Cristina Lupu

Centrul pentru Jurnalism Independent

Bucuresti

Jurnalismul în context european

Sesiunile 1 și 2

Jurnalism. Jurnalism european 10.00 – 11.30

11.45 – 13.15

2

De ce am venit la curs?

Vorbele adolescenţilor

3

Inger și demon

Să numărăm împreună bunele și relele presei.

4

Ce este jurnalismul?

5

Jurnalism

“Jurnalismul e să tipăreşti ceea ce alţii nu vor să

fie tipărit. Restul sînt relaţii publice”.

George Orwell

6

Mass-media

Fundamentul exercitării profesiei de jurnalist:

dreptul de a afirma public ceva ce ai vrea sa

spui

Ce e mass-media?

Totalitatea mijloacelor de informare a maselor (radio,

televiziune, presă etc.) [DEx]

?: pachetul de ţigări e mass-medium? Dar cutia

de chibrituri?

Facebook e mass-medium? 7

Tipuri de mass-media

Funcţie de “platforma tehnologică”:

- Presă scrisă (ziare, reviste)

- Radio

- Televiziune

- Online

- New media

8

Genuri jurnalistice Informare Opinie

ştirea;

ancheta;

reportajul;

interviul.

comentariul;

editorialul;

interviul.

9

Genuri jurnalistice

Ce fel de funcţii îndeplinesc:

dezbaterea televizată?

talk-show-ul?

revista presei comentată?

10

În presa de azi, genurile jurnalistice sunt arareori “pure”.

Jucătorii

Media comerciale şi media publice (SRTV, SRR,

Agerpress).

Media naţionale şi media locale:

Presa naţională – câteva nume mari, care fac

parte din trusturi media. Se observă proprietatea

de media încrucişată – ziare, reviste, posturi de

televiziune şi radio, portale online.

Presa locală – foate multe organizaţii mici, de

multe ori cu alte agende decât informarea

cetăţeanului. Există şi la nivel local branduri

puternice, care adună majoritatea publicului.

11

Să tranșăm problema:

companii mass-media

tipuri de mass-media jurnaliști moguli

consumatori

reglementare

autoreglementare

Jurnalism

“Temeiul exercitării meseriei de jurnalist: interesul public.

Mass-media este un business, care trebuie să producă profit.

13

Ştirea: anatomie

Exercițiu

14

Problemă:

Ce transmiți prin mass-media?

INTERESUL PUBLIC

INTERESUL PUBLICULUI

15

Interesul public

Interesul publicului

Lecția de

anatomie

16

Ştirea: anatomie

Genul jurnalistic “de bază”.

Compusă din:

lead + dezvoltare (citat) + background

Respectă principiul “piramidei inversate”

17

Ştirea: anatomie

18

Lead

Dezvoltare

Bkg

Capu’ ştirii

Lead – cei 5 W... Şi un H Who? (Cine?) What? (Ce?) Where? (Unde?) When (Când?) Why? (De ce?) How? (Cum?)

19

- Un accident de circulatie in intersectia de la Arcul de Triumf -Au fost implicate: un camion in care se aflau custi cu pui vii si un jeep. -Pui s-au revarsat pe strada -au blocat circulatia pentru 3 ore -Unul dintre soferi purta fusta -O martora de 68 de ani a declarat ca “era evident ca jeep-ul mergea prea repede”. -Un martor (53 ani) spune: In intersectia asta se intampla mereu accidente. Trebuie sa se dea o lege” - Scorpionii roșii au deblocat intersecția.

20

Exercitiu

De la informaţie la ştire:

De unde “sare ştirea”:

- Evenimente care se produc “pe cale

naturală” (accidente, dezastre);

- Activităţi cu caracter planificat (şedinţe de

guvern, conferinţe de presă, etc);

- Munca de teren a jurnalistului.

