SCOALA GIMNAZIALA

NR.4

RM. VÂLCEA

Prezentare

“Învăţământul primar”

Prezentare grafică: Prof. înv. primar Nica Daiana

Moto: SCOALA ÎNCEPE CU NOI

DASCĂLII “PRIMARI” SUNT:

ME REU AICI

UNICI

UNIŢI

ACTIVI

CREATIVI

PERSEVERENŢI

EI sunt definiţiile NOASTRE.

EI suntem NOI.

EI ne dau puterea să începem...

Din cauza LOR uităm de copiii noştri.

Datorită lor ne trece de dorul copiilor

noştri acum crescuţi şi departe.

Datorită LOR putem continua...

... şi încheia anul aşa...

“Şcoală după şcoală” „COPILUL, CENTRUL UNIVERSULUI”

SCOPUL

Proiectul “Şcoală după şcoală” este un serviciu deschis către comunitate, construit pentru a veni în sprijinul

copiilor, părinţilor şi şcolii. La baza intervenţiilor stă relaţia de parteneriat

între cei implicaţi direct în desfăşurarea proiectului, părinţi şi şcoală.

OBIECTIVE GENERALE

Dezvoltarea şi diversificarea

serviciilor alternative de educaţie prin

oferta programului “ŞCOALĂ DUPĂ ŞCOALĂ”

ce va găzdui şcolari mici după orele de şcoală, în vederea efectuării

temelor şi a petrecerii în siguranţă, util şi plăcut, a timpului

liber.

OBIECTIVE SPECIFICE

dezvoltarea unităţii de învăţământ

ca un centru de resurse educaţionale pentru comunitate;

realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în comunitate;

realizarea progresului şcolar;

prevenirea eşecului şcolar;

furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să amelioreze comportamentul de adaptare şcolară;

asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;

prevenirea neglijării copilului şi integrarea mai rapidă în programul şcolar;

dezvoltarea competenţelor-cheie;

creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru îngrijirea şi educarea copiilor;

optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea activităţilor de grup;

stimularea şi creşterea semnificativă a comunicării interpersonale şi a relaţionării.

Elementele componente ale educaţiei propuse în cadrul

programului “Şcoală după şcoală” au la bază:

Organizarea adecvată a ambientului educativ

Flexibilitatea strategiilor

de predare-învăţare

Organizarea colectivului

pe grupe omogene

Procesul

de învăţare

prin joc

Participarea copilului la alegerea activităţilor,

jocurilor şi jucăriilor

Programul zilnic

Relaxare,

jucării, jocuri

în

aer liber

Limba engleză

Efectuarea temelor

Activităţi

recreative

(ORIGAMI, ECOTURISM)

Servirea mesei

în

regim cattering

Obiectivele ciclului primar

OBIECTIVELE CICLULUI

PRIMAR

A. OBIECTIVE

PE ETAPE DE

ACHIZIŢIE

B. OBIECTIVE PE

ARII CURRICULARE

C. OBIECTIVE

“DE SUFLET”

A. Obiectivele ciclului primar

Obiectivele ciclului primar

folosirea nonverbalului

pentru intuirea

conceptelor;

abordarea ludică;

învăţarea în context.

Obiectivele ciclului primar

Însuşirea alfabetului;

Scrierea şi citirea fluentă a

textelor de mici dimensiuni;

Recunoaşterea, scrierea şi

operarea cu numerele

naturale în concentrul 0-100;

Explorarea mediului

înconjurător apropiat;

Cunoaşterea şi implicarea în

comunitatea din care fac

parte.

Obiectivele ciclului primar

dezvoltarea vocabularului;

capacitatea de construire a

înţelegerii unui text folosind o

gamă largă de strategii;

dezvoltarea priceperilor şi

deprinderilor în vederea obţinerii

unei compoziţii literare valoroase;

însuşirea conceptelor matematice,

ştiiţifice şi tehnologice de bază;

dezvoltarea competenţelor de

comunicare, gândire, cercetare,

autocontrol şi sociale.

