Scoala CartograficaScoala Cartografica sau geografica s-a dezvoltata , in special , in Europa intre anii 1830-1880, poarta si numele de scoala franco-belgiana a mediului,denumire ce exprima conceptia definitorie ce sta la baza principiilor acestei scoli criminologice. Promotorii acestei scoli au fost belgianul Lambert Jaques Quetelet(1796-1874 doctor in matematica , a fost directorul Observatorului astronomic din Bruxelles.Principala sa lucrare a fost :Despre om si dezvoltarea facultatilor sale sauEseu de fizica socialaunde sunt cuprinse principalele constatari legate de fenomenul criminal.Aceasta lucrare completata si revizuita a fost publicata sper sfarsitul carierii lui Quetelet sub denumirea Fizica sociala sau Eseu cu privire la dezvoltarea facultatilor omului ) si francezul Andre Michel Guerry (1802-1866 jurist de profesie ,a fost directorul departamentului de statistica penala de la Ministerul Justiei din Franta , lucrari:Eseu asupra statisticii morale in Franta si Statistica morala a Angliei comparata cu Statistica morala a Frantei ) care au realizat o statistica a criminalitatii pentru a descoperi anumite legitati ale dinamicii acesteia (Gheroghe Nistoreanu si Costica PaunCriminologie, Ed:Euro Nova , Bucuresti, 1996). Metoda de cercetare a colii cartografice este metoda statistic, care s-a dovedit potrivit n ncercarea ei de a surprinde corelaii ntre harta criminalitii i unele variabile economice, sociale i culturale. Quetelet a fost printre primii specialiti n tiine sociale care a utilizat metode statistice i matematice pentru a analiza influena factorilor sociali i individuali n etiologia crimei. El a studiat statisticile franceze din anii 1826 1830 subliniind constana criminalitii n acea perioad. Astfel, a sesizat faptul c infraciunile contra persoanei predomin n timpul sezonului cald, n regiunile din sudul Franei, n timp ce infraciunile contra proprietii sunt comise mai ales n regiunile din nord, n timpul sezonului rece. Pe aceast baz autorul a formulat legea termic a criminalitii, susinut i de Guerry. Ulterior G. Tarde a evideniat faptul c deosebirile ce apar ntre structura i volumul criminalitii regiunilor din nord fa de cele din sud, sunt rezultatul dezvoltrii social economice diferite a acestora i nu consecinele diferenelor de clim.

Interesat de aspectul geografic, Guerry repartizeaz departamentele franceze n 5 (cinci) regiuni, n cadrul crora constat o regularitate remarcabil n ceea ce privete criminalitatea. Aceast constatare a dezvoltat ideea conform creia : precum fenomenele naturale, comportamentul uman este i el supus unor legi. Asemntor lui Quetelet, dar contrar a ceea ce se credea n acea epoc, Guerry constat c nici srcia, nici instrucia colar nu au o influen direct asupra cifrei criminalitii. Quetelet susine c : omul nu svrete infraciuni datorit strii de srcie, ci ca o consecin a trecerii rapide de la o stare de relativ confort la una de mizerie. varsta este considerata de autor ca ar avea cea mai mare influenta in comiterea crimei.Criminalitatea s-ar afla in relatie proportionala cu forta fizica si cu pasiunea indivizilor.De asemenea, varsta influenteaza tipul infractiunii comise(fapte savarsite cu violenta contra persoanei, in tinerete si contra propritetatii o data cu inaintare in varsta); sexul influeneaz disponibilitatea de a comite infraciuni, brbaii venind mult mai frecvent in conflict cu legea, cat i tipul de delict, femeile preferand infraciunile contra proprietii; anotimpul determin, la randul lui, un impact important asupra criminalitii. vara se comite un numr mai mare de infraciuni contra persoanei, iar iarna predomin cele contra proprietii; climatul sudic stimuleaz svarirea infraciunilor contra persoanei, iar cel nordic delictele contra proprietii; eterogenitatea social determinat de imigrare, poate conduce la discriminare, inegalitate social i violen; profesia are un anumit impact asupra tipului de delict comis, in sensul c persoanele instruite se implic in fapte infracionale care presupun un anumit rafinament i pregtire intelectual; srcia - omul nu svarete infraciuni datorit strii de srcie, ci ca o consecin a trecerii rapide de la o stare de relativ confort, la una de mizerie; alcoolismul influeneaz svarirea infraciunilor cu violen, astfel incat, in perioada analizat de autor, din 1129 omucideri, 446 au fost comise sub influena alcoolului.

Quetelet a exprimat indoieli asupra faptului c datele statistice ar corespunde realitii. Cu toate acestea, el a considerat c exist o rat constant a cifrei negre a criminalitii, ceea ce ar conduce la o anumit acuratee a analizei globale.(Valerian Cioclei, Manual de Criminologie.)