadă a relaţiunilor ita-liene-cehoslovace e că Italia a înarmat pe voluntarii cehoslovaci şi i-a trimis în patrie împreună cu importante transporturi de mu-niţiuni. Italia, spune desminţirea, şi-a fixat prin acest fapt atitudinea faţă de Cehoslovacia, iar cele scrise de presa vieneză sunt simple invenţiuni pentru a băga intrigi între Italia şi Cehoslovacia. (Ag. Dacia.)

Proecte economice în Cehoslovacia. Praga 10. O comisiune de specialişti s'a

întrunit la ministerul muncii elaborând un punct amănunţit pentru întrebuinţarea căderilor de apă din Cehoslovacia. Se va învesti în lucrări un capital de douăsute milioane, din care sta­tul va contribui cu şaptezeci şi cinci iar restul va consta din vărsăminte particulare. Proectul a fost supus spre aprobare adunării naţionale.

Noul comandant al armatei ceho-slovace.

Praga 10. Preşedintele Massarik a în­sărcinat cu comanda supremă pe generalul Pelle. Presa salută în unanimitate această nu­mire constatând că ea va contribui la liniştirea spiritelor. (Ag. Dacia).

Sosirea unui general italian la Praga. Praga, 10. Eri a sosit aci generalul ita­

lian Picione fostul comandant al diviziilor cehe, însoţit de 40 ofiţeri. La gară a fost primit de

autorităţi. O companie de onoare a dat o-norul.

In urmă generalul Picione a fost primit în audienţă de preşedintele Massarik, audienţă care a durat o oră. (Ag. Dacia).

Memoriul României privitor la pacea cu Austria.

Paris 16. Delegaţii României, Jugo-Sla-viei şi Ceho-Slovaciei au predai eri un memoriu cu observaţiunile lor privitoare la textul tratatului de pace cu Austria. (Ag. Dacia).

Când se reîntoarce Wilson. Paris V). Preşedintele Wilson şi Lansing

nu se vor reîntoarce la Washington de cât după semnarea pâeei. (Ag. Dacia).

Brătianu nu va semna pacea. Bucureşti, 10. - D. M. Ferekide, 'preşe=

dintele consiliului de miniştri ad intérim, a cetit în ultimul consiliu de miniştri o scri= soare primită delà d. 1. C. Brătianu prin care declara că nu va iscăli pacea dacă întreg Banatul nu va fi al României şi dacă marile puteri se vor amesteca în chestiunile interne ale României. (Ag. Dacia.)

Aliaţii trimit un ultimat lui Bela Kun. » Praga 10. Căpitanul de marină Freeman,

şeful misiunei aliaţilor a t r imis un ultimat guvernului Béla Kun, cerându=i ca în 72 ore să demisioneze. în caz centrar, aliaţii vor lua cele mai severe măsuri contra Ungariei (Ag. Dacia).

Ocuparea Budapestei. Bucureşti 10. In urma situaţiei dintre

cehoslovaci şi bolşevicii unguri, trupele aliate sau trupele române ca representanţi ai alia­ţilor vor ocupa Budapesta. (Ag. Dacia.)

Trupe greceşti în Basarabia. Bucureşti 10. Regele a primit în audi­

enţă pe un general grec care va pieca în Ba­sarabia cu trupe greceşti . (Telegrama primită cenzurată. (Ag. Dacia).

Căderea guvernului Pasîci. Belgrad 10. Intre partidul lui Pasici şi

democraţ i s'au ivit grave neînţelegeri. Mini­strul Pasici a plecat la Corfu. Se aşteaptă că­derea lui Pasici. (Ag. Dacia).

întrevedere între regentul Serbiei şi preşedintele comisiei jugo-slave.

Paris, 10. Preşedintele comisiei de pace jugo-slave părăseşte mâne Parisul spre a se duce în insula Corfu unde va avea o între­vedere cu prinţul Alexandru regentul Serbiei. (Ag. Dacia).

Apropiata cădere a Petrogradului. Stokholm, 10. — Călătorii refugiaţi din

Petrograd povestesc că bolşevicii cuprinşi de panică au fugit după ce au defraudat mari sume de bani. Puternic bombardament se aude în apropierea Petrogradului (Ag. Dacia.)

In iurul republicei renane. Berlin, 10. Scene tumultuoase au avut loc

în parlamentul prusian între conservatori şi democraţ i în legătură cu proclamarea republi­cei renane pe care conservatorii au recunos-cut-o. (Ag. Dacia).