Obiectivele ciclului primar

dezvoltarea capacităţilor şi

deprinderilor de a utiliza

cunoştinţele în situaţii simple;

însuşirea aptitudinilor de muncă indepedentă;

dezvoltarea capacităţilor de a rezolva diverse situaţii-problemă, conştientizând astfel cunoştinţele funcţionale în viziune proprie;

utilizarea competentă a computerului sub toate aspectele legate de interacţiune, comunicare şi creaţie;

însuşirea competenţelor transdisciplinare precum a învăţa să înveţi, învăţarea prin descoperire şi prin analizarea diferitelor perspective, competenţe culturale şi de autocunoaştere.

B.Obiectivele ciclului primar pe arii curriculare

I. Limbă şi comunicare

Însuşirea alfabetului;

Dezvoltarea vocabularului;

Înţelegerea textului;

Obţinerea unor creaţii

valoroase;

Utilizarea cunoştinţelor

în diverse situaţii;

Însuşirea aptitudinilor de

muncă independentă.

B.Obiectivele ciclului primar pe arii curriculare

II. Matematică şi ştiinţe ale naturii

Recunoaşterea, scrierea, operarea cu numerele naturale în concentrul 0 - 100;

Însuşirea conceptelor matematice, ştiiţifice şi tehnologice de bază;

Explorarea mediului înconjurător apropiat;

Utilizarea competentă a computerului sub toate

aspectele legate de interacţiune, comunicare şi

creaţie;

Dezvoltarea deprinderilor de calcul;

Dezvoltarea gândirii logico-matematice.

B.Obiectivele ciclului primar pe arii curriculare

III. Om şi societate Socializarea timpurie;

Practicarea unui comportament civic într-o societate democratică: un comportament activ, liber, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, reflexiv, autoevaluativ;

Descoperirea şi explorarea, de către elev, a mediului geografic prin „treceri succesive de scară”;

Construirea unei reprezentări asupra realităţii înconjurătoare;

Recâştigarea interesului elevilor faţă de cunoaşterea trecutului;

Formarea unei imagini obiective asupra raporturilor spaţiale şi temporale;

Stimularea participării şi a comunicării sociale responsabile.

B.Obiectivele ciclului primar pe arii curriculare

IV. Arte

Dezvoltarea creativităţii;

Cultivarea gustului pentru

frumosul artistic;

Dezvoltarea armonioasă a

şcolarului;

Facilitarea dezvoltării

legaturilor interdisciplinare;

Dezvoltarea sensibilitatii

estetice a elevilor.

B.Obiectivele ciclului primar pe arii curriculare

V. Educaţie fizică şi sport Întărirea stării de sănătate a copiilor;

Dezvoltarea fizică

armonioasă a acestora;

Dezvoltarea capacităţilor

psiho-motrice;

Educarea unor trăsături de comportament favorabile activităţilor desfăşurate în echipe;

Realizează echilibrarea solicitărilor de natură intelectuală cu cele psiho-motrice şi ludice.

B.Obiectivele ciclului primar pe arii curriculare

VI. Tehnologii Dezvoltarea simţului

practic şi a

responsabilităţii pentru

modificarea mediului

natural;

Dezvoltarea capacităţii

de cooperare în scopul

realizării unui produs;

Formarea de abilităţi în

vederea obţinerii de

produse simple.

C.Obiectivele “de suflet“ ale ciclului primar Dezvoltarea capacităţii de a străbate cu imaginaţia lungul şi largul nemărginirii;

Formarea deprinderii de a zâmbi

dulce şi sincer;

Capacitatea de exprimare folosind o gamă nelimitată de sensuri şi

înţelesuri alese;

Dezvoltarea capacităţii de a îmbrăţişa

cu uşurinţă idei noi şi năstruşnice;

Formarea deprinderii de a te

transforma pe dată în pitic, fulg de nea, zmeu fioros, Cosânzeană sau Greucean;

Formarea deprinderii de a intra în clasă zâmbind şi de a ieşi pe poarta şcolii împlinit, senin şi vesel;

Formarea deprinderii de a scoate pălăria la orice intrare, chiar şi la intrarea în viaţă.

AUXILIARELE.De ce avem nevoie de ele? Reprezintă un ajutor pentru elevi şi pentru cadre didactice , din punct de vedere stiintific;

Sunt frecvent adaptate, revizuite şi au un număr mare de exerciţii în comparaţie cu manualele;

Conţin o diversitate de exerciţii şi multe jocuri şi imagini atractive ;

La clasele mici, exerciţiile sunt astfel structurate pentru a se plia pe ritmul

lent al elevului;

Varietatea exerciţiilor duce la varietatea sarcinilor: de completat, de desenat, de decupat;

Au fişe de lucru şi fişe de evaluare de toate tipurile predictive, formative, sumative;

Utilizarea lor presupune economie de timp;

Conţin informaţii suplimentare: curiozităţi, ghicitori, rebusuri, ştiaţi că…, legende, poezii;

Unele sunt prezentate sub forma unor fişe de portofoliu.

