sc transdanube srl - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/21808_raport sc transdanube industries...

___________________________________________________________________________________Integrated Environment

RAPORTDE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC TRANSDANUBE SRL

Activitate: “OTELARIE ELECTRICA SI LAMINOR”

Amplasare: Mun. OltenitaJudetul Calarasi

ROMANIA

Decembrie 2010

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – CUPRINS

i

Integrated Environment

CUPRINS1 INFORMATII GENERALE .....................................................................................................1

1.1 Informatii despre titularul proiectului ........................................................................................ 11.2 Informatii despre autorul studiului de evaluare a impactului asupra mediului si al raportului laacest studiu........................................................................................................................................... 11.3 Denumirea proiectului ............................................................................................................. 21.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia ............................................................................ 2

1.4.1 Etapa de constructie.................................................................................................................. 31.4.1.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier............................................................. 31.4.1.2 Localizarea organizarii de santier......................................................................................... 41.4.1.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier................................ 41.4.1.4 Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu intimpul organizarii de santier; dotari si masuri prevazute.................................................................... 5

1.4.2 Etapa de functionare.................................................................................................................. 61.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere ....................................................... 6

1.5 Durata etapei de functionare ................................................................................................... 71.6 Informatii privind productia care se va realiza si resursele energetice ....................................... 71.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparate chimice........................................... 81.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici ............................................................................... 91.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica ............................................................................... 101.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea motivelor alegeriiuneia dintre ele.................................................................................................................................... 101.11 Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea /amenajareateritoriala in zona amplasamentului proiectului...................................................................................... 10

1.11.1 Identificare cadastrala............................................................................................................ 101.11.2 Regimul economic ................................................................................................................. 111.11.3 Regimul juridic....................................................................................................................... 11

1.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta.................. 111.12.1 Reteaua de distributie a apei potabile..................................................................................... 111.12.2 Reteaua de distributie a energiei electrice .............................................................................. 111.12.3 Reteaua de distributie a gazelor naturale................................................................................ 121.12.4 Drumuri de acces................................................................................................................... 12

2 PROCESELE TEHNOLOGICE SI SISTEMUL DE CONTROL PENTRU PREVENIREA /REDUCEREA POLUARII ..........................................................................................................13

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ....................................................................... 132.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse .............................................................................. 132.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute in vedere............................ 15

2.1.2.1 Otelaria electrica cu turnare continuua ............................................................................... 152.1.2.2 Laminorul.......................................................................................................................... 192.1.2.3 Gospodaria de fier vechi.................................................................................................... 202.1.2.4 Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si refractare ..................................................... 202.1.2.5 Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje................................................. 202.1.2.6 Instalatia de captare si epurare gaze.................................................................................. 202.1.2.7 Gospodaria de zgura......................................................................................................... 212.1.2.8 Depozitul de materiale, materii prime si produse finite ........................................................ 212.1.2.9 Gospodaria de apa............................................................................................................ 212.1.2.10 Sub-statia electrica pentru racord la sistemul de alimentare cu energie electrica................ 212.1.2.11 Stocare/ vaporizare oxigen, argon, azot ........................................................................... 212.1.2.12 Gospodaria de gaze naturale........................................................................................... 212.1.2.13 Gospodaria de aer comprimat.......................................................................................... 212.1.2.14 Laborator ........................................................................................................................ 222.1.2.15 Pavilion administrativ....................................................................................................... 222.1.2.16 Anexa sociala.................................................................................................................. 222.1.2.17 Plan general.................................................................................................................... 222.1.2.18 Atelier auto...................................................................................................................... 22

2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai bune tehnici disponibile .... 222.1.3.1 Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnici disponibile .................................... 22

___________________________________________________________________________________


ii


2.1.3.2 Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnicidisponibile .................................................................................................................................... 24

2.2 Activitati de dezafectare ................................................................................................................. 242.2.1 Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz deaccidente si/sau la incetarea activitatii............................................................................................... 242.2.2 Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentru cazuri de poluari accidentale 242.2.3 Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolarea instalatiei.................................. 25

3 DESEURI............................................................................................................................263.1 Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate................................................................. 263.2 Modul de gospodarire a deseurilor.................................................................................................. 26

3.2.1 Ierarhia gestionarii deseurilor ................................................................................................... 273.1.2 Stocarea deseurilor pe amplasament................................................................................ 27

4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELORMEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA ..............................................................29

4.1 APA .............................................................................................................................................. 324.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului.......................................................................... 324.1.2 Informatii despre cursurile de apa de suprafata......................................................................... 344.1.3 Alimentarea cu apa.................................................................................................................. 34

4.1.3.1 Surse de alimentare cu apa si instalatii de stocare a apei ................................................... 344.1.3.2 Tratarea apelor tehnologice ............................................................................................... 354.1.3.3 Modul de folosire a apei..................................................................................................... 37

4.1.4 Evacuarea apelor uzate........................................................................................................... 374.1.4.1 Ape tehnologice ................................................................................................................ 374.1.4.2 Ape uzate menajere .......................................................................................................... 414.1.4.3 Ape meteorice................................................................................................................... 414.1.4.4 Debite si indicatori de calitate ai apelor evacuate................................................................ 42

4.1.5 Compararea cu cele mai bune tehnici disponibile aplicabile ...................................................... 434.2 AER .............................................................................................................................................. 45

4.2.1 Date generale.......................................................................................................................... 454.2.2 Surse de poluare si poluanti generati........................................................................................ 46

4.2.2.1 Sursele specifice fazei de executie..................................................................................... 464.2.2.2 Surse specifice perioadei de exploatare ............................................................................. 47

4.2.3 Prognozarea poluarii aerului .................................................................................................... 484.2.3.1 Abordare si metodologie .............................................................................................. 484.2.3.2 Descrierea modelului ................................................................................................... 504.2.3.3 Concentratiile de poluanti in imisii ...................................................................................... 53

4.2.3 Masuri pentru diminuarea impactului ........................................................................................ 554.3 SOL .............................................................................................................................................. 63

4.3.1 Caracterizare geomorfologica .................................................................................................. 634.3.2 Soluri si culturi agricole dominante ........................................................................................... 634.3.3 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a acestuia........................................................ 63

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI............................................................................................................. 664.4.1 Caracterizare geologica ........................................................................................................... 664.4.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului............................................................ 66

4.5 BIODIVERSITATE......................................................................................................................... 674.5.1 Flora si fauna –caracterizare generala...................................................................................... 674.5.2 Arii naturale protejate............................................................................................................... 674.5.3 Impactul prognozat si masuri de diminuare............................................................................... 68

4.6 PEISAJ.......................................................................................................................................... 724.6.1 Localizarea amplasamentului ................................................................................................... 724.6.2 Legatura cu celelalte sectiuni din raport.................................................................................... 724.6.3 Abordare ................................................................................................................................. 734.6.4 Determinarea tiparelor si trasaturilor caracteristice ale peisajelor din zona geografica analizata . 734.6.5 Modificari produse prin propunerea de utilizare a terenului pe amplasament.............................. 734.6.6 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................. 74

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC................................................................................................... 754.7.1 Organizare administrativa ........................................................................................................ 754.7.2 Populatia................................................................................................................................. 754.7.3 Economia................................................................................................................................ 754.7.4 Impactul prognozat .................................................................................................................. 76

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIU CULTURAL ..................................................... 77

___________________________________________________________________________________


iii


4.8.1 Atestari documentare............................................................................................................... 774.8.2 Monumente istorice si rezervatii arheologice............................................................................. 774.8.3 Impactul prognozat .................................................................................................................. 78

5 ALTERNATIVE.......................................................................................................................786 MONITORIZARE....................................................................................................................79

6.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor atmosferice............................................................................. 796.2 Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata si subterane .................................... 796.3 Monitorizarea si raportarea deseurilor.................................................................................... 806.4 Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic........................................................... 806.5 Monitorizarea mediului .......................................................................................................... 80

7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE.........................................................................827.1 Accidente din cauze naturale................................................................................................. 827.2 Accidente industriale............................................................................................................. 827.3 Masuri de prevenire .............................................................................................................. 82

7.3.1 Prevenirea expunerii angajatilor ............................................................................................... 827.3.2 Prevenirea producerii poluarilor accidentale.............................................................................. 837.3.3 Prevenirea exploziilor si incendiilor........................................................................................... 83

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR..........................................................................................859. POLUARE TRANSFRONTIERA............................................................................................8610. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC...............................................................................87

10.1 Informatii generale ................................................................................................................ 8710.2 Procese tehnologice si sistemul de control pentru prevenirea poluarii ..................................... 8810.3 Deseuri................................................................................................................................. 9010.4 Impact potential .................................................................................................................... 9010.5 Alternative ............................................................................................................................ 9610.6 Monitorizare.......................................................................................................................... 9610.7 Managementul riscului .......................................................................................................... 9710.8 Descrierea dificultatilor.......................................................................................................... 9710.9 Poluare transfrontiera ........................................................................................................... 97

11. DOCUMENTE ANEXATE....................................................................................................99

PLANSE SI SCHITEPlansa nr. 1: Plan de incadrare in zonaPlansa nr. 2: Plan de situatie

ANEXEAnexa nr. 1: Certificate de urbanismAnexa nr. 2: Aviz de gospodarire a apelorAnexa nr. 3: Dispersia poluantilor in atmosferaAnexa nr. 4: Situri NATURA 2000Anexa nr. 5: Studiu hidrogeologic preliminar

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 1. INFORMATII GENERALE

1


1 INFORMATII GENERALE1.1 Informatii despre titularul proiectului

Titularul proiectului este S.C. TRANSDANUBE INDUSTRIES S.R.L.Numar inregistrare la Registrul Comertului: J51/294/2007.Cod unic de inregistrare RO 18518685.Adresa:

Localitatea: OltenitaStr. Portului nr. 44Judetul: Calarasi

Persoana de contact este Dl. Daniel Prunariu, in calitate de responsabil pentruprotectia mediului:

Telefon + 40 242 511 142Mobil: + 40 733 101 836Fax: + 40 242 511 140E-mail: [email protected]

1.2 Informatii despre autorul studiului de evaluare a impactuluiasupra mediului si al raportului la acest studiu

Echipa de evaluare a impactului asupra mediului:

1. Marilena Patrascu, expert evaluator principalNr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru ProtectiaMediului: 201/ 13.04.2010, pt urmatorele tipuri de studii: RM; RIM; BM; RAS.C. VMP Integrated Environment S.R.L.030602 Bucuresti, sector 3Blvd. Corneliu Coposu, nr. 5Bloc 103, etaj 7, ap.20Telefon: 021 320 87 08

031 411 84 75ORANGE: 0733 988 911VODAFONE: 0748 111 226E-mail: [email protected]

2. Violeta Visan, expert evaluator principalNr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru ProtectiaMediului: 202/ 13.04.2010, pt urmatorele tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

___________________________________________________________________________________


2


3. Constantin Zaharia, expert evaluator principalNr. Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru ProtectiaMediului: 271/ 16.09.2010, pt urmatorele tipuri de studii: RM; RIM; BM; RA

1.3 Denumirea proiectului

Proiectul care face subiectul aprobarii de dezvoltare este localizat in Oltenita sireprezinta:

„Otelarie electrica si laminor”pentru producerea a 500.000 tone otel beton si profile pe an.

1.4 Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Proiectul consta in realizarea structurilor necesare si montarea utilajelor siechipamentelor pentru activitatile de otelarie electrica si laminor.Zonarea amplasamentului corespunde urmatoarelor obiective si activitatidesfasurate:

01. Otelaria electrica cu turnare continua (include Cuptorul electric cusistem Consteel de alimentare cu fier vechi, instalatia de metalurgiein oala si instalatia de turnare continua)02. Laminor03. Gospodaria de fier vechi04. Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si materialerefractare.05. Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje06. Instalatia de captare si epurare gaze07. Gospodaria de zgura08. Depozit de materiale, materii prime si produse finite09. Gospodaria de apa10. Substatia electrica noua11. Stocatoare oxigen, argon (azot) si vaporizatoare12. Gospodaria de gaze naturale13. Gospodaria de aer comprimat14. Laborator15. Pavilionul administrativ16. Anexa sociala17. Lucrarile de plan general prevazute pentru: amenajarea terenului,drumuri, platforme, imprejmuirea incintei, porti de acces, cabinepoarta, iluminatul perimetral si din incinta18. Atelier auto (pentru intretinere curenta )

In tabelul 1-1 de mai jos este prezentata utilizarea suprafetelor comunicata decatre proiectant (BCP – Bucuresti), respectiv pentru: constructii, cai de acces(drumuri), parcare, platforme betonate si spatii verzi.

___________________________________________________________________________________


3


Tabelul 1.1: Bilantul suprafetelorNr. crt. Utilizarea terenului Aria1. Suprafata construita 88.960 m2

2. Platforme betonate 9.500 m2

3. Drumuri 18.500 m2

4. Suprafete verzi 53.881,39 m2

5. Spatii de depozitare 12.000 m2

6. Parcaje 2.700 m2

TOTAL SUPRAFA 185.541,39 m2

1.4.1 Etapa de constructie

1.4.1.1 Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier

I. Organizarea incintei.Lucrarile de baza pentru care se va amenaja Organizarea de Santier se vordesfasura intr-o incinta existenta aflata in proprietatea investitorului.Din analiza planului de situatie se constata ca in prezent in interiorul incintei seafla suprafete relativ mari de teren liber de constructii sau care prin efectuarea delucrari minime de desfiintare pot fi folosite pentru amenajarile necesareorganizarii de santier. Toate constructiile aferente organizarii de santier se voramplasa in interiorul incintei.Spatiile necesare pentru personalul santierului: birouri, vestiare, spatii pentruservirea mesei, grupuri sanitare etc. vor fi asigurate atat intr-o cladire specialamenajata, cat si in module prefabricate. Magaziile pentru echipamentele delucru si de protectia muncii se vor asigura in module standardizate, la fel ca celepentru unelte si scule, motogeneratoare electrice, etc., amplasarea acestorafacandu-se in zonele precizate mai sus cu posibilitatea reamplasarii in altepuncte ale santierului in functie de necesitati si cu acordul investitorului.Materialele necesare se vor depozita pe o platforma betonata existenta ininteriorul incintei. Nu este necesara si nu se ocupa sub nici o forma suprafete deteren din domeniul public.

II. Asigurarea utilitatilorUtilitatile necesare activitatii din santier se vor asigura astfel:

- apa potabila: din retelele interioare existente in incinta si in functie decerinte se poate procura si din comert imbuteliat.

- grupuri sanitare: se vor folosi cabine ecologice inchiriate de la firmeautorizate din localitate care vor asigura vidanjarea/dezinfectarearitmica a acestora.

- evacuarea apelor uzate: se va realiza prin racordarea la o instalatieproprie de epurare.

___________________________________________________________________________________


4


- energia electrica: din reteaua actuala a incintei, precum si cu moto-generatoare proprii ale santierului.

- apa calda pentru grupurile sanitare: cu boilere electrice.- incalzirea spatiilor: se va asigura cu surse electrice: calorifere electrice,

suflante de aer cald, etc.- telefonie: cu telefoane mobile din dotare.- transport personal: cu mijloace proprii sau inchiriate.

III. Accese si imprejmuiriAccesul in incinta se asigura prin intrarile existente in prezent:

- accesul din soseaua Portului in incinta fostei Centrale Termice de Zona;- accesul din Strada Portului in incinta preluata de la SC TUROL SA.

In afara de imprejmuirea de incinta existenta ce se va realiza in completareaacesteia, constructorul de comun acord cu beneficiarul va putea realiza siimprejmuiri locale, provizorii in interiorul incintei in scopul asigurarii securitatiianumitor materiale.

1.4.1.2 Localizarea organizarii de santierToate constructiile aferente organizarii de santier se vor situa in interiorul incinteidetinute de investitor in m unicipiul Oltenita, Str. Portului nr. 44 , Judetul Calarasi.Organizarea de santier se va amplasa adiacent cu soseaua Portului, situata pelatura de Vest a societatii , cat si pe alte suprafete care vor fi indicate in Planul desituatie.

1.4.1.3 Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii desantier

Conform celor prezentate in sectiunea 1.4.1.1, faza de constructie debuteazacu organizarea de santier in care se vor asigura utilitatile necesare etapei deconstructie.Constructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se voramplasa pe teren pe platforme amenajate, astfel incat sa nu stanjeneascaactivitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si cladirilordin investitia de baza.Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat pringenerarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor desapaturi, transport si montaj.

Lucrarile organizarii de santier nu vor avea un impact semnificativ asupramediului.

___________________________________________________________________________________


5


1.4.1.4 Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea sidispersia poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier; dotari simasuri prevazute

Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei santierului siorganizarea drumurilor si platformelor interioare, in faza de organizare asantierului. Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantul rezultat dinsapaturi se vor strange in gramezi, urmand a se folosi la nivelare si laamenajarea zonelor verzi.Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de la o statie centralizatapentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cu generare de emisii depulberi.Pentru grupuri sanitare se vor folosi cabine ecologice inchiriate de la firmeautorizate din localitate care vor asigura vidanjarea/dezinfectarea ritmica aacestora, iar evacuarea apelor uzate se va realiza prin racordarea la o instalatieproprie de epurare.Pe perioada de executie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe masurace se utilizeaza. Executia se va realiza de catre antreprenori autorizatispecializati pentru acest gen de lucrari. Muncitorii vor fi instruiti sa respecteprevederile specifice privind protectia mediului.

O atentie suplimentara se va acorda realizarii lucrarilor in timpul constructiei sirefacerii terenului afectat de lucrari.

ExcavatiiOri de cate ori va fi posibil, se va impiedica patrunderea apei in excavatii. Se vorutiliza santuri transversale care sa impiedice patrunderea apelor de suprafata, iarpentru apele subterane se va practica deshidratarea puturilor sau constructia debariere izolante. In coltul excavatiei se va instala o pompa de jomp, si se va evitaperturbarea apei evacuate. Apele subterane pompate din excavatii fie vor fieliminate la statia de epurare, fie vor fi preluate sub supraveghere de catre ofirma autorizata.

Terenul decopertatSe vor minimiza suprafetele de teren decopertat de pe amplasament si alegramezilor de pamant. Stivele de pamant vor fi inierbate sau acoperite si vor fiutilizate garduri dintr-o membrana geotextila adecvata pentru controlul eroziunii.Unde va fi posibil, se vor prevedea borduri pentru a preveni siroirile de suprafata.

Spalarea instalatiilor si a rotilor vehiculelorDaca se vor utiliza instalatii de spalare a rotilor si a instalatiilor, acestea trebuieconstruite cu asigurare impotriva revarsarii, iar efluentul va fi epurat.Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii genereazaun impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri scazute de pulberi si

___________________________________________________________________________________


6


zgomot, in conditiile implementarii masurilor stabilite pentru minimizarea acestorefecte.

Gestionarea deseurilorDeseurile ramase dupa constructie vor fi depozitate selectiv si evacuate inaintede receptia finala, la o rampa de gunoi autorizata (cu exceptia celor reciclabile)sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz.

Materiale de cosntructiePrincipalele materiale de constructie care vor fi utilizate sunt reprezentate de:

1. Pilotaj piloti forati ...........................................................1.000 buc2. Betoane in fundatii hale....................................................15.000 m3

3. Betoane in fundatiile utilajelor si echipamentelor.............8.000 m3

4. Constructii metalice , structuri rezistenta si inchideri ......12.500 t

1.4.2 Etapa de functionare

Societatea comerciala TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Oltenita are profil deactivitate metalurgic si va produce tagle, otel beton si profile lungi.Otelul se va produce in cuptor electric cu arc de 70 tone capacitate, cu turnarecontinua utilizand o instalatie de metalurgie in oala (LF) si o instalatie de turnarecontinua a otelului cu trei fire pentru tagle.Taglele obtinute vor fi vandute ca atare (25.000 t/an), sau prelucrate (469.000 t/an)in laminorul de otel beton si profile rezultand 450 000 t/an produse finite.Informatiile detaliate pentru activitatile desfasurate pe amplasament suntprezentate in detaliu in prezentul raport, dupa cum urmeaza:

- descrierea procesele tehnologice – cap. 2;- prezentarea deseurilor generate pe amplasament si a gestionarii

acestora – cap. 3;- impactul asupra mediului – cap. 4.

1.4.3 Etapa de demontare, dezafectare, inchidere, post-inchidere

La demontare, dezafectare, inchidere si post-inchidere se vor aplica indicatiiledin planul de inchidere. Acesta va trebui sa includa urmatoarele etape principale:

golirea continutului de lichide din toate structurile subterane sisupraterane: fose septice, conducte si bazine colectoare;

spalarea si igienizarea structurilor subterane si supraterane; evacuarea prin vidanjare a apelor uzate rezultate din spalarea structurilor

subterane si supraterane;

___________________________________________________________________________________


7


demolarea halelor in conformitate cu normele de securitate specifice; ambalarea deseurilor si eliminarea acestora; colectarea si evacuarea din incinta a tuturor deseurilor menajere si

industriale; testarea solului si a apei subterane pentru a constata gradul de poluare

cauzat de activitate si necesitatea oricarei remedieri in vederea redariizonei in circuitul economic.

La dezafectarea echipalentelor electrice si electronice se va tine seama decerintele cu privire la DEEE conform legislatiei aplicabile.Materialele utilizate la constructiile din amplasament nu contin azbest, niciechipamente electrice cu PCB si nu necesita conditii speciale de eliminare.

1.5 Durata etapei de functionareDurata de functionare preconizata este de peste 30 ani.

1.6 Informatii privind productia care se va realiza si resurseleenergetice

Capacitatea de productie pe profile de activitati este prezentata in Tabelul 1.2, iarcomsumurile anuale de energie pentru produsele finale in Tabelul 1.3 de mai jos.Consumurile anuale ale celorlate utilitati sunt prezentate in Tabelul 1.4.

Tabelul 1.2: Capacitati de productieProfil de activitate Capacitate anuala de productieProducerea otelului din fier vechi incuptor electric

504.000 t/an otel lichid

Turnare continua494.000 t/an tagle, din care:- 25.000 t/an se pot vinde ca atare, iar- 469.000 t/an intra in laminor

Laminare la cald 450.000 t/an produse finite (otel beton siprofile)

___________________________________________________________________________________


8


Tabel nr. 1.3 Informatii privind productia si necesarul resurselor energeticeProductie Resurse folosite in scopul asigurarii

productieiDenumire Cantitate

anuala [t]Denumire Cantitate

anualaFurnizor

Tagle,din care:

494.000

Tagle(vandute caatare)

25.000

Otel beton siprofile

450.000

Energieelectrica

Gaz natural

305.000 MWh

14.500.000 Nm³

Distribuitorzonal ENEL

Distribuitorzonal gaznatural

Tabelul 1.4: Consumuri anuale de utilitatiDenumire U.M Cantitati anuale

Oxigen Nm³ 18.800.000Azot Nm³ 360.000Aer comprimat Nm³ 36.000.000Apa industriala de adaos m³ 2.673.000Apa potabila m³ 8.550

1.7 Informatii despre materii prime si substante sau preparatechimiceConsumurile anuale de materii prime si substante sau preparate chimice esteprezentat in tabelele 1.5 si 1.6 de mai jos.

Tabelul 1.5: Consumuri anuale de materii primeDenumire U.M Cantitati anuale

Fier vechi t 566.000Zgura sinteticaVar (Dolomita) t 25.700

FerosiliciuSilicomanganFeromangan

t 7,500 – 8,750

Silicocalciu t 100Carbon pulbere t 9.100Electrozi t 830Refractare t 5.800Pudra de acoperire t 350

___________________________________________________________________________________


9


Tabelul 1.6: Consumuri anuale de substante sau preparate chimice priculoaseClasificarea si etichetarea substantelor sau

preparatelor chimice*Denumirea materiei

prime, a substantei saupreparatului chimic

Cantitateautilizata/

existenta in stoc Categorie(P/N)

Periculozitate Fraze de risc

Utilizate in productieOxigen 18.800.000 Nm3/

an/ 175 tP O R8

Utilizate in gospodaria de apaAcid sulfuric (60%) 576 l/zi/ 30 m3 P C R34Acid clorhidric (40%) 1.190 l/zi/ 30 m3 P C R 34-37Hipoclorit (16%) 250 l/zi/ 1 m3 P C R 20; R21; R 22;

R34; R41Anticorozive (10-30%) 150 l/zi/ 1 m3

Antiscalant (1-5%) 100 l/zi/ 1 m3In aceasta etapa nu se cunoas inca produsele ce

urmeaza sa fie folosite.

1.8 Informatii despre poluantii fizici si biologici

Zgomot

I. Principalele surse de zgomot pe amplasament sunt echipamentele deproductie si cele instalate pentru protectia atmosferei: ventilatoare, hoteexhaustoare, etc. si activitatile de incarcare/ descarcare a materiilor prime simaterialelor.

II. Principalele surse de zgomot si vibratii in afara amplasamentului suntreprezentate de traficul aferent procesului de productie.Activitatea de transport aferenta etapei de functionare a investitiei (procesului deproductie) este in principal legata de:

- transportul materiilor prime si in special al fierului vechi;- transportul produselor in afara amplasamentului;- transportul zgurii in afara amplasamentului;- transportul altor tipuri de deseuri in afara amplasamentului.

