scheme metodica compet

52
Compartimentul 4 METODICA CRIMINALISTICĂ Tema 21. Tezele generale ale metodicii criminalistice Metodica criminalistică de cercetare a unor categorii de infracțiuni – compartiment al criminalisticii, care studiază legitățile de organizare și efectuare a descoperii, examinării/cercetării infracțiunilor deja comise și a prevenirii de comitere a noilor infracțiunilor în scopul elaborării unor recomandări științific argumentate (cu respectarea obligatorie a prevederilor legistalive imperative) pentru desfășurarea mai efectivă a investigațiilor unor categorii și grupuri separate de infracțiuni. Totalitatea recomandărilor criminalistico-metodice, sisteme tipizate de recomandări pentru organizarea și efectuarea descoperirii, cercetării și prevenirii grupurilor și Obiectul, sistemul, scopurile și sarcinile, principiile, izvoarele și legătura cu alte compartimente ale științei, probleme de constituire, elaborare și utilizare a Sistemul metodicii criminalistice Tezele generale ale metodicii Metodici particulare de cercetare a unor

Upload: tudor-jalba

Post on 22-Dec-2015

57 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Metodica cercetarii unor categorii de infractiuni

TRANSCRIPT

Page 1: Scheme Metodica Compet

Compartimentul 4

METODICA CRIMINALISTICĂ

Tema 21. Tezele generale ale metodicii criminalistice

Metodica criminalistică de cercetare a unor categorii de infracțiuni – compartiment al criminalisticii, care studiază legitățile de organizare și efectuare a descoperii, examinării/cercetării infracțiunilor deja comise și a prevenirii de comitere a noilor infracțiunilor în scopul elaborării unor recomandări științific argumentate (cu respectarea obligatorie a prevederilor legistalive imperative) pentru desfășurarea mai efectivă a investigațiilor unor categorii și grupuri separate de infracțiuni.

Totalitatea recomandărilor criminalistico-metodice, sisteme tipizate de recomandări

pentru organizarea și efectuarea descoperirii, cercetării și prevenirii

grupurilor și categoriilor separate de infracțiuni

Obiectul, sistemul, scopurile și sarcinile, principiile, izvoarele și legătura cu alte compartimente ale științei, probleme de constituire, elaborare și utilizare a unor

metode separate pentru cercetarea infracțiunilor și probleme legate de

descoperirea, investigarea și prevenirea infracțiunilor

Sistemul metodicii criminalistice

Tezele generale ale metodicii criminalistice

Metodici particulare de cercetare a unor categorii de infracțiuni

Page 2: Scheme Metodica Compet

Normele dreptului penal

Normele dreptului

penal

Dispoziția articolelor

corespunzătoare ale CP

Analiza componenței infracțiunii

concrete

Normele dreptului procesual-penal

Circumstanțele care trebuie

dovedite

Specificul acțiunilor de

urmărire penală

Utilizarea măsurilor

speciale de investigații

Izvoarele metodicii criminalistice

Normele Juridice

Normele dreptului penal, care prevăd

elementele și semnele componențelor de

infracțiuni separate; normele dreptului

procesual-penal, care reglementează

obiectul și limitele probatoriului

Știința

Locul teoriei generale a

criminalisticii, a tehnicei

criminalistice, a tacticii

criminalistice; locul altor științe

Practica

Experiența organelor afacerilor

interne, a procuraturii și instanțelor de

judecată

Page 3: Scheme Metodica Compet

Criterii de clasificare

În funcție de legătura cu dreptul penal

- Tipice (după tipul infracțiunilor)

- specifice/atipice (după locul comiterii

faptei, după personalitatea

învinuitului, victimei, după timpul comiterii

infracțiunii etc.)

În dependență de nivelul de concretizare

- într-o singură etapă (de exemplu, metodica

cercetării furturilor)- În două etape (de exemplu, metodica cercetării furturilor proprietății private)- Cu detalizare mare

(de exemplu, metodica cerectării furturilor

proprietății private din apartamente)

În dependență de volum

- Depline (pentru categoria întreagă de

infracțiuni)- Prescurtate (pentru

etapele cercetării)

După tipul de infracțiuni

- Complexe (pentru cîteva categorii de

infracțiuni interdependente)

- Concrete (pentru o categorie de infracțiuni)

Page 4: Scheme Metodica Compet

Caracteristica criminalistică – sistem de informații despre infracțiunea cercetată, având importanță juridico-penală și procesuală. În conținutul caracteristicii criminalistice sunt incluse circumstanțele, care constituie obiectul probatoriu într-un dosar penal concret, și circumstanțele, neincluse în obiectul probatoriu, dar care au importanță pentru cercetarea infracțiunilor.

Elemente le metodelor criminalistice particulare

Caracteristica criminalistică a infracțiunilor

categoriei date

Programa cercetării infracțiunilor

Descrierea trăsăturilor specifice

acțiunilor de urmărire penală,

caracteristice pentru categoria dată de

infracțiuni

Descrierea specificului profilaxiei

infracțiunilor din categoria dată

Page 5: Scheme Metodica Compet

Sarcinile metodicii criminalistice de cercetare a unor categorii de infracțiuni

1. Orientarea persoanei, care efectuează urmărirea penală, în împrejurările cauzei, în explicarea faptelor supuse cercetării, primirea datelor pentru planificarea amănunțită a urmăririi penale;

2. Asigurarea colectării și fixării acelor probe, care pot fi pierdute;

3. Identificarea, căutarea și reținerea infractorului pe urmele fierbinți;

4. Primirea informațiilor, necesare pentru prevenirea infracțiunilor.

La etapa inițială a cercetării

1. Se hotărăște sarcina acumulării, verificării și evaluării probelor cu scopul stabilirii complete a tuturor circumstanțelor cauzei în concordanță cu obiectul probatoriu stabilit anterior;