21

De la informaţie la ştire:

Ceva nou (actualitatea)

Ceva care afectează un grup de oameni (impactul)

Ceva petrecut în apropiere (proximitatea)

“Sămânţa de scandal” (controversa)

Ceva despre cineva faimos (proeminenţa subiectului)

Ceva despre care vorbeşte lumea (interesul uman)

Ceva ciudat (neobişnuitul, indeditul)

22

Limite ale libertatii de exprimare

- Defaimarea, ofensa adusa demnitatii umane, reputatiei (Cod Civil)

- Viata privata (Cod Civil, Cod Penal)

- Defaimarea natiunii (Cod penal)

- Hate speech (rasism, xenofobie, discriminare)

- Bunele moravuri

23

Jurnalismul european

Ce este?

Jurnalismul european reprezintă tratarea temelor

românești în context european și prezentarea

temelor europene.

Concepte cheie ale UE

Organizaţii europene şi instituţii ale UE

Uniunea Europeană este o uniune economică și

politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 28

state.

Uniunea Europeană are șapte instituții: Parlamentul

European, Consiliul Uniunii Europene, Comisia

Europeană, Consiliul European, Banca Centrală

Europeană, Curtea de Justiție a Uniunii

Europene și Curtea Europeană de Conturi.

25

Teme europene Funcționarea instituțiilor europene

Legislație europeană

Carta drepturilor fundamentale a UE

Cetățenia europeană

Piața unică europeană

Politica Uniunii Europene in domeniul educatiei

Programele de finantare ale Uniunii Europene ai caror beneficiari

finali sunt tinerii;

Sprijinul acordat de Uniunea Europeana pentru studiul

disciplinelor comunitare;

Retelele comunitare din domeniul educatiei.

Libera circulație a forței de muncă în spațiul UE

Egalitate de tratament pentru femei si barbati

Politica agricola comuna

Sănătatea 26

Tratarea subiectelor europene Comisia Europeană a lansat a V a ediție a concursului care recompensează

excelența în jurnalismul în domeniul sănătății.

Temele pentru premiul din acest an sunt prevenirea bolilor, îngrijirea sănătății,

sistemele de sănătate și drepturile pacienților. Subiectele specifice sunt:

asistența medicală transfrontalieră;

bolile rare;

donarea și transplantul de organe;

forța de muncă în domeniul sănătății;

siguranța pacienților și infecțiile nosocomiale;

bolile cronice: cancerul, bolile cardiovasculare și diabetul;

vaccinurile antigripale și vaccinarea copiilor;

utilizarea cu prudență a antibioticelor;

îmbătrânirea și demențele;

îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate;

produsele farmaceutice;

factorii determinanți ai sănătății: tutunul, alcoolul, nutriția și activitatea fizică.

27

Tratarea subiectelor europene http://ec.europa.eu/health-eu/journalist_prize/index_ro.htm

Utilizarea cu prudență a antibioticelor

http://ec.europa.eu/health/antimicrobial_resistance/policy/index_r

o.htm

http://ec.europa.eu/health-

eu/journalist_prize/2011/docs/article_uk_en.pdf

28

Pauză de prânz

13.15 – 15.00

29

Sesiunea a III a

Surse de informare. Folosirea noilor tehnologii în

sprijinul jurnalismului pe teme europene

15.00 – 16.00

30

Surse de informare Portalul Comisiei Europene - http://europa.eu/index_ro.htm

Reprezentanta Comisiei Europene in Romania -

http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm

Siteurile Europe Direct - http://www.europedirectbacau.ro/

Portalul Parlamenului European -

http://www.europarl.europa.eu/portal/ro

EUROSTAT: http://epp.eurostat.ec.europa.eu

Ploteus: http://europa.eu.int/ploteus/portal/

EU Whoiswho:

http://europa.eu/whoiswho/public/index.cfm?lang=en

ECLAS: http://ec.europa.eu/eclas/ (ECLAS este catalogul bibliotecii Comisiei

Europene. Include referinţe bibliografice la cărţi, articole de ziar, documente oficiale ale

Uniunii Europene şi alte publicaţii.)

Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

La această adresă sunt disponibile rezultatele sondajelor de opinie efectuate de către

Comisie în Statele Membre şi/sau în statele candidate şi în curs de aderare pe teme de

actualitate în Uniunea Europeană.

31

Surse de informare Eurobarometru: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm (sunt

disponibile rezultatele sondajelor de opinie efectuate de către Comisie în Statele Membre

şi/sau în statele candidate şi în curs de aderare pe teme de actualitate în UE.)

Comunicate de presă ale instituţiilor Uniunii Europene:

Parlamentul European:

http://www.europarl.europa.eu/news/expert/default_en.htm

Consiliul Uniunii Europene:

http://www.consilium.europa.eu/cms3_fo/showPage.asp?id=339&lang

=en

Comisia Europeană: http://europa.eu/press_room/index_en.htm

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene:

http://www.curia.europa.eu/en/actu/communiques/index.htm

Curtea de Conturi Europeană:

http://www.eca.europa.eu/press/press_index_ro.htm

Ombudsmanul European:

http://www.europarl.europa.eu/ombudsman/release/en/default.htm

- Comitetul Economic şi Social European:

http://www.eesc.europa.eu/activities/press/index_en.asp

- Comitetul Regiunilor: http://www.cor.europa.eu/en/press/index.htm

- Banca Europeană de Investiţii: http://www.eib.europa.eu/news/press

- Banca Centrală Europeană:

http://www.ecb.eu/press/html/index.en.html

• Ştiri TV, Europe by Satellite/EbS:

http://ec.europa.eu/avservices/ebs/schedule.cfm

32

Surse de informare Comitetul Economic şi Social European:

http://www.eesc.europa.eu/activities/press/index_en.asp

Comitetul Regiunilor: http://www.cor.europa.eu/en/press/index.htm

Banca Europeană de Investiţii: http://www.eib.europa.eu/news/press

Banca Centrală Europeană: http://www.ecb.eu/press/html/index.en.html

Ştiri TV, Europe by Satellite/EbS:

http://ec.europa.eu/avservices/ebs/schedule.cfm

33

Social Media http://www.youtube.com/user/EuropeanParliament

https://twitter.com/europarl_ro

http://www.facebook.com/europeanparliament

http://www.epnewshub.eu/#/template=newslist

http://www.facebook.com/EuropeanCommission

34

Sesiunea a IV a

Ce fac comunicatorii?

35

Agenda media

Ce este agenda media?

Totalitatea problemelor care se discută în media

Cum se construieste agenda media? Jurnalistii sunt

singurii care decid?

Agenda publicului/cetăţenilor

Agenda politică

Agenda companiilor.

36

Deci, cine face agenda media? Jurnaliştii, prin alegerea subiectelor şi prin unghiul de

abordare.

Editorii/producătorii, prin politica editorială, care

depinde şi de publicul instituţiei.

Patronii, prin presiunile pe care le pot exercita, direct

sau indirect

Politicienii, mediul de afaceri - prin influenţe directe şi

indirecte

Concurenţa – un subiect care apare în altă parte

poate fi preluat şi de restul organizaţiilor media.

Contextul: spatiul publicistic, cantitatea de ştiri din

ziua respectivă, etc. 37

Mass-media

Peisaj? Ecosistem?

Ecosistemul redactiei:

- Circuitul informatiei in redactie:

- Cum devine o informatie stire – si cum o putem

noi ajuta sa devina stire

Funcţii şi roluri în redacţie: • Reporter (editorial)

• Secretar general de redacţie (SGR) (editorial + tehnic)

• Secretari de redacţie (tehnic)

• Editori (şefi de departament) (editorial)

• DTP-ist (Desk Top Publishing) / Paginator (tehnic)

• Redactor-şef (editorial)

40

Fluxul informaţiei

• Stabilirea sumarului

• Pre-paginarea

• Colectarea informaţiilor

• Scrierea textelor (realizarea conţinutului)

• Asezarea în pagină

• Tiparirea

• Distribuţia

41

Momente cheie

Ce trebuie să ştie orice comunicator despre presa

locală/centrală:

Când are loc şi cine decide:

• Stabilirea sumarului

• Colectarea informaţiilor

• Inchiderea ediţiei

42

Ce este știrea?