Transportul intrarilor si iesirilor se va face atat pe cai rutiere cat si pe cai ferate.Studiul de trafic inaintat autoritatilor responsabile pentru obtinerea licentei detransport pe drumuri publice indica o imagine de varf de 5 camioane/ora.

Prevenirea nivelelor ridicate de zgomotI. Pentru reducerea nivelului de zgomot, carcasele echipamentelor/

ventilatoarelor sunt izolate impotriva zgomotului printr-o captuseala devata minerala si un invelis de otel. Pentru a reduce si mai mult

___________________________________________________________________________________


10


zgomotul, exista si un amortizor instalat in partea posterioara a fiecaruiechipament.Operatiile de incarcare/ descarcare a materialelor se vor executa subsupraveghere si cu instruirea corespunzatoare a personaluluimanipulant asupra masurilor necesare pentru a evita un nivel ridicat alzgomotului.

II. Traficul auto pe amplasament si in vecinatatea acestuia se va realizala viteze foarte reduse pentru a evita producerea zgomotului. Zgomotulla limita amplasamentului trebuie sa fie in limitele legale pentru zonecu folosinta industriala. Se apreciaza, avand in vedere distanta pana lazona locuita si/ sau situri NATURA 2000, ca zgomotul nu va fi sesizabilin/din aceste zone. In situatia in care vor exista sesizari legate dedisconfortul produs de zgomot, se vor instala bariere fonice.

Poluare biologicaPe amplasament nu se desfasoara activitati potential generatoare de poluarebiologica.Apa potabila furnizata pe amplasament provine de la reteua de distributie a apeipotabile a municipiului Oltenita si este controlata sanitar de catre autoritatilepentru sanatate publica.

Radiatii electromagneticeCampul electromagnetic provenit de la linia electrica de LEA de la care sealimenteaza amplasamentul cu energie electrica este caracterizat de intensitatesi inductie magnetica reduse (B=µxH=µxI/r), iar pe amplasament nu exista unnumar important de transformatoare de mare putere care sa genereze un campelectromagnetic (B=µxNxH=µxN2xI/L) semnificativ.B = inductia campului magnetic (Tesla)µ = permeabilitatea magneticaH = intensitatea campului magnetic (amper/ metru)I = intensitatea curentului prin conductor (amper)N = nr. de spire in bobinaL = lungimea bobinei (metri)

Radiatii ionizanteActivitatile de pe amplasament nu genereaza radiatii ionizante.

1.9 Alte tipuri de poluare fizica sau biologica

Dintre formele de poluare generate de activitatile de pe amplasament, o atentiedeosebita a fost acordata poluarii atmosferice.Sursele de poluare si masurile de prevenire/ reducere a poluarii atmosferice suntprezentate in tabelul 1.7 si descrise detaliat in sectiunea 4.2.

___________________________________________________________________________________


9


Tabelul nr. 1.7: Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitatePoluare calculata produsa de activitate

simasuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, derecreere sau alte zoneprotejate cu luarea in

considerare a poluarii defond

Tipulpoluarii

Sursa depoluare

Nr.surse depoluare

Polu

are

max

ima

perm

isa

(lim

ita m

axim

a ad

mis

a pe

ntru

om

si

med

iu)

Polu

are

de fo

nd

Pe a

mpl

asam

. obi

ectiv

ului

Pe z

one

de p

rote

ctie

/rest

rictie

afer

ente

obi

ectiv

ului

, con

form

legi

slat

iei i

n vi

goar

e

Fara

mas

uri d

eel

imin

are/

redu

cere

apo

luar

ii

Cu

impl

emen

tare

mas

urilo

r de

elim

inar

e/re

duce

re a

polu

arii

Masuri de eliminare/reducere a poluarii

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.Poluare fonica

zgomot- trafic;- incarcare/descarcaremateriale;-ventilatoare/exhaustoare

4 65 dB Neglij. 80-90 dB 65 dB

Nes

emni

ficat

iv

Nes

emni

ficat

iv

- carcasele ventilatoarelorsunt izolate impotrivazgomotului printr-ocaptuseala de vata minerala,si un invelis de otel; amortizorinstalat in partea posterioaraa fiecarui ventilator;- instruire si supraveghereoperatii descarcare/incarcare;- viteze reduse ale mijloacelorde transport.

___________________________________________________________________________________


10


Poluare atmosferica

NO2 - (8 h)[ g/m3 ] 200

55,4 -90,2 88,91 10,76 - 93,9

NO2 - (1 an)[ g/m3] 40

10,4 -23,9 3,53 0,2072 - 25,5

NOx - (1 an)[ g/m3 ] 30

13,8 -32,9 4,92 0,289 - 35,3

PM10 - (24 h)[ g/m3 ] 50 24,32 -

123 0,27 0,0137 - 123

PM10 - (1 an)[ g/m3 ] 40 23,76 -

86 0,063 0,0041 - 86

CO - (8 h)[ g/m3 ]

Cosuri :- EAF;reincalzire

2

10.000 1273,86 -5234,86

1220 114- 5234,86

- instalatie de filtrare aemisiilor atmosferice,construita pentru a capta sitrata emisiile principale,secundare si pentru liniile deabsorbtie secundare.

___________________________________________________________________________________


10


1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularulproiectului si indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Locatia proiectului este situata pe o platforma industriala din subzona de unitatiindustriale stabilita prin Planul Urbanistic General al municipiului Oltenita, peamplasamentul unei foste turnatorii (S.C. TUROL S.A.) si al fostei centraletermice zonale (CTZ). Datorita acestei amplasari si a existentei cailor de accescare ocolesc zonele rezidentiale, prezenta alternativa de amplasament a fostconsiderata optima din punct de vedere al minimizarii impactului datorat traficuluigreu aferent activitatii.Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului de investitii „Otelarieelectrica si laminor” a fost ales dintre mai multe alternative de amplasament.Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incat:

- sa afecteze cat mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv caile detransport public;

- sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare istorica,valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale protejate/ zoneprotejate, zone de protectie sanitara, etc.;

- sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata;- sa evite apropierea de alte instalatii similare care emit aceiasi poluanti

atmosferici;- sa fie in apropierea cailor de acces rutiere si ferate;- sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din subteran;- sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu

energie electrica, gaz natural.Aceste criterii sunt satisfacute de amplasament propus. Pentru realizareainvestitiei, Primaria municipiului Oltenita a emis Certificatele de urbanism cu nr.297/ 19.11.2009 si 219/ 07.10.2010 pentru realizarea proiectului.

1.11 Informatii despre documentele/reglementarile existenteprivind planificarea /amenajarea teritoriala in zonaamplasamentului proiectului

1.11.1 Identificare cadastralaBeneficiarul detine Certificatele de Urbanism nr. 297/19.11.2009 si 219/07.10.2010. Conform CU, imobilul este identificat prin planul de incadrare cunumerele cadastrale indicate in tabelul de mai jos.

___________________________________________________________________________________


11


Tabelul 1.8: Numere cadastrale cf. planului de incadrare in zonaPlan de incadrare

324/1-3324/4/1; 324/4/2324/5324/6/1; 324/6/2324/7/1324/8/3; 324/8/4324/15/2324/16324/17

Numere cadastrale

971-996

1.11.2 Regimul economicFolosinta actuala a terenului identificat mai sus prin certificatul de Urbanism nr.297/ 19.11.2009 este:- curti-constructii (Cc).Destinatia terenului conform PUG si a Regulamentului local de urbanism aferentPUG:- imobilul se afla in subzona de unitati industriale existenta.

1.11.3 Regimul juridicImobilul este situat in intravilanul localitatii Oltenita, in unitatea de referinta nr. 9,proprietatea S.C. TRANSDANUBE INDUSTRIES S.R.L. conform:

- Contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2037/13.09.2007 decatre Societatea Civila „DE IURIE – BIROU NOTARIAL;- Contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2018/11.08.2009 deBiroul Notarilor Publici Asociati Luca si Dumitrescu;- Contract de vanzare-cumparare nr. 3725/05.12.2008.

1.12 Informatii despre modalitatile propuse pentru conectare lainfrastructura existenta

1.12.1 Reteaua de distributie a apei potabileApa potabila se preleveaza prin racord de la reteaua de distributie a municipiuluiOltenita.

1.12.2 Reteaua de distributie a energiei electriceAlimentarea cu energie electrica se va face din reteaua furnizorului local deenergie electrica utilizandu-se racordul existent la tensiunea de 110kV. Solutia dealimentare s-a stabilit pe baza unui studiu de solutie pentru care s-a emis „AvizulTehnic de Racordare” de catre autoritatea responsabilaPentru alimentarea consumatorilor din cadrul otelariei electrice se va instala untransformator de 110/33kV, 63MVA si se va construi o statie de distributie de33kV.

___________________________________________________________________________________


12


Consumatorii noi sunt alimentati in principal la urmatoarele tensiuni; 33kV,L1,L2,L3, 50Hz; 6kV, L1,L2,L3, 50Hz si 400/230V, L1, L2, L3,N, 50Hz.

1.12.3 Reteaua de distributie a gazelor naturaleSe alimenteaza din reteaua de distributie printr-o statie de reglare si masuraregaze, amplasata in aer liber si protejata cu plasa de sarma.

1.12.4 Drumuri de accesSe vor folosi atat caile de transport si acces existente cat si noul acces rutierprevazut din strada Portului (DN4) in vecinatatea canalului de desecare (coltul deNV al incintei).

Pentru realizarea lucrarii „Amplasare si amenajare acces la depozit materii primesi finite, otelarie, cladiri anexe, atelier in zona DN 4 km 65+758 stanga”,beneficiarul a obtinut Autorizatia nr. 69/ 29.10.2010 de amplasare si/sau acces inzona drumului public, emisa de S.C. Compania Nationala de Autostrazi siDrumuri Nationale din Romania S.A., Directia Regionala de Drumuri si PoduriBucuresti.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 2. PROCESE TEHNOLOGICE

13


2 PROCESELE TEHNOLOGICE SI SISTEMUL DECONTROL PENTRU PREVENIREA / REDUCEREAPOLUARII

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse

Procesul tehnologic pentru obtinerea produselor finite (tagle, fier beton si profilemetalice) are in componenta urmatoarele fluxuri tehnologice:

- fluxul tehnologic de producere a otelului lichid avand in componentaurmatoarele utilaje:

cuptorul electric cu arc tip „EAF”; instalatia de metalurgie in oala tip „LF”; instalatia de incarcare a fierului vechi in cuptorul electric tip

„Consteel”.Fierul vechi se incarca pe banda transportoare a instalatiei „Consteel” sise introduce in cuptorul electric in mod continuu. Fierul vechi impreuna cumaterialele de adaos se topesc sub actiunea arcului electric, obtinandu-seotelul lichid, care se descarca in oala de turnare amplasata pe untransfecar sub cuptoru electric.Oala de turnare este transferata la instalatia de metalurgie in oala unde secontinua procesul de elaborare a otelului, fiind adus in compozitie chimicaconform marcii respective si la temperatura de turnare.

- fluxul tehnologic de turnare a otelului lichid, avand ca utilaj masina deturnare continua cu 3 fire.Oala de turnare cu otelul lichid de la instalatia „LF” este transportata cupodul rulant la turnul rotitor al masinii, de unde, prin intermediul unuidistribuitor se toarna pe cele 3 fire, care trec printr-o camera de racire, unotelul se solidifica. Taglele ontinute se taie la dimensiuni si sunt deplasatespre laminor.

- fluxul tehnologic de deformare plastica la cald a taglelor pentruobtinerea de fier beton si profile usoare, are ca utilaj laminorul.Taglele turnate continuu sunt incarcate prin intermediul unor transportoarecu role in cuptorul de preincalzire tagle unde temperatura se ridica la ceanecesara pentru deformarea plastica.Din cuptor taglele trec continuu prin cajele degrosisoare, cajeleintermediare si cajele finisoare, de unde produsele finite sunt debitate ladimensiuni si descarcate pe patul de racire. Dupa racire produsele finitesunt impachetate si depozitate in vederea expeditiei.

___________________________________________________________________________________


14


Figura 2-1: Flux tehnologic OTELARIE (FAZA 1 – producerea si turnarea otelului lichid)

GOSPODARIA DE FIER VECHI

566.000 t/a fier vechi

CUPTOR ELECTRIC CU ARC cu SistemCONSTEEL de Alimentare a Fierului Vechi

Capacitate furnal: 70 tTransformator: 44 & 10 % MVA

Interval sarje (TTT): 60 minProductivitate: 70 t/h otel lichid

Productie: 504.000 t/an otel lichid

METALURGIE SECUNDARACapacitate furnal: 70 t

Transformator: 15 MVAProductie: 504.000 t/an otel lichid

TURNARE CONTINUA TAGLEMasina de turnare continua cu 3 fire 3 (CCM) Raza: 9 m

Productie tagle: 130x130 mm & 150x150 mmETAPA 1: 494.000 t/an tagle pt. Vanzare

ETAPA 2:

25.000 t/an tagle la vanzare 469.000 t/an tagle la laminor

___________________________________________________________________________________


15


Figura 2-2 : Flux tehnologic LAMINOR (FAZA 2 – deformare la cald a taglelor)

469.000 t/an tagle

Cuptor de reincalzire, tip cu propulsieCapacitate incarcare: 80 t/h la rece / 100 t/h la cald

Laminor pentru otel beton si profileCapacitate: 70 t/hProduse Finite:OTEL BETON

Dimensiuni: diametru. 8, 10, 12, 14, 16, 18, 20,22, 25, 28, 30, 32 mm

PROFILEPatrate 14-35 mm

Plate 40-80 x 8-10 mmCorniere 30x3 – 65x7 mm

30x15 – 60x30 mm40x5 – 50x6 mm

Total 450.000 t/an

2.1.2 Descrierea tehnicilor si echipamentelor necesare; alternative avute invedere

Principalele utilaje ale instalatiei constau din:a) instalatia Consteel;b) cuptor electic cu arc cu capacitatea de 70 tone, tip EBT;c) instalatie de metalurgie in oala, tip LF;d) instalatie de turnare continua a otelului cu 3 fire pentru tagle cu sectiuneade 130x130 mm;e) laminor continuu de profile lungi.

2.1.2.1 Otelaria electrica cu turnare continuua

Otelaria electrica cu turnare continua este organizata intr-o hala de productie cucinci deschideri.

a1. Cuptorul electric cu arc (de 70 t capacitate, tip EBT)

Cuptorul cu arc care urmeaza a se instala difera de un cuptor conventional prinurmatorul concept:

___________________________________________________________________________________


16


- Functionare cu arc electric lung si impedanta mare: Pentru functionarea cuarc electric lung, curent mic in electrozi si stabilitate a arcului mentinuta, seinstaleaza un reactor de serie suplimentar in partea primara atransformatorului de cuptor.

- Aplicarea unei tehnologii de injectie constand din sistem de injectare acarbunelui pentru sistemul de lucru cu zgura spumanta, si un sistemcombinat de arzatoare oxigen/gaz; acest sistem modular inlocuiestelancile conventionale de oxigen si carbon

- Alimentarea continua cu fier vechi a cuptorului (Sistemul Consteel) carepermite recuperarea caldurii din gazele arse rezultate in urma arderii incuptor.

Beneficiile noii tehnologii aplicate sunt urmatoarele:- 25% reducere a energiei electrice consumate, fata de un cuptor

conventional;- 25% crestere a productivitatii;- consum de electrozi redus cu 35 %;- temperatura si compozitie chimica omogena a sarjei- sporirea scoaterii de metal prin scaderea continutului de oxid de fier in

zgura;- reducerea costului de functionare prin cresterea productivitatii si prin

optimizarea utilizarii energiei

Tabelul 2.1: Date tehnice principale – cuptor cu arcCaracteristici Tehnica/ Valoare

Capacitatea cuptorului (marimea sarjei) 70 tDurata sarjei 60 minute (fier vechi 100%)Capacitatea transformatorului 44 MVA + 10%Tipul evacuarii EBT (evacuare excentrica prin fund)Arzator jet si sistem oxigen 12 bar, 2500-4500 Nmc/h lanceInsuflare carbon 45 kg/minTehnica zgurii spumante 3 duze de insuflareReglarea electrozilor HidraulicaDiametrul electrozilor 500 mmBolta si perete lateral cu apa racitaFluid hidraulic pentru functionare apa-glycol

a2. Instalatia ConsteelAceasta instalatie permite fierului vechi care se incarca in mod continuu in cuptorsi care circula in contracurent cu gazele arse extrase din cuptor, sa preia o partedin caldura acestora.

___________________________________________________________________________________


17


Instalatia consta din doua transportoare montate pe o sustinere metalica.Transportoarele oscileaza in plan orizontal printr-o miscare diferentiala carepermite avansarea materialului pe banda transportorului.

Figura 2.1: Instalatia Consteel

Preincalzirea fierului vechi in instalatia ConsteelPostcombustia CO produsa in timpul insuflarii de oxigen si carbon in cuptor esteo cale comuna pentru a obtine energii suplimentare in procesul de topire. Insistemul Consteel postcombustia se efectueaza in portiunea de preincalzire ainstalatiei in loc de a se efectua in interiorul cuptorului, aceasta permitand oincalzire a fierului vechi de inalta eficienta.Tunelul de preincalzire este reprezentat de prima sectiune a conductei deextragere a gazelor arse, in care are loc post-combustia oxidului de carbon COdezvoltat in interiorul cuptorului.La capatul sectiunii de preincalzire este instalat sistemul de etansare dinamicaprin care se evita aspirarea aerului ambiental in sistemul de desprafuire.

Figura 2.2: Preincalzire fier vechi in instalatia Consteel

___________________________________________________________________________________


18


Tabelul 2.2: Caracteristicile tehnice – instalatie ConsteelCaracteristica Valoare

lungimea transportorului 32000 mmlatimea in partea inferioa 1800minaltimea transportorului 2000 mm

lungimea zonei de incarcare 28000 mmlungimea zonei de preincalzire 25000 mmdensitatea materialului feros pe

conveior0,5t/m3

a.3. Instalatia de metalurgie in oala tip ,,LF”

Instalatia consta din urmatoarele componente principale:- Dispozitivul de incalzire electrica cu arc, cu transformator, cabluri,

bratele electrozilor conducatoare de curent, stalpii electrozilor sielectrozi;

- Capacul racit cu apa cu extragerea laterala a gazelor;- Sistemul de epurare a gazelor arse;- Dispozitiv de masurare a temperaturii si prelevare probe.

Tabelul 2.3: Caracteristicile tehnice ale instalatiei tip LF

Caracteristica Valoare

marimea sarjei 70 ttransformator 10+20%MVA

viteza de incalzire 4,5 0C/mindiametrul electrozilor 305 mm

barbotare oala 1 dop poros, max 600 Nl/min

a.4. Instalatia de turnare continua

Produsele obtinute in prezent prin turnarea continua acopera cea mai mare partea pietii mondiale datorita excelentei calitati.Instalatia de turnare continua este compusa din urmatoarele componente:

- turnul rotitor- platforma de lucru- camera de racire cu sistemul de evacuare abur- carucior cu distribuitor cu capac- ansamblu cristalizator cu oscilator pentru actionare cristalizator- sistemul de racire cu apa a cristalizatorului- sistemul de valve pentru apa de racire prin stropire automata (racirea

secundara)- sistemul de ghidare in zona curba

___________________________________________________________________________________


19


- cajele de extragere si indreptare- calea cu role intermediara- masina de taiere cu flacara automata- masa cu role de stocare tagle- dispozitiv de transfer tagle- patul de racire- statie hidraulica- sistemul de ungere automat- alimentarea cu oxigen si gaz natural- alimentarea cu aer comprimat

Tabelul 2.4: Date tehnice principale ale instalatiei de turnare continua

Caracteristica Tehnica/ Valoare

turn rotitor cu cantarire electronicasistem de protectie a otelului la turnare cu duze imersate

numar de fire 3 (extindere viitor 4)distanta intre fire 1200 mmraza de curbura 9 m

sectiune semifabricat 130x130 mmlungime semifabricat 12 m

tip bara falsa Rigidaviteza de turnare semifabricat 3,5-4,2 msistem de oscilare cristalizator Electromecanic

taiere semifabricat instalatie de taiere oxi-gaz

2.1.2.2 LaminorulLaminorul este amplasat intr-o hala cu doua deschideri RA-RB si RB-RC avandlungimile de 168m, respectiv 288 m, cu travei de 12 m, ambele avanddeschiderea de 30 m fiecare si inaltimea la calea de rulare de + 14m.Laminorul continuu pentru profile este compus din: cuptor de incalzire cu propulsiepentru preancalzire tagle, trenul degrosisor, trenul intermediar, trenul finisor (intotal 16 caje), doua blocuri laminare finisoare, instalatii de taiat la cald si la rece, oinstalatie de racire cu apa a laminatelor, paturi de racire, instalatii de impachetaresi legare a produselor finite.Principalele sisteme aferente laminorului sunt:

- Sistemele de control automatizat al arderii combustibilului in cuptor, sistemcare regleaza debitul de combustibil si cel de aer in functie deproductivitatea de incalzire instantanee.

- Sistemul de automatizare a comenzilor electrice ale echipamentelor, careasigura functionarea complet automata a procesului, practic operatoriiavind numai functia de supraveghere.

___________________________________________________________________________________


20


- Sistemul de ungere centralizata a angrenajelor, de asemenea sistemcomplet inchis.

- Sistem de recirculare a apei. Apa se foloseste la racirea echipamentelorcare prelucreaza laminatul la temperaturi ridicate, la racirea laminatuluidupa iesirea din ultima caja de laminare si la transportul tunderului(oxidului de fier rezultat in urma incalzirii).

Aferent laminorului functioneaza o strungarie de cilindri, care prelucreazacalibrele de pe cilindri intre care are loc laminarea. De asemenea este prevazutun depozit pentru laminatele finite.

2.1.2.3 Gospodaria de fier vechiEste organizata intr-un depozit descoperit cu lungimea de 200 m si latimea de47 m, care asigura o cantitate max de depozitare de 80.000 tone de fiervechi. Depozitul are macarale portal la sol de 20 tone, dotate cuelectromagnet si graifer care preiau fierul vechi pregatit in vederea incarcariiin camioane si transportarii la otelarie.

2.1.2.4 Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si refractareEste organizat intr-o hala cu deschiderea de 24 m si inaltimea la calea derulare la 8 m in care se depoziteaza in zone compartimentate: florura decalciu, dolomita calcinata, feroaliaje si materiale refractare. Dincompartimente, aceste materiale se preiau cu ajutorul incarcatoarelorfronatale cu cupa si se introduc pe fluxul de alimentare a cuptorului sau ainstalatiei LF.

2.1.2.5 Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliajeEste formata dintr-un ansamblu de buncare metalice pentru materialele deadaos si feroaliaje, utilaje (alimentatoare vibrante, transportoare cu benziorizontale sau de tip “Z”, carcase pentru captarea prafului, etc.) care asiguradozarea si transportul acestora la cuptorul electric si instalatia de metalurgiein oala, precum si platforme de acces si sustineri de echipamente siinstalatii. Acest ansamblu este adapostit intr-o constructie (4 x 30 m, cuinaltimea de 14 m) amplasata adiacent halei otelariei.

2.1.2.6 Instalatia de captare si epurare gazeEste amplasata langa hala de incarcare fier vechi si este compusa in principal dindoua sisteme:

- sistemul primar de captare a gazelor arse din cuptor, cu postcombustiesi sistem de racire umed;

- sistemul secundar de captare a gazelor din hota de deasupra cuptorului,din instalatia LF si de la instalatia de alimentare cu materiale de adaos siferoaliaje.

Gazele captate din cele doua sisteme sunt filtrate intr-o instalatie cu filtre cu saci sievacuate la cos. Praful rezultat in urma desprafuirii este colectat intr-un siloz dupa

___________________________________________________________________________________


21


care se peletizeaza si se expediaza la utilizatori. Instalatia si functionarea acesteiasunt descrise detaliat in sectiunea 4.2.

2.1.2.7 Gospodaria de zguraGospodaria de zgura este organizata adiacent halei de incarcare fier vechi, indoua compartimente betonate de depozitare, avand dimensiunile in plan de 7,0mx 40,0 m si inaltimea peretilor de 3,0 m; depozitarea este temporara pana laracirea zgurii care dupa racire este preluata direct de catre utilizatori, cu mijloaceauto. Capacitatea de stocare este de 500 m3, respectiv cca 200t/zi.

Daca nu se vor gasi operatori interesati in preluarea zgurii, se are in vedererealizarea unui depozit pe un teren adiacent amplasamentului existent, aflat inpartea nordica a acestuia, care urmeaza a se amenaja in viitorul apropiat.Depozitul va avea capacitatea de 60.750 t/an.

2.1.2.8 Depozitul de materiale, materii prime si produse finiteDepozitul de materiale, materii prime si produse finite este organizat pe oplatforma betonata, adiacent halei laminorului.