2. Se determină lista acțiunilor de urmărire penală ce trebuie efectuate, se elaborează tactica efectuării lor;

3. Se identifică cauzele săvârșirii infracțiunii date.

La etapa ulterioră a cercetării

Page 6: Scheme Metodica Compet

Circumstanțele care necesită a fi dovedite în cauza penală

În timpul efectuării urmăririi penale și

cercetării judecătorești a cauzei penale, organele

de urmărire penală, procurorul și instanța de judecată sunt obligate să identifice cauzele și

condițiile, care au determinat, favorizat sau înlesnit comiterea

infracțiunii și să ia toate măsurile pentru a le

îndepărta

1. circumstanțele cauzei (timpul, locul, metoda și alte împrejurări ale comiterii infracțiunii);

2. vinovăția învinuitului în săvârșirea infracțiunii;

3. circumstanțele, care influențează asupra

gradului și caracterului răspunderii învinuitului;4. Caracterul și volumul prejudiciului cauzat prin

comiterea infracțiunii

În cadrul urmăririi penale în cazurile cu

minorii, trebuie dovedite următoarele

împrejurări:1. Vîrsta minorului

(data, luna, anul nașterii);

2. condițiile de trai și educație;

3. Cauzele și condițile care au determinat,

înlesnit sau favorizat, săvîrșirea infracțiunii de

către minor;4. existența

instigatorilor și a altor coparticipanți adulți

Page 7: Scheme Metodica Compet

Tema 22. Metodica cercetării furturilor

Metodele de săvârșire a furturilor din încăperi

Prin spargerea ușilor

Prin descuierea și spargerea

lacătelor

Prin spargherea ferestrelor

Prin distrugerea/deteriorarea podului, pereților, podelei

Prin distrugerea/deter

iorarea acoperișului,

coșului de fum, cuptorului

Prin săpare sau prin subsol

- Există sau nu faptul sustragerii ascunse a cărorva obiecte;

- Cui aparțin obiectele sustrase (statului, unei persoane juridice sau persoane fizice);

- Timpul și locul săvârșirii furtului; metoda comiterii furtului; au fost sau nu utilizate careva mijloace tehnice;

- Ce la mod concret a fost furat (denumirea, indicii caracteristici, indicii furtului, cantitatea și valoarea/prețul);

- Cine a comis furtul, scopul și motivul săvârșirii infracțiunii date, vinovăția făptuitorului;

- Dacă furtul a fost comis de un grup de persoane, atunci cine sunt aceste persoane, a avut loc înțelegerea prealabilă între ei sau nu, rolul și gradul de vinovăție a fiecărui participant;

- Cui și unde au fost realizate cele furate;

- Circumstanțele, care influențează asupra gradului și caracterului răspunderii învinuitului, alte circumstanțe care caracterizează personalitatea făptuitorului, precum și dacă nu a mai comis alte furturi anterior;

- Este sau nu făptuitorul recidivist;

- Mărimea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii;

- Circumstanțele care au înlesnit, favorizat sau determinat săvârșirea infracțiunii.

Circumstanțele, care trebuie dovedite în cadrul urmăririi penale

Page 8: Scheme Metodica Compet

Situația de urmărire penală - conjunctura concretă a cercetării, a cărei trăsătură specifică este dictată de ansamblul circumstanțelor comiterii infracțiunii și condițiilor de cercetare a ei; ansamblul informațiilor, datelor despre împrejurările infracțiunii, care prevăd căile și metodele descoperirii ei la o etapă concretă.

Versiunile generale în cercetarea furturilor

Furtul a avut loc Furtul a fost înscenat

Situațiile de urmărire penală și planificarea cercetării furturilor

Planificarea cercetării în lipsa datelor despre

bănuit

Planificarea cercetării în cazul cînd se

cunosc careva date de bănuit

Planificarea cercetării, cînd se cunoaște cine

este bănuitul, dar el nu este reținut

Page 9: Scheme Metodica Compet

- Există sau nu faptul sustragerii ascunse a cărorva obiecte;

- Cui aparțin obiectele sustrase (statului, unei persoane juridice sau persoane fizice);

- Timpul și locul săvârșirii furtului; metoda comiterii furtului; au fost sau nu utilizate careva mijloace tehnice;

- Ce la mod concret a fost furat (denumirea, indicii caracteristici, indicii furtului, cantitatea și valoarea/prețul);

- Cine a comis furtul, scopul și motivul săvârșirii infracțiunii date, vinovăția făptuitorului;

- Dacă furtul a fost comis de un grup de persoane, atunci cine sunt aceste persoane, a avut loc înțelegerea prealabilă între ei sau nu, rolul și gradul de vinovăție a fiecărui participant;

- Cui și unde au fost realizate cele furate;

- Circumstanțele, care influențează asupra gradului și caracterului răspunderii învinuitului, alte circumstanțe care caracterizează personalitatea făptuitorului, precum și dacă nu a mai comis alte furturi anterior;

- Este sau nu făptuitorul recidivist;

- Mărimea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii;

- Circumstanțele care au înlesnit, favorizat sau determinat săvârșirea infracțiunii.

Circumstanțele, care trebuie dovedite în cadrul urmăririi penale

1. Prezența pe lacăte (încuietori) a urmelor, care indică că spargerea lacătului a fost efectuată în alt loc și când acesta nu a fost încuiat;

2. Absența pe suprafața de podea (de pământ) de sub lacăt a rumegușului metalic ca rezultat al tăierii mînerului;

3. Prezența la locul orificiului a urmelor instrumentelor de spargere, care indică la faptul că spargerea a avut loc din interior;

4. Excesul inexplicabil de deteriorări multiple ale peretului dispărțitor;

5. Dezordinea nejustificată în interiorul încăperii (lucruri împrăștiate, vitrine sparte, bunuri deteriorate etc.);

6. Lipsa urmelor de furt în acele locuri, unde ele, în mod firesc, ar trebui să fie depistate dacă ar exista un furt adevărat.