Un nou guvern la Bucureşti? Bucureşti, 10. Tratativele pentru forma­

rea unui guvern neisbutind, se crede că se va forma un gavera de funcţionari, care ar fi guvernul de tranziţie până la formarea unui guvern naţional (Ag. Dacia).

Pag. 4. „R O M Ä N U L* Miercuri. 11 Iunie 1919.

Progi r r a m a examenelor Institutului pedagogic 1 şcoala nor­

mală) gr. or. română din Arad.

Sâmbătă 1/14 Iunie se sistează prelege­rile în curs IV. Luni 3/16 Iunie 8 - 1 2 examen în scris cu elevii privatişti din cursul IV. Marţi 4/17 Iunie 8—12 examen în scris din matematică cu elevii ordinari şi privatişti, 3—7 din desemn, caligrafie şi lucru manual cu privatişti. Miercuri 5/18 Iunie 8—12 exa­men în scris în limba germană, 3 - 6 din cân­tare bis. tipic, muzică, gimnastică şi joc cu elevii ordinari şi privatişti şi conferinţă pentru stabilirea rezultatului ezamenelor în scris şi practice. Joi 6/19 Iunie 8 - 1 2 , 3—6 ezamene verbale de cvalificatiune de curs cu elevii or­dinari şi privatişti din cursul IV. Conferinţă.

Vineri 7/20 Iunie 8—12 ezamen în scris de cvalificaţie finală din limba română. Sâm­bătă 8,21 Iunie 8—12 ezamen în scris de cva-lificaţie finală din pedagogie, 8—12,3—6 eza­men în scris cu elevii privatişti din clasele I—III. Sistarea prelegerilor în clasele I — III.

Luni 10/23 Iunie 8 - 1 2 , 3 - 6 cl. I. eza­men de curs cu elevii ordinari şi privatişti. Marţi 11/24 Iunie 8 - 1 2 , 3 - 6 cl. II, ezamen de cvalificaţie de curs şi examene de curs cu elevii ordinari şi privatişti. Mercuri 12/25 Iunie 8—12, 3 - 6 , cl. III ezamen de cvalifica­ţie de curs şi ezamen de curs cu elevii ordi­nari şi privatişti. Joi şi Vineri 13/26, 14/27 Iunie, ezamen de cvalificaţie finală şi întregi­toare. Sâmbătă 15/28 Iunie conferinţă. Dumi­necă 16 29, Te-Deum, împărţirea diplomelor şi încheiera anului şcolar.

Direcţiunea instit. ped. teol. gr. or. român din Arad.

DE VÂNZARE o casă situată în loc bun în Arad. Informaţii dă advocatul Dr. Stoinescu. — Cumpărătorul poate ocupa numai decât o locuinţă cu 4 odăi. Piaţa Boros Béni nr. 10. St 99-3

^ A Jf. -- -l ŢŢ, G_ 4

Redactor responsabil: Dr. Sever Miclea. Editor responsabil: Aurel Russu.

CETIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI ZIAKUL

xRăscumpărăm sticle in cari se servesc me­dicamente, apoi stidle pentru apă de Kőin, pen­tru apă de spălat gura precum st tipsiile te sticlă şi de porcelan.

Farmacia Dr. Földes si liehs, Arad. Fo—54.

x La preotul PETRU PELLE din Minis com. Arad se află de vânzare ULTOI DE VIE cu rădăcină. (Nr. Pe 67)

Instalări electrice precum si tot felul de re­paraturi în acesta branşă efeptuieşte atât în loc cât şi în provintă

ÎNTREPRINDEREA ELECTRICĂ SUDICĂ (Délvidéki villamossági vállalat).

Arad, Str. Vörösmarty nr. 3 . Telefon 1 1 — 3 1 j

Mare asortiment în candelabre electrice Her« de călcat, vase de fiert etc. etc.

(NO De—59) j

Cea mai bună calitate de perii şl pămătufe, în sortiment bogat, se pot cumpăra cu preturi

avaniagioase, în prăvălia fabrice! lui

Alexandru Maár Revânzătorilor cu prêt redus.

KL^kr>, Deák Ferenc uíca nr. 2 .

(Ma—43)

Fabrica de trăsuri a Iui

L a d i s l a i i S c h a m b e r g e r im ARAO. str. Carolina nr. 1. Str. Arhiducelui losif iu. W Adresa telegrafică: Fabrica Schamberger Arai. Execută trăsuri nonă de Itur. Asortiment mare de trasuri gata. Vinde şi cumpără trăsuri folosite. Lustrueşte şi blù-nează automobile. Pentru domenii găteşte material de lemn şi de fer pentru maşini economice cu maşini speciale, caute­rizează spiţe şi cozi de ciocane 500 bucăţi la zi. — E.u-cută punctual tot felul de reparaturi în specialitatea aceasta.

