basme, oratii, pacalituri - upload.wikimedia.org · §i a via! séle imaginatiu4 ceia ce face...

LITTERATURA POPULARA

BASME, ORATII, PACALITURI . , " ,

ŞI GHICIT.ORI .\DUNA.TE DE

1. C. FUNDESCU.

CU O-INTRODUCERE DESPRE LlTTERATURA PJPULARA DE

D. B. P. HAJDEO.

EDIŢIUNEA A III, REvEl?UTĂ ŞI ADMlGITt\.

BUCURE�CI " " ( � LI13RARl EDITORI l _ TIrOGR�HIA NAŢIONALE

POCEC ŞI FOMPANIA � C. N .. RAD U LES C U

7 Callea. Mogoşi6eI 7 } 24 Str.ada AcademieI 24

1 8 7 5

Od ate esemplare nu vor purta semnätura mea, sewor considera ca contra acute

COMISIUNEA

PENTRU ESAMINAREA BASMELOR

Avèndil adunata o coleqiune de basme populare,§i neavêndt micllOce së le imprimt, amt arttattacésta dorinta, printr'o petiOune, DomnuluT MinistruaIfl InstruqiuniT publice, cerêndt se-mi vie in aju-tort cu imprimarea.

Domnult Ministru a numitt o comisiune. com-pust, din D-nil T. Vacarescu §i B. P. Hajdet, cu-ria a trimist acea coleqiune a o cerceta, dad meritast se imprime, i a-I raporta.

MembriT aceT comisiuni, dupe ce at cercetatd acelebasme, a trimis, Eii-care In parte, urmatórele ra-porturT :

Raportul4 Hajaa catre Ministeriulpttblice, inregistrata li .Nr. 5,966

Decembre, 1865.Conform adresei D-Vostra, am cercetatfi Manus-

criptult basmelort populare, adunate de D. Fun-descu, §i sum de opiniune ca publicarea lord e nunumaT utak ci chiart necesaria, cu atat maT var-

D.-10Instructiunet

4

tosd di literatura roman/ e maT saraci de cat orTcare alta In asemenea colectiunT.

PrimitT asicurarea celel maT inalte consideratiunl.

B. P. Hajdell.

Baportula D-lui T. Vdcarescu, care V. Ministrucultelorii qi all Instructiund publice, inregistratti la

Nr. 926 din 26 Februaril 1866.

Prin adresa D-v6stra Nr. 39,591, 'mT facet1 o-!Are a me 1nsarcina cu essaminarea basmelor po-pulare, culese de D. I. C. Fundescu, §i a comunicaMinisteriuluT opiniunea mea asupra acestel opere,pe care autoruld ard dori s'o imprime cu speseleStatuluT.

Fara a intra inteund studid ma! Indust, me voiamargini a spune, Domnule Ministre, ca. acest ge-nerd literald alil basmelord, dug, de forma placuta-§i incantatOre, merita o atentiune maT seriósa, fiind-ca,Inteensuld aflamd suvenirile cele maT departate a-le unuT popord ce este proba putereT s6le poetice§i a via! séle imaginatiu4 Ceia ce face placereacopiluluT asta-cil,, va face maT tarclid studiuld bar-batuluT §i inspiratiunea poetuluT. Scriitoruld care'§1a data ostenéla a culege, in simplicitatea lord, a-ceste povesti §i basme, póte fi sicurd ca a culesdtotu d'o data §i multumirea nationala.

Opera D-luT Fundescu, este o opera de marefolosd, §i, uneT asemenea opere, ard trebui se se

-

5

dea Incuragiarea, desvoltarea §i respandirea ce me-rita. Ara fi bine so se respAndésca prin scolT §i,editatl intr'und numOrd de esemplare maT Ingrijite§i mal lucsOse, se se impartd cate-va ca premiurTpe la §colT, inlocuindd astd-feld cArtile strAine §iobscure ce se dad In asemenea ocasiT tinerimiT, careare trebuintd, Inainte de tote, BO cunOscii, frumu-setile limbil §1 ale nationalitd,ciT nOstre.

PriimitT, vO rogd, Domnule Ministre, impreunIcu opinea mea, §i asicurarea inalteT consideratiunlce vO conservil. T. Vathrescu.

In urma acestord raporturT, D. Ministru ald Cul-telord §i InstrucOuniT publice a §i serisd Ministe-riuluT de Interne, rugandu-ld a da ordine tipogra-fief Statulul a le imprima. In acéstit privinVI; a ur-matd o lungd, corespondintä, dér basmele ati rOmasdneimprimate pin& la 1867.

Arntl gdsitii, decT, de cuvjintd, a le imprima totaea singurd ; insO, pentru inlesnire, nu tote odatä,ci in maT multe bro§urT.

La 1867 amii tipdritfi partea I, care se com-punea de douO-spre-clece basme, de dou'd oraciunTlerdnescI, una Vnutd §i aställi la nuntele de laOra, §i alta inutd in Vechime la alegerea untildomnd, clue pdcdliturT §i 17 ghic4orT.

VênylOndu-se editiunea de la 67, Domnuld So-cec 'inT a cumpdratd dreptuld spre a imprima a

6

doua editiune, ma! addogatti Inca cu 2 bas me, 10pacitlitur1 §i 31 ghicitorl.

Desfacêndu -se §i a 11 ediOune, amd coucedatdDomnuld Socec dreptuld de a tipAri §i a HI ediOune,care este acésta, multd addogatit §i cu nisce notiOprivitóre la unele basme.

L C. Fundescu.1875, Martia 25.

LITERATURA POPOLARA

Dati'mT basme i istorie cavallerescI,can! In elle se RM. materii pentratad ce e mare i framosk

Schiller. .

Cuvêntuld literaturit, derivata de la littera, nuesprima de cA,td d'abia pe jum6t ate o idea, pen-tru care limbele latine moderne nu pOsseda unilaltil terming mai generalg, mai complectg, mai ca-racteristicg.

Literatura se ascii o data cu fiinta umana, nuItiimai 'nainte de a se fi inventatti acelle semne con-ventionale, cu adjutoruld carora cugetarea are a-vantagiulg de a se petrifica, in locg de a sburaprin aerg, schimbittóre §i mladiósa ca insti§l vocea.

Primulg cuvéntg, e§itti diu gura primului omg,a fostii deja o literatura.

Astg-felg, strebunii no§trii, romanii eel antici, a-veag dreptate de a numi literatura §i omenirea ciio singura §i acela§l vorba: hunianitas.

Inventinnea scrieril, permitêndu memoriel accu-mularea cunoscintelord §i o procedere mai sicuraség mai sistematica in desvoltarea conceptiunilorg,dede nascere unei literature artificiale proprig-clise,

8

flit Insë a fi pututa citusi de puOnti a Impedeca.esistenta si persistenta litteratureI cellei primitivenescrise, conservate si continuate In stratele dejost alle pop6relord

Dad nu origina, cella putind micid-16ce1e aces-tod dime' genurl de litterature fiindd cu totuld dif-ferite, una preten06s1 din causa variatelord si nu-mer6selord séle ressurse, cea-l'aitl simpll ca inslstnatura, nu este de mirare el distinctiunea Intreambele e atatti de profunda, incitd productele litte-ratureI popolare, chiard fiindd scrise maI la urma,totd Inca plstréd sigiliald naivitltii originale; érdproductele litteraturei cella culte, trecêndd maI laurmI In popord, tutu Ind nu se potu desblra desemnele derivaIiunif cellei savante.

Iliada a rëmasd In fondil totd und eposd popo-lard, de si ad transcris'o Pisistratizii; Cassandra lurLycofron, se fi trecutd si In gura rapsoclilord, Wtti.

ind remlnea o poem/ erudita.Duo6 calitati essenciale ad distinsd si vord dis-

tinge totu-d'auna litteratura populad din orl-cetérd : de 'nteid ea se inspid din isvOrele imme-diate alle natureI brute, pe cAndd litteratura cea.cult& cun6sce natura deja epuratl si adesea ciun-Eta prin prisma preventiunilord sciintifice ; andduoilea, ea oglindesce caracteruld natinniT, In sinulticitriea se desf46d, pe audit litteratura cea cult/nu p6te a nu fi mai multd sea mai pullet cos-mop olitI.

9

Ca §i litteratura cea culta, litteratura popolar5.traduce ate o datl din alte limbe §i imprurnutide la alte pop6re, cu call este pus5. In contactdprin positiunea geografica WI prin evenimente po-litice.

A§a, de essemplu, balada n6strI Mani' o maTgitsimd la greci §i la arndui,1 ; acea despre Baba-Novac ne este commung cu serbil ; acea despreDoTeind o aii de o potrivA romanii §1 bulgaril ;érd sublima doTna despre a Sârmana turturicite neintimpina, ca prin minune, tocmaT la trel capeteestreme alle EuropeT : in Romania, In Spania §i§i in Danemarca !

Insë, imprumutândil §i traduandd, litteraturapopolara reface inteund modd admirabild materiacea staid., dându 'I unit aerd cu totuld locald ;pe andd imprumuturile §i traducerile litteratureTcella culte, din contra, tindd, se silescd §i se laudia surprinde orbesce fonduld, spirituld, adesea pan6§i forma originaluluT.

Astd-felid, nu 'Ate fi und micl-locd maT interes-santd §i mai sicurd de a cunósce fortele morale §iintellectuale alle unel naciunT, de WA numaT prinlitteratura sea popularl , ci 4u este nici und altdmicld-locd mai nemeritu §i maT frumosd de a dauneT litterature culte unt caracterd originald §idistinctivd, de citd uumal nutrind'o din litteraturapopularli, pre cum litteratura populari se adapidin fontauele unuT instinctd virginald.

10

Vasa §i. confusä, ca totd ce este primordiald, olitteratura populara nu se póte disseca in nisceramure atatu de speciale §i atatd de determinate,precum sunt divisiunile §i sub-divisiunile unei lit-terature culte.

Din contra, unulti din semnele celle mai distinc-tive §i celle ma universale aIle until adevOratdproductd and litteraturei populare, este und am-mestecil in fondil §i in forma, poesia amalgamatacu prosa, istoria cu tabula, idealuld cellii mai trans-cedentd cu realitatea cea mai banall, elementeleelnpirice alle tuturord sciintelord, in fine, o enci-clopedia chaotica dupe' cafe und observator filosofdpOte judeca totd ce scie §i totd ce crede o natiune.

Cu tote astea, utilitatea generala a classifica-tiunilord face necesaria imparcirea intregului lit-teraturei in cate-va specie separate, dad, nu detotd precise, ince presintandii marele avantagiiide a se putea gruppa sub o singura rubrica maimultd séd mai putind inrudite.

Astd-feld, productiunile unel litterature popularese potd distribui in trei genuri intinse, cupprin-clêndil fie-care und* mare num6rd de specie : genuldpoeticd, genuld aforisticii, genuld narrativd.

Aplicandd acésta impartire generala anume catre-literatura populara a Romanilord, lesne putemd ob-serva o predomin atiune decisiva a genulul poeticd.

Poesia nOstra populara se sub-divide in urmatO-rele §épte specie :

11

Cânteculd bëtrânescd, un feld de balada Bed poem5,descriindd faptele vitejildru, mai cu sem& alle hai--ducilord, §i presintandil tOte elementele, dintre caris'arfi putea forma o epoped, nationalg.

Doina sed elegia, espressiunea amorulul §i a su-ferintei.

Colinda séd imnuld religiosti, in care de cellemai multe ori divinitItile paganismului appard, tra-vestite in aureola teologiei cre§tine.

flora set"' ditirambuld, cantecd de jocii §1 de ye-selil.

Vicleemuld, forma primordial& a teatrului, in carepdpu§ele represintl inteund modd grossierd, forteapropiatd de maniera lui Aristofan, drama §i maiallessti comedia vietel umane.

Descanteculd, mai totd-d'auna in pros& ca §i

Vicleemuld, dar facendil o parte integrant& din ge-nuld poeticd prin sacramentalitatea formelord salle,in cari cuvintele suntd in§irate inteund modd ar-tificialii §i nu admitti nici o schimbare, este .poe-sia a§a clicendd medicalä, cunoscutd, deja in anti-citatea elenl, care facea pe Esculap fiid and luiApolline.

Oratia, o poesia recitativa, avendii und caracterdjuridicd, este o mo§tenire din strabunuld Carmenromand, ce insotia §i intaria legis actiones la c&-sittorie, la tocmeli, §i in alte solemnitatibus.

Affard. de aceste §Opte varietati distinctive, poesiapopular& a rominilord mai impresOrA adesea-ori

12

terrenuld genuluT aforistied §i alld genuluT narrativd,furi§Andu-se in proverbe, in ghicitorT, in basme.

D. Marianescu, reposatuld Antond Pannd, darmaT cu deosebire illustruld Alexandri, adunard marlcolectiunT de- cAntece romAne populare de totd fe-lulu ; ins6 muiltll, fOrte multd, maT remAne de fa-cad de acum inainte.

Vicleemuld §i descAnteculd, mai en sémd, suntduoë varietAtT maT-mal neatinse.

Genuld aforisticd, in care poporuld se esprimisub o forml laconied, cupprinde numaT treT specie :

Proverbe, filosofia practicd a vietel umane.Ididtisme, séd o frasologid ingeniOsd §i pittoréscd,

cu adjutoruld cirii poporuld manifestd prin undeuvêntii ski douO nesce idee, pentru carT litteratu-rele celle culte sunt fortate a intrebuinca peri6deIntregi.

GhicitorT sOd enigme, und micid-loca de a ascqiintelligenta prin greutat1 §i prin analogic, cdtrdcare se maT potil adAuga a§a numitele frAmAntaride limbd9.

Antond Pannl, adunAndd und mare num6rd deproverbe romine, puse inceputuld uneT colectiuni§1 ma! complecte, pe care a§teptämd ca sO ne-o deaviitorulii fArA ca sO'T fie InsO permisd a uita celle-ralte douO varietAtT, nu mal putind importanteidiotismele §i ghicitorile.

hi fine, genuld narrativd cupprinde, de assemeti nn 4.7nnY clertrvin

13

Traditiunea populard istoricd, precum sunt, bunddra, acellea adunate de cronidarulti Neculcea In frunteaannalelort sélle, sub titluld de : 40 grad de cuvinte, ceasuntd auclite din omtl in omd de omen! vechT §iabëtranT §i in letopisete nu sunt scrise. ,

Anecdota, und felti de narratiunT satirice, fOrte

scarte, precum sunt, build Ord, acellea despre tiganT séd evreT.

Basmu, prototipuld romantelord litteratureT cellaculte §1 chiard allti dramelord moderne, ins6 Intre-candu-le §i lassandu-le departe In urmit prin bo-gdtia complicatiunilord §i prin puterea fantasiel.

A§a dard, putemti resuma In urmAtoruld moat,a§a clicéndd plastid, classificatiunea litteratureT po-pulare a romanilord :

I. Genuld poetict

11. Genuld aforistid.

/HI. Genuld narativti.

1. Canted btitranesd.2. DoTnA.

3. Colin&4. Hord.5. Vicleemd.6 . Descanted.7. Oratid.1. PKoverbe.2. Idiotisme.3. GhicitorT §i frAmtntArT.

de limbd.1. Traditiunea.2. Anecdota.3. Basmuld.

/

14

Doui frag Schott publicaril in nemtesce, sunt a-cum veo douë-cleci de anni, o colectiune de basmesi anecdote române din Banatd.

Intentiunea a fostd laudabila, notitele si com-mentariile sunt fOrte erudite, dar traducerea e astd-feld, incatu d'abia-d'abia este cu putintä a surprindepe ici pe collo ate o slabl scAntee de spirit uhinationalii ald románului.

Nu este clan orili-cui de a putea transmiteproductiunile und litterature popolare cu acea su-blima, fidelitate de caracterd si chiard cu acea nu-anti de espresiune, en care D. Rocques reusi atraduce in frantusesce, mai annti-Ortd, veo cAte-Ira ballade române !

.Ast-feld, lucrarea fratilor Schott este ca si inutili.Neobosituld Anton Pannd publicase mai multe

anecdote románe ; repausatuld Filimon, neuitatuldnostru amicd, reproduse inteund modd admirabild,in coldnele cliarului Teranulti, basmuld despre .Ro-man Nazdavan ; 7, dar o colectiune numerOsä, sus-cinutI si totd-d'o data adevëratu româneasel, nelipsesce pana acuma.

D. Fundescu, esit din popor, n'a uitat poporuld.Sub pana acestui june poett, basmele romäne

conservä cu perfectiune sigiliuld opincel si respiraen libertate aeruld dela tórra.

Colectiunea D-lui Fundescu e mai numerbsii, deeitti acea a fratilord Schott, si este si rominéscl.

Vorbind despre propriaNstri impressiune, nigx-

15

turisimb, cit cea ce ne-a isbitd mai cu deosebireIn basmele, adunate de inbitulti nostru amid, suntdnu attdd multimea allusiunilord mitologice i etno-grafice pretiOse din puntuld de vedere and istorieinationale, pre dtü fecundulh elementti psicologict,lin care dramaturgil i romantierii roman! ard pu-tea sè imprumute cu abundenta observatiuuile celleMal profunde i cele mai fine asupra inimei umane.

Marginile mad mici introductiuni nu ne permitda ?resinta aci de catd numai vr'o douë sal treiessemple. bune-órd, in basmuld Fatadin Dafinn, cu care se incepe colectiunea, imp6ratulti nu se saturd a intreba pe cdlugdrasuld des-pre cea ce '1 spuse iubita sea : ild lutraitmipte, lid intrad pe drumd si in casd, illd intrad la tad pasuld si in tot(' momentuld, i ardvrea mered s tad aucld cea ce auclise deja d'omit de ori.

Acéstd, sublimd trdsurd psicologicd se pare a filuatd, asa clicadd, pe de 'ntreguld dintr'o elegit a

Propertius :Et rursus buerum quaerendo audita fatigar.Quern, quae eerie timet, quaererere plura jubet. . (I).

pe care o gasirnd, nu tradusk ci mai multh ghicitit, de ilustruld nostru Eliade :

Eu o cautil in tot loculfi,§i scia bine cA tea

(I). §i 61.4 obosesce pe slugA, IntrebAndula celle auclite gi po-runcindu'I se spina cea ce se teme a afla.

Astd-felii,

cli §i

lui

dusel....

16

Basmuld I'éta de impe'rat i pescarulil este cu-ratd o drammi anticl, lipsitl nume de dialogd.

Sinaplitatea intrigel cea maT estreml, unita, cu overitate neimitabilA de caractere, constitd fonduldacestel micI cap-d'opere.

0 fétA de imperatt se inamorézA de und tenerdpescard §i'ld Tea de bärbatd ; la prAnOuld de nuntilveclênduld a vrea së alba und felt"' de prioritateimirésa ii amintesce cu mandril distanta ce esteintre mad pescard §i o MA de imgratd ; pescarullise scat de la mésA WA a ylice und cuvêntii, etc

citip instqf basmuld, pentru a intelege fruntu-setea lul.

nit a vorbi de fidelitatea, cu care este sur-prinsd caracteruld impresionabild §i tot-d'odat5 va-nitos alld femeiI, attragemd aci atentiunea namaIasupra scenei dna pescaruld se sad de la wad,Ara a flice unfi singur omen&

AcéstA elocinta a tAceriT este unuld din ressór-tele celle maT favorite ale drameI elline.

Omuld, miscatd pang in iundul Anima, nu vor -besce.

In Sofocle, de ale orI unit personagid simte odurere tare §i neasteptatä, ella esse 4fArit a cliceund singurd cuvêntd* §i coruld observA atuncI cutristetA, ca In Edip-regele: I116 temd, ca dupö a-céstA tAcere së nu se intêmple o mare nenorocire."

Basmuld Spaima-stneilorii," in care patru draci

17

essd dintr'o femee §i mid ald cincelea §i celld dupdurmii, totd Inca maY remane, a cAcT nu e bine ca omuIere së fie fara nicT und dract,0 se pare a fiROM din pana luT Shakspeare, carele repeta me-red, ca femeea este a ua demond de colOrea tran-dafiruluT v

1867. B. P. Hiljde4.

FATA DIN DAFINU

A fost o data Ca ilia' o data, cand era cerula aprOpede pamenta, in cat ómeniI ceI maI nalg atingeati cuman de e!ii ; dacli n'ar -6. fost nu s'ar povesti. A fost unitimperat si o imperat6sa. Imperatesa ramainda grea, Ina-intea faceril cu sése septemanl s'a pomenit di '1 plingecopilula In pantece. Ea 'I Oise ca, dad va tam, iI va daban1 mulg, ung add cu aripT, fah imperatuluT vecina0 armele cele maI bune ; cu tóta asta fagaduéla, eldtot plingea. CAM !use '1 spuse ca '1 va da pe SandaLucsandra, de peste noua marl si noua terT, atuncl tamca und peste.

Dupe ce se Miscu copilula, se facu mare si veni inversta de insurat, ceru de la paring se 'I dea ceea ce'i a fagaduita.

Imperatesa '1 spune ca Sanda Lucsandra nu se aftape lume, ci ca ea a nascocita acest nume, ca sa, 'la facasa nu mal piing&

Dad nu 'ml Atl da pe aceea care mi-ag fagaduita,Oise feciorula de imperata, me duca in lume.

Se II dam po fata imparatulul vecina, Oise mu-ma-sa ; e frumósa, bunii si cea mal intelepta &tit din lume.

D'ar fi chiar Sora S6relul n'o jail. EI voia p'aceeacare 'ml ag fagaduit-o. Dad nu 'm1 o dag, me voiaduce s'o caut pita voia gasi-o.

Veclend line ca nu-I o da niel de cuma, eld chiema

22 FATA DIN DAFIN

Indata pe sluga sa cea maY credinciósk i 'I dise se,gdtésd caluld sed celd mal butyl i merinde pentra matmultd vreme. Dupe ce se gatird tote, pled, Insotitd deslugii 0 de catI-va soldati.

Se duse, se duse, §i ear se maY duse, pand ajunse peo campid forte frumód, plinã de felurimI de florI, i u-data de und mid rluletd limpede. In midiloculd aceleIcampil era un dafin verde, forte mare. Imperatuldintinse cortuld subt dafin, i pe când se da odineI subtcortuld Bed, audi qindd din dnfin aceste cuvinte :

Deschide-te, dafin verde,Se iasi fata curatfi,

nDe afire nevOutii,"De vêntfi nebituta,De plOie neudati,

IDe voinicfi nesèrutati;Clicl se duce la fintiniUnde este spit Hui;

Fetisora o speleSi s'adune floricele...

Dafinuld se deschise Mate., si din eld ei o Ltd cuperuld cu tottd4 cit totula de aura; ea era a0a defrumOsä, In cad la sOre te puteal uita, ear la densa ba 1

Cum o vedu fecioruld de imperatd, rdmase uimit defrumusetia el. Se scull der, numaI de cat, se duse la ea§i'l dise :

Fat& frumód 1 Dace, mi-al da o fore din cosita tas'o sërutü, ed-tt-a0i face unu leagänd de mdtase in salapalatulul meg, unde se, nu te ajungd nicl puid de on*dad 'ml al da o ficire dupe gurita ta s'o serutd, akdmuta dafinuld In curtea palatuluI med ; 1 dad m'aI läsase adun florl dupe sinulii tëü,. te-a0 face imperktdsii.

Fata, cum sunt fetele cam credetOre, 11ü credu ; §i,

'p

ipt

eng

it

FATA DIN DAFIN 23

priimind propunerea imperatului, II dete ce ceru. §eclendei asta-fela Imbratisati , adormira sil apnea clioa. Im-peratulti WO, desteptandu-se si grabindu-se de plecare,porunci sa se gatésca de cale ear feteT, care dormea Inca,II lasa In bratie una manuchia de florl In locul sea.

Ela se duse si se mai duse, pima dete peste una pa-lata mare numal de aura 4i de topaza.

Aci intreba pe cela dintaia oma care 'Iii intilni : uncleséde Sanda Luesandra, fata de Imp6rata eel-a fagaduitmuma-sea candil a plansa In pantece. Acela pe care l'aintrebata feciorula de imperata, fiinda stapInula aceluipalata, si avenda si ela o fatti, si fiinda ea auclise defrumusetia si bogatia acestui Math, II spuse ca SandaLucsandra séde chiar aci in palata, si este fata sea.

Acésta iiii buena mult pe baiata, §i-i o ceru de ne-va sta.

I-o dete, se intelege, numai de cat, si plecara impre-una sa se cunune in palatula feciorulul de imperata.

Etta din dafin, desteptandu-se In micIllocula campuluiprintre flori, §i veciend ca a ramasa singura numai cuflorile, clise :

Floricelile mele,Cum m'att adormith voI de grefi,Ai m'ati despartith de iubituld ma, i

Apoi sculandu-se, se duse la dafin, §i batu de cate-vaonl, clicenda :

Deschidete, clan verde,Si intre fat& curatit, etc,

Inse dafinula nu se mai deschise, di raspunse asta-fela :

Fogl &tit frumósi,Ci esti picktósi.

Atunci ea Incepu a plange si a se jeli ; si veclend ca

24 FATA DIN DIFIN

nu e nici o nadejde de a mat intra in dafind, lua unitbqa In manit si pled pe drumuld pe care plecase im-peratuld. Atergend ea pe cale, intalni und calugärd ;gandinduse ca, cu halnele séle, atat de bogate, nu pu-tea sa merga pe drumuld celd mare, ruga pe calugardse't dea halnele sele de lank si ea se't dea pe ale el deaurd. Calugaruld priimi bucurosit ; i fata, dupe ce seImbradt cu halnele calugarulut, pled pe drum 'nainte.Se mat duse Ind, i ajunse langa o padure ; acolo seOula umbra sa se mat odindsca, cand eta cA vede o trA-surA Insotita de mai mulg omen! ca vine spre &lure.Cum ajunse trasura Fang& ea, veciti Inteinsa uufl omit

o femeia, i cunoscu pe fectorulu de imperatd careo parasise, pentru Sanda-Lucsandra.

Bung çlioa, calugarasd, Oise Imperatuld.Multumimit D-tale, prea slavite Imperate, Oise ca.-

lugarulti, apropiinduse de usa trasureT.De unde vit ?Vid din coact de la vale !§i ce at veclut pe acolo ? Intreba Imperatuld

catd.Trecêndd printr'o campie, arad v6Out o fata care

plingea dinaintea unul dafin. Intrebandu-o de ce plinge,ea 'int a spusti o istoria.

Spune-ne nouit aces istoria, Oise Imperatuld cuinterest'.

Calugarasuld urma ast-feld :Eu lacuiam o data Inteunti dafin, çlicea fata ; e-

sind Inteo 1i din elti ca sit adun fort, am Intalnitd undfeciord de Impëratd ; eld ceru o fore din cositamea s'o mirese, i cii i-am data.

Aci calugaruld se opri putin ca sa se 'Me la Impë-ratuld. Imperatuld fuse 't Oise :

si

iml

toig-

PATA DIN DAFIN 25

Spune, calugara§d, spune.Mi-a cerut o fl6re dupe gurita mea s'o sërute, i

eii '1 am datu-o. In sfir§itd mi-a mai cerutd se aduneflorY dupe sinuld med, §i ed i-anad datd §I acésta.

Spune, calugara§d, spune, Oise 1mp6ratu1d, v6c16pda,ca calugaruld se opresce ear.

eclênd cu Imp6ratu1d subt-cortd, i In mi(lIloculdcampiel de florY, am adormit ; cand m'am de§teptat Insë.m'am vëclutd singura numai cu und manuchid de for!In bra tie.

Atunci m'ama dusd la dltfink-§i dafinuld n'a voitii sa.mai it ë priimésca. Eta de ce plingii.

Unde mergi ? intreba impëratuld pe calugard.In orapld in care merge Maria V6stra.Atunci urcii-te in trasura cu mine.

Calugaruld se urca In trasura, §i, pat% ajunse acasa,Imperatuld II clicea mered :

Ia mai spune, calugara§d, ia ma! spune.Cind ajunsera In ora§iii, impëratuld duse pe calugard

acasa la dênsuld §i '1 dete o camera ling camera sa.Mal erad trel clile 'Ana sa se fad nunta cu Sanda Luc-sandra §i Imperatuld, In tote serile, cam' mergea sa,se culce in odaea sa, venea la u§a calugarulut §i 'Iclicea :

Ia maY spune, calugara§d, ia maY spune.Mad fuse cliva nuntil, calugaruld nu se mai v4u, nu.

se mu! aucli. Dup6 ce se cununara, cand era vremeasa se dila miril In casa sa se culce, Impëratuld seduse se mai intrebe pe calugaril ; dar fu mirat cand,In locii de-a-i spune calugaraplil istoria, eld aucli unitgematu initibu§itd. Alerga numal de cat acolo, i gasi pecalugard spincluratil de o fringhia.

Cum vëclu Imperatuld acésta, the fringhia numai de

26 FATA DIN DAFIN

cat si, vëclênd parula resfirat si slnul desvelit ala fete !care se lupta cu mórtea, cunoscu ca este chiar fata pecare o parasise In cAmpia. Atunci, aflând tot de odataca aceea pe care o luase nu era adevArata SandaLuc-sandra, o trimise indarat la parinp, si lua de nevastape fata din dafina. Cununia se facu peste o s6pt6mana,panA s'a insanatosita fata.

Nunta a fosta forte *masa, ca nunta Imp6ratésca.Eram si ea acolo. Ba Inca am jucat si o hora d'alemad.

SPAIMA SMEILORU

A fostd odata ca nicl o data, daca n'ar fi nici ca s'arpovesti, dud pesciI ceI mid Inghitiad pe ceI marl, silumea le clicea Whit

A fostil odata und imperatd tare si mare. Dupe cebatu pe top ImperatiI pamantulul, si le lua Imparatiele,se Insult i facu trel fete : una cu sórele 'n frunte, altacu luna 'n spate, érd cea maI mica cu lucéferuld de di-mineta érasl In frunte ; vi tóte erad mal frumóse de catzinele muntilord §i ale padurilord.

Ele se dusera Inteo cli la scaldatd, i intrara. Inteobaie cu totuld i cu totuld de marmora. Dar pe candele se scaldad, se ridica o furtunä pe cerd si le rapipe cate's1 trele.

Ajungend la urechile ImperatuluI ac4stA intemplare, ise Ude inima, i muri pe Med, läsand sit Imparitéscape muerea sea.

Inteo cli Imperatdsa se apucii se mature prin casa,dar pe and matura, II sari un boba de piper In ;

ea lua bobuld puse pe soba ; dar eld sari eard deacolo In 'Ala Imperatesel. Veclendd Imperatésa ca nupóte scapa de densuld, liii Inghiti; si aca remase grea,

näscu und copilti cu paruld de aur.Acestd copild crescea In treY 1i1e cat crescd alp co-

pólaeta

28 SPAIMA SMEILORU

pii In treT-spre-dece an!, §i se fAcu voinicd ca braditmuntiloi .i ca stejaril campilord. Imperatesa ild dete ladascald de Invete tote meestriele lumesci ; 0 temanduseca sa nuld. perde, II facu o colivie de aura sild InchiseInteensa, -dendu'l jucarii copilerescl ca se-I treca de uritd.

Inteo di trecu p'acolo o babe cu doue tigve cu aptt;fecioruld de 'mperatd o vedu, §i tregend cu arculd IIsparse amendoue tivgele. Baba se uita In susil, 0 ye--denduld II dise :

Luate-ard mama ventuluI turbat, care a luat §ipe surorile tale.

Fecioruld de Imperatil, cumd audi blestemul babel, seduse la mume-sa §PI dise.

Ia spune'nn, mama, am avutd ed surorI, orI nu?N'al avut, draguhl mameI, nicI o surord, respunse

Imperatesa.Spune'mI drept, mama, ce, daca nu, me veI perde.

Vedend fuse ce mume-sa nu voia sa'l spue adeveruld,se facu bolnav qi-I dise ce, daca nu-I va da tita pesubt talpa case!, eld va muri. Imperitesa II fegadai ce-Iva Implini acésta cerere ; atund chi se scull din pat&0 ridica talpa case!, §i mesa puse tita subt WO ; darchi lase talpa cam gred peste to, dicend 6110 me-seI :

Spune'mI, mama, aind avutd ed altI frati §i surorl ?De o camdata muma-sa nu voi se-I spue ; dar eld le-

send talpa 0 mat mult, 0 ea ne mai putend se rabde,Oise :

Se sciI, fetal meg, cd al avutd treI sutorI, maI fru-móse de cat dinele muntilor i ale pedurilord ; dar le-ad ripitd trel smeI care locuescd pe teremuld cel-l-altd.

Spune'ml scum, Oise beiatuld, ce fel de omit a fostdtatilA med, care suntu armele ce pith, i pe ce mktIncileca ?

SPAIMA SMEILORU 29

Tata la Oa a fosta una mare vitéza, i s'a NAM9 anI cu smeuld Pirjold, celd mai vitéza dintre smei, Casa ia pe sora-sa de nevasta ; armele lui sunta ingropatela. radacina until plopd in gradina ; 6ra calula sCa pasce&A verde prin livede.

Atunci baiatula, incredintandu-se despre tote, a datadrumula masa de subt talpa ; i, ducêndu-se Ja una vra-jitora, a spus tot ce aflase de la muma-sa.

Vrajitoruld '1 a clis sa se duel s6 ia Multi calului,sela sune de trel on in tlivede. Eld se duse, luä frill%suna de trel ori la cele trei parg ale livedei, i indataveni la densula o martOga de cala chiord, clog" i plinde bube. Fet Frumosu II dete una piciora in piepta,caluld se duse d'a berbeleacula, cale de 9 clile si 9 nopti.

Suna friuld de alit doilea si de alit treilea, dar tauaeela cala veni. VeOnd acésta, scóse palosula se-la in-figa in pieptuld calului ; dar calula II Oise :

FCt Frumos ! nt-Frumos ! Nu nA omori, ci dutede taie trel sdte de viteI de la trei sute de vaci,da-ml mie laptele sela bead.

Rt-Frumos Ewa precum II clise calulU, i peste trettelile sunk érasi ; dar asta data veni una cala caun clise :

Ia healecä acum pe mine, si atinge-m6 de treT cr1cu scarile. nt-Frumos facu asa i, dupe ce se plimbaputin eu ansuld, ila atinse de trel orl cu scarile ; a-

tunci deschise douC-spre-clece aripi, i shuri cuansulti panä la venttild turbata ; apoi ,coborandu-se tottipe locula de unde plecase, Oise :

Rt-Frumos, daca vrel sa te slujesca cutn se cade,s6 mai tal ése sute de viteI de la sése sute de vacI,

sC-ml daI laptele Wlti bead.nt-Frumos lmplini i acéstä porund a calulul. Era

'1.

faulasmea,

caluld

si

1i-i

si

30 SPAIMA SMEILORII

peste treI clile veni ImbrAcath In fell si Incoifat, 0 suniMull Calulh veni si elh. numaI de cat Inselath 0 In.frInath ; apoI Oise :

Eta-me, stapane, gata la poruncile tale.Fet-Frumos Inc/ilea pe calh si se duse, si era se duse :

1c)i de vériRUA aéri,Cale lungiSe-I ajungi.

Erg caul siirele ajunse pe la chindil, intrarA Inteopadure 'Agra si Intunec6sA. Dupe ce cAlkorirA catA-vavreme prin acea padure, calulh se opri In loch si Oise :

StApane, ultAte bine Inainte, si'ml spune ce vec11 ?Fét-Frumos se ulta, dar nu veciu nimich. Caluli &A

H Oise sg. se uTte ; atuncl elii se uitA cum se cade, sivedu o multime de serpI cu capetele ridicate pana lacud, si vArsand flacAri de loch din gure ; elii spuse ca-luluI ce vede si calulh II Oise :

StApane, nol trebue sa trecem prin miclfloculti. ace-loll bilauri ! Baga dar maim In urechia mea cea drepta siscOte mid arc cu sagetI, si dud vom fi aprópe de den-01, sA slobocII o sAgeatA, si el ne vor face loch sa tre-temd.

Fet-Frumos facu cum II Oise calulh ; era cand ajunseaprópe de balaurI, trase o sAgeta , si serpiI de fricaplecarA capellle la pAmanth si-I lAsarA së trecA.

De aci era plecarA Inainte , si deterA peste o campiacu padurI frum6se de chiparosh, cu erba verde ca ma-tasea, si cu multime de fantanl cu apa limpede ca vio-reaoa 0 rece ca ghiata ; erg la cApetêiulh aceleI cam-pil era unu palath cu totulii de arginth.

Cum ajunse la palatu, batu In 'Arta, si esi Inainte o

SPAIMA. SMEILORU 31

fata frumOsa ; eld II ar6ta und inelusu de aurd pe carecum Ild v6clu fata, cunoscu ca Fët-Frumos II este frate,

strIngênduld In brate II dise :FugI, frate, di de te va gasi smeuld aci te va 0-

133 oft

Ia spune'inI, dise nt-Frumos, ce semne are sme-ulu vine ?