2.1.2.9 Gospodaria de apaGospodaria de apa a fost proiectata si dimensionata pentru racirea si tratareaapei distribuita consumatorilor de mai jos, si va fi realizata in doua etapesuccesive notate prin ETAPA 1 si ETAPA 2. O a treia etapa de realizare vacorespunde cresterii debitului vehiculat in zona laminorului.Gospodaria de apa este proiectata sa asigure tratarea unui debit de max. 400m3/h apa bruta prelevata din sursa (apa de adaos), necesar pentru acoperireapierderilor prin evaporare si purjare (detalii in sectiunea 4.1)

2.1.2.10 Sub-statia electrica pentru racord la sistemul de alimentare cuenergie electricaEste compusa in principal din: transformatorul coborator de 110/33 kV, celuleleaferente, sistemul de compensare a factorului de putere si a flikerului.

2.1.2.11 Stocare/ vaporizare oxigen, argon, azotRezervoarele de oxigen si argon (azot) lichid (aprovizionate de la furnizoriautorizati), inclusiv vaporizatoarele aferente, sunt amplasate pe o platformabetonata si imprejmuita cu plasa de sarma.

2.1.2.12 Gospodaria de gaze naturaleStatia de reglare si masurare gaze este amplasata in aer liber, protejata cu plasade sarma.

2.1.2.13 Gospodaria de aer comprimatEste amplasata in interiorul halei descrisa la punctul 2.1.2.1 si este alcatuita dincompresoare si rezervoare de aer comprimat.

___________________________________________________________________________________


22


2.1.2.14 LaboratorEste amplasat in pavilionul administrativ si utilizat pentru analiza probelor finale.

2.1.2.15 Pavilion administrativPavilionul administrativ este o cladire de P+3E in care sunt prevazute functiunilede conducere tehnico+administrative si financiare ale societatii, cu o suprafataconstruita de 500mp.

2.1.2.16 Anexa socialaAnexa sociala este organizata in cladirea Pavilionului administrativ si cuprinde:vestiare, dusuri, grupuri sanitare pentru muncitori, separat pentru femei si separatpentru barbati.

2.1.2.17 Plan generalLucrarile de plan general prevazute constau din: amenajarea terenului, drumuri,platforme, imprejmuirea incintei, porti de acces, cabine poarta, iluminatulperimetral si din incinta.

2.1.2.18 Atelier autoIn atelierul auto se vor desfasura activitati de: intretinere mecanica, electrica sispalatorie. Pentru alimentarea cu combustibil a mijloacelor de transport esteprevazut un depozit de carburanti dotat cu pompa de alimentare.

2.1.3 Valorile limita atinse prin tehnicile propuse de titular si prin cele maibune tehnici disponibile

2.1.3.1 Compararea tehnicilor utilizate cu cele mai bune tehnicidisponibile

Pentru activitatea de topitorie in cuptorul electric se vor aplica cele mai bunetehnici disponibile care, conform documentului BREF Iron & Steel constau dinTehnici integrate procesului tehnologic (PI); acestea sunt enumerate in tabelulurmator.

Tabel 2.5: Compararea tehnicilor din activitatea de topitorie cu cele mai bunetehnici disponibile

Cerinta BAT(BREF I&S - Sectiunea

9.3)

Efecte/Nivel de emisiiatins

Situatia in societate ConformareDA/NU

Tehnici integrate procesului tehnologic – PI -PI3 - Sisteme de racirecu apa in circuit inchissau cu grad derecirculare 95%

nu se evacueaza apeuzate

Sistemul de alimentare cuapa de racire este de tipinchis pentru apele faracontact.

DA

___________________________________________________________________________________


23


Tabel 2.6: Compararea tehnicilor din activitatea laminorului cu cele mai bunetehnici disponibile

LAMINOARE LA CALDCerinta BAT

(BREF FMP – Sectiunea A.5.1)Efecte/ Nivel de

emisii atinsSituatia in societate Conformare

DA/NUSistem de racire cu apa incircuit inchis, cu grad derecirculare > 95%Epurarea apelor uzate cuatingerea in efluentul epurat avalorilor din coloana 2Recircularea in procesulmetalurgic a tunderului colectatla epurarea apeiColectareanamolurilor/reziduurilor uleioasein vederea reutilizarii saueliminarii prin depozitare

SS: < 20 mg/lUlei: < 5 mg/ l(masuratorialeatoare )Fe: < 10 mg/ lCr tot: < 0,2 mg/ l(pentru otel inox <0,5 mg/ l)Ni: < 0,2 mg/ l(pentru otel inox <0,5 mg/ l)Zn: < 2 mg/l

- se utilizeaza sistem deracire cu apa in circuitinchis, cu grad derecirculare > 95%

- se epureaza apele uzatein gospodaria de apa

- tunderul colectat laepurarea apei serecirculeaza in procesulmetalurgic prin livrareala intrepriderilevalorificatoare

- namolurile si reziduurilese colecteaza prindepozitare in vedereareutilizarii lor

DA

Verificari periodice si intretineripreventive ale etanseitatiigarniturilor, pompelor siconductelor.Utilizarea lagarelor etanse deultima generatie pentru role simontarea de indicatoare descurgeri in liniile de ungere (lalagarele hidrostatice); acestlucru reduce consumul de uleicu 50 – 70 %.Colectarea si tratarea apei dedrenaj contaminata provenindde la diferiti consumatori(agregate hidraulice),separarea fractiilor petroliere siutilizarea acestora.Procesarea in continuare aapei separate in statii deepurare sau in alte instalatii(prin filtrare sau evaporare invid).

Prevenireacontaminarii apeicu produsepetroliere

- etanseitatea garniturilor,pompelor si conductelorse verifica periodic incadrul reviziilor sireparatiilor curenteprogramate

- se utilizeaza lagareetanse, de ultimageneratie, pentru cilindriide laminor

- se colecteaza sitrateaza apele de drenajcontaminate provenitede la diferiti consumatori.

- apa separata in statii deepurare se proceseazain continuare prin filtrare

DA

Pentru alte activitati sunt valabile tehnicile end-of pipe (EP) care constau intratarea apelor uzate inainte de descarcare in receptori.

___________________________________________________________________________________


24


2.1.3.2 Compararea parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse siprin cele mai bune tehnici disponibile

Tabelul 2.7: Compararea consumurilor de apa estimate cu consumuri indicative BAT

Sectia / produs Sursa deinformare

Consum specific[m3/t]

Realizat in societate[m3/t]

Otelarie / otel lingou BREF I&S NA 10.3Turnatorie continua / tagle BREF I&S NA 9.5

Laminor / profile mijlocii si usoare 12.0

Laminor / profile mici

BREF FMP ;Table A.3-4

1 – 15,5 m3/ tdoar in laminorul propriu zis;

in celelalte subprocese,circuitul inchis conduce la

cerinta zero7

2.2 Activitati de dezafectare

2.2.1 Lucrarile propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizareainvestitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii

La finalizarea investitiei, in caz de accidente si/sau la incetarea activitatii asociateinstalatiilor propuse in prezentul raport, operatorul va asigura inlaturareaefectelor/ refacerea mediului si manipularea responsabila a tuturor materialelorpotential contaminante, in conformitate cu cerintele legale.Ca prim pas, se va efectua un audit al constructiilor/ instalatiilor de peamplasament si al zonelor exterioare acestuia pentru a se identifica materialelepotential poluante de pe amplasament ca urmare a activitatilor autorizate sideseurile potential problematice sau elemente contaminate de mediu si/sauinfrastructura care vor trebui tratate in mod specific.Activitatile de remediere/ dezafectare ulterioare vor fi efectuate de catre operatorsi/sau de catre subcontractori desemnati in conformitate cu cerintele legaleaplicabile din Romania existente la data incetarii activitatilor autorizate.

2.2.2 Aspecte referitoare la prevenirea si modul de raspuns pentrucazuri de poluari accidentale

Intentia operatorului este de a exploata si gestiona instalatia astfel incat sa seprevina orice scapare de material poluant care poate fi antrenat in apa subteranasau in sol. Mai mult, in cazul producerii unor astfel de incidente, orice poluare asolului sau apei subterane va fi rezolvata conform procedurii de interventie in cazde incident, care va fi intocmita la faza de autorizare a instalatiei.Prin autorizatia integrata se vor stabili cerintele de monitorizare ale solului si apeifreatice de pe amplasamnet. Aceasta colectare permanenta a datelor va permitemonitorizarea starii apei subterane pe toata durata de valabilitate a autorizatiei.Ea va asigura avertizarea imediata in cazul oricarui impact asupra solului si/sauapei subterane si va oferi date ce pot demonstra starea terenului.

___________________________________________________________________________________


25


2.2.3 Aspecte referitoare la inchiderea/dezafectarea/demolareainstalatiei

La depunerea solicitarii de autorizare integrata a obiectivului se va intocmi siinainta si planul de inchidere a amplasamentului, document care va detaliaprocesul de inchidere relevant pentru activitatile supuse autorizarii. Planul deinchidere este un document flexibil si dinamic, care va fi actualizat periodic cudetalierea unor sarcini de dezafectare specifice, functie de dezvoltareaactivitatilor pe amplasament.Informatiile prezentate in aceasta sectiune reprezinta metodologia si tehnicileprin care operatorul va asigura, la predarea autorizatiei, starea acceptabila aterenului si controlul asupra mediului in faza de dezafectare a instalatiilorautorizate.Planul de inchidere a amplasamentului se refera la inchiderea activitatilor supuseautorizarii si la indepartarea poluarii care ar putea fi produsa pe durata dedesfasurare a activitatilor autorizate.Principalele obiective ale planului de inchidere a amplasamentului sunt:

• Indepartarea de pe amplasament a tuturor materialelor potentialpoluante rezultate din activitatile autorizate;• Remedierea poluarii solului si apei subterane cauzate de activitatileaferente instalatiei;• Indepartarea tuturor deseurilor, resturilor de instalatie si echipamenteutilizate in activitatilor autorizate;• Teste de validare a calitatii solului si apei subterane ca o conditie depredare a autorizatiei;• Predarea autorizatiei la autoritatea competenta;• Predarea cladirilor si/sau a unui teren depoluat proprietarului/nouluiocupant al amplasamentului.

Orice modificari semnificative operationale sau de infrastructura ale instalatiilorcare ar putea avea impact asupra starii terenului si a apei subterane vor ficomunicate autoritatii competente pentru protectia mediului; se vor mentineinregistrarile aferente, iar atunci cand este necesar se va solicita modificareaautorizatiei.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 3. DESEURI

26


3 DESEURI

3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate

Principalele tipuri de deseuri ce vor fi generate pe amplasament si modul degestionare a acestora se prezinta in tabelul 3.1 de mai jos.

Tabelul 3.1: Deseuri generate anual pe amplasament (estimare)Managementul desurilor

- cantitate prevazuta a figenerata -

(t/an)

Den

umire

des

eu*

Can

titat

ees

timat

a(t/

an)

Star

ea fi

zica

(Sol

id -

S Li

chid

-L,

Sem

isol

id–S

S)

Cod

des

eu*

Cod

pro

p.pe

ricul

oasa

**C

od c

lasi

ficar

est

atis

tica*

**

valorificata eliminata ramasain stoc

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.zgura 60.480 S 10 09 03 - 12 42 0 60.480 - -tunder 10.080 S 10 09 12 - 12 42 0 10.080 - -praf 8.064 S 10 09 09*

(sau10 09 10;10 09 11)

12 42 0sau

12 42 1

8.064 - -

slam 500 L 10 09 99 - 12 52 0 - 500 -deseurirefractare

350 S 10 09 07*(sau10 09 08)

-

ulei uzat 5 L 13 03 08 - 01 31 1 - 5 -menajere 40 S 20 03 01 - 10 11 0 - 40 -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiuniideseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completariprin Legea nr. 426/2001; dupa 12 dec 2010, cf legislatiei nationale care va transpune Directiva-Cadru a deseurilor200/98/CE*** Cf. Regulamentului care reglementeaza clasificarea statistica.

3.2 Modul de gospodarire a deseurilor

Manevrarea, stocarea si valorificarea sau eliminarea corecta a deseurilor are unrol vital in prevenirea poluarii amplasamentelor. Operatorul se va asigura ca nuexista scapari de sub control ale deseurilor si ca acestea ajung direct la ooperatorul autorizat, conform cerintelor legale in vigoare.

___________________________________________________________________________________


27


3.2.1 Ierarhia gestionarii deseurilorOperatorul va aplica ierarhia gestionarii deseurilor in toate fazele de activitatedesfasurate pe amplasament. Va fi analizata posibilitatea reutilizarii, reciclarii/valorificarii deseurilor inainte de a se pune problema eliminarii acestora.

3.2.2 Stocarea deseurilor pe amplasamentToate deseurile vor fi depozitate in zone special destinate, izolate de canalele decolectare a scurgerilor de suprafata. Containerele de deseuri vor fi acoperite,pentru a impiedica antrenarea eoliana a prafului si gunoaielor si acumularea deape pluviale si vor fi controlate regulat si inlocuite in momentul umplerii. Ori decate ori va fi necesar, vor fi aduse bene speciale pentru ca deseurile sa poata fiseparate in vederea reciclarii sau eliminarii si pentru a preveni contaminareaincrucisata.Daca intretinerea utilajelor de transport va avea loc pe amplasament, uleiul uzatva fi stocat in recipiente speciale intr-o zona prevazuta cu cuva de retentie ascurgerilor. Filtrele de ulei si carburant uzate vor fi pastrate de asemenea intr-opubela special destinata in vederea colectarii separate, intr-o zona prevazuta cumijloace de retentie.

Gospodaria de zguraGospodaria de zgura este organizata adiacent halei de incarcare fier vechi, indoua compartimente betonate de depozitare, avand dimensiunile in plan de 7,0mx 40,0 m si inaltimea peretilor de 3,0 m; depozitarea este temporara pana laracirea zgurii care dupa racire este preluata direct de catre utilizatori, cu mijloaceauto. Capacitatea de stocare este de 500 m3, respectiv cca 200 t/zi.

Daca nu se vor gasi operatori interesati in preluarea zgurii, se are in vedererealizarea unui depozit pe un teren adiacent amplasamentului existent, aflat inpartea nordica a acestuia, care urmeaza a se amenaja in viitorul apropiat.Depozitul va avea capacitatea de 60.750 t/an, pe o suprafata de 60 x 250 m si vafi delimitat cu parapeti din beton armat de 1,00 m inaltime in care se suntprevazute deschideri pentru accesul utilajelor de manipulare a zgurei. Dindepozit, zgura va fi preluata in vederea utilizarii la realizarea lucrarilor deterasamente – infrastructura drumuri.

Tabelul 3.2: Gestionarea deseurilor generate pe amplasamentNr.crt.

Tipul dedeseu

Mod de gestionare

1 zgura 1. Valorificare de catre diversi beneficiari, urmand a fi folosita laincorporarea in materiale de constructie2. Depozitare intr-un depozit industrial propriu care ar urma sa fie construitpe un teren adiacent amplasamentului investitiei (capacitate pt. 14 ani)

2 tunder Tunderul este colectat intr-un bazin de deshidratare/uscare (Paturi deUscare) si, de acolo, este descarcat in camioane in baza unui program/schema prestabilit.Se va vinde unor beneficiari adecvati (de ex. SC ARCELOR MITAL) pentrua fi introdus in cuptoare cu vatra.

___________________________________________________________________________________


28


Nr.crt.

Tipul dedeseu

Mod de gestionare

3 praf Depozit de deseuri periculoase (sau nepericuloase, functie de concentratiain metale grele)

4 slam Idem poz. 35 deseuri

refractareSe vor depozita pe o platforma betonata, urmand fie a fi valorificate prin terti -producatori de materiale refractare, fie eliminate prin depozitare.

6 ulei uzat Uleiul colectat in decantor este trimis la un separator de ulei , unde are locconcentrarea lui si este depozitat in vederea expedierii la unitatile specializate inrecuperare.

7 menajere Eliminare in depozit, pe baza de contract colectare/ depozitare cu unitatea locala desalubritate.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 4. IMPACT POTENTIAL

29


4 IMPACT POTENTIAL, INCLUSIV CELTRANSFRONTIERA, ASUPRA COMPONENTELORMEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

AmplasareObiectivul este amplasat in municipiul Oltenita, judetul Calarasi, peamplasamentul fostei centrale termice zonale (CTZ) si al unei parti dinamplasamnetul fostei S.C. TUROL S.A.

Figura nr. 4-1: Harta judetului Calarasi

Municipiul Oltenita se afla asezat in partea sudica a Romaniei, aproape deextremitatea vestica a judetului Calarasi.

Este situat la:

a) 70 km. de municipiul Calarasi de care aste legat prin D.N. 31 si fluviuDunarea.b) 62 km. de municipiul Bucuresti de care este legat prin D.N. 4 si princalea ferata Oltenita – Bucuresti.c) 75 km. de municipiul Giurgiu de care este legat prin D.N. 41 si fluviulDunarea.

Are o suprafata totala de 10.955 ha din care 960,60 ha sunt in intravilan;

Oltenita

___________________________________________________________________________________


30


Impactul in timpul perioadei de constructieConform celor prezentate in sectiunea 1.4.1, faza de constructie debuteaza cuorganizarea de santier in care se vor asigura utilitatile necesare etapei deconstructie.Connstructiile aferente organizarii de santier au caracter provizoriu si se voramplasa pe teren pe platforme pietruite, astfel incat sa nu stanjeneascaactivitatea propriu-zisa a acestei etape de edificare a constructiilor si cladirilordin investitia de baza.Impactul principal datorat etapei de constructie este caracterizat pringenerarea de zgomot si pulberi de la functionarea utilajelor si a lucrarilor desapaturi si transport-montaj.Pentru diminuarea impactului s-a prevazut imprejmuirea incintei santierului sipietruirea drumurilor si platformelor, in faza de organizare a santierului.Decoperta de strat vegetal de 50 cm grosime si pamantului rezultat din sapaturise vor strange in gramezi, urmand a se folosi la nivelarea si amenajarea zonelorverzi.Accesul auto pe incinta se va realiza pruntr-un racord la drumul de exploatareexistent, acces care se va amenaja definitiv dupa terminarea lucrarilor deconstructii de pe incinta. Drumurile de incinta (interioare) se vor amenaja in fazade organizare de santier. Betoanele si mortarele vor fi aduse gata preparate de lao statie centralizata pentru a evita manipularea cimentului si ipsosului cugenerare de emisii de pulberi.Pe durata organizarii de santier amplasamentul va fi dotat cu cabine WCecologice, iar alimentarea cu apa se va asigura prin amplasarea pe platforma aunui rezervor de apa pentru necesitatile tehnologice si sanitare. Consumul deapa potabila se va asigura prin apa imbuteliata adusa zilnic pe santier.Pe perioada de executie, materialele se vor aproviziona treptat numai pe masurace se utilizeaza. Executia se va realiza de catre antreprenori autorizatispecializati pentru acest gen de lucrari. Muncitori vor fi instruiti sa respecteprevederile specifice privind protectia mediului.

O atentie suplimentara se va acorda gestionarii deseurilor rezultate in timpulconstructiei si refacerii terenului afectat de lucrari.

Gestionarea deseurilor in perioada de constructie:

Deseurile ramase dupa constructie vor fi depozitate selectiv si evacuate inaintede receptia finala, la o rampa de gunoi autorizata (cu exceptia celor reciclabile)sau se vor utiliza ca materiale de umplutura, dupa caz.

In aceasta perioada pot fi generate:- deseuri metalice rezultate in urma activitatii de montaj - cantitatea

estimata fiind de cca. 50 500 kg;- deseuri de ambalaje de lemn rezultate de la aprovizionarea diferitelor

materiale si utilaje - cca 15000 kg;

___________________________________________________________________________________


31


- deseuri de ambalaje de carton rezultate de la aprovizionarea diferitelormateriale si utilaje - cca 2 000 kg;

- deseuri de ambalaje de plastic rezultate de la aprovizionarea diferitelor materiale si utilaje - cea 500 kg;- deseuri menajere – aprox. 19 tone.

Masuri pentru protectia mediului pe perioada executiei lucrarilor:- colectarea deseurilor se va face in containere special amenajate;

evacuarea, transportul si valorificarea acestora se va face selectiv si fara saaglomereze spatiile de trecere si de acces;

- deseurile metalice precum si deseurile de ambalaje de carton si plasticrezultate in urma activitatii de montaj se vor recupera prin firme specializate;

- deseurile de ambalaje de lemn se vor valorifica fie intern fie prin'comercializare catre firme si persoane fizice interesate;

- cantitatea de deseuri menajere municipale rezultate va fi preluata defirma specializata;

- pe perioada de desfasurare a lucrarilor de fundatii si montaj nu suntrezultate ape uzate;

- evacuarea si transportul materialelor rezultate in urma turnarii fundatiilorsi a realizarii montajului se va face cu grija, evitandu-se degajarile de praf;

- intreaga suprafata a halelor se va betona pentru prevenirea poluarii soluluisi a apelor.

Toate lucrarile ce se vor desfasura in incinta santierului de constructii genereazaun impact redus asupra mediului manifestat prin niveluri scazute de pulberi sizgomot, in conditiile implementarii masurilor stabilite pentru minimizarea acestorefecte.

Impactul in timpul etapei de functionareEvaluarea impactului in timpul fazei de functionare a proiectului se prezintadetaliat, pe factori de mediu in sectiunile 4.1 – 4.7.

Impactul in timpul etapei de inchidere/ post-inchidere.Constructiile proiectate au caracter definitiv, de lunga durata. La lichidareaobiectivului, beneficiarul va executa lucrari de demolare si va eliberaamplasamentul. Va executa lucrari de refacere a amplasamentului, constand din:nivelari, umpluturi, inierbari. Obiectivul nu se afla in zona inundabila si nu s-auidentificat situatii de risc major.

___________________________________________________________________________________


32


4.1 APA

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Situat in bazinul dunarean, la contactul a doua subunita i geografice ale CampieiRomane: Campia Baraganului i Lunca Dunarii, teritoriul judetului Calara iprezinta un poten ial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracterputernic ascensional, putand furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Strateleacvifere freatice cu debite importante apar in depozitele grosiere din lunca iterasa Calara i. Este de re inut faptul ca relieful actual din lunca a suferitmodificari profunde datorita interven iei antropice: indiguire in mai multe etape,desecari, realizarea de canale de iriga ii, a canalului navigabil ce deserve teS.C.TENARIS - DONASID S.A., rectificarea zonei Gura Borcei, amenajarealacului de agrement de la gura de varsare a Jirlaului, etc.

Amplasamentul analizat a facut obiectul unui studiu hidrogeologic preliminarpentru alimentarea cu apa din subteran a obiectivului de investitii, elaborat deactre I.N.C.D.I.F. – I.S.P.I.F. Bucuresti si a unui referat de expertizahidrogeologica (nr. 248/ 22.09.2010) pentru studiul hidrogeologic din parteaInstitutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor Bucuresti. Concluziilestudiului mentionat sunt prezentate succinct in cele ce urmeaza.

Din punct de vedere morfologic, zona analizata este amplasata in CampiaRomana si anume in subdiviziunea Campia Olteniei.

Din punct de vedere geologic, zona studiata face parte din marea unitatestructurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica.

Din punct de vedere hidrogeologic, prezinta interes depozitele cretacice (calcare,gresii) peste care sunt depuse formatiuni de varsta levatin superior (nisipuri sipietrisuri) cunoscute sub denumirea de “Stratele de Fratesti” si formatiunicuaternare. Cuaternarul este constituit dintr-o succesiune de argile, nisipuri finesi medii.

Cercetarile efectuate in zona prin foraje, in scopul alimentarii cu apa a unorlocuinte si unitati industriale au pus in evidenta principalele aspecte ale conditiilornaturale hidrogeologice ale acestei zone.

Astfel, din punct de vedere hidrogeologic, zona analizata se caracterizeaza prinprezenta a trei formatiuni acvifere:

- stratul acvifer freatic;- stratul acvifer de mediu adancime;- complexul acvifer de mare adancime.

Dezvoltarea acestora pe verticala si orizontala prezinta variatii, atat in ceea cepriveste pozitia si grosimea, cat si in ceea ce priveste structura litologica.

___________________________________________________________________________________


33


Acviferul freatic

Startul acvifer freatic este constituit in general din nisip prafos si a fost intalnitintre adancimile de 1,3 si 7,0 m de la sol si are grosimi cuprinse intre o,5 si 5,3m.Apa subterana este cu nivel liber, nivelul hidrostatic variind intre 1,8-4,0 m de lasol. Acest strat este exploatat de catre puturile din gospodariile individuale si estecaracterizat printr-un debit mic. In perioadele de seceta inelungata nivelul apeiscade foarte mult.

Conform buletinelor de analize fizico-chimice, apa din stratul freatic prezintavalori ridicate la urmatorii indicatori:

- duritate totala: 32,10 ÷ 117,20 ºgerm;- duritate permanenta: 17,80 ÷ 84,50 ºgerm;- reziduu fix: 1400 ÷ 4100 mg/l.