Ştirea e ceea ce consideră jurnaliştii

că este ştire.

43

De unde începem?

Un comunicat de presa bun trebuie sa respecte aceleasi criterii dupa care jurnalistii isi scriu

stirile – sa aiba valoare de informare pentru public.

Valoarea de știre Valoarea de stire a unei informatii este data de anumite criterii:

Noutatea – evenimentele trebuie sa se fi petrecut de curand, sa

fie intr-o relatie de apropiere temporala fata de momentul in care

devin publice prin difuzarea lor mediatica.

Impactul – o informatie referitoare la evenimente sau situatii ce

afecteaza viata unui numar mare de oameni are sanse mai mari

sa devina stire de presa decat una ale carei efecte se rasfrang

asupra unui numar limitat de oameni.

Proximitatea – cu cat evenimentele aflate in discutie se petrec

intr-o zona mai apropiata de aria de rezidenta a publicului, cu

atat au mai multe sanse sa fie selectate pentru a deveni stiri.

45

Proeminenta – daca in eveniment sunt implicate persoane publice, vedete ale lumii politice,

culturale, economice, sportive atunci sunt sanse mai mari ca evenimentul sa se bucure de

atentia jurnalistilor.

Amploarea – cu cat numarul persoanelor implicate in eveniment este mai mare, cu atat

importanta pe care jurnalistii o vor acorda evenimentului este mai mare.

Unicitatea – cu cat o fapta, un proces, o situatie sunt mai neobisnuite, mai iesite din comun,

cu atat creste posibilitatea de a fi alese de jurnalisti pentru a deveni stiri. Formula – NU este

o stire daca un caine musca un om, ci daca un om musca un caine – exprima cel mai

bine acest lucru.

Conflictualitatea – evenimente intemeiate pe situatii controversate, pe infruntari de putere

sau pe confruntari de idei atrag publicul si implicit, presa.

Interesul uman – acest criteriu poate fi perceput ca o sinteza a tuturor celorlati factori care

asigura calitatea de stire a unei informatii; oamenii sunt preocupati de tot ceea ce tine de

experientele omenesti, adica de tot ce li se intampla altora, dar li s-ar putea intampla oricand

lor: drame, aventuri, lucruri nostime, accidente, experiente.

46

Titlul Titlul are mai multe sanse sa atraga atentia jurnalistilor daca:

este acrosant – are puterea de a atrage atentia jurnalistului

centreaza atentia asupra unor actiuni, decizii, realizari, idei de

maxima noutate

este scurt si factual

este simplu, direct, cu verbe la moduri ale diatezei active

ofera cititorului o perspectiva clara asupra continutului

comunicatului.

47

Scriem pentru cei care citesc

Creierul nu „citeşte”, ci fotografiază.

Cititorul trebuie să înţeleagă cuvintele de la prima privire

Simţim ca “naturală” o lungime medie a frazelor de 16

cuvinte.

48

Comunicatul Acesta trebuie sa respecte regula piramidei inversate, in

care in primul paragraf – lead-ul – se prezinta pe scurt

esenta informatiei. Paragrafele urmatoare dezvolta datele

enuntate, aducand informatii complementare, totul in

ordinea descrescatoare a importantei. Lead-ul trebuie sa

raspunda celor 5 intrebari fundamentale:

Cine? Ce? Unde? Cand? De ce? Cum?

Cu cine?

o idee = un singur mesaj = un singur paragraf.

49

De ce e importantă piramida inversată

La radio/tv: primele 10 secunde sunt de “captarea atentiei”

La Tv: 80% din informație este transmisă pe cale vizuală;

“O fotografie valoreaza cât 1000 de cuvinte”

De la apariția TV, modul de percepere a textului scris/imaginii s-a

schimbat. Accentul cade pe imagine.