Eld II trimite buzduganuld Inainte, clise fata.Nu trecu multii i buzduganuld veni, si dupe ce bi-

tu de treI orl In pórta, se puse In cuid.Fdt-Frumos lua buzduganuld, i InvIrtinduld de treI

orl, Ild asvêrli Inapol la smea ; apol, Incalecand pese duse de se ascunse subt poduld de argintii.

Smeuld veni numa1 de catd; dar cum ajunse la ca-pulii podulul, caluld Incept' a sforai si a se trage ma-pol; smeuld II dete cu scarile dise :

Hi ! cold de smed, de paraled ! mergl Inainte, can'am frica de imin1, de cad de nt-frumos. Dar eldeste pe töramuld cel-l-altii, i nu credd s6-I fi aduscorbulei osciorulei qi ventulei periforulei !

Ba póte l'o Ii adus, dise Rt-Frumos, esind desubt

Smeuld se repedi la eld diseCum vrel se ne batem ? In sabil sd ne taiem, séd

in lupta se ne luptam ?Ba in lupta, ca-1 mal dr6pta, dise F6t-Frumos.

ApoI dupe aceia amandouT voinicil se luara la lupta.Smeuld aduse pe Fët-frumos i lilt baga In pamêntd'Ana la genuchI ; F6t-Frumos muvlrti pe smed, i, bi-ganduld In paniêntd 'Ana la gatd, 11 taie capuld, pedud calulii sëlt omora pe ald smeulul.

nt-Frunaos scóse und bicid i, plesnind de trelfacu palatuld smeulul o nucä, o bAgti In sind ci pled.

cald,

podii.

sill

ei-I r

err,

32 MENA SHOHAM"

II

Dupe ce cAl6tori cat-va timp, dete peste und palatti.cu totuld si ca totuld de aurd ; batu In Odd, si esiInainte-1 o fatd forte frumOsi ; II areti si el ineluldceld de aur dupe care, alma thl vë4u, cunoscu pe Fet-Frumos de frate, i, stringanduld in brace, II clise :

Fugi, frätioruld med, cad de va vent ameuld teya face mil sfirtme.

Ia spune'mi, tntrebil. Fet-Frumos, ce semne facesmeuld caul vine ?

Eld 41 trimite busduganuld tnainte, respunse fata.Nu trecn =Rd timpd, i busduganuld veni ; apol,

dupe ce batu de trel ori tn porta, se puse tn cuid. Fet-Frumos tla It'd din cal seld asvirli inapoI la smed; eardupe aceia tnealecd. caluld si se ascunse subt podulade aurti aiü palatulut

Smeuld veni, c'o falan cerd si cu alta In pimentd ;dar dud ajunse Ia capuld podulut calulii sea Incepu sttse traga napol ; tnse eld II dete cu searile c '1 clise :

Hi I cald de slued si de paraled I mised 'nainteit nu 'ml e fried de niment de cat de Fet-Frumos ; dar

eld este pe teramuld si nu crecl se '1 ficorbuld .oscioruld si ventuld perisoruld.

Ba 'Rite i Po ü adus, clise Fet-Frumos, estiadd desub podil.

Atund smeuld II Oise :Cum wet ? In luptd sä ne luptdm sea In sabil sa ne

tAidm ?Ba In luptd, ca-1 maI dreptd, raspunse Fet-Frumos.

.Apo1 se Mara la lupta si se luptard :1?i de variPin& séra.

Era candd ajunse sOrele la chindil, Fet Crumos trenti

cel-l-altd, -adus

SPAIMA SMEILORIT 33

pe smea taia capula ; i pe dud ela omora pe smea,calula sea omora pe ala smeulul.

Dupe aceia plesni cu biciula de trei or% i tota palatulase facu o nuca, pe care o bag in sIna si porni inainte.

Se duse, i érd se mal duse, pana ce dete peste undpalata de topaza. care stralucea atat de multa In cat lasore te puteai uita, dar in densuld ba. Aci sedea soru-sacea mal mica. Dupe ce se cunoscu cu ea, se ascunse erasubt poda, i venindfi sineuld, se lua i cu densuld la lupta;si se luptara tótit clioa; dar nu putura se se trintesca unulape altuld. Veclend acestl smenla, se facu flacara galbena,era Fat-Frumos se film i elflacara rosie, i dri se luptara,dar nu putura se se biruesca. Stueulti se uitrt In sus, siveclendii und corba II Oise :

Corbule, corbuletule! Dute la zahana, mOie o aripaIn set i una In apa, i cu seula se me stropesci pe mine,era cu apa se stropesci pe Fet-Frumos, ca trld dall Im-preuna cu calulti sea sela mananci.

Fet-Frumos ridica .si elit capuld In susii, i clise :

Corbule, corbuletule! Date la zahnna o ari-pa Iu sed i alta In ape, i cu seuld se me stropesti pemine, era cu apa se uc,lI pe smell, call dad se manâncl treismei Impreuna cu cail lord.

Corbuld plea, i intorcendu-se peste putin, uda pe Fêt-Frumos cu sed, i pe smea cn ape. Fet-Frumos sari d'asu-pra smeulul Ude ctpula; apol plesni din bicid; i, fa-cend i palatula acesta o nuca, o bage, in slad, si se duseInainte prima ce ajunse la o gradina cu piffle forte frumese;el Intinse mann se ia o park dar calul se opri In loc clise:

Stapine, se nu manInci din aceste pOme, ca vel muri;caci este sora cea mare a smealui prefacuta In gradina ;dar dace ai pofta mare, de mai Intel cu sabia in treI partiale pomului, s'apoT manttnca cat vei voi.

2

pi'l

pill

pi moiell

pri

pit

34 SPATISA SINE1LORII

Tët-frumos ti pomulii in trei pärti, i incepu se curgisange, apol culese pere i mind.

Nu trecu multa i vëdu o fantina cu apa rece, dar eandvoi se ben, calulti érlisl fl dise se fad' ce facuse la gra-dina. 1 et-r rutnos iovi lantana cle tre orl cu sab;a, i, du-pe ce curse singe, b'eu apa si se racori. Era dupe:aceiamerse fnainte pind ce dete peste o via cu struguri, dulcica zahlrula i mirositori ca chihlibarula. El voi së rupaunit strugure, dar calula dise :

Stapane, nu rupe struguril, cad viea acés ta estesora cea mica a smeilora ; si, de vel mina numai.o bor-Una, vel m-uri ; dar dad ai pofta de strugurI, taia ovita cu sabia, i apoi mananca câi struguri iti place.

Rt-Frumos tAiA o vita; si, dupe ce curse unu piraude singe, lua struguril i mAnca. Pled si se duse, mare,cale lunga si latanga, ca Dumnedea se ne-ajunga ; cadcuvêntula din poveste nni 'nainte mai lung' si mai frn-mos este ; dar cand remase sOrele de o sulia, caluladise lui Fet-Frumos

Stapane, ia ultate indarat, i spune'mi vedi ce-va?F6t-Frumos s6 MCA, dar nu vedu nimica.

Uitate mai bine, II dise calula.Maud Fèt frumos se WO. mai bine, si vëdu o flacara

cat Omaha aculul de mica.-- Se scii, stapine, ca acdsta flacara este mama sme-

Holt si a smeólcelora, si nu scia cum vom scapa ded'ensa. Tine-te bine de coma, ca am se ocolesca lumencat te stergi la ochT, ca se ajungem la cetatea omuluide for! cu barba de matase, cad numaT acolo e sea-pare pentru Doi.

nt-Frumos asculta povata calului, care deschise. totearipile i incepu së MN:ire mal iute de cat vêntula i ma!incet de cat gandula ; dar flacara din ce in ce se ma-

II

SPAIN/. SMEIL ORU 35

rea i Incepu se arcla pe Fet-Frumos In spate ; calula*lend ca nu'I nadejde de scapare, se 11100 On& laveutula turbata, i Intl% In cetatea omulul de florl. A:-tuncl smeólca, remaind afara din cetate, Oise cu arnära-ciune :

Fet-Frumos, Fet-Frumos 1 o gaurh in zidii, sevecl cine esti tu care'ml at omorita trel baetl i treIfete.

Fet-Frumos porunci se faca gaura, dar chnd smeóicabag& capulti i voi Witt sOrba, Oa II arunca in gulluna busdugan de fera arsii in foch, pe care, sorbindu-la,se umtla i plesni.

Omula de fort cu barba de matase, auclind ca Fet-Frumos se aila in imperatia lul, trimise ciodarI i idel-cli de ila chemä la imperatie, i ila puse In frunteameseI ; dar ellu vedend pe fata omului de for! remaseIncremenith de trumusetea el, si o ceru de la tata-seade sop. Omula Ii dise ca 'I-0 dh, daca ii va aduce apavia 0 apa mók de uncle se bata munti! In ca,kete. Fet-Frumos incahca calula, 0 se duse spre sore apune, sidete peste unit oma care bea apa de la nout scocurlde mot. si se sialta cS n'are ce bea.

Fet-FrumosstiAu In locu si se mina de deasula, eraelU Ii clise :

Nu te mira de mine, ci te mirS mal bine de Fet-Frumos, care a omorit trei mei i trei smeOlce si pemuma smeilora.

Ed sunt acela, respunse Fet-Frumos.Daca e§tI tu, ia-me cu tine ea mult bine IV voia

prinde.

Fet-Frumos inS pe multi ce nu se slitura de aph,

Waal

t

m.

si

36 SPAM& SMEILOR 6

pled inainte. Pe drum Intilni unit altd omu care mânca&ilea de la noue cuptóre 0 se valta ca more de Rime.Fet-Frumos se ulta la densuld §i Incepu se se mire ; darelu II Oise :

Nu t3 mira de mine, ci te mira de Fet-Frumos,care a oinorit trei smel, trei smeóice 0 pe muma smeilort.

Ed sunt acela, Oise Fet-Frumos.-- Daca e§ti tu, apol ia-me cu tine, a mult bine lti

void prinde.Fet-Frumos Ha ma 0 pe acesta 0 pleca Inainte. Merse

cat merse, 0. dete peste und omd care sada din muntein munte cu noua petre de mOra legate de piciord, 0se plingea ca n'are ce sari.

Dupe ce Ild lud 0 pe acesta cu densuld, merse Inainteca cuventuld din poveste, ca Inainte mind mai este, 0ajunse Ian) campia de unde se auclia und sgomot mare.Atunci caluld Oise lul Fet-Frumos.

Stapane, cata spre sore apune, 0. spune'mi vecli ceva?Fet-Frumos se uita, §i veOu duel munti batanduse

in capete.Printre ace§ti doui munti avem se trecem ca se

ham apa via 0 apd mOrta, Oise caluld : se mergem In-ceti§ord ; §i cand vom fi aprOpe de munti,. semi dal de3 ori cu pintenii, §i se te of bine de cOma cu o mama0 cu cei-l-alta se iei apa.

Cum ajunse Fet-Frumos dinaintea muntilord, datepinteni calului, care sbura mai iute de Cad ganduld, trecupe la fontand, lila apa, 0. e§i dintre mop mal nainted'a se lovi In capete.

Fet-Frumos adusse apa la omuld de flort cu barbade matase, §i ceru se'i dea pe fia-sa de nevasta. Daromuld de florl li Oise :

Ed li-oi da-o, daca 'mf vel gasi unit omit care

SPALMA SMEILOliff 37

se minAnce pitInea de la noul cuptóre, si idtuli se beaapa de la nouA scocurl de marl.

Fet-Frumos clise ImperatuluI :GAte§te cele noua cuptóre, si ardtl'mI cele noue sco-

curl de mórA, cA amii omen! self mAnAnce palnea si selfbea apa.

Omulti de flori porunci vizirulul se gAtésch pAinea sise arate scocurile ; si dupe ce le gAti, veni imperatulise privesd. Atuncl Fet-Frumos ficu semnii ómenilorasel, si dtd te stergI la ochl, mAncarA palnea si Mudapa. Dar omulii de Rod nu voi frn dea fata nici dupeacésta, ci II clice :

Daca voesti se aibi pe fiA-mea de soda., se'rai aducIgaraa care mirOse cale de noua ani, si apol itl voii danegresitii pe fie-mea.

Fet-Frumos plecA se caute garófa, §i se duse calelung& ca Dumnecleft sel ajunge, pana ce simti mirosuligarOfel. Atunci calule II Oise :

StapAne, bagA mama in urechea mea cea dreptasi scóte din ea o big:at& de sapune, o perie §i o gresie,§i mergi inainte firA fricA.

De ce mergea si mergea, mirosuld mai mare se fa-cea, OM ce ajunse la palatuld de sticla, trase la pórtA,bAtu In ea si nimeni nu-I respunse. Atunci elii intrA InMint ru, veclu garófa si o luA. Apol incAled pe calk sipled spre omulii celii de for!. Nu ficu malt& cale, sisimti di vine dupe elii smeuld palatuluI de sticli, cuo falcA In aril §i cu una In pAminti, Dar, tocmaldud era selA ajunga, calulii II clise :

StApAne, arund sapunule.Eli 11A aruncl, si numaI de cat se ficu unit alunecusi

care impiedid pe smell de a-lii ajunge. Sineulii laseMu ce lieu, si trecu cum putu alunecu§uld. Calule clise

38 SPAIMA. stamnoutt

se arunce peria. Cum o arunca se lam o padure deskde nu putea nimeni se resbata printr'ensa ; dar smeulafacu ce facu trecu. Apol lua pe Fet-Frumor ériIin góna. ; si rand era sem princia, arunca gresia, care.se facu una munte mare si Malt panii la cora. Smeularose piatra cu dini1 i trecu prin ea. Atunci caluli clise :

StApane, nu e bine de noi, o se perima ; dar maiavem o scapare. sql tragi sufletula de nod. ori, cá amase me ridica si se trecii de nor!, s'apol d'acolo o se cactipeSte smeil strivescii.

Fet-Frumos se lua dupe povata calului, se ridica panalar nor!, apoi se lasa peste smea strivi ; era dupeaceea se duse si dete garófa omului de JIM, care, nemai avencla eel cere, II dete pe fie-sa. Dar cand veni vre-inea se se cunune. veni omula celu cu nota pietre depiciOre si ceru se se culce c4i Oa in camera cuFet-Frumos ila lasa, caci facuse juramilnta se nu'I calcenicI o data vorba. Peste nópte, tocmal dud Fet-Frumos-dormia mai bine, esi unu balaura din gura fete!, si candse Intinse se musce pe Fet-Frumos, omula cu petrele depicióre scOse palosulu §i'lu tat in mid faramaturi. Mate§i unula, si'la taia si p'acela ; si cand esi si cela de alutreilea, 11 sdrobi capulu cu o piatra de mOra. Apoi dupece'l puse la o parte pe tus-trei balauriI ce'l omori, seculca si dormi.

A doua 1i de diminéta palatulu imperatesei era plinade vladicl si de pop! ce venisera se ingrópe pe Fet-frumos, creciendula mort ca si pe gineri alimperatului. Dar rand ila veclurd viu se mirara i i seinchinara. Omula de for! veni si elfi ca se se incredin-tede de este via sea morta Fet-Prumos ; dar cand veclupe balauril cel morti, se speria, §i. intreba ce s'a in-templAtil 2

i sela

den§ii.

silt!

SPAIMA SMEELOBt 39

Omulti cu petrele de mórA 11 spuse cä el ad e§it dinfili-sa, ai dad era se musce pe Fet-Frumos i se'ld o-more ca pe cel-l-altl ginerl, eld I-a ucisd ; atund omuldde florl incepu nunta qi o tinu trel klile i trel noptl.Prii dup6 aceia Fet-Frumos i§l lila lioa Iowa ai pled,cu nevasta sa acasä la impërAtia lul, ,i Men tote avu-tiile smeilorfi in trel pArtl §i le dete celord trel omen!care 'la ajutaserA. Omuld cu petrite de mOrA nu se mul-tillni Si cell se Impartii §i nevasta cu clAnsuld. Fet-Frumos se impotrivi ; dar eld scOse paloplu, ai dadera gata se taia pe impërAtésa, atunci e§i din gura elInca unit balaurt, tie care undid cu petrele de mOrailti facu farime, ai Oise : ...

Fét-Frumos, Fét-Frumos 1 Ia-ti avutiile, ia-tl §i ne-vestica §i trAitl sAnAto§l, cA am scosd pAnA acumdintr'ênsa patru balauri ai 1 amd mai lAsatd numalunuld, cA nu e bine se remhie femeia all nici Unadracii.

Fet Frumos se prinse frate de cruce cu omuld cu pe-trele de mOra, §i'lii rug& se nu se prea depArteze depe locurile acestea, ca nu cum va draculd ce a rAmasain femeia WI repuiii clilele. Apo! a ajunsd acasti ; §i dup6ce a veclut pe mumh-sa, a plesnitd de trel orl cu bi-ciulA, §i cele trel raid s'au desfãcuta in trel palate fru-mOse, §i cu cele trel surorl ale lul intr'ênsele, pe call,dupe ce le-ad data inapol, le-a maritatd ; §i s'a facutamare bucurie f;;i veseba in tóté, imperAtia. §i eii Mali-caid pe o §ea ai ve spuseid DumnévóstrA ap.

FET FRUMO St§i

FATA LUI ROIU IMPERATU

A fostd odatA unit imperatil, care avea unit bAiat cunumele Fet-Frumos, si robe niulte. Dupe ,mOrtea Wipe-ratuluI, bAiatuld s'a IndrAgostittl cu o rObA. AuclindilmumA-sa de acésta, Iii a certatu ; si eld, dinteaceld cesüs'a supArat si a plecat la norulti venithi, la portile defieril, la fata luI Rosiu imperatA.

Mergend pe drum Ware, a dat de unit podit de a-nima. Acolo era treI smel, care II OiserA:

Fet-Frumosit ! Fet-FrumosA I cell portI osuld pe uncleciorile nu'sI duce sotuld ?

Fet-Frumosu le respunse:De ce se nu'mu port eft osuld pe uncle ciorile nu'sI

duce sotulit? Me dual la norulit venetit, la portile defierü, la fata luI Rosiu Imperatti.

Atunci smell 11 cliseri :

}ITU FRIIMOSII 41

Descaleca se ne batema ; i daca ne veI birui, telasama.

m descaled i II birui. Apol plecand i mergêndmal 'nainte, dete de tint' poda de arginta, la care se afla9 smeI. Acestf smel ila Intrebara ca i cel 3 ; ela lerespunse ca i acelora, i fl batu i pe acestia.

Dupe aceia merse maI nainte, i dete de una padade aura, la care era smeI cata frutza i iarba este pecampia. Acestia Ii Oisera ca i cel '1-alt1; elu fuse leraspunse i lora ca i acelora ; si a descalecata i s'aluptata 1 cu densiI 3 Oile si 3 nopt141 tota 'I a biruita.

Apol, mergend pe campa, dete de nisce case marl, Incare era Imperatula smeilora, cu fata luI Rosiu Imperatu,pe care o furase de 3 dile. F6t-Frumos intra In launtru0-1 Oise :

Imperate alu smeilora, date jos se ne batem,cine o birui, a lui se' fie fata.

Atunci Imperatulu dandu-se josa fu omorita de Fa-Frumosa.

§eclend Fet-Frumos cu fata de vorba, Incepura de's1schimbará inelele Acolo era una covora, o caciultt, unabaston i o petreche de papuci.

§i Intrebä. Fet-Frumos pe fata ce facea Imperatulasmeilora cu aceste lucrurl, i fata II respunse

Pe covor puuea cat de multä greutate, i dacailti ridica dupe pamenta de o palma se Walla sus, sise ducea on Incotro vrea ; cu caciula caud o punea Incapu, se ducea or In ce casa vrea, fait ca se la 141icine-va; cu bastonula Invia mortu de 7 anI, daca liii pu-nea Incrucis1 pe mormentu; cu papucii trecea marea faraca se se ude.

Dupe cea ce-I spuse fata, Fet-Frumos i fata ultandu-se pe camp, veciura o jumatate de oma. Atunci fata Oise :

3

si

:

42 st TATA LIU ROVIT IMPERAT

Acestd omd este de la tattild med.AflAndd Fet-Frumos acésta, se armli si se dete jostt

ca se se lupte cu acea juinAtate de omd, pe care o siomori. Mudd Fet-Ffumos puse picioruld pe trdpta din-teid a scare!, jumetatea de omd invid si ild strigl sese lupte értisT.

Atunci Fet-Frumost ii clise :De ye! mai invia, Itt void da sabia mea, si me vet

tAia tu pe mine.Fet-Frumos lid thie din nod, $ cAndd puse picorulu

pe trépta a doua a scAril, !avid. értisi jumetatea de omdsi !hi chemd, pe Fet-Frumos se se lupte din nod. AtunciFet-Frumos sc6se sabia si o dete jumetatil de owu, dupecum vorbise, si acesta omori pe F6t-Frumos in aceldcésd.

Atunci jumAtatea de mud intl.& in casa, lua fata sitote lucrurile, si se duse la Rosiu imperatd.

ImparAtesa, mumA-sa, ne mai sciindd nimicti de Fet-Frumos, plecase se'l caute. Mergêndii, mergendd calelung WI ajungA, dete peste d'ensuld moral ; si ince-pênd ald boci, veni und puid de sérpe care ilii mused depiciord ; mumA-sa fuse lug, si ea und giitejd, si, lovindpe s6rpe, lid omori. Atunci venind muma sdrpelui peacolo, si veclend pe fluid sed mortd, se duse iute si yen'cu o buruiana. in gurA, o dete pe la nasuld sérpelui siinviA; apoi lAsA buriana acolo si pled.

ImperAtesa lua. si ea buruiana aceea, dete pe la na-suld lul Fet-Frumos si ild invia. Ela lo lud atuncl qioabunA de la mumA-sa, incAlici pe calf' si pled, 6rd lafata lui Rosiu imperatd. Ajungénd acolo, lAsd, caluld lao casA de terand, si eld se fAcu und cersetord, lutaIn curtea imperatului si se puse Itingi cuhnitt.

Fata de imphatd chiAmA atunci una din slug! si po

FATII FRII110817 43

rand sel %ea o asima. Pe dud slujnica facea asima,cersetorult II dise :

DI'm1 se fact et asima.Slujnica H dete se o fad, si 'I Oise s'o fad buna ea

-este pentru fata ImperatulaIndata cum midi cersetoruld acesta, scOse inelult fete!

pe care Ilii schimbase pe cand era In casele smeilorit,silt puse in asima. Dupe ce s'a coptt asima, slujnica oduse sus in casa fete! si o puse pe masa. Luand fataasima In nitwit, o veclu cam necOpta. si se dete jos laslujnice. Pe cand se ducea la cuhnie, o rupse In donesi dete peste inelt ; ilii lua silt bag In degetult ei.Ajungend la cuhnie, intreba pe acea slujnica : eine afacut acea asimi? Ea H respunse-ca ea a Weil Darfata de Imperatt o intrebe. : De uncle are ea ineluldcare'la a gasit In asima ? Ea II Oise, ca p6te a fostd Infaina. Atund fata de Imperatt o sili ca se 011ie einea facut'o, si numal ast-felii spuse ca cersetoruld care ye-nise de curindt in curtea palatulut 'Fata chema indatipe cersetort ; si, cunoscandult, ilii Intreba curd' a In-viat ? Ell II spuse istoria, si 1 Oise ca se Intrebe pejumittatea de omil, unde II eta puterea. Intrebandult,i1 spuse di in" vatra de la cuhnie. Ducendu-se fata laFet-Frumos, II spuse, crt puterea II sta in vatra de la.cuh-nie. Fet-Frumos'II spuse ca minte, sisela mal intrebe Incaodata. Intrebanduld fata a doua 6rA, II spuse ca Inmuntele Hiriulta este unii lad' de lapte dulce, si acoloeste ant porcu, si in porct este unit epure, si In epureant cocosOsi in cocost suntt trel &dad, si in gin-dacil aceia II sta puterea.

Ducendu-se fata la Fet-Frumos, II spuse unde sta pa-terea jumatatil de omil. Atund Fet-Frumos creclu, sirug pe fata se poruncesca cul-va se fad, unt cuptora

44 sz FATA LUI ROWT DIPERAT

de paIne, se gAtéscA vr'o 6 putinI de brinclk si se lepue pe tote inteo pereche de dasagi.

GAtindu-i-se tote acestea, 41 luA clioa bunA de la fatA,puse dasagiI pe cald, inchlicA si plecä la satu unde seafla muntele Hiriulul. Ajungênd acolo, s'a tocmitd cio-band la und popA. and s'a sculgtii a doua cli de di-minép, 11 numArA popa oile i i le dete in sémA ; apo111 Oise s6 se dud preste tot loculd din satd, numal inmuntele Hiriului se nu se dud, ca este rëd de dênsuld.Ehl 41 1u. oile i pled d'a dreptuld la muntele Hiri-ulul. Ajungênd acolo, striga :

Vin'o, porcule, së ne batemd.Atund porculd se mirk ca tine sold strige ; i ple-

audit catre partea de unde a auclitd glasuld, dete pes-te Fet Frumos, si incepurA a suite buturugi din pa-ment i asvirli unuld si se bAtura pAnd sdraBra ca s6 se ornOre nici unulu, numai porculd ostenise.FAt-Frumos alunci se repecli iute si lua do0 galecI delapte din lacu si se duse acasa. A doua cli se sculA ma 1de diminéta, si se duse dra la muntele Hiriulul ; i.

dupe o lupta inversunata, omori porculd, fit spinticagasi in Ltd epurile, i gasi in epure cocosuld, spintecA co-cosuld, i gAsi in elu gAndaciI ; mit gAndacii si se duseacasA.

A treia c1i se imbrued cu hainele lui cele bune, lash't6te lucrurile la popa, incalicA pe calk se duse la 'ArtaImpAratulul, i indatA ce ajunse acolo omori ceI treIgindaci, si din acelt cést se bolnavi jumatatea de omit

avendd pe dAnsulii celd maY puternict incm tea si in ostirea sa, trimise pe tint soldat dupe chic-toll and ajunse soldatult la Oak F6t-Frumos ildintr(ba : unde se duce? Soldatuld II respunse case duce dupe doctord.

intr'altulii,

si

Imperatulii,

FITII FRIIMOSIT 45

Cum aucli Fet-frumos, se duse In casele lul Rosiuimperatt Vise:

Data, vrel se tritiascl jumittatea de omt asia pre-cum este, se'mf dal pe fata ta de nevasta i lucrurilede la smel. Daca vrel, bine ; daca nu, M. omort.

Imperatult II Vise cal (It tote acestea, numal seltf act se traiasca. Dupe aceia imperatuld lua covorult,flit intinse pe pementu, si puse pe densuld pe fata, peFet-Frumosil si tote lucrurile de la smeT ; apof ridicacovorult d'o palmt de la pitmêuti i plecart h

luI Fet-Frumos. Pe clind mergeat, el veclura ets'at ratacitil, si se last cu tovort inteo padure, undeerait tre! potecl. Fett-Frumost last fata i lucrurile a-colea, i ,apuca, p'o potect, unde dete de nisce case Incare se afla totit felult de poser!, care cântat tot feluldde chtece ; siintrandt in case, incepu se se mire dechtecult acestort paserT I Un papapPi line II Vise :

De ce te mirT pentru'ca cânttint! Cântam fiind-ct amavut i no! odata un stapin alit nostru, care amurit de 3 an!.

Atunci intreba Fet-Frumosk:Uncle este mormântulii lui ?arattndu-i'lii, se duse acolo i !Livia mortult. In-

datli ce s'a desteptat mortult, Incepu multumescasi se'ltt intrebe ca ce bine WI fact pentru et Pa scala tdin acest somnil gred. Elt 11 Vise ct nu voesce nimict,de cid numai duct a cast. IntrebAncl mortult totepaserile care erau acolo, giisi numai unit ciocdrlan, carescia casa lul Fet-Frumos, si care chiart In acelt as!)venise din acea parte Plecara dar Imprenna, i ducen-duse detert de fata si de covort, se puse pe densulilsi se dusert a casa. Ajungend Fet-Frumos a cast, secununt cu fata lul Rosiu imperatt, si facura o nuntacum nu s'a ma! dat pe fata primantulnl.

si'l

polo-tuld

seu

DAFINU IMPERATU

A fost o data unti imperatd si o imperatesa, amin-doul tinerI 0 frumo0, dar nu faced copil.

Inteo cli vent la Imperatulti und arapti buzatt, si'I clisse :

Se traesd, luminate Impörate ! Am auclit ca im-peratesa nu face copiI, si am adus buruieni pe car! cumle va bea, ramane grea.

Imperatuld lua buruenile de la arapd si porunci se1dea cald imperatescd si unti rand de halne de aura, ce'ttlua vederile de frumusete; apoi chiama pe imperatesa0 '1 dete buruenile se le férba si se le bea. Imperlitésachiama pe bucatarest si '1 dete buruenile se le ferba,fart se'l spue de ce tréba suntd. Bucataresa, nestiindputerea lord, gust& dintr'insele si apol le duse Impera-tesel se le bea. Nu trecu multi' vreme la miclllocu 0'tame grea imperatesa 0 bucataresa. Ear dud venivremea, nascuri amendoue cite und coconasid, mai fru-

DAFINII IMPERATIT 47

xnosd de cat tot ce este frumos pe lumea acdsta, si lepuse nume : unuia Dafin §i altuia Afin.

Inteo cli Ympëratuld pled la batalie, si lAsand pe fi-uld sell In locu'l, II dete o multime de chel In mama si'1 clisse :

Fiule i in tote casele ce se deschid cu aceste chielse intri, ear In casa ce se deschide cu cheia de aur sQ_null calce picioruld, del nu va fi bine de tine.

Cum pled Imporatuld din orasii, fiuld sed intrA printote casele, si vequ o multime de pietre nestimate fortefrumOse; dar nu'l plAcu nicl una dinteansele ; in celedin urma, ajunse si la casa ce se deschidea cu cheia deaur, stAtu putind Inaintea useI, se gandi la porunca ce'ldedese tati-sed, dar biruinduld nerAbdarea, intrA in nA-untru si vëclu und ochian de sticlA ; se uita. prin eldsi vëclu tint palatd cu totuld si cu totuld de aura, ineat la sore te puteaI uIta Ord la &multi ba.

qapo1 mill vedea.Cft 'n palat qedea,.1:Minna Ciralinii,unniixi copillt,Flóre din gridini.

Dupe ce o privi mal mult timpd, puse ochianulu 0-rAsl la loculd lul, si esi afarA cu ochil plini de lacr0m1..

Nu trecu mult timpd si Impëratuld se Intórse de labitAlie biruitord ; dar In locd se'l iasA fiuld set"' Wa-in e, sell"' primOsd cu bucuriA, esi numal ImpërAtOsaVI spuse d fiuld sell este bolna yd. Impëratuld pricepunumaI de cat de unde I venea Ma, si chiAmA pe topdectoril si doctoritele din lime ; dad totI il cliserA, cipanA nu va da fiulul sea de sotie pe DlImna Chiralina,.eld nu se va InsAnatosa. Impëratuld trimise soil pestesoil la DOmua Chiralina ; dar fu peste putintl, cAcl ta-WA el nu voia se o mArite.

48 DAFINIT IMPERATLT

Auclind feciorula ImperatuluI tote acestea, ho tad se sedud ela Insusl se o cell de la tataluil eI. Asa dar,spuse tote acestea fratelui sea de cruce ; si, Intr'o cli,plecara amândoul si se facura neveclutl. Mersera, cli devari pen a. sera, si njunsera la muma crivatulul ; baturala usia, si esi Inaintea lora o baba sbarcita, si'l Intrebace cauta ? EI respunsera ca cera se'l gasduésca pênaadoualli, si se' le spue pe care druma se apuce ca seajunga la Imperatia Dómnel Chiralina.

Baba se uIta la densil cu mild si le Oise :V'asia primi In casa cu mare bucuria; dar 'ml e Mc .

ca ta veni &Era mea, si ye va face pe amendouI slol deghiata ; duceti-ve mal bine la sora-mea cea ma! mica,ca ea pote se ve gasduesca si se ve spue si drumulula dómna Chiralina.

Feciorula de Imperata pled. Inainte si ajunse la mamaveutulul turbata ; plecara si d'acolo §i ajunsera la mumaventulul de primevara ; batura in ash §i esi o femeilfualta, ténara si frumósa. Acésta femeia, cum veclu pefeciorula de Imperata, II clise :

Draga Fet-Frumos, scia ca al plecata se cautI peMinna Chiralina ca s'o eI de socia ; dad' nu ye! putea seajungl ptina la Imperatia eI fara adjutorula fiulul meu.Ramanetl aci ; fuse trebue se ye ascuncla forte bine ;cad, cum o simti fiula meu ea se ail& la mine Omenidupe teramula cela-altiii ye omOrd.

l?icenda aceste vorbe, plesni de treI ori din palmesi Indata sari dupe 5oba o pasere de aura cu cioeulude diamantil si cu ochil de smaranda, si'l bagb.' sub a-ripl pe aniendou1, apoI se sui 6041 pe soba.

Nu trecu multa timpa si se aucli o dulce vijiitura devêntu care aducea una mirosti tie trandafia si de rosma-Hill ; usa se deschise singura, si intra In casa una fla-

DAFINII IMPER &TIT 49

cäu frumos cu peruld lungd de aurd, ,cu aripi de ar-gintd i cu und up in mana Impletitd cu de totu fe-luld de erburl i florl. Cum intra in casä, Oise mäsil

Mama, mie 'mI mirOse a mil dupe teramuld ce1d-1 -alt !

1i mirosindü, mama ; dard p'aicea nu are cecauta Omeni dupe töramuld celii-l-altd.

Ventuld se linisti si se puse la masa ; ear dupe cemanca o atrachina de lapte dulce de capriórä, si benapa de micsunele dintr'o óla de marmuril, se puse lapovestitil.

Masa veciendulu cu voie bunk II Oise:Fiuld med, ia spune'mi unde este imperatia Dóm-

nei Chiralina, cum ar face cineva s'o ia de nevasta ?Greil lucru me Intrebasl, mama ; dar aide, tréca,

mérga. Imperatia Dóinnei Chiralinel este departe de a-ici de clece ani ; si se póte face catu te stergi laochi, daca cine-va s'o duce in padurea cea négra delanga girla de 'Acura care arunca cu pieire i focd panaIa ceru, i daca d incaleca pe busténulu Elelord cu carepóte se treed garla ; Ins6 eine nude i va spuneacela se se faca de piatra pina la genuchi. Dupe ce vaajunge la imperatia, trebue se faca unu cerbd de aura

se intre inteensuld ca se ajungh In odaia imperate-set i s'o fare ; eine nude i va spune se se fachde piatra pana la brad. Dupt ce o va lua de sotie, mumaCrivatulul de pisma o se trimita und ovreid cu niscecamasI frumóse i mal subtirl de catii panza paiajinu-lui ; Dómna Chiralina o se cumiere camasl, i daca nule va uda cu lacreml de turturica, cum se va Imbracacu densele, va muri ; eine aude i va spune cui-va, sese faca cu totold l cu totuld de piatra.

Pe candd ventuld spunea tote acestea, feciorulu de

:

T1-o

cuI-va,

gi

eale

si

50 DAFINII IMPERALII

impërata adormise; érd fecIoruld bucataresef remasesede§teptd §i auclise totü.

A doua i, dupe ce plea vêntuld d'acasa, fecioruldde Impërata Intreba pe muma vêntulul dacal a spusdfiuld sed ceva ; dar ea temendu.se se nu se ftca pia-tra, II respunse ci n'a afiatd nimicd.

Atuncl fecloruld bucatareseI i celd de Imperattlra drumulti inainte si se dusera cli de vat% pina sera;dar dad fu pe la scap5.tatu1d sórelul, auclira und sgo-motd i und urletti mare ; apol vecluia o garla mare deOmura aprinsa, aruncrindil pietre pan a. la inaltuld cerd.FecIoruld de Impëratd se sperie ; dar fecIoruld bucata-reseI ii Oise :

Nu te teme de nimicd, §i vin'o cu mine In acéstapadure §i fi. cell oiü clice ed.

Ajungendd In miclloculd padureT, clarira bulténuld E-lelor ; Incalicara ame,nduol pe dênsulti, i dandul pin-tint de treI orl se prefacu Inteo caruta cu duoI-spre-ciece caI de focu, i Inteo clipö. se Inaltara pal% la ven-tuld tuebatil §i se pogorira la portile palatuluI dfinaneIChiralina. Apol, dupe ce se detera josti, caruta se pre-facu ear bu§ténd, i ei remasera dinaintea unul palatdde zamfird t cu poTtile de chiparosil, ear la una dinferestre sta Donna Ciralina, Imbracata In haIne de auratesute cu mar& .. rd.