Acviferul de medie adancime

Din datele existente in arhiva I.N.C.D.I.F.-I.S.P.I.F. Bucuresti reiese ca acest stratacvifer a fost studiat in zona analizata prin intermediul a 10 foraje de studiu cuadancimea cuprinsa intre 27,00 si 39,00 m.Stratul acvifer de mediu adancime este cantonat in “stratele de Fratesti” si estealcatuit din nisip mediu-grosier cu pietris. Acesta a fost interceptat pe intervalulde adancime 20,00 – 26,00 m si are grosimea cuprinsa intre 2,40 si 5,30 m.Apa subterna este sub presiune, iar nivelul piezometric variaza intre 2,70 si 5,50m de la sol. La pomparile experimentale s-au obtinut debite cuprinse intre 8,00 si11,40 pentru denivelari caracteristice cuprinse intre 0,51 si 3,35 m de la sol. Pebaza acestor date s-a calculat conductivitatea hidraulica a stratului acvifer,obtinandu-se o valoare mediu de 271,00 m/zi.Din punct de vedere chimic, apa se incadreaza in general in limitele admisibile depotabilitate, cu exceptia indicatorilor reziduu fix si fier.Asigurarea debitului de apa solicitat de beneficiar prin captarea acestui stratacvifer necesita executia unui numar mare de foraje, solutie care implica si oretea destul de mare de aductiune de la foraje la gospodaria de apa.

Complexul acvifer de mare adancime

In zona de studiu, acest complex acvifer a fost studiat prin foraje cu adancimeacuprinsa intre 150,00 si 200,00 m. Acest acvifer este cantonat in formatiuniapartinand Cretacicului inferior (Barremian) constituite din calcare albe fisurate sicalcare vacuolare. Apa are caracter ascensional, nivelul piezometric stabilindu-sein foraje la adancimi variabile cuprinse intre 6,00 si 8,00 m, existand posibilitateaca acesta sa prezinte si caracter arezian. Debitele obtinute variaza intre 20,00 si

___________________________________________________________________________________


34


70,00 l/s, pentru denivelari cuprinse intre 0,20 si 5,00 m (datele corespundmomentului executiei forajelor).Din punct de vedere chimic, apa se inscrie in limitele potabilitatii, cu valori reduseale mineralizarii si duritatii totale. Studiul mentioneaza ca se pot intalni si cazuricand apa prezinta valori mai mari ale mineralizarii totale (400 – 1.100 mg/l) de tipbicarbonat calcic-magnezian.

4.1.2 Informatii despre cursurile de apa de suprafataMunicipiul Oltenita se afla asezat in partea sudica a Romaniei si aproape deextremitatea vestica a judetului Calarasi, la numai 2,5 km de confluenta rauluiArges cu fluviul Dunarea.Judetul Calarasi face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunarea, pricipalulcurs de apa al judetului. Alte cursuri de apa importante sunt: raul Arges, care sevarsa in Dunare la Oltenita, raul Dambovita, care se varsa in Arges la Budesti sisalba de lacuri Mostistea care se varsa in Dunare la Manastirea. La Calarasi,Dunarea se divide in doua brate: Dunarea Veche si Borcea, pe malul careia seafla municipiul Calarasi, intre acestea formandu-se mlastini si lacuri. Cele maiimportante lacuri ale judetului sunt: lacul Mostistea (parte a salbei de lacuriMostistea), lacul Galatui si lacul Calarasi (in prezent ramanand doar o mica partedin vechea suprafata a lacului in urma desecarilor si indiguirilor).

4.1.3 Alimentarea cu apa

4.1.3.1 Surse de alimentare cu apa si instalatii de stocare a apei

Titularul proiectului a obtinut avizul de gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010din care sunt extrase informatiile prezentate in continuare.

1. Alimentarea cu apa potabila pentru consumul de apa igienico-sanitar serealizeaza din reteua de alimentare cu apa a municipiului Oltenita prinintermediul unui racord Dn = 50mm. Debitele caracteristice sunt:

Qzi maxim = 26,45 mc/zi; Qzi mediu = 24,05 mc/zi; Qorar max = 2,86 mc/h.

Apa preluata din reteua oraseneasca va fi stocata in gospodaria de apaamenajata pentru consumul igienico-sanitar (menajer) ce va fi compusa dinrezervor de acumulare cu V = 20 mc si recipient hidrofor. Distributia apei spreconsumatorii directi se va realiza prin intermediul retelei interioare de distributie sia hidroforului cu capacitatea de 500 l.

___________________________________________________________________________________


35


2. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) se va realiza din sursaproprie subterana prin intermediul a 4 foraje de mare adancime propusespre executie, cu adancimea de cca 200 m fiecare. In prima faza se vaexecuta un foraj cu caracter de explorare-exploatare cu adancimea de cca200 m, urmand ca in functie de datele obtinute sa se stabileasca numarulde foraje ce pot satisface debitul de apa necesar folosintei. Debitultehnologic este:

Qzi maxim = 9.600 mc/zi;

Instalatii de stocare a apeiApa preluata din foraje va fi stocata in 9 bazine, dupa cum urmeaza:

- bazin de stocare apa de adaos (proces tehnologic) si pentru rezervaintangibila de incendiu: V = 900 mc (400 mc + 500mc);

- bazin de stocare apa circuit inchis secundar: V = 320 mc;- bazin stocare apa circuit deschis fara contact: V = 820 mc;- bazin stocare apa circuit deschis de contact: V = 600 mc;- bazin de stocare apa laminor: V = 1.200 mc;- bazin hidrociclon: V = 320 mc;- 3 bazine de stocare apa de racire de urgenta:

Cristalizator si masina de turnare V = 45 mc; Otelarie V = 125 mc; Trafo V = 70 mc.

3. Apa pentru stingerea incendiilorRezerva intangibila de incendiu va fi stocata in bazinul de apa de adaos cucapacitatea V = 900 mc (din care 500 mc reprezinta rezerva intangibila deincendiu). Pentru asigurarea presiunii in reteua de incendiu au fost prevazute 3pompe.

4.1.3.2 Tratarea apelor tehnologice

Gospodaria de apaGospodaria de apa a fost proiectata si dimensionata pentru racirea si tratareaapei distribuita consumatorilor de mai jos, si va fi realizata in doua etapesuccesive notate prin ETAPA 1 si ETAPA 2. O a treia etapa de realizare vacorespunde cresterii debitului vehiculat in zona laminorului.Gospodaria de apa este proiectata sa asigure tratarea unui debit de max. 400m3/h apa bruta prelevata din sursa (apa de adaos), necesar pentru acoperireapierderilor prin evaporare si purjare, conform tabelului urmator.

___________________________________________________________________________________


36


Tabelul 4.1: Cantitati de apa utilizateCantitati de apa U.M FAZA 1 FAZA 2Evaporare m3/h 162 183Purja m3/h 192 182Adaos m3/h 354 400

ETAPA 1: Circuit 01 : Circuit de racire inchis fara contact CCM (Masina de Turnare

Continua) Circuit 02 : Circuit de racire deschis cu contact (Otelarie) Circuit 03 : Circuit de racire cu contact (Otelarie)

ETAPA 2: Circuit 02 : Circuit de racire deschis fara contact (Laminor) Circuit 04 : Circuit de racire cu contact (Laminor)

ETAPA 3 (extindere viitoare a circuitului direct Laminor) Circuit 04 : Circuit de racire cu contact (Laminor) corespunzator unui debit

de apa mai mare decat cel initial.Se mentioneaza ca toate cladirile si echipamentele se vor dimensiona pentru asuporta cresterea debitelor de apa si instalarea echipamentelor necesare relevantecorespunzator ETAPEI 3 de dezvoltare.

Caracteristicile apei industrialeApa de racire este clasificata in urmatoarele tipuri:

(a) Apa de racire fara contact (apa recirculata) definita ca apa de racireutilizata fara contact direct cu obiectul care este racit, ca apa utilizata pentruschimbatoare de caldura, panouri de racire sau Furnalul cu Arc Electric,circuitul primar al CCM (masina de turnare continua).(b) Apa de racire de contact (apa recirculata) definita ca apa de racire utilizatain contact cu obiectul care este racit, ca apa spray la electrozii EAF si racireasecundara la CCM.(c) Apa de urgenta definita ca apa de racire necesara pentru protejareaEchipamentului impotriva incalzirii in situatia unei caderi de electricitate.

Sisteme separate sunt desemnate pentru Apa de Racire de contact si faracontact. Amandoua circuitele de apa de racire - inchis si deschis - sunt de tiprecirculare. Caracteristicile apei trebuie sa fie astfel incat sa evite efectele dedepunere a calcarului si coroziune pe durata operarii uzinei.

Tabel 4.2: Parametri apei de racireSistem de racire Apa fara

contactApa fara contactpentru turnare

Apa decontact

Apa deurgenta

Tipul apei (a) (aa) (b) (c)pH (unitati pH) 7-9 7-9 7-9 7-9Duritate (mg/l CaCO3) 30-240 0-60 30-360 30-240

Duritate (mg/l MgCO3) 0-80 0-20 0-120 0-80Alcalinitate 50-200 20-200 50-300 50-200

___________________________________________________________________________________


37


Cloruri max. (mg/l Cl-) 200 50 250 200Sulfati max. (mg/l SO-

4) 150 40 200 150Fier max. (mg/l Fe) 0,5 0,5 0,5 0,5Siliciu max. (mg/l SiO2) 50 10 75 50Solide totale dizolvatemax. (mg/l)

1000 500 1500 1000

Solide in suspensie totalemax. (mg/l)

10-20 10-20 50-80 10-20

Dimensiune max. asolidelor in suspensie(microni)

100 50 200 100

Continut SubstantePetroliere max. (mg/l)

1 1 10 1

Gospodaria de apa utilizeaza energie corespunzator puterii electrice instalate2.480,25 Mw in ETAPA 1 plus 874,5 Mw in ETAPA 2 si preparate chimiceconform cifrelor indicative din tabelul de mai jos.

Tabel 4.3: Produse chimice utilizate in gospodaria de apaPreparate chimice Consum

[l/zi]Volum necesar pt. stocare

[m3]

Acid sulfuric (60%) 576 30Acid clorhidric (40%) 1.190 30Hipoclorit (16%) 250 1Anticorozive (10-30%) 150 1Antiscalant (1-5%) 100 1

4.1.3.3 Modul de folosire a apei

1. Necesarul de apa in scopuri igienico-sanitare- Q zi maxim = 20,91 mc/zi- Q zi mediu = 19,01 mc/zi;- Q orar max = 2,26 mc/h.

2. Necesarul de apa in scopuri tehnologice- Q zi maxim = 155.472,37 mc/zi;- Q zi mediu = 141.338,52 mc/zi;- Q orar max = 18.138,44 mc/h.

3. Cerinta totala de apa- Q zi maxim = 9.626,45 mc/zi.

4.1.4 Evacuarea apelor uzate

4.1.4.1 Ape tehnologice

Apele uzate tehnologice sunt apele de racire din circuitele contact alegospodariei de apa (ape care vin in contact cu materialul racit) si anume Circuitul

___________________________________________________________________________________


38


03 Topitorie si Circuitul 04 Laminor, care sunt descrise in continuare. Acestecircuite sunt proiectate cu echipamente pentru retinerea poluantilor.

Circuit 03 – circuit de racire direct al masinii de turnare continua si formare(otelarie)DescriereDeoarece apa care vine din circuitul 03 este incarcata cu tunder, pentruprotejarea turnurilor de racire si asigurarea calitatii apei necesare consumatorilor,s-au proiectat urmatoarele tratamente:

groapa de colectare a tunderului; statia de filtre cu nisip.

Apa de racire fierbinte, care este o apa de contact contaminata, este colectata incanalul/rigola de tunder si descarcata in groapa de tunder unde se depunetunderul grosier. Tunderul depus pe fundul gropii de tunder este indepartatperiodic prin intermediul unui elevator electric echipat cu galeata submersibilaactionata hidraulic si apoi descarcat in camioane.

In groapa de tunder sunt prevazute echipamente de colectare a uleiurilor de lasuprafata apei.Uleiurile colectate sunt apoi stocate intr-un rezervor special pentru eliminareulterioara.Din groapa de tunder, apa de racire pretratata este pompata in statia filtrelor cunisip. Proiectul acesteia se bazeaza pe filtre verticale presurizate umplute cunisip cuartos. Filtrele sunt spalate printr-un program de spalare combinat aer-apa. Apa de spalare puternic incarcata este condusa la statia de tratare aslamului.In avalul statiei de filtrare, apa este condusa catre turnurile de racire.Apa racita este colectata in bazinul de apa racita si de aici se pompeaza laconsumatori. Sunt instalate instrumente indicatoare pentru temperatura,presiunea si debitul apei de racire. Acestea sunt controlate automat (PLC).Se adauga automat apa de adaos (apa dedurizata) pentru a compensa pierderilede apa prin evaporare si purjare.

Principalele componente Turnuri de racire Statii de pompe de proces Suflante Groapa de tip decantor de colectare a tunderului pentru indepartarea

materiilor solide depuse Colectoare de uleiuri pentru indepartarea uleiurilor si grasimilor Statie de filtre cu nisip pentru indepartarea suspensiilor solide din apa de

racire de contact Conducte si valve Instrumente indicatoare de temperatura, presiune, debit si conductivitate.

___________________________________________________________________________________


39


Circuit 04 – circuit de racire direct al laminoruluiDescriereDeoarece apa care vine din circuitul 04 este incarcata cu tunder, ulei si grasimi,pentru protejarea turnurilor de racire si asigurarea calitatii apei necesareconsumatorilor, s-au proiectat urmatoarele tratamente:

groapa de colectare a tunderului decantor longitudinal statia de filtre cu nisip

Apa de racire fierbinte, care este o apa de contact contaminata, este colectata incanalul/rigola de tunder si descarcata in groapa de tunder dedicata unde sedepune tunderul grosier.Tunderul depus pe fundul gropii de tunder este indepartat periodic prinintermediul unui elevator electric echipat cu galeata submersibila actionatahidraulic.Tunderul este colectat intr-un bazin de deshidratare/uscare (Paturi de Uscare) si,de acolo, este descarcat in camioane in baza unui program/schema care vatrebui intocmit.In groapa de tunder sunt prevazute echipamente de colectare a uleiurilor de lasuprafata apei. Uleiurile colectate sunt apoi stocate intr-un rezervor specialpentru eliminare ulterioara.Din groapa de tunder, apa de racire pretratata este pompata intr-un decantorlongitudinal unde au loc alte etape ale procesului de separare a uleiurilor situnderului.Tunderul fin depus pe fundul decantorului este razuit cu lamele mobile alepodului dragor si depus intr-un buncar de namol plasat in capatul decantorului.Namolul de tunder colectat este pompat cu pompele de slam si depus pe Paturilede uscare.Surplusul de apa este pompat in statia filtrelor cu nisip.Proiectul acesteia se bazeaza pe filtre verticale presurizate umplute cu nisipcuartos. Filtrele sunt spalate printr-un program de spalare combinat aer-apa.Apa de spalare puternic incarcata este condusa la statia de tratare a slamului.In avalul statiei de filtrare, apa este condusa catre celulele aditionale aleturnurilor de racire din circuitul 03. Apa racita este colectata in bazinul de aparacita si de aici se pompeaza la consumatori. Sunt instalate instrumenteindicatoare pentru temperatura, presiunea si debitul apei de racire. Acestea suntcontrolate automat (PLC).Se adauga automat apa de adaos (apa dedurizata) pentru a compensa pierderilede apa prin evaporare si purjare.

Principalele componente Celulele aditionale ale Turnurilor de racire din circuitul 03 Statii de pompe de proces Groapa de tip decantor pentru colectarea tunderului in vederea

indepartarii materiilor solide depuse Colectoare de uleiuri pentru indepartarea uleiurilor si grasimilor

___________________________________________________________________________________


40


Decantor longitudinal Statie de filtre cu nisip pentru indepartarea suspensiilor solide din apa de

racire de contact Conducte si valve Instrumente indicatoare de temperatura, presiune, debit si conductivitate.

Apa de purjaApa de purja, cu un debit maxim de 182 m3/ora si avand calitatea unei ape decontact se prevede a fi descarcata in Dunare. Comparand parametrii proiectati aiapei de purja cu conditiile de descarcare in receptori naturali stipulate in NTPA001/2005 (Tabelul 4-1), a rezultat ca singurul parametru critic este concentratiade Cu.

Tabel 4.4: Parametrii proiectati ai apei de purjaIndicator U.M Valori limita

admisibileNTPA

001/2005

Valori inapa bruta

Valori inapa depurja

Metoda de analiza

pH unitati pH 6,5 - 9 7,11 7,11 SR ISO 10523-97Sulfati(SO4

2-)mg/dm 600,0 24,42 182 STAS 8601-70

Cloruri(Cl-)

mg/dm3 500,0 50,9 250 STAS 8663-70

Fluoruri(F-)

mg/dm3 5,0 0,85 1,80 SR ISO 10359-1:2001;

SR ISO 10359-2:2001

Reziduufiltrat la105°C

mg/dm3 2.000,0 346 732,41 STAS 9187-84 ;

Calciu(Ca2+)

mg/dm3 300,0 143 300 STAS 3662-90SR ISO 7980-97

Fier totalionic(Fe2+, Fe3+)

mg/dm3

5,00,15 0,32 SR ISO 6332-96

Cupru(Cu2+)3)

mg/dm3 0,1 0,09 0,19

Magneziu(Mg2+)

mg/dm3 100,6 100 43,6 STAS 6674-77SR ISO 7980-97

Pentru a reduce concentratia continutului de cupru sub valoarea limita, a fostnecesar sa se prevada filtrarea apei de purjare cu ajutorul a doua filtre cu carbonactiv granular, cu diametrul de Ø=4.000mm. Este de mentionat faptul ca apabruta prelevata din sursa are un continut de Cu de 0,09ppm, aproape de limita dedescarcare in Dunare (0,1ppm).Aspectele legate de regenerarea/ inlocuirea carbunelui activ vor fi abordateulterior precizandu-se: intervalul la care se face regenerarea, cantitatile dereziduuri rezultate, mod de eliminare a acestora in conditii de protectia mediului.

___________________________________________________________________________________


41


Statia de tratare a namoluluiDescriereApa de spalare din toate filtrele cu nisip si apa de la spalarea filtrelor cu carbonactiv granular este drenata catre bazinul de apa de spalare si de aici pompata labazinul de floculare si ingrosare. Namolul produs este pompat in sistemul dedeshidratare / uscare.

Principalele componente Bazin de apa de spalare Pompe pentru apa de spalare si namol Ingrosator Amestecatoare submersibile Bazin de omogenizare Pod raclor peripheral Statie de pompe tunder la presa cu banda Presa cu banda Cilindru reactor Sistem de preparare a polielectrolitului Conducte si valve

4.1.4.2 Ape uzate menajerePentru descarcarea apelor uzate menajere este prevazuta o statie de epurareproprie inainte de descarcarea in Dunare.Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare vor fi dirijate prinintermediul retelei interioare de canalizare catre statia de epurare tip AQUATECce se va realiza in incinta.Statia de epurare va fi alcatuita din:

- reactor biologic V = 47 mc;- camera de activare V = 76 mc;- camera de limpezire S = 7,5 mp;

Debitele de apa uzata menajera evacuate sunt:- Qzi maxim = 21.16 mc/zi;- Qzi mediu = 19,24 mc/zi;- Q orar max = 2,28 mc/zi.

4.1.4.3 Ape meteorice

Ape pluviale conventional curateApele pluviale de pe acoperisul cladirilor vor fi evacuate prin doua colectoareamplasate in lungul halelor, unul care preia apele pluviale din zona otelariei, cuvarsare in colectorul final din sud-estul platformei industriale avand Dn = 600

___________________________________________________________________________________


42


mm, cu panta 3% si unul care preia apele pluviale din zona laminorului, Dn = 600mm cu varsare in canalul din nordul platformei industriale.Debitul apelor pluviale conventional curate va fi de:

Qpl = 1.057,75 l/s.

Apele pluviale posibil impurificateDatorita configuratiei/ pantei naturale a terenului si intentiei de a asigurascurgerea gravitationala a apelor meteorice colectate de pe platformelebetonate, sistemul de canalizare pluviala este format din doua inele distinctepentru partea nordica si respectiv cea sudica a amplasamentului.Fiecare din cele doua inele este prevazut cu decantor/ separatoare de produsepetroliere.Dupa trecerea prin decantor/ separator, apele meteorice colectate de pe parteanordica a amplasamentului sunt descarcate in canalul de desecare adiacentlaturii nordice a amplasamentului si de aici in Dunare, iar cele colectate de pepartea sudica a amplasamentului sunt descarcate in Dunare.Debitul apelor pluviale posibil impurificate va fi de:

Qpl = 409,92 l/s.

4.1.4.4 Debite si indicatori de calitate ai apelor evacuate

Debitul total de apa evacuat va fi de: Quz max = 4.389,16 mc/zi, din care: 21,16 mc/zi – igienico-sanitara (menajera) si 4.368,00 mc/zi tehnologica (industriala).

In fluxul tehnologic de racire a apei vor rezulta urmatoarele pierderi:- pierderi prin evaporare la turnurile de racire: Q = 132 mc/h;- pierderi prin retea si bazine deschise: Q = 86 mc/h.

Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in emisar se vor incadra in limitelemaxime admisibile prevazute de NTPA – 001 aprobat prin HG nr. 188/ 2002,modificata si completata cu HG nr. 352/ 2005 si HG nr. 351/ 2005.

Tabel 4.5: Indicatori de calitate ai apelor evacuateNr. crt. Incatorii de calitate Valori admise

1. pH 6,5 – 8,52. Materii totale in suspensie 35 mg/l3. CCO-Cr 125 mg/l4. CBO5 25 mg/l5. Substante extractibile cu solventi organici 20 mg/l6. Detergenti sintetici 0,5 mg/l7. Azot total 15 mg/l8. Fosfor total 2 mg/l9. Reziduu filtrat la 105º 2.000 mg/l10. Fier -

___________________________________________________________________________________


43


4.1.5 Compararea cu cele mai bune tehnici disponibile aplicabile

Activitatile descrise in sectiunea 4.1 demonstreaza conformarea cu cele maibune tehnici disponibile privind gospodarirea apelor, prezentate in continuare.

Pentru activitatea din otelarie se aplica cele mai bune tehnici disponibile care,conform documentului BREF Iron & Steel sunt Tehnici integrate procesuluitehnologic (PI) si anume: PI3 - Sisteme de racire cu apa in circuit inchissau cu grad de recirculare 95%.

Pentru activitatea din laminor se aplica cele mai bune tehnici disponibileidentificate si descrise in BREF FMP Sectiunea A.5.1 si anume:BAT generale:- Colecatarea deversarilor si scurgerilor.- Separarea uleiurilor din apa contaminata si epurarea apei rezultate.- Tratarea si refolosirea apei din toate procesele de rectificare a

suprafetelor.- Tratarea apei uzate rezultate din procesele de racire si degresare precum

si din separarea emulsiilor.

BAT specifice:- La nivelul intregii instalatii: tehnicile corespunzatoare pentru prevenirea

contaminarii cu hidrocarburi:o Verificari periodice si intretineri preventive ale etanseitatii garniturilor,

pompelor si conductelor.o Utilizarea lagarelor etanse de ultima generatie pentru role si montarea

de indicatoare de scurgeri in liniile de ungere (la lagarele hidrostatice);acest lucru reduce consumul de ulei cu 50 – 70 %.

o Colectarea si tratarea apei de drenaj contaminata provenind de ladiferiti consumatori (agregate hidraulice), separarea fractiilor petrolieresi utilizarea acestora.

o Procesarea in continuare a apei separate in statii de epurare sau inalte instalatii (prin filtrare sau evaporare in vid).

- BAT specific proceselor de racire: sisteme separate de apa de racire incircuit inchis.

- BAT specific laminoarelor: circuite inchise cu rate de recirculare de 95%.

___________________________________________________________________________________


44


Tabelul 4.6: Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/an)Apa prelevata din sursa Recirculata/ reutilizata Comentarii

Consum industrialProcestehnologic

Sursa deapafurnizor

Consum totalde apa(coloanele4,10,11)

Total Consummenajer

Apasubterana

Apa deSupraf.

Apade lapropriulobiectiv

Apa de laalteobiective

1 2 3 4 5 6 7 10 11 12Otelarie silaminor

Reteamun.Oltenita

19,01 141.338,52 - - -

Tabelul 4.7: Bilantul apelor uzateApe uzate generate Ape uzate evacuate Ape directionate spre reutilizare/recirculare Comentarii

Total menajere industriale pluviale in acest obiectiv catre alte obiectiveSursaapeloruzate/Procestehnologic

m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Otelarie silaminor

4.389,16 21,16 4.368,00 - - - - - -

___________________________________________________________________________________


45


4.2 AER

4.2.1 Date generaleConditii de clima in zona amplasamentului

Localizarea geografica, in partea de sud a tarii, impreuna cu relieful de luncaconstituie unul din factorii importanti care traseaza nota caracteristica a climatuluiacestui teritoriu. Particularitatile climatice si topoclimatice ale Dunarii in acestsector se inscriu pe fondul climatului temperat de tranzitie in care penduleazainfluente de ariditate din partea estica a teritoriului.