Scha 98-1

întreprindere Română

Prima sicîeîate română de import şl export

ÍTTU £ COMP. M B I I U

Se ocupă esclusiv cu im­portul şi exportul inter­national al materiilor brute semifabricate şi fabricate. Legături comerciale inter­nationale. :: :: Corespon­dentă In limbile română, franceză, italiană, germană, şi maghiară. :: :: I 41

HHIII » H i l l « lllHlllliy IIMII'IIIIIHII— I

M o n t a ţ i l i t e r a r e de vânzare- la LIBRĂRIA „CONCORDIA', ARAD, strada Deák-Ferenc numărul 20

Gânduri şi icoane din vremea răsboiului de Maria, Regit!a României. Ediţia III. P. Dulfu. Povestea Ini Fát-frumos. — Zile de energie. — Impresii şi po­

vestiri de pe front 1916—1917 de Căpitanul G. Băgulescu. Ediţia II. Dr. A. Dohrescu. Boale nervoase şi mentale, prevenirea şi tratamentul lor. Octadon V. Tăslăuanu. Trei luni pe câmpul «ie rasb'oiu. Ziarul unui român,

afifer in armata Austro-l'ngară, care a luat parte cu glotaşii români din Ardeal la luptele din Galiţia. Ediţia a IlI-a revăzută şi întregită.

Const. Nutzescu. Addio Del Passato. Poezii. Dr. I. Bordea. Din măreţele sih ale neamului. Unirea din Ardeal. Petru V. Haneş. Basarabia, autonomia, neatârnarea şi unirea cu România. Diniitrie G. Maxim. Consilier la Curtea de apel din Bucureşti. Consedntele unirei

Ardealului şi Bucovinei sub raportul nalionalităţei române. Salut aux allies. Poème par L. Bachelin. Educaţia. Meristă pentru şcoală şi familie. Anul II Kr. 4.

' a d e s c h i s salonul cozmetic şi de manicură a frizerului de dame

ifl

DISTINS PRIN NENUMĂRATE ACTE DE RECUNOŞTINŢA. :-: :-: URMAŞII LÜ1 VARGA IMRE:

Bobojcsó şi Szabóné Prima şi cea mai mare întreprindere de înmormântări de gală, Szent Margit, de­

pozit mare de sicriuri de lemn şi de metal.

RAD, p ia ţa Andrăssy numărul 1 3 . (Pala tul Minor i ţ i lo r ) . TELEFON: ziua 37. — Servicii» de ncapte (strada Kazinczy numărul 3) telefon 738. — Adresă telegrafică : Antrepreaor de înmormântare V A R G A , A R A D .

Arangează înmormântări delà cele mai simple până la cele mai pompoase. Exhu­mări şi transport de cadavre in toate părţile ţării cu o recunoscută punctualitate.

Spre satisfacerea pretenţiilor urcate depozitele noastre se îmbogăţesc cu obiecte tot mai noui şi fără păreche. Atenţia intreprinderei noastre se extinde asupra tuturor atât la "înmormântările pompoase precum şi la cele simple, şi ne nizuim să fim demni prin setriciul nostru de încrederea familiilor în doliu.

— La inmorroântâriie funcţionarilor publici concesiuni mari. — (Nr.lBo 94-2)

„ S A L O N D E P A R A R A D , strada Forray, palatul Hunyadi.

(Colţul pieţei Libertăţii). :-: TELEFON: nr. 64.

Am onoare a «trage atenţia ort. public de dame, că am preluat reprezentanta laboratorului cozmetic > La Femme» a firmei Purcher és Fritsch (Budapesta, palatul Gerbaud), articlii săi de specialitate se află la mine; mai departe am requisite speciale pentru colorarea părului, prin care se redă părului stricat (coloare v"ë r d e, r o ş i e etc.) coloarea o r i g i n a l ă , adecă delà b l o n d u l - m a t t până la negru în forma cea mai naturală. Primeşte garantă. — Totodată fac cunoscut, că în lipsa de curent electric peste zi mam îngrijit de asigurarea spălării capului

şi de uscarea părului prin aer cald.

Mă rog de binevoitorul sprijin :

ARTHUR G ALLIE Ga 93 frizer de dame.

°™.::-4 c a u t u n u c e n i c , p>

riPAFUL TlT'OWATm «CONCORDIA.