Cum veclu Donna Chiralina pe fecIoruld de Imperatdprinse o a§a de mare dragoste de dênsulti, Weald capla grea bólti i ajunse la ceasuld morteI.

Ce nu facu bietuld Impératd ca s6 o scape ? Dariltote erati In zadard! In cele dupe urma veni o babaqi'I Oise :

Luminate impërate ! se traescI Intru multI antdaca vreI se se fad sanatósa filca ImperatieI tale, së

lu-

1

DAFINII IMPERAT1J 51

camp cerbuld de aura care aria ca tote paserileseld aducl In cud mimal trel 1ile, i ve vedea cum sq.va face sdnAtOsä.

Impèratuld puse sd strige pristavuld in WA impërd-tia ; par dupe trel clile fecloruld bucdtdresel lovi bus-teanuld de trel orl si se fAcu unu cerbd de aura fru-most ; apol bägä Intr'Ansuld pe fecioruld de impèratd,si se puse dinaintea palatulul.

Impëratuld veclêndii cerbuld, se dete josil i 1ntrebipe feclorulii bucdtdresel daca 'I este de vinclare ?

Nu'ml este de vinqare, ci de inchiriere, respunse cusemetid fecloruld bucdtAresei.

El bine ! ce sö-'ml ceni ca së mild dal numattrel clile ?

SCmI dal o mid de bani de aura.Tocmeala se fAcu ; i Imperatuld hid cerbuld

bagd in odaea dómnel Ciralina ; apol se duse la trea-ba lul.

Cerbuld, cum se vecla numal cu dOmna Chiralina, in-cepu sd cAnte und cAntecd de doril de plingea lemnile

pietrile. DOmnaChiralina adormi, ear fecioruld deimpkatil esi din cerbd i o .sdturd pe frunte, apol in-trd 4rds1 in cerbd.

A. doua cli dOmna Chiralina spuse femeilorii s41e cla visatd de douë orl cA. a sërutat'o und Chard. frumosdAtund una din femel, fiindd mal priceputd, Oise (him-nel Chiralina, cd pe data ce va Incepe cerbuld sê elute,

se prefaca cd dórme ; i cum..va simti cd, o sdrutdcine-va, së puie mfina pe dênsuld.

Cum veni nóptea, cerbuld Incepu s6 cânte unit can-tecit de jale. Dómna Chiralina se prefacu cä dórme ; sicAndd veni nt-Frumosti së o sërute, hut strinse In bratesi 'I Oise :

se

lila

si

52 IDArINII IMPERATII

D'acuma inainte nu vel mal scapa, eä multd amildoritd sd te dobindescii.

Et se giugiulird ca nisce porumbel, pital apuca clioa;apol F6t-Frumosd intra in cerbil ; ear cand fu pe laprinzil veni imp6ratu1d si cu fiuld bucataresel ca WIdea cerbuld. DOmna Chiralina incepu s6 plingd si nuvrea nicI de cum se se desparta de cerbti ; dard fiuliibucatdresel dise incetineld :

Cere de la impèratuld voie së petrecl cerbuld pandafar& din orasd ; acolo ne astéptä o camp, cu duol-spre-dece cal de foci'', in care o së ne suimd cu totil, si osë ne ducemd la imp6ratia lul Fet-Frumosd, kbituld toil

DOmna Chiralina ceru si dobandi de la imp6ratu1d a-acésta void, si petrecu pe cerbd cu mare alaid pand a-far& din orasd. Atuncl Afin lovi cerbuld de trel orl inburtd si indatd se facu o amp cu duol-spre-(jece calde focii ; apol, luandd pe dómna Cciralina c'o wand sipe Dafin cu altet, sari inteensa si se facu neveduti §idupe ce umblard cli de yard pitna 'n sera, ca cuventuludin poveste ce d'acilea incolo se gdteste, esird pe te-ramuld celd-l-altd si ajunserd in t(Ira lord.

Imperatuld, alma prilmi scire despre sosirea fiululseri, II esi inainte Cu multime de ostI ; apol ild insoticu (Minna Chiralina si facu nunta impëratesca care tinutrel dile si trel noptI.

Intr'o cli dOmna Chiralina sedea la feréstra pilatulul.si se uita la' drumd, cândd Ccd und ovreiti cu camas1de venclare. Dómna Chiralina '14 chiamd susd si WI d ela eld dou6 camdsl mai subtirl de chtd pinza pdiajenu-lul, si se imbracii cu una dintr'ênsele. Nu trecu multd,si DOmna Chiralina se bolnavi atiltd de gred in cad a-junse pe mom. morta

Afin afla despre bóla imp6ratese! si intrii, pe la mieduld

DAFINII IMPERATIT 53

nOpteil in odaea unde dormea ea ; apol o stropi pestetotü cu lacremI de turturica i esi afara ; dar strejarilde la us& se dusera la Dafin Imperata i 'la parka cäl'a vecluta serutanda pe lmperatdsa.

Imperatulti, cum aucli, se facu foci' de mania, i porun-ci se tae capuItl IuY Afin ; dar canda ajunce la locuIade perclare, Afin Oise. imperatuluI:

Multl ani sell dea DumnOeti, Imperate I Pentru tótäfratia i dragostea cea catre tine, te roga se string! petop boerif cel maI marl al imperatie, ca ama se spuiiiInaintea lora una mare cuvênta si apol veI porunci semltaie

Imperatula porunci se se adune divanula imperatescaIn care se fia de facia si dómna,Chiralina ; iaducêndüpe Afin II Oise :

Spune, nelegiuitule, acea ce a! de spusa !Atuncl Afin incepu-asa :

A fostil o data unit fedora de Imperatii, careprinse dragoste asupra uneI fete de imperata dupe te-ramula cel-alta ; i fiinda ca nu putea se &Masa faradênsa, a plecata Impreuna cu fratele sett de cruce caorl s'o gasésca, orl se'sLiepue capula prin pustil. Dupece umblara lumea in crucisa in curmeclisa, ajunsera lamuma crivetuluI i o rugara se le spue drumnla careducea la fata de Imperata, ilupe care plecasera el. MumacrivetuluI 'I trimise la 131111ll.i vêntuluI de primavéra, careII gasdui si le fágadui se intrebe pe fiula sea. Ea s'atinuta de vorba; cad, cum a venita fiula sea, l'a

a inceputa se spue asa :4Imperatia (Manuel Chiralina este de noI cale de clece

anI ; dar acesta cale se póte face inteo clipdla de ochi,daca s'o gasi cine-va care se se duel In padurea cea,maga de langti garla de 'Acura care aru.nca pietre

capula.

Intre-bait, eliisi

54 DAFINII IMPETATII

oca pang la cera, unde va gäsi bustdnula Eleloril i

va incAleca pe dênsula ca se tr6cA gArla. Dupe .ce vaajunge la 1mperAtia,, trebue se fad, din busteand undcerbil de aura si se intre Inteksuld ca se ajungd Inodaoia chime! Chiralina si se o fare. Dupe ce o va luade sotie, sora vêntuluI turbata o se tramita turd ovre!cu nisce cAmAs1 ma! subtirl de at pima pAiajenuluT, sidaca nu va sci se le ude cu lacrAmi de turturicA, cumse va ImbrAca cu dênsele, in trel Oile va muri.

«Dupe ce vêntula spuse tote aceste mume-sel, kirkcd de va spume cuT-va ceea ce a auclitt, se se fad cutotuld si cu totuld de 'data.

«A doua cli fecioruld de ImpAratil IntrebA pe mumaventulul daca a aflatil ceva de la fiuld Bed ; dar ea, te-mêndu-se se nu se fad, piatrA, II clise di n'a aflatd ni-mica. Ear fratele de cruce ald feciorulul de imperatanu dormise In nóptea aceea si auclise tota. Ast-fela,Wä se spue feciorulul de Imperata aceasta talni, seduse ImpreunA cu dêndula In pAdurea neagrA, IncAlecApe busteand si trecurd gArla dincolo.0

Cum sfirsi Afin aceste vorbe, se Rea de piatrit pAnäla gêenuchI. BoeriT din divand cum veclurA acesta mi-nune se speriara. Mil Incepu earasI si 0.ise:

«Dupe ce ajunse la palatuld dónanel Chiralina, fratelede cruce lovi busteanuld de treI orT si se lam und cerbiide aura si bag& pe fecioruld de Imperata Inteensuld,carele prim acéstA §iretenie se cunoscu cu fata si o furA.*

picênd aceste cuvinte. Afin se fAcu de piatra pAndla brAid.

Imperatuld si ImperAteasa, veclendil neviuovAtia haAfin, lucepurd a plAnge si a-la ruga se Incetecle din po-vestire Dar ela nu voi, ci merse Inainte clicAnda:

«Dupe ce Imperatuld se cununA cu Chiralina, nu trecu.

DAFINU IMPERATU 65

multd i imperAteasa cumpArA done cAmd0 de la Lindovreid, se imbrAch cu una dintr'ensele §i indati cäula grea boalA. Afin, §ciindd din ce venea boala, intrApela miecluld wail la imperAteasa, §i, gAsindu-o dormindd,o stropi cu lacremi de turturicA, §i o scApA de milte. ,

Cum sfir0 Afiin aceastä povestire, se fAcu cu totuldcu totuld de piatrA ; ear Dafin imperatil i cu &Solna

Chiralina plinserA trei i1e i trel nopti ; apol luarktrupuld celd Impietritü aid facetorului lord de bine §i'lupuserA in odaia lor ea se'0 aduci aminte de densuldtot-cleuna.

Dupe aceea el trAird mai multi' timpu i nAscurA

und copild.Inteo dimineap Dafin imperatil intrA In casa !nape -

ritesel §i'l spuse ca a visata o femeiA imbrAcati inhaine albe care i-a clisd cä, daca voe§te se inviecle pefratele sed celd impetritd, se taie copiluld lord 0 seungi piatra cu sAugela lui. ImperAteasa souse c. i eaa visata totil mid astd-feld de visd. Apol, unindu-se a-mAnduol, Ward. copiluld, §i, stropindd piatra cu singe,Afin incepu se se mi§ce, apol Inviä cumd se cade i clise

0 I doanme dar grea soma' ainü dormitdE I E! frate, respunse imperatuld ; al fi dormitu

multd 0 bine daca r.0 Wand copiluld ca se te stropimitcu singele lui.

Atunci Afin se cresti la und degetu cu cutituld §i

Iasi se aufrgA singele sea' peste copild, care Invid nu-mal inteo ; ear imperatuld de bucuria porunci se sefaca veselie mare in toatA téra.

Incalecaid p'o §ea.§i ve spuseid damndvóstrA aqa.

§i

clip&

l

I

INSIRTE- MARGARITE

A fostii odata ca nici odata, and n'ar fi nu s'ar po-vesti.

A fostii treI fete care §eddd la sore MITA 'mg perete.TocmaI atunci trecu pe acolo und feciord de imparatd

fetele, vecl'endu-ld, cea maI rad mare Oise :

De m'ara lua de nevasta. fecioruld de impëratil,1-a§I tine 0tjt cAsa cu o pan e.

De m'art lua pe mne fecIoruld de Impërata denevasta, Oise cea micllocia, 'I-a§I invirti tóta casa cuund fusd.

De m'ar lua pe mine de nevasta fecioruld de Im-paratd, Oise cea maI mica, 'I-aI face' doul cocona§I fru-mo§I, cu totuld §i cu totuld de aura.

Fecloruld de Impëratd ascultandii cu bucurie cuvintelefetel ma! mid, priimi së o ia pe dansa de nevasta,se cununa cu ea dupe legea domnilord §i a Imperatilord.

Dupe ce ad traitd cata-va vreme, fita remase grea

gi

IMIRTE MARGARITE 57

si inteo cli, pa dual se afla Imp6ratuld la v6nAtOre, IIveni vremea s6 nasca ; si flindd ca ea nu stia cum seface copil, spuse la una din róbele séle, rugaudu-o se oinvete cum se mod. ROA pismasa, II spuse ca trebues6 se sue In podd si ea s6 tie josd unit ciurd si candd vaface copiluld 86 cacla In ciurd. Fata asculta povetile robe!sOle si, suindu-se In podd, facu duo! copil, und bA6tds'o fata cu totuld si cu totuld de aura. Dupe aceea rOba,luAndd copiI, II Ingrópa In baligaruld cailord ; Orä Inloculd lord puse dud 640 de la o catea ce Muse decurOnd ; si canal veni Imperatuld de la vinatóre, seduse cu citteiI 14 d6usuld, si II Oise :

Eta, imp6rate, roduld laudeI ImpdrateseI tale : a-cestI catel, pe care 11 vecll, '1-a facutd Imp6ratOsa dupece aI plecatd la vênatóre.

Imperatulti, creclêndd ca róba II spune adevauld, sica Imp6ratOsa 'Hi a luatd In bathe de jocil,, candd '1 aclisil. ca '1 va nasce doul cocon1 de aurd, se supara fortemultd, si luandu pe ImpdratOsa o WO In baligaruldcailord, lasandul numal tltele afara, la care puse cateiIs6 suga ; Ora In loculd ei lua pe róba de nevasta.

Din ceI douI copil care erad bagatI In baligard seAcura douI brach frumosI, cu totuld si cu totuld deaurd. ROba, vOclendii acOsta minune, pricepu numai deciltil ea suntd copifpe cad If itgropase si se duse la Im-paratuld si II clise :

ItnpOrate, braclil astia suutd o nenorocire pen trunot ; pentru di veclI, ImpOrate,- cum ad r6saritd el sin-gurl, fara WI sadOsca cine-va, tocmal In bIligard 1 Dece n'ad rasaritii In gradina s6d In altit locd ? Trebuese fiA fre anti semnit rOti acOsta pentru noT ; si mgbine s6 '1 taemd, ca se n'avemd de ce se ne tememd.

ImpOratuld II respunse ca de ce se'l taia eld, ca nu-

58 IMIRTE MARGARITE

maI pe el ti are, si nici unit Imperatii nu are asa bradlfrumosl ca densuld.

Ba nu, Imperate, Oise rOba. Ce'ml pasd mie (WA-sunt frumosl si sunt pentru reulu nostru! Wed nu 'Ivel tdia, paine si sare cu mine pe ling taleru nu maimanâncl.

Imperatuld stdrui prin vorbe intelepte ca se intórcipe noua imperitésa de la hotarirea sea ; dark neputândface acésta, fu silitO se tail bracliI, si, fAcendu douescanduri de patd, puse una la patuld Imperatulul si pealta la patulu Imperatesei. Scândura din bradulA fetei,o pusese la ImperAtésa, si pe cea din braduld bdiatu-luI la Imperatult, si róba dormia a cum pe fatá si im-phatuld pe bädtti. .

Peste nópte, câncld Imperatulti dormia, róba amp peLtä voabindii cu bhétuld, si clicendu'l :

Cum 11 e, frAtiorulti meil ? Grell séd usord ?UsorO, respunse bdétulO, pentru cd pe mine dór-

me tata. Dana tid cum IT este, surióra mea ?Greg, frdtioruld mea, respunse fata, cli pe mine

dOrme strigóica de rad.Auclindil a césta raft, si temându-se ca nu cum-va 86

aucla si Smperatilii, In nOptea viithe, adoua-cli cfinditse scl :i klise Smperatulul:

L e géba, Sulphate, aI Matti bracliI, déca nu 'I al a-rune qta In focu, ed. OM una era de 'I lAsaI orI décd 'IaI !Acuff' scânduri. Ea veclii cii totd o se vie asupranOstra o nenorocire.

§i clicendii ea mal multe vorbe, cu tote cd Imperatuldse impotrivea, flii Induplica In stirsitu ca se arunce scan-durile In foca si le aruncii. Tocmal cindd aruncase tin-peratult scândurile In focti, si pe cândii ardéu ele, ooaie menca niste thlte, Inteo copaid aprOpe de fock

IN pint MIRGARITE 59

§i o scenteitt, sburIndd In MO, óea o manca Impreundcu ele.

Nu trecu multa dupe aceea, si óea nascu duol mieIcu totuld i cu totuld de aura. Imperiitésa pricepu siacésta minune, si ducendu-se la imperatuld, dupe celdcicali multa vreme, nil Indupleci se tail si mieil; si dupeeel taiii, Imperatésa porunci róbelord séle se se cluedso spele matele la girla ; dad, se bage de sepia se nuscape vre unulu pe gIrla.

Róbele se dusera la gin% ; si, pe canda spala matele,scapara doue din ele, care se facurd era copil Impard-tesel celeld'antkid, adica o fat& s'and baétd. El eradasa de frumosl in cad sórele itecleadu'l s'a miratil defrumusetea lord si a data fete! o furculita si baiatuluiund cutitu ca se se jóce. Dupe ce ad seklutd eI cab:I-va vreme pe marginea girlei, _a venitu mu unchiasti lagir1a,.4i,_ veclendu'l, 'I a luatu la densuld masa.

Peste cate-va 4ile, facendu-se o secletóre la Impera-tuld, unde trebuea se se insire margaritare, s'a che-matii toti copil din aceld orasu. AuOmdii unchiasuld, aadusd si elti pe acesti copil. Imperatula a pusti pe tot!se spuie ale und basmd. Dupe ce au spusd totl ekeunuld, ad venitii si randuhl copiilord ; éra el ail Ince-putil se spuia asa :

A fostil o data ca nib: odata, in§irte margarite, afosta trel fete, insirte uaargarite, care seda la sorelinga rind perete, Insirte margarite...

i asa .ail spusu el tóta istoria ce v'o spuseidPrii Imperatuld s'a miratll forte multd, si desbracan4u-1de hainile cu care erad Imbracati. Imperatuld 'I a ye-slutil ca suntil cu totulu si cu totuld de aura ; si toe-mal atund a cunoscutu nevinovatia Imperatesel §i vicle-nia robe! 1 §i mergendd la Imperdtésa a scos'o din bk.-

58 INVRTE MAILGABITE

mai pe el II are, si nicl unti impëratii nu are asa bracITfrumosl ca dênsulg.

Ba nu, impërate, clise rOba. Ce'ml pasä mie décg.-sunt frumosl si sunt pentru rëulg nostru I Décg. nu Ivel Vila, paine si sare cu mine pe ung talerg nu maimlnAnci.

Imp6ratu1d stgrui prin vorbe intelepte ca se intOrcg.pe noua impërltés/ de la hotlrirea sea ; dark neputAndface acésta, fu silitg së tail bradil, si, facênda douëscAnduri de patil, puse una la patuld Imp6ratului §i pealta la patulg imperatesei. ScAndura din braduld fetel,o pusese la impërätésa, si pe cea din braduld bliatu-luI la imperatulti, si róba dormia scum pe fatii si im-paratuld pe WM.

.

Peste nópte, eandg impëratulil dormia, róba aucli peMtit voubindii cu baétulg, si cliandu'l :

Cum II e, fratiorulii meg ? Greg sa usord ?Usorii, respunse bakulii, pentru cl pe mine chir-

me tate. Dar/ tig. cum II este, suriOra mea ?Greg, fratioruld meg, respunse fata, ca pe mine

dórme strigóica de róba.Auclindg a césta nibs, si temându-se ca nu cum-va s6

sup si 1mp6ratu1ii, In nOptea viitóre, adoua-cli cAndgse scull Oise impëratului:

L e géba, impërate, al Matti bradil, déca nu 'I aT a-rune 9tti In focg, di totti una era de 'I lasai orl décl 'Iat igcutil scAnduri. EA v6clil ca totg o së vie asupranóstra o nenorocire.

§i Oicêndg ea maT multe vorbe, cu tote ca 1mp6ratuldse impotrivea, lit induplicl In stIrsitg ca se arunce scan-durile in foct si le aruncl. Tocmai cfindO aruncase im-përatulg scArdurile In focg, si pe cAndg ardég ele, ooaie mênca niste tgrite, Intr'o copaia aprópe de focg,

IMIRTE MTRGIRITE 59

o scênteili, sbur1ndd In tarite, óea o manca Impreunicu ele.

Nu trecu multn dupe aceea i (Sea nAscu duo! mielcu totuld si cu totuld de aura. ImpArAtésa pricepuacCstA minune, i ducêndu-se la impAratuld, dupe celdcicAli multA vrerne, 11d 1nduplecA se tail i mieil; si dupeeel taiA, ImpArlitCsa porunci róbelord see së se dud

spele matele la girld ; dCrii, se bage de sdma sA nuscape vre unulu pe Oda.

Róbele se duet% la girla ; si, pe canal spAla matele,scdpard dou'd din ele, care se facura éra copil impara-tesel celel d'antêid, adick o fata s'und bAétd. El eradasa de frumo0 In cad sórele veclendu'l s'a miratil defrumusetea lord si a data fete! o furculita i baiatululund cutitil ca së se jOce. Dupe ce au seclutd el cAtA-va vreme pe marginea girlei, t venitu uni unchiasti lagirld. 41, vAchIndul, '1 a luatu La dênsuld acasa.

Peste cAte-va ile, facendu-se o seckitOre la 1mpëra-tulii, unde trebuea s6 se insire margiiritare, s'a che-matü tot! copil din aceld orasu. Auçlindü unchiasuld, aadusil si Oft pe acesti copil. Impëratuld a pusii pe topse spuie chte unit basmii. Dupe ce au spusd top cateunuld, ad venial si rAnduki copiilord ; al el ad ince-putd se spuiA asa :

A fostii o datA ca nicI odata, insirte mArgarite, afostd tre1 fete, insirte ufargarite, care sethid la OrelingA und perete, 1nsirte mArgarite...

asa au spusu el tótA istoria ce v'o spuseidErd ImpAratuld s'a miratd forte multd, *i desbrAcandu-1de hainile cu care erad ImbrAcati. Imp6ratulii '1 a ye-Out(' ca suntd cu totulu si cu totuld de aunt ; i toe-mal atuncl a cunoscutd nevinovatia ImpArAtesel i vicle-nia robe! I §i mergendd la ImpArAtCsa a scos'o din ba-

so

pi

pi

*i

60 IN§IIITE MARGXRITE

ligard ; §i luiindulf copil se cununä -de a doua óri cudênsa dupe legea Domnilorit §ii a Impëratilortl. Earl peróbii, luAndit duol cal, unula de la munte §i altula dela balta, o legit de códele lora, ImpreunA cu unü sacticu nuci, §i. cail, speriindu-se de sunetulti nucilorU §i deea, ap fugitu fia care dare loculti sea §i au facueo fnbucatele, Eli unde pica nuca pica §i bucatica, §i. Incali-caiu p'o §ea §i v6 spuseiu D-v. a§a.

FET-FRUMOSU

CU PERULU DE AURU

A fosta o data ca nici o data, de n'ara fi nu s'artimai povesti ; ca nu suntem de cand cu basmele, ci sun-tem de and cu minciunile : de dud se potcovea purecelela una piciora cu noualleci si nouá de oca de fer sicalcaiula tot remänea gold, si se urca in slava cerululsi tail i se parea ca este ttsiora.

De cand scriea musca pe parete.Mai mincinosa care nu crede.A fost o data inteo pustie mare unit pusnica. Ela pe-

trecea singuril singurela. Vecinil sei eraa fearele padu-rilora. Si asa era de bunt"' la Dumneclea, in catti totedo bitócele i se inchinaa, cand se intilnéa cu dênsula.Inteuna din clilele se duse pusnicula la marginea &-lei, care curgea p'aprópe de coliba WY, si &A vNu cavine pe RA una sicriasa smolita bine, 0 aucli una ora-

62 FET FRUM013

caite esinde dintr'ênsulti. Statu putine de cugeta,dupe ce Oise cate-va vorbe de rugaciune, intra In ape,

cu o prajinit trase sicriau1fl la margine. Mad Iledeschise, ce se vecla In ele ? Una copilase ca de vr'odone lunl ; ild scóse din sicrid, si cum Ile lua In bra-tie, copilul4 tacu. Copilule avea ce-va atarnat de gate.

cande lua baerulii de la gatuld copilulul, veOu citIn-teensule era o scrisóre ; o ceti, i afla cli. copilul4 estelepadate de o fate. mare de Imperatd, care alunecasesi ea in valurile lumel, si care de frica parintilorii el,lepädandii copiluld, lid pusese in sicriase i 'I dase dru-mule pe gfirlä, lasandu'le in stirea lul Dumneclee.

Pusniculd voia din tóta inima se crgsca p runculd cetrimisese DumneOee, dare cand se gandi ca n'ere cu

ce seld hranCsce, 114 podidi unit plinsü ce nu se maIputea sfirsi. Cap In genuche si se rug& lul DumneOeil._0 minune mare! d'o data rased. dintr'unu colt4 alit chi -lieI sdle, o vita, si numal de cat crescu si se Inelta.pane. la strdsind. Pusniculd cauta la dansa i vecla stru-gue, unil coptl, altil plrguitl, altiI agurida i altiI Inflóre ; Indata lua i dete copilulul i veclêndii manau-ca, se bucura din tote sufletul4 i multumi lul Dumne-Oil. Cu must4 de vita crescu copilule pane ce Incept' semanance i cate alte-ceva.

Eara dace se maI mad copilultt, pusnicule se apuca§rla Inveta se citésca, se ad une redecinI ca se se hill-n6sca si se umble la venate.

Dare intr'o cli chiama pusnicule pe copile Oise :

Fetule mee, simtd cli. slebescii din ce In ce ; suntbitrand precum me vedil, i afili. ca de 41 In treI Oileme duce pe lumed cea-l-alte. Ed nu snail tateld tea celeadeverate, ci te-ame prinse pe gãnla, unde eraI date sipug Intr'une sicriase de mume-ta, ca se nu se dove-

si

qi.%

i

'1

ca'l

si'l

PET PR IJMO S 63

déscA fapta sa cea nele-giuita, cu tote ca era fatli deimperatd.

Dad void adormi somnald cold vecinicd, care o se-iacuno01 dupe rAceala 0 amortirea ce veT vedea In totdtrupuld, mei, se bagi de shid a o se vie und led. Senu te speril, dragulti tatel ; leul a Imi va face grópa, situ ye! trage pementd peste mine, De mostenire n'amtce sell lasd de cAtd und frld de call. Dupe ce veT re-mânea singurd, se te suI In podd, se el Mull, seld scu-turT, §i indatA va veni und cald la astA cheAmare 0 teva Inv*, ce se fact

Dupe cum disese betrenuld asa se §i IntemplA. A treeadi pusniculd, luându's1 remasd bunt' de la fiuld sed celdde sufletii, se culdi 0 dormi somnul a celd lungd. ApoiindatA veni und led grOznicii, nevoie mare, §.i veni rAc-nind, §i cum vedu pe betrent mort IT sApA grOpa cuunghiile sele ; eard fiuld Ihi Ingropi, 0 remase acolotrel dile §i tref nopti plingendd la mormentii. A treeadi fómea if aduse aminte cA era datord se trAiascA; sesculA dupe mormenta cu inima sdrobita de durere, seduse la vita, §i cu mare mAhnire vedu cA, ea se uscase;atunci '0 aduse aminte de vorbele betrenulul, 0 se suiIn podd unde gAsi Multi, flu scuturA, §i &A cA veniund cold cu aripl §i stându Inainte 'T dise :

Ce poruncesci, stepene ?Copiluld spuse caluluT din cuventd In cuventd tótA

Intemphirea cu mórtea betrenulul, §i H dise :Eata-me aid singurd ; tatAld, care mi'a fostd data

Dumneded, nu maT este ; remAT tu aicl cu mine ; dard-se mergemd IntealtA parte unde se ne facemd o colibA;cAcI aicl, dinaintea astuT morméntd, nu §cid de ce 'ullvine se tota plingd.

Eard calult IT respunse :

64 }MT FRIIMOS

Nu asa, stapane ; noI ne vomit duce se locuirnitunde suntil multi OrnenI ca dumnéta.

Cum ? Intreba bdiatuld, suntd multi omen! ca mineca tata ? i o se trdim in micllloculd lord ?

Negresit, 11 respunseAtund, daca '1 asa, Intreba copilulti, de ce nu vintt

si eI pe la nol ?El nu vind, 11 mal 1ise caluld, fiind-ca n'att ce cit-

uta p'aicI ; trebue se merge= no! la densiI.Se mergemd, respunse copiluld cu bucurie.

Ear dad 'I spuse cii trebue se fie Imbracatd, fiind-caceI-1-a1ti Omenl nu Imbld asa gol, eld remase cam pe&dull ; i caluld II clise se bage mitna In urechia luIstangd ; i dupe ce baga mann, scOse niste haine pe carele Imbracd, ciudinduse ca nu stia cum se le Intrebuin-tecle ; caluld fuse hit Inveta, i apoI copiluld Incalecit pedensuld, se ImbrAca i porni.

Dupe ce ajunse In orasuld celd maI de aprOpe, si seveclu Intre multimea de omen!, furnicand In susd si Injosd, se cam spitIm anta copiluld de atata sgomot,umbla tot cu fried, mirânduse de frumusetea caselord side tot ce vedea,yagiindii inse de sOrad ca fid-care lucru

are rânduiala sa. Dar caluld Imbarbdtenduld, clise:

VeclI, stdpâne ? aid tote sunt cu sartuld lord ; deaceea dar trebue se stiI ca se'ti fad i tu und capeteid.

Si dupe Cb !eclu acolo cdte-va clile, maI dedenduse culumea i obicinuinduse a trAi In huetuld ce Innabusesceorasele, pleca, ltfand cu sine caluld sed ; si se duse,si se duse, pAnd ce ajunce pe terdnuld unord cline. Dupece ajunse la cline, care erad In numerii de tret, data sese bage argat la densele, cad asa sfatuise caluld se fad.

Dinele de o cam-datit nu prea voiati ia In slujba;dar se Induplecara la rugaciunile lul srld priimird.

Ii

si

's1

sela

FET MEMOS 65

Caluld adesea venia pe la Domnuld sett, si tutees cliII clise se bage bine de semA, cum ci In una din case,clinele aveati o bale in care la cai-va anl, lute() cli hotarita,curge aura, si eine se scaldit Inteid, aceluia i se faceperuld de aura. II mal spuse se v6cla cA Inteunuld dintronurile easel, clinele avead o legatura cu trel rAndurIde halne, pe care le 'Astra& cu Ingrijire. nu. Nig binede sdmii aceste vorbe, si de elite or! avea ate ce-vagred de facutd, eld chiAma caluld sil da ajutord.

llinile '1 dasera voie se umble prin tote casele, sederetice, se seuture, dart' in camera cu baia se nu in-tre. Inse dud lipsirl ele odattt d'acasa, elf' luta si luiaminte la tote Cate II clisese caluld. Ochi si legatura cuhainele puse cu'Ingrijire Inteund trona. Intr'o cli clinelead plecat la o serbatóre, la alte cline, si avuri grije seporunciasci argatulul ca, In minutd ce va aucli ce-vasgomotit In dinar* cu baia, se rupii o sindrili dinstreasina case!, ca se le dea de stire lord si se se In-Ord de graba, fiind-cii ele stiad ca e aprópe se Incépiia curge ac6sta ap5, de aurd.

Fiuld pusniculul pAndea, si cand vedu minunea asta,chiarnA numaY decatd pe mild. Caluld II clise se se scalde;si asa si film. Esind diebail, el(' lua si legitura cuhainele, si o porni la sentósa, Ware pe caluld lul celdcu aripi, cu care sbura ca ventuld si se ducea ca gin-duld. Cum did peste praguld porta Incepu casele,curtea si gradina a se cutremura asa de grósnicii, Indad se aucli pAnA la cline, si clinele Iudati se IntOrseriacasi.

Dad veclura cii argatuld lipsesce, si hainele nu suntdla loci, se Ind dupe dênsuld, snit urmArira din lochIn loci pAna ce, cAnd er t se puie mAna pe dênsuld, eldtrecu hotarele lorii si ape! 9tatn. Cumd IliI vOdurA gel--

3

66 PET PRIIMOS

patd, clinile se ciudiri de necasd di nu puturi se'ldprincli. Atunci ele IT Oiserit :

Ah! feciord de lele ce estT, cuma de ne amigis1?Arétii-ne, micard, WV vedernd pOrulii.

Atunci eld 's1 resfiri pOruld pe spinare ; 6ra ele seultad cu jinda la dênauld sil Oiseri :

Asa Ord frumosa nici odati n'amd mal vOclutil !}II senatosd, luso ; Ince fiT bung de ne di hainele.

Dard eld nu voi, ci le opri si le lui in loculd sim-brief ce'l datored Oinele.

De aci se duse inteund orasU, 10 puse o bisicA decirivisti In cap, si se duse de se rugi de gradinariuldimperatulul ca seld priimesca argatd la gradina impe-tesci. Gradinariuld nu prea voia Old asculte ; dart"dupe multi rugiciune ild priimi, 114 puse së lucrecle pa-latial, se care api, se ude florile; ild NMI ca se cu-rete pomil si brazdele de burueni. Fet-Frumos lua incapd totd ce'ld inveta gradinaruld, steponuld set'.

ImpOratuli avea treI fete ; si asa multi grije II dase%reline Impel-ape, in cat ultase de fete si ci trebue sële márite. Intr'una din Oile, fata cea mal mare se vor--bi cu surorile ef ca so dud, fie-care cate und pepenedin care'l alesese se tie dust la masa ImpOratuluI. Dupece se puse imperatuld la mask veniri si fetele, si a-duseri fie-care cate und pepene pe tipsia de aurd si ifpuserd dinaintea impOratului.

Imperatuld se miri de acesti fapti, si chiimi sfatuldimpOritiei se'l ghicésci ce pildi sO fie asta. §i. daca seaduni sfatuli, tile pepenil si, dupls., ce 14u ci unuld secam trecuse, ald duoilea era tocmat band de mancare,.§i ald treilea dase In coptd, Oise :

Imperate, sO Wesel mulp ani, pilda asta insem-

FET FRIIMOs 67

nézd vArsta fetelord Marie! tale, §i d a sositil timpuldde a le da la casa lord.

Atunci imperatuld hotArt se le merite. Dete, deci,sfóra In Ora de acestA hotarke ; i chiar de a doua cliincepurd a veni petitori de la cutare 0 de la cutarefedora de imperatfi.

Eara dupe ce fata cea mai mare B'alese m-ire pe undfid de imperatd, care '1 Ora mai frumosd, se fAcu maremad, ImperatescA. §i dupe ce sfir0 veseliele, pled im_peratuld cu totA curtea ca se petred pe fiid-sa pAndla hotarele ImpérAtiei sele celel noul. Numal filca im-pezatului cea mai mid remase a cast+. Fet-Frumos, ar-gatuld de la grAdind, veclendd ca. Bi grAdinaruld se du-sese cu alaiuld, chiAmA caluld, incAlecA, se ImbrAd cu

und rind de haine clisu cAmpuld cu florile, din cele luatede la cline, §i, dupe ce'si lasA peruld Bed de aurd pespate, incepu a alerga prin gradini In tote partile, fArdse fie Watt" de sémA cA fiica Imperatulut flu vede depe ferestA, cAci odaia ei da In gradind. Caluld cu Fét-Frumos strid tótA gradina, §i dud veclu d veselia luifacuse pagubd, descAled, se ImbrAd ca hainele Bele deargatil i Incepu a drege ceea ce se stricase.

CAnd veni acasA grAdinaruld §i veclu stricAciunea, sehid de &dud, ci incepu a certa pe argatd de neIngri-jire, Bi era atAtil de superatd in dad p'aci era Bela§i batA.

Dud fiTca Imperatului, care privea de la feréstrA toteacestea, bAtu In gémil §i ceru grAdinarului trimitdnitele flori. GrAdinaruld fAcu ce facu §i adund de princolturi câteva floricele, le legA §i le trimise Impend-tesel celel uiicl. Emil ea, dad primi florile, 11 dete undpumnd de galbeni 01 trimise respunsii se nu se atingdde bietuld argatu. Atunci grAdinaruld, veseld de und

se'l

68 FET FRITMOS

daril asa de frumosii, ist puse tote silintele, si in trelsOptemOnl fact' grAdina la locii, ca cum nu ear(' fi in-templata nimicd intr'Onsa.

Nu multd dupe ac6sta, fata impOratulul cea micllocie41 alese si ea und fetTord de imperatd sild lug, de bArbatii. Veseliele tinurà ca si la sori-sa cea mare ; érd lasfirsituld veseliilord fa petrecuti si ea pAn5. la hotareleimperitiel séle. Dud fata ee l. mid a impOratului nu seduse, ci rimase acasA, prefecadu-se de astA datA caeste bolnavA. Argatuld gradineL alma se véklu era sin-gurii, vru se se vesel6sca si eld ca tog slujitoril curtil,third, fiind-cA eld nu se putea veseli de cata cu bidivi-ulu seu, 41 chiiimA caluld, se imbrici cu alte haIne, ce-ruld cu stelele, isi lAsA peruld pe spate, Thalia si cal-cl Oa gradina. Child Wgii de semi a 6ri farAmase-Ott'', se ImbracA cu hathele see cele prOste si, bocin-duse, incepu se dréga ceea ce stricase. Ca si la intitiadata, gridlnaruld voindii se'ld cArpéscA, fu opriti defata cea mal mich a imperatultd, care ceruse tlorI, sicare it trimise duoi pumm de bani. GrAdinarula sepuse éri pe muncii, si dadu gradina gata In patru sep-temAnt

Imperatuld fAcuse o venatóre mare, si find cA scA-pase de o mare primejdie, ridica und chioscii in pidureaaceea si chiami ca se serbeze mAntuirea sa pre totiboerii si slugitoril curtif la o masa infricosati ce pre-gritiset acolo. Top curtenil se duseri la chemarea Impë-ratuluI, numaI fiIca sa remase.

