langera srl

INTRODUCERE

Această investigaţie practică detaliază aspecte importante referitoare la activitatea economico-

financiară a întreprinderii. Stagiul de practică a decurs în cadrul entităţii „Langera” SRL , a cărei

activitate de bază este cea comercială. Activitatea economico-financiară este organizată şi

desfăşurată conform prevederilor Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, Legii fondurilor

asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, care

stabileşte cerinţele unice, cadrul juridic şi mecanismul de reglementare a contabilităţii şi raportării

financiare în cadrul activităţii de întreprinzător. Activitatea întreprinderii “Langera” este

reglementată de actele legislative şi normative din domeniul comerţului şi importului. Astfel,

compania activează în conformitate cu prevederile Codului Fiscal al Republicii Moldova nr 1163-

XIII din 24.04.1997, prezentînd informaţii, privind rezultatele activității sale, Inspectoratului Fiscal

de Stat. Activitatea de import a pieselor se realizează în conformitate cu prevederile Codului Vamal

al Republicii Moldova nr.1149-XIV din 20.07.2000, Hotărîrea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 ,

Legea nr.1380 din 20.11.1997 , regulile INCOTERMS, alte acte normative şi tratate internaţionale

ce reglementează domeniul respectiv.

Obiectivul principal al companiei este satisfacerea maximală a necesităţilor clienţilor, astfel

întreprinderea „Langera” posedă o gamă largă de produse şi este reprezentant a mai multor branduri

de piese auto şi accesorii. Pe parcursul anilor de activitate, dezvolatarea rapidă a companiei a

condus la asigurarea clienţilor săi cu mărfuri, accesorii şi servicii auto de înaltă calitate,

întrprinderea fiind un bun intermediar dintre clienţii săi şi cei mai importanţi producători de piese

auto. În acest raport de practică ne propunem să analizăm întreprinderea din mai multe puncte de

vedere şi să apreciem situaţia economico-financiară a acesteia.

3

1. Structura organizatorică a întreprinderii „Langera” SRL

Întreprinderea Langera ca formă juridică de organizare este Societate cu Răspundere Limitată şi

este înregistrată la Camera Înregistrării de Stat cu seria MD 0029600 la data de 31.01.2002. Adresa

juridică este MD-2023, str. Podul Înalt 10, mun Chişinău, Republica Moldova. Sediul operativ este

str. Uzinelor 12/B, întreprindere înfiinţată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, al cărei

capital social este totalmente autohton. Conform art.17 al Legii nr.845 din 03.01.1992 , compania

“Langera” este o societatea cu răspundere limitată, care a fost fondată de o singură persoană fizică,

în scopul desfăşurării unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de

constituire şi a statutului. Conform Legii nr.135 din 14.06.2007 , întreprinderea este societatea

comercială cu personalitate juridică al cărei capital social este divizat în părţi sociale conform

actului de constituire şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu

prevederile legislaţiei Republicii Moldova cu privire la capitalul social al întreprinderilor autohtone,

la înfiinţarea întreprinderii cu răspundere limitată “Langera” s-a asigurat nivelul minim al

capitalului social (5400 lei).

Întreprinderea a fost înfiinţată în anul 2002 a cărei pricipalele direcţii de activitate sunt:

- comeţ cu amănuntul al autovehiculelor noi şi folosite;

- comerţ cu amănuntul al pieselor, componentelor şi accesoriilor auto;

- deservirea tehnică şi reparaţia autovehiculelor;

Constituirea şi funcţionarea întreprinderii “Langera” este reglementată de o serie de acte

legislative şi normative. În prezent compania este formată din sediul central situat la Chişinău şi

două filiale situate în oraşul Bălţi şi respectiv Edineţ. În procesul de constituire a companiei, s-a

ţinut cont de prevederile următoarelor acte: Codul Civil al Republicii Moldova, Legea nr.81 din

18.03.2004, Legea nr.845 din 03.01.1992, Legea nr. 220-XVI 19.10.2007 , Legea nr. 135-XVI din

14.06.2007.

Personalul întreprinderii este principala resusă a oricărei întreprinderi, de calitatea şi eficienţa

utilizării căreia în mare măsură depind rezultatele activităţii întreprinderii şi competitivitatea ei, de

aceea conducerea întreprinderii îşi alege minuţios personalul. Modul de salarizare şi politica de

premii este stabilită individual pentru fiecare angajat în parte, în dependenţă de rolul, funcţia,

inovările aportate şi vechimea în muncă. Astfel compania posedă un echipament bine dotat şi

personal calificat. În planurile de viitor apropiat ale întreprinderii sunt următoarele obiective:

mentinerea poziţie pe piaţă, prin îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor prestate cu scopul de a

maximiza satisfacerea clientilor; maximizarea profitului pe baza diversificării serviciilor prestate de

către filiale; încheierea contactelor şi negocierea cu dilerii reprezentanţi a celor mai importante

branduri de piese şi componente auto.

4

2. Analiza formării şi repartizării profitului

2.1. Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică după diferite metode

Rezultatul financiar al activităţii întreprinderii se caracterizează prin suma profitului şi a

nivelului rentabilităţii obţinute. Analiza în dinamică a profitului până la impozitare permite

evaluarea mărimii acestuia în comparaţie cu realizările anilor precedenţi şi studierea modificărilor

survenite în mărimea profitului. Analiza structurală a profitului până la impozitare permite

aprecierea aportului fiecărui tip de activitate în obţinerea profitului contabil. În continuare vom

arăta mai multe metode prin care se poate analiza profitul până la impozitare:

Tabelul 2.1.1

Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică (prin metoda clasică)

Indicatori a. 2010 a. 2011 Abaterea absolutăsuma, lei cota, % suma, lei cota, % suma, lei cota, %

Rezultatul din activitatea operaţională

582.770 119,23 1.561.970 102,79 +979.200 -16,44

Rezultatul din activitatea de investiţii

- - - - - -

Rezultatul din activitatea financiară

(93.982) (19,23) (42.392) (2,79) +51.590 +16,44

Rezultatul excepţional - - - - - -Profitul până la impozitare 488.788 100,00 1.519.578 100,00 +1.030.790 -Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Din datele analizate de mai sus putem menţiona că profitul până la impozitare în anul 2011 s-a

majorat faţă de anul 2010 cu 1.030.790 lei, această majorare a fost cauzată de creşterea rezultatului

din activitatea operaţională cu 979.200 lei şi respectiv din activitatea financiară cu 51.590 lei, chiar

dacă rezultatul acesteia a rămas negativ, şi în anul de gestiune înregistrează o valoare de – 42.392

lei. Analizând cotele fiecărei activităţi în totalul profitului până la impozitare putem observa că în

anul 2010 cota rezultatului din activitatea operaţională este de 119,23 % avînd menirea de a acoperi

rezultatul negativ din activitatea financiară de -19,23 %, ca moment pozitiv în anul 2011 putem

menţiona micşorarea pierderii din activitatea financiară cu 16,44 % faţă de anul precedent, astfel

cota rezultatelor din activitatea operaţională şi financiară constituie 102,79 % şi respectiv – 2,79 %

în anul 2011, chiar dacă din punct de vedere structural, cota rezultatului din activitatea operaţională

suportă o micşorare de 16,44%. Luând în consideraţie rezultatele obţinute, în general putem aprecia

situaţia la întreprindere ca una satisfăcătoare.

5

În continuare vom analiza profitul până la impozitare prin metoda separată:

Tabelul 2.1.2

Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică (prin metoda separată)

Indicatori a. 2010 a. 2011 Abaterea

suma, lei cota, % suma, lei cota, % suma, lei cota, %

ProfitProfitul din activitatea operaţională

582.770 100 1.561.970 100 +979.200 -

Profitul din activitatea de investiţii

- - - - - -

Profitul din activitatea financiară - - - - - -

Profitul excepţional - - - - - -

Total profit 582.770 100 1.561.970 100 +979.200 -

PierderiPierderi din activitatea operaţională

- - - - - -

Pierderi din activitatea de investiţii

- - - - - -

Pierderi din activitatea financiară 93.982 100 42.392 100 +51.590 -

Pierderi excepţionale - - - - - -

Total pierderi 93.982 100 42.392 100 +51.590 -

Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Putem menţiona că şi prin metoda separată în total profitul până la impozitare este constituit din

rezultatul activităţii operaţionale, care s-a majorat în anul 2011 cu 979.200 lei, cât despre pierderi

acestea sunt suportate de rezultatul activităţii financiare, însă ca moment pozitiv putem menţiona

micşorarea acestei pierderi în 2011 cu 51.590 lei, astfel profitul pănă la impozitare s-a majorat cu

1.030.790 lei şi constituie 1.519.578 lei în anul 2011.

Tabelul 2.1.3

Aprecierea structurii profitului până la impozitare în dinamică (prin metoda îmbinată)

Indicatori a. 2010 a. 2011

suma, lei cota, % suma, lei cota, %1 2 3 4 5ProfitProfitul din activitatea operaţională

582.770 100 1.561.970 100

Profitul din activitatea de investiţii - - - -Profitul din activitatea financiară - - - -Profitul excepţional - - - -

6

Continuarea tabelului 2.1.3

1 2 3 4 5

Total profit 582.770 100 1.561.970 100

Rezultatul financiar negativ

PierderiPierderi din activitatea operaţională

- - - -

Pierderi din activitatea de investiţii - - - -

Pierderi din activitatea financiară 93.982 16.13 42.392 2.71

Pierderi excepţionale - - - -

Total pierderi 93.982 16.13 42.392 2.71

Rezultatul financiar pozitiv 488.788 83.87 1.519.578 97.29


Analizând profitul până la impozitare prin metoda îmbinată putem observa că acesta constituie

488.788 lei în anul 2010 şi respectiv în anul 2011 1.519.578 lei. Din datele analizate putem constata

că atît în anul 2010 cît şi în 2011 totalul profitului este constituit de rezultatul din activitatea

operaţională, iar pierderile sunt suportate din activitatea financiară. Cota pierderilor este micşorată

de la 16,13 % în anul precedent la 2,71 % în anul 2011, deoarece rezultatul activităţii financiare s-a

înbunătăţit cu 51.590 lei. Astfel putem menţiona că situaţia întreprinderii este una satisfăcătoare.

