Download - Scheme Metodica Compet
Compartimentul 4
METODICA CRIMINALISTICĂ
Tema 21. Tezele generale ale metodicii criminalistice
Metodica criminalistică de cercetare a unor categorii de infracțiuni – compartiment al criminalisticii, care studiază legitățile de organizare și efectuare a descoperii, examinării/cercetării infracțiunilor deja comise și a prevenirii de comitere a noilor infracțiunilor în scopul elaborării unor recomandări științific argumentate (cu respectarea obligatorie a prevederilor legistalive imperative) pentru desfășurarea mai efectivă a investigațiilor unor categorii și grupuri separate de infracțiuni.
Totalitatea recomandărilor criminalistico-metodice, sisteme tipizate de recomandări
pentru organizarea și efectuarea descoperirii, cercetării și prevenirii
grupurilor și categoriilor separate de infracțiuni
Obiectul, sistemul, scopurile și sarcinile, principiile, izvoarele și legătura cu alte compartimente ale științei, probleme de constituire, elaborare și utilizare a unor
metode separate pentru cercetarea infracțiunilor și probleme legate de
descoperirea, investigarea și prevenirea infracțiunilor
Sistemul metodicii criminalistice
Tezele generale ale metodicii criminalistice
Metodici particulare de cercetare a unor categorii de infracțiuni
Normele dreptului penal
Normele dreptului
penal
Dispoziția articolelor
corespunzătoare ale CP
Analiza componenței infracțiunii
concrete
Normele dreptului procesual-penal
Circumstanțele care trebuie
dovedite
Specificul acțiunilor de
urmărire penală
Utilizarea măsurilor
speciale de investigații
Izvoarele metodicii criminalistice
Normele Juridice
Normele dreptului penal, care prevăd
elementele și semnele componențelor de
infracțiuni separate; normele dreptului
procesual-penal, care reglementează
obiectul și limitele probatoriului
Știința
Locul teoriei generale a
criminalisticii, a tehnicei
criminalistice, a tacticii
criminalistice; locul altor științe
Practica
Experiența organelor afacerilor
interne, a procuraturii și instanțelor de
judecată
Criterii de clasificare
În funcție de legătura cu dreptul penal
- Tipice (după tipul infracțiunilor)
- specifice/atipice (după locul comiterii
faptei, după personalitatea
învinuitului, victimei, după timpul comiterii
infracțiunii etc.)
În dependență de nivelul de concretizare
- într-o singură etapă (de exemplu, metodica
cercetării furturilor)- În două etape (de exemplu, metodica cercetării furturilor proprietății private)- Cu detalizare mare
(de exemplu, metodica cerectării furturilor
proprietății private din apartamente)
În dependență de volum
- Depline (pentru categoria întreagă de
infracțiuni)- Prescurtate (pentru
etapele cercetării)
După tipul de infracțiuni
- Complexe (pentru cîteva categorii de
infracțiuni interdependente)
- Concrete (pentru o categorie de infracțiuni)
Caracteristica criminalistică – sistem de informații despre infracțiunea cercetată, având importanță juridico-penală și procesuală. În conținutul caracteristicii criminalistice sunt incluse circumstanțele, care constituie obiectul probatoriu într-un dosar penal concret, și circumstanțele, neincluse în obiectul probatoriu, dar care au importanță pentru cercetarea infracțiunilor.
Elemente le metodelor criminalistice particulare
Caracteristica criminalistică a infracțiunilor
categoriei date
Programa cercetării infracțiunilor
Descrierea trăsăturilor specifice
acțiunilor de urmărire penală,
caracteristice pentru categoria dată de
infracțiuni
Descrierea specificului profilaxiei
infracțiunilor din categoria dată
Sarcinile metodicii criminalistice de cercetare a unor categorii de infracțiuni
1. Orientarea persoanei, care efectuează urmărirea penală, în împrejurările cauzei, în explicarea faptelor supuse cercetării, primirea datelor pentru planificarea amănunțită a urmăririi penale;
2. Asigurarea colectării și fixării acelor probe, care pot fi pierdute;
3. Identificarea, căutarea și reținerea infractorului pe urmele fierbinți;
4. Primirea informațiilor, necesare pentru prevenirea infracțiunilor.
La etapa inițială a cercetării
1. Se hotărăște sarcina acumulării, verificării și evaluării probelor cu scopul stabilirii complete a tuturor circumstanțelor cauzei în concordanță cu obiectul probatoriu stabilit anterior;