Fet-Frumos, v4endu-se erA singuru, chiamii caluld,si, voinda so se vesel6scA, si clOnsuld, imbrica hainelecu sórele in peptd, luna in sp ite si doul lacefer1 in u-merl ; 41 lisA pOruld de aura pe spate, !lidded calulusi'lii lacuna prin gridina in citd nu maI era chill de a

FET FRIIMOS 69

o drege. Eard dad veclu acdsta eld, incepu a se viii-cura, se imbraca iute cu hainele luI cele de argatd§i nu cia de unde se bleep, meremetuld. Mania gra-dinarulul trecu orI-ce hotare, cand veni §i veclu aceamare pagubii. Dard cand voi WI dea pe foT pentru ne-ingrijirea lul, flIca imperatuluI Vita era in Omit §i centflorI. Gradinaruld da din coltd in coltii. §i nu §tia ce seLel ; in cela maI de pe urma cata, §i mal gasi vre-ocloud floricele care abia scapasera de copitele calululcu aripi, §i le trimise. Dard fata de imperatd II detepor unca ca se erte pe bietuld argatd, pentru care II iledu trel pumni de galbeni.

Se apuce darii, croi din nod, §i in patru septamanIabia putu face ceva care se maY semene a gradina ; éruargatulta dete fagaduinta ea de se va mai intemplauna ca asta, apoI are se fie sdrobitd in bataie §i gonitu.

Imperatulii se luase de gindurl veclendii pc tilcii-satad trista. Ea acumd nu mai voia se lase, afara nicI din.case,. Hotari dar s'o marite ; §i incepu al spune de cu-'are, de cutare §i de cutare fid de imperatd. Darii eanu voia se auda de nicI unuld. §i daca veclu a§ia impd-ratult1 chiama sfatulii §i loeril §i II intreba ce se fad

Tina' foi§ord cu pórta pe dede-suptii, it respunsera,pe unde se trdca toti fiil de imperatd §i de boerI, §i,pe careld va alege fata, se'lii lovdsca cu und meril deaurti cell va tine in mana, .i dupe acela.s'o dea im:)e-ratulii.

.1a se i fact'. Se dete sfóra in tare ca este hoti-rirea imperatuluI se se adune mica i mare §i se trdeipe supt pórta. Top trecura ; (lard fata nu lovi pe niciuvula. MultI credead ca fata n'are voie se se mariteInse und boerd betrand Oise se treca *i Omenil carpi.Trecu §i gradinarula §i bucatariuld celd mare, §i veta-

?

70 FET FRIIMOS

fulfi si slugile, si vizitiI si rAndasiI, dart' giaba ; fata nulovi pe nicI unul0. Se fAcu intrebare care daca n'a mat

remasil cine-va netrecuta si se afiA ce, a maI remasüunA argatA de la grAdinAriA, unA argata chelesti.

Se treat 0 acesta, Oise imperatuld.Atunci chiemA si pe argatuld celii chelese sil cii se së

tréce. 0 densulii, dolt ela nu cuteza; Ohl daca fu silitlica se tread, trecu, si child trecu fatalil lovi cu merulfi IArgatulu Incepu a tipa si a fugi, si Oise ce. 1-a spartacapulO. Imperatuth, cum veclu una ca acesta, Oise :

Nu se póte asta 1 este o gresélA! fata mea nu ede crecluta së fi alesd tocmaI pe chelesulA Asta .

Cad mi putea se se invoIascA a da pe fiiii-sa dupedensulfi, de si era lovitft cu merulA. Atund puse de adoua ore. se trOca lumen, si de a doua örl fiIcAsa lovicu mOrulti in capA totti pe chelest, care éril fugi tinen-du-se cu meinele de capA. ImpOratulli, plin de mehnire,Ora '0 lua vorba inapoI si puse de a treia Ora se tread.tOta lumen. Daca veclu imperatulii, ca si d'a treia Oratotii chelesnbi a fostil lovitii, s'a plecatil la sfatulii Impe--repel, si 'I a datu luI pe filch-sa.

Nunta be fAcu 'In teicere, si apo1 II oropsi pe amân-doul ; si nici nu vola sO stie si so coresgunda cu den-siI, atata numal ca de silk de ran*, II primi sO locu-iasca In curtea palatuluI. Unit bordeiti intr'unA coltu aliicurtiI li se dete spre locuinta, Ora argatuld se fAcu sa-cagiula curtil. Tote slugile impOratuluI rideail de densulii,si tote murdAriile le aruncaii pe bordeiulti luI. IntiuntruInsO, calula cu aripi le aduse frumusetile lumei ; nu eraIn palaturile imperatulul ceea ce era in bordeiulu lord.

FiI de impèratil, care venisera Impetitti la fiIca ceamica, se'nbufnara de rusinea ce ad Mita, fiindil cA fleaimpOratulul alesese pe chelesA ; si se invoirA Intre den-

PET FRIIMOS 71

sii ca se pornesd Uste mare Impotriva liii. Imperatulasimti mare durere canal aucli hotärarea vecinilorit sel;!me, ce se face. ? se pregrtti de resboiti, i nicl cA aveaIncotro.

Amandoul gineril ImperatuluI se scularä cu óste §ivenirl In ajutorulii Bed. Fet-Frumost trimise i elf/ pesotia sa ca se rege pe Imperatulti da voie se mearga§i ela la bätaie. Imperatulti fuse o goni, qicAndul:

Dute dinaiatea mea nesocotit'o, fiind crt étrt dinpricina ta mi se turbura, linistea : nu ma/ voiü se veveclil In ochiI mel, nemernicilorii ce suntetl.

Darr/ dupe maI /irate rugáciunl se Indupleck §i po-runci lase se care §i e1t ma,card ap?; pent/a os-tire. Se pregatirit §i pornirä.

Fet-Frumusti, cu haInele lul próste §i Ware pe o mir-teg& schiopd, pled Inainte. Ostirea ajunsemlastini uncle 'I se nomolise epa i Wide se munciase o scetit," trägend'o cilud4 de códA, &Ida de capa,chdti de picIóre. Riser6, ostirea i Imperatuls cu gine-ril eel maI mad al set §i trecuri inainte. Dupe ce insenu se mal densil, ret-frumosii scóse epa din.noroie, iI chiämrt aIuIü sea, se Imbeacii cu hainelecâmpulii cu florile, i porni la campula batalieI ; ajun-gendii, se si sui futeunti muate aproPiatii ca se védicare parte este mal tare. Ostile (led ajnuseri se si lo-

; era Fet-Frumosd, vecienda ci &tea vrAjma§rt estemare la numera §i ma! tare, se repecli din virfulü mun-telul asupra el, si ca unit virtejii se Intorcea prin mij-loculii el cu-palosuld in mina, §i trtia cum se tab., Indrepta si in stinga. Asa spaimrt le dete iutela, striluci-rea halnelora sele si sboruld calulul seC, In catil Osteavrajmase Intregi o luä la fag* apucindti drumulil fie -care Incotro vedea cu ochil. Earl Imperatulti, dupe ce

a'I

sell

veclurA

yid

t

byteo

72 PET FICUMOS

veclu minunea, multumi lul Dumnelea ca 'i-a trimisape angerula sea de .1-a sciipatil din mana vrajmasulutsi se interse vesela a casa. Pe druma Intelni &1s1 peFet-Frumesii prefilcuta in argIta, muncinda se's1 seeitepa din noroia ; si cum era ca voe buna, Oise la catt-va :

Duceti-ve de scetett i pe nevoiasula acela dinnoroia.

N'apucara se se asecle bine, si veni veste la impera-tula ca vrajmasiT lul cu ostire i mat mare s'at ridi-cata asupra lul. Se gati dent i ela de resboia, si plecas'o intilnésca. Fet-frumosa era se ruga selti lase si pedensula se merga, si era fu hulduita ; dent deal: do-bindi voea, porni era cu epa liii. Fit si de asta datade rIsti si de bataie de joca calla l'a vecluta ostireacit era se Inomolise si nu putea scota epa dinnoroia. Till lasara Inapot, dent ela :junse i acum matnainte la locula de luptä, prefacuta In Fet-Frumosa, ca-lare pe caluln cu aripi, i imbracata cu hainele lut celecu cerula cu stelele.

()stile detera in tempene si In surle, si se lovira ; eraFet-Frumosa era veclenda ca vrajmasil sunta mat pu-ternict, se repekli din munte Fig 'I puse pe gent. Imp e-ratula se interse era vesela, multuminda lui Dumnecleude ajutorulit ce 'I a data, si era porunci ostasilora sescota din noroia pe nevoiasula de sacagia. Earl ela eraImpecata cu cugetula sea de isbandele see.

1mperatula se mahni pant in fundula inimet séle Cladauli ca vrajrnasit se ridica de a treea Ora cu este si matmare, 0 di a si Ounsa la hotarele Imperittiet sele câtufrunza i iarbi; unit plinsa ila napadi, se ferésca Dum-neclea, i plinse, pant ce simti ca 'I slabesca vederele.Apot II strInse si densula tut &tea sa i porni la bit-tan cu ntidejdea In Dumnedea.

0251

FET PRIMO S 73

Fet-Frumosti porni si elü totil pe martoaga lul. Earldupe ce trecu tótä &tea facend hazti de densulti cum semuncia ca se's1 seep. epa din noroid, se imbraca cuhainele cele cu sórele in pepto, luna in spute i doulluceferl In umerl, 1I lAsa peruld de aurti pe spate, in-cdlecd caluld, i inteund minutü fu &AO pe munte undeastepta se vécla ce s'o iutempla.

Se intiOnird ostile si se Iovird de trel OW, si se taddunil pre altil WA, de nicl o mild, atilta erati de Inver-.§iunatl ostasil. Eard cAndii fu care sera, caudd veclu cdostirea vrajmasa era se ia in genA pre a imperatulul, undese repecli odatd Fet-Frumosii din munte ca und fulgerii,si unde träsni odata in miclloculd lord dad se ingrozirdde nu mal stiad ce facd A, se imprdstiati ca, puil de po-traniche, si fugal de's1 raped gilturile. rét-Fmumosti WWIgonea thia ca pe niste ol. Imperatuld ild -veclu san-geratd la mânft la care_ se crestase insui, i ei dete nä-frama sa ca se se lege, aPol se Mersa& a casa isbavitlde primejdie.

(Mudd venirá, gäsird erd pe Fet-Erumosd in noroidcu epa ; i CrA 'Id sceserd. EarA daca sosirä a cask im-peratulti cãOu la WA de ochl i orbi. Totl vracil i totifilosofil caril cited pe stele Ilia adul, i nimenl nu putuse-I (lea nicl und ajutord. Inteuna din clile, daca se saaiiin somnd imperatuld, spuse cd a v4lutd in visa undbetrend care 'I-a (Lisa ci daca se va spala la ochl i dacava bea lapte de caprd rosie salbaticd, va dobandi vedere.Auclindd ast-feld gineiil sel, pornirl en tog cel duolmal marl singurl, fArli se ia i pe cold mal micd,a voi seld lase placard a merge impreund cu densit. EarAFet-Frumosa chilmA calul i merse cu densul pre smArcurt,gAsi capre rosil selbatice, le mulse i, cândli se intorcea ,

se imbrdcd in haine de cioband i esi iaainka cumnati-

si fad

pit

74 FET FEIIMOS

lord se! cu o cofii plinA de lapte de oi. El flu IntrebarA:-lapte are acolo ? ér OA le respunse, da,prefAcendu-se cA.nal cunóste i ca llfi duce la Imperatulti, care visase ch'iva veni vederea daca va da cu acelti lapte la ochi. El secercarl da ban! si elu se le dea laptele ; dent cio-banulti le respunse cit laptele melti dit pe bani, i cii,

daca voesce se aibA lapte de caprA rosia, se se clicA casuntil robii si se rabde ca se le punt pecetea luipe spinarea loft, mAcaril ca elit are gAndt se se due&si se nu mai dea pe la densil.

Cei doui gineri se socotira cA eT, pentru ca suntlImperap i ginerT de Imperatt, n'o se le pese nimicA ;-se lAsarA, deci, de le puse pecetea lui In spinare,apol luarA laptele aduserA çlicêndü pe drumii

De se va Incerca nerodulti se ne Oki ceva, liiifacemti nebund, i totil no! vom fi mai creclup de calldensula.

Se IntórserA, decT, la Imperatulti, II deterA laptele,se unse la ochl i beu ; dar nal ajuta nimica. Dupe aceeaveni i fiAsa cea mai mica la Imperatulti si '1 clise

Tatti, ia acesta lapte ; elA este adusA de barbatulAmet ; unge-te ca &Insult], asa te rogu.

Imperatulu II respunseCe lucra bunti a facutti nAtAraulti WI de barbatil,

ca se fact i acum ceva de isprava ? N'a pututti facenimicti ginerii mei eel-I-alp, car! m'at ajutatil asa de-multa In resb6e, i tocmal elti, ticalosula, o se'mIpal ajuta ? §i apoi nu v'amti 1isU, cA n'avep voe a ye,mai areta Inain'tea fete! mele ? Cum a! cutesatti se midporunca mea ?

Me supuld la orl-ce pedépsa vei bine-voi semifad, tata ; nninal unge-te, asa te rogti, i cu acesta lapte.

ce VIA aduce

a'T

umilitulti robe.

id,

FET FRIIMOS 75

Imperatula, dad veclu ca atata de multa se rOga filcasea, se indupleca, 0 lua laptele ce'l adusese; si apolse unse cu densula la ochl o cli, se unse si adoua cli ;si, cu marea sa mirare, simp ca pare-ca incepuse a cladca prin sitä ; si (Ida se mal unse si a treia cii, veclucat(' se 'Ate de bine. Dupe ce se insanatosi, dete omasa la top boerif si sfetnicil impuratieT, si dupe rug-ciunea lora, priimi si pe Fet-Frumosa se seqa in codamesel. Pe canda se veseléa mesenil si se chefuda, se-sculd Fet-Frumosa, si, rugandu-se de ertare, intreba ;

Marite imperate, robil pota sedea cu stäpanil lorala masa?

Nu, nicl-de-cuma, respunse imperatula.Apol daca este asa, si fiinda-ca lumea te stie de

oma drepta, fit-mi si nab dreptate, si sail& pe cel duol&pep cad seda d'a drepta si d'a stinga Marie! tele,cad el sunta robii mel ; si ca se me crecli, cautil 0vet vedea ca sunt insemnap cu pecetea in spinare.

Cum auclira gineril imperatulul, o baga pe mania, simarturisira ca asa este ; indata fait nevoip a se sculade la masa si a sta in picióre. Eara care sfirsitula me-se!, Fet-Frumosa scese naframa care i-a fosta dat'o im-paratula la batalia.

Curna a adjunsa naframa mea in mainele tele ?intreba imperatula. Ea ama dat'o angeruluT Domnaluicare ne-a adjutata la resboia.

Ba nu, marite imperate, mie'nat-al dat'o !Apoi déca este No., tu esti acela care ne-al ajutata ?Ea, márite imperate.Nu te 'Cr*, adaoga iute imperatulii, tied nu te

ye! areta asa cum era atuncI acela careia ama dataneframa.

Atuncl ela se scula de la mass., se duse de se im -

76 FET BEIIMOS

brad cu bathele cele maT frum6se, Is1 läsa phula pespate si se infacise Imperatulul si la OM adunarea. CumIla vëclura mesenii indati se raclicara si se minunara :Fet-Frumosti era atata de mandru si stralucitora, In cat('la s6re te puteg uIta, deed la ela ba.

Imperatula, dupe ce laud& pe fiTca-sea pentru alege-rea sea cea bunk se dete jog' din scaunula imperatieisi rldica In elf' pre ginerele sea Fet Frumosa ; era elacea d'anteia treaba ce fan, fu de a slob* pe cumnatiiBei, si In OM imperatia se fact' bucuria mare si masaImpëratesca. Eram si ea p'acolo si dram merea la va-tit lemne cu frigarea, apa cu ciurula si glume cu cal-darea, pentru care capataia:

Mgt nfiprstocii de eiorbi,i-o sfênti de cociorbi

Pentra ceI celiti lung& vorbil.

FATA DE IMPERATU

§I

PESCARULUA fostii o data ca nicI o data, ca. de n'ar fi nu s'ara

povesti, pe ctuida se batea ursiI in code.A fosta una pescara, nici prea bogatt, nici prea g-

rad.% ; elti era tênara cu mustata rasucita, scil colea, sichipesia. De chte-orf trecea cu peste pe la curtea WI-p6ratésca, fata imprëatuluI trimitea sela chhime, cum-Ora de la elfl peste sil da bani de clece orl cata fa-cea pe$tele lul. Pescarula nostru se spurcase la bani ;ela de chte-orl avea ce-va peste bunt si prOspatt, treeceape la curtea imperatéscii, $i nu era cliulita lasata de laDumneclet, In care së nu compere fata impöratulul pe$te,daca trecea p'acolo pescarula. Inteuna din clile fataImpèratului, cilnda It plati pe$tele ce cumpèrase, ilastriinse de milna ; éra pescarula se facu rosu ca sfeclasi puse ochil In pamênta ; dart pe urma ridichndul II

78 FATI DE IMPERATII

trase si eld cu mustata. Dupe aceea fata imperatululse lua la vorba cu densuld, i afie ca era flecad ; elddase niste respunsurI la t6te intrebarile el de te minu-nal, si cum era de nurlid, prinse dragoste de densuldfats Imperatulul, si II dote o punga de bard, Ca se'sttumpere und randd dn haine bune, i apol se vie la(Musa WM vecla imbracatd.

Dupe ce'sI the haine ca de boerd si se imbraca cu ele,pescarulii veni se le aréte feteI imperatului. Ea catiiTr'aci era se nett cunósca; fiindd-ca umbletuld i boluldlul semanad de boierd mare. Atunci ea nu mal putu se'tie foculd ce avea la inima, spuse a vrea seldIn de barbatd ! Pescaruld se cam codea ; cad cunostea

eld ce. nu e de nasuld lul asa bucatica; dérti, dacaveclu calu imbia inteuna, priimi i eld ; fine cu susine

uitêndu-se la caciulita lul pe care o totft intorceamered in mama.

Imperatului nu'l prea venea la socotóla casetoria aces-ta ; der fiind ca's1 iubia fata, nu mai una fiindil la pa-rintY, se induplech la rugaciunile ei. Fata mal dadu o

punge, de bani pescarulul, si'l clise se'sl Ia alte hainemal frum6se. Pescarule se Intórse cu nisce haine muiateuumal in fird ; ear fata thi duse dela arete, Inaperatui,tare II i logodi.

Nu trecu multe Oile, si se ficu o nunta d'ale Impe-ratesti. Candid se pusera la masa, le adusera si lordund oü cu zéma, dupe lege, din care numai amanduoltrebuia cë manance. Fata ImperatuluT, cândü voi se

Oil, ila opri clicendul :Eu trebue se Intingd HAM, fiindü cd suntd fatä

de imperatd, 1 tu und pescard.Pescaruld nu respunse nimicd, se scull de la masa

si se facu neveclutd. Mesenii, care nu stiaii ce se pe-

§i

§i

in-tingA

'I

ni

si

cI PESCARA:FLU 79

trecuse, se uIta uniI la altil si se intrebag cu mirare,ce se fie asta, pentru di el mi auclise nimicg despreginerile imperatul cl ard fi fostg pescarg.

Se caia fata si's1 musca buzele pentru nesocotinta el.Mtmcö. ce mtinca, dérü parea ca arunca la spate, cadnu'l mergea la inima nid o Imbucatura. Se duse déradupe masa In odaia ci. Toad nóptea nu Inchise ochil,cad nicI somnulg n'o prindea, asa de trista era ; si cumavea gInduld tad la dênsulfi, se temea forte se nu do-bAndesca lipid. Foculd el era de ce se piece fAra se-I clic&macarg o vorba.

A duoa cu ea merse la imperatulg si 'I spuse ca selace dupe barbatuld seg se'lg gasésca, attittil o Incinsesedorulg lul. Imperatulg voi s'o opresca, d6ril ea milt as-Wtit si pled.

Umbla prin totil orasulg, cauta In susg si In josg,sinu'lg afla nicairl. Pled dOrg din orasft in orasgafl4 bagatil sluga la ant hang. Cum lid veclu se dusedrepta la elg i lncepu vorbesca ; derü elti se fAcucit n'o cunOste, Intórse capulg Incolo, nu'l respunse ni-mid si se duse la treaba luI. Ea se luit dupe eld

ruga vorbésca unit cuvintelti, dent lii zadarg.Earg daca o veOu stapenult lul ca din pricina el seface zAticnire la trebile ce face sluga luI, IT Oise :

Cum de ntemI laI sluga In pace se's1 sfirsescatrebile ? Nu vecil ca e mutt ? Fa bine si te carA d'aicIdaca estI femeia de treaba.

Nu este mutt striga ea ; acesta este barbatuldmet, care pentru o gresela m'a lisatg si a fugitg.

Top Omenil din hang remasera u1imii. când aucliravorbele eI, care nu glumea ; cart stapInulg hanuluI nu-l-venea a crede una ca asta ; cad, Oicea elg, nu se pótese stie omli ca se vorbesca si se se tie o septerama

snit

se'l

se'l

80 FATA. DE IMPERATIT

intrégh fiira se dea macard und cuvinteld; si In adeverdtop îIü cunostead de mutd ; se Intelegea cu densulti prinsemne srld iubead pentru vrednicia WY. Atunci fata im-peratulul fdcu prinsóre cu top ca in sorocii de trefsehi face. a vorbi, numaf aiba vole a fi cu densuld ;earl daca nu, ea se fie. spunclurata. Se facu inscrisuri,le areta la-stapiraire i o ruga se tie in sanä invoealalora. Tocméla fu fácut i soroculd de tref li1e inceputle a doua-cli.

Pescaruld nu scia de la Ince'putii de aste istorif ; dartapol Oa; eard fata Imperatulul se tinu mere' de ca-"mkt lul.

Draguld meil, if clicea ea, tu scil ci eü suntil ceagresita. ; eil te-aind alesd pentru ca te-ad ; me legUse nu mai fact' asemenea gresell; indurate de'y vor-besce numaf und cuventii 0 me scapa de rusinea astacare me omóra. &id ca af dreptil se fil suparatd; dd.&pentru dragostea 'Astra era- ma.

EIü Intorcendu'sI capuld de catre dansa, da din umerT,cu chipil de batjocura se facea ca n'o cumiste i ca.

nu stie despre ce este vorba. Trecu o cli, trecu done 0nu clise nici macard bobd. A treia cli fiica de imperatiise infricosia grozavil, i orl unde mergea mutuld, ea iftotd era Inainte ci'la ruga se'l vorbesce.

Pescaruld, din partea lul, cndü simtea pridi-deste rugaciunile, fugea ca und selbatecil de dinaintea el,ca se nuld podideasca lacremile i pe eld, ca si cum

fi fostd inima sloid de ghiatä ; ear ea nu incetaal face mi1 de rugaciuni de ail fi inmuiatii i chiarnimile fiarelor selbatici. In sfirsitd trecura trel clile,

pescaruld nu clise nici macaril card'.Tóti lumea se mira de asta intemplare. Nu era alta

vorbit in aceld orasd de cad despre argatuld celd mutd

Oile,

le

0

aid

i-a-di-si

§I PESCARULU 81

de la hand, si despre fata cea frumOsa 0 gingasa, care,clicead ennenit, s'a amagitft semuindit pe mutd cu altd-cine-va, si singura s'a nenorocitd.

A doua cli spinOuratórea era gata. Se adunarli decttop cu totuld ca se vd4 sfirsituld istoriet. Omenitstapanirel fura chiamap la fata locului 0 silip, fail voealord, a pune In lucrare ceea ce coprindea 1nvoiala cefacusera. Veni &lea 0 o chema la osanda, act nu is-butise a implini legaturile la care singura se 1ndatorase;eara fata se intórse Inca o data si suspinendd se matincerca a inmuia inima pescarului; dar In zadard. Dacavëclu 0 veclu Ca nu e scapare, 10 MO, peruld despletitiipe spate si 1ncepu. a se jeli, feresta Dumnecled, mer-gendt catre loculd osendel. Earu (men% cu midi cumare, lacremad de inila et si nu putead sel ajute in-tr u nimicii.

Eard daca ajunse la spinzuratóre, plina de nadejde sealta la mutt, care venise si ela cu glóta de omen!, sista ca und nesimtitord, si it Oise :

Draguld met barbatd, scapa-ma, draguld med,care mimai cu o vorba me pop mantui!

Eard ela da din umert 0 se utta anapoda peste campil.Gadea sta cu latulu in mama ; duot slujitori o urca-

1.1 pe scara, 0 &lea II puse latula de Old. 0 clipade ochiii 0 fata era se fie mOrta. Dar tocmai in minu-tula canal era se't dea drumuld 0 s'o lase atarnata,pescaruld 1ntinse mama 0 striga :

Ho ! ho I stall!TOta lumea incremeni ; lacremt de bucuria cursera din

top ()chit celord care erad de Eta; ear &lea scóseMORI de la &Lilt' fete! A tunci pescaruld, utténdu-sela fata, II cli se de tret or!.

Imt mat clic! pescard ?

82 FATA DE EAREILATU

Eara fata se grAbi al respunde :Earta-me, scumpula mea bArbata ; o data am oisa,

§i chiara atunci din greséla ; me fagaduesca a null malclice.

Dati-o josa, striga ela ; cad acesta este femeia mea.§i o lua de mana si plecara la casa lora. Dupe aceea

traira faJericire, si trAesca qi papa In clioa de astAlli,daca n'ora fi murita.

0 PRINSOARE

A fostd odatA ca nicT o data, chndd n'ard fi nu s'arapovesti. A fostii si este si de aceia se povestesce.Bas-muld d'aid 'nainte se. ghtesce. Dumnecled In cash so-sesce. A fostd treI flacal ciobani. Ducêndu-se eI !lite()cli la venAtóre ad ratacitil intr'o pidure, si, innopthadd,ad remasd acolo Mug. und copacd. SOendd el acolo,li se Men fóme, si fiindd-ci n'aved foal ca se frig, ye-natuld ce-la aved, fratele celd mai mare se sui pe co-pacd ca dórä va vedea veo licArire de foci", ca so iasi el foca pentru ca se frig venatula si so mAnAnce.Dupe ce se sui In copacd, ziri o flachre. mica in de-pArtare; si dendu-se josa se duse acolo. Acolo gAsi ojumetate de omd frigendd und' omii.

Ce minune mare, me! Oise Oil! o iumetate de omilse frig uud mud ! lucru neauclitd si neveclutd I* Dérd sell cil o se te frigd si pe tine, déch nu'mI

veI spune o minciund. bunk II respunse jumetatea deomd.

84 0 PRINSURE

Nu scig nicT o minciung, IT respunse ciobanulg.Atunci jumetatea de omit !la legg cotti la cotti de

ung copacg §i se puse erg la foc5. Fraeil eel-I-ale(a§teptarg eiltg-va timpu 0, vedendti el nu vine cel-l-altgfrate alg lord, fratele celti midllocig se sui §i elg peung copacg 0 vedu aceiqg flacArg, 0 ducêndu-se a-colo Mi tot ca fratele sett cell"( mare. Dupe aceia sesui 0 fratele celd maT micti §i, vedendii flacgra, se duse0. elti acolo.

Ce felt? dise elg, chuck vedg jumetatea de omgcit frige ung canti; (lett o se poet tu se mAnâncT ungomg Ingregu ?

Nit nu sciT ca te frigg 0 te Banana( ,,i pe tine,deca nu'mT vet spune o minciung. bung?

Pe eine ? respunse ciobanulfi.Pe tine, IT dise jumetatea de omg.ET bine, IT dise ciobanulit o Wet spung o tnin-

ciung, dérti déca ye! dice di mined, se nit cg te omorti.Bine, dise jumetatea de omti, se me omorl dem

voig dice ca mine!.AtuncT ciobanulg Incepu a spune a§a :La nunta tati ducendu-mil la moil ca se macing po-

rumba Wig facu mglain, amd Injugatg sacit la cart, amitpusg porumbg In card 0 am plecatg. Acolo am mAcinatti,pe urmg amg pust boil In cart, mit Injugatg sacit §i artaplecatg acasg. andti amil ajunsg acasg, rémase mam agrea cu mine. Me facu semblitA 0 se cunung duminicA.Dupe aceea Int'o di tata IDA dete o bardg s,i me trimi-se la pAdure se taig lemne tocmai din verfulg unuT co-pacd, care agungea la cerg 0 care n'avea cad deall' numal In verfg : full spuse ea den, voit se me ureaIn vArfulg lin, catA se Infigg barda In punt i so puigpiciorulfi pe densa; dupe aceea s'o kit §i s'o Infigii mat

0 PRINS6RE 85

susü, ei ear se puid picioruld pe dense, ei aa së meurcd pand In virfuld lul ; d6ra ImI spuse so bagd deseind sO Infigu. barda mal bine In copacil, ca sO nu middi., dace void ctdea, barda va face eépte berde i midbardoid i va sbura cu mine la cent, unde suntd niscepul de rinduricd, citrl, déca mO volt vedea, mO vor mânca.

Aa duckidu-m6 et In padure, fAcuiti dupe cum mOInvOtase tata, ei din Intemplare scup. barda

Barda fácu épte berde i unit bitrdoiit i Aura.cu mine la cent, unde, déca mO vOclura puil de rondu-nick In locil se mO manfince, inO luard i me blgartIn nauntru In raid. Acolo, cum intraid, vOcluid o fantanaei mO duseid la densa se beat apt. Dui)* ce bOuid apt.mO duseid mal incolo sO mO plimbd ; deril bagaid deséma ca mi-amd uitatii capirld la fântând. Chat me In-torseit la fântând vOcluid cit capuld facuse douO picióreei se da pe ghiatd. Ild lutiit i, dupe aceea, nu'eT ce'mTveni mit, ca de-o-data ImI bitgaiit Ord capuld in &n-and. Cândil lit scoseid afara, asta-data me pomenid peDamentil, ei vNuiti pe tata ei pe tattlit tea ca eedeatjosa pe cite una trunchid de etejérd ei facead Ole ; InsOtate trIntea In capuld tatalul tOd tote Olele care nu lefacea bune.

Atund jumOtatea de omd, care 'ef uitase de legaman-tuld ce facuse, if Oise ca miute.

Scit cd mintd, respunse bdiatuld; deal ti-al uitattide legttura ce amd facutti amancloI: ca dOca vei cliceca, minta sO te omord ?

§i clicAnda acOsta, trase una In capuld jumOtatil deemu omori.

Dupe aceea deslega pe fratil lul i, Iuitndit focit, sedoer& Ord In padure, fripsera vOnatulit i mâncara.

i cdcluiajosa.

'la

pi'll

N'AUDE! WAVEDE

A fostd o data ca nicl o data, dada n'ard fi nu s'ardpovesti. A fostd und unchiasd si o matusa. Amanduolavéd elite o fata si und baiatd ; cad matusa maY fusesemaritata o data si unchiasuld Inc'odata Insuratil. CopiIbabil erafl forte bine ingaijitl si hranitl, &Lei al unchia-sulul umblafi trenterosl, nu le da de mancare, II bateasi'l ocarea, cu tOte ca el erad ceI mal bunI.

Matusa nu se multamea numal cu atata ; *Mudd chcopil unchiasulul Intrecd prin bunatate si frumusetia pecopil sel, prinsese pisma si Inteo cli Oise unchiasulul :

Copil tel suntd nisce lenesT, nisce molaticl ; se-Igonescl din cask cacl, altd-felii, paine si sare pe undtalertl cu tine nu mal mâncam1

DOM unde se-I ducd ? Intreba unchiasulti.Uncle vel sci.

Vëclêndu unchiasuld ca mi 'Ate se scape de maw,se otart si pled a doua cli cu copil printr'o padure maresi dOsa. Baiatuld luase o mana de malaid si fata o

NIAIIDE NIAVEDE 87

maul de cenusa. Ducéndu-se el asia, presaraa unulamalaia si altula cenusia.

Ajungenda lute() raspantia, unchiasula le dise selaastepte aci, ca ela are se tae lemne de foal, si le las&

merinde, dianda ca. ela póte se zabovésca dioa jumAtate.Ela se duse In padure, leg o tigva de una co pact"' ;.

apoI pled acasä. Canda batea vêntula, tigva se loveade copaca si facea sgomotula unel secure care lovesteIntr'unfillemna; éra copil audinda acesta sgomota, diceaa :

AudI cum tae tata lemne !Asteptanda diva jumAtate si vedenda ca tatala lora

no maI vine, se dusera la copacti ; d6ra vAdêndil ca nueste acolo, Incepura se plinga, cad se gandira ca nuscia drumula sa se IntórcA. Iudarata acasa,.

Atuncl se Intórsera la rAspantia, cum putura, si aci,vëdenda mëlaiula risipita, se luara pe urma lul si ajun-sera acasa.

Baba si unchiula cu copiI babil, mancati la foca adi-ma ; déra o parte din cojl fiinda arse, baba dise :

Unde sunta si copil tel, unchiase, se mauance astecojite ?

Eata-ne si nol, mama, eta-ne si nol, strigara dupe-cos(' copiI, si apol intrara In bordeiti si mancara cojile.

MaI trecenda cate-va dile, matusa Cra. Incepu a secerta cu unchiasula, dicêndu-I ca nu mai póte trai cu.

copif lul si se-I duca se-I p&p In lume.Unchiasula pled, éra, si dra facu ca Intkia ; dCra co.

pH se 'IntOrseril. si d'asta data.A treia Ora plecanda unchiasula en copiT, II lasa si.

mal departe, Asta data Inse trecenda paserl multe pepoteca pe unde trecuse el, mancara mälaiula, si dadasi o ph5iA, cenusia ee amestecrt cu plimantula si numal gasith drumula.

88 N'A UDE N'AVED E

Umblara tótä clioa pAna saa. Apoi se urcard Inteucticopacil stufosa §i cu multe, acute ca und patu,de fried de flare selbatice, §i dormird acolo pin& di-minéta.

Cana se facu clioa, se deteri josti din copacti §iplecard erg prin padure. Astd-feld umblândti, li se facuMine. Ce era de facutd ? Cad ei nu axed nimicd demancare Bdiatulti tail unfl batti i fate scóse cate-vafire din peruld sed cu care bdiatulti facu und arca.Cu .2lti vend mai multe paseri §i, scdparândii, facu unitfocd mare uncle fripse venatuld §i mâncard.

Mai multe Oile le petrecur a. prin padure. Inteo cli

plecândti érd la vendtóre, Intilni In drumti o vulpe. Cumveclu, trase din tolba o segetd, o puse In arca §i voi

o omóre.Dad vupea II Oise :

Nu me segeta Mete, ea-if void da unit puid d'almei care multa bine Iv va face.

EIö o lasa ; lud puiuld §i pled Inainte. Mai mergendilintelni und lupd. Eard voi Wig sdgetese ; dad lupuldII clise §i elti ca, daca nulti va oinoii, II da und puiti.Baiatulti nteld omorl §i lua i de la eld unit puid.

Apo! mai mergendil, se Intilni cu und ursti. Ursulait Oise asemenea §i, ldsanduld neimpu§catil, ii deteelü und puid.

Mai mergendd Inainte multü, cu cateii dupe eld, detede unti palatd mare §i frumosti in catti de stralucire ttilua ochil. Intrándil In nauntru, la pórtd, Inteogisi unit maldard de chel. Erad cheile de la tote u§ilepalatului.

Elit deschise §i intrd In tote casele ; dad cându seduse In una, cea mai mare §i mai bogata, cu u§ia de

creel

I

ee

ei

chiliuta,

N'AUDE N'AVEDE 891

oteld, aci gtsi und smed legatil eu treT cercurT de fierd.Cum ild veclu smeuld IT clise :

Tinere, tinere ! DA'mT o donitA de apA cA multdImi este sete !

Dérd baiatuld nu voi se-I dea si pled indArttd lasoru-sa, si, luand'o, venirl In palatd.