7. Lipsa doar a bunurilor de valoare deosebit de mare, locul aflării cărora era cunoscut doar persoanelor cu funcție de răspundere;

8. Necorespunderea mărimii obiectelor furate cu mărimea orificiului.

Indiciile înscenării furtului

Page 10: Scheme Metodica Compet

Metodele de demascare a furturilor înscenate

Prin audierea victimei, rudelor sale, vecinilor,

cunoscuților

Prin cercetarea la fața locului

Prin efectuarea experimentului

Prin dispunerea și efectuarea experizelor

Prin efectuarea de percheziții și ridicării

de obiecte

Page 11: Scheme Metodica Compet

Acțiunile de urmărire penală ulterioare

Prezentarea spre recunoaștere a

obiectelor

Efectuarea experimentului

Dispunerea expertizelor judiciare Audierea învinuitului

Verificarea și concretizarea

declarațiilor la fața locului

Page 12: Scheme Metodica Compet

Condițiile care determină comiterea furturilor

Neglijența față de proprietate a persoanelor ce răspund de păstrarea

acestuia

Neadaptarea depozitelor pentru păstrarea valorii

mărfurilor și materialelor

Serviciu de pază prost pregătit

Serviciul slab de prevenire și descoperire a

infracțiunilor al colaboratorilor organelor de ocrotire a normelor de

drept

Page 13: Scheme Metodica Compet

Tema 23. Metodica de cercetare a jafurilor și tâlhăriilor

Trăsăturile criminalistice ale cercetării jafurilor și tâlhăriilor

Cercetarea se efectuează în direcție dinspre faptul comiterii infracțiunii și stabilirii făptuitorilor

Obiectul general al atentatului criminal –

proprietatea.Sarcinile cercetării – întoarcerea acesteia,

repararea prejudiciilor

Limitare/insuficiență de informații despre

circumstanțele comiterii infracțiunii și a

persoanelor care a săvîrșit-o

Page 14: Scheme Metodica Compet

Situații de urmărire penală tipice la etapa inițială a cercetării

Persoana, care a comis jaful sau tâlhăria, este reținută la locul faptei

(în flagrant) sau imediat după comiterea

infracțiunii

La dispoziția organelor de urmărire penală este

prezentă informație autentică despre

persoana care a săvârșit infracțiunea, dar ea nu

este reținută

Lipsește informația despre persoana care a

săvârșit infracțiunea sau este, dar neimportantă

Versiunile generale în cadrul cercetării jafurilor și tâlhăriilor

Jaful (tâlhăria) într-adevăr a avut loc în împrejurările descrise de victimă

Atacul a avut loc, dar împrejurările acestuia sunt denaturate de către victimă

A fost săvârșită o altă infracțiune (huliganism, tentativa de omor etc.)

Jaful sau tâlhăria nu a avut loc, dar s-a înscenat

Page 15: Scheme Metodica Compet

Circumstanțele care necesită a fi demonstrate

Care anume infracțiune

(tâlhărie sau jaf) a fost comisă

Cui aparținea proprietatea

furată, valoarea sa

Când și unde s-a săvârșit infracțiunea

Natura acțiunilor violente și

consecințele prejudiciate ale

acestora

Cine a comis infracțiunea și a mai săvârșit

asemenea infracțiuni

anterior sau nu

Cauzele și condițiile care au determinat

și înlesnit tâlhăria sau

jaful

Metoda săvârșirii

infracțiunii

Acțiunile de urmărire penală inițiale

Audierea victimei și a martorilor oculari

Cercetarea la fața loculuiDispunerea expertizei medico-

legale

În cadrul audierii se pot afla:

- -Circumstanțele atacului;

- -Indicii infracțiunii;

- -Obiectele din proprietatea furată;

- Sarcinile cercetării la fața locului sunt:

- -studierea anturajului comiterii infracțiunii;

- -descoperirea, fixarea și ridicarea urmelor și altor probe pertinente, mai ales urmelor de violență;

- Expertiza răspunde la așa întrebări ca:

- -caracterul și gradul de gravitate a leziunilor;

- -timpul cauzării leziunilor corporale;

- -natura instrumentelor cu care s-au cauzat leziunile;

- -nivelul de pierdere a capacității de muncă a victimei;

Page 16: Scheme Metodica Compet

Acțiunile de urmărire penală ulterioare față de

bănuit

Percheziția corporală

Prezentarea spre recunoaștere

Examinarea corporală

Efectuarea experimentului

Confruntarea dintre victimă, martori și bănuit

Examinarea hainelor

Veridicarea și concretizarea declarațiilro la fața locului

Percheziția la domiciliu

Expertizele judiciare pe cauzele de jafuri și

tâlhătii

Expertiza traseologică

Expertiza armelor albe

Expertiza balistico-judiciară

A persoanelor vii (victimei, bănuitului)

Expertiza medico-legală

Probelor pertinente

Expertiza chimică

- Expertiza răspunde la așa întrebări ca:

- -caracterul și gradul de gravitate a leziunilor;

- -timpul cauzării leziunilor corporale;

- -natura instrumentelor cu care s-au cauzat leziunile;

- -nivelul de pierdere a capacității de muncă a victimei;

Page 17: Scheme Metodica Compet

Metodele de demascare a înscenărilor tâlhăriilor și furturilor

Audierea martorilor

Audierea detaliată a victimei

Efectuarea experimen-

tului

Cercetarea locului faptei,

analizarea împrejură-

rilor

Expertiza medico-legală

Revizia și expertiza contabilă

Măsurile speciale de investigații

Examinarea obiectelor și documen-

telor

Page 18: Scheme Metodica Compet

Cauzele și condițiile care înlesnesc comiterea tâlhăriilor și jafurilor

Factorii, care formează aptitudinile subiectului, ce au făcut posibilă comiterea

infracțiunii

- Influența negativă a familiilor, în care părinții admit fapte antisociale;

- Nesupravegherea minorilor, care întră în contact cu persoane anterior condamnate, cu cei ce fac abuz de alcool și persoanelor fără

serviciu;- Nivelul de cultură redus, lipsa

învățământului corespunzător și a pregătirii profesionale la persoanele predispuse la

comiterea de infracțiuni;- Paza insuficientă a proprietății;

Factorii, care facilitează atingerea intenției infracționale de a comite jaf sau furt

- Paza insuficientă a proprietății;- Posibilitatea de a procura arme,

instrumente de spargere sau de fabricare a lor artizanală;

- Neajunsurile serviciului de partulare și ale poliției;

- Indiferența celor din jur asupra tulburării ordinii publice;

- Dezordinea și iluminarea insuficientă a unor sectoare de din teritoriu, unde pot fi

comise infracțiuni;