Acest climat se caracterizeaza prin veri foarte calde, cu precipitatii reduse, uneorisub forma de averse, ierni foarte geroase, adesea cu viscole puternice siperioade de incalzire frecvente ce duc la discontinuitati in distributia temporara siteritoriala a stratului de zapada.Cercetarile valorilor cantitative si calitative a elementelor climatice si reliefareaparticularitatilor specifice climei se bazeaza pe datele rezultate din observatiileefectuate la Statia Meteorologica Oltenita.

In general arealul judetului Calara i apar ine zonei de clima continentala, maipu in pu in moderata decat a altor regiuni din Romania, cu ierni reci i vericalduroase. Temperatura medie anuala este de +11,2 °C (in luna iulie mediatermica oscileaza in jurul valorii de 23 °C, iar in ianuarie se inregistreaza o mediede -3 °C). Cea mai scazuta temperatura inregistrata la Calara i dateaza din datade 8 ianuarie 1938 cand s-a inregistrat -30 °C, iar cea mai ridicata, de +41,4 °C,la 10 august 1951. Calculele de specialitate arata ca municipiul Calara ibeneficiaza de un poten ial caloric ridicat, a carui valoare ajunge la 125 kcal/cm2.In ceea ce privesc vanturile, zona in care se afla localizat ora ul este subinfluen a celor de nord-est (Criva ul), a celor de sud-est (Austrul) i a celor desud (Baltare ul). Vanturile reci acceptueaza frigul in lunile de iarna, iar celesecetoase (Austrul in special) intensifica ar i a i uscaciunea din timpul verii.Legat de frecven a i intensitatea vanturilor, sta ia meteorologica de la Calara iinregistreaza un maxim in lunile aprilie (din direc ia vest) i niembrie (din direc ianord). Valorile cele mai ridicate au fost inregistrate in anul 1957 cand vitezavantului a depa it 40 m/s.Caracterul continental al climei este reliefat i de cantita ile anuale de precipita iice cad pe teritoriului ora ului i in imprejurimile sale. Astfel, cantitatea medieanuala de precipita ii este de numai 500 mm, ca urmare a influen ei ce o exercitacuren ii ascenden i care iau na tere pe suprafe ele lacurilor i a bra ului Borceadin cauza temperaturii moderate a acestora pe tot timpul anului. Anual seinregistreaza un maxim in lunile mai-iunie i un minim in lunile iulie-august,perioada in care cerul este predominant senin, ceea ce favorizeaza ar i a iseceta, pentru a carei combatere se folosesc pe scara larga iriga iile.

___________________________________________________________________________________


46


Stratul de zapada persista mai pu in datorita incalzirilor ce se produc in timpuliernii; in medie zapada incepe sa se depuna la inceputul lunii martie. Numarulanual de zile cu strat de zapada oscileaza in jurul cifrei de 30.In timpul sezonului rece, stratul de zapada atinge cea mai mare grosimelasfar itul lunii ianuarie i inceputul lunii februarie. In mod obi nuit, grosimilestratului de zapada sunt relativ reduse; totu i in unii ani, condi iile atmosferice audeterminat producerea unor ninsori abundente i a ternerea unui strat deosebitde gros care a depa it 1,5 metri (1954).

Poluarea de fond

Pe baza unor studii recente de evaluare a calitatii aerului in zona de interes, aufost estimate urmatoarele valori ale concentratiilor poluantilor analizati,corespunzatoare unui fond de poluare pentru zona de impact a obiectivului, indusde transportul poluantilor la scara regionala (tabelul 4.8 de mai jos):

Tabel 4.8: Concentratii de fond regional in arealul amplasamentului obiectivului

Poluant Timp demediere Concentratii Fond Unitate de

masura VL

NO2 an 8,14 g/m3 40

NOx an 11,74 g/m3 30

PM10 an 23,5 g/m3 40

CO 8 h 1224,86 g/m3 10000

Acest fond regional de poluare a fost folosit in scenariile 2 si 3 de modelare,peste el suprapunandu-se efectele tuturor surselor de emisie locale considerate(sursele din interiorul grilei de calcul).

4.2.2 Surse de poluare si poluanti generati

4.2.2.1 Sursele specifice fazei de executieIn faza de executie a proiectului, sursele de poluare atmosferica au urmatoarelecaracteristici:- surse la nivelul solului;- existenta lor este strict limitata de perioada de executie;

___________________________________________________________________________________


47


- pentru reducerea emisiilor se vor amenaja caile de acces si, la nevoie, se varecurge la umectarea suprafetei.

Poluanti caracteristici:- particulele in suspensie;- gazele de esapament de la utilajele folosite.

4.2.2.2 Surse specifice perioadei de exploatareSursele de poluanti atmosferici studiate, corespunzatoare obiectivului, suntreprezentate de principalele surse de emisie asociate functionarii acestuia, sianume cele doua cosuri de dispersie, aferente cuptorului cu arc electric (EAF), sirespectiv, cuptorului de reincalzire.Parametrii fizici ai acestor surse sunt prezentati in tabelul 4.9, iar inventarul deemisii asociate constituie tabelul 4.10 .

Tabel 4.9: Parametrii fizici ai surselor de emisie asociate functionarii obiectivului

Cos

Inaltimefata denivelulsolului[m]

Diametrulinterior lavarf alcosului[m]

Viteza deevacuare agazelor[m/s]

Temperaturade evacuarea gazelor[ºC]

EAF 43,7 5 17 130

Reincalzire 28,5 1,95 5 280

Tabel 4.10: Debitele de emisie ale poluantilor considerati, aferente surselor obiectivului

Emisie [g/s]Cos

NOx PM10 CO

EAF 87,7 1,3 734,4

Reincalzire 1,52 0 0,76

Se mentioneaza urmatoarele:- Debitul de emisie de 1,3 g/s pentru PM10 la cosul EAF corespunde unei

concentratii de 5 mg/Nm3, care este egala cu nivelul de emisie asociatBAT conform BREF “Iron & Steel”.

- Debitul de emisie de 1,52 g/s pentru NOx la cosul de la reinalzirecorespunde unei concentratii de 200 mg/Nm3 care este mai mica decatnivelul de emisie asociat BAT (250 – 400 mg/Nm3) conform BREF FMP.

___________________________________________________________________________________


48


4.2.3 Prognozarea poluarii aerului

Prognozarea nivelurilor de poluare a aerului ambiental generate de ansamblulsurselor aferente obiectivului studiat s-a efectuat prin modelarea matematica acampurilor de concentratii.

Evaluarea nivelurilor de concentratii s-a efectuat prin raportarea la valorile limitaprevazute de reglementarile in vigoare. Calculele de dispersie a poluantilorgazosi sunt prezentate in anexa la prezentul raport.

4.2.3.1 Abordare si metodologieEvaluarea impactului functionarii obiectivului asupra calitatii aerului s-a efectuatprin modelare matematica, rezultatele raportandu-se la valorile limita prevazutede Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr. 592/2002 pentru aprobareaNormativului privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag si a criteriilor simetodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului, monoxidului decarbon si ozonului in aerul inconjurator, completat prin Ordinul ministruluimediului si gospodaririi apelor nr. 27/2007.

Ordinul nr. 592/2002, cu completarile ulterioare, asigura transpunerea siimplementarea in legislatia nationala a Directivei – cadru si a directivelor – fiiceprivind calitatea aerului: Directiva Consiliului nr. 96/62/CE privind evaluarea simanagementul calitatii aerului, publicata in Jurnalul Oficial al ComunitatilorEuropene (JOCE) nr. L 296 din 21 noiembrie 1996, Directiva Consiliului nr.99/30/CE privind valorile limita pentru dioxid de sulf, dioxid de azot si oxizi deazot, particule in suspensie si plumb in aerul atmosferic, publicata in JurnalulOficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 163 din 29 iunie 1999, DirectivaParlamentului European si a Consiliului nr. 2000/69/CE privind valorile limitapentru benzen si monoxid de carbon in aerul atmosferic, publicata in JurnalulOficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 313 din 13 decembrie 2000 siDirectiva Parlamentului European si a Consiliului nr. 2002/3/CE privind poluareaaerului cu ozon, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE)nr. L 67 din 9 martie 2002.Valorile limita pentru protectia receptorilor sensibili prevazute de OM nr.592/2002, pentru poluantii analizati (NO2, NOx, PM10, CO), sunt prezentate intabelul de mai jos.

___________________________________________________________________________________


49


Tabel 4.11: Valori limita pentru calitatea aerului ambiental conform OM 592/2002 - µg/m3

Poluant Valorilimita (VL)

Timp demediere

Numar dedepasiripermise

Limita pentruprotectia(receptor)

Anul intrariiin vigoare a

VL UE

200 1 ora 18 ori/an Populatie 2010NO2

40 1 an Nu estecazul Populatie 2010

NOx 30 1 an Nu estecazul Vegetatie 2007

50 24 ore 35 ori/an Populatie 2007PM10

40 1 an Nu estecazul Populatie 2007

CO 10.000

Valoareamaximazilnica a

mediilor pe 8ore

Nu estecazul Populatie 2007

Modelarea matematica a dispersiei s-a efectuat pentru urmatorii poluanti: NO2,NOx, PM10 si CO, utilizand 3 scenarii, dupa cum urmeaza:

Scenariul 1: <<Obiectiv>>

In acest scenariu au fost luate in considerare doar sursele aferenteobiectivului analizat, putandu-se astfel evalua impactul datorat functionariiexclusive a acestuia. Rezultatele acestei evaluari raspund la intrebarea dacaobiectivul singur poate genera un impact cu valori ale concentratiilor mai mari cavalorile limita impuse de legislatia in vigoare si contribuie la cuantificareaaportului surselor aferente obiectivului la poluarea zonei studiate.

Scenariul 2: <<Situatia existenta>>

Acest scenariu evalueaza fondul de poluare existent in zona deimpact a obiectivului, prin modelarea dispersiei poluantilor de interes proveniti dela toate sursele importante aflate in zona analizata (exluzandu-le pe cele aleobiectivului), in contextul luarii in considerare a valorilor concentratiilor de fondinduse de transportul poluantilor la scara regionala.

Scenariul 3: <<Impactul cumulat>>In acest scenariu, modelarea a fost efectuata cu toate sursele de

emisie din zona de impact a obiectivului (inclusiv cele ale obiectivului), punandu-se astfel in evidenta contributia procentuala a surselor de emisie aferente

___________________________________________________________________________________


50


acestuia in raport cu valorile concentratiilor generate de contributia tuturorsurselor locale si a fondului regional de poluare.

4.2.3.2 Descrierea modeluluiPentru modelarea dispersiei poluantilor s-a utilizat modelul OML-Multi, descrismai jos.

Descrierea modelului OML-Multi – model de dispersie pentru sursepunctuale si de suprafataOML-Multi este un model de dispersie a poluantilor la scara locala dezvoltat deInstitutul National de Cercetare a Mediului – NERI (Danemarca) in anii ’80. Lanivelul anilor 90 acest model a devenit operational fiind utilizat pe scara larga inDanemarca pentru aplicatii practice privind estimarea calitatii aerului in diferitezone, putand fi rulat atat in zone urbane, cat si in zone rurale pana la o distantade 30 km. De-a lungul anilor ’90 modelul a fost imbunatatit atat din punct devedere teoretic, cat si din punct de vedere al prezentarii si vizualizarii rezultatelor.OML-Multi este un model multisursa de tip gaussian. Modelul a fost conceput invederea includerii in teoria sa a principalelor fenomene fizice ce guverneazadispersia in atmosfera a poluantilor ce provin de la surse industriale sau altetipuri de surse. Modelul poate include surse punctuale, dar si surse de suprafata.De asemenea s-a urmarit:

comportarea cat mai buna a modelului in majoritatea conditiilor atmosfericeposibile;

evitarea discontinuitatilor in descrierea fenomenului de dispersie;

posibilitatea aplicarii sale in scopuri operationale.Astfel, in comparatie cu modele de tip gaussian dezvoltate pana in prezent, OML-Multi introduce:

noi metode pentru estimarea parametrilor de dispersie ca functii continuedepinzand de parametrii fizici ai stratului limita;

noi metode pentru calculul suprainaltarii penei de poluant;

modelarea fenomenului de penetrare a stratului limita;

noi metode de tratare a dispersiei orizontale in cazul vitezelor de vant foartemici sau a schimbarilor sistematice a directiei vantului;

noi metode pentru simularea efectelor de cladire.Initial OML a fost conceput pentru modelarea dispersiei poluantilor in teren plat,atat in zone urbane, cat si rurale. Noua versiune a OML dispune de catevametode de includere a terenului complex.

___________________________________________________________________________________


51


Versiunea finala OML-Multi este rezultatul unui proces indelungat. De la prima savalidare prin experimente, numeroasele noi fenomene ce au fost introduse peparcursul timpului au impus noi si noi teste si validari experimentale.Structural, OML-Multi consta in:

Procesorul meteorologic – metoda computationala a parametrilor fizicinecesari modelarii proceselor de dispersie, pornind de la masuratorimeteorologice;

Modelul de dispersie propriu–zis – metoda computationala de estimare acampurilor de concentratii intr-un sistem de receptori predefinit, pe bazaparametrilor fizici si a altor date de intrare necesare (date de emisie,informatii despre teren etc.).

Procesorul meteorologic necesita ca date de intrare masuratori meteorologiceorare si doua profile verticale de temperatura efectuate zilnic prin radiosondaj.Datele de iesire constau in parametrii turbulentei: flux de caldura sensibila (H),lungime Monin-Obukhov (L), viteza de frictiune (u*) si inaltime de amestec (zi).Partea meteorologica a OML a fost amanuntit descrisa in numeroase publicatii(Berkowitz si Prahm, 1982; Olesen si Brown, 1992, Olesen si altii, 1992).

___________________________________________________________________________________


52


Figura 4-2: Surse de poluareatmosferica in zona

proiectului

___________________________________________________________________________________


53


4.2.3.3 Concentratiile de poluanti in imisiiIn tabelul urmator sunt prezentate, in sinteza, intervalele de valori in care s-ausituat concentratiile poluantilor analizati obtinute prin modelare,corespunzatoare celor 3 scenarii descrise mai sus, si comparatia acestora cuvalorile limita. Valorile aferente scenariilor 2 si 3 includ contributia fondului depoluare regional.

Tabel 4.12: Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, in cele 3 scenarii

Poluant Timp demediere

Concentratiiscenariu 1:

Obiectiv


Situatia existenta


Impactul cumulat

Unitatede

masuraVL

1 h 10,76 - 88,91 55,4 - 90,2 55,7 - 93,9 g/m3 200NO2

an 0,2072 - 3,53 10,4 - 23,9 10,7 - 25,5 g/m3 40

NOx an 0,289 - 4,92 13,8 - 32,9 14,1 - 35,3 g/m3 30

24 h 0,0137 - 0,27 24,32 - 123 24,32 - 123 g/m3 50PM10

an 0,0041 - 0,063 23,76 - 86 23,77 - 86 g/m3 40

CO 8 h 114 - 1220 1273,86 - 5234,86 1360,86 - 5234,86 g/m3 10000

Analiza integrata a rezultatelor celor 3 scenarii conduce la urmatoareleconcluzii pentru fiecare dintre cei 4 poluanti in parte:

Dioxid de azotConcentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima)

In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se observa o probabilitatede aparitie pe termen scurt a unor valori de pana la 88,91 g/m3 (44,45% din valoarea limita de 200 g/m3). Valoarea minima inregistrata, de10,76 g/m3, datorata functionarii obiectivului este insa mult mai micadecat cea datorata celorlalte surse (55,4 g/m3), ceea ce denota unimpact redus al obiectivului pe termen lung.

Scenariile 2 si 3, care iau in considerare fondul de poluare existent inzona, prezinta intervale de valori foarte apropiate intre ele, si cu omaxima inregistrata aproape egala cu cea datorata impactului exclusival obiectivului. Acest lucru se datoreaza in principal existentei unorzone de impact maxim diferite, corespunzatoare obiectivului (la circa600 m in jurul surselor de emisie aferente acestuia) si, respectiv,surselor de emisie locale din grila de modelare (in partea de vest aorasului Oltenita), impactul datorat obiectivului nesuprapunandu-sepeste cel datorat celorlalte surse de poluare.

___________________________________________________________________________________


54


Concentratia medie anuala

Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult3,53 g/m3 (8,82 % din valoarea limita de 40 g/m3), in timp ceconcentratiile datorate celorlalte surse de poluare vor ajunge pana lavaloarea de 23,9 g/m3 (59,75 % din valoarea limita de 40 g/m3),ceea ce denota un aport scazut al obiectivului. Impactul cumulat vacorespunde unor concentratii de cel mult 25,5 g/m3, care se vor situasub valoarea limita.

Concentratiile maxime datorate functionarii singulare a obiectivului sevor atinge la circa 600 m la est de sursele de emisie ale acestuia, iarcele determinate de celelalte surse de poluare – in partea de vest aorasului Oltenita, observandu-se cele doua zone de impact distincte.

Oxizi de azotConcentratia medie anuala

Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult4,92 g/m3 (16,4 % din valoarea limita de 30 g/m3). Aportul surselorobiectivului la poluarea cu NOx este unul scazut, iar impactul maximare loc in vecinatatea acestuia.

Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare pot ajunge pana lavaloarea de 32,9 g/m3 (109,67 % din valoarea limita de 30 g/m3), iarimpactul cumulat va corespunde unor concentratii de cel mult 35,3

g/m3 (117,67 % din valoarea limita de 30 g/m3). Desi contributiatuturor surselor de poluare poate conduce la depasiri ale valorii limita,acestea au loc pe o arie relativ restransa, aflata in orasul Oltenita, nuintr-o zona protejata sau cu multi receptori sensibili la poluarea cu NOx(vegetatie) si nu se datoreaza aportului obiectivului.

Particule in suspensie (PM10)Concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima)

Functionarea exclusiva a obiectivului genereaza concentratii de celmult 0,27 g/m3 (0,54 % din valoarea limita de 50 g/m3), contributiasurselor obiectivului la poluarea zonei fiind nesemnificativa.

Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorileconcentratiilor ajungand pana la 123 g/m3 (246 % din valoarea limitade 50 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de peteritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum sifondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nudepasesc valoarea limita.

___________________________________________________________________________________


55




Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorileconcentratiilor ajungand pana la 86 g/m3 (215 % din valoarea limita de40 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de peteritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum sifondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nudepasesc valoarea limita.

Monoxid de carbon (CO)Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult1220 g/m3 (12,2 % din valoarea limita de 10000 g/m3), aportulsurselor acestuia la afectarea calitatii aerului prin poluare cu CO fiindunul scazut. Impactul maxim are loc in vecinatatea obiectivului, la circa600 m est fata de sursele de emisie.

Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare, precum si in cazulimpactului cumulat pot ajunge pana la valoarea de 5234,86 g/m3

(52,35 % din valoarea limita de 10000 g/m3). Valorile maxime se atingin apropierea centrului orasului Oltenita, zona de impact maximnesuprapunandu-se peste cea corespunzatoare surselor obiectivului.

4.2.3 Masuri pentru diminuarea impactului

INSTALATIA DE FILTRARE A EMISIILOR ATMOSFERICEPentru controlul emisiilor atmosferice este prevazuta o instalatie de filtrare aemisiilor atmosferice, construita pentru emisiile principale, secundare si pentruliniile de absorbtie secundare, conform cu parametrii de proces prezentati insectiunea 3.5.3 (sectiunile EAF-LF).

Instalatia este proiectata pentru a capta si trata urmatoarele emisii:Emisiile principale din EAF (CONSTEEL Outlet) (Sistemul deExtragere Directa – SED);Emisiile secundare prin hota Cortina dispusa sub acoperisul cladirii,deasupra cuptorului de topire;Emisiile din zona oalei de turnare (LF);Sistemul de Manevrare a Materialelor (SMM) pentru LF si EAF

Proiectul include de asemenea si planul hotei de sub acoperis, deasupra EAF.Deoarece hota este conceputa ca o extensie a structurii cladirii, ea esteconsiderata ca facand parte din cladire.

___________________________________________________________________________________


56


Datele prezentate sunt preliminare. Daca va fi necesar, proiectantul isirezerva dreptul de a le modifica in timpul dezvoltarii proiectului, atata timp catperformantele instalatiei raman neschimbate.

DESCRIEREA INSTALATIEI DE FILTRARE A EMISIILOR ATMOSFERICE

Instalatia este proiectata pentru filtrarea emisiilor atmosferice produse intimpul actionarii EAF (otelarie cu arc electric).O conducta racita cu apa transfera emisiile absorbite de la EAF (CONSTEELOutlet) catre un cooler Hair Pin (natural), apoi catre conducta principala ceconecteaza hota de pe acoperis si instalatia de filtrare.Filtrarea este realizata de catre un sistem de aspirare cu pungi de polyester(filter cu saci). Curatarea sacilor se face prin suflare cu aer comprimat (sistemPulse-Jet).Ventilatoarele principale instalate in partea curata a sistemului de filtrareconduc emisiile in cos.Instalatia este prevazuta cu un sistem de colectare a prafului, ce conducepraful din sistemul de filtrare, ciclonul axial si coolerul Hair Pin catre un silozpentru stocare.

Planul propus al instalatiei prezinta urmatoarele caracteristici:

Un sistem de curatare a sacilor foarte eficient, cu un raportaer/suprafata suflata foarte ridicat, ce are drept rezultat unechipament compact.Ventilatoare pe partea curata a pungilor, cu un sistem foarte eficient,ce necesita un consum mic de energie.Sistem de aspirare pentru saci, fara pierderi de praf .Schimbarea sacilor este realizata din partea de sus a filtrului, pepartea curate si nu este necesara interventia lucratorilor in sistemulde filtrare.Cooler Hair Pin pentru controlul temperaturii emisiilor principale.

DESCRIEREA PROCESULUI

Absorbtia emisiilor principaleEmisiile principale ale EAF sunt colectate din CONSTEEL Outlet printr-oconducta curba conectata la o camera de linistire, ce are functia de a separaparticulele mari si deseurile usoare absorbite din cuptor.

Camera de post-combustie/depunere este construita dintr-un acoperis racitcomplet cu apa, si pereti laterali din beton ranforsat, cu protectie internarefractara. Materialul depus este apoi usor degajat printr-o usa racita cu apa,cu ajutorul unui incarcator frontal.

Transferul emisiilor principaleEmisiile principale sunt colectate din camera de linistire printr-o conductaracita cu apa. Atunci cand temperatura emisiilor incinse scade pana la

___________________________________________________________________________________


57


aproximativ 550 0C, emisiile principale sunt transferate prin conducte cu peretisimpli.

Figura 4-3: CONDUCTA RACITA CU APA CU SECTIUNE DREPTUNGHIULARAToate componentele racite cu apa, ca de exemplu camera de post-combustiesi conductele sunt prevazute cu pereti proiectati cu un sistem de racire cu apateava-in-teava.

Racirea si amestecarea emisiilor principaleUn cooler Hairpin este folosit pentru a reduce semnificativ temperaturaemisiilor principale inainte de a le combina cu emisiile secundare colectateprin hota otelariei. Numele acestui cooler particular deriva din conductelelungi, in forma de U, care sunt racite in mod natural de catre aerul ambient.Conceptia este foarte eficienta, si in acelasi timp nu necesita intretinere preamulta precum coolerele cu un curent de aer fortat, ce au conducte dediametru mai mic si necesita o curatare frecventa pentru a preveni scadereaexcesiva a presiunii coolerului.

___________________________________________________________________________________


58


Figura 4-4: INSTALATIE DE TRATARE A EMISIILOR ATMOSFERICE CU COOLERHAIRPIN

Sub cooler-ul emisiilor se afla o vana de aer electrica, care are rolul de aajusta volumul emisiilor principale conform cerintelor procesului EAF.Ajustarea vanei este realizata in functie de valoarea presiunii negative dincamera de post-combustie, masurata de catre un manometru diferential.

Vanele automate sunt folosite pentru distributia eficienta a capacitatii deabsorbtie a hotei, in functie de etapa ciclului (incarcare, topire si turnare).

O vana de urgenta, instalata in aval de punctul de amestecare al emisiilor,este folosita pentru a proteja sacii de filtrare impotriva riscului desupraincalzire, datorat defectiunilor sistemului de control al celorlalte hote.

Prevenirea scanteilorUn ciclon axial este folosit ca parascanteie, pentru a proteja sacii filtrului deriscul deteriorarii lor de catre particule incinse antrenate de catre emisii.Ciclonul este prevazut cu o valva double-flap ce permite extragereamaterialului depus fara infiltratii de aer ambiental in circuitul emisiilor.

In functie de cerintele clientului, materialul extras poate fi stocat temporar intr-un container, sau colectat si trimis catre silozul central de praf.

Emisiile secundare absorbite de hotaEmisiile secundare, create de catre EAF in timpul incarcarii materiei prime siturnarii otelului lichid, sunt captate de catre hota instalata deasupramacaralelor de serviciu de pe acoperisul cladirii. In timpul incarcarii, vanelehotei sunt complet deschise si asigura ventilatia necesara camerei de topire,facilitand absorbtia emisiilor generate in urma incarcarii materiei prime in EAF.