Eld dete sortr-si cheite si-I Oise se intre In tote ca-sele, numal in aceia cu usia de oteld se nu intre, eava fi red de densa ; si apoT pled érd cu cel treT caTn1aT sel la venal.

Fata, dupit ce se duse frate-seil, intra si veclu totecasele, dérd venindd si Inaintea usel de oteld, isl clise :-

De ce öre frate-med m'a opritii se intru in acéstAcast ? Dad va fi vre o Willi, de ce fratele wed o ascundede mine, care 'T suntii sort? Ia se vedemd ce este In-nauntru!

§i astd-feld clicendii, intra. Aci veclu pe smed care11 Oise ;

FetitA, fetitA! Da'ml o donitA de apt, ca multilbine II out face si ed.

Fata s'a dust si 'T a adusd o donitd, de apt si smeu Idband'o, indatt 'T a plesnitii und cercd.

i eara '1 a (list :Fetita, feat& ! Mal ,adu'mT una, ca multit bine 11

void face.Fata s'a dust si'l a maT adusii Ind, una, pe care

bend'o, a maT plesnitil und cercd.Fetita, fetita! MaT adu'mT una, ca se esii d'aicT

ea mi s'a urfitd d'athtia anT de (tile de candit secla aidlegate, si v`oid lace tail ce voestI !

Fata IT ma! aduse Ina una, si &Amid o beu si pe El-ceea, o datA se desfAcu si aid treilea cercd ; si smeuldveciendu-se slobodd Oise feteT :

.00 N'ATIDE N9AVEDE

Uncle este frate-teil ?Fata 'I respunse :

Nenea s'a dusA la venAtóre.EA voiii se omorii pe frate-teu, Oise smeulfi. §1

se traiescl cu mine In acesta palatA frumosii, de cat('se traescI cu venatula. Voe.$1 tu acdsta ? Daca voe§ti,spune-ml, ca eii nu maI pota trAi fArA tine de dragice-mi e§tI !

Ddra cumti o se fad se'lii moll, Oise fata ; cadelii se duce cu cateii se! la venAtóre ?

Mudd s'o duce alta data, se-1 oprqt1 cAinii acasa,0 eft me voiii duce §i'lfi void manca.

Fata II fAgadui, §i smeuld intrA eard In casa cu u0ade *IA.

Viindli baiatulii de la venatóre, soru-sa HA giugiulimal multu ca tot-d'auna.

Apoi gati venatula, mAucara 0 se culcara.A doua cli de dimindta, dud(' bAiatulti voi se plece

eard la venAtóre, soru-sa, imbratiOndulii, 11 Oise cu untiglasu de pisica :

Frate! tu petred cu I/6016re ; earA eu staii sin-gurA in casA OM clioa. De ce nu-mI la§I mie cAinil seme jocii cu eI ?

Baiatuld se induio0A de rugaciunea sea 0'1 lAsa cAteii.Dupe ce a plecatti elfi, smeulA a e§itit §i a clisA feteise Inchicla cAinil chiard In casa cu u0a de (Old, carese deschidea pe afará, §i la u0ä se pue unti bolovandmare de piatrA.

Apol fAcenduse astii-felA, smeulfi pled la Matti. Candfiveclu 61 de departe pe smed venindii ca unti norA, bi-nui cA soru-sa a intrata In casa 0-'1 a data drumulii,0 se urca intr'una copacii naltu.

N'AUDE N'AVEDE

Smeuld cum sosi, Oise baiatuluT së se dea jo sd caseld manance.

Dard baiatuld 11 arnnca caciula, si-1 Oise se ma! róclapana va canta und canted' de doruld parintilord. Sme-uld hitt caciula i Incepu se o rócia; eard baiatuld incepu_se strige asta felu :

.II N'aude Ivede I

«N'a greuhl pianêntului,

ye pere atipanuld.Vulpea aucli acestd strigatd si Oise :

? Ne strip, stapanuld.Tad urechl de carpa! Oisera ce! duo!,

Smeuld ispravi caciula i 11 Oise se se dea jos(' ; dart"'baiatuId 11 mai arunca o opinca i II Oise se róclli Oaf-va maT canta o data canteculd, i strigandd ald doilea,aucli lupuld si Oise :

Adev6ratd ca ne chiama stapanuld !Darti ursuld IT respunse :

Tad urechl de acd !Smeuld ispravindit i opinca, II Oise etrd se s e dea

josd; ear baiatud IT maT arunca cea-l-alta opin c i fluma! ruga se-ld Ind lase macard o data se cant6. Eld tn-

cepuse rócla si a doua opinca; eard baiatulii ma! stri-ga o data.

Asum Ins6 aucli i ursuld si Oise :Intr'adev6rd, stapanuld nostru este In mare pri-

mejdia. Dard cum se Om de aid, cad sunternd ?

Vulpea Oise :Void deschide !

Apol se trmnti cu spatele de usia; dard nu putu s'odeschicia. Facu i lupuld asemenea ; fuse dada se trinti

usia cu piatra, cu totd sari Cato acolo.

91

I

cAmpulul,.CA

lnchii

ursuld,

.II,urelula

92 N'AITDE li'AVEDE

Ciinad se veclura afara sloboOT lupuld Oise:Cum se mergemil, ca ventulii orT ca &Wulf' ?Ca ventuld, Oise ursuld, ca ca ginduld prea ne

prapadimii.Si plecândo, numal de cad fusel% la Matti.Cum veclu smeulii ca cu atâta furia, se ficu

und bustianti. Eard baiatuld Oise ciithilorti seT :Se-ml miincatI acestd husteand, i se'in1 lasatI nu-

ma! inimaAsa se. i faru. ApoT plecândd i ajungAndti acasa, in

mirarea sorusiT, baiatulii facu o frigare, puse inima i fi-catiT in ea, le salt si le dete eT se le friga, çlicêndti elsuntii ale venatulul din cliva aceia.

Dupe ce se fripsera binisorti, baiatuld lua frigarealoviudd pe soru-sa peste ochT, if Oise :

Acésta este pentru ca aT datii drumuld smeuluf sia1 voitii se me omóre. Mal vec11?

Mai veclu ca prin ciurd.Ma! sarêndii friptura. i maT frigend'o, a lovitu-o érd

peste ochT si-1 a (LisaMar vecli?Mal veU ca prin sita.

Sarendu-o i frigendu-o pentru a treia 6ra, a mai lo-vit-o si a Intrelytt o eard :

MaT ve(11?Nu maT

AtuncT '1 a pusit noua butOie fat% fundd a Oistica nu-1 va veni vederi 'Nina nu va umple acele butóiecu lacremT.

Eard eld a plecatd in lume.

villa dank

§i

§i

veclii.

pi-I

BASMULU CU MINCIUNILE

Una terana se dusese la mire se macine graii si po-rumba. Ela era insotita de unit beiata alii sea ca de vr'o14 ani. Gesinda móra prinse, WI se asecla cu fiulti sealenge, foca asteptanda se'l vie si rindula la Asteptandael, se fecu nópte. Morarulti fecu o azime si o puse Infoci'.

Pane se se eke azima, (Use morarula, se -spue fie-care cate o minciune care se fie crecluta. Acela care vaspune-o, va fi cell' d'anteia care va manca din azime.

Toti teranil spuserd citite-o minciunä, dare nu furlcreclute. Morarma ultandu-se la beiatula teranulul, s'a-(hese catre densula si'l Oise se spue si ela o minciund.

Tatilla beiatulul, fiindu-t kid ca beiatula s6 nu spuece-va rea d'acasa, II Oise :

94 cu MINCIIINELE

In lAsatI pe Matt In pace, cA eld nu sciA astd-feld de secAturi

Ba scid, respunse bAiatuld. Ce 1 ed nu simtii omiica D-vóstrA ?

Atunci spune si tu o minciunA, clise moraruld.BAiatuld Incepu astd-felii :

till ce mi s'a intemplatd mie maT alalti-erl rêmh-indd acasA singurd ?

«JucAndu-me pe bAtAtuth, dâncld cu prastia, mg lo-vitd vaca cea baltatA. Mama venindil din sat(' si ye-endu-me mi-a data vr'o doue palme. Ed, Incepê ndu aplinge, esii pe Oda afara si me duseid pe maluld Or-HI care e pe margmea satuluI. Ajungêndd la maid. ve-Mu o semiintA de pepene plutindil pe apa. Me plecaidsi luandu-o o Infipseid cu degetuld in pilmentu pe maid.MaI plimbandu-me ed putind in susd si'n josd, pe ma-lulu ape!, ca se'mi trécA necazuld, candil eramil se plecd,samAnta mea de pepene räsArise si vrejiuld et crescuseasa de mare In eau trecuse pe maluld celd l'alti1 liaape!. Acolo In verfulii vrajuluI, vCcluid und pepene maregrozavii. Me desbrAcaiii si trecuid la densuld. CAndii me a-propiaid de elt, Im! veni pofti se mAnâncl dinteensuld.Md ultuid jurd Imprejuruld lui si vePid cA e copta bin e.Darti vrendd seld Incercd si neavêndd cu ce, meduseid intOrgt si'mI cumperaid und briceagd. Dupe ce cumpAraid bri -ceaguld, veniI drd la pepene, si, seclendd MITA dénsuld, Ince-puid se-I facd clop, ca la o proprietate a mea ; cid ell sii-disemd samAnta In pimêntu din care crescuse eld. Dahl In-têmplare ciudati 1 Briciaguld cAclu In natura. AtuncI in-tam si ed In pepene ca se% cautd.

«Calla briciaguld in susd, cauti In josti, nu e nick-ed. CAutiindd mered, me IntIlnid c'und erghelegid careme Intrebi ce cautd. Ea II respunseid el cautii bri-ciaguld med.

BASMITLII 95

El ! Ea cautd de trel elile erghelia mea de cal,care amd perdut'o prin pepene, si nu amd prapAditd asared mecluld pepenelul !

«Apol luandu-me de mind, imi dete si eld done pal-me qi me sage din pepene.

«Esindd din pepene dark plecaiii peste campd ne-cajitd, gindindu-me cd seminta fusese a mea, prin ur-mare si pepenele ald med, si prin urmare cumd a pu-tutu se me dea afard und streind.

«Privindd peste campil, vecluid nisce terani carl and.Uitandu-me bine, vecluid albina tati injugatd cu und bi-void la plugd. Me dusel si luaid albina. Candii me ultaid bin ela dênsa, o veeluid stricatd la céra de jugd. Mergenddmal nainte niteld. gdsil o nucA mare. 0 spArseid in donesi, dupe ce scoseid meeluld, oblojid albina la ceafd-Candd me uitaid mai pe urmi, ce se veeld ? Pe céfa elcrescuse una nun asa de mare in cat abia if vedeamvirfuldEld era plind de nucl, si cine trecea lua dintr'ênsuld.

«Et standO si ultandu-me la nucil, me gandil ca, de-ca albina e a tati, si nuculd e ald meti, si luaid dard osburAturd si asvirlid in nucd ca se dArimil cate-va nucl.Dard sburAtura nu se mai I ntórse, ci se fAcu d'asupranuculul o poiand de nu se vedea marginile. Ea cardstAtul si me gindid : Albina e a tati, nuca e a mea, prinunmare si mosia este totd a m ea. Me nrcaid dard susd,Acolo ce se veeld ? o multime de ómenl car! -secerat.Cumd me \Teethed, indati me si rugard se le ajutii. Edle nerd dijma, ca dupe pdmentuld med. El me duserdse'ml o dea. Pe candd umblamd pe campie, veeluid lintepure cu o old legatA de ctidi fugindd asa de tare, Incata culci tota graulO la pAmenta Intel) clipd, si lAsd

p e Omen! fArd nici und bobti de grad. Atunci me apu-cait si ed si dijmuiid pe acela are era strinsd. Apol

96 cif MINCIIINIGE

ltandu'mI dijma, me duseift acasii i, luttncla pe tataveniti cu elii aid la moil.

Moralulii fuse multumitü i'l dete lul azitna ca s'ofringa §i WO ia partea. ApoI venindu-le rêndulit, mad-nara §i s6 Inttirserl acasä.

ION BUZDUGANU

A fosta o data ca nicl o data, canda se coceaa ouleIn ghiata §i miptea se facea de dimintita. AtuncT era omatu§e §i una unchia0. ET, catre batrInete, facura unitcopila pe care 'la botezara Ion ; tiara fiinda ca eratisaracT 1ipit1 §i n'avetta cu ce so traésca, i cu ce sO'§1cresca §i copilalu, unchiapla se baga vacara la sata §ipklea vacile (imeniloril.

Ducêndu-se ela veo douO, treT lunT cu vacile pe campu,gasesce Intr'o padure o comóra.

Cuma vOdu el a cazanula cu galbenT, se duse In satacu vacile pe la stapaniT tort, i, dandule indArOta, leOise :

-- Na-vO Vacile IndOrata, crWinT burg, ca prea suntarele §i nu pocia sO le mai paclescd. Asta-clI le-amil scosiide dou6- clecI de oil din granile ómenilora.

ApoT danda vacile In primirea fia-caruia, §'a priimitalOfa qi s'a 'ntorsa a casa ; éra ca banil din lOta sa 'a

4

9 8 IONIT BUZDITGAN

cumperata unit magara i o pereche de dasagi, i s'adusa cu el in pildure la comóra. Ela umplu dasagil indata si apol porni a casa. Pe druma intilninda mal multithn teranit carora le Wise, vacile ei II clisera :

Mal bine e, mosule, se cad pamenta cu magarulade eau se "Azad vacile ?

De, tata.. . . . respunse unchiasula . . . mal bi-ne ; atilt lipesca sparturile de la casä cu ! Dad

fi remasa cu vacile, n'ard fi avuta cine se mi le li-pésca, a baba este maI batrtinj, si mai neputinciósa deeau mine, si de iarni amt fi degerata de friga.

Duse apoI banil acasa, i pe urma se mal duse i malcall Inca de vre-o doue orl cu dasagil si, ducêndu-Ipe aceia, II puse in lacra.

Fiinda ca fiula sed se fäcuse mare si avea cu ce setraeasca, tata-seu II Oise :

Acumu, tata, al bani destul, n'ai de cata se secllpe saltea i se poruncesti. Carte aI invetata destula cAtiise scril i se citesci, trebue mai multa ca n'o sete fad popa.

Nu vread, tata, Oise baiatuld ; cC vreaii se'mI dalce-va ca se alergd tóta qiva, dard nóptea se me odih-nescü.

Daca o data aI bani, ce trebue se maI alergi simai muncestI ?

Nu, nu, asa vread ea, se alergii WO. clioa i *-tea se me odihnesca.

Bine, clise tatarsëa, o sett iatt o praline.Asi ! o pravelie I se secld tóta clioa pe scauna, o

veld musteril n'o veni !S6-tI iati, darü, capre cä numaI alea te fact' se

alergi tóta clioa; dard acésta alergatura te va prapadi !atunci capre, cC ea me multumescti cu atitt° !

WIa-si

si

null

se

Ia-mi

IONIT BUSDUGAN 99

In sfirsita il cumpera capre, si bAiatulu se duse cuele se le pas&

Tree Anal ela printr'o padure, la marginea eI vecluuna pria limpede Ca cristatula ; dra in ela se scaldaatreI cleite.

Ion se duse si lua hainele tele maI mail si incepuse fuga cu ele, lasAnda si capre si tota.

12eita vedênda acesta, incepu se strige :Ione ! Ione ! Ia uitate la mine de vecil ce frumOsa

mitt I ce fugi asa de mine, care te iubesca ?Atunci Ion statu si astepta OA veni cleita la densu la.Dail ea, apropiinduse de eta, II trase o paling. si 11

lua haInele din mAna. Veclenda elt acOsta, s'a intorsasuperata la tath-sea si-I a spusa ce i s'a intêmplatii.

Prostule, 'I-a clisa tata-sea! la ce te-aI uItata In-daretii ? CAnda II mal lua alta data hainele vre unelcleite, se nu mai asculti cell clice ea si se vil la mineIn data.

Ela II fagadui ca alta data va face asia cuma i-a clisatata-seil.

CAnda se duse dra cu caprele, dete éra peste deitescaldAnduse, si éra luA haTnele cleitei celel micllocil siIncepu se fuga ; dar cleita il qise si ea:

Line I Ione 1 fata frumosa 1 ultate indarat la mine caea te iubesca in CAW te voia lua de barbata si ne vomcunuma amAndouT.

Ion auclinda acestea se insela 6ril, si éra se intórseindarata. l?eita atunci II trase done palme si il Ina haI-nele indArata. Ela pled ha nedjita acasti si spusetatti-sea ceea ce i se Intêmplase.

PAI bine, me prostule, il clise tata-seii, nu ll'amamai spusa se nu ascultI cell va clice kleitele si se nute maI WO IndarAtii ?

100 IONU BUSDUGAN

Bine, tata 1 d'acumii inainte dad oit maf face apse-mt clici ce vref.

Dute cu caprele dal, clise WA-set, i semI vifor! cu hainele orf cu cleita.

Ion plecand dal cu caprele unde se scalda cleitele,lut hathele celef mal mid, 0 incepu a fugi cu ele ; érdcleita Incepu se strige:

Ione, IOne, fetti-frumosii, vin'o se te serutt ca tue0I acela ce iubescti ma! multil in lumea asta.

Ce gindestI, clisse Ion, ca. o se me in§ell §i tu cacele l'alte ? Nu maf sunta et prosta acumu.

,i o Id, d'a fuga pant acasa, MT% a se mai uita in-daratt.

Ajungêndu acasä clise tata-set :Ultäte, tata, la haine, ce fumóse suntt ! Le-amt

luatt ; acumii te last pe tine se fad ce-I yrea, numaIse o iat de nevasta.

Atuncl tata-sed le ascunse inteo laud, asteptendt sevie cleita dupe ele.

inteo cli tatalt bdiatului ducênduse in podult graj-duluT gasi pe cleita invelita inteunt cear§aft. Elu ifclise ca, dad voe§te se-I dea hainele, i le da. cu con-ditie be ia pe fiult set de barbatt.

peita priimi, cad Ott puterea sea if sta in haIng1

§i fara ele nu putea se sbóre.AtuncI Ion de bucurie chiama pe toti megia0i la nun-

ta §i se facu o nuntt imparatesca. Ertl pe cleita o tin-bracit cu ni§te haine facute de elii numal de aurt.

Tot! incepura se jóce felt de felt de jocuri; dar candtincepu cleita, juca ap de frumost, in cat nu atingeade pamentil; Ord cele l'alte femel se minunat de up-rinta 0 mladierea el.

Nu ye miratf, Oise Oeita, de jocult care 'It joct

'GNU BUSDIIGAN 101

acumd ; nu este nimicd ; void juca i mal frumosii, cAnddIml va da hainele mele socruld med.

Atuncl tote femeile Incepurd se se rev de Mamaca se-I dea hainele, i abia flu InduplecarA; cAndd seImbrAcA fuse Oeiti cu hainele i Incepu se jóce, putinddate putind se lag pAnA ChM ajunse la tavand, sichndd era aprópe se sbóre, Oise lul Ion :

Ione, Due! Tu m'al fatutd se vid dupe tine, a-cum se vii i tu dupe mine In cetatea din aerd, dacime veI putea gasi.

§i sburd In mirarea multimel.Ce se faca, bietuld Matti, in urma acesteI IntêmplADT ?

Ii luA arculd i sagetile, i, plecAndii prin pAdure, gAsiund copacii fOrte inaltd si mare si se pune subtii umbra

D'asupra copaculul era puil ImperAtesel pAserilord.EI cum flu veclurA II diserA :

IOne, Ione Cu add esti tu de vitOz, dar smeuldcare vine la nol cu douë-cleci i patru de aripl te vaomorl chndd te-o vedea aicea.

Ion muse le Oise :U1, pased fArA de minte, cA nu sciti ce vorbiti;

lasA se vie doue-clecI de smeI cA nu'ml este fricA.Dupe unt césd inse se aucli at vine smeuld cu douë-

OecI i patru de aripi, care numal dna sbura se cu-tremura pAmentuld. Cunad veni, voi se ia und pul ; darIon II vise :

LasA puiuld, cd sloboclii sAgOta In tine si te facdprafd.

D'o-cam-data, smeuld lash' puiuld, dard Ord flu luA InAtund Ion trase arculd se dea In smed, clicendu-I :Lasti puiuld cd dad In tine numaI de CAM

Eard smeuld II respunse:Nu lasd puiuld, cA nu 'ml e fricA de tine.

let

I

garb.

162 IONII BUSDITGAN

Atuncl trase cu sagéta i smeulg cAciu moitg josd-Apol 1111 facu cu palosulg bucdp.

Ve pudü puiT acésta, II cliserA :lOne, Ione ! vin'o se te pitimg aicea la noI, cA

daca va veni muma nóstrA te va Inghiti de bucuriA citaI omorltd smeulg.

Ce spunetT voI ca me Inghite? Darii II tree' siel o sagOtA cum va veni.

Earl puff Ii tliserä :Dar nu scil, Line, cA pomulg sub care te umbrestI

tu este alt.' eT, si ea este ImperAtésa paserilorg ?El bine, (lard uncle voitl se me pitulatl voi ?Urca-te la noI susti.

Urcându-se elti susg, l'a pusii unulg subt aripg.ImperAtesa paserilorg la puT, 11 Intrebi cit ce

mirOse asa a came de omg ; dar puil Ii cliserA :Uitete josti i veI vedea ele ce miróse a came de

omg.Midi"' se MIA muma brA In josg si veclu smeulq fa-

cutti bucatl ,clise :Cine mi-a filcutd mie acestg bine ?Nu-tl spunemg, cA, daca spune 1111 Inghitl.

cliserA puiI.Inghitg, dad 'ml a facut asa bine mare Iaci, clise unit puid; l'amg pititu subt a-

ripa mea.RidicAndg puiulA aripa i muma lorg veclêndg pe Ion,

ill Inghiti ; erg puil incepura se se róge de muma lord,clicesdti :

ScOteLlti afara, mamA, ca eld ne-ag facutg ungmare bine.

asa paserea l'a scosg afara maT viteclii dupe cumga fostd, i-a clisti :

\Mudd

ti-omd

Nu-liiIaca-lit

§ivi

IONII BUSDITGA N 103

Ce bine sep fad ed tie In schimbuld aceluiacare 'ml al Acute tu ? VreI sell dad comod, se te fact].imperatd ? ce vrel ?

Nu vol seml dal nimicti. Void numal se'mi spulunde este cetatea din aerd ca-mI a fugitti nevasta acolo.

Nu stiti ed ande este, (lard se chianiti paserile caele pOte se stie.

Apol mina cu cornulti odata, i venid tote paserile depeste totA pamentuld. Ertl imperatésa lord le 1ntrebadad stift unde este cetatea din aerd uncle stad trelOeite ; tote respunsera ca nu scid. Intre paserl Inse erawad pitigoid care, la 1ntrebare, response :

Slavita Imperatésa, ed sciti. Candii al trimbitatd,ed tocmal mancamd niste faramiturl de la masa lord.

Bine, Oise ImperaWsa. Dute cu Ion acolo.Plecandti, ad mersd ca la o jumetate de i i de o

data, auclindd unit sgomotd forte mare Inteo parte delocu In niste case, el s'ad dusil acolo si ad veclutu elera o suma forte mare de smel ce se certad pe trellucrui. Ion Oise pitigoiulul.

§ecll aci, cd ed me dud la el.pled acolo. Candi int% in casa, v6Ou und bid

f6rte mare In care sta puterea smeilord,Asiguratti de puterea sea, Ion intrebd e smel de ce

fact el asa galdgie. tit el 11 respunserd ca se certtipe o corOna, pe o batista i pe o pereche de papucl.

Si la ce suntil bane acestea ? intrebit Ion.Era smeil respunsera :

Cu corona candd o puI in c'tpd nu te mat vec11,co,batista dna o-legl de Diana drépta sjori, i cupapucil dada 11 Incalt1 tred on ce apa ca pe uscatd I

Dad le void lua ed, Oise Ion, n'o se mil avetipentru eel ye certa.

§ii flit lud.

i

104 IONIT BUSDIIGAN

i de odatit se infaprä cu batista la m'ana dreptk10 puse corona 0 papucii, lug pe pitigoi, sburd inaerd 0 se opri tocmal In palatuld cleitelord.

Ele se pregated se §écia la mask child(' eld luträ fncasii Ike, se fie *luta.

Apol tocmal cândd §ecl.user 6. tOte cleitele la masa §imâncad, eld 41 ridice putind corena 0 Oise nevesteTsae :

Dar pentru mine nu pul und tacilmd la masa ease mänbcd 0 eti ?

I5leita veclenduld sari de &lila sed §i ii Oise :Dail cumn al venitd p'and aid ?

Eld 11 spuse ; Ord ea II Oise :De vreme ce al pututu se vil Onä aid, apd void

merge cu tine pe tëramt4d celii-altd se treimil impreund.§i dupe mase, ati 0 plecatd pe pamentii la casa ba-

tranuld.Aci §'ad flcutd und palatu frumosfi, de stealucea ca

&Vele, In care ad träitd ferieti 0 trAescd §i acumd.

UNUL PATE PENTRU TOTI

A fostd o data ca nicI o data, pe ctindd se potcoveapuricile cu 99 oca de fad la und piciord §i totil II re-menea calcalegiuld gold, se suia in slava cerulul §i selasa pe fruqa teiulul.

A fostd o. data o Oie care avea trel fete (oite). Ease ducea totd-d'auna la erba §i lesa pe fetele eI la bor-deid, *i apoT, canda se intorcea, apropiindu-se de u§abordeiuluT, clicea :

DeschidetT, maid, Rile, di vine maica cu titelepline de lapte, date dupe spate, cu frunza 'n bud §icu érba 'n barbg.

Fetele deschidéd up §i ea intra §i le da se suga.Apol diminéta, cândti pleca la érba, le clicea se nu

deschicla up la nimenl peat nu le va areta coda pecrapatura u§eI.

0 data mad ursii, voindd ca se le manance, veni ladênsele §i le Oise :

DeschidetT, maid, u§ile, za vine mama cu titelepline de lapte, date dupe spale, cu frunza 'n buza, cuérba 'n barbi

106 IINITL PATE

Inse ele nu deschisera usia ci ii clisera. :Aral coda pe crIpAtura, ca se vedemd daca esti

mama.Elii arettindil coda, fetele 11 clisera :

FugT de aici eä nu esti mama, ci esti ursuld carea venitd se ne manancl.

§i astil-feld ursulii nu putu se le mänânce.Lupe aceea venindd lupuld, asemenea n'a pututii se

le nianance. In fiine, veni vulpea si, apropiindu-se deask klise :

Deschide-ti, maicA, usile, ca arine maica cu titelepline de lapte, date dupe spate, cu fruncla 'n buzä, cuOrba 'n barbti.

Eard fetele respunsera 6'10 :Aretati coda pe crdpatura usii, ca se vedemii dad

esti mama.Vulpea arattindii coda, ele creclura ca este mama lord,

si deschiclendu-1 us'ia ea chiema pe lupii si pe ursii,miincara fetele si matele le puserA 'nsirateintre zabre-lele ferestrii ; earii cdpetenele le puse lânga ferestra.

Atunci muma lord viindii si de departe veclendd ma-tele si capetele la ferestra, (4lise riclendd :

Uite, fetele mele ad torsd si ad pusd torsuld la fe-restra, si ridii fiindd-cd me vedd pe mine.

Dupe aceea apiopiindu-se, si velendii fetele mâncate,a inceputii se plinga si se'si smulga peruld, si indatipled dupe ursti.

CAutiindd asa in tOte pdrtile pe ursti, dete pestevulpe§i o intreba:

Ai veclutu, fetele mele ?Ea respunse ca nu le-a veclutd. Apol mergOndd mai

'nainte dete peste lupd, pe care, intrebiinduld de feteleel, eld respunse ca nu le-a vecluld In fine, mergendd

PENTRU TOT' 107

mal 'nainte si amid peste ursd, ild Intrebä dad a ve-ilutd pe fetele see ; eld H respunse el le-a veclutd sile-a mâncatd, si se .tacd, din gura ca o mânca si pe ea ;dar ea if respunse :

Ursule, nu te supra si vin'o jol la nol ca se ma-MInci pläcinte moT.

Atunci ursuld H respunse :Oifi veni, oiii veni.

Dupe aceea ducendu-se pe la lupd si pe la vulpe, leOise asemenea ca se vie, si lupuld cu vulpea respunserd.di vord veni. Ea ducêndu-se acasd, fácu treI gropi a-dilnd, dintre care done cu treI care de lemne, eara ceade a treia cu mud, care de lemne ; si dupe ce veniravulpea, lupulzi gi ursulei, óea pofti pe ursii se secla pescaunuld celd de céra care era d'asupra gropei celelarse cu 9 care pline de lemne ; eard pe lupd si pevulpe H puse pe scaunele de lemnd care erad pe cele-l-alte doue gropi. Dupe aceea topindu-se scaunuld celdde eel* ursuld caclu In grOpl, si incependd se arcli ln-cepu a striga :

Oaie ! óie I scóte-me din grópa call void da pefetele tale.

Inse ea fi clise :Nu! cumd 'ml-al mâncatd tu fetele, asa se te arcld

si ed pe tine ; cumii 'ml-al arsu tu inima mea asa 11-0arcld si ed pe a ta.

Eard lupuld si vulpea fugia.

SANTA VINERI

A fostd o data nal unchia0i §i o matRe. Unchia-vuld avea o fatd de la nevasta din toia 0 matu0a ofata de la unchia§uld din MU ; cad amandof mal fuse-sera casatoriti cid() o data. Fata unchia0u1uf era at:1Wde bung 0 de harnica, §i atAtil de frumOsa, In cadtOta lumea se mira de ea. Era fata babil era at:AM derea §i de lene§e, §i atad de urata in catii tote lumeao ma.

Matti 0a era totil dthina necajita : de ce fata unchia-pluf se N. a§a de frumósa §i iubita de OM lumen. Eanu putea s'o vecla §i o certa In tote clilele, ca (Ora seva desnadajdui §i va lua lumea In capd ; dar vOendilca ea rabda cu lini0e tote ocarile §i tót6 certele séle,se necaji 0 mal multi! §i Oise Intr'o #i unchia§uluf :

Unchia01! fata ta e o desmetica, o neioia0i, oneascultatOre. Ed nu maf potd s'o maf suferd prin casa.Orl o duel unde of vedea cu ochil, orl, de unde nu,paine §i sane pe und talent cu tine nu mid mantilla

SINTA TINERI 109

Se gIndi unchiasuld, se chibklui; dar, sciindii cine emAtusa, chiiim& pe fata sa si-I klise :

Fata mea 1 Tu acum te-aI fácutil mare. Esti In-teléptA si harnici: pop se-p *PO singurA hrana. Dute,dar, unde te va WOO Dumnekleü ; cAcI, alit' felti, dinu mal pail trAi In casA cu mumA-ta cea vitregA.

Fata la aceste cuvinte Incepu se plingl, si, cu inimasfIsiatA, dupe cell 1uA lucrurile see si pupne merinde,si dupe ce ImbrAcise pe brAtranulii seii tatä, pled. Seduse, se duse pane, ajunse Inaintea unei fantane. Ertllantana cum o veklu II klise :

Rita mare si frum6sA ! ce trecI asia iute, Para seme bag! In sem& ? Vin'o de me curata de norol si mesleesce c5 la IntOrcere ip voi4 d a si ea apa rece sebe.

Fata se opri, o curati de noroI, o slei, o drese peunde era stricatd si pled Inainte. Merse Inainte, merse,panA ajunse Intend cringii. Aci until ogaril se tota mtala unii picIorii. Cum o veklu, II Oise ;

Fata mare si frum6sC. I ce tred asa iute, fara seme bagI In semA I Vin'o de-ml sc6te unit ghimpe ce'ml-a (lath In piciorii, cit la intórcere ItI void da e-pure friptii.

Fata se opri, sc6se ghimpele din pidorulil ogarulul,II astupa rana cu del din urechiä si-I o legA cu o car-pa ruptA dinteo haina d'ale el, apoI pled nainte. MersemaI nainte, pima ajunse Inaintea until cuptoril. Cum oveklu cuptorula II Oise.:

Fatii mare si frumOse.! ce treci asa iute, fan' seme bagI In that! Vin'o de me lipesce, me curAtä si-In! (IA focil, cA la Int6rcere IP voiii da si eu painecaldA.

Fata se opri, lipi coptorulii, Ha curati, II dete foca

110 SANTA VINERI

si pled inainte. Merse, merse si mat departe, piná detede und Ord. Era p6ru1d cum o veclu it Oise :

7- Etta mare si frumósi ! ce tred asa iute, lad ma -card a te uita la mine! Vin'o de m6 wag de fru*si de visica popiY (und fel& de omicll), ca la Intórcereifi void da pere cópte.

Fata se opri, curAtd perulti de omicIT silde fruncle siapot plecA inainte. Merse, merse si mat departe, pingajunse inaintea uneT vite. Erd vita cum o veclu it clise :

Fath mare si frumOsA 1 ce treci asa iute, fArA a teuita la mine I Vin'o de mt curdta, de me pliveste si-mtrupe tote frunclele uscate, eh la intórcere 1t1 void dastrugurt copti si villa.

Fata se opri, plivi via, o curati de fru* si ramurtuscate, apot pled inainte. Se duse, se duse 'Ana aprO-pe de Inseratil, si ajunse inteo padure Intuneccish, lapórta until palatd Aci i se fact' fricä se mat mérga na-inte si se gindi se cearA &duke la aceld palatd. Seduse, dar, la pcirta palatuluT si Ulu de trel ori. In a-cestd palatd sedea santa Vinerl I Cum aucli di, bate ci-ne-va la pórtA, &luta Vinert veni si IntrebA cine bate.

0 caliltóre, dspunse feta !Dad estl femeil bunk II clise santa Vinert, des-

chidendii pOrta, intrA ; érd de esti femei1 rea, nu intra,d amd o cateluse cu dintil de ferd si cu mAselele deoteld care te va face mil de fArAme.

S'untd o fatA sArad, gonitA din casa pArintésca,de mumA-mea cea vitrigI.

--: Mullet trebue se fit bunA, intd.Fata intd, si santa Vinerl o intrebA daca voeste se

se bage la dênsa. Era fata priimi cu multumire De cus6ri santa If aretA loculd unde trebue se soa si apol oinv6tA ce trebue se fad adoua cli.

SINTA VINERI 111

Se fad, II Vise ea, tarite, nicl fierbinti nici red,apol se strigi tote paserile mele asta-felii :

Puil mamli real matusil IAlergatI de uncle suntetI,Ca se ye des mama demAncare,Alergati In fuga mare.

4(0 se vie o multime de ligioni, dar se nu te sperii,ca nu-ti face nimicad)

Adoua de diminka santa VinerI s'a dusii Ia Bise-ea. 8ra fata a facuta tarltele cum I-a Visa santaaloi a Inceputa se strige :

"Puri mamil !

"AlergatI de unde sunteti,"Ca se vA dea mama demancare,"Alergatl In fuga mares.

De o data, din tote partile Incepura se vie §erpl, brOsce,§opirle, gqteri, nevastuici, balaurl sburetorl §i nesbura-

o multime nenumarata de lighioni. Fata le detela tOte demancare, apoi se retrasera tote prin culbu-rile lora,

Ganda se IntOrse santa Vineri §i cerceta pe lighionldaca aa fosta multamite, tote Inteo glasuire respunsertica afl losta prea multumite i nici nu le-a Ingrijita vreo slujnica din cate a avuta Onit in acea Vi cum le-aIngrijita fata care o avea acumti.

Fata a urmata slujba ei asta-fela mai multe lnni deVile, fait se dea prilegia nici lightonilora se se plingade ea, aici sante! Vineri se se nemultumesca.

Intr'o Vi santa Vineri o chiama se-I caute In capii.Pe canda II cauta, o lacrema, fierbinte caclu din ochil feta

De ce plingi, fath? o Intreb6, Banta On '0 edora d'acasa ?

di

tori,

si

si

112 siNT1 VINE III

'Mt e dorii, ma1ca, raspunse fata, cd nu scid ce ofi facéndti batranuld meti tata.

Dad este asa, Oise santa VinerI, dute in chela-ruld meü si alegett d'acolo o lada care o fi maI urAta;iatia i dute cu ea acasa, dar se n'o deschicil pana acolo.

Fata se duse in chelard, luA o lada care era maT u -rata si pleca acasa. trecu pe Iângä vita cecuratise. Vita cum o vö0u o opri si it dete strugur1villa. Ma! merse nainte i dete de Ord ; érti përuldopri i it dete nisce pere asa de gustOse incatd ,nu teputeal satura mAncAndu-le. Ma! nainte intêlni cuptoruldcare-1 dete paine mid& ; apol ogarulti care-I dete epurefriptü si apol lantana care 1 dete apit rece.