2. Se determină lista acțiunilor de urmărire penală ce trebuie efectuate, se elaborează tactica efectuării lor;
3. Se identifică cauzele săvârșirii infracțiunii date.
La etapa ulterioră a cercetării
Circumstanțele care necesită a fi dovedite în cauza penală
În timpul efectuării urmăririi penale și
cercetării judecătorești a cauzei penale, organele
de urmărire penală, procurorul și instanța de judecată sunt obligate să identifice cauzele și
condițiile, care au determinat, favorizat sau înlesnit comiterea
infracțiunii și să ia toate măsurile pentru a le
îndepărta
1. circumstanțele cauzei (timpul, locul, metoda și alte împrejurări ale comiterii infracțiunii);
2. vinovăția învinuitului în săvârșirea infracțiunii;
3. circumstanțele, care influențează asupra
gradului și caracterului răspunderii învinuitului;4. Caracterul și volumul prejudiciului cauzat prin
comiterea infracțiunii
În cadrul urmăririi penale în cazurile cu
minorii, trebuie dovedite următoarele
împrejurări:1. Vîrsta minorului
(data, luna, anul nașterii);
2. condițiile de trai și educație;
3. Cauzele și condițile care au determinat,
înlesnit sau favorizat, săvîrșirea infracțiunii de
către minor;4. existența
instigatorilor și a altor coparticipanți adulți
Tema 22. Metodica cercetării furturilor
Metodele de săvârșire a furturilor din încăperi
Prin spargerea ușilor
Prin descuierea și spargerea
lacătelor
Prin spargherea ferestrelor
Prin distrugerea/deteriorarea podului, pereților, podelei
Prin distrugerea/deter
iorarea acoperișului,
coșului de fum, cuptorului
Prin săpare sau prin subsol
- Există sau nu faptul sustragerii ascunse a cărorva obiecte;
- Cui aparțin obiectele sustrase (statului, unei persoane juridice sau persoane fizice);
- Timpul și locul săvârșirii furtului; metoda comiterii furtului; au fost sau nu utilizate careva mijloace tehnice;
- Ce la mod concret a fost furat (denumirea, indicii caracteristici, indicii furtului, cantitatea și valoarea/prețul);
- Cine a comis furtul, scopul și motivul săvârșirii infracțiunii date, vinovăția făptuitorului;
- Dacă furtul a fost comis de un grup de persoane, atunci cine sunt aceste persoane, a avut loc înțelegerea prealabilă între ei sau nu, rolul și gradul de vinovăție a fiecărui participant;
- Cui și unde au fost realizate cele furate;
- Circumstanțele, care influențează asupra gradului și caracterului răspunderii învinuitului, alte circumstanțe care caracterizează personalitatea făptuitorului, precum și dacă nu a mai comis alte furturi anterior;
- Este sau nu făptuitorul recidivist;
- Mărimea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii;
- Circumstanțele care au înlesnit, favorizat sau determinat săvârșirea infracțiunii.
Circumstanțele, care trebuie dovedite în cadrul urmăririi penale
Situația de urmărire penală - conjunctura concretă a cercetării, a cărei trăsătură specifică este dictată de ansamblul circumstanțelor comiterii infracțiunii și condițiilor de cercetare a ei; ansamblul informațiilor, datelor despre împrejurările infracțiunii, care prevăd căile și metodele descoperirii ei la o etapă concretă.
Versiunile generale în cercetarea furturilor
Furtul a avut loc Furtul a fost înscenat
Situațiile de urmărire penală și planificarea cercetării furturilor
Planificarea cercetării în lipsa datelor despre
bănuit
Planificarea cercetării în cazul cînd se
cunosc careva date de bănuit
Planificarea cercetării, cînd se cunoaște cine
este bănuitul, dar el nu este reținut
- Există sau nu faptul sustragerii ascunse a cărorva obiecte;
- Cui aparțin obiectele sustrase (statului, unei persoane juridice sau persoane fizice);
- Timpul și locul săvârșirii furtului; metoda comiterii furtului; au fost sau nu utilizate careva mijloace tehnice;
- Ce la mod concret a fost furat (denumirea, indicii caracteristici, indicii furtului, cantitatea și valoarea/prețul);
- Cine a comis furtul, scopul și motivul săvârșirii infracțiunii date, vinovăția făptuitorului;
- Dacă furtul a fost comis de un grup de persoane, atunci cine sunt aceste persoane, a avut loc înțelegerea prealabilă între ei sau nu, rolul și gradul de vinovăție a fiecărui participant;
- Cui și unde au fost realizate cele furate;
- Circumstanțele, care influențează asupra gradului și caracterului răspunderii învinuitului, alte circumstanțe care caracterizează personalitatea făptuitorului, precum și dacă nu a mai comis alte furturi anterior;
- Este sau nu făptuitorul recidivist;
- Mărimea prejudiciului cauzat prin comiterea infracțiunii;
- Circumstanțele care au înlesnit, favorizat sau determinat săvârșirea infracțiunii.
Circumstanțele, care trebuie dovedite în cadrul urmăririi penale
1. Prezența pe lacăte (încuietori) a urmelor, care indică că spargerea lacătului a fost efectuată în alt loc și când acesta nu a fost încuiat;
2. Absența pe suprafața de podea (de pământ) de sub lacăt a rumegușului metalic ca rezultat al tăierii mînerului;
3. Prezența la locul orificiului a urmelor instrumentelor de spargere, care indică la faptul că spargerea a avut loc din interior;
4. Excesul inexplicabil de deteriorări multiple ale peretului dispărțitor;
5. Dezordinea nejustificată în interiorul încăperii (lucruri împrăștiate, vitrine sparte, bunuri deteriorate etc.);
6. Lipsa urmelor de furt în acele locuri, unde ele, în mod firesc, ar trebui să fie depistate dacă ar exista un furt adevărat.
7. Lipsa doar a bunurilor de valoare deosebit de mare, locul aflării cărora era cunoscut doar persoanelor cu funcție de răspundere;