___________________________________________________________________________________


59


Vanele hotei sunt ajustate automat de catre sistemul de control computerizatin timpul fazei de topire. Pozitia lor este ajustata astfel incat sa permita oventilatie corecta inauntrul cladirii, si pentru absorbtia aerului de dilutie pentruracirea emisiilor principale.

Figura 4-5: Filtrarea emisiilor

Filtrarea emisiilor

Tehnologia cu saci de filtrare pulse-jet a firmei Danieli combina filtrareaeficienta a emisiilor cu un consum scazut de energie.

Sacii de filtrare sunt curatati prin jeturi de aer suflate prin valve electrice.Pentru fiecare punga, jetul de aer are loc intr-un tub Venturi, si astfel uncurent puternic de gaz expandeaza punga, impreuna cu o eliminare brusca aprafului. Pentru a maximiza eficienta de curatare, compartimentul sacului estepus automat in mod off-line in timpul curatarii. Aceasta procedura este folositanumai in timpul etapei de topire a EAF.

___________________________________________________________________________________


60


Figura 4-6: Absorbtia si evacuarea emisiilor

Frecventa de curatare a sacului este setata de sistemul de automatizare intimpul pornirii instalatiei, astfel asigurandu-se o filtrare efectiva si un consumscazut de aer comprimat in toate conditiile de functionare.Benzi rulante transporta praful colectat in buzunarele de filtrare catre sistemulde stocare al prafului.

Absorbtia si evacuarea emisiilorTrei ventilatoare instalate in aval de filtru, absorb emisiile din tot circuitul si letransfera catre cosul central.Carcasele ventilatoarelor sunt izolate impotriva zgomotului printr-o captusealade vata minerala si un invelis de otel. Pentru a reduce si mai mult zgomotul,exista si un amortizor instalat in partea posterioara a fiecarui ventilator.Ventilatoarele principale sunt localizate in aval de filtru si astfel ele absorbemisii filtrate, deci se pot folosi rotoare de eficienta mare. Acest conceptreduce atat necesitatea intretinerii, cat si consumul de energie electrica.

___________________________________________________________________________________


61


Figura 4-7: FILTRU PULSE-JET

Colectarea si stocarea prafuluiPraful degajat in buzunarele filtrului este colectat pe benzi rulante si trimiscatre un siloz de stocare printr-un elevator.Praful este apoi descarcat din siloz in camionul de transport printr-o bandarulanta in spirala.

Sistemele de control si reglaresConditiile variabile de functionare ale EAF necesita folosirea unei bucle dereglare, pentru a mentine o presiune negativa constanta in conductele deabsorbtie ale EAF. Senzorii de monitorizare a presiunii si traducatorul desemnal, permit ajustarea volumului, influentand eficienta de desprafuire ainstalatiei.O alta bucla de reglare ajusteaza conditiile de functionare ale circuitelor, inraport cu bucla de control a presiunii, pe baza temperaturii emisiilor.Controlul temperaturii emisiilor la intrarea in filtru: Aerul de dilutie, necesarpentru mentinerea temperaturii emisiilor la intrarea in filtru in limiteleproiectate, este absorbit din vana de reglare a hotei. Un punct de control deurgenta produce deschiderea unei a doua valve de aer de dilutie, situata inamonte de filtru, pentru a preveni deteriorarea sacilor.O alta bucla de control de urgenta se bazeaza pe monitorizarea temperaturiisi presiunii apei de racire. Nivelele de temperatura si presiune suntmonitorizate prin PLC.Fiecare punct de control poate fi ajustat in orice moment prin PLC, pentru apermite o performanta optima a instalatiei.

___________________________________________________________________________________


62


DATELE DE PROIECTARE ALE INSTALATIEI DE FILTRARE A EMISIILORATMOSFERICE

Tabel 4-13: Date de proiectare ale instalatiei de filtrareInstalatia de filtrare a emisiilor atmosferice

Echipament O instalatie de filtrare comuna pentru EAF si hotaLinii de absorbtie EAF – emisii principale (evacuare CONSTEEL)

EAF – emisii secundare prin hotaLF – linia de turnareSMM – linia de absorbtie

Modelul filtrului Filtru pulse-jet cu absorbtie

Conditiile de functionare ale instalatiei de filtrare a emisiilor atmosfericeEtapa de topireEAF in etapa de topire (acoperis inchis, linia de absorbtie a emisiilor principaledeschisa);

Absorbtia din linia principala (sistem de extragere direct);Absorbtia la nivelul hotei pentru ventilarea camerei de topire si

racirea emisiilor principale;LF in faza de rafinare;Sistemul de manevrare a materialelor pentru LF si EAF;

Etapa de incarcare/descarcareEAF in etapa de incarcare/descarcare (acoperis deschis, linia de absorbtie aemisiilor principale inchisa); Absorbtia la nivelul hotei; LF in faza de rafinare; Sistemul de manevrare a materialelor pentru LF si EAF;

Automatizarea procesuluiProcesul de filtrare a emisiilor este complet automat printr-un Controlor LogicProgramabil (PLC) dedicat, conectat la un PC folosit pentru achizitia,inregistrarea si vizualizarea datelor.

___________________________________________________________________________________


63


4.3 SOL

4.3.1 Caracterizare geomorfologica

Teritoriul judetului Calarasi este situat pe o mare unitate structurala cunoscutain literatura de specialitate sub numele de platforma moesica. Acesteia iicorespunde din punct de vedere morfologic Campia Romana.

In acest context, aspectul quasi-orizontal al reliefului i fragmentarea redusa aoferit condi ii favorabile pentru practicarea agriculturii.

4.3.2 Soluri si culturi agricole dominante

Principala bogatie naturala a judetului Calarasi o constituie terenurile agricolecare ocupa cca. 84 % din suprafata judetului.

O caracteristica a judetului o reprezinta faptul ca pe o suprafata nu prea marese succed urmatoarele fasii de soluri pe directia est-vest:

- cernoziomuri carbonatice,

- cernoziomuri propriu-zise,

- cernoziomuri cambice,

- cernoziomuri argiloiluviale si

- soluri brun roscate tipice (pe suprafete reduse in extremitatea de vesta judetului).

Solurile au o fertilitate ridicata ceea ce permite practicarea pe scara larga aagriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

La sfarsitul anului 2003, din totalul suprafetei judetului de 508.785 ha,principalele folosinte erau reprezentate de:

- 83,9 % terenuri agricole si

- 16,1% terenuri neagricole (din care: 26,8% paduri, 36,8% ape, 16,5%drumuri si cai ferate, 17,2% curti si constructii, 2,7% terenuri neproductive).

4.3.3 Starea solului pe amplasamentul proiectului

Amplasamentul fostei centrale termice zonale (CTZ) a fost supus unor lucraride remediere a poluarii identificate pe acest amplasament. Lucrarile au fostexecutate de catre S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A., iar la incheiereaacestora a fost realizat un „Raport privind realizarea lucrarilor necesarerefacerii calitatii mediului in zona de impact pe amplasamentul fostei Centraletermice de zona Oltenita (CTZ), jud. Calarasi” intocmit de catre S.C. D&V

___________________________________________________________________________________


64


Environment S.R.L. Raportul include rezultatul analizelor probelor de solprelevate dupa efectuarea remedierii, prezentate in continuare.

Conform raportului mentionat, probele de sol au fost analizate in laboratorulS.C. Laceca S.A., acreditat RENAR. Parametrii urmariti prin efectuareaanalizelor de laborator ale factorului de mediu sol au fost, in special, continutulde hidrocarburi si carbon organic total (datorita specificului activitatiidesfasurate in trecut pe acest amplasament).

Suplimentar au fost efectuate si teste privind incarcarile cu metale grele (Cd,Cr, Cu, Pb, Zn), sulfati si analiza pH-ului. Comparand rezultatele analizelor delaborator cu valorile de referinta prevazute de Ordinul MAPPM nr. 756/ 1997pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, seconstata incadrarea in limitele impuse atat la indicatorii metale grele, cat si laindicatorul continut de hidrocarburi din petrol.

4.3.4 Prognozarea impactului si masuri de diminuare a acestuia

Perioada de executie a proiectuluiAsa cum s-a mentionat la inceputul acestui capitol (4), pe durata executieiproiectului, solul vegetal va fi decopertat si se va depozita temporar ingramezi consolidate pentru a se evita imprastierea. Decoperta se va utilizaulterior la refacerea taluzurilor si a zonelor verzi.

Lucrarile preconizate in etapa de executie vor avea doar un impact mecanicasupra solului, fara a favoriza aparitia eroziunilor sau siroirilor.

Perioada de functionareIn perioada de functionare a obiectivului, au fost prevazute masuri deprotectie pentru a preveni aparitia unor scurgeri care ar putea polua solul sausubsolul.

Orice instalatie de stocare a uleiului sau chimicalelor va fi amplasata pe oplatforma impermeabila cu pereti de retentie si va fi asigurata. Baza si peretiitrebuie sa fie impermeabile la materialul stocat si sa aiba capacitateaadecvata. Se va evita depozitarea la nivelul acoperisului sau mai sus.

Butoaiele de ulei goale sau cu scurgeri vor fi indepartate imediat de peamplasament si vor fi eliminate de catre o firma autorizata.

Toate supapele si declansatoarele vor fi protejate de deteriorari si interferenteneautorizate si vor fi inchise si securizate atunci cand nu sunt utilizate.Rezervoarele sau butoaiele trebuie depozitate intr-un container securizat,care se pastreaza incuiat pe timpul cat nu este utilizat.

Daca este cazul, autocisternele se depoziteaza in incinte securizate atuncicand nu sunt in functiune.

___________________________________________________________________________________


65


Continutul fiecarui recipient/ rezervor va fi marcat clar pe acesta (conformprevederilor legale aplicabile) si vor fi afisate anunturi prin care sa se ceara casupapele si declansatoarele sa fie incuiate atunci cand nu sunt utilizate.

___________________________________________________________________________________


66


4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1 Caracterizare geologica

Din punct de vedere geologic, zona studiata face parte din marea unitatestructurala cunoscuta sub numele de Platforma Moesica.In alcatuirea platformei Moesice distingem doua etaje structurale: soclul icuvertura sedimentara, analizate prin foraje pe intreaga lor grosime. Inalcatuirea soclului intra isturi cristaline, strabatute de masive granitice, i“ isturi verzi“ care apar la zi in masivul Central Dobrogean, iar in jumatateasudica soclul este format din isturi cristaline de tip palazu.

Depozitele calcaroase Barreniene din zona Calara i situate la adancimi de180 – 5530 m litologic sunt reprezentate prin calcare fisurate i calcaredolomitice. Straturile de nisip i pietri cunoscute sub numele de „Stratele deFrate ti” constituie principala roca acvifera. “Stratele de Frate ti” nu suntexploatate in prezent decat in mica masura, existand disponibilita i relevantein Bazinul Dunarii.

4.4.2 Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului

Lucrarile preconizate nu includ extragerea resurselor naturale, altele decatapa extrasa din cele 4 foraje de adancime (150 - 200 m). Forajele pentrualimentarea cu apa se vor executa conform Avizului de gospodarire a apelornr. 262/ 22.11.2010, emis de catre Administratia Nationala „Apele Romane” -Administratia Bazinala de Apa Buzau-Ialomita.

Resursa de apa si conditiile geologice si hidrogeologice ale amplasamentuluiau fost identificate prin Studiul hidrogeologic preliminar elaborat de actreI.N.C.D.I.F. – I.S.P.I.F. Bucuresti si a unui referat de expertiza hidrogeologica(nr. 248/ 22.09.2010) pentru studiul hidrogeologic din partea InstitutuluiNational de Hidrologie si Gospodarire a Apelor Bucuresti.

Dupa executia forajelor, beneficarul va depune macheta completata a fisei deinventarire a forajului la A.N. “Apele Romane” - Administratia Bazinala de ApaBuzau-Ialomita.Proiectul propus nu va avea un impact asupra componentelor geologice si niciprin mediul geologic asupra elementelor mediului - conditii hidro, reteauahidrologica, zone umede, biotopuri, etc.

___________________________________________________________________________________


67


4.5 BIODIVERSITATE

4.5.1 Flora si fauna –caracterizare generala

Vegetatia forestiera ocupa aproximativ 4,4 % din suprafata judetului si esteformata indeosebi din speciile: plop euro-american, salcam, stejar brumariu,salcie alba, frasin de camp, stejar peduncular, ulm, tei, artar tatarasc.

Fauna – bine reprezentata mai ales pentru rozatoare, pasari, insecte -cuprinde si specii de interes cinegetic dintre care sunt de mentionat: mistretul,capriorul, fazanul, iepurele si vulpea. Pe balti si lacuri se intalnesc rata sigasca salbatica.

Dintre speciile de peste care populeaza apele lacurilor si baltilor amintimcarasul, crapul, platica, bibanul, salaul si stiuca, iar in apele Dunarii si Borceiintalnim somnul, sturionii si scrumbia de Dunare.

4.5.2 Arii naturale protejate

In zona analizata au fost identificate o serie de arii protejate din reteauaNatura 2000 (arii de protectie speciala – sub Directiva „Pasari – si situri deimportanta Comunitara – sub Directiva „Habitate”), atat pe teritoriul Romaniei,cat si pe cel al Bulgariei. Lista acestora este prezentata in tabelul 4.15.

Tabelul 4.14: Ariile protejate din reteaua NATURA 2000 situate in zona analizata

Tip arieprotejata

Cod arieprotejata Nume arie protejata

Directia fata deamplasamentul

obiectivului

Distantaminima fata de

obiectiv [m]SCI ROSCI0131 Oltenita – Mostistea - Chiciu E 1319SPA ROSPA0038 Dunare - Oltenita V 1315SCI BG0000171 Ludogorie - Boblata SV 9873SCI BG0000180 Boblata SSV 4168SPA BG0000237 Pozharevo Island ESE 1583SCI BG0000377 Kalimok - Brashlen VSV 3217SCI BG0000530 Pozharevo - Garvan ESE 1576SPA BG0002030 Kalimok Complex VSV 3576SPA BG0002031 Stenata SV 6708

Siturile “Natura 2000” situate pe teritoriul Romaniei sunt, dupa cum urmeaza:- situl de importanta comunitara (sub Directiva „Habitate”) ROSCI0131

Oltenita-Mostistea-Chiciu care incepe din dreptul insulei de pe Dunareaflata la sud-est de Oltenita si se desfasoara spre est si sud-est fata deamplasamentul proiectului.

- aria speciala de protectie (avifaunistica, sub Directiva „Pasari”)ROSPA0038 Dunare-Oltenita care se desfasoara in lungul Dunariiincepand din dreptul localitatii Greaca si pana la cca. 1 km in linie dreaptade extremitatea sud-vestica a municipiului Oltenita si, implicit, aamplasamentului proiectului.

___________________________________________________________________________________


68


4.5.3 Impactul prognozat si masuri de diminuare

In tabelul de mai jos sunt prezentate in detaliu, pentru fiecare sit in parte,intervalele de valori in care s-au situat concentratiile poluantilor analizati,obtinute prin modelarea in cele 3 scenarii.

Tabel 4.15: Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, in ariile protejate

Nume arieprotejata

Cod arieprotejata Poluant Timp de

mediere

Concentratiiscenariu 1:Obiectiv


Situatiaexistenta

Concentratiiscenariu 3:Impactulcumulat

Unitatede

masuraVL

1 h 16,29 -57,123 55,4 - 57,4 59 - 78 g/m3 200

NO2

an 0,86 - 2,61 10,9 - 11,96 12 - 14 g/m3 40

NOx an 1 - 4 13,9 - 14,27 15 - 18 g/m3 30

24 h 0 - 0 25,42 - 30,79 25,49 - 30,82 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,18 - 25,92 24,21 - 26,02 g/m3 40

Oltenita –Mostistea

ROSCI0131

CO 8 h 224 - 749 1295,54 -1526,63

1460,53 -1997,8 g/m3 10000

1 h 14,63 - 57,84 56,63 - 60,02 58 - 78 g/m3 200NO2

an 0,53 - 1,84 10,8 - 13,55 12 - 15 g/m3 40

NOx an 1 - 3 13,9 - 15,8 15 - 17 g/m3 30

24 h 0 - 0 26,19 – 44,35 26,25 – 44,35 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,35 - 34,16 24,38 - 34,22 g/m3 40

Dunare -Oltenita ROSPA0038

CO 8 h 178 - 690 1328,69 -2042,25

1442,56 -2061,09 g/m3 10000

1 h 12,15 - 16,38 57,4 - 57,4 57 - 58 g/m3 200NO2

an 0,514 - 0,661 10,59 - 10,64 11 - 11 g/m3 40

NOx an 1 - 1 13,8 - 13,9 15 - 15 g/m3 30

24 h 0 - 0 24,89 - 25,43 24,93 - 25,53 g/m3 50

Ludogorie -Boblata

BG0000171

PM10

an 0 - 0 23,95 - 24,11 23,97 - 24,14 g/m3 40

___________________________________________________________________________________


69


Nume arieprotejata


mediere



Situatiaexistenta


Unitatede

masuraVL

CO 8 h 163 - 209 1276,86 -1293,44

1418,42 -1470,65 g/m3 10000

1 h 13,09 - 27,04 57,4 - 57,4 57 - 61 g/m3 200NO2

an 0,418 - 1,101 10,6 - 10,9 11 - 12 g/m3 40

NOx an 1 - 2 13,8 - 14 14 - 16 g/m3 30

24 h 0 - 0 24,89 - 26,58 24,93 - 26,73 g/m3 50PM10

an 0 - 0 23,94 - 24,52 23,96 - 24,56 g/m3 40

Boblata BG0000180

CO 8 h 168 - 360 1282,05 -1339,28

1428,18 -1671,42 g/m3 10000

1 h 19,66 - 50,81 56,56 - 57,4 59 - 74 g/m3 200NO2

an 0,54 - 1,94 10,81 - 11,67 11 - 13 g/m3 40

NOx an 1 - 3 13,9 - 14,12 15 - 17 g/m3 30

24 h 0 - 0 25,29 - 28,87 25,33 - 28,91 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,11 - 25,25 24,13 - 25,32 g/m3 40

PozharevoIsland BG0000237

CO 8 h 235 - 616 1316,96 -1452,93

1507,18 -1913,87 g/m3 10000

1 h 12,82 - 32,97 57 - 57,4 57 - 64 g/m3 200NO2

an 0,508 - 1,279 10,6 - 11,13 11 - 12 g/m3 40

NOx an 1 - 2 13,9 - 14,1 15 - 16 g/m3 30

24 h 0 - 0 25,31 - 28,29 25,4 - 28,34 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,07 - 25,08 24,1 - 25,12 g/m3 40

Kalimok -Brashlen BG0000377

CO 8 h 145 - 417 1288,28 -1376,24

1382,84 -1708,74 g/m3 10000

1 h 15,81 - 50,66 55,4 - 57,4 57 - 73 g/m3 200Pozharevo -Garvan

BG0000530NO2

an 0,308 - 1,923 10,7 - 11,67 11 - 13 g/m3 40

___________________________________________________________________________________


70


Nume arieprotejata


mediere



Situatiaexistenta


Unitatede

masuraVL

NOx an 0 - 3 13,85 - 14,12 14 - 17 g/m3 30

24 h 0 - 0 25,07 - 28,86 25,15 - 28,9 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,04 - 25,24 24,05 - 25,32 g/m3 40

CO 8 h 209 - 614 1289,44 -1452,39

1447,78 -1920,39 g/m3 10000

1 h 12,75 - 30,82 57 - 57,4 57 - 64 g/m3 200NO2

an 0,508 - 1,193 10,6 - 11,12 11 - 12 g/m3 40

NOx an 1 - 2 13,9 - 14,1 15 - 16 g/m3 30

24 h 0 - 0 25,32 - 27,99 25,4 - 28,09 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,09 - 24,98 24,11 - 25,03 g/m3 40

KalimokComplex BG0002030

CO 8 h 145 - 386 1298,12 -1366,77

1381,58 -1665,9 g/m3 10000

1 h 18,504 -22,295 57,4 - 57,4 58 - 59 g/m3 200

NO2

an 0,699 - 0,856 10,7 - 10,8 12 - 12 g/m3 40

NOx an 1 - 1 13,9 - 13,9 15 - 15 g/m3 30

24 h 0 - 0 25,85 - 26,33 25,95 - 26,41 g/m3 50PM10

an 0 - 0 24,25 - 24,4 24,27 - 24,43 g/m3 40

Stenata BG0002031

CO 8 h 234 - 280 1303,7 -1315,32

1508,67 -1553,96 g/m3 10000

Nu au fost determinate depasiri ale valorilor limita in ariile protejate, pentruniciunul dintre poluantii analizati, in niciunul dintre scenarii.In cazul impactului cumulat al tuturor surselor luate in considerare, valorilecele mai mari se ating in interiorul ariilor protejate aflate pe teritoriul Romaniei,fiind urmatoarele:

NO2 – concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 78 g/m3

NO2 – concentratia medie anuala: 15 g/m3

NOx - concentratia medie anuala: 18 g/m3

___________________________________________________________________________________


71


PM10 – concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima): 44,35g/m3

PM10 – concentratia medie anuala: 34,22 g/m3

CO – maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 2061,09 g/m3

In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se ating urmatoarele valorimaxime in interiorul ariilor protejate, de asemenea pe teritoriul Romaniei(valorile pentru PM10 sunt nesemnificative):

NO2 – concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 57,84g/m3

NO2 – concentratia medie anuala: 2,61 g/m3


CO – maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 749 g/m3

Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva aobiectivului analizat este unul redus, contributia principala la nivelul depoluare din aceste zone fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si atransportului regional.

___________________________________________________________________________________


72


4.6 PEISAJ

4.6.1 Localizarea amplasamentului

Municipiul Oltenita se afla asezat in partea sudica a Romaniei, aproape deextremitatea vestica a judetului Calarasi. Situat la:

a) 70 km. de municipiul Calarasi de care aste legat prin D.N. 31 sifluviu Dunarea;b) 62 km. de municipiul Bucuresti de care este legat prin D.N. 4 si princalea ferata Oltenita – Bucuresti;c) 75 km. de municipiul Giurgiu de care este legat prin D.N. 41 si fluviulDunarea,

municipiul Oltenita s-a dezvoltat si datorita pozitiei geografice care a oferitoamenilor, din vechime, posibilitatea sa-si stabileasca resedinta in aceastazona.

4.6.2 Legatura cu celelalte sectiuni din raport

Peisajul reprezinta trasaturile, tiparele si structura ariei geografice specifice,incluzand compozitia biologica si mediul fizic al acesteia, precum sitiparele antropogenice si sociale ce o caracterizeaza. In aria considerata,sistemele in interactiune sunt grupate si se repeta intr-o forma similara.Sectiunile precedente din capitolul 4 (4.1 – 4.5) trateaza evaluarea impactuluiasupra factorilor biotici (Biodiversitate – 4.5) si abiotici (Geologie - 4.4; Sol –4.3; Apa – 4.1; Aer - 4.2), iar sectiunile care urmeaza (4.7 – 4.8) prezintaevaluarea impactului asupra mediului social si economic (4.7) si asupraconditiilor culturale si etnice si a patrimoniului cultural (4.8).Pentru evitarea suprapunerii informatiei prezentate in acest capitol, sectiuneaprezenta evidentiaza legaturile cu celelalte sectiuni din capitolul 4, cu tratareadistincta a efectelor perceptibile vizual asupra caracterului peisajului.Sectiunea referitoare la peisaj introduce legatura dintre factorii biotici siabiotici, pe de o parte, si factorul uman, de cealalta parte. Relatiileinterdependente intre factorii de modelare ai peisajului sunt prezentate maijos.

Relatii interdependente intre factorii de modelare a peisajului

1 Inginerie, Cerinta, Exploatare 17 Distrugere, Protectie, Vanatoare, Pescuit,Cresterea animalelor

2 Drenare, Irigare, Indiguire, Acumulare 18 Eroziune, Sedimentare3 Influenta in evolutie 19 Stocare, Scurgere4 Bariere geografice 20 Acvifere5 Influenta in evolutie 21 Cultivare, Cerinta, Conservare,

Distrugere6 Reproducere, Exterminare, Migrare 22 Sedimentare7 Poluarea aerului 23 Panta, Expozitie, Drenaj (via clima si

apa)8 Evaporatie, Precipitatii 24 Sedimentare, Dezagregare

___________________________________________________________________________________


73


9 Nutrienti, Suport, Apa 25 Sedimentare, Baza10+11 Cultivare, Distrugere, Consum 26 Origine, Material, Drenaj

12 Urbanizare, Planificare 27 Castori13 Materii organice 28 Termite14 Fixare organica si sedimente 29 Structura, Omogenizare, Humificare si

Materii Organice15 Consum, Ingrasamant natural 30 Minereuri16 Adapost, Distrugere

4.6.3 AbordareIn evaluarea impactului asupra conditiilor initiale de peisaj, au fost analizatifactorii sistemului natural (resurse si ecosisteme) in interactiune cu factoriisistemului socio-economic (influenta antropica) sub influenta factorilor externiindusi de realizarea proiectului.