In sfirsitti ajunse i acasti. Unchiasuld cum o veclu dedeparte alerga inaiutea el plingêndti de bucuria i o

AmAndoul remaserA imbracisatl i plingendil.ApoI intrara in casä i fata deschise lada.

Ce mare minune! in lada erad tote lucrurile treku-incióse pentru o mirdsä, cusute numal cu fird de celdmal bund si tote de borangicd si de amid. Era celema1 frumóse erad o rochia cu luua in spate si sórele inpieptd, o bratara cu totulti i cu totuld de aura, si 6skull de margAritard.

MAtusia vëclêndd aceste bogata, s'a =Alit forte. ApoIa intrebatil pe fat& cum a Ritual de le-a cAstigatd; drafati, i-a spusii tótA siretenia. AtuncI matusa a chematilsi ea pe fiie-sa a flisd se se dud si ea ca se vie cuast-felti de bogatit Fata mat use1 a inceputd se plinga ;dar matusIa a batutd-o si a gonitu-o, clicêndu-I se nu seintórca in casa eI tara acele lucrurI.

Vêndü fata matuseI ca nu este nicl o nadejde descapare, a plecatd si ea. S' a dusd pe drama paiute panaa chta de o Paha. Eri fantAna I-a ç1isi :

In dramasJ

o

fo

Imbracisa.

si-I

SANTA VINERI 113

Fatä mare I WO mare 1 Ce treci asa, iute, fart seme bagi in sem& ? Vin'o de me matt de norol si mesleeste ca la Intercere 41 void da apt rece se bei.

Ba puneti pofta 'n cul, response fata, di nu-miumplu et mainile ce'mi le-a spalatt mama.

Mai merse Inainte si intelni si ea tint ogart, unit cuptordunit pert si o vita, care top o rugart se-I curete si se nettghimpele ; dar ea la toti le röspunse cit null marjestemainele pe care i le-a spälatt masa. Mai mergendu Ina-inte, ajunse In aceias1 padure In care era palatult san-tel Vined. Fiindt ca. Inoptase, si fiindu-I frica, se otartse cent si ea gazduire la locuitoril acestui palatt. Batu,dar, in peat, de trei ori. Cum aucli santa Vineri ca batecine-va la pórta, veni si intreba : cine bate ?

0 cOlAtere, H response fata matusei.Dact esti femeia bunt, II Oise santa Vineri, des-

chiclendil pOrta, intra ; érti de esti fenteit rea, nu intra,ca ant o cateluse co dintiI de fierit si cu maselele deotel t care te va face mil de farame.

Suntit o fata gonita de muma-mea, si amt plecatuse-ml gaseset unt loet, thpunse fata.

Intra, dar, la mine, clise santa Vineri.Intru ; dar cu legator% se-mi dai o rochit cu luna

in spate si serele In pieptt , o bratarii cu totult si cutotultt de aurt si sese siruri de margaritare.

Daca Imi veI face slujba bine si void 1i multurnita,41 dial si aceia ce cerl si alte lueruri mai multe.

Fata ftgadui ca va face tot s'o multumesea. Santa Vineriii spuse de cu sera ca a doua cli de dimizéta se factthrice, nici prea red nici prea ferbint1, si se chiametote lighionele se le dea se mantnee, strigandu-le ast-felt:

.Puil mamil Cai mitu§ei 1Alergap de mole sun teti.

114 SINT A VINERI

Ca se ve dea mama dew Aneare,Alergati In foga mare.

A doua cli de dimineta Banta Vinerl s'a dust' la Bise-rica. Era fata a facuta taritele si apol a Inceputa sestrige :

Puii mamil s'ai matusil 1Alergati de unde snntep,Ca sti ye dea mama demincare,Alergap in fuga mare.

De o data din tote partile aa Inceputa se vie acele-asl lighióne ce venisera la fata unchiasuluI. Dar cum ledete tarltele, ele ere' ap de fierbing ca indata ce man-card cele call venira Inteia se oparira si murira pe data;era cele l'alte, veclenda acesta, fugira prin gaurile lora.

Cum veni santa Vineri de la biserica, tote lighiónelece maI remasesera alergara Inaintea eI si II spusera ceiace s'a Intemplatii. Eara santa Vinerl, suparandu-se fOrtemulta, a chemata pe fata, si, dupe ce 1-a spusa za nuface pentru dansa, 1 a clisa se merga In chelara si seia o lada care va fi mai frumOsa, dar se n'o deschi4pena acasa.

Fata matusel s'a dusa In chelara, a alesa o lada carei-a placuta maI =Hit a luatu-o si a plecata cu densaacasa. Pe druma veciênda nisce strugurI frumosl pe vitace o rugase s'o curete, a voitti so culega catI-va, dudstruguril s'ati facuta Indata agurida, in cata n'a ma1 pu-tutu se-1 manance. Mal mergenda, a data de peril, sivoinda se ia pere, perula a intepata-o si n'a pututase ia nicl una. Apol a voitt se ia paine de la cuptora, darcuptorula a arsu-o ; voinda se ia epure de la ogarii, o-garula a muscat-o. Ajungêndu-o, In sfirsitil, setea, avoita se bea putina apit de la fantana sciuta; dar ea aInceputa se curgli, In loci' de apa, norol.

Facendu-i-se si leme si sete grozava, si creclenda di

SANTA YINERI 115

póte se gäsésca in 1ad5. ce-va demincare si beuturi, adeschis5 lada. Dar WA 1-a fostil de mare spalme când,in loculti celorii ce anta si celorü ce se astepta segases* vede o multime de lighioni carl se repedii a-supru el si carl o mänâncrt, clicêndu-1:

Cum tu al omorita pe fratil nostril, asä te omo-rim(' si nol pe tine.

Pe cAndil pe fata mitusil o mânca5 serpil si nevas-tuicele aprópe de sat5, tot5 in acea 4i si in acelA césifata unchiasulul se cununa cu unulA din cel mal frumoslflical din satü la bisbrici. Nunta a fostii din cele maifrumóse. Numal mdtusea era tristä cä nu era si fatael acolo.

Fata unchiasiului träeste si acll in acelii Bata. Dadnu me crede tl, duceti-ve acolo de vedetl!

BALAURULU CU 12 CAPETE.

A fostg o datA ca o datd.A fostg ung Imperatg i o ImpArAtesd cad, singurulg

iucru ce avead de la Dumnecleg, era ung bdiatu ca deveo 15 anY. Din copildria lul bdiatulg se obicinuise atrage cu arcult1 si a umbla Ware. tnteo cli tagendgelg cu "arculd, una din 'sägetI se duse ['sit departe Inchtn nu se ma! veclu. Atunci bdiatuld se duse 11 tatA-seg, II ceru ban! i calulg seri celg ma1 bung ca së seducA se-s1 caute sAgéta. Tatit-seg ii dete ban1 i calulgcelg mal bunt din graidd ; éra bdiatulil, IncalecAndii,pled.

Se duse, se duse, cale lungA se.1 ajungh ; erg cAndgstirele era la chindil, elA ajunse Inteund camp plingnumaI de foil. Aci opri calulg i incepu sd se uIte pesteeampie. In mijloculg cAmpieT veclu cu mirare sAgeatasea Infiptd In pdmêntii. AlergA IndatA acolo, descAlicA,

cAndfi scóse sogeata esi i o multime de pAmentg cuea, fAcéndu-se o grópd mare. Elg se cobori In aceagrópd si acolo gAsi ung boil, i pe spinarea bouluI gAsi

nicl

ai

ALAURUL 117

unu pa14.1 i o scrisUre care dicea ca eine va luase-I dea pe fia care di se manince cite trel banite degriu §i cite o vadra de vinti se bea ; §i daca va urmaa§a, boulti acela va trivia pe omulit care orIde cite ori va muri. Eard despre pa1o0 dicea ca 'Atecu elti së Impiatrésca orl-ce lucru.

Baiatula lua boulti §i palosula §i pled nainte. Merse,merse i inal nainte, pina ajunse Intr'unti orWft. Acolotrase la o baba batrina §i ceru se-I dea se manince,lul §i bouluI, §i se-I dea §i putina apa lul de beutil,éril bouluI o vadra de vintl. Baba II dete demincare,§i lul §i boulul precum §i vadra de vial bouluI ; dritcâtti despre DTA, II spuse ca in acela omit este numaIunit putil, care este paditA de unu bitlaurit, i ca fiecare, daca vrea se ia apa, trebuie se dea balauruluIcite o fata c se o manince. II mai spuse, ca chiarfla doua di era rindulit ImperatuluI ca së dea pe fiicasea, pentru care Muse pristavti ca aceluI care va .0-morl pe bAlauru $i va scart fata II va da bogatiInumarate i pe fiisa de nevasta.

Baiatulit audindil acestea, dise babe! ca adoua cTi se-Idea lul donitele ca së se ducit se-I aduca a pa de lapup, fara së dea nimica balauruluI. Baba fägadui ca ile va da, érui baiatuld se culca

A doua di de dixinéta, cum se sutra baiatulti II luapalosula §i arculit. ceru donitele babel §i plea la pup,unde gasi §i pe fata Imperatulul Weptindit ca se viebalaurulft s'o manince. Dar bailtula nu Weptrt nici decum, ci se apropiA de fata In data ce ajunse, spuindu-Ica vrea s'o sc ape din gura balauruluI, cu Invoke së litlase se-§I piie capulu In pOla eI §i, de va adormi,'s6'la scóle numaI atunci cindu balaurulti va scóte capulldin pup.

boula,

Ila value,

De-

linistita.

118 cu 12 CAPETE

Fata prima cu bucuria ceia ce-1 ceru baiatula. Ela10 puse capula In polA-1 i adormi. Earii cândü eci bä-laurulü pin putt, fata, de frica, nu indrasni se-la scóle,ci Incepu se plAnga cu lacrómI, ast-fela ca o lacremapica pe obrazula bAiatuhiI. A césta lacrèma a fostaWu de fierbinte in dal, arclêndu-la, de o data a saritaIn sou ci a vecluta pe balauru in fata lui. Atuncl elac'a scosil arcula i s'a pusii in dreptula fete!.

Balaurulii, veclênda acésta, a çlisu biiiatului:DA-te la o parte se-ml iaa darulii.

Eara baiatnla nu voi ci 41 intinse arculu.Atunci bAlaurula intinse una cape se-la manance, éra

bAiatula trase .0 sagdta i i retezi. Balaurula Incepua se svircoli, apoI mai intinse i capula ala douilea; darbaiatula II retecla ci pe acela. Atunci incepu o luptagrozava metre Matti i balaurd. Bliatula nu avea altaaparare de CAM voinicia sea ci arcula cu sagetele ; ërfibAlaurula cele dou6-spre-klece capete i otrava ce aruncamere(' din gura.

8e luptara cli de yard phi ska; cAnda remasese fuse'sórele d'o sulita, baiatula nu mai avea nicl o sägdth.arcula se rupsese i ela abia se mai tinea pe picióre ;éra balaurula maT avea nurnaI una cap. Ceru o cu.vitade përil fete!, care era mai multi"' mórtä de cati viade hick ci drese arcula. Apol incepu lupta culaurula, i asta data 11 reteza i celii din urnak capii ;lush cu acésta din urma biruinth cAclu i bAiatulamai multi' mutti, aca era lecinata de ostendla.

Pe cilnda baiatula ci fata erag lecinati pe margineaputulul, tocmal atunci veni unti tigana de la curtea im-phratdsca ca se ia aph; dar vëklenda balauruia mortase duse la fatit, o chntit se vécla daca nu e Wirth, ci,vecienda cit e calda, stretpind'o cu apa, lata se dectep ta

41

jest,

13ALAITRITLt 119

§i ttiganula o Intreba eine a omorita pe bAlaura ; érafata arOtandu-I pe bAiatii, i-a spusa ca ela l'a omoritti.Atuncl tiganula a luatil palo§ula baiatuluI §i l'a tdiatacu clii mil de buchtl ; apol. a Intl cele 12 capete §icele 12 limb! a le bAlaurulul, precum §i pe lath, di-orendu-I se nu spue nimica ImpëratuluI ca o va omort,§i aa plecata apoI la Palata. Fata lose, Inainte de apleca, a lhsatil se-I cada -641 inefl i o mahrama, farase v6dA tiganula.

Imperatula cum a vedutii pe fia-sea, ne mai putandade bucuria a Intrebatil cine este mantuitorula el ; 6ratiganula all respunsa ca ifosa :

Ea, slavite Imperate.Adeveratif e ? a intrebata imperatula pe fia-sa.Adeveratu, a respunsa fata cu glasula jumnate,

fiindu-I Idea de tigana daca va spune a§a precum fOese.Atunci Inapëratula, de §i cu destula malmire ca man-

tuitorula fiiciI séle era una tigana, prin urmare unitroba, dar fiinda ca fagaduise, se otori o da de nevasta

II

Pe candil Matta zacea morta §i facuta bucatI lamarginea putuluT, baba, gazda sea, tocmal intrase sedea demancare §i de bëutii boulu. ELu1 cumil 0 veclunu voi nici se manatee nicI se bea, ciii spuse crt-I estesete de apA, drii nu de villa, §i ca trebuie se-lil duella putula din ora§a ce. balaurula nu maI trae§te §i. capdte fia care se bea sloboda apa, dar se ia §'una b ul-gAre de sare..

Baba lua sarea, hA lua de funia §i pleca cu ela laputa. Ganda ajunse acolo, cum v41u pe blliatti facutabucatI, baba Incepu së se vaite; era boula II Oise :

al

120 Cu 12 CAPETE

-- Nu te mal vAita, babo; ci mai bine adunl bucaticrtlingl bucAticA, dar fil care se fiA la loculd eI.

Baba adunA bucatica lAngA bucatica, phni fitcu tru-puld bAiatului, cum fusese; dra bould, dupe ce linsesarea, Incepu se lingl pe Math, se sufle peste eld, asacA baiatuhi numal de dad cApatA viata, i dna dideschise ochil Oise :

Da multd amd dormitd.Dormia-1 i ma! multd, II clise baba, dacA nu ve-

nea bouM se me pue se adund bucatA 1AngA bucatAchi se te lingA si se sufle peste tine ca se inviAc11.

Eli nu Intelese nimicil dinteacésta; dar cAndd if spusebould tótA siretenia, atunci Intelese tad, i chiard dece fata nu ma! era Ifingl densuld. Nu se desnadejduifnse, ci pornirA cu totil acasit la mittuse, dupe ce baia-tulti luA cu eld mahrama si inelulti fete! de imperatii.

A doua cli, dupe mórtea balaurulu1, Imperatuld a datsfórA In Ora ca peste o septemena are se se fad, nuntaprea iubite1 séle fiice cu Burcea tiganuld, mantuitorulael i thiama pe tot! boeril din coprinsulu sed se fiefatA la nunta, cum si pe top Imperatii vecint Chiamittotd de o datA pe eroitoruld palatulul porunci seacI pentru ginerele se a haine numai cu firit de aura

cu pietre nestemate dana i poruncA hasnatarululse dea liii Burcea or1 cAt1 banI va cere.

La cliva otArIta pentru cununiii, chemati erad Inpalatula ImperAtescii. Top erad tri§t1 pentru ca und ti-gand nerodd se ia o fatA atatft de fruniósii siatktii de Inteléptii. Din top Inse celd mai trista era Im-iperatuld §i, mai cu seml, fia-sea, care avea mustrare decugetti cA nu póte spune ca nu este tiganuld mantui-toruld sed, ci altuld, tot!'" fe3iorii de imperatd ca densa .

Tig multi Ins:1 era veseld.

ceT

until i

si

si-1

si

BALAURimii 12 r

Pe timpula acela gra obiceia ca la nuntl unel fete delmperata, fie care locuitora din acela orasia, unde sedeaImperatula, se duct% cate una plocona fetel. Baiatula clisematusil se faca si ea o turta i s'o duca h Palata plocona.

Baba priimi bucurosa i Incepu se cearna, se framantesi se fad, turta. Canda era gata de a o pune in cup-

baiatula desfacu la miOloca coca, baga inelula lamiclloca i apoI drese coca la. loca.

Dupe ce turta s'a copta, batrana a plecatil cu ea laPalatula Imperatesca. Ganda a voitti se intre In curte,slugile, cum sunta ele, tot déuna obrazaice, n'a voitas'o lase, fiinda c avea hainele rupte si carpite. Dart'tocmaI fata imperatulu! se pusese h ferdstra si se uitaprin curte, ca clóra va vedea pe mhntuitorula el. Ve-cienda pe slugl, ca opreste pe o batrana, le fact' semnase-o lase se mérga pana la ea; éril slugile, la poruncelestapanil lora, o lasara. Baba il dete azima, uthndu-1 fe-ricirl vecincl; 6ra fata multumindu-I, lu azima i chiarde fata cu batrana o rupse in done.

Dar care fuse mirarea fete! cânda in mikllocula azimi,gasi inelula el 1

Unde este acela, care a pusu acesta inela In a-zima ? lntreba fata.

La mine acasa trebuie se fin; cad ea nu am acasade cata una baiata frumosa ca una imperatu, pe care l'aomorlta robula maril vóstre, dar care apol a fosta inviatade una boa aid, sea si acestu-a trebue se fi pusa ine-lula In azima.

Rca, ia punga asta cu banl pentru tine; clise fata,si date fuga de-1 spune se vie acum cA 110. astepta.

Baba alerga numal de ea% 11 spuse ceia ce s'a pe-trecutil, i II clise se se duca ctila astdpta fata Impe-ratulul ,cu, bragile deschise. Baiatula, plina de bucbrid,

tord,

122 CU 12 CAPETE

dupe ce II lud palosuld i mahrama, se duse la pala-tuld Impërgtescii. Când intrA In sala cea mare a pala-tulul, vèclu o multime de OmenT care se plimbad in totepartile si In michloculd lord pe tigand IngAmfatd si man-dru ca und vizird. Era trecendd in altA salä, unde erafata, ea cum I1t v6c1u sari de gituld sëd i strigAndd :

Asta este mtintuitoruld med ! Asta este mântui-torula meg ! !

TOM lumea se strinse in juruld lord. Era bAiatuldvorbi ast-feld :

Asa este! Ed suntd mantuitorulu acestei fete careera se o mAnAnce bälauruld de la putuld din orasiii .Am omoritil balaurula i amd scApatu-o. Dar de ostenealAlesinândt, und robil alu ImpëratuluT a venitd la pup seia apA i, 1760611dd pe bälaurii moat' i pe fatA viii, m'ataiatii In bucati, a luatti pe fatl cu amenintarl ca sëOka c elii este mAntuitoruld, Iuindi tota de o datA

semnele cu care se arete mórtea bglaurului. l'ArA undbod ald mei, si astA-cli asi fi morta. Acum fiindii ciiaid este norodd multd, i fiindii ca judecata celord mulpeste tota déuna maT drépti, judecatI i osândil pe vi-novatd.

La mOrte ! la mórte ! StrigA multimea.Atuncl. Impëratuld, auclindd tote acestea, chiAmA slu-

gile séle si le porunci se scOta douT caT din grajdu, u-mild de la munte i altuld de la balta ; era de códelelord se lege pe tigand de cilte-und piciord, Impreundcu und mg de nuci.

Asa se si filcu. i cindti cail o luarA d'a fuga, figcare In partea luT, facurA pe tigand bucAtele, i, undecadea Duca, cadea. i buclitica.

pi

BALAIIRIIL 123

Dupe pethipsa tiganului, ImpOratulu imbraci§a, pe§i II dise ca a lui so fia fata. Dar fiindd cri nu

este pregii titd ca se fad, o nuntä cum se cade unordfii de imporati, se o =line gentru sOptO-mtina viitóre.

Baiatuld primi bucurosa, §i a§a se 0 otdrit. A douaInsè, imperatulti se pomeni cu o scrisóre de la fiuld

impOratului vecintr, Ro§u impOratii, In care cerea de so-cia fii-sa ; caci, ned'andui-o, se va scula cu ("Ate Inpotriva itti. ImpOratuld, cum priimi acéstä scrisdre,dund pe tott boerii imperatiei, 1ntre care §i peai le arOta cele coprinse intr'Onsa. Cei mai multi dinboeri gasira cu cale se dea pe fad. ca se nu pue Inprimejdia, ImpOratia. tru ali gasira. cu cale ca mai bineBO se bata, 0 se móra pilnd la unula, de catti se pri-méscrt ru0nea, clicêndu-se cä a priimita de fried. Din-tre ace§tia fu §i ImpOratulti. Baiatuld insO, ca unula careera la miclilocu, n'a clisa nici una, nici alta.

Lutmdu-se acéstä otarire din urn* fiindti mai multipentru ea, impOratuld o i facu cunoscutd protivniculuisea, 6ra eld, priimindu-o, se i sculd cu dste impotrivaimperatului. impOratuld afittndii, 10 gati §i ela óstea §io 1E1204'0 In trel parti : o parte pus& subt poruncile luT,a doua a viziruli sea, 0 a treia a biliatuluT, §i pornirainaintea vrajmaplui. Bliatuld ceru impOratuld se mérgaeld nainte, ca se Incepa eld intOiti batalia, la care ce-rere ImpOratulii se invoi.

00irele cum se intAlnird pe unit câmpd mare, deterdin_timpine §i In sante, §i incepura a se taia cum se taetrd canal Weald veclu ca qtirea protivniclilui estede o sutd de ori mai mare de cat(' a la §i numai pótese tie, scóse palo§uld sett, care 'la gasise pe boa, 0,,

iata

a-baiata,

ilL

ba-

di

pe

142 cu 12 CAPETE

cum lia aretä Wird, OM impetri, numal fiuld luI Rosuimpe'ratd ramase neImpetritd. CAndd venirl impëratuldsi cu viziruld si &id, tótA armata vrAjmase impetritA,multd se mirard. Apo! facurd unit chefd mare de séduse pomina, si dupe cbefd, s'ad intorsil la scaunuld Ina-p erAtioi.

Fiuld Jul Rosu impëratd vëciêndu-se rusinatd atAta, s'aintorsd la ImpërAtia sea si a adunatü altd óste, attttade multA cd frunza si érba le puteai nnm6ra, érd ós-tea luI ba. TatAld fete! aflAndd si de asta, voi se mérgAérd cu ostire impotriva lui ; dar bliatuld II Oise cd nutrebue se mai mérgl eld, ci se'ld lase numal pe dênsuld,cu ostirea WI, se-ld intimpine.

Impëratuld priimi, 6rd bliatuld porni si facu ca siintêia data, lasêndd numai pe fiuld lul Rosu imp6rattneimpetritd. Atunci fiuld WI 'Rosu inapëratd, veclêndd cdnu e nicl o nAdejde a birui pe protivniculd sea cu Os-tea, si inteleg6ndd cd ota nenorocirea II vine de la ba-iatii, si mai cu sémA de la palosuld sett, se otari secaute und altil miclilocd ca se prapadésca pe baiatd.

Inteo Oi se ImbracA in haine próste si se duse tip-tild in orasiuld unde locuia tatald feta Aci cautA unitvrAjmasid de aprópe aid impëratultil si MCI bAiatulul sigasi pe muina tiganului, pe careld omorise imp6ratu1din cliva candii era se fie nunta. Ea sedea chiar In cur-toa impërAtéscA. il fagAdui el avere mare ca se furepalosuld bliatului cAndd eld va dormi si se-I pue altdPalosd In loci' care so semene cu alii sett Tiganca, cAndildormea baiatuld, fact' cum II clisese Rosu imp6ratu, schim-ba palosuld, Ild dete impëratulul, apol pled ea old laImperAtia Jul.

Acum Euld luT Rop Impëratii strInse érd óste §i porniérd lmpotriva Impëratulul. Bdiatuld érd Ina §i old óste

BALAIIItIIL 125

si porni Intempine. Dar astd, data, cândti voi seImpetresci ostirea vrAjmase, se pomeni a se impetrestetótA ostirea Jul, erd pe elii Ill prinse i 1u tAe bucati.ApoI fiulti luT Rosu imperatfi iporni asupra imperatului,flu bAtu si IT luA fata.

Boulg Inse, siwtindu mórtea stApanuluT sea, spuse babilse'lu ducA acolo. Baba 114 duse ; era bould sun dra a-supra lui, 115 linse i balatulti invid &A. Dar aflândarapirea logodniciT, vorbeste cu boul5 factt unA calAcu stemA in frunte, pe care bola fill si face ; erg ha-bil IT Oice ducA in orasiulti luT Rosu imperat5se nulü venclA de eatil lull. Baba plea cu el5, si cumhA veclu Rosu ImperatA hA i cumperA, asa de fru-mosil era.

Rosu imperatil, cum a luta calulii nu s'a miscatil delag& elii doue septemânT de iIe. Atunci tiganca, careera tare si mare In casa imperdtesca, InelegIndfl CA ca-luta trebue se fie fecioruld de Impecatti, Incepu se clic&imperatuluf cA u orl ce prep se tae calulti.

Rosu imperata se incercA In desertii se-I arete ca n'arenici unit cuventd ca Belli tae, dart" tote fuseri de ge-ba, cAcl tiganca stäruia inteuna se'li tae cii n'o semergA. bine nici Jul nici ImperAtiel. Atunci calult1 sim-tinda ca i se apropii mórtea i veclend5 o fetitA pe drumfi,o rugA ca se stea acolo canal l'o tat si se ia douepicAturi de stmge se le pue o picAturA. inteo parte aportil si alta in ceia-lalta parte. Fata Udell asa, si pesteputin din aceste picAturl de sfinge rAsAri douI menTde aura. Tiganca clisse se tae i merit astia. Pe candii.se Waft meriT, trecea pe drum'''. ear fata aceia de maTnainte, i meriI II clisera se ia thte o cOje de la a-mhuduol i se le arunce in girld. Fata fAcu asa, dupecum 'I-a clisA nieril. tn una din clile slugile Rosu im-

sell

sell

sell si

126 cu 12 CAPETE

grata se ("user& se ia apa de la girla si veclura pe d'asupra apel douI ratoI forte frumosl, In Ci'Lta la sore teputeaI uita dar la el ba. Slugile vrura se'I princla; darratoii le spuse ca numaI Rosu imgrata gte s6-I princla.Atuncl slugile luara aprt si se dusera acasa ; calla insëImperatula II Intreba de ce ail zabovita atata, ei il spu-sera, cele vëclute la &la. imperatula, auclinda aceea mi-nune, 10 lua cu sine palosula sea Impietritora si se dusela girla. Acolo se desbraca si lasa palosula la mala siapol intra In girla. Ganda vru se pue mama pe ratol,veclu ca se facura neveclutl ; dar canda se uita la malavëclu pe Matti call luase palosula. Atunci baiatula Haimpietri In mijlocula apel, apol se duse, 10 lua logod-nica 0 pe tiganca, si porni la tatala fete!. Aci se facuo nunta cum nu s'a mal facutd. Pe canda ela se cununacu fata, in raspantia orasuluI tiganca se ardea p'unaruga.

SPneelecalii p'o lingnri senrta,S'o bagii In gura cid ascultrt:Linguri de prund off de teT,Plinä en minciuni de care ye spusei 1

CEI TREI FRATI DE CRUCE

A fosta o data ca nicI o data, chda n'arii fi nu s'ara matpovesti. A fosta o baba §1 una unchia§a. El aveaa unaMatti anume Vi§ena. Acesta bliata marindu-se, I§Iceru voie de la tatalii sea §i de la muma sa ca se mOr-gra sO se haranesca singura. Parinti 11 dete voie §i elapled. Vi§ina ajunse fate() padure mare §i voi setae unii leuina ca se§I dreaga arcula ; inse Indata ces'apucA so tae, fncepu a se strAmba tote lemnele. Elanecajindu-se Oise :

Cacl nu gasesca ea pe acela care itnI face asta-felade neajnunsa.

Atuncl Stramba Lemne, cad era ela, intrebi pe Vi§ina :Tu e§tI Vi§ine ?'Ea, respunse.E§I afara se ne luptama, Oise StrAmbe Lemne.

A§ia dar incepura a se lupta. Stramba Lemne adusepe Vi§ina §i Id baga in pAmOnta plina la ghenuchI, draVi§inii, canclu Ild aduse pe StrAmba Lemne, 1111 baga

128 sutereIBI LEMNE

panä la umerI in pamentil i scese palou1fl ca se 'lit o-more. St/1mM Lemne 1110 II Oise :

Nu me taia, Viine, ca oiA fi frate 'Ana la merte.Asia darn se fácura el trap i plecara amandoI ;

mergandil el, pe cdle i se Mca sete liii VisinAveclu unu ret; dara aplecandu-se se bea apa, incepa

apa a se turbura, si asia éat ViinU Oise :Cine o fi acela care imI turburii. mie apa. ?

Era Farama Petre, cad era eh, clise:.Tu esci Visine ?EU, respunse densulii.Stal se ne luptamO, a da oga elfi.

Asia der incepura a se lupta, i Visinii Ilti birui si peelfi, i candiI voi se traga palosulti ca se 'la omóre,ela II Oise :

Lase-me, Visine, oid fi frate pang, la merteasia be prinsera el 3 fratl i plecara Inainte. A-

jungendO Inteo padure, el 10 gasira unii locU si facura omica coliba unde stateail 0 se odihnea de ostenéla; el mer-geaii In tete clilele la venata. Inse de cate orI se intorceaiide la vanatd, gaseati In coliba meturatO, asternutii, masapusä, cea ce II Mcea se se mire. Inteo cli lasara pe Sträm-b. ca se pacleasca; déra Stramba Lemne, puin-duse ca se paklesca, se culca i adormi. De o data ve-nial 3 cleite i incepura, se mature si se puie masa faraca Stramba Lemne se simta. Ele apol plecara. Dupe a-cea viindii Visinti i cu l'Arama Pietre fig intrebara (Idaa vec,lutO pe cine-va. Stramba Lemne respunse ca n'a ye-çlutU adormise. Atunct a doua liremase Ferama Pietre i totii asemenea nu putu se vecianimict. Ramase derO Viint1. Ela se puse dupe use si,cândU acele 3 cleite, dupe ce maturara i pusera masa,voiafi se piece, elii le opri. Veclendule asa de frumese,

gigi

cit 11§i

Lemne

pe nimen1, fiindti-cii

STREMBA LEMNE 129

Isl alese una din ele, pe cea mal frumOsi, si cândil venithcel 2 fratl le dete lora pe cele dou i asta-fele selama 3 fratl cu 3 neveste.

A doua cli plednda el la vânatóre, läsara pe femeIacasa i dada venira sera Indaratti nu gäsira pe femeI,fiinda-ca le furase 3 SmeI. Atuncl plecara se le caute.Mersera 3 clile si 3 neptI i ajunsera inteo padure marela unit bordeia. Acolo se afla Lind Mositi batranti pecad liii Intrebara, clicendu-I :

Mosule, nu cum-va al vecluta séra. 3 cleitetrecenda pe

Era mosula respunse.Ba ama auclita tata asera una sgoinota pe désu-

pra bordeiuluI mea ; treceaa 3 smel cu 3 cleite si leabgaifl pe tedmula cela lalto.

Mersera déra ei pan& la gropa pe care trebuia seintre c4, se tred pe tedinula cela-l'altu, i ajungendil10 %curl unit burdufil i lAsar In josa pe StrilmbaLemne. Era acesta clise ca indata ce va scutura funiasela ridice In susa. Asia acestia ila läsara Ora la ju-metate i, sguduinda funia, hit scósera afara. ApoI bagarape Farama Petre, i acesta tota asemenea klisse i sgu-duinda funia, fla scóserd i pe elU afara. In sfirs ta dupe a-ceea se lasa Oise ca. (led va sgudui funialase maI adanca ; i asia ila lasara 'Ana ajunse pe te,dmula cela laltit. Mergenda ela pe acolo zari nisce caseMile marl 0 veclu pe nevasta sea cäutiinda SnieuluIn capfi: ea veclenduth II pica o lacreina pe obrazulaSmeulul care sculanduse ;Use :

Ce este ?Era ea respunse ca, uitfindu-se in sore '1 a picatil

o lacrama din ochl. Sweula se ocula i pleca de se duse5

alaltl-erIaicl.

Visind sellsi

130 STTIMBA. LEMNE

la vanatfi. Atuncl Vising se infix* si eld la nevasta.sea, pe care o luase SmeulA celd mare, si-1 clise :

Iubita mea sotia, ce mestesugd are smeuld ?Era ea respunse :

Eld se duce la vanatóre peste 9 marl si peste 9prl, si candil vrea s6 vie arunca de acolo busduganuliicare se isbesce in pOrta, din pOrta in usiä si din uasiase pane in mil dupe usë.

Aflanda eld tote acestea, puse unU mica clesteIn foca ca së se rosasca si, dud veni smeulii ilii apucaell dênsuld de limba si dandul una In capil HA omori.Apol pled mal nainte si ajunse la ala douilea smeiitare luase pe nevasta lul Stramba Lemne, si plecandilsmeula la vanatu ilA omori 0 pe densulii. Amemeneafact]. §1 cu celd l'altii si lua pe cate trete Pitele si mer-sera la locula pe unde se scoborise. Aci puse pe leite.In burdufd si, tragêndii de funie si strigand la fratil luica së le scOta afara, eI le scOsera. Ganda voia insë case'lA scOta si pe chi, pare ca aril fi sciutii ca. o WMomóre, elf' a pusu in burdufti und pietroia mare, éril incapulil pietroiulul a pusu caciula lui si a strigath caseld scOta. Aceia trasera pana la jumatate funia 0 ildete drumulil. Ela vëclêndu acésta clise cu mahuire :

Ce bine le-amil Wail ea loril si el voescii ca si1336 omóre ! A plecatil eli atuncl si a r6masil pe tail-mulA, celd Valid. Acolo a umbla VI multa vreme si a ajunsilla and unchiasi orbit. Acesta, candi manca, avea simanance unii cazani de lapte si unuli de mamaliga. Toc-mal elA manta candA ajunse Vi§inil, si dna mosiu la-sa lingura elii lua si minca si elii, si ast-felA o datapicandi lingura din mana luf Visina mo§iu aucli, §i dudvoi ca se pipie dete peste Vi§inil si klise:

Ali mei së fil mosicule. tra dênsula clisse:

STRIMBI LEMNE 131

Ala D-tale movie.Mmula spuse ca nu vede, fiinda Matti ()ail

nisce ele §i ca are stare 2000 de 01 §i 300 bivolI pe carele paze§te cainil de ore ce n'are eine s6 le pa2ésca. Erabaeatula ceru se le Wad, ela.

Bine, Oise mo§ulti, dad tata sè nu te dud cudensele lu valea cea mare, ca suuta lup1§i te manamca.Ela fagadui cà nu se va duce pe acolo, de §i nu '1 estefrica. Plecanda insë cu oile, ela se duse drepta acoloviinda unü lupa, elt 11d apuca de coda i dandu-1 unp-in cap liii ol3lort; apoI lua pielea §i o duse la mo§il.Mo§ula se mill de voinicia lul.

Viinda &AO* vremea ca së se ducä cu oile, mo§iula '1-aOisa sO nu se dud Inteana munte vecinu ca sunta Ie-lele carl '1-a luata lul ochil. Era baeatula a Oisa ca tu seduce. Dar mergenda cu oile, ajunse tamana. acolo i In-cepu a canta cu fluerula, Ora elele voinda se jOce, elale prinse, lua ochil §i II duse mo§uluI. Dupe aceeapleca i ajungenda la una arbore vëclu nisce pul.

Viine, II Oise eI, tae balaurula de sub arbore eavoesce se ne manance. Elu IRA omori. Cândü muma pui-lora veni i 1la veclu mort, Incepu se Intrebe eine '1-afacuta acesta bine. Ela atund 11 spuse.

Acuma ce bine vrel set1 faca? Oise muma puilorO.Vi§ina Oise self' scóta pe taramula celii Plata ; a§a

§i facu, §i scoVindula, Oa se duse acasa unde omorl peeel 2 fratf, gasi pe nevasta §i petrecura bine amlindouI.

1=1

§i

SORA CRIVETULUI

A fost o data ca nicl o data, cad de n'ar fi, nus'ara mal povesti.

Pe timpurile cele frumOse si blagoslovite, era una im-perata, tare si puternica, der se intempla ca in tim-pula imperatieI séle, se ar4 tote ora§iele celor-l-alteImperatil vecine din jurula sea. AtuncI ela temêndu-seca se nu arcla si ale séle, dete porunca ca, in tail co-prinsula tinutulul sea, se nu se maI fad focd, nici lu-minare se se maI aprincla.

Dupe acésta, In tr'una din serI, plimlAndu-se imperatulap rin orast, Impreuna cu vizirula §i cu bucatarula sea,ta. se Nécla daca supu§iI sel implinesca poruncile sae,.ocolinda aprópe tota orasula, vNu o lumina tocmal lamargine. Ajungend acolo, verclura ca. §edeaa la foca 3

fete surod cad torceaa, §i ele Intro ele vorbiaa. Ceamai mare clicea celor-l-alte : daca m'ara lua pe minebucatarula ImperatuluI de nevasta, ea 'I-asI tinea casanumal_cu o paIne.