Page 19: Scheme Metodica Compet

Tema 24. Metodica de cercetare a escrocheriilor

Trăsăturile criminalistice ale escrocheriei

Escrocii se folosesc de credulitatea, lipsa de experință de viață, naivitatea, calitățile

josnice ale oamenilor

Escrosii, de regulă, - călători, anterior

condamnați

Acționează în grupuri mici și nu întrețin

relații cu alte categorii de infractori

Pentru escrocherii este caracteristic un grad

înalt de latență și victimizare

Se comit în orașe mari, la locul comiterii

infracțiunii lipsesc urmele acesteea

Modalități ale escrocheriei

-primirea banilor în datorie într-un procent mare și neîntoarcere lui;

-înmînarea obiectului care sub aspect fizic este asemănător cu cel care se vinde;

-eroare de calcul intenționată la cumpărare, schimb;-primirea banilor sub pretextul acordării de ajutor la

achiziționarea mărfii sau prestarea unor anumite servicii;

- jocuri necinstite, ghicire în cărți;-îcheierea contractelor fictive;

-prezentarea sa sub alt nume și ca rezultat primirea mărfurilor, banilor și altor foloase materiale în locul

lui;-căsătoria cu scopul de a acapara ilegal proprietatea

etc.

-crearea cooperativelor;- comunicarea despre insolvabilitate;-obținerea creditului, a mărfii prin intermediul documentelor străine sau false;-primirea ilegală a plăților cu ajutorul documentelor fictive;- falsificarea cecurilor de casă, eroare de calcul intenționată a casierelor cu ocazia cumpărării sau schimbării valutelor mari;-primirea mărfii pe baza documentelor false pentru o altă persoană;- prestarea concertelor la periferii sub numele artiștilor vestiți;- falsificarea și vinderea obiectelor de artă etc.

Prin înșelăciunea persoanelor de rândPrin înșelaciunea persoanelor cu funcții de

răspundere

Page 20: Scheme Metodica Compet

Circumstanțele care necesită a fi dovedite

Sunt acțiunile despre care se

declară escrocherie sau

nu

Timpul și locul, săvârșirii

escrocheriei, metoda și

instrumentele utilizate

Vinovăția bănuitului

Persoana victimei/părții

vătămate

Caracterul și mărimea

prejudiciului

Circumstanțele, care au

determinat comiterea

infracțiunii

Acțiunile inițiale de urmărire penală

Audierea victimeiCercetarea la fața

locului și acumularea probelor pertimente

Găsirea și audierea martorilor, inclusiv martorilor oculari

Reținerea și audierea bănuitului

Percheziția la locul de trai și de muncă a

bănuitului

• Măsuri speciale de investigații(operative):• Urmărirea pe urme fierbinți, în baza documentelor lăsate;• Orientarea organelor de urmărire penală despre indicii de identificare specifici ai escrocilor, metoda comiterii infracțiunii

date și despre obiectele căutate;• Utilizarea registrelor de evidență a persoanelor reţinute, arestate şi condamnate, precum și a registrelor criminalistice;• Organizarea urmăririi vizuale în locurile probabile de apariție a infractorilor sau în locurile de vînzare a obiectelor căutate

Page 21: Scheme Metodica Compet

Acțiunile ulterioare de urmărire penală

Prezentarea spre recunoaștere Confruntarea Efectuarea experimentelor Dispunerea expertizelor

judiciare

Expertizele în cauzele penale privind escrocheriile

Expertiza tehnică a documentelor Grafică/grafologică Traseologică Fizico-chimice Marceologică

Dactiloscopică Chimică

Page 22: Scheme Metodica Compet

Tema 25. Metodica cercetării delapidărilor de avere

Caracteristica criminalistică a delapidărilor de avere

Tip de atentare la patrimoniu

frecvent întâlnit și periculos

Obiectul de atentare este

unul nemijlocit

Metode diverse de săvârșire a

delapidărilor

Mecanism specific de

lăsare a urmelor

Caracter de grupă și

multiepizodal a comiterii

delapidărilor de avere

Situații de urmărire

penală tipice (sau informație

apărută este tipică)

Specificul infractorilor

Situații de urmărire penală tipice în cazurile delapidărilor de avere

Cauzele penale se pornesc pe baza materialelor inventarierilor planificate sau

neplanificate, a reviziilor, în baza plîngerilor persoanelor cu funcții de răspundere,

scrisorilor sau denunțurilor, publicațiilor în ziare sau alte periodice

Procesul penal poate începe ca urmare a materialelor prezentate de subiecții care

efectuează activitatea specială de investigații (art. 6 alin (1) din Legea privind activitatea

specială de investigaţii Nr. 59 din  29.03.2012)

Cauza penală se intentează ca rezultat al depistării neașteptate a indicilor delapidării, suficiente pentru efectuarea urmăririi penale

Page 23: Scheme Metodica Compet

Motive de intentare a cauzei penale

Materialele reviziei

Denunțurile reprezentanților comunității și a

cetățenilor

Înștiințarea din partea

persoanelor cu funcții de

răspundere, a organelor care aplică ștampila

Materialele altor cazue penale

Reținerea infractorilor în

flagrant

Constatarea nemijlocită a infracțiunii de

către organele de constatare

Circumstanțele care necesită a fi demostrate

Prezența sau lipsa faptului de

delapidare a averii străine

Metoda comiterii infracțiunii

Împrejurările care au determinat

comiterea infracțiunii

Cine a săvârșit infracțiunea,

circumstanțele care influențează

caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii

Timpul și locul acțiunilor

grupului de infractori

Caracterul și mărimea

prejudiciului cauzat și a

venitului ratat

Page 24: Scheme Metodica Compet

Indicii comiterii delapidărilor averii străine

-depistarea cu ocazia efectuării inventarierii și reviziei a deficitului sau excedente a mijloacelor bănești și averii;

-transferul incorect al mărfurilor dintr-o categorie în alta, ce permit crearea unor excedente neînscrise sau care ascund neajunsurile;

-prezența în cadrul întreprinderii a mărfurilor și altor valori materiale necontabilizate sau neluate în balanța patrimoniului;

-efectuarea operațiunilor economice fără de marfă (tranzacții fictive) pentru a ascunde deficitul sau excedentul;

-substituirea de foi sau includerea de foi noi care oglindesc operațiuni nule cu mărfurile;

-prezența documentelor fictive despre debitarea banilor și altor valori;

-transportarea producției finite sau a materiilor prime în cantitate mai mare decît cea indicată în actele de însoțire;

-transportarea mărfii fără actele corespunzătoare (de proveniență, însoțire etc.);

-depunerea la întreprindere a unui număr mare de reclamații, petiții, care vorbesc despre fabricarea sistematică a mărfii necalitative în rezultatul nerespectării cantității necesare de materie primă;

-faptele de înșelăciune sistematică a cumpărătorilor;

-vînzarea mărfii fără emiterea cecului la mașina de casă;

-datele faptice despre delapidări ale averii străine conținute în materialele altor dosare penale.