Prevenirea sau minimizarea impactului au avut in vedere realizarea masurilorprotective la nivelulul tuturor componentelor unui sistem ecologic socio-economic, asa cum sunt descrise in sectiunile capitolului 4, de la 4.1 la 4.9. Inconsecinta, analiza impactului asupra peisajului nu se realizeaza strict inaceasta sectiune, ci in toate celelalte sectiuni ale capitolului 4.

4.6.4 Determinarea tiparelor si trasaturilor caracteristice ale peisajelordin zona geografica analizata

Identificarea tiparelor de peisaj se bazeaza pe ordonarea ecotopilor peisajelordupa intrarile de energie, materie si informatie de la biosisteme sitehnosisteme.

Ecosistemele din zona analizata corespund categoriilor de bio-ecosistemagricol si tehno-ecosistem urban, cu peisaje de tip agricol si urban.

Masurile generale stabilite pentru protectia peisajului sunt menite sa-ipastreze diversitatea si sa echilibreze polii din ordonarea ecotopilor. Dintiparele de peisaje transformate se remarca peisaje culturale cu valoare depatrimoniu pentru care sunt instituite masuri de protectie speciala.

4.6.5 Modificari produse prin propunerea de utilizare a terenului peamplasament

Terenul ales pentru amplasament a avut anterior destinatie industriala. Princonstructiile propuse nu se modifica destinatia si nici categoria de folosinta aterenului (“curti-constructii” - Cc).

In zona proiectului nu exista zona naturale folosite in scop recreativ (paduri,zone verzi, parcuri in zone impadurite, campinguri, corpuri de apa) care sa fieafectate de realizarea constructiilor obiectivului.

___________________________________________________________________________________


74


4.6.6 Masuri de diminuare a impactuluiAmplasamentul obiectivului a fost astfel ales incat impactul asupra peisajuluisa fie minim, prin localizarea acestuia in afara cailor de transport circulate.Constructiile noi au un aspect agreabil si vor fi permanent ingrijite. Spatiilecare nu sunt ocupate de constructii vor fi amenajate ca spatii verzi pe care sevor planta arbusti si plante ornamentale. Perimetral se vor planta perdele dearbori de talie mijlocie-mare avand atat rol estetic, cat si de protectie impotrivazgomotului si emisiilor.

Pentru integrarea armonioasa a cladirilor in peisaj, se va acorda o atentiedeosebita pentru alegerea materialelor folosite la finisajele exterioare si alecailor de acces. Se apreciaza ca lucrarile propuse vor avea efecte pozitiveasupra peisajului.

___________________________________________________________________________________


75


4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

Informatiile despre mediul social si economic al municipiului Oltenita provin inexclusivitate din prezentarea facuta de consiliul judetean pe diverse pagini deinternet.

4.7.1 Organizare administrativa

Din anul 1997, Oltenita este un municipiu de rangul II.Localitatea s-a dezvoltat din punct de vedere economico- social si edilitargospodaresc, inregistrand in prezent 4196 de cladiri, cu 9504 locuinte si 9108gospodarii ale populatiei.

4.7.2 Populatia

In prezent populatia stabila este de 27.256 de locuitori.Lipsa locurilor de munca a determinat exodul populatiei active in alte tari.

4.7.3 Economia

Industria judetuluiIndustria judetului Calarasi este profilata, in cea mai mare parte, pe activitatiprelucratoare. Sunt prezente ramuri ale industriei alimentare; industrieiconfectiilor din textile; industriei celulozei, hartiei si cartonului; industrieimaterialelor de constructii; constructiilor navale; metalurgice; constructiilormetalice.In cadrul industriei prelucratoare ponderea este detinuta de industriaalimentara care, in anul 2003, a contribuit cu peste 46 % la productiaindustriala a judetului. Urmeaza, in ordine, industria confectiilor textile (cca 30% din total productie industriala), industria celulozei si hartiei (peste 6 %),industria materialelor de constructii (peste 3 %), industria chimica (peste 2%),industria metalurgica (peste 1%).

Agricultura judetuluiFiind un judet de campie, agricultura este activitatea economica principala ajudetului Calarasi. Baza agriculturii o reprezinta terenurile agricole caremasoara 426,8 mii hectare din care 97,4 % constituie terenurile arabile, 1,3 %vii si livezi si 1,3 % pasuni si fanete (la sfarsitul anului 2003).Circa doua treimi din productia agricola a judetului o reprezinta aportulsectorului vegetal. Productia vegetala este orientata cu precadere spreculturile de cereale boabe, plantele uleioase si plante de nutret. In anul 2002,judetul Calarasi a dat 6,1 % din productia de grau si secara a Romaniei (locul3 in randul judetelor tarii), 8,9 % din productia de orz si orzoaica (locul 2), 8,5% din productia de floarea soarelui (locul 3).

___________________________________________________________________________________


76


In zootehnie, in ultimii ani, s-a inregistrat o scadere aproape constanta aefectivelor de animale. In ceea ce priveste septelul judetului Calarasi, lasfarsitul anului 2003, efectivele de animale inregistrau urmatoarele valori: 31,2mii capete bovine, 141,2 mii capete porcine, 139,2 mii capete ovine si caprine.Din acestea, peste 97 % apartin sectorului majoritar privat.

In judetul Calarasi exista un adevarat “pilon” al cercetarii agricole romanesti –Institutul de Cercetari pentru Cereale si Plante Tehnice Fundulea – care arealizat de-a lungul anilor sute de soiuri de hibrizi de cereale, plante tehnicefurajere cu calitati productive superioare. Pe langa acesta isi indeplinescactivitatea de cercetare inca 2 unitati de profil : Statiunea de Cercetari pentruPlante Medicinale si Aromatice Fundulea si Statiunea de Cercetari pentruCulturi Irigate Marculesti.

Municipiul OltenitaIn municipiul Oltenita, activitatea industriala se defasoara prin cele 515societati comerciale , marea majoritate cu capital privat, in domenii precum:constructii nave, confectii metalice si piese turnate, confectii textile,industralizarea legumelor si fructelor, producerea de nutreturi concentrate,prelucrarea lemnului, cresterea animalelor, alimentatie publica, comert,constructii, transport, agricultura, etc.

4.7.4 Impactul prognozat

Activitatea propusa prin proiect va avea un efect pozitiv asupra mediului socialsi economic al municipiului prin locurile de munca ce se vor crea, contribuindla cresterea economica locala.

___________________________________________________________________________________


77


4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUCULTURAL

4.8.1 Atestari documentare

Municipiul Oltenita, prin pozitia sa geografica, pamantul fertil, vegetatia bogata,fauna diversa, clima temperata, vadul bun de trecere peste fluviul Dunarea, locde depozitare pentru sare si grane, vama, punct de carantina si granita, auoferit oamenilor, din vechime, posibilitatea sa-si stabileasca resedinta inaceasta zona.

Din punct de vedere istoric, primele dovezi arheologice care probeaza existentaorasului pe aceste meleaguri dateaza din neolitic; ele atesta cultura Boian si aufost descoperite la ”Coada lupului”, la 3,5 km Nord de oras; la 4 km Nord -Estde vatra orasului se afla statiunea arheologica care a dat numele culturiineolitice Gumelnita.

Descoperirile arheologice si insemnarile unor scriitori antici atesta posibilitateaexistentei unei formatiuni prestatale a dacilor la gura Argesului si mai apoicetatea romano-bizantino constantiniana DAPHNES, in aceste locuri in sec. IVi.e.n.

Oltenita a fost atestata documentar prima oara in timpul domnitorului NeagoeBasarab, printr-un document care dateaza din 13 aprilie 1515. Alte atestari saufacut sub domnia lui Radu de la Afumati in anul 1926, a lui Mihnea Turcitul in1580, a lui Radu Ion Voievod in 1665, care intaresc satul si obcina boieresca curomani cu tot, precum si notarea pe prima harta a tarii Romanesti intocmita destolnicul Constantin Cantacuzino.

De-a lungul timpului Oltenita si-a dobandit un important rol economico- social,lucru ce a determinat fondarea la 23 aprilie 1853 a orasului Oltenita, intemeiereaprobata de domnitorul Barbu Stirbei.

4.8.2 Monumente istorice si rezervatii arheologiceIn municipiul Oltenita sunt localizate urmatoarele obiective de interes istoric siarheologic:

- Rezervatia arheologica „Gumelnita”, aflata la marginea municipiului, lajumatatea distantei dintre acesta si balta „Valea Mare”;

- Muzeul ”Civilizatei Gumelnita”;

- Biserica cu hramul „Sf. Nicolae”, ctitorita in anul 1855;

- Turnul de apa, Biserica din lemn.

___________________________________________________________________________________


78


4.8.3 Impactul prognozatSe apreciaza ca activitatea propusa prin proiect va avea indirect un efectbenefic in pastrarea valorilor culturale si de patrimoniu ale comunei, princresterea bunastarii populatiei.

5 ALTERNATIVE

Avand in vedere profilul activitatii, optiunea de dezvoltare a fost determinatade considerente de piata. Pe aceasta optiune au fost grefate acele alternativetehnologice si de management a activitatii care sa fie in conformare cucerintele celor mai bune tehnici disponibile. Analiza conformarii a fostprezentata detaliat in capitolul 2, iar in capitolul 4 s-a demonstrat ca activitateanu va produce un impact semnificativ asupra mediului si va conduce laimbunatatirea mediului economic si social local.

Din punct de vedere al amplasarii, locatia proiectului este situata pe oplatforma industriala din subzona de unitati industriale stabilita prin PlanulUrbanistic General al municipiului Oltenita, pe amplasamentul (partial) al uneifoste turnatorii (S.C. TUROL S.A.) si al fostei centrale termice zonale (CTZ).Datorita acestei amplasari si a existentei cailor de acces care ocolesc zonelerezidentiale, prezenta alternativa de amplasament a fost considerata optimadin punct de vedere al minimizarii impactului datorat traficului greu aferentactivitatii.Amplasamentul propus pentru realizarea proiectului de investitii „Otelarieelectrica si laminor” a fost ales dintre mai multe alternative de amplasament.Alegerea amplasamentului propus a fost facuta astfel incat:

- sa afecteze cat mai putin mediul si comunitatile locale, inclusiv caile detransport public;

- sa evite prezenta unor zone sensibile precum situri cu valoare istorica,valori naturale, culturale, arheologice, arii naturale protejate/ zoneprotejate, zone de protectie sanitara, etc.;

- sa evite apropierea de cursuri de apa de suprafata;- sa evite apropierea de alte instalatii similare care emit aceiasi poluanti

atmosferici;- sa fie in apropierea cailor de acces rutiere si ferate;- sa existe posibilitatea unei resurse de alimentare cu apa din subteran;- sa poata beneficia de infrastructura existenta pentru alimentarea cu

energie electrica, gaz natural.Aceste criterii sunt satisfacute de amplasament propus. Pentru realizareainvestitiei, Primaria municipiului Oltenita a emis Certificatele de urbanism cunr. 297/ 19.11.2009 si 219/ 07.10.2010 pentru realizarea proiectului.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 6. MONITORIZARE

79


6 MONITORIZARE

6.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor atmosferice

Sursele dirijate de emisii atmosferice de pe amplasament vor fi reprezentate decosurile de la turnatorie si laminor. Poluanti emisi in atmosfera din aceste surseau fost prezentati in tabelul 4.10 reprodus mai jos.

Tabel 4.10: Debitele e emisie ale poluantilor considerati

Emisie [g/s]Cos

NOx PM10 CO

EAF 87,7 1,3 734,4


Se mentioneaza urmatoarele:- Debitul de emisie de 1,3 g/s pentru PM10 corespunde unei concentratii

de 5 mg/Nm3, care este egala cu nivelul de emisie asociat BATconform BREF “Iron & Steel”.

- Debitul de emisie de 1,52 g/s pentru NOx corespunde unei concentratiifr 200 mg/Nm3 care este mai mica decat nivelul de emisie asociat BAT(250 – 400 mg/Nm3) conform BREF FMP.

Avand in vedere ca atat procesele tehnologice de la turnatorie si laminor, cat siechipamentele de retinere a poluantilor sunt controlate electronic, nu seconsidera imperativa masurarea emisiilor la cos, aceste masuratori putand fiinlocuite cu monitorizari ale parametrilor de proces. Se recomanda stabilireanecesitatii monitorizarii poluantilor atmosferici la cos, ca si a programul demonitorizare a emisiilor atmosferice, dupa realizarea probelor de punere infunctiune, respectiv la etapa de autorizare integrata a activitatilor de peamplasament.

6.2 Monitorizarea si raportarea emisiilor in ape de suprafata sisubterane

Apele uzate generate pe amplasament (tehnologice si menajere), precum si celepluviale colectate de pe amplasament sunt descarcate, dupa epurare, in fluviulDunarea. Calitatea efluentului este caracterizata de indicatorii stabiliti prin Avizulde gospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010 emis de ABA Buzau-Ialomita,reprodusi in sectiunea 4.2. Programul de monitorizare al efluentului pentru acestiindicatori (frecventa si metoda de analiza) va fi stabilit prin autorizatia degospodarire a apelor ce urmeaza sa fie obtinuta de beneficiarul proiectului inaintede inceperea activitatilor de productie.

___________________________________________________________________________________


80


Nu exista emisii de ape uzate in apele subterane. Prevenirea poluarii accidentalea apelor subterane va fi asigurata prin masurile specifice de limitare/ evitare apoluarilor accidentale prezentate in sectiunea 4.2, iar monitorizarea calitatiiapelor subterane este prezentata in sectiunea 6.5 de mai jos.

6.3 Monitorizarea si raportarea deseurilor

Evidenta cantitatilor si a gestionarii specifice deseurilor generate peamplasament se va realiza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernuluinr. 856/ 2002 si a Deciziei Comisiei Europene 2000/532/CE, cu modificarile sicompletarile ulterioare.

Raportarea privind evidenta deseurilor catre autoritaile competente pentruprotectia mediului se va face la cerere sau conform prevederilor autorizatieiintegrate de mediu ce urmeaza sa fie obtinuta inainte de inceperea activitatilorde pe amplasament.

6.4 Monitorizarea altor elemente ale procesului tehnologic

Parametrii relevanti de proces sunt monitorizati continuu.

De asemenea se recomanda evidenta stricta a cantitatilor de materii prime,materiale si utilitati folosite in procesele de productie si respectareaprevederilor privind substantele si preparatele chimice (REACH).

6.5 Monitorizarea mediului

Monitorizarea calitatii aeruluiTinand seama de cele prezentate pana in prezent, activitatea ar putea contribuila poluarea mediului ambiant doar prin emisiile de poluanti in aer. Pe bazacalculelor de dispersie efectuate si prezentate detaliat in Anexa nr. 4, seconstata ca aceasta contributie este redusa: concentratiile poluantilor in aersunt sub valorile limita prevazute de legislatia in vigoare. In aceste conditii, seconsidera ca nu este necesara instituirea unui program de monitorizare acalitatii aerului la limita incintei.

Monitorizarea zgomotuluiDupa inceperea activitatii de otelarie si laminare, se vor face determinari alenivelului de zgomot la limita amplasamentului. Functie de nivelul de zgomotdeterminat, se vor stabili, daca este cazul, masuri de reducere/ atenuare si/ sauprogram de monitorizare a zgomotului.

Monitorizarea solului pe amplasamentAvand in vedere ca amplasamentul a fost poluat in urma activitatilor anterioaredesfasurate pe amplasament si a facut obiectul unor lucrari de remediere

___________________________________________________________________________________


81


pentru refacerea calitatii solului, vor fi stabilite puncte de monitoirzare a calitatiisolului ce urmeaza sa fie inaintate autoritatii competente pentru protectiamediului odata cu solicitarea de autorizare integrata a activitatilor de peamplasament.

Monitorizarea apelor freaticeIn timpul lucrarilor pentru executarea celor 4 foraje de adancime pentrualimentarea cu apa a amplasamentului vor fi prelevate probe de apa din stratulfreatic de pe amplasament in vederea stabilirii starii initiale a acestuia inainte deinceperea activitatii. Functie de rezultatele analizelor efectuate asupra probelorde apa din stratul freatic, autoritatile competente pentru gospodarirea apelor vordecide, numarul si amplasarea forajelor de monitorizare a apelor freatice de peamplasament si programul de monitorizare (frecventa, indicatori si metode deanaliza).

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 7. MANAGEMENTUL RISCULUI

82


7. MANAGEMENTUL RISCULUI; ACCIDENTE

7.1 Accidente din cauze naturale

Amplasamentul studiat nu este situat intr-o zona inundabila iar din punct devedere seismic amplasamentul se incadreaza astfel:

- conform SR 11100/1-93, amplasamentul viitoarelor constructii esteincadrat in zona de macroseismicitate I= 81 pe scara MSK (undeindicele 1 corespunde unei perioade medii de revenire de 50 ani);

- conform normativului P 100/1-2006, amplasamentul se afla situat inzona „C” caracterizata printr-un coeficient ag = 0,20g, pentru un IMR de50 ani. Din punct de vedere al perioadelor de colt, amplasamentul estecaracterizat prin Tc=1,5 sec.

7.2 Accidente industriale

Amplasamentul activitatilor pentru „Otelarie electrica si laminorul” nu este subincidenta prevederilor Hotararii de Guvern nr. 804/ 2007 privind controlul asuprapericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.

Riscuri asociate activitatilor desfasurate pe amplasament: Risc pentru angajati:

- riscul datorat agentiilor fizici; - riscul datorat agentilor chimici. Risc de producere a unor poluari accidentale a factorilor de mediu. Risc de producere a exploziilor si a incendiilor.

7.3 Masuri de prevenire

7.3.1 Prevenirea expunerii angajatilor

Pentru diminuarea nivelului de zgomot, la nivelul intregii unitati, reducereaefectelor negative ale zgomotului si vibratiilor se realizeaza prin adoptareaunor masuri specifice, cum sunt:

1. Masuri tehnice: dotarea echipamentelor cu carcase fonoizolante;ecranarea surselor de zgomot; dotarea ventilatoarele cu amortizoare dezgomot si carcasa de protectie; reducerea vitezei admise pentru traficul auto.

2. Masuri organizatorice: purtarea de catre muncitori a protectiilorauriculare si folosirea dupa caz a antifoanelor, a manusilor sau palmarelorpentru prinderea utilajelor zgomotoase; acordarea de pauze la intervale scurtede timp, in incaperi fara zgomot.

3. Masuri de ordin social: norme pentru limite de munca in mediulzgomotos; crearea de conditii microclimatice si de ambianta agreabila;

4. Masuri de protectie a sanatatii salariatilor: examinarea psihologica simedicala pentru salariatii care lucreaza in conditii de zgomot impulsiv, etc.

Managementul starii de sanatate a angajatilor

___________________________________________________________________________________


83


Obiectivele managementului privind asigurarea starii de sanatate aangajatilor cuprinde:

- respectarea reglementarilor privind protectia muncii;- perfectionarea dotarilor pentru protectia muncii;- asigurarea asistentei medicale, a examenului medical laangajare si a controlului periodic a starii de sanatate aangajatilor.

Evitarea pericolelor presupuse de substantele toxice si periculoase vehiculatepe amplasament se realizeaza prin respectarea stricta a normelor deprotectia muncii si PSI si a prevederilor din instructiunile/ regulamentelede functionare ale instalatiilor care le utilizeaza.

7.3.2 Prevenirea producerii poluarilor accidentale

Pentru prevenirea poluarilor accidentale unitatea va intocmi planuri deprevenire si interventie.O importanta deosebita in performantele de mediu ale societatii o reprezintaadoptarea Sistemului de Management de Mediu, cu instructiuni specificefiecarui loc de munca.

O atentie prioritara se va acorda stocarii si manipularii substantelorpericuloase de pe amplasament.

Tabel 7.1: Substante periculoase stocate pe amplasament

Nr.Crt

Denumireasubstanteipericuloase

Capacitateatotala destocare(tone)

Starefizica

Mod destocare Conditii de stocare

1 Acid sulfuric(60%) 45 Lichida Rezervor de

30 m3.

Conditii de siguranta inmagazia de substantepericuloase

2 Acid clordihric(40%) 36 Lichida Rezervor de

30 m3.


3 Hipoclorit (16%) 1,25 Lichida Rezervor de 1m3.


4 Oxigen 75 Lichida ButeliiConditii de siguranta inmagazia de substantepericuloase

7.3.3 Prevenirea exploziilor si incendiilor

- Constructiile sunt incadrate in Gradul I de rezistenta la foc, asigurandu-seprotectia utilizatorilor si a personalului de interventie.

- Cladirile au o amplasare favorabila din punct de vedere al interventiei,asigurandu-se accesul mijloacelor auto.

___________________________________________________________________________________


84


- Propagarea unui eventual incendiu in interiorul cladirilor este ingreunata defundatii din beton armat, planseuri din placa de beton armat, pardoseli dinbeton.

- Exista dotarea minima cu mijloacele de interventie conform normelor invigoare.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 8. DIFICULTATI

85


8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Se apreciaza ca n-au fost intampinate dificultati deosebite in realizareaevaluarii impactului asupra mediului.Titularul proiectului a pus la dispozitia colectivului de elaborare a studiului deevaluare a impactului asupra mediului date privind:- tehnologia adoptata;- consumuri specifice de materii prime si utilitati;- modalitati de asigurare a utilitatilor;- informatii privind depozitarea materialelor folosite;- modalitati planificate de gestionare a deseurilor;- tehnici de epurare a apelor uzate, informatii privind statia de epurare, etc.;Desele intalniri cu specialisti din cadrul S.C. TRANSDANUBE S.A. au ajutat lalamurirea aspectelor si la planificarea lucrarilor si au permis vizitareaamplasamentului obiectivului si a vecinatatilor acestuia.Singurele aspecte dificile care au dus la depasirea termenelor din graficul delucru planificat pentru procedura de evaluare a impactului asupra mediului autinut de durata excesiv de mare acordata raspunsului Partii Afectate lanotificarea transmisa, conform Conventiei Espoo.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 9. POLUARE TRANSFRONTIERA

86


9. POLUARE TRANSFRONTIERAAsa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactulactivitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local si nu va generaun impact transfrontiera. Se va urmari permanent respectarea celor mai bunetehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile si planificateactivitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia.

Avand in vedere localizarea proiectului in vecinatatea granitei de stat cuBulgaria, modelarea dispersiei poluantilor atmosferici a cuprins, asa cum s-aprezentat in sectiunea 4.2, si analiza concentratiilor de poluanti rezultate dindispersie pe teritoriul de pe malul drept al Dunarii, apartinand Bulgariei.

In tabelul urmator sunt prezentate intervalele de valori in care s-au situatconcentratiile poluantilor obtinute in urma modelarii, in cele 3 scenariimentionate in sectiunea precedenta 4.2, pe portiunea din zona studiata aflatape teritoriul Bulgariei.

Tabel 9.1: Concentratii modelate, pe diferite intervale de mediere, pe teritoriul Bulgariei

Poluant Timp demediere


Obiectiv


Situatia existenta


Impactulcumulat

Unitatede

masuraVL

1 h 10,76 - 60,07 55,4 - 57,4 56 - 74 g/m3 200NO2

an 0,207 - 1,778 10,4 - 11,24 11 - 13 g/m3 40

NOx an 0 - 2 13,8 - 14,13 14 - 17 g/m3 30

24 h 0 – 0,121 24,31 - 29,05 24,32 - 29,17 g/m3 50PM10

an 0 – 0,06 23,764 - 25,30 23,77 - 25,36 g/m3 40

CO 8 h 114 - 738 1273,85 - 1444,76 1360,85 - 2091,63 g/m3 10000

Se observa ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita pe teritoriul statuluibulgar, pentru nici unul dintre poluanti, in nici una dintre situatiile analizate. Inplus, contributia obiectivului la impurificarea aerului in aceasta zona esteredusa, impactul maxim avand loc in vecinatatea obiectivului.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 10. REZUMAT NETEHNIC

87


10. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

10.1 Informatii generale

Titularul proiectului este S.C. TRANSDANUBE INDUSTRIES S.R.L., cunumar de inregistrare la Registrul Comertului: J51/294/2007 si Cod unic deinregistrare RO 18518685.Adresa obiectivului este: municipiul Oltenita, str. Portului nr. 44, judetul:Calarasi.Proiectul supus aprobarii de dezvoltare este localizat in Oltenita si reprezinta:

„Otelarie electrica si laminor”.

Societatea comerciala TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL Oltenita are profilde activitate metalurgic si va produce tagle, otel beton si profile lungi.

Otelul se va produce in cuptor electric cu arc de 70 tone capacitate, cu turnarecontinua utilizand o instalatie de metalurgie in oala (LF) si o instalatie de turnarecontinua a otelului cu trei fire pentru tagle.Taglele obtinute vor fi vandute ca atare (25.000 t/an), sau prelucrate (469.000t/an) in laminorul de otel beton si profile rezultand 450 000 t/an produse finite.