Materialele multimedia (materiale care combină text, fotografii,

sunet, video, infografice, etc.) sunt mai atractive pentru public.

50

Caracteristici ale stilului jurnalistic relevante pentru

redactarea unui comunicat de presa

Textul trebuie sa fie concis. Construiti-l din paragrafe

scurte, deoarece sunt usor de inteles si retinut.

Textul trebuie sa fie clar. Utilizati un vocabular simplu,

apropiat de limba colocviala, dar nu sarac. El trebuie

sa contina cuvinte concrete, cu semnificatie precisa.

Trebuie sa evitati jargonul, iar in situatiile in care acest

lucru este imposibil, cuvintele cu sensuri tehnice vor fi

insotite de explicatii.

Textul trebuie sa fie precis. Folositi date si cifre

verificate in prealabil. Scrieti corect numele si

adaugati de fiecare data cand este nevoie numele,

prenumele, locul de munca, functia persoanelor

evocate sau citate. Utilizati sigle sau abrevieri doar

dupa ce le-ati explicat in prealabil. 51

Stilul comunicatului Tonul comunicatului trebuie sa fie factual si neutru. Evitati sa

folositi elemente stilistice care pot sugera o pozitie partinitoare

sau o anumita stare emotiva. Nu faceti judecati de valoare, nu

dati calificative, evitati superlativele sau comparatiile flatante,

adica tot ceea ce ar putea da sentimental unui text publicitar.

Stilul comunicatului poate face apel la repetitie. Puteti sa folositi

aceasta tehnica pentru a-i determina pe cei care citesc textul sa

retina anumite elemente – numele organizatiei, al unui produs,

persoane, idei. Aceste cuvinte pot aparea in titlu, lead si o data

sau de mai multe ori in corpul comunicatului.

Textul poate cuprinde citate. Acestea ofera mai multa greutate

textului si va ofera certitudinea ca acea informatie va fi preluata

de catre jurnalisti fara modificari.

52

Scriem pentru cei care citesc

“Comunicatorul” raspunde de modul in care este

perceput mesajul.

Oamenilor trebuie sa le vorbesti “pe limba lor”.

53

Cum comunicam?

• 1. Informația trebuie să fie valoroasă din punct de vedere jurnalistic.

• 2. Trebuie să fie clar pentru public că informația i se adresează și, de

asemenea, trebuie să fie clar pentru cititor că merită să o citească.

• 3. Începeți cu știrea, apoi vorbiți despre organizația care o anunță --

nu invers.

• 4. Puneți-vă întrebarea: “Cum se vor raporta oamenii la informație?”

• 5. Primele 10 cuvinte sunt cele mai importante -- așa că aveți grijă să

fie eficace.

54

Cum comunicam?

• 6. Puneți faptele pe primul plan.

• 7. Evitați adjectivele și prețiozitățile de limbaj.

• 8. Furnizați cât mai multă informație de contact: nume de persoane,

adresă, telefon, fax, email, adresă de web.

• 9. Nu dați un comunicat de presă decât dacă aveți informații

substanțiale. Uneori e mai bine să aștepți.

• 10. Faceți în așa fel încât să ușurați la maximum munca ziariștilor.

55

Ce spunem?

Nu te poţi adresa tuturor în acelaşi fel şi pe aceleaşi căi.

Mesajul = punctul crucial al oricărei campanii de comunicare şi motivul

principal pentru care oamenii decid sau nu să sprijine o idee, persoană,

campanie. Este raspunsul principal la întrebarea “De ce să mă implic și eu”?

Mesajul explicit.

Mesajul subliminal: cum se prezintă purtătorii de mesaj.

56

Cum devine o informaţie ştire: Actiune – trebuie să se întample ceva, să influenţeze pe cineva

Să poată să fie ilustrată - elemente vizuale / auditive – foto, video,

audio.

Context

“Read my lips: no new taxes” – fraze memorabile, cifre

relevante, informatii puternice. Citate, din conferinta sau in

comunicat, relevante – care sa atraga atentia asupra stirii si sa o

faca memorabilia.