2.2 Analiza factorială a profitului (pierderilor) din activitatea operaţională

Analiza factorială a profitului (pierderii) din activitatea operaţională presupune stabilirea şi

calculul influenţei factorilor, care au contribuit la modificarea în dinamică a părţilor componente ale

profitului (pierderii) din activitatea operaţională. Din punct de vedere factorial, profitul (pierderea)

din activitatea operaţională poate fi determinat conform formulei:

Profitul(pierderea) AO = PB+AVO-Ch.C-Ch.GA-ACO (2.2.1.)

Tabelul 2.2.1

Analiza factorială a profitului (pierderilor) din activitatea operaţională

Indicatori Anul Abaterea absolută

Rezultatul influenţei

2010 2011

1 Profit brut 1.629.858 2.939.756 +1.309.898 +1.309.8982 Alte venituri operaţionale 160 2.068 +1.908 +1.9083 Cheltuieli comerciale 415.814 457.187 +41.373 -41.3734 Chel. general administrative 403.641 513.251 +109.610 -109.6105 Alte chel. oper. 227.793 409.416 +181.623 -181.6236 Profitul din activit. operaţ. (rd.1+rd.2-rd.3-rd.4-rd.5)

582.770 1.561.970 +979.200 -


BVF: 1.561.970-582.770=1.309.898+1.908+(-41.373)+(-109.610)+(-181.623)

7

+979.200 = +979.200

În baza datelor reprezentate în tabel putem afirma că profitul obţinut din activitatea operaţională

a întreprinderii s-a majorat cu 979.200 lei faţă de anul precedent. Această majorare a fost

condiţionată de creşterea profitului brut în anul 2011 cu 1.309.898 lei şi creşterea nesemnificativă a

altor venituri operaţionale cu 1.908 lei, ca momente negative putem menţiona creşterile cheltuielilor

comerciale, general administrative şi a altor cheltuieli operaţionale care în ansamblu au redus

profitul cu 332.606 lei în anul 2011 faţă de anul trecut. În cazul gestionării mai eficiente a

cheltuielilor general administrative şi altor cheltuieli operaţionale, întreprinderea ar putea economisi

şi majora pe viitor profitul din activitatea operaţională cu 291.233 lei.

2.3 Analiza cheltuielilor perioadei

Unităţile comerciale sunt purtătoare numai de cheltuieli, deoarece în activitatea lor nu sunt

prezente prestarea serviciilor şi consumurile de producţie. Cheltuielile perioadei reprezintă

cheltuielile caracteristice operaţiunilor cu mărfuri, care se analizează în comparaţie cu veniturile din

vânzări. În practica analitică se aplică doi indicatori ce caracterizează cheltuielile perioadei: suma

cheltuielelor perioadei şi rata cheltuielilor perioadei. Analiza începe cu aprecierea generală a

modificării cheltuielilor perioadei în dinamică:

Tabelul 2.3.1

Analiza cheltuielilor perioadei în dinamică


Ritmul de creştere,%

2010 2011

1 Chel. perioadei, lei 1.047.248 1.379.854 +332.606 131,76

2 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254 138,61

3 Rata cheltuielilor perioadei, %(rd.1/rd.2*100)

14,896 14,160 -0,736 95,05


În perioada analizată s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor perioadei în mărime de 332.606 lei

sau 31,76 %, acestă majorare a cheltuielilor poate fi explicată prin faptul că veniturile din vânzări la

fel s-au majorat, şi anume cu 2.714.254 lei sau cu 38,61 %. Această situaţie poate fi considerată ca

una satisfăcătoare deoarece în perioada analizată s-a respectat una din corelaţiile economice

fundamentale, unde ritmul de creştere a VV trebuie să fie mai mare de cât cel al cheltuielilor, astfel

138.61 % > 131,76 % . Analizând rata cheltuielilor perioadei putem observa o scădere a acesteia cu

0,74 % faţă de anul 2010, acesta fiind un moment pozitiv, deoarece la întreprindere au avut loc

8

economii, ritmul de creştere fiind doar de 95,05 %. Rezultatele acestei analize pot fi folosite la

gestionarea mai eficientă a cheltuielelor perioadei.

În continuare se precaută analiza modificării cheltuilelor perioadei în structură:

Tabelul 2.3.2

Analiza cheltuielilor perioadei în structură

Chel. Perioadei a. 2010 a. 2011 Abaterea Absolută

Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %

1.Ch. comerciale 415.814 39,71 457.187 33,13 +41.373 -6,58

2. Ch. GA 403.641 38,54 513.251 37,20 +109.610 -1,34

3. Alte ch. oper. 227.793 21,75 409.416 29,67 +181.623 +7,92

4. Total ch. per. 1.047.248 100,00 1.379.854 100,00 +332.606 -


Conform analizei efectuate asupra structurii cheltuielilor perioadei putem menţiona că ca total

faţă de anul 2010 s-a înregistrat o creştere de 332.606 lei, acestă majorare a fost condiţionată de

majorarea tuturor cheltuielilor, şi anume cea mai semnificativă este creşterea altor cheltuieli

operaţionale cu 181.623 lei, acest fapt necesită o analiză mai detaliată pentru a depista cauzele

acestei creşteri. La fel s-au majorat cheltuielile general administrative şi cele comerciale cu 109.610

lei şi respectiv 41.373 lei. În ceea ce priveşte structura cheltuielilor acesta a suferit modificări faţă

de anul 2010, ponderea altor cheltuieli operaţionale s-a majorat cu 7,92 %, iar cele a cheltuielilor

comerciale şi general administrative s-au redus cu 6,58 % şi respectiv 1,34 %.

Potrivit specificului activităţii fiecărei ramuri de comerţ, ponderea grupelor de cheltuieli ca şi

nivelul lor relativ sunt diferite de la o ramură de comerţ la alta. În principiu, circulaţia cu ridicata se

realizează cu un nivel relativ de cheltuieli mai mic decât circulaţia cu amănuntul, iar

comercializarea mărfurilor alimentare este mai costisitoare decât cea a mărfurilor nealimentare. În

comerţul cu ridicata, ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu transportul şi cele cu

depozitarea, faţă de comerţul cu amănuntul unde cheltuielile cu remunerarea personalului şi cu

întreţinerea unităţilor ocupă locul principal. O asemenea clasificare răspunde cerinţelor unei politici

de diferenţiere a cotelor de adaos comercial pe ramuri de comerţ şi pe grupe de mărfuri, astfel încât

acestea să asigure condiţiile de eficienţă în comercializarea normală a oricărei grupe de mărfuri.

După dependenţa de volumul activităţii economice se disting două categorii de cheltuieli: variabile

şi constante. Cheltuielile variabile se modifică odată cu evoluţia volumului activităţii, iar cele

constante sunt independente, deşi peste o anumită limită a activităţii ele pot să crescă.

9

Cheltuielele comerciale variabile se găsesc sub influenţa a doi factori: modificarea venitului din

vânzări şi modificarea ratei cheltuielelor comerciale variabile.

Dependenţa factorială:

(2.3.1)

În următorul tabel vom arăta mărimea influenţei factorilor asupra cheltuielilor comerciale variabile:

Tabelul 2.3.3

Informaţia iniţială pentru calculul influenţei factorilor asupra cheltuielilor comerciale variabile

Indicatori a. 2010 a. 2011 Abaterea absolută

1. Ch.comerciale variabile, lei 607.029 634.754 +27.725

2. VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254

3. Rata ch. Comerciale variabile, % (rd.1/rd.2*100)

8,6341 6,5137 -2,1204

Sursa: Raport statistic nr.5-C şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

1) Influenţa modificării venitului din vânzări:

2.714.254*8,6341/100= +234.351,40 lei

2) Influenţa modificării ratei ch. com. variabile:

9.744.828*(-2,1204)/100= -206.629,33 lei

BVF: +27.725 = +234.351,40+(-206.629,33)

În perioada analizată întreprinderea a admis creşterea cheltuielilor comerciale variabile cu

27.725 lei pe fundalul creşterii venitului din vânzări cu 2.714.254 lei, modificarea căruia a

influenţat creşterea cheltuielilor variabile cu 234.351 lei, astfel fiind motivată. În urma modificărei

ratei cheltuielilor comerciale variabile, acestea s-au micşorat cu 206.629 lei, ceea ce reprezintă un

moment pozitiv în activitatea întreprinderii la compartimentul dat şi ne vorbeşte despre o

gestionare corectă a cheltuielilor comerciale variabile, atfel stabilindu-se o situaţie favorabilă pentru

întreprindere.

2.4 Analiza repartizării profitului

Analiza repartizării profitului întreprinderii porneşte cu aprecierea generală a situaţiei ce

presupune o examinare rapidă de sinteză a principalelor direcţii de distribuire a profitului generat.

În acest context se studiază repartizarea profitului până la impozitare în două părţi: cheltuieli

privind impozitul pe venit şi profitul net.

10

Tabelul 2.4.1

Analiza repartizării profitului până la impozitare

Indicatori a. 2010 a. 2011suma, lei cota, % suma, lei cota, %

Profitul până la impozitare 488.788 100 1.519.578 100Inclusiv- cheltuieli privind impozitul pe venit

- - - -

- profitul net 488.788 100 1.519.578 100 Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Analizând datele de mai sus putem observa că profitul până la impozitare constituie în total

profitul net, deoarece lipsesc cheltuielile privind impozitul pe venit atât în 2010 cât şi în 2011, astfel

profitul net are o valoare de 488.788 lei în anul precedent şi 1.519.578 lei în anul 2011.