Proiectul consta in realizarea structurilor necesare si montarea utilajelor siechipamentelor pentru activitatile de otelarie electrica si laminor.Zonarea amplasamentului corespunde urmatoarelor obiective si activitatidesfasurate:

01. Otelaria electrica cu turnare continua (include Cuptorul electriccu sistem Consteel de alimentare cu fier vechi, instalatia demetalurgie in oala si instalatia de turnare continua)02. Laminor03. Gospodaria de fier vechi04. Depozitul de materiale de adaos, feroaliaje si materialerefractare.05. Instalatia de alimentare cu materiale de adaos si feroaliaje06. Instalatia de captare si epurare gaze07. Gospodaria de zgura08. Depozit de materiale, materii prime si produse finite09. Gospodaria de apa10. Substatia electrica noua11. Stocatoare oxigen, argon (azot) si vaporizatoare12. Gospodaria de gaze naturale13. Gospodaria de aer comprimat14. Laborator15. Pavilionul administrativ16. Anexa sociala17. Lucrarile de plan general prevazute pentru: amenajarea

terenului, drumuri, platforme, imprejmuirea incintei, porti de acces, cabinepoarta, iluminatul perimetral si din incinta

___________________________________________________________________________________


88


18. Atelier auto (pentru intretinere curenta )

10.2 Procese tehnologice si sistemul de control pentruprevenirea poluarii

Procesul tehnologic pentru obtinerea produselor finite (tagle, fier beton siprofile metalice) are in componenta urmatoarele fluxuri tehnologice:

- fluxul tehnologic de producere a otelului lichid avand incomponenta urmatoarele utilaje:

cuptorul electric cu arc tip „EAF”; instalatia de metalurgie in oala tip „LF”; instalatia de incarcare a fierului vechi in cuptorul electric

tip „Consteel”.Fierul vechi se incarca pe banda transportoare a instalatiei „Consteel”si se introduce in cuptorul electric in mod continuu. Fierul vechiimpreuna cu materialele de adaos se topesc sub actiunea arculuielectric, obtinandu-se otelul lichid, care se descarca in oala de turnareamplasata pe un transfecar sub cuptoru electric.Oala de turnare este transferata la instalatia de metalurgie in oala undese continua procesul de elaborare a otelului, fiind adus in compozitiechimica conform marcii respective si la temperatura de turnare.

- fluxul tehnoogic de turnare a otelului lichid, avand ca utilaj masinade turnare continua cu 3 fire.Oala de turnare cu otelul lichid de la instalatia „LF” este transportata cupodul rulant a turnul rotitor al masinii, de unde, prin intermediul unuidistribuitor se toarna pe cele 3 fire, care trec printr-o camera de racire,un otelul se solidifica. Taglele ontinute se taie la dimensiuni si suntdeplasate spre laminor.

- fluxul tehnologic de deformare plastica la cald a taglelor pentruobtinerea de fier beton si profile usoare, are ca utilaj laminorul.Taglele turnate continuu sunt incarcate prin intermediul unortransportoare cu role in cuptorul de preincalzire tagle unde temperaturase ridica la cea necesara pentru deformarea plastica.Din cuptor taglele trec continuu prin cajele degrosisoare, cajeleintermediare si cajele finisoare, de unde produsele finite sunt debitatela dimensiuni si descarcate pe patul de racire. Dupa racire produselefinite sunt impachetate si depozitate in vederea expeditiei.

Pentru activitatea de topitorie in cuptorul electric se vor aplica cele mai bunetehnici disponibile care, conform documentului BREF Iron & Steel constau dinTehnici integrate procesului tehnologic (PI); acestea sunt enumerate in tabelulurmator.

___________________________________________________________________________________


89


Tabel 10.1: Compararea tehnicilor din activitatea de topitorie cu cele mai bunetehnici disponibile

Cerinta BAT(BREF I&S - Sectiunea

9.3)

Efecte/Nivel de emisiiatins

Situatia in societate ConformareDA/NU

Tehnici integrate procesului tehnologic – PI -PI3 - Sisteme de racirecu apa in circuit inchissau cu grad derecirculare 95%

nu se evacueaza apeuzate

Sistemul de alimentare cuapa de racire este de tipinchis pentru apele faracontact.

DA

Tabel 10.2: Compararea tehnicilor din activitatea laminorului cu cele mai bunetehnici disponibile

LAMINOARE LA CALDCerinta BAT

(BREF FMP – Sectiunea A.5.1)Efecte/ Nivel de

emisii atinsSituatia in societate Conformare

DA/NUSistem de racire cu apa incircuit inchis, cu grad derecirculare > 95%Epurarea apelor uzate cuatingerea in efluentul epurat avalorilor din coloana 2Recircularea in procesulmetalurgic a tunderului colectatla epurarea apeiColectareanamolurilor/reziduurilor uleioasein vederea reutilizarii saueliminarii prin depozitare

SS: < 20 mg/lUlei: < 5 mg/ l(masuratorialeatoare )Fe: < 10 mg/ lCr tot: < 0,2 mg/ l(pentru otel inox <0,5 mg/ l)Ni: < 0,2 mg/ l(pentru otel inox <0,5 mg/ l)Zn: < 2 mg/l

- se utilizeaza sistem deracire cu apa in circuitinchis, cu grad derecirculare > 95%

- se epureaza apele uzatein gospodaria de apa

- tunderul colectat laepurarea apei serecirculeaza in procesulmetalurgic prin livrareala intrepriderilevalorificatoare

- namolurile si reziduurilese colecteaza prindepozitare in vedereareutilizarii lor

DA

Verificari periodice si intretineripreventive ale etanseitatiigarniturilor, pompelor siconductelor.Utilizarea lagarelor etanse deultima generatie pentru role simontarea de indicatoare descurgeri in liniile de ungere (lalagarele hidrostatice); acestlucru reduce consumul de uleicu 50 – 70 %.Colectarea si tratarea apei dedrenaj contaminata provenindde la diferiti consumatori(agregate hidraulice),separarea fractiilor petroliere siutilizarea acestora.Procesarea in continuare aapei separate in statii deepurare sau in alte instalatii(prin filtrare sau evaporare invid).

Prevenireacontaminarii apeicu produsepetroliere

- etanseitatea garniturilor,pompelor si conductelorse verifica periodic incadrul reviziilor sireparatiilor curenteprogramate

- se utilizeaza lagareetanse, de ultimageneratie, pentru cilindriide laminor

- se colecteaza sitrateaza apele de drenajcontaminate provenitede la diferiti consumatori.

- apa separata in statii deepurare se proceseazain continuare prin filtrare

DA

Pentru alte activitati sunt valabile tehnicile end-of pipe (EP) care constau intratarea apelor uzate inainte de descarcare in receptori.

___________________________________________________________________________________


90


La depunerea solicitarii de autorizare integrata a obiectivului se va intocmi siinainta si planul de inchidere a amplasamentului, document care va detaliaprocesul de inchidere relevant pentru activitatile supuse autorizarii. Planul deinchidere a amplasamentului se refera la inchiderea activitatilor supuseautorizarii si la indepartarea poluarii care ar putea fi produsa pe durata dedesfasurare a activitatilor autorizate.

10.3 DeseuriPrincipalele tipuri de deseuri ce vor fi generate pe amplasament si modul degestionare a acestora se prezinta in tabelul de mai jos.

Tabelul 10.3: Deseuri generate anual pe amplasament (estimare)Managementul desurilor

- cantitate prevazuta a figenerata -

(t/an)

Den

umire

des

eu*

Can

titat

ees

timat

a(t/

an)

Star

ea fi

zica

(Sol

id -

S Li

chid

-L,

Sem

isol

id–S

S)

Cod

des

eu*

Cod

pro

p.pe

ricul

oasa

**C

od c

lasi

ficar

est

atis

tica*

**valorificata eliminata ramasa

in stoc

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.zgura 60.480 S 10 09 03 - 12 42 0 60.480 - -tunder 10.080 S 10 09 12 - 12 42 0 10.080 - -praf 8.064 S 10 09 09*

(sau10 09 10;10 09 11)

12 42 0sau

12 42 1

8.064 - -

slam 500 L 10 09 99 - 12 52 0 - 500 -deseurirefractare

350 S 10 09 07*(sau10 09 08)

-

ulei uzat 5 L 13 03 08 - 01 31 1 - 5 -menajere 40 S 20 03 01 - 10 11 0 - 40 -

* In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidentagestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase** Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari sicompletari prin Legea nr. 426/2001; dupa 12 dec 2010, cf legislatiei nationale care va transpune Directiva-Cadrua deseurilor 200/98/CE*** Cf. Regulamentului care reglementeaza clasificarea statistica.

Manevrarea, stocarea si valorificarea sau eliminarea corecta a deseurilor areun rol vital in prevenirea poluarii amplasamentelor. Operatorul se va asiguraca nu exista scapari de sub control ale deseurilor si ca acestea ajung direct lao operatorul autorizat, conform cerintelor legale in vigoare.

10.4 Impact potential

Impactul potential asupra apeiTitularul proiectului a obtinut avizul de gospodarire a apelor nr. 262/22.11.2010 din care sunt extrase informatiile prezentate in continuare.

___________________________________________________________________________________


91


1. Alimentarea cu apa potabila pentru consumul de apa igienico-sanitar serealizeaza din reteua de alimentare cu apa a municipiului Oltenita prinintermediul unui racord Dn = 50mm.

2. Alimentarea cu apa tehnologica (industriala) se va realiza din sursaproprie subterana prin intermediul a 4 foraje de mare adancime propuse spreexecutie, cu adancimea de cca 200 m fiecare. In prima faza se va executa unforaj cu caracter de explorare-exploatare cu adancimea de cca 200 m,urmand ca in functie de datele obtinute sa se stabileasca numarul de foraje cepot satisface debitul de apa necesar folosintei.

3. Apa pentru stingerea incendiilorRezerva intangibila de incendiu va fi stocata in bazinul de apa de adaos cucapacitatea V = 900 mc (din care 500 mc reprezinta rezerva intangibila deincendiu).

Apa uzata este evacuata in fluviul Dunarea, dupa epurare pe amplasament.Debitul total de apa evacuat va fi de:

Quz max = 4.389,16 mc/zi, din care: 21,16 mc/zi – igienico-sanitara (menajera) si 4.368,00 mc/zi tehnologica (industriala).

Indicatorii de calitate a apelor uzate evacuate in emisar se vor incadra inlimitele maxime admisibile prevazute de NTPA – 001 aprobat prin HG nr. 188/2002, modificata si completata cu HG nr. 352/ 2005 si HG nr. 351/ 2005.

Tabel 10.4: Indicatori de calitate ai apelor evacuateNr. crt. Incatorii de calitate Valori admise

1. pH 6,5 – 8,52. Materii totale in suspensie 35 mg/l3. CCO-Cr 125 mg/l4. CBO5 25 mg/l5. Substante extractibile cu solventi organici 20 mg/l6. Detergenti sintetici 0,5 mg/l7. Azot total 15 mg/l8. Fosfor total 2 mg/l9. Reziduu filtrat la 105º 2.000 mg/l10. Fier -

Impactul potential asupra aeruluiDebitele de emisie ale poluantilor generati de activitatile de pe amplsamentsunt prezentate in tabelul de mai jos.Tabel 10.5: Debitele de emisie ale poluantilor considerati, aferente surselor obiectivului

Emisie [g/s]Cos

NOx PM10 CO

EAF 87,7 1,3 734,4

___________________________________________________________________________________


92


Emisie [g/s]Cos

NOx PM10 CO


Pentru prognozarea impactului activitatii asupra aerului s-a realizat modelareadispersiei poluantilor atmosferici.Modelarea matematica a dispersiei s-a efectuat pentru urmatorii poluanti:NO2, NOx, PM10 si CO, utilizand 3 scenarii, dupa cum urmeaza:

Scenariul 1: <<Obiectiv>>

In acest scenariu au fost luate in considerare doar surseleaferente obiectivului analizat, putandu-se astfel evalua impactul datoratfunctionarii exclusive a acestuia. Rezultatele acestei evaluari raspund laintrebarea daca obiectivul singur poate genera un impact cu valori aleconcentratiilor mai mari ca valorile limita impuse de legislatia in vigoare sicontribuie la cuantificarea aportului surselor aferente obiectivului la poluareazonei studiate.

Scenariul 2: <<Situatia existenta>>

Acest scenariu evalueaza fondul de poluare existent in zona deimpact a obiectivului, prin modelarea dispersiei poluantilor de interes provenitide la toate sursele importante aflate in zona analizata (exluzandu-le pe celeale obiectivului), in contextul luarii in considerare a valorilor concentratiilor defond induse de transportul poluantilor la scara regionala.

Scenariul 3: <<Impactul cumulat>>

In acest scenariu, modelarea a fost efectuata cu toate sursele de emisie dinzona de impact a obiectivului (inclusiv cele ale obiectivului), punandu-se astfelin evidenta contributia procentuala a surselor de emisie aferente acestuia inraport cu valorile concentratiilor generate de contributia tuturor surselor localesi a fondului regional de poluare.

Analiza integrata a rezultatelor celor 3 scenarii conduce la urmatoareleconcluzii pentru fiecare dintre cei 4 poluanti in parte:

Dioxid de azotConcentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima)

In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se observa o probabilitatede aparitie pe termen scurt a unor valori de pana la 88,91 g/m3 (44,45% din valoarea limita de 200 g/m3). Valoarea minima inregistrata, de10,76 g/m3, datorata functionarii obiectivului este insa mult mai micadecat cea datorata celorlalte surse (55,4 g/m3), ceea ce denota unimpact redus al obiectivului pe termen lung.

___________________________________________________________________________________


93


Scenariile 2 si 3, care iau in considerare fondul de poluare existent inzona, prezinta intervale de valori foarte apropiate intre ele, si cu omaxima inregistrata aproape egala cu cea datorata impactului exclusival obiectivului. Acest lucru se datoreaza in principal existentei unorzone de impact maxim diferite, corespunzatoare obiectivului (la circa600 m in jurul surselor de emisie aferente acestuia) si, respectiv,surselor de emisie locale din grila de modelare (in partea de vest aorasului Oltenita), impactul datorat obiectivului nesuprapunandu-sepeste cel datorat celorlalte surse de poluare.


Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult3,53 g/m3 (8,82 % din valoarea limita de 40 g/m3), in timp ceconcentratiile datorate celorlalte surse de poluare vor ajunge pana lavaloarea de 23,9 g/m3 (59,75 % din valoarea limita de 40 g/m3),ceea ce denota un aport scazut al obiectivului. Impactul cumulat vacorespunde unor concentratii de cel mult 25,5 g/m3, care se vor situasub valoarea limita.

Concentratiile maxime datorate functionarii singulare a obiectivului sevor atinge la circa 600 m la est de sursele de emisie ale acestuia, iarcele determinate de celelalte surse de poluare – in partea de vest aorasului Oltenita, observandu-se cele doua zone de impact distincte.

Oxizi de azotConcentratia medie anuala

Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult4,92 g/m3 (16,4 % din valoarea limita de 30 g/m3). Aportul surselorobiectivului la poluarea cu NOx este unul scazut, iar impactul maximare loc in vecinatatea acestuia.

Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare pot ajunge pana lavaloarea de 32,9 g/m3 (109,67 % din valoarea limita de 30 g/m3), iarimpactul cumulat va corespunde unor concentratii de cel mult 35,3

g/m3 (117,67 % din valoarea limita de 30 g/m3). Desi contributiatuturor surselor de poluare poate conduce la depasiri ale valorii limita,acestea au loc pe o arie relativ restransa, aflata in orasul Oltenita, nuintr-o zona protejata sau cu multi receptori sensibili la poluarea cu NOx(vegetatie) si nu se datoreaza aportului obiectivului.

Particule in suspensie (PM10)Concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima)


Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorileconcentratiilor ajungand pana la 123 g/m3 (246 % din valoarea limita

___________________________________________________________________________________


94


de 50 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de peteritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum sifondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nudepasesc valoarea limita.



Se observa un fond de poluare al zonei studiate foarte ridicat, valorileconcentratiilor ajungand pana la 86 g/m3 (215 % din valoarea limita de40 g/m3). Valoarea limita este depasita in dreptul localitatilor de peteritoriul Romaniei, datorita surselor locale de emisie, precum sifondului regional. Concentratiile in ariile protejate din zona studiata nudepasesc valoarea limita.

Monoxid de carbon (CO)Valoarea maxima zilnica a mediilor pe 8 ore

Valorile datorate functionarii exclusive a obiectivului vor atinge cel mult1220 g/m3 (12,2 % din valoarea limita de 10000 g/m3), aportulsurselor acestuia la afectarea calitatii aerului prin poluare cu CO fiindunul scazut. Impactul maxim are loc in vecinatatea obiectivului, la circa600 m est fata de sursele de emisie.

Concentratiile datorate celorlalte surse de poluare, precum si in cazulimpactului cumulat pot ajunge pana la valoarea de 5234,86 g/m3

(52,35 % din valoarea limita de 10000 g/m3). Valorile maxime se atingin apropierea centrului orasului Oltenita, zona de impact maximnesuprapunandu-se peste cea corespunzatoare surselor obiectivului.

Impactul prognozat asupra ariilor naturale protejate

In zona analizata au fost identificate o serie de arii protejate din reteauaNatura 2000 (arii de protectie speciala – sub Directiva „Pasari – si situri deimportanta Comunitara – sub Directiva „Habitate”), atat pe teritoriul Romaniei,cat si pe cel al Bulgariei. Lista acestora este prezentata in tabelul 4.15.

Tabelul 4.14: Ariile protejate din reteaua NATURA 2000 situate in zona analizata

Tip arieprotejata



obiectivului


obiectiv [m]SCI ROSCI0131 Oltenita – Mostistea - Chiciu E 1319SPA ROSPA0038 Dunare - Oltenita V 1315SCI BG0000171 Ludogorie - Boblata SV 9873SCI BG0000180 Boblata SSV 4168SPA BG0000237 Pozharevo Island ESE 1583SCI BG0000377 Kalimok - Brashlen VSV 3217

___________________________________________________________________________________


95


Tip arieprotejata



obiectivului


obiectiv [m]SCI BG0000530 Pozharevo - Garvan ESE 1576SPA BG0002030 Kalimok Complex VSV 3576SPA BG0002031 Stenata SV 6708

Siturile “Natura 2000” situate pe teritoriul Romaniei sunt, dupa cum urmeaza:- situl de importanta comunitara (sub Directiva „Habitate”) ROSCI0131

Oltenita-Mostistea-Chiciu care incepe din dreptul insulei de pe Dunareaflata la sud-est de Oltenita si se desfasoara spre est si sud-est fata deamplasamentul proiectului.

- aria speciala de protectie (avifaunistica, sub Directiva „Pasari”)ROSPA0038 Dunare-Oltenita care se desfasoara in lungul Dunariiincepand din dreptul localitatii Greaca si pana la cca. 1 km in linie dreaptade extremitatea sud-vestica a municipiului Oltenita si, implicit, aamplasamentului proiectului.

Nu au fost determinate depasiri ale valorilor limita in ariile protejate, pentruniciunul dintre poluantii analizati, in niciunul dintre scenarii.In cazul impactului cumulat al tuturor surselor luate in considerare, valorileatinse in arii protejate sunt urmatoarele:

NO2 – concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 78 g/m3

NO2 – concentratia medie anuala: 15 g/m3


PM10 – concentratia maxima zilnica (a 36-a valoare maxima): 44,35g/m3

PM10 – concentratia medie anuala: 34,22 g/m3

CO – maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 2061,09 g/m3

In cazul functionarii exclusive a obiectivului, se ating urmatoarele valori ininteriorul ariilor protejate de pe teritoriul Romaniei (valorile pentru PM10 suntnesemnificative):

NO2 – concentratia maxima orara (a 19-a valoare maxima): 57,84g/m3

NO2 – concentratia medie anuala: 2,61 g/m3


CO – maxima zilnica a mediilor pe 8 ore: 749 g/m3

Impactul asupra ariilor protejate generat de functionarea exclusiva aobiectivului analizat este unul redus, contributia principala la nivelul depoluare din aceste zone fiind datorata celorlalte surse de emisie locale si atransportului regional.

___________________________________________________________________________________


96


10.5 Alternative

Avand in vedere profilul activitatii, optiunea de dezvoltare a fost determinatade considerente de piata. Pe aceasta optiune au fost grefate acele alternativetehnologice si de management a activitatii care sa fie in conformare cucerintele celor mai bune tehnici disponibile. Analiza conformarii a fostprezentata detaliat in capitolul 2, iar in capitolul 4 s-a demonstrat ca activitateanu va produce un impact semnificativ asupra mediului si va conduce laimbunatatirea mediului economic si social local.

Din punct de vedere al amplasarii, locatia proiectului este situata pe oplatforma industriala din subzona de unitati industriale stabilita prin PlanulUrbanistic General al municipiului Oltenita, pe amplasamentul (partial) al uneifoste turnatorii (S.C. TUROL S.A.) si al fostei centrale termice zonale (CTZ).Datorita acestei amplasari si a existentei cailor de acces care ocolesc zonelerezidentiale, prezenta alternativa de amplasament a fost considerata optimadin punct de vedere al minimizarii impactului datorat traficului greu aferentactivitatii.

10.6 Monitorizare

In privinta poluantilor atmosferici, avand in vedere ca atat procesele tehnologicede la turnatorie si laminor, cat si echipamentele de retinere a poluantilor suntcontrolate electronic, nu se considera imperativa masurarea emisiilor la cos,aceste masuratori putand fi inlocuite cu monitorizari ale parametrilor de proces.Se recomanda stabilirea necesitatii monitorizarii poluantilor atmosferici la cos, casi a programul de monitorizare a emisiilor atmosferice, dupa realizarea probelorde punere in functiune, respectiv la etapa de autorizare integrata a activitatilor depe amplasament.

Calitatea efluentului acvatic este caracterizata de indicatorii stabiliti prin Avizul degospodarire a apelor nr. 262/ 22.11.2010 emis de ABA Buzau-Ialomita, reprodusiin sectiunea 4.2. Programul de monitorizare al efluentului pentru acesti indicatori(frecventa si metoda de analiza) va fi stabilit prin autorizatia de gospodarire aapelor ce urmeaza sa fie obtinuta de beneficiarul proiectului inainte de incepereaactivitatilor de productie.

Evidenta cantitatilor si a gestionarii specifice deseurilor generate peamplasament se va realiza in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernuluinr. 856/ 2002 si a Deciziei Comisiei Europene 2000/532/CE, cu modificarile sicompletarile ulterioare.

___________________________________________________________________________________


97


10.7 Managementul riscului

Amplasamentul activitatilor pentru „Otelarie electrica si laminorul” nu este subincidenta prevederilor Hotararii de Guvern nr. 804/ 2007 privind controlul asuprapericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase.Au fost analizate riscurile asociate activitatilor de pe amplasament si masurilede prevenire ale acestor riscuri:

Risc pentru angajati: - riscul datorat agentiilor fizici;

- riscul datorat agentilor chimici. Risc de producere a unor poluari accidentale a factorilor de mediu. Risc de producere a exploziilor si a incendiilor.

10.8 Descrierea dificultatilorSe apreciaza ca n-au fost intampinate dificultati deosebite in realizareaevaluarii impactului asupra mediului.Singurele aspecte dificile care au dus la depasirea termenelor din graficul delucru planificat pentru procedura de evaluare a impactului asupra mediului autinut de durata excesiv de mare acordata raspunsului Partii Afectate lanotificarea transmisa, conform Conventiei Espoo.

10.9 Poluare transfrontiera

Asa cum rezulta din analiza detaliata prezentata in acest raport, impactulactivitatii asupra mediului este tinut sub control la nivel local si nu va generaun impact transfrontiera. Se va urmari permanent respectarea celor mai bunetehnici disponibile conform carora au fost proiectate instalatiile si planificateactivitatile ce se vor desfasura pe amplasament si in afara acestuia.

Avand in vedere localizarea proiectului in vecinatatea granitei de stat cuBulgaria, modelarea dispersiei poluantilor atmosferici a cuprins, asa cum s-aprezentat in sectiunea 4.2, si analiza concentratiilor de poluanti rezultate dindispersie pe teritoriul de pe malul drept al Dunarii, apartinand Bulgariei.

S-a constatat ca nu vor exista depasiri ale valorilor limita pe teritoriul statuluibulgar, pentru nici unul dintre poluanti, in nici una dintre situatiile analizate. Inplus, contributia obiectivului la impurificarea aerului in aceasta zona esteredusa, impactul maxim avand loc in vecinatatea obiectivului.

___________________________________________________________________________________


98


.

___________________________________________________________________________________

SC TRANSDANUBE INDUSTRIES SRL – Otelarie electrica si laminorRaport de Evaluare a Impactului asupra Mediului – 11. DOCUMENTE ANEXATE

99


11. DOCUMENTE ANEXATESe va anexa evaluarea propunerilor motivate (justificate) ale publicului siminutele prezentarii raportului de evaluare a impactului asupra mediului indezbaterea publica, dupa realizarea acestei etape procedurale.

sc transdanube srl - arpmag.anpm.roarpmag.anpm.ro/upload/21808_raport sc transdanube industries...

Documents