8. Necorespunderea mărimii obiectelor furate cu mărimea orificiului.
Indiciile înscenării furtului
Metodele de demascare a furturilor înscenate
Prin audierea victimei, rudelor sale, vecinilor,
cunoscuților
Prin cercetarea la fața locului
Prin efectuarea experimentului
Prin dispunerea și efectuarea experizelor
Prin efectuarea de percheziții și ridicării
de obiecte
Acțiunile de urmărire penală ulterioare
Prezentarea spre recunoaștere a
obiectelor
Efectuarea experimentului
Dispunerea expertizelor judiciare Audierea învinuitului
Verificarea și concretizarea
declarațiilor la fața locului
Condițiile care determină comiterea furturilor
Neglijența față de proprietate a persoanelor ce răspund de păstrarea
acestuia
Neadaptarea depozitelor pentru păstrarea valorii
mărfurilor și materialelor
Serviciu de pază prost pregătit
Serviciul slab de prevenire și descoperire a
infracțiunilor al colaboratorilor organelor de ocrotire a normelor de
drept
Tema 23. Metodica de cercetare a jafurilor și tâlhăriilor
Trăsăturile criminalistice ale cercetării jafurilor și tâlhăriilor
Cercetarea se efectuează în direcție dinspre faptul comiterii infracțiunii și stabilirii făptuitorilor
Obiectul general al atentatului criminal –
proprietatea.Sarcinile cercetării – întoarcerea acesteia,
repararea prejudiciilor
Limitare/insuficiență de informații despre
circumstanțele comiterii infracțiunii și a
persoanelor care a săvîrșit-o
Situații de urmărire penală tipice la etapa inițială a cercetării
Persoana, care a comis jaful sau tâlhăria, este reținută la locul faptei
(în flagrant) sau imediat după comiterea
infracțiunii
La dispoziția organelor de urmărire penală este
prezentă informație autentică despre
persoana care a săvârșit infracțiunea, dar ea nu
este reținută
Lipsește informația despre persoana care a
săvârșit infracțiunea sau este, dar neimportantă
Versiunile generale în cadrul cercetării jafurilor și tâlhăriilor
Jaful (tâlhăria) într-adevăr a avut loc în împrejurările descrise de victimă
Atacul a avut loc, dar împrejurările acestuia sunt denaturate de către victimă
A fost săvârșită o altă infracțiune (huliganism, tentativa de omor etc.)
Jaful sau tâlhăria nu a avut loc, dar s-a înscenat
Circumstanțele care necesită a fi demonstrate
Care anume infracțiune
(tâlhărie sau jaf) a fost comisă
Cui aparținea proprietatea
furată, valoarea sa
Când și unde s-a săvârșit infracțiunea
Natura acțiunilor violente și
consecințele prejudiciate ale
acestora
Cine a comis infracțiunea și a mai săvârșit
asemenea infracțiuni
anterior sau nu
Cauzele și condițiile care au determinat
și înlesnit tâlhăria sau
jaful
Metoda săvârșirii
infracțiunii
Acțiunile de urmărire penală inițiale
Audierea victimei și a martorilor oculari
Cercetarea la fața loculuiDispunerea expertizei medico-
legale
În cadrul audierii se pot afla:
- -Circumstanțele atacului;
- -Indicii infracțiunii;
- -Obiectele din proprietatea furată;
- Sarcinile cercetării la fața locului sunt:
- -studierea anturajului comiterii infracțiunii;
- -descoperirea, fixarea și ridicarea urmelor și altor probe pertinente, mai ales urmelor de violență;
- Expertiza răspunde la așa întrebări ca:
- -caracterul și gradul de gravitate a leziunilor;
- -timpul cauzării leziunilor corporale;
- -natura instrumentelor cu care s-au cauzat leziunile;
- -nivelul de pierdere a capacității de muncă a victimei;
Acțiunile de urmărire penală ulterioare față de
bănuit
Percheziția corporală
Prezentarea spre recunoaștere
Examinarea corporală
Efectuarea experimentului
Confruntarea dintre victimă, martori și bănuit
Examinarea hainelor
Veridicarea și concretizarea declarațiilro la fața locului
Percheziția la domiciliu
Expertizele judiciare pe cauzele de jafuri și
tâlhătii
Expertiza traseologică
Expertiza armelor albe
Expertiza balistico-judiciară
A persoanelor vii (victimei, bănuitului)
Expertiza medico-legală
Probelor pertinente
Expertiza chimică
- Expertiza răspunde la așa întrebări ca:
- -caracterul și gradul de gravitate a leziunilor;
- -timpul cauzării leziunilor corporale;
- -natura instrumentelor cu care s-au cauzat leziunile;
- -nivelul de pierdere a capacității de muncă a victimei;
Metodele de demascare a înscenărilor tâlhăriilor și furturilor
Audierea martorilor
Audierea detaliată a victimei
Efectuarea experimen-
tului
Cercetarea locului faptei,
analizarea împrejură-
rilor
Expertiza medico-legală
Revizia și expertiza contabilă
Măsurile speciale de investigații
Examinarea obiectelor și documen-
telor
Cauzele și condițiile care înlesnesc comiterea tâlhăriilor și jafurilor
Factorii, care formează aptitudinile subiectului, ce au făcut posibilă comiterea
infracțiunii
- Influența negativă a familiilor, în care părinții admit fapte antisociale;
- Nesupravegherea minorilor, care întră în contact cu persoane anterior condamnate, cu cei ce fac abuz de alcool și persoanelor fără
serviciu;- Nivelul de cultură redus, lipsa
învățământului corespunzător și a pregătirii profesionale la persoanele predispuse la
comiterea de infracțiuni;- Paza insuficientă a proprietății;
Factorii, care facilitează atingerea intenției infracționale de a comite jaf sau furt
- Paza insuficientă a proprietății;- Posibilitatea de a procura arme,
instrumente de spargere sau de fabricare a lor artizanală;
- Neajunsurile serviciului de partulare și ale poliției;
- Indiferența celor din jur asupra tulburării ordinii publice;
- Dezordinea și iluminarea insuficientă a unor sectoare de din teritoriu, unde pot fi
comise infracțiuni;
Tema 24. Metodica de cercetare a escrocheriilor
Trăsăturile criminalistice ale escrocheriei
Escrocii se folosesc de credulitatea, lipsa de experință de viață, naivitatea, calitățile
josnice ale oamenilor
Escrosii, de regulă, - călători, anterior
condamnați
Acționează în grupuri mici și nu întrețin
relații cu alte categorii de infractori
Pentru escrocherii este caracteristic un grad
înalt de latență și victimizare
Se comit în orașe mari, la locul comiterii
infracțiunii lipsesc urmele acesteea
Modalități ale escrocheriei
-primirea banilor în datorie într-un procent mare și neîntoarcere lui;
-înmînarea obiectului care sub aspect fizic este asemănător cu cel care se vinde;
-eroare de calcul intenționată la cumpărare, schimb;-primirea banilor sub pretextul acordării de ajutor la
achiziționarea mărfii sau prestarea unor anumite servicii;
- jocuri necinstite, ghicire în cărți;-îcheierea contractelor fictive;
-prezentarea sa sub alt nume și ca rezultat primirea mărfurilor, banilor și altor foloase materiale în locul
lui;-căsătoria cu scopul de a acapara ilegal proprietatea
etc.