Tabelul 2.4.2

Calculul ratei impozitului pe venit şi a ratei corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la

impozitare

Indicatori Anul2010 2011

1. Profitul până la impozitare, lei 488.788 1.519.5782. Cheltuieli privind impozitul pe venit, lei - -3. Profitul net, lei 488.788 1.519.5784. Rata impozitului pe venit, % - -5. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare, %

100 100


Conform calculeleor efectuate putem observa că din lipsa cheltuielilor privind impozitul pe venit,

rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul până la impozitare în perioada analizată constituie 100

puncte procentuale. Datele analizate nu conţin alte impozite şi taxe, de aceea această metodă nu

poate fi considerată drept una eficientă.

În finalul acestui compartiment putem menţiona că atât obţinerea rezultatelor pozitive privind

profitul până la impozitare cât şi analiza cheltuielilor de circulaţie care s-au majorat neesenţial în

baza majorării venitului din vânzări, fapt ce este motivat, ne sugerează despre gestionarea eficientă

a activităţii întreprinderii privind formarea şi repartizarea profitului.

3. Analiza rentabilităţii

Chiar dacă maximizarea profitului nu reprezintă, în toate cazurile, obiectivul primordial al unui

agent economic, datorită unor neajunsuri de ordin conceptual şi practic, cum ar fi caracterul său

static şi neluarea în calcul a riscului, studiul rentabilităţii prezintă o importanţă deosebită pentru

analiza activităţii oricărei întreprinderi.

11

3.1 Analiza ratei rentabilităţii veniturilor din vânzări

Rentabilitatea veniturilor din vânzări este indicatorul principal de apreciere a performanţelor

activităţii operaţionale a unei întreprinderi şi reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în

urma vânzării mărfurilor, adică caracterizează mărimea profitului obţinut la un leu venituri din

vânzări.

Tabelul 3.1.1

Aprecierea dinamicii rentabilităţii veniturilor din vânzări

Nr. Indicatori Anul Abaterea absolută2010 2011

1 Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254

2 Profitul brut, lei 1.629.858 2.939.756 +1.309.898

3 Profitul net din activitatea operaţională, lei 582.770 1.561.970

4 Profitul pănă la impozitare, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790

5 Profitul net, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790

6 Rentabilitatea VV (%), calculată în baza:

6.1 Profitul brut (rd.2 /rd.1 *100) 23,18 30,17 +6,99

6.2 Profitul din activitatea operaţională (rd.3 /rd.1 *100) 8,29 16,03 +7,74

6.3 Profitul pănă la impozitare (rd.4 /rd.1 *100) 6,95 15,59 +8,64

6.4 Profitul net (rd.5 /rd.1 *100) 6,95 15,59 +8,64

Sursa: : Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Din calculele analizate putem afirma că întreprinderea înregistrează o majorare a tuturor

indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului 2010. Astfel nivelul rentabilităţii venitului din

vânzări calculat în baza profitului brut în anul 2010 constituie 23,18 %, adică fiecare leu venituri

din vânzări a câştigat 23,18 bani profit brut, iar în 2011 cu 6,99 bani mai mult. Rentabilitatea

venitului din vânzări calculată în baza profitului din activitatea operaţională s-a majorat cu 7,74 %,

iar mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din vânzări s-a majorat de la 8,29 bani în

anul 2010 la 16,03 bani în anul 2011. Deoarece mărimea profitului până la impozitare constituie

aceeaşi sumă ca şi profitul net, rentabilitatea venitului din vânzări calculată în baza acestora s-a

majorat cu 8,64 puncte procentuale faţă de anul precedent, aducând întreprinderii în anul 2011,

15,59 bani câştig la un leu venituri din vânzări. Deci în ansamblu putem afirma că la întreprindere

s-a creat o situaţie favorabilă, deaorece predomină o tendinţă pozitivă a tuturor indicatorilor de

rentabilitate, ceea ce poate fi explicat prin creşterea cererei şi promovarea eficientă a noilor mărfuri

care au dus la câştigul noilor segmente de consumatori şi majorarea cotei de piaţă.

12

3.2 Analiza factorială a ratei rentabilităţii activelor

În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea utilizează şi sonsumă

resurse economice numite active. De eficienţa utilizării acestora depinde capacitatea întreprinderii

de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti şi de a achita datoriile în termenii

prestabiliţi. Unul din cei mai importanţi indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea

activelor, care se determină conform formulei:

R.activelor = Profitul până la impozitare/Valoarea medie a activelor*100 (3.2.1.)

Tabelul 3.2.1

Informaţia iniţială pentru analiza factorială a rentabilităţii activelor

Nr. Indicatori Anul Abaterea absolută

2010 2011

1 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 PPI, lei 488.788 1.519.578 +1.030.7903 Valoare medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.6084 Ren.activelor, % (rd.2/rd.3*100) 7,054 18,793 +11,7395 Ren.VV, % (rd.2/rd.1*100) 6,952 15,594 +8,6426 Nr. de rotaţie a activelor, ori

(rd.1/rd.3)1,015 1,205 +0,190

Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Formula factorială a nivelului rentabilităţii activelor poate fi reprezentată astfel:

(3.2.2)

Calculul influenţei acestor factori este reflectat în următorul tabel:

Tabelul 3.2.2

Calculul influenţei factorilor la devierea ratei rentabilităţii activelor

Factori Formula de calcul Calculul influenţei factorului

Mărimea influenţei, %

1. Modif. Ren.vv, % (15,594-6,952)*1,015 +8,772

2. Modif. Nr. de rot. act.,ori

15,594*(1,205-1,015) +2,963

BVF: +11,739 = 8,772+2,963

Din calculele efectuate rezultă că nivelul rentabilităţii activelor în anul 2011 faţă de 2010 s-a

majorat cu 11,74 puncte procentuale. Această majorare a fost influenţată pozitiv de ambii factori,

cel mai semnificativ fiind rentabilitatea venitului din vânzări care a dus la majorarea rentabilităţii

activelor cu 8,77 puncte procentuale, iar accelerarea rotaţiei activelor cu 0,19 ori în anul 2011 a

13

condiţionat creşterea rentabilităţii activelor cu 2,96 %. Situaţia în ansamblu este favorabilă, pentru

accelerarea în continuare a numărului de rotaţii a activelor este necesar de a menţine un nivel optim

de stocuri, livrarea mărfurilor într-un timp rezonabil şi micşorarea duratei de încasare a creanţelor

pe termen scurt. Aceste măsuri vor permite întreprinderii să-şi reînnoiască şi să-şi majoreze activele

sale într-o perioadă cît mai scurtă.

3.3 Analiza factorială a ratei rentabilităţii capitalului propriu

Rentabilitatea capitalului propriu reflectă capacitatea întreprinderii de a utiliza capitalul propriu

în vederea obţinerii profitului, analiza capitalului propriu este un studiu complex cu ajutorul căruia

se poate determina multitudinea influenţei factorilor, care contribuie la modificarea acestui indicator

pe parcursul unei perioade de gestiune, se pot elabora decizii necesare în domeniul economico-

financiar pentru ameliorarea situaţei nefavorabile.

Rentabilitatea capitalului propriu a întreprinderii “Langera” SRL este reprezentată în următorul

table:

Tabelul 3.3.1

Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu

Nr.

crt.

Indicatori Anul Abaterea absoluta, +/-

2010 2011

1. Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254

2. Profitul pănă la impozitare, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790

3. Profitul net (pierdere netă), lei 488.788 1.519.578 +1.030.790

4. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1.227.596 2.566.170 +1.338.574

5. Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.608

6. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.5/ rd.4) 5,644 3,151 -2,493

7. Rentabilitatea vânzărilor, (rd.2/ rd.1 100), % 6,952 15,594 +8,642

8. Numărul de rotaţii ale activelor, coef. (rd.1/ rd.5) 1,015 1,205 +0,190

9. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pănă la impozitare, (rd.3/ rd. 2*100), %

100,00 100,00 -

10. Rentabilitatea activelor, (rd.2/ rd.5 100), % 7,054 18,793 +11,739

11. Rentabilitatea capitalului propriu, calculată în baza:- profitului net, (rd.3/ rd.4*100),%- profitului pănă la impozitare, (rd.2/ rd.4*100),%

39,81739,817

59,21659,216

+19,399+19,399


Din analiza efectuată putem observa că rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o majorare

în anul 2011 faţă de anul 2010 de 19,40 puncte procentuale, calculată atît în baza profitului până la

14

impozitare cît şi în baza profitului net, deaorece acestea din urmă au o valoare egală în perioada

analizată. Creşterea rentabilităţii capitalului propriu a fost posibilă atât prin creşterea profitului cât

şi prin majorarea valorii capitalului propriu, astfel în anul 2010 la fiecare leu capital propriu

întreprinderea avea 39,82 bani profit, iar în anul 2011 cu 19,40 bani mai mult. În concluzie putem

observa o gestionare eficientă a mijloacelor proprii de către întreprindere, însă pentru stabilirea

factorilor ce au contribuit la obţinerea rezultatului menţionat este necesară o analiză mai detaliată

capitalului propriu.