Acțiunile de urmărire penală efectuate la etapa inițială

Dacă cauza penală a fost pornită din materialele reviziei:

-examinarea, iar în cazuri necesare – ridicarea documentelor ce se referă la operațiunile economice, calificate de revizie ca neîntemeiate;

-efectuarea de percheziții cu scopul de a depista obiecte și documente, care ar putea avea calitatea de probe pertinente, precum și a proprietății care poate fi supusă confiscării prin hotărârea instanței de judecată, descrierea acestora;

-audierea persoanelor responsabile de depistarea abuzurilor în cazul reviziilor;

-audierea martorilor indicați în materialele reviziei.

Dacă cauza penală a fost pornită pe baza datelor operative:

-reținerea în flagrant;

-percheziția corporală a reținuților, percheziția domiciliu și la serviciu;

-punerea sub arest a patrimoniului lor; descrierea patrimoniului;

-examinarea, iar în caz de necesitate, ridicarea de documente;

-examinarea, ridicarea de obiecte care ar putea servi ca probe, examinarea încăperilor de producție și a depozitelor, a diferitelor utilaje;

-audierea martorilor și bănuiților;

-organizarea de inventariere și revizie.

Page 25: Scheme Metodica Compet

Acțiunile de urmărire penală ulterioare

Examinarea documentelor

Primirea mostrelor

pentru cercetarea

comparativă

Dispunerea expertizelor

judiciare

Audierea martorilor

Audierea învinuiților

Efectuarea de experimente Confruntări

Expertizele judiciare posibile

Sanitaro-alimentare Tehnologice Chimice Marceologice Tehnice

În construcție (în cazurile

întreprinderilor de construcții)

Agrotehnice, zootehnice.

Veterinare (în cazurile

gospodăriilor țărănești)

Criminalistice Contabile

Page 26: Scheme Metodica Compet

Măsuri de înlăturare a cauzelor și condițiilor care determină săvârșirea infracțiunii

Prezentarea la întreprinderile în care s-au descoperit împrejurări ce

ar putea determina comiterea sustragerilor

Informarea organelor corespunzătoare

Participarea ofițerului de urmărire penală la lucrul

profilactic și educativ

Prevenirea sustragerilor de acest tip prin

împiedicarea actelor de pregătire de comitere a lor

Condițiile ce înlesnesc comiterea delapidărilor de avere

Organizatorico-gospodărești De producție

-alegerea și aranjarea incorectă a cadrelor, educația cadrelor, mai ales a celor cu funcție material responsabile (administratorii);

-încălcarea regulilor de evidență, păstrare, primire, predare și transportare a valorilor materiale;

-organizarea incorectă a pazei și a sistemei de pătrundere;

-control insuficient din partea angajatorilor sau șefilor a întreprinderilor de producție și de realizare a mărfii;

-lipsa reacției corespunzătoare la semnele de abuz, neîndeplinirea cerințelor de înlăturare a neajunsurilor depistate ce ar determina sustragerea.

-deficitul în regimul tehnologic sau lipsa controlului asupra tuturor etapelor tehnologice, ce dă posibilitatea fabricarea producției neluate la evidență;

-sporirea supranorme a cheltuielor obișnuite, a materiei prime la o unitate, folosirea de norme învechite de utilizare a materiei prime;

-lipsa controlului asupra lucrului persoanelor care stabilesc calitatea producției.

Page 27: Scheme Metodica Compet

Revizia documentară

1. Poate fi efectuată și înainte de pornirea urmăririi penale; 2. Nu este o acțiune de urmărire penală;

3. Poate fi efectuată și fără ordonanța ofițerului de urmărire penală;4. Revizorul nu se preîntîmpină despre răspunderea în caz de refuz

de efectuare a reviziei;5. Se suspun controlului doar documentele contabile primare;

6. Prezența persoanelor cu funcție de răspundere este obligatorie;7. Se execută, de regulă, la întreprinderea, instituția, organizația

supusă revizuirii;8. Se verifică toată activitatea și bilanțul contabil al întreprinderii

Expertiza contabilă

1. Poate fi efectuată doar după pornirea urmăririi penale; 2. Dispunerea expertizei - este o acțiune de urmărire penală;

3. Poate fi efectuată doar prin ordonanța ofițerului de urmărire penală;4. Expertului îi este adus la cunoștință despre răspunderea în caz de refuz

de prezentare a raportului expertizei;5. Se suspun controlului materialele reviziei;

6. Prezența persoanelor cu funcție de răspundere nu este obligatorie;7. Se execută, de regulă, de către experții judiciare de pe lîngă Ministerul

Justiției sau Ministerul Afacerilor Interne8. Soluționează chestii ce interesează urmărirea penală.