-crearea cooperativelor;- comunicarea despre insolvabilitate;-obținerea creditului, a mărfii prin intermediul documentelor străine sau false;-primirea ilegală a plăților cu ajutorul documentelor fictive;- falsificarea cecurilor de casă, eroare de calcul intenționată a casierelor cu ocazia cumpărării sau schimbării valutelor mari;-primirea mărfii pe baza documentelor false pentru o altă persoană;- prestarea concertelor la periferii sub numele artiștilor vestiți;- falsificarea și vinderea obiectelor de artă etc.
Prin înșelăciunea persoanelor de rândPrin înșelaciunea persoanelor cu funcții de
răspundere
Circumstanțele care necesită a fi dovedite
Sunt acțiunile despre care se
declară escrocherie sau
nu
Timpul și locul, săvârșirii
escrocheriei, metoda și
instrumentele utilizate
Vinovăția bănuitului
Persoana victimei/părții
vătămate
Caracterul și mărimea
prejudiciului
Circumstanțele, care au
determinat comiterea
infracțiunii
Acțiunile inițiale de urmărire penală
Audierea victimeiCercetarea la fața
locului și acumularea probelor pertimente
Găsirea și audierea martorilor, inclusiv martorilor oculari
Reținerea și audierea bănuitului
Percheziția la locul de trai și de muncă a
bănuitului
• Măsuri speciale de investigații(operative):• Urmărirea pe urme fierbinți, în baza documentelor lăsate;• Orientarea organelor de urmărire penală despre indicii de identificare specifici ai escrocilor, metoda comiterii infracțiunii
date și despre obiectele căutate;• Utilizarea registrelor de evidență a persoanelor reţinute, arestate şi condamnate, precum și a registrelor criminalistice;• Organizarea urmăririi vizuale în locurile probabile de apariție a infractorilor sau în locurile de vînzare a obiectelor căutate
Acțiunile ulterioare de urmărire penală
Prezentarea spre recunoaștere Confruntarea Efectuarea experimentelor Dispunerea expertizelor
judiciare
Expertizele în cauzele penale privind escrocheriile
Expertiza tehnică a documentelor Grafică/grafologică Traseologică Fizico-chimice Marceologică
Dactiloscopică Chimică
Tema 25. Metodica cercetării delapidărilor de avere
Caracteristica criminalistică a delapidărilor de avere
Tip de atentare la patrimoniu
frecvent întâlnit și periculos
Obiectul de atentare este
unul nemijlocit
Metode diverse de săvârșire a
delapidărilor
Mecanism specific de
lăsare a urmelor
Caracter de grupă și
multiepizodal a comiterii
delapidărilor de avere
Situații de urmărire
penală tipice (sau informație
apărută este tipică)
Specificul infractorilor
Situații de urmărire penală tipice în cazurile delapidărilor de avere
Cauzele penale se pornesc pe baza materialelor inventarierilor planificate sau
neplanificate, a reviziilor, în baza plîngerilor persoanelor cu funcții de răspundere,
scrisorilor sau denunțurilor, publicațiilor în ziare sau alte periodice
Procesul penal poate începe ca urmare a materialelor prezentate de subiecții care
efectuează activitatea specială de investigații (art. 6 alin (1) din Legea privind activitatea
specială de investigaţii Nr. 59 din 29.03.2012)
Cauza penală se intentează ca rezultat al depistării neașteptate a indicilor delapidării, suficiente pentru efectuarea urmăririi penale
Motive de intentare a cauzei penale
Materialele reviziei
Denunțurile reprezentanților comunității și a
cetățenilor
Înștiințarea din partea
persoanelor cu funcții de
răspundere, a organelor care aplică ștampila
Materialele altor cazue penale
Reținerea infractorilor în
flagrant
Constatarea nemijlocită a infracțiunii de
către organele de constatare
Circumstanțele care necesită a fi demostrate
Prezența sau lipsa faptului de
delapidare a averii străine
Metoda comiterii infracțiunii
Împrejurările care au determinat
comiterea infracțiunii
Cine a săvârșit infracțiunea,
circumstanțele care influențează
caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii
Timpul și locul acțiunilor
grupului de infractori
Caracterul și mărimea
prejudiciului cauzat și a
venitului ratat
Indicii comiterii delapidărilor averii străine
-depistarea cu ocazia efectuării inventarierii și reviziei a deficitului sau excedente a mijloacelor bănești și averii;
-transferul incorect al mărfurilor dintr-o categorie în alta, ce permit crearea unor excedente neînscrise sau care ascund neajunsurile;
-prezența în cadrul întreprinderii a mărfurilor și altor valori materiale necontabilizate sau neluate în balanța patrimoniului;
-efectuarea operațiunilor economice fără de marfă (tranzacții fictive) pentru a ascunde deficitul sau excedentul;
-substituirea de foi sau includerea de foi noi care oglindesc operațiuni nule cu mărfurile;
-prezența documentelor fictive despre debitarea banilor și altor valori;
-transportarea producției finite sau a materiilor prime în cantitate mai mare decît cea indicată în actele de însoțire;
-transportarea mărfii fără actele corespunzătoare (de proveniență, însoțire etc.);
-depunerea la întreprindere a unui număr mare de reclamații, petiții, care vorbesc despre fabricarea sistematică a mărfii necalitative în rezultatul nerespectării cantității necesare de materie primă;
-faptele de înșelăciune sistematică a cumpărătorilor;
-vînzarea mărfii fără emiterea cecului la mașina de casă;
-datele faptice despre delapidări ale averii străine conținute în materialele altor dosare penale.