Rentabilitatea capitalul propriu se modifică sub influenţa următorilor factori:

Dependenţa factorială pentru acest caz este:

(3.3.1)

Tabelul 3.3.2

Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu prin metoda

diferenţelor absolute

Denumirea factorilor Calculul mărimii influenţei

factorilor

Mărimea influenţei, %

1. Modif. rentabilităţii vânzărilor (15,594-6,952)*1,015*5,644 +49,507

2. Modif. numărul de rotaţii ale

activelor

15,594*(1,205-1,015)*5,644 +16,722

3. Modif. pârghiei financiare 15,594*1,205*(3,151-5,644) -46,845

Total +19,384

Balanţa influenţei factorilor: 66,255 + (-46,851) = 19,404 %

Analizând calculele efectuate se poate menţiona că rentabilitatea capitalului propriu s-a majorat

cu 19,4 puncte procentuale faţă de anul 2010, această majorare a fost influenţată pozitiv de trei

factori, cel mai semnificativ fiind creşterea rentabilităţii activelor în anul 2011 faţă de 2010 cu 11,74

puncte procentuale, ceea ce a dus la majorarea capitalului propriu cu 19,4 puncte procentuale,

majorarea rentabilităţii veniturilor din vânzări în anul 2011 cu 8,64 % şi accelerarea nesemnificativă

a numărului de rotaţii cu 0,19 ori.

3.4 Analiza ratelor rentabilităţii la aprecierea raţionalităţii atragerii surselor împrumutate

Se consideră că, dacă o întreprindere are o rată a rentabilităţii activelor mai mare decât rata

dobânzii la capitalurile împrumutate, atunci atragerea surselor suplimentare este raţională, în caz

15

contrar, îndatorarea devine consumatoare de capital propriu.

Tabelul 3.4.1

Aprecierea raţionalităţii atragerii surselor împrumutate

Indicatori Anul

2010 2011

1. Valoarea medie a capitalul propriu, lei 1.227.596 2.566.170

2. Valoarea medie a datoriilor purtătoare de dobânzi, lei 3.012.101 4.130.555

3. Profit până la impozitare, lei 488.788 1.519.578

4. Suma dobânzii de plătit, lei 208.997 327.143

5. Profitul până la impozitare şi plata dobânzii, lei (rd.3+rd.4)

697.785 1.846.721

6. Cheltuieli(economii) privind impozitul pe venit, lei - -

7. Profit net, lei 488.788 1.519.578

8. Rent. Activelor, % [rd.5/(rd.1+rd.2)*100] 16,46 27,58

9. Rent. Capit.pr.,% (rd.7/rd.1*100) 39,82 59,22

10. Coefic. de îndatorare (rd.2/rd.1) 2,45 1,61

11. Rata dobânzii, % 6,94 7,92


Conform datelor analizate putem menţiona că întreprinderea în anul 2010 a apelat la un

ămprumut cu o rată a dobânzii de 6,94 %, iar coeficientul de îndatorare fiind de 2,45, adică la 1 leu

surse proprii reveneau 2,45 lei surse împrumutate, nivelul rentabilităţii activelor constituid de 16,46

%, adică la 1 leu active întreprinderea a obţinut 16,46 bani profit până la impozitare şi plata

dobânzii. În condiţiile când rata rentabilităţii activelor depăşeşte rata dobânzii, nivelul rentabilităţii

capitalului propriu constituie 39,82 puncte procentuale, adică întreprinderea la 1 leu surse proprii

câştiga 39,82 bani profit net. Analizând anul 2011 putem menţiona că coeficientul de îndatorare

constieuie 1,61, se observă o scădere faţă de anul precedent cu 0,84, iar rata dobânzii creşte

nesemnificativ până la 7,92 %, de aici se observă creşterea rentabilităţii activelor, la 1 leu active

întreprinderea obţine 27,58 bani profit, la fel se înregistrează o creştere a rentabilităţii capitalului

propriu, astfel întreprinderea la 1 leu surse proprii obţine 59,22 bani profit net. În concluzie putem

afirma că atragerea de noi împrumuturi pe termen lung de către întreprindere au fost gestionate

eficient, deoarece au favorizat la sporirea rentabilităţii capitalului propriu.

3.5 Analiza factorială a ratei rentabilităţii capitalului permanent

Rentabilitatea capitalului permanent reflectă capacitatea întreprinderii de a autiliza capitalul

16

propriu şi sursele atrase pe termen lung în vederea obţinerii profitului net, adică caracterizează

mărimea profitului net obţinut la fiecare leu capital permanent. Modificarea acestui indicator

este reflectată în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.5.1

Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului permanent

Nr.

crt.

Indicatori Anul Abaterea absoluta, +/-

2010 2011

1. Profitul pănă la impozitare, lei 488.788 1.519.578 +1.030.790

2. Profitul net (pierdere netă), lei 488.788 1.519.578 +1.030.790

3. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1.227.596 2.566.170 +1.338.574

4. Valoarea medie a capitalului permanent, lei 2.774.697 5.339.825 +2.565.128

5. Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.608

6. Rentabilitatea activelor (rd.1/ rd.5*100), % 7,054 18,793 +11,739

7. Coraportul dintre valoarea activelor şi valoarea capitalului permanent, coef.(rd.5/ rd.4)

2,524 1,514 -1,010

8. Rata corelaţiei dintre profitul net şi profitul pănă la impozitare, coef. (rd.2/ rd. 1)

1,000 1,000-

9. Rentabilitatea capitalului permanent, (rd.2/ rd.4 100), %

17,808 28,457 +10,649


Din analiza efectuată putem constata că întreprinderea înregistrează o creşterea a rentabilităţii

capitalului permanent în anul 2011 faţă de anul 2010 de 10,65%. În anul precedent întreprinderea la

fiecare leu de mijloace financiare pe termen lung cîştiga 17,81 bani, iar în anul de gestiune 28,46

bani, de aici putem menţiona că întreprinderea îşi utilizează corect resursele financiare pe termen

lung.

Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului permanent se poate realiza prin

dependenţa factorială:

(3.5.1)

Tabelul 3.5.2

Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului permanent prin metoda

substituţiei în lanţ

Nr. calc.

Nr. subs.

Factorii interdependenţi Ren.Cp., %

Calc. Infl., %

Mărimea inf., %

Denumirea factoruluiR. act.,

%Pîr.fin.coef.

R.c. PN/PPI, coef.

1 0 7,054 2,524 1,000 17,804 -

17

2 1 18,793 2,524 1,000 47,433 46,97-17,62 +29,629 ∆R.act.3 2 18,793 1,514 1,000 28,453 28,37-46,97 -18,980 ∆P.fin.4 3 18,793 1,514 1,000 28,453 28,37-28,37 - ∆R.cor.

BVF: 28,457-17,808 = +29,629 – 18,980, → + 10,649 = +10,649

Din calculele efectuate putem observa creşterea rentabilităţii capitalului permanent în anul 2011

înregistrează 28,46 % şi respectiv în anul precedent 17,81 %, adică la fiecare leu de mijloace

permanente de finanţare, întreprinderea a câştigat 17,81 bani profit net în 2010 şi o majoarare

înregistrată în anul 2011 de până la 28,46 bani profit net. Acestă majorarea a rentabilităţii capitalului

permanent a fost influenţată de unica cauză primordială, creşterea rentabilităţii activelor, care a

majorat indicatorul analizat cu 29,63 puncte procentuale. Unica cauză care a redus acest indicator

cu 18,98 puncte procentuale este modificarea pârghiei financiare, scăderea acesteia se explică prin

faptul că întreprinderea în anul 2011 a apelat la noi împrumuturi financiare şi ritmul de creştere a

capitalului permanent este cu mult mai mare de cît cel al activelor, însă acest fapt necesită o analiză

mai detaliată a factorilor care au influenţat micşorarea pîrghiei financiare. În rezultat putem

concretiza că în perioada analizată, întreprinderea genereză profituri nete şi nu are nevoie de a apela

la noi credite şi împrumuturi.

4. Analiza stabilităţii financiare a întreprinderii

4.1 Analiza ratelor generalizatoare şi componente de rotaţie a activelor

Ratele de rotaţie a activelor măsoară viteza de transformare a activelor întreprinderii în lichidităţi.

Viteza de rotaţie a activelor în diferite ramuri şi întreprinderi este diversă. Ratele de rotaţie a

activelor pot fi grupate în: rate generalizatoare de rotaţie a activelor, rate de rotaţie a părţilor

componente ale activelor totale şi indicatori particulari ai rotaţiei activelor curente. În practica

economică sunt utilizate trei modalităţi de apreciere a ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor

prin determinarea: numărului de rotaţii, ratei înzestrării veniturilor din vânzări cu active şi duratei

de rotaţii.

Tabelul 4.1.1

Analiza ratelor generalizatoare de rotaţie a activelor


2010 2011

1 Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.6083 Numărul de rotaţii a activelor (rd.1/rd.2) 1,015 1,205 +0,1904 Rata înzestrării veniturilor din vânzări cu active, lei (rd.2/rd.1)

0,986 0,830 -0,156

5 Durata de rotaţie a activelor, zile (360/rd.3) 355 299 -56

18


În baza rezultatelor obţinute putem constata că în perioada analizată a avut loc o accelerare a

numărului de rotaţii ale activelor, ceea ce confirmă o creştere a eficienţei utilizării lor – moment

pozitiv în activitatea întreprinderii. Despre acesta confirmă majorarea numărului de rotaţii a

activelor faţă de anul precedent cu 0,19 ori, şi micşorarea ratei înzestrării veniturilor din vânzări cu

active, de la 0,986 lei la 0,830 lei, ceea ce înseamnă că pentru a genera venituri din vânzări în

valoare de un leu întreprinderea a avut nevoie cu 0,156 lei de active mai puţin de cît în anul

precedent. Rezultat a accelerării rotaţiei activelor, durata de rotaţie a acestora s-a micşorat în anul

2011 cu 56 zile, fapt ce semnifică utilizarea eficientă a activelor la întreprinderea analizată. Efectul

economic obţinut de întreprindere în urma accelerării rotaţiei activelor s-a exprimat prin eliberearea

convenţională din circulaţie a mijloacelor în sumă de 1.515.865 lei.