Metode şi tehnici de evaluare

în ciclul primar Evaluarea nu este un scop în sine, ci trebuie să conducă la optimizarea întregului proces desfăşurat în şcoală. Ea trebuie să fie formativă, situativă şi să dezvolte un proces de autoevaluare. Calitatea presupune mişcare şi de aceea evaluarea nu trebuie să se rezume doar la un singur instrument, ci să se refere

la o serie de tehnici cât mai diverse.

Cunoaşterea rezultatelor, a criteriilor de evaluare, îi face pe elevi mai conştienţi

şi îi motivează să se implice mai mult

în sarcină.

Evaluarea eficientă este urmată de dezvoltare. O posibilitate de a spori eficienţa evaluărilor şcolare este de a muta accentul de pe măsurarea produselor pe constatarea efectelor acţiunilor valorizatoare şi pe stimularea capacităţii de autoevaluare.

A. Metode şi instrumente tradiţionale

1. Probe orale

Conversaţia de

verificare prin întrebări şi răspunsuri

Descrierea Explicarea

Instructajul

Redarea (repovestirea)

Completarea unor dialoguri

incomplete

Descrierea şi

reconstituirea

Conversaţia de

verifcare Cu suport

vizual

Evaluarea măsoară, nu omoară!

EXTEMPORALUL

MUNCA INDEPENDENTĂ

ÎN CLASĂ

TESTUL

TEMA PENTRU ACASĂ

LUCRAREA DE CONTROL

2.

PROBE SCRISE

INTERPRETAREA UNUI ANUMIT ROL

CONFECŢIONAREA UNOR PRODUSE

ÎNTOCMIREA UNOR DESENE, SCHIŢE, GRAFICE

TRECEREA UNOR PROBE SPORTIVE

EXECUTAREA UNOR EXPERIENŢE SAU LUCRĂRI EXPERIMENTALE

B. METODE ŞI TEHNICI COMPLEMENTARE

PORTOFOLIUL

AUTOEVALUAREA

OBSERVAREA SISTEMATICĂ

A ACTIVITĂŢII ŞI COMPORTAMENTUL

ELEVILOR

PROIECTUL

INVESTIGAŢIA

EVALUARE

PORTOFOLIUL

PROIECTUL – “ÎNTÂLNIRE CU ENERGIA”

PROIECTUL – “ÎNTÂLNIRE CU ENERGIA”

PROIECTUL – “ÎNTÂLNIRE CU ENERGIA”

EXPERIMENTUL – CIRCUITUL SIMPLU

LUCRAREA DE CONTROL EXTEMPORALUL

INTERPRETAREA UNUI ROL

Conversaţia de verificare prin întrebări şi răspunsuri

CONFECŢIONAREA UNOR PRODUSE

Programul PAUZELOR – CLASA 0

PAUZA 3 – DOAMNA

SE JOACĂ CU NOI

PAUZA 1 - DOAMNA TRAGE FERMOARE, LEAGĂ CODIŢE,

ÎNCHEIE NASTURI

PAUZA 4 – DOAMNA

LEAGĂ FULARE,

ÎNNOADĂ ŞIRETURI

DUPĂ TERMINAREA ORELOR –

DOAMNA AŞTEAPTĂ DUPĂ

PĂRINŢII CARE AU UITAT CĂ AU COPII

PAUZA 2 – DOAMNA DECOJEŞTE PORTOCALE,

BANANE ETC

Programul PAUZELOR – CLASA i 1. DOAMNA roagă zecile de

părinţi şi bunici să

meargă acasă;

2. DOAMNA mai relansează rugămintea de a pleca

pentru câţiva bunici insistenţi rămaşi în curte;

3. DOAMNA deschide cca. 20 de sticle de apă;

4. DOAMNA scrie în caietele de corespondenţă;

5. DOAMNA răspunde la sutele de întrebări din ciclul:

“AL MEU ce a mai făcut azi?”