Acțiunile de urmărire penală efectuate la etapa inițială
Dacă cauza penală a fost pornită din materialele reviziei:
-examinarea, iar în cazuri necesare – ridicarea documentelor ce se referă la operațiunile economice, calificate de revizie ca neîntemeiate;
-efectuarea de percheziții cu scopul de a depista obiecte și documente, care ar putea avea calitatea de probe pertinente, precum și a proprietății care poate fi supusă confiscării prin hotărârea instanței de judecată, descrierea acestora;
-audierea persoanelor responsabile de depistarea abuzurilor în cazul reviziilor;
-audierea martorilor indicați în materialele reviziei.
Dacă cauza penală a fost pornită pe baza datelor operative:
-reținerea în flagrant;
-percheziția corporală a reținuților, percheziția domiciliu și la serviciu;
-punerea sub arest a patrimoniului lor; descrierea patrimoniului;
-examinarea, iar în caz de necesitate, ridicarea de documente;
-examinarea, ridicarea de obiecte care ar putea servi ca probe, examinarea încăperilor de producție și a depozitelor, a diferitelor utilaje;
-audierea martorilor și bănuiților;
-organizarea de inventariere și revizie.
Acțiunile de urmărire penală ulterioare
Examinarea documentelor
Primirea mostrelor
pentru cercetarea
comparativă
Dispunerea expertizelor
judiciare
Audierea martorilor
Audierea învinuiților
Efectuarea de experimente Confruntări
Expertizele judiciare posibile
Sanitaro-alimentare Tehnologice Chimice Marceologice Tehnice
În construcție (în cazurile
întreprinderilor de construcții)
Agrotehnice, zootehnice.
Veterinare (în cazurile
gospodăriilor țărănești)
Criminalistice Contabile
Măsuri de înlăturare a cauzelor și condițiilor care determină săvârșirea infracțiunii
Prezentarea la întreprinderile în care s-au descoperit împrejurări ce
ar putea determina comiterea sustragerilor
Informarea organelor corespunzătoare
Participarea ofițerului de urmărire penală la lucrul
profilactic și educativ
Prevenirea sustragerilor de acest tip prin
împiedicarea actelor de pregătire de comitere a lor
Condițiile ce înlesnesc comiterea delapidărilor de avere
Organizatorico-gospodărești De producție
-alegerea și aranjarea incorectă a cadrelor, educația cadrelor, mai ales a celor cu funcție material responsabile (administratorii);
-încălcarea regulilor de evidență, păstrare, primire, predare și transportare a valorilor materiale;
-organizarea incorectă a pazei și a sistemei de pătrundere;
-control insuficient din partea angajatorilor sau șefilor a întreprinderilor de producție și de realizare a mărfii;
-lipsa reacției corespunzătoare la semnele de abuz, neîndeplinirea cerințelor de înlăturare a neajunsurilor depistate ce ar determina sustragerea.
-deficitul în regimul tehnologic sau lipsa controlului asupra tuturor etapelor tehnologice, ce dă posibilitatea fabricarea producției neluate la evidență;
-sporirea supranorme a cheltuielor obișnuite, a materiei prime la o unitate, folosirea de norme învechite de utilizare a materiei prime;
-lipsa controlului asupra lucrului persoanelor care stabilesc calitatea producției.
Revizia documentară
1. Poate fi efectuată și înainte de pornirea urmăririi penale; 2. Nu este o acțiune de urmărire penală;
3. Poate fi efectuată și fără ordonanța ofițerului de urmărire penală;4. Revizorul nu se preîntîmpină despre răspunderea în caz de refuz
de efectuare a reviziei;5. Se suspun controlului doar documentele contabile primare;
6. Prezența persoanelor cu funcție de răspundere este obligatorie;7. Se execută, de regulă, la întreprinderea, instituția, organizația
supusă revizuirii;8. Se verifică toată activitatea și bilanțul contabil al întreprinderii
Expertiza contabilă
1. Poate fi efectuată doar după pornirea urmăririi penale; 2. Dispunerea expertizei - este o acțiune de urmărire penală;
3. Poate fi efectuată doar prin ordonanța ofițerului de urmărire penală;4. Expertului îi este adus la cunoștință despre răspunderea în caz de refuz
de prezentare a raportului expertizei;5. Se suspun controlului materialele reviziei;
6. Prezența persoanelor cu funcție de răspundere nu este obligatorie;7. Se execută, de regulă, de către experții judiciare de pe lîngă Ministerul
Justiției sau Ministerul Afacerilor Interne8. Soluționează chestii ce interesează urmărirea penală.