Deosebirile dintre revizia documentelor și expertiza contabilă

Page 28: Scheme Metodica Compet

Tema 26. Metodica cercetării omorurilor și vătămărilor întegrității corporale sau sănătății

Circumstanțele care se cer a fi dovedite

Faptul lipsirii de viață intenționată a

personei; identitatea celui decedat; locul,

timpul, metoda comiterii omorului și cauza nemijlocită a

acestuia

Cine a săvârșit omorul și cine au

calitatea de coparticipanți;

vinovăția învinuitului; forma

vinovăției

Circumstanțele atenuante și

circumstanțele agravante , precum și circumstanțele care

caracterizează personalitatea infractorului

Caracterul și mărimea prejudiciului adus

prin comitea infracțiunii

Cauzele și condițiile, care au determinat, înlesnit și favorizat

comiterea infracțiunii

Page 29: Scheme Metodica Compet

Motive de pornire a urmăririi penale

Plângerea sau denunțul cetățeanului

Denunțul întreprinderilor, organizațiilor,

instituțiilor, persoanelor cu funcții de răspundere,

organizațiilor obștești

Constatarea nemijlocită de orgenele competente

(de constatare, de urmărire penală sau

procuror)

Autodenunțul autorului sau coparticipanților

Versiunile generale la depistarea cadavrului

Omor Sinucidere Accident/întîmplare Moarte naturală

Page 30: Scheme Metodica Compet

Poziția cadavrului

Natura leziunilor pe corpul cadavrului

Instrumentele sau mijloacele omorului

Lucrurile ce aparțin victimei

Lucrurile care infractorul le-a luat

Legăturile personale ale victimei

Identitatea victimei

Caracterul omorului intenționat și cauzele

survenirii morții

Locul comiterii infracțiunii

Calea pătrunderii și ieșirii bănuitului

Numărul presupus de infractori

Alte împrejurări de la fața locului

Bazele propunerii versiunilor

Page 31: Scheme Metodica Compet

Acțiunile inițiale de urmărire penală

Cercetarea la fața locului și examinarea

cadavrului

Prezentarea spre recunoaștere a

cadavrului

Audierea martorilor și persoanelor care au depistat cadavrul

Dispunerea expertizei medico-legale a

cadavrului

Reținerea bănuitului, audierea lui,

prezentarea spre recunoaștere,

percheziția la locul de trai și la serviciu

Page 32: Scheme Metodica Compet

Chestiuni ce se soluționează prin examinarea cadavrului

Existența indicilor de

moarte violentă

Care urme le-a lăsat infractorul la locul faptei și ce urme puteau să rămînă pe el

Cadavrul a fost depistat la locul

comiterii infracțiunii sau

nu

Prin ce metodă, cu ce

instrumente și mijloace a acționat

făptuitorul

Cînd a survenit moartea

În ce împrejurări a avut loc omorul

Cine a comis omorul și cîți

infractori au fost

Ce poziția avea victima în momentul

cauzării lui a leziunilor mortale

Motivele comiterii omorului

Page 33: Scheme Metodica Compet

Lista aproximativă a chestiunilor ce pot fi clarificate prin audierea martorilor

În ce circumstanțe a fost săvârșit omorul

Cunoaște sau nu infractorul sau careva

date despre ele

Trăsăturile disctinctive, indici de

identificare a infractorului

În ce direcție a părăsit locul faptei infractorul și dacă a folosit vreun

mijloc de transport

Unde se afla martorul și cu ce se ocupa în momentul comiterii

infracțiunii

Cine a mai vazut sau a putu să vadă infracțiunea

Dacă infractorul a luat de la locul faptei

careva obiecte, și dacă da, care anume

(semne de identificare)

A lăsat sau nu infractorul careva obiecte la locul comiterii faptei

Care sunt legăturile dintre martor și

victimă și bănuit, dacă acesta e

cunoscut

Page 34: Scheme Metodica Compet

Lista aproximativă a chestiunilor ce pot fi clarificate prin audierea martorilor

În ce circumstanțe a fost săvârșit omorul

Cunoaște sau nu infractorul sau careva

date despre ele

Trăsăturile disctinctive, indici de identificare a

infractorului

În ce direcție a părăsit locul faptei infractorul și

dacă a folosit vreun mijloc de transport

Unde se afla martorul și cu ce se ocupa în

momentul comiterii infracțiunii

Cine a mai vazut sau a putu să vadă infracțiunea

Dacă infractorul a luat de la locul faptei careva obiecte, și dacă da, care

anume (semne de identificare)

A lăsat sau nu infractorul careva obiecte la locul

comiterii faptei

Care sunt legăturile dintre martor și victimă și bănuit, dacă acesta e

cunoscut

Page 35: Scheme Metodica Compet

Listă auxiliară de întrebări puse cu ocazia efectuării expertizei medico-legale a părților cadavrului

Părțile găsite aparțin unui animal sau unei

persoane

Care sunt indicii de indetificare a

persoanei; vîrsta, sexul, înălțimea, maladiile, natura

ocupațiilor, deprinderile,

trăsăturile individuale, etc.

Părțile de corp găsite aparțin unei singure

persoane sau mai multor

Sunt sau nu indici despre faptul că

persoana are aptitudini deosebite în dezmembrarea

corpului, cunoștințe anatomice speciale

Care a fost metoda de dezmembrare a

trupului și poate sau nu aceatsa să fie

realizată prin instrumentul prezentat la

urmărirea penală

Acțiunile de urmărire penală inițiale

Audierea în calitate de martor a persoanei

care a declarat dispariția fără veste a

victimei

Examinarea și perchezișia locului de trai al celui dispărut

fără urmă

Examinarea și percheziția locurilor unde poate fi ascuns cadavrul sau părțile

lui

Audierea membrilor de familie, rudelor,

colegilor de serviciu, vecinilor celui

dispărut

Punerea sub arest asupra corespondenței

persoanei dispărute

Page 36: Scheme Metodica Compet

Acțiunile de urmărire penală ulterioare

Dispunerea expertizelor

criminalisticeExperimentul

Dispunerea expertizei

medico-legală psihiatrică

învinuitului

Audierea învinuitului

Verificarea declarațiilor la

fața loculuiConfruntările

Caracteristica criminalistică a provocării leziunilor corporale

Obiectul nemijlocit al infracțiunii date –

sănătatea persoanei

Asemănările metodelor cauzării leziunilor

corporale și a consecințelor lor

Izvorele de informare: victima, colaboratorii instituției medicale,

martorii

Specificul apare în obiectul probatoriu,

personalitatea infractorului, motivele și

scopurile infracțiunii

Acțiunile de urmărire penală inițiale

Page 37: Scheme Metodica Compet

În cazul plîngerii din partea victimei

- Audierea martorilor;- Cercetarea la fața locului;

- Audierea martorilor oculari;- Examinarea îmbrăcămintei victimei;- Dispunerea expertizei medico-legale;

- Examinarea victimei.