Sa ajungă la jurnalist – distribuţia este foarte importantă.

Sa ajungă la timp la jurnalist – respectarea programului unei

redacţii

Noroc . De multe ori, un eveniment poate sa treaca neobservat,

daca apare altceva mai “sexy” pentru jurnalisti, chiar daca

îndeplineste toate conditiile de mai sus.

57

Jandarmeria Română solidară acţiunii ,, Ora Pământului ’’.

Inspectorul general al Jandarmeriei Române, domnul colonel Costel Gavrilă, a adresat un apel tuturor

jandarmilor, de a participa sâmbătă 31 martie a.c., la acţiunea „ Ora Pământului”, în semn de susţinere a

eforturilor globale împotriva poluării şi a încălzirii globale.

Între orele 20.30-21.30, jandarmii se vor alătura iniţiatorilor şi participanţilor acestei campanii ecologice, prin

reducerea consumului de energie electrică din locuinţele proprii, şi, implicit, a poluării. De asemenea, la nivelul

tuturor unităţilor Jandarmeriei Române se promovează un consum raţional al energiei, pentru reducerea

cheltuielilor administrative şi protejarea mediului înconjurător, deoarece este momentul să trecem la o

schimbare pozitivă şi profundă a modului nostru de a relaţiona cu mediul şi de a ne schimba mentalitatea cu

privire la protejarea Pământului.

Campanie unică în istorie, „Ora Pământului” îşi propune, prin gestul simplu de stingere a luminilor care nu

sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate in stand-by, să tragă un

important semnal de alarmă la adresa efectelor dezvoltării iresponsabile.

Jandarmeria Română a participat constant la campanii ce au avut ca scop protejarea mediului înconjurător

alături de O.N.G.-uri, diverse instituţii publice sau reprezentanţi ai mass-media ( ex.: plantare arbori, acţiuni de

ecologizare etc.).

Jandarmeriei Române îi revin prin Legea 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea instituţiei, atribuţii în

domeniul protecţiei mediului înconjurător, al florei şi faunei, în responsabilitatea sa aflându-se şi zonele care au

statut de arie naturală protejată, de pe teritoriul României.

58

Jandarmeria Română stinge lumina pentru ,, Ora Pământului ’’ / Jandarmeria Română

participă la ,, Ora Pământului ’’

Jandarmii români vor participa în acest an la campania internațională ,,Ora Pământului’’. Sâmbătă

31 martie, între orele 20.30-21.30, jandarmii se vor alătura iniţiatorilor şi participanţilor acestei

campanii ecologice, reducând consumul de energie electrică din locuinţele proprii, şi, implicit,

poluarea. În plus, la nivelul tuturor unităţilorsale, Jandarmeria Română deja promovează un consum

raţional al energiei, pentru reducerea cheltuielilor administrative şi protejarea mediului înconjurător.

“Jandarmeria are prin lege atribuţii în domeniul protecţiei mediului înconjurător, dar acesta nu este

singurul motiv pentru care am adresat apelul către toți jandarmii de a participa la acţiunea „ Ora

Pământului”. Jandarmeria Română participă constant la campanii care au ca scop protejarea

mediului alături de O.N.G.-uri, diverse instituţii publice sau reprezentanţi ai mass-media, precum

plantarea de arbori sau acţiuni de ecologizare, a declarat domnul colonel Costel Gavrilă, Inspectorul

general al Jandarmeriei Române.

Campanie unică în istorie, „Ora Pământului” îşi propune, prin gestul simplu de stingere a

luminilor care nu sunt esenţiale funcţionării şi prin deconectarea echipamentelor electronice aflate in

stand-by, să tragă un important semnal de alarmă la adresa efectelor dezvoltării iresponsabile. Este

momentul să trecem la o schimbare pozitivă şi profundă a modului nostru de a relaţiona cu mediul şi

de a ne schimba mentalitatea cu privire la protejarea Pământului.

59

Word of wisdom:

“Any company is a media company.”

Ganditi si actionati ca niste ziaristi.