Deosebirile dintre revizia documentelor și expertiza contabilă
Tema 26. Metodica cercetării omorurilor și vătămărilor întegrității corporale sau sănătății
Circumstanțele care se cer a fi dovedite
Faptul lipsirii de viață intenționată a
personei; identitatea celui decedat; locul,
timpul, metoda comiterii omorului și cauza nemijlocită a
acestuia
Cine a săvârșit omorul și cine au
calitatea de coparticipanți;
vinovăția învinuitului; forma
vinovăției
Circumstanțele atenuante și
circumstanțele agravante , precum și circumstanțele care
caracterizează personalitatea infractorului
Caracterul și mărimea prejudiciului adus
prin comitea infracțiunii
Cauzele și condițiile, care au determinat, înlesnit și favorizat
comiterea infracțiunii
Motive de pornire a urmăririi penale
Plângerea sau denunțul cetățeanului
Denunțul întreprinderilor, organizațiilor,
instituțiilor, persoanelor cu funcții de răspundere,
organizațiilor obștești
Constatarea nemijlocită de orgenele competente
(de constatare, de urmărire penală sau
procuror)
Autodenunțul autorului sau coparticipanților
Versiunile generale la depistarea cadavrului
Omor Sinucidere Accident/întîmplare Moarte naturală
Poziția cadavrului
Natura leziunilor pe corpul cadavrului
Instrumentele sau mijloacele omorului
Lucrurile ce aparțin victimei
Lucrurile care infractorul le-a luat
Legăturile personale ale victimei
Identitatea victimei
Caracterul omorului intenționat și cauzele
survenirii morții
Locul comiterii infracțiunii
Calea pătrunderii și ieșirii bănuitului
Numărul presupus de infractori
Alte împrejurări de la fața locului
Bazele propunerii versiunilor
Acțiunile inițiale de urmărire penală
Cercetarea la fața locului și examinarea
cadavrului
Prezentarea spre recunoaștere a
cadavrului
Audierea martorilor și persoanelor care au depistat cadavrul
Dispunerea expertizei medico-legale a
cadavrului
Reținerea bănuitului, audierea lui,
prezentarea spre recunoaștere,
percheziția la locul de trai și la serviciu
Chestiuni ce se soluționează prin examinarea cadavrului
Existența indicilor de
moarte violentă
Care urme le-a lăsat infractorul la locul faptei și ce urme puteau să rămînă pe el
Cadavrul a fost depistat la locul
comiterii infracțiunii sau
nu
Prin ce metodă, cu ce
instrumente și mijloace a acționat
făptuitorul
Cînd a survenit moartea
În ce împrejurări a avut loc omorul
Cine a comis omorul și cîți
infractori au fost
Ce poziția avea victima în momentul
cauzării lui a leziunilor mortale
Motivele comiterii omorului
Lista aproximativă a chestiunilor ce pot fi clarificate prin audierea martorilor
În ce circumstanțe a fost săvârșit omorul
Cunoaște sau nu infractorul sau careva
date despre ele
Trăsăturile disctinctive, indici de
identificare a infractorului
În ce direcție a părăsit locul faptei infractorul și dacă a folosit vreun
mijloc de transport
Unde se afla martorul și cu ce se ocupa în momentul comiterii
infracțiunii
Cine a mai vazut sau a putu să vadă infracțiunea
Dacă infractorul a luat de la locul faptei
careva obiecte, și dacă da, care anume
(semne de identificare)
A lăsat sau nu infractorul careva obiecte la locul comiterii faptei
Care sunt legăturile dintre martor și
victimă și bănuit, dacă acesta e
cunoscut
Lista aproximativă a chestiunilor ce pot fi clarificate prin audierea martorilor
În ce circumstanțe a fost săvârșit omorul
Cunoaște sau nu infractorul sau careva
date despre ele
Trăsăturile disctinctive, indici de identificare a
infractorului
În ce direcție a părăsit locul faptei infractorul și
dacă a folosit vreun mijloc de transport
Unde se afla martorul și cu ce se ocupa în
momentul comiterii infracțiunii
Cine a mai vazut sau a putu să vadă infracțiunea
Dacă infractorul a luat de la locul faptei careva obiecte, și dacă da, care
anume (semne de identificare)
A lăsat sau nu infractorul careva obiecte la locul
comiterii faptei
Care sunt legăturile dintre martor și victimă și bănuit, dacă acesta e
cunoscut
Listă auxiliară de întrebări puse cu ocazia efectuării expertizei medico-legale a părților cadavrului
Părțile găsite aparțin unui animal sau unei
persoane
Care sunt indicii de indetificare a
persoanei; vîrsta, sexul, înălțimea, maladiile, natura
ocupațiilor, deprinderile,
trăsăturile individuale, etc.
Părțile de corp găsite aparțin unei singure
persoane sau mai multor
Sunt sau nu indici despre faptul că
persoana are aptitudini deosebite în dezmembrarea
corpului, cunoștințe anatomice speciale
Care a fost metoda de dezmembrare a
trupului și poate sau nu aceatsa să fie
realizată prin instrumentul prezentat la
urmărirea penală
Acțiunile de urmărire penală inițiale
Audierea în calitate de martor a persoanei
care a declarat dispariția fără veste a
victimei
Examinarea și perchezișia locului de trai al celui dispărut
fără urmă
Examinarea și percheziția locurilor unde poate fi ascuns cadavrul sau părțile
lui
Audierea membrilor de familie, rudelor,
colegilor de serviciu, vecinilor celui
dispărut
Punerea sub arest asupra corespondenței
persoanei dispărute
Acțiunile de urmărire penală ulterioare
Dispunerea expertizelor
criminalisticeExperimentul
Dispunerea expertizei
medico-legală psihiatrică
învinuitului
Audierea învinuitului
Verificarea declarațiilor la
fața loculuiConfruntările
Caracteristica criminalistică a provocării leziunilor corporale
Obiectul nemijlocit al infracțiunii date –
sănătatea persoanei
Asemănările metodelor cauzării leziunilor
corporale și a consecințelor lor
Izvorele de informare: victima, colaboratorii instituției medicale,
martorii
Specificul apare în obiectul probatoriu,
personalitatea infractorului, motivele și
scopurile infracțiunii
Acțiunile de urmărire penală inițiale
În cazul plîngerii din partea victimei
- Audierea martorilor;- Cercetarea la fața locului;
- Audierea martorilor oculari;- Examinarea îmbrăcămintei victimei;- Dispunerea expertizei medico-legale;
- Examinarea victimei.
În cazul reținerii bănuitului
- Audierea bănuitului;- Percheziția corporală;
- Examinarea bănuitului;- Percheziția la domiciliu.