În cazul reținerii bănuitului

- Audierea bănuitului;- Percheziția corporală;

- Examinarea bănuitului;- Percheziția la domiciliu.

Page 38: Scheme Metodica Compet

Chestiuni rezolvate de expertiza medico-legală la cercetarea infracțiunilor legate de leziuni corporale

Gravitatea vătămării corporale

Natura instrumentului cu care s-au provocat leziunile, indicii lui

de identificare

Termenul care s-a scurs de la apariția lor

Mecanismul de formare a leziunilor

Gradul de pierdere a capacității de muncă

Circumstanțele care trebuie stabilite pentru calcularea prejudiciului material

Mărimea salariului sau

mărimea medie a veniturilor victimei

Gradul de pierdere a

capacității de muncă

Mărimea sumelor plătite victimei în

timpul incapacității de

muncă

Cuantumul cheltuielilor

pentru medicamente, alimentare, a

persoanelor ce îngrijeau victima

Costul îmbrăcămintei deteriorate și

gradul de deteriorare a

acesteia

Cuantumul pensiei, dacă în

rezultatul infracțiunii,

victima a obținut grad de

invaliditate

Page 39: Scheme Metodica Compet

Circumstanțele care înlesnesc săvârșirea omorului

Încălcarea regulilor de ducere a evidenței, de predare, achiziționare,

păstrare a armelor de foc și a armelor albe

Fabricarea la întreprinderi a armelor albe și a celor

de foc, precum și a obiectelor folosite în

calitate de arme

Control insuficient asupra persoanelor ce

suferă de tulburări psihice și care prezintă

pericol pentru cei dun jur

Neajunsurile în serviciul organelor de ocrotire a

normelor de drept, reacția incorectă a

acestora asupra semnelor de posibil omor, asupra

faptelor ce indică pregătirea către

comiterea omorului

Omiterea în cadrul organizațiilor despre răspunderea în caz de

bătăi, huliganism, atacuri violente

Birocrația în cercetarea infracțiunilor de

huliganism și tentativă de omor

Consumul abuziv de alcool și droguri, ducerea

unui mod parazitar de viață

Relații neadecvante în familie, între vecini,

colegi de serviciu

Neonorarea obligației de sesizare a organelor

competente, de prevenire și ajutorare a victimei din

partea martorilor comiterii omorurilor

Page 40: Scheme Metodica Compet

Tema 27. Metodica cercetării infracțiunilor de viol

Specificul pornirii urmăririi penale

Dosarul penal este pornit ca urmare a plângerii victimei (în absența

indicilor calificativi)

În caz de prezență a indicilor calificativi, cauza penală se

intentează și în lipsa plângerii

Circumstanțele care necesită a fi probate

A avut loc sau nu faptul raportului

sexual despre care merge vorba în plângere; dacă a avut loc, atunci

când și unde

A avut loc sau nu violența și dacă da, care a fost

caracterul acesteia

Cine este victima, este sau nu

minoră, se afla sau nu în stare de neputință, portetul

moral

Cine a comis violul, a fost comis de o

singură persoană sau de un grup de

infractori

Care au fost consecințele

violului, este sau nu agravant, este

sau nu cauzat prejudiciul

material

Cauzele și condițiile care au

determinat comiterea

infracțiunii

Page 41: Scheme Metodica Compet

Versiunile generale în cazurile penale privind violul

- a avut loc sau nu violul;- Violul nu a avut loc, ci a fost un raport sexual benevol, cu

acordul presupusei victimei, aceasta din urmă susține însă s că a avut loc infracțiunea de viol;

- Raportul sexual nu a avut loc, în general, plângerea este falsă

Versiunile generale în cazul tentativei de viol

- A avut loc sau tentativa de viol;- Față de victimă a fost comisă o altă faptă penală –

huliganism, vătămări corporale, lezarea onoarei și demnității;- Plângerea este falsă și a fost depusă cu scopul de a

compromite pretinsul infractor, din motiv de răzbunare sau din alte motive;

- A avut loc renunțarea benevolă de la comiterea violului;

Planificarea și etapa inițială a urmăririi penale

Page 42: Scheme Metodica Compet

Cînd infractorul este cunoscut

- Audierea părții vătămate;- Cercetarea la fața locului;

- Expertiza medico-legală a victimei;- Ridicarea îmbrăcămintei și obiectelor victimei și examinarea

lor;- reținerea bănuitului și audierea acestuia;

- Verificarea identității bănuitului, examinarea hainelor acestora;

- Percheziția la locul de trai și de muncă a bănuitului.

Cînd infractorul nu este cunoscut

- Urmărirea infractorului pe urme fierbinți;- Audierea victimei;

- Cercetarea la fața locului;- Audierea martorilor;

- Dispunerea expertizei medico-legale a victimei.

Acțiunile de urmărire penală la etapa inițială a urmăririi penale

Page 43: Scheme Metodica Compet

Circumstanțele care necesită a fi aflate de la victimă

Cînd a fost săvârșit violul

A opus victima

rezistență sau nu,

dacă da, ce tip de

rezintență

Unde a avut loc

comiterea faptei

Cui victima a comunicat despre cele întîmplate

Acțiunile făptuitorului la locul săvârșirii

faptei

A mai avut raporturi sexuale anterior violului victima

Caracte-aqrul

violenței aplicate

Au apărut ca rezultat al comiterii infracțiunii

careva consecințe

grave

Ce date cunoaște victima despre

făptuitor

Page 44: Scheme Metodica Compet

Circumstanțele ce trebuie clarificate prin intermediul martorului

Cînd și în ce împrejurări

martorul a ajuns la locul savârșirii

infracțiunii

În ce direcție a fugit infractorul, care ar fi indicii

lui de identificare

Care au fost acțiunile victimei și ale bănuitului

Ce a povestit victima

martorului despre infracțiune

Ce este cunoscut martorului despre

relațiile anterioare dintre

victimă și făptuitor

Care măsuri au fost luate în

Lista aproximativă a întrebărilor ce pot fi soluționate de expertiza medico-legală în cauzele privind violul