Tabelul 4.1.2

Analiza generală a ratelor de rotaţie a părţilor componente ale activelor totale

Indicatori Anul Abaterea absolută2010 2011

1 Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 Valoare medie a mijloacelor fixe, lei 78.266 105.279 +27.0133 Valoarea medie a activelor curente, lei 6.891.694 8.015.490 +1.123.7964 Numărul de rotaţii ale mijloacelor fixe, un. (rd.1/rd.2)

89,83 92,56 +2,73

5 Numărul de rotaţii ale activelor curente, un. (rd.1/rd.3)

1,02 1,22 +0,20

6 Durata de rotaţie a activelor curente, zile (rd.3*360/rd.1)

352,89 296,11 -56,78


Din calculele efectuate rezultă că la întreprindere în anul 2011 faţă de anul 2010 a avut loc o

majorare a numărului de rotaţii atât a mijloacelor fixe cît şi a activelor curente cu 2,73 ori şi 0,20 ori

respectiv. Această majorare a influenţat pozitiv durata de rotaţie a activelor curente care s-a micşorat

faţă de anul precedent cu circa 57 zile. Deci, în perioada analizată întreprinderea şi-a utilizat eficient

atât mijloacele fixe cît şi activele curente.

Indicatorii vitezei de trecere a activelor curente prin fiecare fază de circulaţie a acestora sunt

numiţi indicatori particulari ai rotaţiei activelor curente. Între indicatorii generalizatori şi particulari

ai rotaţiei activelor curente există o legătura organică: cu cât perioada de aflare a activelor curente

în diferite faze de circulaţie a acestora este mai mică, cu cât mai repede acestea sunt cheltuite sau

ieşite, cu atât mai rapid se termină ciclul de producere şi de desfacere. Micşorînd nivelul stocurilor,

19

dar menţinându-l la un nivel suficient pentru înzestrarea neîntreruptă a procesului de producţie,

întreprinderea reuşeşte să accelereze rotaţia generalizatoare a activelor curente.

Analiza indicatorilor particulari ai rotaţiei activelor curente permite determinarea mai exactă a

influenţei modificării acestora asupra rotaţiei generalizatoare a activelor curente şi urmărirea fazelor

la care a avut loc accelerarea sau încetinirea rotaţiei acestora. Anume în acesta constă avantajul

aplicării indicatorilor particulari ai rotaţiei activelor curente.

Tabelul 4.1.3

Analiza duratei de rotaţie a stocurilor de mărfuri şi materiale


2010 2011

1. Costul vânzărilor, lei 5.400.716 6.805.072 +1.404.3562. Valoarea medie a SMM, lei 5.337.943 6.638.185 +1.300.2423. Durata de rotaţie a SMM, zile (rd.2*360/rd.1)

355,82 351,17 -4,65


Din analiza efectuată rezultă că, în anul de gestiune faţă de perioada precedentă, durata de aflare

a mărfurilor la depozitul întreprinderii, până la livrarea lor câtre cumpărători, s-a micşorat cu 4,65

zile. Printre cauzele accelerării duratei de rotaţii a stocurilor de mărfuri şi materiale pot fi

îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, şi anume reducerea concurenţilor, sporirea vânzărilor pe piaţa de

desfacere. Deci, putem spune că la întreprindere, a crescut eficienţa utilizării activelor curente în

formă de mărfuri. Pentru micşorarea în continuare a duratei de rotaţii, întreprinderea trebuie să

lărgească piaţa de desfacere a mărfurilor, să micşoreze costurile vânzărilor şi să crescă calitatea

acestora.

Tabelul 4.1.4

Analiza duratei de rotaţie a creanţelor pe termen scurt

Indicatori Anul Abaterea

absolută2010 2011

1. Valoarea medie a creanţelor TS, lei 1.381.934 1.131.941 -249.993

2. Venitul din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254

3. Durata de rotaţie a CTS, zile (rd.1*360/rd.2) 70,76 41,82 -28,94


Din calculele efectuate rezultă că întreprinderea în anul 2011 faţă de anul 2010 înregistrează o

valoare a creanţelor pe termen scurt cu 249.993 lei mai mică. Veniturile din vânzări faţă de perioada

20

precedentă cresc cu 2.714.254 lei, iar durata de rotaţie a creanţelor scade cu 29 zile. Această situaţie

creată la întreprindere se caracterizează ca una pozitivă, deoarece aceasta a adoptat o politică

eficientă de colectare a datoriilor cumpărătorilor, reducând termenul de încasare.

4.2 Analiza factorială a ratei de creştere (descreştere) a capitalului propriu

Un rol nu mai puţin important în aprecierea activităţii întreprinderii îl are şi analiza ratei de

creştere a capitalului propriu. În cadrul acestei direcţii de analiză se apreciază dinamica acestui

indicator şi se calculează influenţa factorilor la modificarea lui.

Tabelul 4.2.1

Date iniţiale pentru analiza ratei de creştere (descreştere) a capitalului propriu

Nr. crt.


1. Valoarea medie a capitalului propriu, lei 1.227.596 2.566.170 +1.338.5742. Valoarea medie a activelor, lei 6.929.139 8.085.747 +1.156.6083. Profit net (pierdere netă), lei 488.788 1.519.578 +1.030.7904. Profit reinvestit (reducerea investiţiilor), lei

(profitul net – suma dividendelor anunţate)488.788 1.519.578 +1.030.790

5. Venituri din vânzări, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2546. Sporul creşterii (descreşterii) capitalului propriu,

% (rd.4 : rd.1 100)39,82 59,22 +19,40

7. Rentabilitatea vânzărilor după impozitare, %(rd.3 : rd.5 100)

6,95 15,59 +8,64

8. Numărul de rotaţii ale activelor, coef. (rd.5 : rd.2)

1,01 1,20 +0,19

9. Rata pârghiei financiare, coef. (rd.2 : rd.1) 5,64 3,15 -2,4910. Rata reinvestirii profitului net, coef. (rd.4 : rd.3) 1,00 1,00 -Sursa: Bilanţul Contabil şi Forma nr.2 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Din analiza ratei de creştere a capitalului propriu rezultă că, acesta s-a majorat cu 19,40 % faţă de

anul 2010, această majorarea se datorează faptului că în perioada analizată la întreprindere a avut

loc creşterea capitalului propriu cu 1.338.574 lei şi creşterea profitului reinvestit cu 1.030.790 lei.

La fel putem observa majorarea activelor şi venitului din vânzări cu 1.156.608 lei şi respectiv cu

2.714.254 lei faţă de anul precedent, care în continuare necesită o analiză mai detaliată, pentru

calculul mărimei influenţei.

Dependenţa factorială:

(4.2.1)

21

Tabelul 4.2.2

Calcului influenţei factorilor asupra sporului capitalului propriu

Nr.

sub-

stituţiei

Factorii Sporul capitalului

propriu, %

Influenţa

factorului,

%

Rentabilitatea

vânzărilor

Numărul de

rotaţie a

activelor

Rata pârghiei

financiare

Rata reinvestirii

profitului

1 2 3 4 5 6 7

0 6,95 1,01 5,64 1,00 39,59 -

1 15,59 1,01 5,64 1,00 88,81 +49,22

2 15,59 1,20 5,64 1,00 105,51 +16,70

3 15,59 1,20 3,15 1,00 58,93 -46,58

4 15,59 1,20 3,15 1,00 58,93 0,00

Conform calculelor efectuate putem afirma că sporul creşterii capitalului propriu constituie în

anul 2011 59,22 % cu 19,40% mai mult de cît în anul 2010, la acestă majorare au influenţat doi

factori, cel mai semnificativ fiind rentabilitatea vânzărilor care a dus la majorarea sporului creşterii

capitalului propriu cu 49,22 %, cel de al doilea factor fiind accelerarea numărului de rotaţii a

activelor, care a dus la majorarea cu 16,70 %. Ca moment negativ putem menţiona doar modificarea

pârghiei financiare care a dus la o scădere semnificativă de 46,58 %, micşorarea pârghiei financiare

de la 5,64 în anul 2010 până la 3,15, semnifică că la fiecare 3,15 lei întreprinderea foloseşte resurse

financiare împrumutate. În concluzie putem menţiona că pe viitor, pârghia financiară trebuie să

coboare la un nivel optim (1-2) pentru întreprindere.

5. Analiza lichidităţii

Analiza lichidităţii ocupă un loc primordial în aprecierea situaţiei financiare a firmei. În cele ce

urmează vom analiza indicatorii de lichiditatea, care caracterizează posibilitatea unei întreprinderi

de a-şi onora obligaţiile de plată la termenele de scadentă. Lichiditatea Bilanţului Contabil

reprezintă o stare de proporţionalitate între mijloacele de plată disponibile la un moment dat şi

obligaţiile de plată exigibile la aceeaşi dată, iar lichiditatea activelor se caracterizează prin

proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace băneşti.