Chestiuni rezolvate de expertiza medico-legală la cercetarea infracțiunilor legate de leziuni corporale
Gravitatea vătămării corporale
Natura instrumentului cu care s-au provocat leziunile, indicii lui
de identificare
Termenul care s-a scurs de la apariția lor
Mecanismul de formare a leziunilor
Gradul de pierdere a capacității de muncă
Circumstanțele care trebuie stabilite pentru calcularea prejudiciului material
Mărimea salariului sau
mărimea medie a veniturilor victimei
Gradul de pierdere a
capacității de muncă
Mărimea sumelor plătite victimei în
timpul incapacității de
muncă
Cuantumul cheltuielilor
pentru medicamente, alimentare, a
persoanelor ce îngrijeau victima
Costul îmbrăcămintei deteriorate și
gradul de deteriorare a
acesteia
Cuantumul pensiei, dacă în
rezultatul infracțiunii,
victima a obținut grad de
invaliditate
Circumstanțele care înlesnesc săvârșirea omorului
Încălcarea regulilor de ducere a evidenței, de predare, achiziționare,
păstrare a armelor de foc și a armelor albe
Fabricarea la întreprinderi a armelor albe și a celor
de foc, precum și a obiectelor folosite în
calitate de arme
Control insuficient asupra persoanelor ce
suferă de tulburări psihice și care prezintă
pericol pentru cei dun jur
Neajunsurile în serviciul organelor de ocrotire a
normelor de drept, reacția incorectă a
acestora asupra semnelor de posibil omor, asupra
faptelor ce indică pregătirea către
comiterea omorului
Omiterea în cadrul organizațiilor despre răspunderea în caz de
bătăi, huliganism, atacuri violente
Birocrația în cercetarea infracțiunilor de
huliganism și tentativă de omor
Consumul abuziv de alcool și droguri, ducerea
unui mod parazitar de viață
Relații neadecvante în familie, între vecini,
colegi de serviciu
Neonorarea obligației de sesizare a organelor
competente, de prevenire și ajutorare a victimei din
partea martorilor comiterii omorurilor
Tema 27. Metodica cercetării infracțiunilor de viol
Specificul pornirii urmăririi penale
Dosarul penal este pornit ca urmare a plângerii victimei (în absența
indicilor calificativi)
În caz de prezență a indicilor calificativi, cauza penală se
intentează și în lipsa plângerii
Circumstanțele care necesită a fi probate
A avut loc sau nu faptul raportului
sexual despre care merge vorba în plângere; dacă a avut loc, atunci
când și unde
A avut loc sau nu violența și dacă da, care a fost
caracterul acesteia
Cine este victima, este sau nu
minoră, se afla sau nu în stare de neputință, portetul
moral
Cine a comis violul, a fost comis de o
singură persoană sau de un grup de
infractori
Care au fost consecințele
violului, este sau nu agravant, este
sau nu cauzat prejudiciul
material
Cauzele și condițiile care au
determinat comiterea
infracțiunii
Versiunile generale în cazurile penale privind violul
- a avut loc sau nu violul;- Violul nu a avut loc, ci a fost un raport sexual benevol, cu
acordul presupusei victimei, aceasta din urmă susține însă s că a avut loc infracțiunea de viol;
- Raportul sexual nu a avut loc, în general, plângerea este falsă
Versiunile generale în cazul tentativei de viol
- A avut loc sau tentativa de viol;- Față de victimă a fost comisă o altă faptă penală –
huliganism, vătămări corporale, lezarea onoarei și demnității;- Plângerea este falsă și a fost depusă cu scopul de a
compromite pretinsul infractor, din motiv de răzbunare sau din alte motive;
- A avut loc renunțarea benevolă de la comiterea violului;
Planificarea și etapa inițială a urmăririi penale
Cînd infractorul este cunoscut
- Audierea părții vătămate;- Cercetarea la fața locului;
- Expertiza medico-legală a victimei;- Ridicarea îmbrăcămintei și obiectelor victimei și examinarea
lor;- reținerea bănuitului și audierea acestuia;
- Verificarea identității bănuitului, examinarea hainelor acestora;
- Percheziția la locul de trai și de muncă a bănuitului.
Cînd infractorul nu este cunoscut
- Urmărirea infractorului pe urme fierbinți;- Audierea victimei;
- Cercetarea la fața locului;- Audierea martorilor;
- Dispunerea expertizei medico-legale a victimei.
Acțiunile de urmărire penală la etapa inițială a urmăririi penale
Circumstanțele care necesită a fi aflate de la victimă
Cînd a fost săvârșit violul
A opus victima
rezistență sau nu,
dacă da, ce tip de
rezintență
Unde a avut loc
comiterea faptei
Cui victima a comunicat despre cele întîmplate
Acțiunile făptuitorului la locul săvârșirii
faptei
A mai avut raporturi sexuale anterior violului victima
Caracte-aqrul
violenței aplicate
Au apărut ca rezultat al comiterii infracțiunii
careva consecințe
grave
Ce date cunoaște victima despre
făptuitor
Circumstanțele ce trebuie clarificate prin intermediul martorului
Cînd și în ce împrejurări
martorul a ajuns la locul savârșirii
infracțiunii
În ce direcție a fugit infractorul, care ar fi indicii
lui de identificare
Care au fost acțiunile victimei și ale bănuitului
Ce a povestit victima
martorului despre infracțiune
Ce este cunoscut martorului despre
relațiile anterioare dintre
victimă și făptuitor
Care măsuri au fost luate în
Lista aproximativă a întrebărilor ce pot fi soluționate de expertiza medico-legală în cauzele privind violul
- Este sau nu lezat himenul; dacă atunci, perioada aproximativă a lezării;- A avut sau nu victima înainte de expertiză vreun raport sexual, dacă da – cînd anume;
- Putea fi săvârșit violul fără atingerea himenului sau nu;- Există sau nu pe vaginul victimei sau pe corpul acesteia a spermei, dacă da – de ce fel de grupă este aceasta;- Există sau nu pe corpul victimei a leziunilor caracteristice raportului sexual săvârșit prin contrângere fizică;
- Ce tip de leziuni în general se găsesc pe corpul victimei, caracterul lor, amplasarea, gradul de gravitate, perioada în care a fost aplicată;- Este sau nu infectată victima de vreo boală venerică, dacă da, care anume, nivelul gravității, perioada de infectare;
- Există sau nu la victimă a semnelor sarcinii, dacă da, care este termenul sarcinii;
Expertiza medico-legală a victimei
Tema 28. Metodica cercetării infracțiunilor ecologice
Alte expertize
Expertiza medico-legală a probelor Chimică Traseologică Psihiatrică Expertiza scrisului Expertiza
microparticulelor
- În care acțiuni concrete se exprimă nerespetarea regulilor privind protecția mediului și folosirea rațională a resurselor,
pot forma acestea sau nu componența de infracțiune.- Ce consecințe prejudiciabile au survenit sau pot surveni ca
urmare a comiterii infracțiunii.- unde, pe ce teritoriu sau arie a avut loc încălcarea legislației
ecologice.- Cînd au avut loc aceste încălcări și cît timp au durat ele.