- Este sau nu lezat himenul; dacă atunci, perioada aproximativă a lezării;- A avut sau nu victima înainte de expertiză vreun raport sexual, dacă da – cînd anume;

- Putea fi săvârșit violul fără atingerea himenului sau nu;- Există sau nu pe vaginul victimei sau pe corpul acesteia a spermei, dacă da – de ce fel de grupă este aceasta;- Există sau nu pe corpul victimei a leziunilor caracteristice raportului sexual săvârșit prin contrângere fizică;

- Ce tip de leziuni în general se găsesc pe corpul victimei, caracterul lor, amplasarea, gradul de gravitate, perioada în care a fost aplicată;- Este sau nu infectată victima de vreo boală venerică, dacă da, care anume, nivelul gravității, perioada de infectare;

- Există sau nu la victimă a semnelor sarcinii, dacă da, care este termenul sarcinii;

Expertiza medico-legală a victimei

Page 45: Scheme Metodica Compet

Tema 28. Metodica cercetării infracțiunilor ecologice

Alte expertize

Expertiza medico-legală a probelor Chimică Traseologică Psihiatrică Expertiza scrisului Expertiza

microparticulelor

- În care acțiuni concrete se exprimă nerespetarea regulilor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor,

pot forma acestea sau nu componența de infracțiune.- Ce consecințe prejudiciabile au survenit sau pot surveni ca

urmare a comiterii infracțiunii.- unde, pe ce teritoriu sau arie a avut loc încălcarea legislației

ecologice.- Cînd au avut loc aceste încălcări și cît timp au durat ele.

- Cine trebuie să poarte răspundere în caz de nerespectare a legislației ecologice, cin vina cui acestea s-au produs.

- Care este mărimea prejudiciilor.- Cine au fost coparticipanții la infracțiune, și cum anume ei au

participat.- Care sunt circumstanțele atenuante și agravante.

- Care sunt motivele și scopurile comiterii infracțiunii. - Ce fapte au înlesnit comiterea infracțiunii, care sunt măsurile

ce trebuiau luate pentru prevenirea lor.

Circumstanețele care necesită a fi dovedite în cazul infracțiunilor ecologice

Page 46: Scheme Metodica Compet

Acțiunile de urmărire penală tipice efectuate în cazul comiterii infracțiunilor ecologice

Examinarea obiectelor

Cercetarea la fața locului

Audierea martorilor

Reținerea și audierea

bănuitului

Percheziția corporală, percheziția

domiciliului și locului de

muncă

Audirea învinuitului

Dispunerea expertizelor

judiciare

Specificul cercetării la fața locului

Existența unui teritoriu întins ce necesită a fi

cercetat

Dificultatea în aprecierea hotarelor teritoriilor ce necesită a fi cercetate

Îndepărtarea locului comiterii faptei de

spațiile locative

Participarea la cercetare a specialiștilor inspecției ecologice de stat și a

inspectorilor specializați

Page 47: Scheme Metodica Compet

Obiectele ce trebuie examinate în cauzele privind infracțiunile ecologice

Cadavrele animalelor, și

păsărilor

Urmele de sînge ale

animalelor, păsărilor;

blana, puful, penele

Particule și microparticule

ale solului, plantelor și animalelor

Instrumentele de comitere a infracțiunilor

(capcane, plase etc.)

Urmele de folosire a

armelor de foc, armele de foc propriu-

zise

Documentele organizației,

întreprinderii, instituției

vase cu produse ale

petrolului, cu îngrășăminte,

pesticide

Page 48: Scheme Metodica Compet

Tipurile de expertiză Chestiunile ce pot fi soluționate prin efectuarea expertizei

De vânătoare În caz de vânat sau pescuit ilegal: Este metoda de vînare sau pescuire una licită sau interzisă de lege? La de rasă, clasă se atribuie animalele sau păsările? Este permisă sau nu vînarea acestor categorii de animale, păsări pe un teritoriu concret în care s-a comis infracțiunea?

Veterinară Care sunt cauzele morții animalelor, păsărilor, peștilor?

Sunt sau nu găsite pe teritoriile date particule de proveniență animală, la ce categorie de animale, păsări, pești acestea pot fi atribuite?

Ornitologică Sunt sau nu urmele descoperite pe instrumentele de comitere a infracțiunii, pe hainele și încălțămintea bănuitului puful unor categorii de păsări?

Ihtiologică Care este timpul și cauza decesului peștelui? Care este prejudiciul material adus?

Balistică Din care exemplar de armă concret a fost împușcat animalul în corpul cărăia s-a găsit gloantele?

Biologică A cărui categorie de animale aparțin particulele/substanțele de proveniență animală găsite pe obiectul-purtător de urme? Care sunt cauzele biologice apariției consecințelor periculoase pentru animale, plante, bazinul acvatic?

Ecologică În caz de poluare a solului, a aerului și bazinelor acvatice: ca rezultat la care acțiuni s-a produs poluarea solului, aerului, apelor? Prin ce se manifestă? Care este mărimea prejudiciului?

Tehnologică Ce tip de încălcări a procesului tehnologic au avut loc, ca urmare a cărora s-a produs poluarea apelor și a aerului?

Biologică Care sunt cauzele survenirii consecințelor prejudiciabile pentru animale, vegetație, ape?

Agrotehnică Soluționează întrebările legate de poluarea solului prin îngrașăminte chimice și pesticide, insectocide etc.

Hidrometeorologică La ce distanță puteau fi deplasate substanțele poluante de la izvorul poluării, care este aria poluată?

Medicală Care sunt cauzele decesului sau intoxicației persoanelor legate de poluarea apelor și aerului?

Veterinară Care sunt cauzele îmbolnăvirii și decesului animalelor legate de poluarea apei și aerului?

Botanică În caz de tăieri ilicite a arborilor: sunt sau nu arborii găsiți la locul faptei sau găsite ca rezultat al percheziției învinuitului de una și aceeași specie?

Traseologică În cazul identificării întregului din părți: au fost sau nu anterior buturuga găsită la locul comiterii faptei și trunchiul găsit ca rezultat al percheziției un tot întreg?

Expertizele în domeniul infracțiunilor ecologice

Page 49: Scheme Metodica Compet