Cea mijlocie clicea :

BORA cuIvATuLui 133

Daca m'ar lua pe mine viziruld imperatului, '1-a0tinea cassa numal &and caerd de Yana.

Cea malDaca m'ar lua pe mine imperatuld de nevasta, ed

1-a01 face duol coconi cu stelele pe inima, luna pe spateo fatii asemenea, cu deosebire c'ard avea sOrele pe

frunte.imperatuld, Viziruld §i Bucataruld, audirrt tote acestea,apol se intórsera catre palatd.A doua di de dimineta, imperatuld porunci c'a se

cheme pe cate'0 trele fetele, la palatd, spre a le intrebapentru ce a facutd foal ?

Venindd fetele §i intrebandule, ele ati respunsd can'ad fault nici und foal ; atunci imperatuld le liseca spue totd ceia-ce ad vorbita ele in nOptea tre-cuta; de o cam data, adica cu binele, nu voira ; dérain urma, suite, spusera tot ce vorbisera, a0a intocmaidupe cumd audise chiar Imperatuld cu urechile see.

Dupe tote acestea, imperatuld porunci ca se se pre-gateasca de nunta, §i ast-feld se §i urma.

imperatuld atunci lua de solie pe fata cea mai mica,dete vizirului pe cea mijlocie §i bucatarului pe cea maimare.

Peste veo cata-va vreme, impöratésa remase grea ;era. imperatuld pled pentru cate-va lunl la vinatóre.Venindd timpuld se nasca imperatesa, surorile sele '1

dise ea, imperatesile nu facti ca tote cele-l-alte femeici trebue se se urce in podd §i de acolo se .nasca.

Atunci audindd 1mperatesa a0a, se urea in poduIndata §i nAscu copiluld care cadu inteund ciurd celdtinea sora-sa cea mare josti. Ea vodenduld a§a de fru-mosd, dupe cum disese imperatului, de necazd ca se nule urasca pe ele, lua copiluld puse inteo albia 0'1

mica, clicea :

st'l

si

si'l

134 SORA crtIvepLuf

dete drumuld pe und rid vecind. erd In loculd tut puseunit citteld pe care'ld ardtd impörAteseltorel lord.

Albia cu baiatuld, ducêndu-se pe rid, se Intêmpli camat In josd se scacla Auld, 0 copiluld r6mase pe uscatd.Tocmal In momentele acelea se intmApla ca und pAstordse vie sd'0 adape mica sa turmit de ol ; apt' WA nugdsi, de ore ce sckluse de tot, dar a% copilul tu al-biOra sa, pe care inclatit lii 0 Mud cu sine.

Venindil Impdratuld de la vinittóre, cumnatele séle 'iarëtard cateluld ce clicea di la facuse Impératésa. Asta-datA dénsuld se Indult, ertilnd'o.

Precte vre-o cdp-va ant, nitscu Impératésa und altdMatti, asemene a celut d'ânteid, §i care avuse aceae0sórta, &indult' ace1a0 cioband, 0 venindti Impératuldde la vtnatóre, o iertd &M.

Nu trecu mult timp 0 ImpérAtCsa rémase erit grea,dupe care 0 facu o lath mal trumósit de CAW sórele,cad la sore te puteat uita dent la dênsa ba ; dér cate-lele de surort ale Imperateset o aruncard 0 pe acéstaasemenea celord duol nascuti mat 'nainte, ,i pe care oprinse tad ciobanuld acela.

Reinturnindu-se Impëratuld de la vinAtóre 0 arattn-dut cumndtelile séle aceea ce pusese ele in loculd fetei,se necaji forte multi" cdndil vëclu ; creciêndit cd, femeia safacuse 0 de asta-datit tot und cateld, se hotarra poruncica sd o arunce Inteo hasna undo se aruneat Muffle ihucatele cele rëmase.

In timpuld acela, copil crescead In phdure cu tur-mele de 61 0 se luptat cu ur0I 0 cu lupil carit leminca mieil set oile.

Nu trecu multd, 0 Impëratulit dete poruncd, ca së seadunp top theriT (lin ImpOrAtia sa. pentru luptn, i relit

BORA my:iv:mut 135

ce va fi maT voinicd va avea dreptd resplatA o tipsiAcu monede de aura.

Aqindfi §i copil lul despre acésta, se duserA §i On-§iI, §i se IntêmplA ca tocmai el se biruiascA pe toti cell'altl tinerl; luarA tipsia cu monedele de aurd §'o duserApAstorulut

Dupe und and, se chemarA &AO top tineril de prinprejurd, biruiri tad eT §i luarA 2 tipsil cu monede deaura.

Atund surorile ImperAtesel, cunoscurA pe bleti §itrimise pe mka lor se facä ea cum va sci, ca se omórepe acel copiT, cAcT daca nu, e red do ele.

Intr'o cli, pe cAndd bAetii erad du§1 la vinAtóre, venibaba la sora lord, §i '1 clise:

Dragl, fratil tel s'ad vorbitil ca se te mire; érltu cAndd vor veni ei, se ilicI cA 11-e red, e§tI bolnavA§i CA La visatd ca: daca 11-o aduce cAma§a babel dinsfircurile maril, atuncT te fad siinetósä; cad el acolo ailse se prkpAdéscA, §i ast-feld o se scapT de eT.

Venindu fratil se1 acasA, sora lord le spuse tote cAte0 Invetase baba; &A ei auclind a§ia, indatä §i plecarA,luAndu.'§i fie-care ate o traistä la spinare, §i o perechede fórfecl.

Se duserA elle lung& §i Ming, §i d'abia ajunserA lao mare, acolo deter& de und uria§d, culcatd cu copulape o margine a mArel §i cu picorele pe cea-l-altä mar-gine, §i de multd ce dormise i se lipise genele §i nuputea ca se'§1 deschida ochil; atuncl baetil veclenduld,scóserA fOrfecele §i 'I Wail genele.

Uria§uld, dreptd. multumire, 'T tinu treT clile pe man-care §i pe beuturA, drA cAndd fu ca se piece bAetiT-'1d intrebarA unde suut sfircurile maril. Uria§uld le Os,

136 BORA cnIvit.pmuf

punse, sO se dud mai 'nainte cii o sO dea de fratele-sëii cela maY mare si acela póte sO le spue.

Atuncl WO 'sI luard cllua build si plecard; ajungêndala fratele uriasuluI, pe care 'la gdsird asemenea adormita,II Ward si luI genele, si intrebtindula si pe acesta towde sfircurile märii. Uriasula ceru se-I spue ce trébaaa acolo? EI 'Ispu sell On istoria, Ord Uriasula le chose:

Duceti-v6 si luatl o luntre, Ord unula din vol sose dea afunda In mare, si sO bage bine de séaid, cd.

acolo se afld baba pe care o cdutatl, si s'o apuce de ghtas'o stringd, bine, si asia s'o scóta afard ; éra cel-l-altas'o desbrace de tote cdmäsile phnd la a clecea si se-I oscótA si pe aceea; apol se vO puneti In luntre si sO fa-gip Inainte, cad In urma vostrd, o sO Incépd, baba sOtipe si o sO vie serpil, balauriI ca sO vO inghitd; mun-til o sO caEä in urma vOstrd; pietrele si bolovaniI petang& vol o sO pice; dérd sO nu vO speriatI si sO nu v 6uitatl inapoI, ciicI atuci e vaI de voI, vO si inecati.

Baetil multumird acestul oma si plecard inainte; a-jungenda acolo, luard luntrea si Acura dupe cum II in-vOtise Uriasula: se dete unula afunda, prinse pe zgrip-torOica, o scóse afard si o apnea de dupe ghtu; II scóseplaid la a qece cdinase pe care o .si lud, se puserd. Inluntre si fugira; atunci incepu baba a tipa din tote pu-terile séle, si indata Incepu se cacla muntil si pietrele,balaurif si serpiI veneati asupra bdetilora; (Mr& el nuse uitard Inapol, si ajunganda la Uriasii, acesta pusemAna pe eI, si clise babii: ho! ho! zgriptoróica draculul,c'aI ealcata pe mosia mea, acum WO sunta al meI.

Aci seclura trel clile de se Neselird; dupe aceia ple-card., si ajungêndii la sora lora, dete cdmasia, se imbrdcacu ea, si indata se fact' cä e sdnOtósä! I

In anula Oa DI-lea ImpOratula Ord dete porund de

S ORA cnivITuruf 137

se strinse top tineril din tinutuld imperAtiel sele ca sese lupte; venira i baetii; asemenea se intempla ca sebiruiasca tot(' ei, i priimird asta-data 3 tipsil cu gal-ben!.

Surorile impördtesel, veclendd, en chema pe móse,spuse ca se face, orT ce-o face se se scape de el,

se'l omOre, cad de unde nu vor fi perdute.Baba pled érd la Eta, o inseld totd ca Anted, i o

Invetd, dna vor veni fratii ei, se Oka cii daca nu'i voraduce pe Sora Crivetului, dens9. more.

Fata urma dupe sfatuld babel, se fdcu bolnava eth, siclindd venira fratil ei le Oise cgdacal va aduce pe SoraCtiv etului, asia se va putea insdreveni, alt-feld nu.

Atunci fratil ei plecara, se dusera i era se duserapimii ce deterktot de aceld Uri* pe care Id i intrebaridem stie unde se afilt Sora CrivetuluT. Da le spuse canu stie, dell se se dud se intrebe pe frate-sed celdmai mare ca clii pOte se stie.

Ajungendd la Uriasuld celd mai mare, lispusera pen-tru ce ad venitu, Ord uriasuld fi povetui ca se nu semai dud, ca acolo ad muritd mai multi tined mai vi-teji de cdtd ei si tot nu ad putuld se o ia. Era baeta'1 respunsera crt BOA ca vord muri, sal cii vord lua peSora Crivetului.

Atunci Uriasuld le clise:Duceti-ve dreptd pe poteca acdsta, i o se dap

de o cimpia frumOsii; cum vett ajunge acolo, se strigatide 3 orl : Fatii frurnósa, fata frumOsa, dem ye va res-punde, e a vóstrA, Oa dem nu, o se ye imizetriti.

Bdetii 'I multumira i plecara; ajungêndii in campiii-strigara o data, dupe cum le spusese sJ nerespunclendu-le,se impietrira pAnd la genuchl; strigard a doua i atreia45rA, i nerespunclendu-le, se impietrird i ei, i cail lord.

si'l

1 38 sORA cnIvITuruf

Sora lord, astepthndd mered si veclenda ca nu maivine fratil, ei, i se facu doll si pled ca se'l gases&Ajungêndil si densa la finteiuld uriasu, Ild Intreba dema *Mu pe fratil el, si acesta 'I spuse ca '1-a veclutd,si se se dud Inainte pAna ce va da de frate-sed, ch eluo se o Indrepteze; ajungendti si la uriasuld celd mare,Hu Intreba si pe acesta; era densuld o Inveta ce se clica,si o Indrepta ca si pe fratil el.

Ea merse ce merse pAnd. ce dete de câmpia cea fra-mes& si Incepu a striga: «Fata frumesa, fath frumead,esi afarap, si nerespunendul si ei, se Impietri pilna Ingenuchi; striga si a doua órit si, nerespunendul, seImpetri phna In brid. Atuncl desperhndu-se, strigh side a treia era : a Fata frumesa, fata frumesa, esi afarapentru frumusetea si tineretea mead), si 'si desfacu hai-nele la peptil. Ea veclend'o atilta de frumesa, nu maiputu rabda, si respunse : am auclitd, si esi afara, clicendfi:ce poruncesti stapina?

Se me despietresti.Apol II Oise : cari smittt fratii mei? Ea '1 area doue

pietre, si 'I Oise : acestia suntd.-- Despietrestei si pe el. Era (Musa '1 respunse: sta-

pena, udal cu apit din fontana aceia, ca vor invia ; siasia facu de Invia pe fratil sel.

Dupa aceia mai Intreba, ce suntd acele multimi depietre? Dênsa 'I respunse di suntil tineri mult-mal_vi-teji de chtd O. Inviaclai si pe ei, Pelt densil; era So-ra Crivetului le clise: duceti-ve si ye urcati pe fontenh,dati drumuld apei, ca o se Incept' se Inviee tinerii,ca fruncla si ca iarba, si astil-feld se si Inthrapla.

Dupe tete acestea, porunci ca se'l duca a casa si lamoment& full dusi acasa ; apoi facu cloud palaturi, earlla sore te puteai uita, der la Oe ba.

SORA usrvITuLui 1 39

A doua-fli sculAndu-se cumnatele Imperatulul, §i ve-fêndii acele palate, trAmise IndatA pe baba ca A vdclace este acolo.

Sora Crivetulul §ciind, Oise fete el Indatace o veni baba,WI dal o palml, qi ea are se se facä und bastond dr&ea se'l ia §i WI pue dupe u§ia ; §i tocmal a§a s'a kli

urm att.

Imperatuld dete porund stra§nicA ca se se adune toptineriI InpreunA cu fetele din acelii oradd §i de prinprejur cbiar, ca totI pe druid se spuie cate-o istorie.

Se aduna §i se stinserA maI top tineril, unde veni §iSora CrivAtulul ea bAetil §i cu fata ; ddr dupe ce spa-seri totI cAte o istorie, Sora Crivetluul cpse: Prea Inal-tate Imperate, acum a venitd §i rAnduld med ca sespul o istorie.

Imperatuld se uitA In tote partile *i Intreba : cine'ivorbesce.

Ea 'I respunse : Prea Inaltale Imperate, acuma nu mevqi, dal se mai trdca §i me veI vedea.»

Imperatuld II clise : urmdzati istoria».Si ea Incepu acia, precum sad urmatd :KA fostd und Imperatd mare ci puternicd, §i veendii

ca tote casele din ImlierAtiile vecine ad arsii, poruncica se nu se maT faca foct In tinutuld ImperatieI Bele ;§i astii-feld povesti tOtA istoria pe care amil spus'o pAnAacumd.

Erl Imperatuld auclindil tota ciruld istoriel, se necajipe cumnatele sdle, §i porunci ca se le lege pe fie carede coda until cald neInvetatil §i se le dea drumuldcailor orI Incoteo vor apuca, §i a§ia se ci urma.

Dupe tote acestea trimise pe Veziruld §i róbele cullade au scosd pe nevasta sa din hasna 0 a Imbitiatu-o ;

140 BORA cmv1.1crixf

6 ril dupe aceea se cununi de a d oua brit cu densa §iaduna copilqiI, §1 asta-felii se veselid. 0 fAcurit o nuntii.strAlucitä de nu al fostii, nici nu este, §1 ilia C. s'onfal pomeni.

Indlecal p'o §ea qi ve spusel D-vóstrA a0a.

POESII POPULARE

ORATIA

TINUTA LA NUNTA TARANEASCA

I

Duna diminetaCinstitl socril marl!

Multamimd dumnévestra,Baetl militarl!Dar ce umblatl ?Ce catatl?

Ce umblamd ?Ce catemd?La nimenl WaKemiiUlna se ne (lama.Multe marl amd trecutd,Multe terl amii batutil;§i orase §i sateDepartateAmd colindatd,§i nimenl séma nu ne.a Matti!

144 ORATIE TINUTI. LA

Cine sunteti DuinnévóstrO,SO ne luati séma nóstra ?Darü fiindu cä ne'ntrebap,

So ne !asapCu incetula, cu IrcetiprulaSO ne (lama cuvintele cu adevOrula;Ca de multe ce sunta §i deseNu le vomit putea spune alese.

TenOrula nostru 'mpOrataDe diminOtA s'a sculata,Facia alba §'a spalata,Chid. négrä-a peptOnata,Cu strae nuol s'a 'mbracata.Murgula sea a in§elata,Cu trâmbita a math,Mare 6ste-a adunata:DouO sute de granicerY,0 alto. feciod de boerl,Din cel mai mail,Nepop de ghinararl;

pe la rOsarita de soreAu plecata la vênAtóre:

aa vênata Ora de susa;Despre apusa,

Pànä juganil ne-aa statutaSi potc6vele aa perdutil.Atunci ne läsaratml mal jog)F'una plaia frumosa,

Si alergaramaDe vênariuna:

U

Si

Si

NIINTA TXRANiSei. 145

Muntil cu braclitSi cu fagil,Cerula cu stelele,Campula cu florile,'Multi cu podgoriile,

ValceleleCu viorelele,Si sateleCu fetele.

III

Canda dete sOrele 'n diséraE§iramil la drumuhl cela mareSi deterama d'o urma de féra,Statu tóta óstea 'n mirare IUna clisera ca e urma de zing.Sa fia Imparatulul cununä ;A§a se maI chibzuira

Si se gasiraAlt! vanatorI,MaI cunoscatorI,

Si cliserä ca e urma de caprióralSa fie Imparatulul sotiOra ;Dud nunula cela mare,Cu grija 'n spinare,Calare p'una calaCa una Duciupala,Se ridica In scar!,Se umfla In narlSi fact' ochil rotaPeste Wirea tóta;Si canda IncOce privi,

Aicea zari :

146 ORATIE TnruTI LA

0 floricicri frumósit§i dräglistósi !

§i yëclêndu cä nu 'nfloresce,Niel nu rodesce,

Niel loculil nu-1 priesce,Ci maI multi se ofilesce,Ne trimise, pe nol, §Ose lipanT,CAM pe §ése juganiCu cómele cAnite_

zugravite,Cu frilneleCu unghiile costorite§i cu códele 1mpletite,Ca cu totil so pornimfi*i la curtile D-vósträ BO venima,Floricica sO o lulimu§i la 1mpOratulu s'o ducemfi.

IV

Pornirämil§i veniramu

Pe facia pamêntulul,Pe aburil vêntulul:Bênda §i chiuindil,Din pistóle trosnindit.

Cail ineurândfi,Pe nail flacarI Walla,

Thanchezandil§i din unghil scaphrandii,

Pana, amft sosita§i v'amu gäsitil.

Acumfi, orl floricica sO ne dap,Orl de unde nu, nu scapat1;

NIINTA TARA yisol. 147

Cad amii venitil cu tarnacópe de argintaSe scótemd iloricica din pAmentd ;S'o saitemd cu rAdacind,S'o sadimd la imperatuld in gradinACa acolo se'mfloresca,

Se rodésca,Local se-1 priescagi se nu se ofildsca.s

V

Deca d-vostra, socril marT,Ne credetT nescal talharl,Avemd 5:1 fermand cu pecetia

De la 'mperatia ;Cine scia carte latinésca,Se vie se ni'ld citesca ;

Eard cine nu scihSe nu vie,

Ci ca de finü se se pAzésca.Se ne aducetl, socril marl,OamenI carturarl :Wund popa cu barba désiLSA ne citesca cartea alesa ;Se nu fiA cu barba canite.Se ramie cartea ne citita;Oil veunuld cu barba rad,Se ne tie panA 'n sera ;Ci unuld cu barba ca fusuldSe ne dea curandd respunsuld.Respunsuld nostru este :

*ése pahare cu villa,§ése mahrame de ind,

148 (MATEO TINUTI. LA

De care se gasescd p'aiclCusute cu fluturT si cu amid ;

Fit si cu stramaturaNumaT se fia cu voe bunt;

Se fit si cu mätase,NumaT se fit, d'aicl din castDe la cinstita mirési ;Se nu fia dupe la vecineSe patimd vre o rusine,Ca atunci va fi cinstea 'Astra

ocara dumnévestra!

VI

Socril marT I ascultatli 'n urechl bagati :

Cândd va da serele 'n desertMare este ve 'mpresert.Dact n'atT avea bucate d'ajunsdSe ve catatl locd d'ascunsd :

SO avetT buti cu vind,Care cu find,Bol grasi,ClaponasT,Vac! laptose,Fete frumese.

Se mal aveti, socril marl,i läutar'l ;

SO vie si totd satuldCa se se veselesst 'mpOratuld.Cândd va fi serele 'n diseraMare este ve 'mpresert :

So largit1 casa,

NUNTA TIRANESCA 149

Se 'ntindetl masa,Ca vine Imperatnla IndataCu ostirea lul OM:0 mita cincl-cled si dudDin eel mal voinicl,Cu fetile alese,Cu manicele sumese,Scobitl in masele,Gatitl, socru mare, pentru ósele tele.

VII

Nol amt vrea se descalecamil,Dar n'avema josa pe ce se ne (lama!Nu suntema ciobanl de la 01Se descalicama In noroia ;Niel nescal-va morari begSe descalicama prin scaetl;Ci suutema boerl marl,

GhinararlDe rang mareDe unde sórele rasare.

Null se ne aducep scaune de argintaSO descalicama aid pe pamênta ;sOa se intindetl covóreSO descalicama in privdOre.La cal se datI flna ghisdel verde,

Cosita din notea santulul Gheorghe,Cu roua ne luatä,Cu iiórea ne scuturata,

Strinsa in serbatorlDe doue fete surorl.Cal nostril se manânce

150 ORATIA 111WT:e1 LA

Si din capete se nu misce ;CaiI nostril se baaSi din capete se nu deaCA si DumnévóstraDin partea nóstrAUrechile vi s'ortt taia.

Nol amd descAlicaAmn mai staD'anid mal ura,Dar n'e frica ca v'onid Insera ;Si avemt de trecutd stand,

Val adAncI,MungCu bracll mAruntISi'ntunecosl...

Bine v'amd &Rd sAnAtosI(Pune plosca la gurA).

Socru mare ! Ce s'a fAcutd s'a fAcuttiNu maI e de desfAcutd,Se daI numat optd bol si septe vadS'apoI se rabcII si se tad.Tine socru mare... (II dA plosca)Ia astli radacina uscatA,

La seclutd crAcanata,Mare si spAtósACa o bróscA testOsA !P'icea lath, p'icea latA,Ia InchinA sócre o data!Se nu o serutl tareCa si diciula din capd ity sare;

VIII

NUNTA TARiNisei 151.

Se o serutI mal binipritSe41 pad mid dulei§ord.Poftimu de bag

§i. vedet1Ca e rachid de la Piteseiaudit bel te'nveselescllEard nu tuica d'a dumnévóstri,

Zeama de prune,Ganda bel multiTe umili'n burte,Fad burta tobe,Iutri dupe soba

§i staI cu greeril de verba.Totd urindü socriI marl,Vedemd ea toti ad remasd:Cel de la spateCu gurele caseate ;Cel dinainteCu gurile protapite.Aducetr dell unit vast"'Cu prune useateSe artmeamd In ale gurl caseate,Und putinef cu lapte batutilSe le turnämd pe OM,0 strachina cu pómeSe (lama la ale coeóneCa vedemd c'ad slabittl de Mine,

vr'o eati-va usturolSe (lama pe la AI ciocoI,Fiindd c'ad poftitd pe la nol.

Munti 'naltl lumino§1,Bine v'tund gasit senato§1 I

Si

ORATIA VECHIE

TINUTA LA DOMNIA NOUA (1).

MAria ta 1Nu te supAra,Ci fif bund a ne asculta 1itf vom spune cam multe

Si mArunte,Dalt tota lacrurf plAcute,

Se fie dragA orfli-cuf se ne-asculte:0 sut4 de ant se domnescf,Pe du§manI WI biruesci,Pe vrAjma§1 sel pedepsescf,

(1) Acésti oratiii, amti Imprumutatu-o din piesa Resvan-Trodeia D-InT 'Aida

OB.ATIE PEORIA 153

Pe TurdSe'l pul In furcl,Pe Marl

pul in pad,Pe 1e0 i pe CazaciSe'l dal la dracT,Alta se nu le fad;Pe Ungurl §i pe NemtlTotil acolo trimetl;Si asa mal departe,Ca totl se'§I Md. parte ;

InainteCa top senvete minte.

a§a réndurl, rendurlCa top se se pule pe &dud 1Dalt cu Moldovenil tel,Miicard de-ord fiMAria ta, sO fii bund cu el ;Si vedea unit i descultl,Maria ta totd ascultl ;CAci norduld e cam nAzdrAvand :Face multe pozne 'ntr'und and ;Si Ora e mind nebunA,Face multe pozne §i'nteo luna ;

Ba la IndemAnASi'nteo septe-mAnA ;Earii de nu te'l pAzi,Chiard Intr'o cliMulte'I al* ;

Sel

WI

i asa

§i

si rel,

delWI

154 ORATIA VECHIA

i de'l dice : lasë-ofè s6 te last"0 s'o pätesc1 si'ntr'unA ceasil..(1)

(1) Acésti sublimit oratiei nol amti au/lit'o In Basarabia de labAtrItnulti boor& Vasile Cristea. Lipsa mentiunil despre MuscalldemonstrA, di ea este anterióri secolulul XVIII; eard presintaNemtilord se pare a face o allusil anume la epoca lui Mihal Vi-tézulti si a 1111 RAzvand. Cuvêntulti .oratift. este o curiósi moste-nire juridic& de la Romant, care a remas In limba nóstrA Uria adopts obiclnuita finall ciune. Pin& acumfi ne-ati fostd cunoscutenumal aoratiile de cAsitoriA, adeci .oro uxorem," dupi espre-siunea Id Terentius; (maps. Ins& pe care o dam ad, este cu to-tuld politic& In privinta formel, confrunteza-o ea acea publicatide D. Fundescu, In Calendaruld lui Wartha pe 1866 p 86-89.

B. P. Hajdefi

PACALITURI TIGANESCI

I

NICI Ell), MICI E0

Una tiganti, ducendu-se la una popa se se spovedésca,dupe eel a spusa tote pacatele, popa l-a clisa :

Rea al facuta, nelegiuitule 1 N'o se veclI nicl uadata fata lul Christos !

Dad n'oia vedea ea fata lul, n'o se WO nici elap'amea, respunse tiganulti.

II

SCUMPO, DER FACE

Una tiganti, fiinda poftita de nasula sea la masa,care sedea peste trel sate,cum sosi 10 lega epa afar&de unula din stalpil tindel de la casa si intra Inauntru.Masa era TIM si pe ea o multime de bucate teranescl.Inse acelea, cart Mena pe mesenl se se ulte mai cujinda la ele, erati icrele negre.

Tiganuld, cum le veclu. anti pe ele. Bietula nasa ve-clenda el finulu. sea are se le ispravesca mal nainte dea gusta din ele, II clise :

Mal poftima si din cele l'alte bucate, fine.Lasa, nasule, respunse tiganula, ca sunta bune 0

astea.Sunta scumpe, fine : unti galbena ocaua.

158 PACALITIIIII

Fiä cli face ! clise tiganul ii, grAbinde bucAturile.DacA WO na§ule cA nu p6te s'o sc60 la cale cu

tiganulti In nici nue fele, InvetA pe unti ome se deslege §i se dea drumulti epel, §i apoI se-I spue c'a scApate,crepnde cit aste-fele va apAra de lecomia tigAnescasermanele icre.

A§a se §i fecu.Omule dete drumula epeI §i veni de spuse tiganuluI

c'a scApate. Tiganulu, auclind acesta Imtemplare, pusemAna pe tine codru de Nine §i In ceI Valle mOne leticrele ce mal rAmAsesere. pe talerti §i o reteza d'a fugadupe 6pA, strighndil :

Seumpii, der face !

III

TIGANULO PACALITO DE ELO SINGURO

Murindti muma nnuI rorattnil i fecendti pomand, chiAmA§i pe unti tiganil la masa. Tiganu10 fuse veni maI inurmA, dude se sfir§ise bucatele ,i remAsese numatni§te zero/1 de la varza cu came.

Na me tigane, clise românuld ; mAnanca §i tu zé-ma ce a mal remasti, ce multe II plAcea reposatel biatemama..

Bine romtinico, clise tiganuth, 'inI o fecu§1 ! N'oda Dumnecleu se móri mama §i se te cheme §i eil lapomanA tote la urmA, *i se-tI dad tote aste-fele debucate.

Par'ca clisese Intr'unil cease Feu ! Peste cata-va vrememuri §i muma tiganuluI. Atunci, dupe fdgAduialii, tiga-nule chilme §i pe roinâne ; line la urine, candu numatrAmAsese nimice.

TIGANES CI 159

Voinda se-la pacalesca tail cu vorbele sae, tiganulali clise :

Aoleo, romanico 1 Veniii tarclia, venisi tarclia 1 N'amai remasa nimica 1 Dar mananca si tu asti belie' devita botezata, ce este colea Mg& garde, ca muUd iiplacea reposatel biattt mama !

w

FIA CE SPUI TU, SE NU FIA CE SCIO E0

Una tigana isi lua magarula si pled. se aduca lem-ne. Trecenda pe-o poteca, vecla pe marginea unei pra-pastil una stejara de o grosime si de o inaltime fortemare.

P'acesta se-la tail'', clise tiganula 1 Din ela potase arcla o suta de clile.

Apoi lega magarula de stejara si Incepu se tag. laradacina lui. Stejarula fiinda forte mare, si povarnitape marginea prapastiel, indata ce ramase In cate-vaaschii se rupse si cklu cu una sgomota mare In pr a-pastie, tarenda si pe magara cu ela 1

Bre 1 bre ! Vise tiganula uitandu-se dupe magara siilueranda ! De traia tate pana asta-cli, vedea si elil ma-garu sburanda ! !

Veclenda ca magarula nu se mai vede, bietula tiganaplea cam trista masa. Dar pe druma Intelninda pe unaroma.na vecina Oa set, ila Intreba :

Mai, romanico 1 n'ai vecluta magarula mea ?Ba mi se pare ca. era la tine in batatura.Fitt cum spa! tu, Oise tiganula facendu-si curagia,

se nu fio cum scia ea!

162 PACALITITRI

tnoptandu i intrandu In niste porumbistT, i se facuMd. Ca s6-sI faca curagid, neavAndd cu cine vorbivorbia cu traista :

De fricós'o, ca et1 cu mine, silicea Oil I Nu-tI fieMd. Eta colo, par'c'ard fi singura I

Mergêndd mai departe. frica se marea cu crescereaIntunecimeI. Totd i se 'Area ca vede pe cine-va Inain-tea WT. De fried, i ca së sperie pe celd ce i se pareaca-ld vede In porumbiste, Incepu se canto cu glasd tare:

.13'o vale adind,Vine tigknimea UAL,'

IXDE ME RUGAM DE 40, PE CALI) CADEMO

Und iganii voia së Incalece pe epa sea, dar nu pu-tea. Se ruga de santuld Ilie seld pue dime, se opintidar Be ridica numaI putinteld. Se rug& apoI de santuldNicolae, dar nicl acestd sttntd nu-I ajuta maI multd decam celd din OM.

StaY, clise tiganuld neckjitd, ca scid ed de cine së meToga acumd ! Amu s mö rogd de ceI 45 de muce-nicl ca el ad rad multa putere.Sang 45 de mucenicIadaose tiganuld ; puneti-më pe dpa ca ye dad o lumanarede 9 parale, la totl.

Se opinti tiganuld si d'asta data, cu maY multa pu-si sari tocmaI dincolo peste dpaEl, istoria draculul ! striga -tiganuld ; de me ru-

-;amd numal de 40, pe dpa clidéniti!

X

CIOARA MOARTA 'N DRUMU.

"Unti tigand vede o Wet pe und arbore.Ce pasere sC fie asta ? WI. a-I (lied cióra,

t-Pee,

- cli=e

TIGANES CI 163

'ml e ca sbóra i da pe tica de ocara! S6 '1 flcü mal bine:Porumbos, poposCrt ciocu1i coviltiros,Cu cOda iataganos

Tocmal atunci trec'enda nal vantitora p'acolo, trage cupu§ca In ciórL i o omóra. Tiganula, cuma o vëclu ca acacluth josa mOrta, se apropie de ea §i incepu s6 o je-lésca asta-fela :

Siraca ceva,Cum te-a omaitta cineva 1Ed acid cum te chiarai pe tine ;Dar m6 pitc5.1escil pe mine 1

XI

CUM A REMAS TIGANULU DE RiSU SI DE OCARA

Una romanii, una turd' tigana se dusera laDumneclea s ara cate-ceva.

luta maT intAia turculaCe vreT turcule ? Ila 1ntreba Dumneclea.Bine D6mne !De bine s6 fiT.

Intra romanula.Ce vreT romane ? lla intreba Dumnefta.Bine D6mne IBinele l'a luata turcula.Daft ea ?Darnica së fiT.

luta ciganula.Ce vreT tigane? ila Intreba Dumneclea,Bine, D6mne.Binele l'a luata turcula.Dartk ea ?Darula l'a Nan roulanula.

§'unil

164 PACALITURI

Ce iisü i ocara o maT fi §i asta, DOmne Oisetiganuld, dupe 0 se gAndi putind §i se scarpina In capd.

De risd §i de ocara se fiT.

XII

PIJSCA §I SCROAFA

Und romAnii furandd o scróf i und tigand o pwa,furA prin0 §i du0 la zapcid. Aducendd inteid pe ro-mAnd sö-la cerceteze, tiganuld se puse la u§e s'ascultece spune romanuld ca se scape.

De ce al furata scrófa, Marine ? Hit intreba zap-

N'am furat'o, cocOne, pacatele mele ! Vet, uTte amucrescutu-o ed de mica, de dila era d'o schiópa !

!Id creclu §i-I dete drumuld.Chiama §i pe tigand.

De ce aT furata, tigane, pupa ?N'amü furat-o, cIeü, boerule, n'ama furat-o ! Amd

crescutu-o eti de mica, amid era d'o schiópa !

XIII

TOCMAI PE TOCMAI

Se Incinse o data o batalie Intre o suta de tiganT §io suta de tatarT ; Wadi daft cu puscele §i tiganiT cumaciucile. Cumd se 'ntêmpla ca und tigand aruncA omaciuca i omorl und Ward. Tatarii se 'nfuriara maTred §i omornra noua-clecl §i noun de tiganT. Ald o su-telea se facu §i eld mortil i scapa.

Ducendu-se Intr'und satd, und romAnd flu Intreba :Co-atl facutd cu tataril, tigane ?

I

ciula.-

TIGANE S CI 165

Ia! ce sO facemd ? Nici el nicl nol ! Tocmal petocmal, romAnico : de la el a muritd unuld si de la nola remasd unuld.

XIV

Dout-pEci DE GASH

Und boerd avea douë-cled de gAste si trimitea totd-dé-una und tigand cu ele so le pascA. Boeruld insO a-vea obiceid de numAra gAstele de cAte orl pleca i ve-nea tiganuld cu ele.

0 &AA tiganuld the una s'o man&Maki le nunferd boeruld gAsi numal nouo-spre-clece.

Mel, tigane, clise boeruld ; *tele suntil numalnou0-spre-clece.

NouO-spre-clece, boerule !P01 erad douO-clecI, mO ?Ba dou0-clecI boerule !1301 suntil nouO-spre-clece INouO-spre-tlece, boerule.

VOclêndd boeruld cl nu se 'ntelege cu tiganuld, chiä-mit dou0-clecl de toranl din satd puse se ia fie-carechte-o gAsca.

Unuld remase cuVecll, mel tigane, clise boeruld, ca tog taranil ail

ate o gaud, numal Asta alit douOilecilea n'are !Apol, batald mama lul Dumnecled, cAndu era&

&tele gramada de ce nu s'a repeclitd sO ia i eld una ?XV

'11-0 DA CELU DE SUSU

Und tigand s'unu romAnd, furandd und bod, se duseriamAnduol jundiA.seld

mdlnile g&.

166 PACALITURI

Mel, tigane, clise romlinuld; tu paclesce colea Inpotecit ca ea ma clued selil jupoI in crIngd. Ve41 cândiio veni eine- va seml fluerT !

Bine, românico, bine !Veclêndd tiganuld und omd ultindu-se In tote pärtile,

incepu se-I strige :Mel! AWL bod brézfi-bArlo-brézil mug ?Ala me, ligane.Incolo sela cautI, clise tiganuld, (aretandil spre

aka. parte) Incolo, Incolo ; numal Incolo (arAtândd la lo-culti unde era bould) se meld cauti di, Farad cautatii §ied ; nu e acolo.

PAguba§ulii se duse dreptd unde-I aretase tiganuld senu se dud, §i gAsi bould. Se duse §i tiganuld dupe eldqi apropiindu-se de celd care lti jupuia, incepu se-I flu-ere la urechiä strigandu-I :

Aveld paguba§uld mo !Princlêndu-I pliguba§uld II duse la zapcid,Pe drumd romanuld clise tiganuluf :

MCI, tigane, tu e§tl prostil ; nu sciI cum se vor-be§ti zapciulul ; se me la§l pe mine §i tu se te urcI Inpoduld case §i se ascultl.

Româauld luta la zapcid cu paguba§uld, §i tiganuldse urci In podd.

De ce al furatti bould ? intrebil, zapciuld ; de cel'aI omoritil ?