- Cine trebuie să poarte răspundere în caz de nerespectare a legislației ecologice, cin vina cui acestea s-au produs.
- Care este mărimea prejudiciilor.- Cine au fost coparticipanții la infracțiune, și cum anume ei au
participat.- Care sunt circumstanțele atenuante și agravante.
- Care sunt motivele și scopurile comiterii infracțiunii. - Ce fapte au înlesnit comiterea infracțiunii, care sunt măsurile
ce trebuiau luate pentru prevenirea lor.
Circumstanețele care necesită a fi dovedite în cazul infracțiunilor ecologice
Acțiunile de urmărire penală tipice efectuate în cazul comiterii infracțiunilor ecologice
Examinarea obiectelor
Cercetarea la fața locului
Audierea martorilor
Reținerea și audierea
bănuitului
Percheziția corporală, percheziția
domiciliului și locului de
muncă
Audirea învinuitului
Dispunerea expertizelor
judiciare
Specificul cercetării la fața locului
Existența unui teritoriu întins ce necesită a fi
cercetat
Dificultatea în aprecierea hotarelor teritoriilor ce necesită a fi cercetate
Îndepărtarea locului comiterii faptei de
spațiile locative
Participarea la cercetare a specialiștilor inspecției ecologice de stat și a
inspectorilor specializați
Obiectele ce trebuie examinate în cauzele privind infracțiunile ecologice
Cadavrele animalelor, și
păsărilor
Urmele de sînge ale
animalelor, păsărilor;
blana, puful, penele
Particule și microparticule
ale solului, plantelor și animalelor
Instrumentele de comitere a infracțiunilor
(capcane, plase etc.)
Urmele de folosire a
armelor de foc, armele de foc propriu-
zise
Documentele organizației,
întreprinderii, instituției
vase cu produse ale
petrolului, cu îngrășăminte,
pesticide
Tipurile de expertiză Chestiunile ce pot fi soluționate prin efectuarea expertizei
De vânătoare În caz de vânat sau pescuit ilegal: Este metoda de vînare sau pescuire una licită sau interzisă de lege? La de rasă, clasă se atribuie animalele sau păsările? Este permisă sau nu vînarea acestor categorii de animale, păsări pe un teritoriu concret în care s-a comis infracțiunea?
Veterinară Care sunt cauzele morții animalelor, păsărilor, peștilor?
Sunt sau nu găsite pe teritoriile date particule de proveniență animală, la ce categorie de animale, păsări, pești acestea pot fi atribuite?
Ornitologică Sunt sau nu urmele descoperite pe instrumentele de comitere a infracțiunii, pe hainele și încălțămintea bănuitului puful unor categorii de păsări?
Ihtiologică Care este timpul și cauza decesului peștelui? Care este prejudiciul material adus?
Balistică Din care exemplar de armă concret a fost împușcat animalul în corpul cărăia s-a găsit gloantele?
Biologică A cărui categorie de animale aparțin particulele/substanțele de proveniență animală găsite pe obiectul-purtător de urme? Care sunt cauzele biologice apariției consecințelor periculoase pentru animale, plante, bazinul acvatic?
Ecologică În caz de poluare a solului, a aerului și bazinelor acvatice: ca rezultat la care acțiuni s-a produs poluarea solului, aerului, apelor? Prin ce se manifestă? Care este mărimea prejudiciului?
Tehnologică Ce tip de încălcări a procesului tehnologic au avut loc, ca urmare a cărora s-a produs poluarea apelor și a aerului?
Biologică Care sunt cauzele survenirii consecințelor prejudiciabile pentru animale, vegetație, ape?
Agrotehnică Soluționează întrebările legate de poluarea solului prin îngrașăminte chimice și pesticide, insectocide etc.
Hidrometeorologică La ce distanță puteau fi deplasate substanțele poluante de la izvorul poluării, care este aria poluată?
Medicală Care sunt cauzele decesului sau intoxicației persoanelor legate de poluarea apelor și aerului?
Veterinară Care sunt cauzele îmbolnăvirii și decesului animalelor legate de poluarea apei și aerului?
Botanică În caz de tăieri ilicite a arborilor: sunt sau nu arborii găsiți la locul faptei sau găsite ca rezultat al percheziției învinuitului de una și aceeași specie?
Traseologică În cazul identificării întregului din părți: au fost sau nu anterior buturuga găsită la locul comiterii faptei și trunchiul găsit ca rezultat al percheziției un tot întreg?
Expertizele în domeniul infracțiunilor ecologice