5.1 Aprecierea lichidităţii bilanţului după diferite metode (în cadrul analizei exprese şi

aplicării normativelor de reducere)

22

Calculul lichidităţii va fi efectuat cu ajutorul următoarelor formule de calcul:

(5.1.1)

(5.1.2)

(5.1.3)

Tabelul 5.1.1

Analiza lichidităţii întreprinderii “Langera” SRL în cadrul analizei exprese

Nr.crt. Coeficienţi La începutul anului

La finele anului

Abaterea absolută

Nivelul optim

1 Lichiditatea absolută 0,037 0,088 +0,051 0,20-0,25

2 Lichiditatea intermediară 0,374 0,501 +0,127 0,70-0,80

3 Lichiditatea curentă 1,659 2,919 +1,260 2,00-2,50

Sursa: Bilanţul Contabil 2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Analizând lichiditatea curentă a întreprinderii putem observa că aceasta are o tendinţă de creştere

şi în anul 2011 înregistrează un nivel mai înalt de cât norma, deoarece activele curente ale

întreprinderii au capacitatea de acoperire a datoriilor pe termen scurt, însă e necesar să ţinem cont

de structura acestora, fiindcă stocurile de mărfuri au o cotă majoră în totalul activelor curente, iar

mijloacele băneşti din casierie una nesemnificativă, pe viitor întreprinderea va trebui să ia măsuri de

evitare a situaţiilor dificile şi să se asigure cu o cantitate optimă de active lichide. Cât despre

lichiditatea absolută şi cea intermediară în comparaţie cu normele, acestea sunt mai scăzute, ceea ce

semnifică că întreprinderea nu va putea acoperi datoriilor pe termen scurt din mijloacele băneşti,

investiţii şi creanţe pe termen scurt fără a apela la stocurile de mărfuri şi materiale, deoarece nu

deţine de resursele financiare necesare pentru plata imediată. Totuşi ca moment pozitiv, putem

observa tendinţa de creştere a acesteia şi pe viitor se poate prevede ameliorarea situaţiei. Pe

parcursul perioadei analizate întreprinderea se bucură de încredere din partea creditorilor, este

capabilă la scadenţe să-şi achite datoriile şi are posibilitatea de a apela la noi credite şi împrumuturi.

23

Tabelul 5.1.2

Analiza lichidităţii întreprinderii “Langera” SRL cu aplicarea normativelor de reduceri

Nr.

crt.

Coeficienţi La începutul anului

La finele anului

Abaterea absolută faţă de:

începutul

anului

nivelul optim

1 Lichiditatea absolută 0,037 0,088 +0,051 -0,112

2 Lichiditatea intermediară 1,293 2,310 +1,017 +1,010

3 Lichiditatea curentă 1,301 2,311 +1,010 +0,311

Sursa: Bilanţul Contabil 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Conform analizei cu aplicarea normativelor de reducere cerinţele faţă de întreprindere sunt mai

dure, şi pentru creditor este important ca coeficienţii să fie egali sau să depăşească normele, din

analiza datelor observăm în anul 2011 creşterea tuturor coeficienţilor, ceea ce este favorabil, ca

moment negativ putem menţiona doar nivelul lichidităţii absolute, care este mai jos de cât nivelul

optim cu 0,112, însă cu o tendinţă pozitivă spre majorare, fapt ce rezultă din creşterea mijloacelor

băneşti şi micşorarea datoriilor pe termen scurt. În general putem concluziona că întreprinderea

reprezintă o imagine bună pentru creditori şi ar putea apela la noi împrumuturi, însă acestă decizie

necesită o analiză mai dealiată.

5.2 Analiza factorială a ratei lichidităţii curente

Necorespunderea coeficienţelor de lichiditate parametrilor recomandaţi . existenţa tendinţelor

negative în evoluţia acestora impune depistarea cauzelor ce au condiţionat modificarea lichidităţii.

În acest scop se efectuează analiza de tip factorial.

Tabelul 5.2.1

Calculul influenţei factorilor detaliaţi asupra modificării lichidităţii curente


Cota factorului detaliat, %

Influenţa factorului, coef.2010 2011

Active curente +1.123.796 100,00 +0,27

Stocuri 5.337.943 6.638.185 +1.300.242 115,70 +0,312Creanţe 1.381.934 1.131.941 -249.993 - 22,25 -0,060Mijloace băneşti 155.358 241.366 +86.008 7,65 +0,020Alte active curente 16.459 3.998 -12.461 -1,10 -0,003Datorii pe termen 4.154.442 2.745.922 -1.408.520 -100,00 +0,99

24

scurtD. fin. TS 1.465.000 1.356.900 -108.100 -7,68 -0,076D. com. TS 968.941 245.332 -723.609 -51,37 -0,509D. calc. TS 1.720.501 1.143.690 -576.811 -40,95 -0,405Sursa: Bilanţul Contabil 2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Rata lichidităţii curente = AC/DTS

2,92-1,66= 1,26

Calculul influenţei factorilor generali asupra ratei lichidităţii curente:

1)

2) ; 1,93-1,66= 0,27

3) ; 2,92-1,93= 0,99

Conform calculelor efectuate rezultă că lichiditatea curentă a întreprinderii în anul 2011

reprezintă 2,92 ceea ce este cu 1,26 mai mult de cît în anul precedent, acesta ne vorbeşte despre

îmbunătăţirea capacităţii de plată a întreprinderii, şi anume acestă majorare a fost influenţată de

majorarea activelor curente, care a dus la majorarea lichidităţii cu 0,27, iar micşorarea datoriilor pe

termen scurt a dus la majorarea lichidităţii cu 0,99 care reprezintă factorul decisiv. Din analiza

factorilor detaliaţi putem menţiona că un rol important a jucat scăderea datoriilor comerciale şi cela

calculate pe termen scurt, care au majorat nivelul lichidităţii cu 0,509 şi respectiv 0,405. Din analiza

activelor curente putem observa un singur factor mai important şi anume majorarea stocurilor care

în 2011 a influenţat lichiditatea curenta cu 0,312.

6. Analiza fluxurilor mijloacelor băneşti

6.1 Aprecierea generală a fluxului mijloacelor băneşti

Analiza fluxului mijloacelor băneşti este necesară pentru a depista modificările în mărimea

25

stocurilor de materiale, creanţelor şi datoriilor, precum şi urmărirea diverselor operaţiuni economice

nemonetare efectuate de către întreprindere ca de exemplu: uzura mijloacelor fixe, amortizarea

activelor nemateriale ş.a..

Tabelul 6.1.1

Evoluţia fluxurilor mijloacelor băneşti

Nr.crt.

Tipuri de activitate Anul Abaterea absolută +/-

2010 2011

1 Sold din activitatea operaţională (1.472.712) (702.095) +770.617

2 Sold din activitatea investiţională - - -

3 Sold din activitatea financiară 1.663.943 830.495 -833.448

4 Încasări (plăţi) excepţionale - - -

5 Fluxul net total 191.231 128.400 -62.831

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

În rezultatul analizei se observă că la întreprindere există o tendinţă negativă a evoluţiei

mijloacelor băneşti, în anul 2011 s-a înregistrat un flux net de 128.400 lei cu 62.831 lei mai puţin de

cît în anul precedent. Această micşorare a avut loc din cauza scăderii semnificative a fluxului din

activitatea financiară cu 833.448 lei faţă de anul 2010, privind fluxul de mijloace băneşti din

activitatea operaţională în evoluţie, atunci putem spune că acesta şi-a deminuat pierderile faţă de

anul 2010 cu 770.617 lei, deoarece în ambii ani generează un flux negativ. Analizînd în ansamblu

fluxul negativ din activitatea operaţională este acoperit prin fluxul pozitiv al activităţii financiare,

astfel fluxul net total este de 191.231 lei în anul 2010 şi 128.400 lei în anul 2011.

Capacitatea întreprinderii de a genera flux pozitiv se datorează activităţii financiare, care este

rezultat a contractării de noi împrumuturi, în continuare activitatea economico-financiară a

întreprinderii necesită o analiză mai detaliată.

6.2 Analiza structurii fluxului mijloacelor băneşti

26

Analiza structurală oferă informaţii detaliate cu privire la provinienţa încasărilor şi utilizarea

mijloacelor băneşti încasate. În cadrul acestei analize se examinează corelaţia dintre diferite canale

de încasare şi direcţii de plată a mijloacelor băneşti.

Tabelul 6.2.1

Analiza separată a structurii încasărilor şi plăţilor mijloacelor băneşti

Nr. Fluxurile mijloacelor băneşti 2010 2011

Suma, lei Cota, % Suma, lei Cota, %

Încasări băneşti

1 Încasări băneşti din vâzări 8.236.043 73,83 10.067.513 76,45

2 Alte încasări operaţionale 205.337 1,84 210.420 1,60

3 Dividende încasate - - - -

4 Încasări sub formă de credite 2.713.544 24,33 2.890.400 21,95

5 Total încasări 11.154.924 100,00 13.168.333 100,00

Plăţi băneşti

1 Plăţi băneşti furnizorilor 9.253.711 84,40 10.309.537 79,06

2 Plăţi băneşti salariaţilor 279.555 2,55 301.288 2,31

3 Plata dobînzilor 208.997 1,91 327.143 2,51

4 Plata impozitului pe venit - - - -

5 Alte plăţi operaţionale 171.829 1,57 42.060 0,32

6 Plăţi băneşti privind creditele 1.049.601 9,57 2.059.905 15,80

7 Plata dividendelor - - -

8 Total plăţi băneşti 10.963.693 100,00 13.039.933 100,00


Conform datelor analizate se poate observa că structura încasărilor băneşti constă în cea mai mare

parte din încasările din ânzări 73,83 % în anul 2010 şi majorînduse până la 76,45 % în anul 2011,

încasările sub formă de credite înregistrează 24,33 % în 2010 şi îşi micşorează cota până la 21,95 %

în anul 2011, apoi o parte neînsemnată revine altor încasări operaţionale care la fel îşi micşorează

cota în anul 2011. Analizînd structura plăţilor, în evidenţă ies plăţile băneşti achitate furnizorilor

care au cota cea mai mare în total, în 2010 de 84,40 % şi respectiv în 2011 de 79,06 %, plăţile

27

băneşti privind creditele înregistrează o majorare de la 9,57 % la 15,80 % în perioada analizată,

aceasta se poate explica prin faptul că în 2011 au fost contractate noi credite. Cele mai mici cote

revin plăţilor către salariaţi, plata dobînzilor şi respectiv alte plăţi.

6.3 Analiza factorială a fluxului mijloacelor băneşti

Scopul acestei analize constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări

esenţiale în fluxurile mijloacelor băneşti, în acest scop se foloseşte metoda balanţieră.