De, cocóne, pacatele mele, säräcutd de malca meaDOmne ! nu Farad omorAtil eii a§a Pallid gäsitd.

Se'ld pliitescI, hotule !N'amil parale, cled, cocOne 1 L'o plati celei de susi '4 !

Tiganuld, creclendu cl clice sell platésca eld, strigadin podd :

Ba amândoI Wilk platimd, di ed pazémd i tu j upuiaI !

TIGANESCI 167

XVI

VORBA SE FIE DE'MI 0 LULEA DE TUTUNO

Unit tigant n'avea tutunt. Cum sa fad" elt sa cérala unt romanti, pe departe, se nu% inteldga.?

Mel, romanico, Oise elil ; mal traesce epa care amuritt asta vent la Craciunt ?

Estl nebunil, tigane? Cann) o se mal traésca dac'amurita o data?

Vorba së fiä, da-ml o lulea de tutunt !

XVII

AVEA ORI N'AVEA

Unt iganii murise, §i, ducêndult la grópt, nevastalul Hit jelea a§a :

Aoleo ! aoleo I Ce bine ma 'ngrijea! Ce bine manca!Cine pórte caciula acumt ?

Avea ft, orl n'avea ? o intrebliBa n'avea; dart avea de gandt. se.l ia!

XVIII

D'AR Fl 'N VISU

Una tigant visa Inteo mipte ca-Y a mancatt lupil4a. Se scula de diminéta i vëclu ca este In copril.Intr'o cli, flinchit intr'o padure, lupil ii mancara epa defacia cu

Tiganulii puse malt:tele Ia ochl §i o reteza d'a fugaacasa, strigandu :

Dart fi 'n visa 1 D'art fi 'n visti !

se-1tuna.

ell.

168 PACALITITBI

XIX

CE VENTU BATE !

Lind boerii trimise pe unt tigand afarà se vécli cevêntu bate, ce timpd este ?

Tiganuld, In locii se &A antra, nemeri Inteund du-lapd. Puse maim Innauntru si dete de brangt,

Aoleo, boerule 1 clise tiganuld, intrandd In cash :afara e Intunericil besnh si miróse-a brancla.

Writ ce vêntd bate, tigane ?Criv-austru-baltarez-muntean !

XX

0 BEI!) BATA DUMNE0E0

UneI tigance murindu-I unii copild, candd MI duceala gróph Ild jelea asa :

Aoleo 1 aoleo 1 Par'cri, 'ld veclu cä se duce 'n Raid ,

si o so-I dea &Wald Petre cheile raiulul pe maim lul,si eld fiindd micd o se le 01.4, si perclêndu-le o Alabath Dumnecled pan' l'o lua draculd 1

GHICITORI ROMANE

GHIC1TORI ROMANEPe podurf ferecateTreca mg nenumArate,i le taie capetele,

*i le schimba numele?(Mira)

In padure nascuf,In [dare cresculf,In ora§t m'a adusa,Cercef de urechf 'mf a pusa ?

(Cobilita)

§ervetela invArgataPeste mare aruncatA ?

(Curcubeult)

&sit tuna, jot' rësuna,Ciorile s'adunA?

(Biserica)

172 GRICITORI ROMANE

La cap peptene,La spate secera,La miclloca pepene ?

(Cocosulii)

M'a trimesa (Minna de susa la cea de josaSa tésa panza far'de rosta?

(Giamula)

M'a trimesa (Minna de susaLa doamna de josa,Sa, cósa cusaturaFara neam de tivitura ?

(Hartia)

Campula alba, oile negre,Cinge paste le cunOste?

(Cartea)

Susa tuna, josa rasuna§i la micliloca hod.?

(Putineiula)

Doua fete ce porta sail*-Una négra s'alta alba,Ne 'ncetata se tota gonesca

In veci nu se sosesca ?qua si nóptea

Ce e dulce i mal dulce§i pe talera nu se taie ?

(Somnula)

Si

GHICITORI ROMANI?! 173

Este unti mo§ii bAtrAuti tare,Duce o miA aracl In spinare ?

(Ariciulti)

Amti unti grajdti plinti cu cal ro*il,CAndil bagY pe negruII scke pe top afara ?

(CArbunil din sobA §i c1e§te1e)

SAcAita val-de ea,Séde 'ntr'unti vêrfil de nuia ?

(Aluna)

La margine de crIngADou6 Maul de blidil,LAngA dou6 blänl de blidilDoul luceferel,Ling doul luceferel0 mOrA ferecatA ?

(Sprincenile, ochil §i gura)

GAinu§e ciu§eTrece prin ceuu§e ?

(Luleaoa)

Naltii ca casaVerde ca mdtasaAmarti ca fierea,Dulce ca mierea ?

(NuculA)

174 GHICITORI ROMANE

Ce Ode in apii§i nu putreclesce ?

(Limbo)

Ce séde In apli§i nu se uda ?

(Umbra)

Ce nu suntd trel in lume?(Scull la cerd,

punte peste maresi fieruld mliduvA n'are)

Susd copae,Josii copae,La miclilocuCame de 6id ?

(Scoica)

Ulceluse unsi,In burueni ascung ?

(Epurele)

Ulte-o I Nu-e?(Scanteia)

Cdciula fartatululPe marginea satulul ?

(Sórele)

Ce lucru este in tote§i fárd eld nu se Fite ?

(Numele)

GHICITORI &MANE 175

Ea n'amd din naturANic1 MK nicl gurA,Dar spill la oil careCusuruld ce are,$1 nu se mânig,Ci va se me VA !

(Oglinda)

In pldure m'amd nftscutd,In Ware amd crescutd,

i 'n ora§iii cândil m'a adusdJudecAtord mg fostii pusd ?

(BAtuld)

La trupd suntd u§ord,FarA arip1 sbord,Dana ed nu suntd nord ?

(Gânduld)

Trupuld ImI bag In cashmould aka m1 lase.?

(Cuiuld)

Patru fratT, gemenI nascuti,Tota ImbrAci§at1 crescup,Oil cândd II vecll la und loch.Invelip Intr'unti cojocd ?

(Miecluld de nuch)

Ce Marl IncoronataUmblA cu gura cAscatA,

i numal cu limba r1mA,Totd rAstórnA §i dArlmit ?

(Pluguld)

176 GRICITORI ROMANE

Trupuld, capuld 'ml e tad una ;P'uud piciord stall totd déuna ;COmAs1 amd nenumkateSi le porta OW 'mbräcate ?

(Varz a)

Suntti alba sulemenitä,Si urtitä si iubita, :Vara nu vord së mo vacidSi érna mO 'mbriséclu ?

(Soba)

Ce flóre e mal frumdsäSi barbatiT o mirOsa,Numal lord e ddigastósA ?

(Femeea)

Ed la orl ce casäSuntti slugä alésA ;Ed pe od si eineIntImpind chndd vine ;Cândd pldeä afarOEd 1ld petrectl gra ?

(Usi a)

Buturugd uscatä,0 ridicu IncOrcatO.Si o d'a josd descarcata?

(Lingura)

De iute ce suntd trel abia mODin nasuld mei curge miere si venind ;Glasti nu amd, dar sO strigd, candd suntd pusd,MO aude rOsáritti si apusu !Ed lumea o impaciuescd si Imvrajbescd ;EO pe top 11 bucuru si 11 necAjesdi I

(Condeiuld)

tine;

GHIC1TORI BOMA NE 177

Ce pomil e acela careStä cu ramurile saleTote plecate la vale,

i vinele, räddcinaII stad In susd cu tulpina ?

(Omn10)

Ce nodd cu gura se 'nódácu mainele nu se desmidd, ?

(Cununia)

Vioa In plimbareMered mo pornescii ;Nóptea md pund OrdCasa sO pOzescd ?

(Brósca de la u§e)

Cândd intru d'o dAtaUmplu tóth casa 1Viva '1321 e ru§ine;IsTóptea vOclii mai bine?

(Lumânarea)

Subtd pädure grdmäditd§Ode lumea Invelitä ;Viva de sore fugitä,Islóptea du lund pititit?

(Casa)

Este-o fatd buburósä§Ode cu vodd la mast

(Strugureld)

§i

178 GHICITORI ROMAND

M'a trimesd chimna de susdLa dómna de josd,MI dea villa si rachidTotd Inteund burid.

(Ould)

D'aid pan' la munte,Totd zare merunte.

(Stele le)

D'aid pen' la mareTotd fundurl de caldare.

(Mosoróele)

Biserica Inteund piciord,GhicI ciuperca ce e ?

(Ciuperca)

La capt pajere, la spate seceritCocosu e, natardule,AI priceputd mai, boule ?

(Cocosuld)

NOTTEDomnulli Marinescu, unuld din bärbatii carI s'aii o-

cupatii peste Carpati mal multü cu literatura popularit,a publicatti In Albina din Pesta de la 19-21 Februa-de 1871 urmätórele notitiI prin carI dovedesce afinitateabasmelorü nOstre cu Mytologia veche.

DESCOPERIRI MARIfN POVESTELE (BASMELE) ROMANILORt.

A. trebuita se daft unil nume strigátorin : uDescope-rir urinätóreloril publicärl, pentru ci. se atragilatentiunea §i a acelora din onor. publicü, cad nu afldatina de a citi FoifiOra §i preste totü atentiuneaintiliginteI mistre, literatiloru românl, asupra povestelortipoporuluI românil.

Popórele cart film& rultkiuld pasil In literatura lord,§i adunatil povestele lora ea lucruff nationale de mare

Romtmulu ea §i In tote §i inteacéstl privinta,

easel,.

prep.

182 DESCOPERIR! MARI IN

omd tardid a fAcutd prea putind, de 0 Bomdnultie poporulil celti elasia din Oriente.

DincócI de Carpatl, D-16 B. Em. Stänescu, (astäkIIMircea) a Inceputd a culege poveste populare si sub ti-tlu de sProsa popularttn, In 1859 a publicatd eate-va;dar de atuncl sl-a perdutd Ott energia. (A pornitadupe allele. Red.)

Dincolo de carpati, D-ld /. C. Fundeseu a publicato brosurt de Basme, poesii, pacaliturl," In anuld 1867promitendil continuarea.

Intre cele 12 poveste publicate de F. suntd cate-vade interesd mitologicd si istoricd pentru romt.nl, inte-rest de care Did n'ad visata românil pant acuma.

D-ld Fundescu sl-a aretatil opurile ministeruluI deinstructiune din Bucurescl, ministeruld a denumitd ocomisiune din D-niI T. Vdcareseu gi B. P. Hajdeu;acestia dad opiniune bunt, si opurile D-lul Fundescufiled o cale cladarnict pe la Ministerd, pentru et e si-Mil apol se si le tipar6scli InsusT. Seraca Rominie li -bell ! de Ebert si liberala, ce esci, românil -Ind nu a-junsera, asI culege poesiile gi povestele poporale, o vis-tierit dintre cele inaI marI a until popord, fi deosebi aromdnilora elasicil

Guvernuld e romând, dispune de milióne si miliOnedincolo peste Carpap, esistä si academie de sciinte,etc. sinu se face nimica ; dincóceInct avemd done,cu a BucovineI treI asociatiunl pentru culturt si lite-raturt, fárii, se fi fácutil vr'una ceva In acestu ramd.

Ne condamnAmt Insine la neactivitate si totusT pre-tindemd se progresämd.

Duptt acestt posomorIti Introducere void lua dea reit-duld- povestile de interesfi ale D-lul Fundescu, 1) le void

1) Se afla in Sibia la Filtsch cu 1 fl. ai 80 cr.

DESCOPBRIRT MART 183,

ImpAtAsi In estrase scurte si precise, si void face no-tele mele, Ora la cap6td void educe tote la legatura ceo ad intre sine. 1).

POVESTEA I.

FATA DIN DAFINU

0 Imp6ratésA a remasii InsArcinata. (grea), si copiluldinaintea nasceril cu 6 septamAnT a plinsil in pAntecesi ea I-a clisd : sA tacA, ca, '1 va da ban! multi, clad cuaril:4, arme si pe fata 1mpëratuluI vecind, dal fiindii-cacopiluld nu tacu, 'I mal p. omise pe Sanda Lusandra,fata frumOsA dv peste 9 törI §i 9 marl, si atuncl co-piluld tacu.

Candd se ridica copiluld, ceru pe Sanda LucsandradOra mumA-sa 'I spuse ca Sunda Lucsandra nu e pe lu-me, ci 'I promise alta fat& de iwpëratd ; InsO copiluldnu primi ci a plecatil së caute pe Sanda Lucsandra.

Se duse si lute() cAmpie fruniósA cu for!, si udatAde un rluletd, aflA und dafind verde, !ill puse cortuldsub eld, si de loca aucli vorbe din dafind, si pe urmaesi o fata fruiliósa cu peruld de aurii.

Eld II declara amord ; se amoresara si adormira ;candd s'a desteptatd si e sculatd fecioruld, lAsA undmanunchid de florl In braciuld fete! si se duse piinA dedede und palatii de aura si de topazil, si aci IntrebA peunuld ca unde sOde Sanda Lucsandra?

1). EsplicArile le basez6 pe: "Meyers Neues cony. Lexikon.,pe Vollstdndiges Worterbuch der Mythologie alter Nationen.Stuttgart 1836; pe "Die Gotterwelt der alten Volker., Ber-lin 1864, §i pe alte opuri mai mid.

184 DESCOPEILIlif MART

Era tocmaI Dornnuld palatulul i fiindd-ca 'la vëqufrumosd si avea i ela fata, II spuse ca Sanda Litcsan-dra e fata duse la ea, si feciorula petindu-o.s'a re'nturnata cu ea sa se cunune acasa.

Inteaceea, fata din dafina s'a trectita i vaclêndu-seInselata, vru se intre In dafina, drä acesta n'o priimi.Plecanda pe druma, se Intalni cu una calugara, schim-barä i grabi catre o caru p. care veneaco-piIuIfl prefacuta Sanda Luesandra, Calugarula, (fatadin dafina,) da vorba ; Imphatuld Ild Intréba, i ela po-vestesce tote, apoI lla ia In trasura, i la duce la pa-latuld sea.

In cliva cununiel calugaruld s'a spancluratd Insa Im-phatuld lla aflä, II WA franghia i aci cunosce cä efata din dafind, i Sancla Lucsandra adevarata, si seminutia cu ea, éra pe S. L. cea false o tramite 'Ma-rna la tatala sea. 1)

1) Dafinfi, In limba nesträ insemn e. und arbore, grece§te i

aclf In botanica Daphnen, unele soiurl ...Daphne "aureola,. nem-tesce : Lorbeerbaum ; de aci in Bewail ,frunda de lorbanu.,.In Francia e o provincie ,,Dauphine.

Apollo a iubitü pe Daphne, fate frames& a riului PeneiosIn Tesalia ; lime ea nevrenuti a sci de amórea lul, Apollo '§I spuneoriginea de la Zeus ; fats nici atunci n'a void' a sci de eld cifuge ; Apolo p'éce dupe ea, in cittd ea ii simte Urea pe

ea strigi pe tattilti-sed ca s'o strAmute, i se scapee Apollo.TatAlti seri IT vine intriajutord i delocti s'a fitctitti scortà pe

peptuld et, ere din Ord s'a acutd fruncle, din main! crenge,din picióre râdäcinL i ala a stata ca nod erbore Dophne qiApollo I-a sirutatti frunylele. (Vollmer in fabul'a 23 Infitti§éclittipuld Dafnei).

Peneios a fostil sleu de rid In Tesalia, nivutil de la nimfaKreusa. Peneiosd a avatd ,fete pe Daphne, Kyrena, Stilbe. IntroPleiade ince se Old o Daphne, ba Mei una i intre nimfele fru-mese ale Dianel.

sa,'la

hainele,cu

grumacli,gi

si

DESCOPERIRI MARI 185

Apollo are comune de Daphnaeos, si Diana de .Daphnaea.Leucippus, feciorulii luI Oemaus, regelui din E'is, a fostii H-

valuld NI Apollo pentru Daphne. Dupe mitologia lul Vollmer : InAntiochia se area Daphinuld, carele canda-va a fostfi fata frumósa-

Acestd arbore a fostil placutd lui Apollo pentru aceea eld senumesce i Daphnaeos.

Nimfele la greci si la romanI suntii iiinte Semidiue, cari locu-escd In riuri, arbori, dealurl etc. Cele din arborl se numescd.Dryade., asa der& fata di dafind e Driada.

A doua persdna din poveste e "copiluld seu feciorulii, de iinpg-rattl», farti se so numesca cu nume. A treia persona e imperatésa.

Fecioruld e Apollo, imperates e Leto, (Latona), mam'a sa,care fiindfi insarcinata de Zeus, a ajuns la Peneios, sleuld de rid,ca dea loc de nascere, de ore ce Juno o persecuta, si Pe-neios l-a data locii pe insula Delos, nude a niscutil pe Apollo sipe Diana.

Apollo totil de o data e si ilea de sOre. Sórele 'nainte de re-sarire tramite radele sele, sPmnele de viala ; asp, Apollo 'naintede nascere a plansfi in pantece, si mama sa I-a promiad caluluon aripl (Pegasos,) care si alt cum e caluld lui Apollo.

Acestil Apollo se identifica cu Helios, adica cu insusi sdrele.In povestele nOstre se identifica cu Feta' Frumosti, pe cum voiddocumenta in povestele urmatdre.

A patra persema din poveste e Sanda Lucsandra.In acesta poveste, actuld el nu se lovesce cu mituld vechid, ca

aiurea, si pentru aceea aci void areta numai enticitatea el si de-ducerea numelui "Sanda Lucsandra..

Kassandra a fostil uua din fettle cele mai frumUse ale regelulPriam din Troia ; dupe Homerd era frumOsa ca si Aphrodita deaurd ;la cuprinderea Troie, regele Agamemnon si-a facut'o desclavii, i a dus'o acasa la sine.

Apollo a iubitii pe Kassandra i pentru aradrea acdstadupePausaniasin Leuctra i s'a ridicatd o templa i statua, i aci s'achiemata si Alexandra. Mormentuld el se slice a fi lutre ruinelede la Mikenae.

In altit poveste void dovedi mituld In! Apollo cu Kassandramultd mai desvoltatii ; aci died numal atata, ca Kasandra e idea-tica en Leuctra Alexandra, §i asll e identica cu .Sanda Lucsan-dra. din povestea Fata din Dafin.

Eta_ povestea roma* de pe timpuld Troia, adeca de 3300 doan!! Eti fontitua pentru mitologia daco-romana I

all

POVESTEA IL

FETU FRUMOSU CU PERULO DE AURU

A fosta odata inteo pustie unit pusnica, si petreaasingura intre férele padurilora, si acestea i se inchinaii.Inteo cli ducêndu-se la marginea apei ce gurgea pe Fangcoliba la veclu pe apa una sicria (o la*, si aucli glasadinteensula. Pusnicula scóse sicriula si afia una copilade vr'o douë luni, cu scrisóre la grumacll, din care sevedea a copilula e de fata de impërata si e aruncatain apa.

Pusnicula voia së-la crésc a. déril nu avea cu ce, sirugandu-se lul D-clea, resttri o vita de via cu strugurisi copilul manca.Cand a mai crescuta ,copil.uld, pus-nicula l'a invatatn carte, se adune radacine de hranita,si a vêna.')

Inteo cli pusnicula spune copiluluT ca chi o së móra,si IT spune intmplarea cum l'a aflata pe apa, si apoiOice copilului, së nu se sperie canda va veni una leaca se-la ingrope.De mostenire !Asa copiluluT una frailde cala, si cal-Ida il4 va scutura, va veni una cola cuaripi,--si la va inveta ce sa faca.

DESCOPERIlif MARI 187

Caluld 1nvëtd sO mérgl a locui de acu Intre 6-meni; pentru acdsta copiluld sc6se din urechia caluluiunii randd da haine, i së duse orasd.

Pe urmd plecard pe tarimuld unord trel cline,1111 sfAtui së se bage- slug& la ele. Vine le pri-

mird i caluld spuse, c Inteo casd ad clinele o baid,unde la cli hotarltA curge apd de aurd i cine se scal-d& mai Inteiti capätd Ord de mat, i clinele ad Inteocasd. 3 rOnduri de haine ce le pdclescd cu Ingrijire

Vine le plecard de acasd la o serbdtóre i iserd co-piluluT, cd In chilia cu baia so un intre, lush copiluldse sclildd i cApAta Ord de [turd, i ludndd legituracu hainele, fugi de acolo.

Cum s'a depärtatii, casele se cutremurard, i clinele au-clindd se renturnard, i nealiAndii copiluld i hai-nele, se dineru dupO eld, 1nsO 'Id voclurd cd trece peste-hotaruld bor.

One le cerurd sO mite pOrulii i sO le dea hainele,dérd copiluld le retinu pentru simbrie.

Frumosa se duse in altd orasid, si se bag&slug& la gradinaruld ImpOratului ca sO lucrecle in gra-dind. ImpOratuld avea 3 fete, si de trebele ImpOrdtieiuitase sO le mdrite.

Fetele se vorbird sO dud fie-care cdte und pepene-si sO pue pe masa Impkatului, si impOratuld 1ntrebdpe sfatuld sea ca ce 1nsemn6c1a acéscA ? Sfatuld spunecd fetele lui Bunn de maritatd.

ImpOratuld cid de scire in lume cd vrea BO md-rite fetele ; vinti petitori multi ; pe cea mai mare o ma-rita dupe und feciord de Imperatd , si merge OM

(biteable.

i ca-luta

Fetii

'Id

3a

5)

3a

bh1

IL

bs1

188 DESCOPEBIld MARI

cuetea de o petrece la casa sa,numaT fata mat micaremasd singura.Atunci _RN Frumoszi chiama caluld se Imbraca cu

hainele numite campulii cu florile» luate de la clineIncalichudd strica tote In grAdinä i fata imperatu-

Int 'ld vale cu preuld frumosti, de pe ferdstra,Pe urma. se Imbraca In haine de argatd i Indrepta

pe cele stricate, i canal veni gradinarulii, tota vëclupaguba §i se supera . Fata Imperatulut batu in ferdstrasi CCFU fort de la grddinaruld i ducênduile, 'I clise fatase nu vateme pe argatfi, si 'I dedu nal puma' de galbent

Mat tarclid se marita i fata a doua ; TWA Frumosdface érd ca mat 'nainte si se Imbraca cu hainele «cerusu stelele.»

Imperatulu rêndui o vênatOre, i scapandd de- undpericola, ridica und chioscti In padure, 0 la serbareamantuiril chiama pe top boerit i slujitoril, numal fataImperatulul remase acasä.

Fetal Frumost veclêndu-se singura Imbraca haineleacu sórele in peptei,luna in spate i dot luceferel pe u-nzerin, i Incalecandu strica gradina mat de tota.

Gradinaruld candd veni, a voitil se 'la bate, Insefata Imperatulut 1111 ruga se-ld ierte, i 'I dadu 3 pungtde galbent.

Fata ImperatuluT era tad trista, si nu voia se iasadin cask i Imperatuld o Indenba cu mat mulp feciortde Imperap ca se se miirite Inse ea nu voia.

Imperatuld chiarna statuld si Intrebd ce e de fa-cutO ? era acesta a respunsd, se cheme pe top fecioritde 11-'31)&41 i pe top boierit, i pe care 'lit va lovifata cu unit meal de aura acela se'l fie barbatO.

a

si

I

I

'IL

'hi

1 l

DESCOPERIRI MARI 189

Imperatulii tam, fuse fata nu a lovitfi pe nimenI cumerulti. Atunci unit boiera Oise ca se treat si Omenilcurt,iI §i fata lovi pe argatti cu merula de aurfi.

Imperatuld numal de silli '§I dAdu fata dupe argatd,si pe urnitt ca de mile. ia tinutA Inteo casA mice., si'sIbAtea jocti slugile de el.

Iv.

Fii de imperatA, cari fused. chiamatl Mira rusinese mäniarA si incepurrt resboiA asupra ImperatulutAmendoi gineril venire. In ajutorfi, §i Fetti Fruntos4trAmise socia la Imperatulu ca sea lase si pe elti laresboiti, dell imperatule maI tare s'a mAniatti, si dupemulta rugare l'a lAsatti ca se care apA la Oste.

Plecandti cu top, §i. Fetti Frumosil a pornitu cu om'artógA sciópA, fuse s'a 'nomolitii cu ea In noroitisi a remasu indArätti.

Atuncl veni calulA sea, elf' se ImbrAcA cu hainele«etimpulti Cu florile» §i bAtu pe dusmanI, apol peri si

se duse la mArtógA. Imp eratulA credea ca D-cleti I-atrimese ajutorA si se multumise, si Intorcenduse veclupe Fétti Frumosti la m'artógl, si abia Ild sc6serA din

noroiii batjocorindu-laSe Incepe alti doilea resbelt ; Fetti Frumostl face

tail ap §i se ImbracA cu hainele ocerulii eu stelelenapol se Incepe alA 3 resbelti, si Fetti Frumosti repe-te§te tote si se ImbracA cu hainele am sorele in peptti,luna in spate qi dot lueeferd pe umerin. Fete Frumosuse aruna din munte si trAsni intre dusmanI si '1 tliaca pe oI. Imperatula fiinda de aprópe, 'I dAda maramaca se se lege la o mana ce sängera si se intórserA.cu totif acasA.-4)

190 DESCOPERIM MART

V.

Imperatula (Mu la WA grea .de ocht Doctorii si filo-sofil caril citea pe stele nu'l putea ajuta dér uua be-trilna II Oise in visa, c§, daca se va spAla la odhI culapte de caprA rosie, va vedea.

Cel dol ginerl plecara -dupe capre roiI, apoI se duseFetec" Frunzos i gAsintla le mulse, apol se imbricA

in haine de ciobana si le esi inainte. Cel dol ginerilcerurA sa le vênclA lapte, pentru banl, dértt Fdei Frumoseicent sa i se fack lul robl i so-I pue pecetea lui pe ei.

Gineril se invoesea, necreclênda nicI o urmare,duca laptele la impOratula, insa nu ajutA

Fata mica duce laptele cAstigata de Feta Erumosa§i in 3 clile impOratula se insAtoséclA.

ImpOratula a data ospeta mare de bucurie, i atunciFetei Frumosa scóte marama si se aratA cA ela l'a aju-tata In resboia, i dovedeste ctt gineril '1 sunta lul robi.

Top poftiri sa se arate in hainele frumóse i FeteiFrumosti fAcu acésta, i asa era de mAndru si strain-citora, in dal la sore te puteai uita dér la ela ba.

Atunci impOratula if predete imperApa, i feta sebacura de bArbatula Wt.

0

§i

nimicd.

3DESCOPERIuf MAR! 191

NOTTE1) Rottek Tam. I. p. 158 si 159 slice, el a fostfi und period&

eroicd li miticd In istoria grecilord, ci anume de la Ioachn pitala Heraclide §i cli mitele istorice suntii mestecate en mite astro-nomke tii flaice.Acestii periodd e en 2400 'Ana ta 1500 de aniinainte de Christos. Din acestd periodli suntil povestele rornilnece le esplict.

In povestea sasta !ninth mai multe mite vechl grecesci si t6tese refer-NA la HeliosdApoloSOre.

Apollo a insiireinath pe Kreusa, fata luI Erechten, regelui dinAtina, care nisandfi copiluld, l'a hive IRS In haine tesute de dénsa,si la pusd Intr'und sicriasil (Ilditii) §i Apollo a rugatfi pe Her-mead (Mercurid), de a dusd lAdita la Pe los._ insula santita luiApollo. Krensa s'a radritatti pe urmA dupd regele Xuthos §i acestaneavAndfi prunci mai multi an!, s'a dusil cu nevasta la Delphi ca-prin oraculd se intrebe pe Oen Hi pythianu (Apollo) pentru MIAS.Oracululd le a respunsd ea nu vord avea prunci, si ad adopteslepe prunculd acela, pe care '15 vett Intilni In ambituld temple!.

Xuthos §i Kreusa a Inalnitii la templu pe und copild, pecarelePythia (preotuld lul Apollo,) l'a aflatii pe apd. cn feta de curdndilniiscutil §i pe care l'a crescutd sub scutuld sleului Apollo. Xuthoscu bucurid l'a priimitil, §i la numitii Jon. earele vine inainte.Kreusa nu s'a invoitil si vrAndil se-Iii otriivésed, X. a persecu-tat'o si K. a fugitii ad scape la altaruld In! Apollo. Acesta po-runcelte preotului ca se aducit Mita In care s'a aflatil copiluld§i atunci K. recunOsce CA e ald add §i ,la primesce.

Mituld se potrivesce cu nascerea lui .b eta Frurnosii, !use nusi numele.Daril in povestea acOsta smith mite si despre altiprune! al lui Apollo,si pentru esplicarea calului suntd de lipsiiurmat6rele: (Dr. W. Wollmer : ,.Mith. aler Nationen s't Dr. MundtDie Gotterwelt" p. 284.)

2) Apollo, fecioruld lul Jupiter de la Leto, a iubitti pe Ko-ronis, feta regelul Phlegias din Tesalia, in orasuld Dotion.

Und tindr din.Tesalia Ina a fostd amantele ei si a sitrutat'o.Corbuld, paserea plAcutil, a lui Ap . 1-a spiel, si Ap. de mAniA asAgetat'o de mOrte.Ea atunci H spune crt a emeriti' pe doi,pentru di a omoritii §i pe prunculd add din pAntece. Ap. vré ado invie, dar nn póte, ci scOte prunculd din pAntece si l'a clued

192 DESCOPERIRI MARI

la Chiron centauruld (jumdtate omdyjumdtate carele 'Ibpreda fetel sal blondine Ocyron ca sd-ld grijéscä. Acestfi co-pild a fostil kleclepiosTAesculap.

Acestti Chiron a foal crescAtoruld eroilord din anticitate siscéla Jul s'a numitil Academia cavalcrés5d din Grecia.E nds-cuff' de la Batumi', (cdrele s'a stritmutata Jn cald,) si Phyiera,pentru acésta e jumétate cold. Eld a Invdtatd tote ce sq potdinvdta In o viata, eld a Invdtatii pe Aesculap, a fAcutil instrumen-tele musicale lui Apollo. etc. Muierea le Chiron e nimfa Cha-riclo, tata lui Aporo.Fata Ocyron a remas grea de Apollo, side mine s'a rugatil de slei ad o strimute, si el ad strAmutat'oIn calS, care acli e pe cerd ca constelatinne.

Acestii centaurd Chiron e caluld din povestea ce Invata latOte pe Feta Frumosa (Ovidiu Meth Libr. II. versa 600,675).

3) Povestea trece érll In alai mitd despre slid feciord ald luiApollo. Povestele, t6te ce le void esplica, coprindd in sine tOtemitele despre Apollo, si despre unit feciorl al la Uneori mituldvechiii e Intregti, alte oH resfiratil lu maI multe poveste, nascerealul Fêtei Frumosii vine in mai multe forme, adecd F. Frumosilrepresenta pe toff feciorit lui Apollo, sub nnmele

SerbitOrea pomenitd, In poveste la care sad duel tilnele si le-gatura de vestminte ce le-a dusd Fetti Frumosti, se esplica.

In Boetia si In Epidaurii a fostti serbAtOrea de s6re, numiti.Daphneforea In onOrea In! Apollo. Daphneos e connume a luI A-pollo. (In o poveste Feta Fr. se nasce de la impdratuld DcifintiApollo). La acea serbAtOre, poporuld mergea In procesiunelungd, condusit de unii Copild frumosti.,numitit Daphneforeosla templa luI Apollo.Copilulti purta Ord sburAtord, corOna pecapd, i vestmatil pomposd. 17nulti din némurile apr6pe (cu Apollo)purta o bâtA lungd §i ducea o rudii en globuri, ce Insemna Ore-le, luna i planetele, 365 de cununl de dafind spënclurad de peruda si acelea Insemnad clilele anului si le depunea la altariuliiWI Apollo.

SerbittOrea s'a Introdusti in urmAtorulti modd. Locuitoril dinAenia ad aseclatd Theba, si beliducelul , de aci i s'a arétatti invish und copild frnmosti, carele l-a adusd imbracaminte si arma-tura frumOsA, clicOnclui cd en acestea va invinge, numai ad tind.serbAtOrea tad la 9 anI pentru Apollo.

Beliducele a Invinsti,§i a introdusti serbitOrea.Aoeste 3 cline ad apti.-felit de vestminte; Intealtd poveste aunt

3 fete de Impdratti. Dupd tot(' studiuld, nu potd afirma ceva po-

cald,)

add.

DES COPERIRI MAltI 193

sitivii, Nei t6te mitele cu F Id Er.vmosil se tutored pe lingaApollosore,

In acésta poveste se clice eft clinele smith mai fru-Wise de catti Inele muntilord pi cimpielorti, trebnia sd fiR ilinede cord pi le -eredii a fi Hesperidele. Hesperia, fata lux HerperosLuciferu (steua de wire), s'a miritatti dupit Atlas pi a niscuttiHesperidele, 3 fetedupO unil 7 fe au pizitd mOruld(luna de auril.)

4) De unde vine, filologice, numele de Fetii Frumosei? Nu in-sOmnit Did fOtulüatIatu in Mita. nici Multi soosu din pintece,ei e _Phaeton, unix feciorti a lui Apollo, de la Oceanid'a Klimme-(Ovidiu Lib. II. versurile Prime).

Feta Frumosti, o persOnd grandi6sli in mitologia daeo-romanao personificatiune de era, cincld representa pe Apollo pi Her-cules in faptele selx3, o personificatiune de clef', de sOre, cincldse lupti ca i Semheraclespa de sdre din Egipetd, cu celeL2 zodii din calea Weld, i constelMiunl. (0 pm este ild areaIn acestil modd) E o persouificatiuue a poterii, cildurei de s6rece se lupti cu smeu,titanii, i cu vercolacii.ciclopii,tdrelepersonifleate ale pdmêntulu! i aerului.

Cu acestea am vrutd sO introdued on. publicu per tangentemIn esplicirile viitóre, la povestele cele-l-alte despre Feta Fru-mosii Ta sO atragd atentiunea, celord ea pricepd i sciii a pretuidescoperirile aceste de interesd prea mare pentru mitologia nós-trd daco-romdnd, carea e insemnath la popord, déril are sO sewised am pi in literaturi

Nu amd cuvinte de a glorifies destuld poporuld romand, carelenumOrA anil istoriel sale de nainte de nascere ; pentru C prin

aceste mite numOrd anil istoriei i pfirintilord sOl din Italia.Aeneas eindO a descalecatii in Italia, a adusti i pe pen* 061

de casi a familiei en sine, érrt Traiand cindii a desedlecatd enprotopirintil noptril in Dacia, a adusti pe top cleft gintei rominecu nol! Aceptia nead tinutfi de nu am peritti dnpO atitea vécurlatitea viscole i atitea juguri I

,,Aspice Romule pater,Gaudete quirites,Vestra ista est gloria!

DR. AT. MARICNESCU.

Fiindd-ed

'71

TABLA DE MATERIIDecisiunea Comisiel pentru cercetarea basmelorii. 3Literatura populara, introducere 7

BASMELEpag.

Fata din Dafinii 21Spaima smeilord 27Fátü trumosfi i fata lul Rosu impfiratfi 4 0Dafin Impèratit 46Insirte margarite 56FètS frumosfi cu parulfi de aur5 61Feta de Imp5ratii si pescarulft 770 prinsroe. 83N'aude, n'avede . . . 86Basmuld cu minciunele 93Ioan Buzduganii 97Unulil pate pentru toçl 105Santa Pined. 108Balaurulfi cu 12 capete 116CeI trel frati de cruce (Stramba loran e) 127Sora Criveculd 132

POE$11 POPULARE

()ratia tiunta la nunta pranesciOratia vechie ;hind -la Domnitt noua .

143. . 152

-

. .

. .

. . .. . . .

. ...

TABLA DE MATE1111

PACALITURI TIGANESCI

195

Niol elh, nic eü 167ScumpO, dar face 157

de elü singurA 158Fiá ce spui tu, se nu fiä ce scifi eh 159

SAraca ARA, multfi e priceputi 160

li)ed nau1e n'amh furatn-o 160

Anafora Mi§cote 161

De, fric6s'o, cA e§t1 cu mine 161

De mi3 rugamA de 40, pe calft cidéma 162Ci6ra mOrtien drum& 162Cum a remasil tiganulii de Ash i de omit 163

Pupa i scr6fa 164

Tocmai pe tocmai 164DouS-cicci de gl§te . 165'Ti-o da cela de sus& 165Vorbi aS fie, &era o lulea de tutunu 167

Avea on n'avea 167

Dar fi 'n vieS 167Ce vênt6 bate 1680 MIS bad Dumnecleii 168Ghicitori 171

Tiganulti picilitil. . 1...... . . .

. . . .

.

basme, oratii, pacalituri - upload.wikimedia.org · §i a via! séle imaginatiu4 ceia ce face...

Documents