Tabelul 6.3.1

Calculul influenţei factorilor asupra fluxului net de mijloace băneşti

Fluxurile mijloacelor băneşti Anul Abaterea absolută +/-

Influenţa asupra

fluxului net2010 2011

Activitatea operaţională

Încasări băneşti din vâzări 8.236.043 10.067.513 +1.831.470 +1.831.470

Alte încasări operaţionale 205.337 210.420 +5.083 +5.083

Plăţi băneşti furnizorilor 9.253.711 10.309.537 +1.055.826 -1.055.826

Plăţi băneşti salariaţilor 279.555 301.288 +21.733 -21.733

Plata dobînzilor 208.997 327.143 +118.146 -118.146

Plata impozitului pe venit - - - -

Alte plăţi operaţionale 171.829 42.060 -129.769 +129.769

Flux net din activitatea operaţională

(1.472.712) (702.095) +770.617 +770.617

Activitatea de investiţii

Dividende încasate - - - -

Flux net din activitatea de investiţii

- - - -

Activitatea financiară

Încasări sub formă de credite 2.713.544 2.890.400 +176.856 +176.856

Plăţi băneşti privind creditele 1.049.601 2.059.905 +1.010.304 -1.010.304

Plata dividendelor - - - -

Flux net din activitatea financiară

1.663.943 830.495 -833.448 -833.448

Flux net total 191.231 128.400 -62.831 -


Din calculele efectuate se poate observa că întreprinderea în perioada analizată generează flux

28

pozitiv de mijloace băneşti, însă în comparaţie dintre ani, acesta s-a micşorat cu 62.831 lei faţă de

anul 2010. Această scădere a fost influenţată de scăderea fluxului din activitatea financiară cu

833.448 lei faţă de anul 2010 şi anume din cauza majorării plăţilor băneşti privind creditele cu

1.010.304 lei. Analizând fluxul net din activitatea operaţională observăm o majorare a acestuia faţă

de anul precedent cu 770.617 lei , acestă majorare a fost influenţată în mare parte de majorarea

încasărilor din vânzări cu 1.831.470 lei faţă de anul 2010, majorarea altor încasări operaţionale cu

5.083 lei şi scăderea altor plăţi operaţionale care a dus la majorarea fluxului cu 129.769 lei. Negativ

au influenţat asupra fluxului din activitatea operaţională majorarea plăţilor către furnizori, salariaţi

şi plata dobînzilor, care în ansamblu au redus acest flux cu 1.195.705 lei faţă de anul precedent. Cu

toate că activitatea operaţională aduce întreprinderii un flux negativ, totuşi acesta este compensat cu

fluxul din activitatea financiară, spre final ca să se înregistreze un flux net pozitv. Tendinţa negativă

a fluxului total poate fi corectată prin evitarea de a contracta noi împrumuturi pentru a evita plăţile

privin creditele, la fel o majorare a încasărilor din activitatea operaţională va duce la generarea unui

flux pozitiv, şi va restabili tendinţa pozitivă pe viitor.

6.4 Analiza concordanţei dintre rezultatele financiare şi fluxul mijloacelor băneşti (de

trezorerie)

Examinarea conexiunii dintre rezulatele financiare obţinute şi fluxurile mijloacelor băneşti

generate în cadrul activităţii economice a întreprinderii permite depistarea cauzelor de modificre a

soldului total de mijloace băneşti disponibile în condiţiile de creştere sau scădere a profitului.

Tabelul 6.4.1

Analiza corelaţiei dintre rezultatele financiare şi fluxul mijloacelor băneşti

Tipuri de activităţi

Anul Abaterea fluxului net faţă de rezultatul financiar, +/-

2010 2011

Rez.fin. Flux net Rez.fin. Flux net 2010 2011

Sold din act. operaţională

582.770 (1.472.712) 1.561.970 (702.095) -2.055.482 -2.264.065

Sold din act. de investiţii

- - - - - -

Sold din act. financiară

(93.982) 1.663.943 (42.392) 830.495 +1.757.925 +872.887

Total 488.788 191.231 1.519.578 128.400 -297.557 -1.391.178

Sursa: Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti şi Forma nr.2 2010-2011 a întreprinderii

„Langera” SRL

Din datele analizate putem observa că în anul 2011 întreprinderea înregistrează un rezultat

29

financiar de 1.519.578 lei şi un flux net pozitiv de 128.400 lei, însă analizînd corelaţia acestora

putem menţiona că atît în anul 2010 cît şi 2011 se observă un decalaj dintre fluxul net şi rezultatul

finanicar de 297.557 lei şi respectiv 1.319.178 lei. Acest decalaj fiind cauzat de fluxul net negativ

din activitatea operaţională, şi rezultatul financiar negativ din activitatea financiară în perioada

analizată.

7. Analiza activităţii operaţionale

Ţinând cont de specificul activităţii întreprinderii, la compartimentul dat nu poate fi efectuată o

analiză amplă, ci doar asupra unor indicatori ce reflectă activitatea operaţională a întreprinderii.

7.1 Analiza în dinamică a veniturilor din vânzări din activitatea operaţională

Aprecierea generală a mărimii şi evoluţiei veniturilor din vânzări are menirea de a examina

dimensiunea lor absolută şi relativă, iar evaluarea în dinamică permite examinarea volumului

activităţii operaţionale şi studierea modificărilor survenite în acest volum în perioada analizată.

Tabelul 7.1.1

Aprecierea evoluţiei veniturilor din vânzări în dinamică


Ritmul de creştere, %2010 2011

Venituri din vânzări, lei 7.030.754 9.744.828 +2.714.254 138,60Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Din analiza veniturilor din vânzări putem observa majorarea acestora cu 2.714.254 lei în

perioada analizată, înregistrând un ritm de creştere de 138,60 %, ceea ce caracterizează o situaţie

favorabilă pentru entitate.

7.2 Analiza marjei comerciale

Marja comercială reprezintă adaosul comercial la preţul de achiziţie a mărfii, menite pentru a

acoperi cheltuielile de circulaţie, obţinerea profitului şi achitarea altor impozite.

Tabelul 7.2.1

Date iniţiale pentru analiza marjei comerciale


1. Venituri din vânzări, lei 7.030.754 9.744.828 +2.714.2542. Costul vânzărilor, lei 5.400.716 6.805.072 +1.404.356Sursa: Raportul de profit şi pierderi 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Calculu marjei comerciale şi a ratei acesteia poate fi efectuat cu ajutorul formulelelor:

MC = VV – CV , lei (7.2.1)30

Rmc = MC/VV*100, % (7.2.2)

Tabelul 7.2.2

Analiza marjei comerciale în dinamică


Ritmul de creştere, %2010 2011

1. Marja comercială, lei 1.630.038 2.939.756 +1.309.718 180,352. Rata marjei comerciale, % 23,18 30,17 +6,99 130,16

În perioada analizată marja comercială a crescut atât în mărime absolută cât şi în mărime

relativă, adică cu 1.309.718 lei sau cu 80,35 %. Acestă majorare a fost influenţată de creşterea

veniturilor din vânzări în preţuri cu amănuntul faţă de anul precedent cu 2.714.254 lei, iar rata

marjei comerciale înregistrează un ritm de creştere de 30,16 %, ceea ce în general reprezintă

orientarea corectă a entităţii în direcţia dată.

7.3 Analiza factorială a veniturilor din vânzări

Un rol important revine analizei veniturilor din vânzări prin prisma stabilirii cauzelor ce au

condiţionat modificarea vânzărilor. La efectuarea acestei analize este foarte important să se ia în

consideraţie tipul activităţii operaţionale în urma căreia au fost generate veniturile corespunzătoare.

Venitul din vânzări se modifică sub influenţa a trei grupe de factori:

1. Factorii legaţi de stocare, intrări şi vânzări de mărfuri;

2. Factorii asigurării cu forţă de muncă şi eficienţa utilizării acesteia;

3. Factorii dezvoltării şi eficienţei utilizării bazei tehnico-materiale a comerţului.

Dependenţa factorială pentru prima grupă de factori:

VV= Si.+I+Sf. (7.3.1.)

Tabelul 7.3.1

Calculul influenţei factorilor fondurilor de mărfuri asupra venitului din vânzări

Indicatori Anul Abaterea

Absolută

Mărimea inf. Factorilor

2010 2011

1. Stoc iniţial, lei 6.036.000 6.641.200 +605.200 -605.200

2. Intrări, lei 605.200 680.500 +75.300 -75.300

3. Stoc final, lei 6.641.200 7.321.700 +680.500 -680.500

4. VV, lei 1.643.100 4.289.400 +2.646.300 -

31

Sursa: Raport statistic Nr.3 Comerţ 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Din analiza factorilă putem observa o tendinţă pozitivă a stocului final în perioada analizată,

acesta în anul 2011 depăşeşte anul precedent cu 680.500 lei, rezultă că cererea la mărfurile

întreprinderii este în scădere, acest rezultat nefavorabil poate fi cauzat de neritmicitatea intrărilor,

creşterea stocurilor finale din anii precedenţi, majorarea preţurilor sau existenţa unui ritm mai lent a

vânzărilor de cât a aprovizionărilor. Situaţia pe viitor poate fi ameliorată prin reducerea intrărilor în

perioada apropiată şi să se impună măsuri pe linia asigurării unei concordanţe mai înalte între intrări

şi vânzări.

Venitul din vânzări deasemenea se modifică sub influenţa factorilor generali şi detaliaţi ai forţei de

muncă.

Dependenţa factorială ce exprimă influenţa factorilor generali ai forţei de muncă:

(7.3.2)

Dependenţa factorială ce exprimă influenţa factorilor detaliaţi ai forţei de muncă:

(7.3.3)

(7.3.4)

Din cauza lipsei de informaţie, analiza influenţei factorilor detaliaţi nu poate fi efectuată.

Cea de a treia grupă de factori care influenţează venitul din vânzări sunt factorii dezvoltării şi

eficienţei utilizării bazei tehnico-materiale a comerţului. Mărimea şi structura bazei tehnico-

materiale a comerţului cu amănuntul răspund cerinţelor acestei forme de comerţ şi anume de

difuzarea largă a mărfurilor, ceea ce se asigură prin varietatea de tipuri de unităţi ca profil şi mărime

care compun reţeaua comercială şi printr-o dotare specifică proceselor operative cerute de vânzarea

mărfurilor. În continuare vom analiza influenţa acestor factori.

Dependeţa factorială:

(7.3.5)

1) 60*1.643.100 /60 = 1.643.100 lei

2) 280,8*4.289.400 /280,8= 4.289.400 lei

- mod.suprafeţei comerciale: (280,8-60)* 1.643.100 /60 = +6.046.608

- mod.VV/1m: 280,8*(15.275,64-27.385)= - 3.400.308,29

BVF: +2.646.300 = +6.046.608 +(-3.400.308,29)

Din calculele efectuate putem observa că la majorarea venitului din vânzări cu 2.646.300 lei a

32

influenţat doar majorarea suprafeţei comercilale de la 60 m până la 280,8 m în anul 2011, spre

deosebire de acest factor, negativ a influenţat micşorarea venitului pe un metru pătrat, de la 27.385

lei la 15.275,64 lei, astfel putem concluziona că obţinerea unui rezultat pozitiv caracterizează

poziţia satisfăcătoare a întreprinderii, şi pe viitor este necesar de a stabili o ritmicitate de majorarea

suprafeţei comerciale şi venitului din vânzări.

8. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman

8.1 Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman

Analiza asigurării întreprinderii cu resurse umane începe cu compararea datelor efective cu

celea din perioada precedentă în total şi pe categorii de personal, o deosebită importanţă o are cota

personalului operativ în totalul de salariaţi.

Tabelul 8.1.1

Analiza structurii şi asigurării întreprinderii cu personal pe categorii în dinamică

Categorii de personal pe tipuri de activităţi

Anul Abaterea absolută +/-

2010 2011

persoane cota,% persoane cota,% persoane cota,%

1 Total pe întreprindere:- salariaţi

16 100,00 17 100,00 +1 -

- vânzători 4 25,00 6 35,29 +2 +10,29Sursa: Extras din informaţia secţiei resurse umane 2010-2011 a întreprinderii „Langera” SRL

Conform analizei efectuate întreprinderea în anul 2011 deţine 17 salariaţi ceea ce este cu unul

mai mult de cît în anul precedent, din analiza structurii putem observa că în anul 2010, o cotă de 25

% o constituiau vânzătorii, iar spre anul 2011 acesta s-a majorat până la 35,29 % deoarece au fost

angajaţi încă doi vânzători.

8.2 Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman

În afară de aprecierea cantitativă a întreprinderii cu resurse umane în procesul analizei se

studiază şi eficienţa utilizării acesteia. Numărul lucrătorilor operativi, productivitatea unui lucrător,

durata zilei de lucru şi multe alte aspecte influenţează asupra eficienţei activităţii operaţionale a

întregii întreprinderi.

Tabelul 8.2.1

Analiza generală a productivităţii muncii

Categorii de personal pe

tipuri de activităţi

Anul Abaterea

absolută,

+/-

Ritmul de creştere

faţă de anul 2010,

%2010 2011

33

1 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.254 138,61

2 Nr. salariaţi, pers. 16 17 +1 106,25

3 Nr. vânzători, pers. 4 6 +2 150,00

4 Ponderea vânzătorilor în

totalul salariaţilor, %

25,00 35,29 +10,29 141,16

5 W sal, lei 439.410,88 573.225,18 +133.814,30 130,45

6 W vânzători, lei 1.757.643,50 1.624.138,00 -133.505,5 92,40

Sursa: Forma nr.2 şi Extras din informaţia secţiei resurse umane 2010-2011 a întreprinderii

„Langera” SRL

Conform analizei generale a productivităţii muncii, productivitatea unui salariat în anul 2011 s-a

majorat cu 133.814 lei având un ritm de creştere de 130,45 %, iar cea a vânzătorilor s-a micşorat cu

133.505 lei faţă de anul 2010 şi înregistrează un ritm de creştere scăzut, doar de 92,40 %. În baza

rezultatelor obţinute putem menţiona că pentru obţinerea unor rezultate pozitive, întreprinderea ar

trebui să fie preocupată de îmbunătăţirea în continuare a organizării muncii, vânzărilor şi raportului

dintre personalul operativ şi cel administrativ.

9. Analiza eficienţei utilizării potenţialului tehnic

9.1 Analiza volumului, structurii şi calităţii potenţialului tehnic

Analiza potenţialului tehnic începe cu analiza în dinamică, care permite aprecierea structurii

mijloacelor fixe, în acest proces o atenţie deosebită se acordă ponderii părţii active ale mijloacelor

fixe, ceea ce în mod direct influenţează asupra eficienţei utilizării mijloacelor fixe.

Tabelul 9.1.1

Aprecierea în dinamică a structurii mijloacelor fixe

Tipuri de mijloace fixe

Anul Abaterea, +/-2010 2011

Suma % Suma % Suma %1. Mijloace fixe – total

78.266 100 105.279 100 +27.013 -

Din care:2. Mijloace de transport

- - 44.438 57,79 +44.438 +57,79

3. Alte mijloace fixe

78.266 100 60.841 42,21 -17.425 -57,79

Sursa: Anexa la Bilanţul Contabil 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

34

Din analiza structurii mijloacelor fixe putem observa că în anul 2010 întreprinderea deţinea doar

o singură categorie de mijloace fixe şi anume cea a altor mijloace fixe în mărime de 78.266 lei, iar

în anul 2011 situaţia s-a modificat deoarece în componenţa structurii cota majoră de 57,79 % o deţin

mijloacele de transport iar categoria altor mijloace fixe spre deosebire de anul 2010 s-a redus cu

până la 42,21 %, astfel în total mijloacele fixe au o valoare de 105.279 lei.

Tabelul 9.1.2

Analiza indicatorilor mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe

Indicatori Anul

2010 2011

1. Coef. reînoire 0,28 0,422. Coef.ieşire 0,00 0,173. Coef. amortizării acum. MF 0,53 0,334. Coef. utilitate 0,47 0,675. Norma medie anuală de acumulare a amortizării,%

8,83 10,44

Sursa: Anexa la Bilanţul Contabil 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Conform analizei indicatorilor mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe putem menţiona că

în perioada analizată coeficientul de reînoire s-a majorat de la 0,28 la 0,42 în anul 2011, iar

coeficientul de ieşire care în anul 2010 lipsea, în anul 2011 a înregistrat o valoare de 0,17, uşor

putem observa că coeficientul de reînoire este mai mare de cît cel al ieşirelor astfel putem

caracteriza situaţia ca una bună pentru întreprindere. Analizînd coeficientul de amortizare şi cel de

utilitate, observăm că în anul 2010 acestea se află aproape la egalitate, o ameliorare urmează în anul

2011 atunci când coeficientul de utilitate prevalează amortizarea acumulată a mijloacelor fixe. Cît

despre norma medie anuală de acumulare a amortizării, nivelul optim al acesteia este de 8-10 %,

deci în anul 2010 întreprinderea se încadrează în limitele permise, iar în anul 2011 s-a înregistrat o

majorare a acesteia de la 8,83 % la 10,44 %.

9.2 Analiza eficienţei utilizării potenţialului tehnic

Eficienţa utilizării potenţialului tehnic prevede analiza randamentului mijloacelor fixe şi

capacitatea mijloacelor fixe, cu scopul de a obţine informaţie ce permite aprecierea utilităţii

acestora.

35

Tabelul 9.2.1

Aprecierea în dinamică a indicatorilor eficienţei utilizării mijloacelor fixe


2010 2011

1 VV, lei 7.030.574 9.744.828 +2.714.2542 MF , lei 78.266 105.279 +27.0133 Rand. MF, lei (rd.1/rd.2)

89,83 92,56 +2,73

4 Capacitatea MF, bani (rd.2/rd.1)

0,01 0,01 -


Din analiza efectuată rezultă că în anul 2011 s-au majorat atât veniturile din vânzări cât şi

mijloacele fixe, cu 2.714.254 lei şi respectiv 27.013 lei, această majorare a influenţat şi majorarea

randamentului mijloacelor fixe, care în anul 2010 înregistrează 89,83 lei venituri din vînzări la un

leu mijloace fixe, iar în 2011 92,56 lei venituri din vînzări la un leu mijloace fixe. Din analiza

capacităţii mijloacelor fixe observăm că acest indicator nu s-a modificat în perioada analizată şi

arată că folosirea mijloacele fixe de către întreprinderea practic nu influenţează la modificarea

veniturilor.

10. Analiza stocurilor medii de mărfuri

Fiecare unitate comercială îşi stabileşte necesarul de stocuri, care trebuie constant să corespundă

venitului din vânzări, în acestă analiză se urmăreşte în principal mărimea stocurilor efective în

comparaţie cu mărimele necesare, factorii şi influenţa acestora asupra stocurilor de mărfuri.

Tabelul 10.1

Informaţia iniţială privind analiza stocurilor

Indicatori Anul

2010 2011

1.VV, lei 7.030.574 9.744.828

2. SM, lei 6.036.000 6.641.200

3. Vit.rot., zile 309,07 245,34

Sursa: Raport statistic Nr.3 Comerţ 2010-2011 al întreprinderii „Langera” SRL

Dependeţa factorială:

SM = (VV*V)/T (10.1)

36

Calculul influenţei factorilor asupra stocurilor de mărfuriNr.

calc.Nr.

subs.Factorii de influenţă SM Metoda de calcul Influenţa

fact.Denumire

a fact.VV V1 0 7.030.574 309,07 6.036.000 - - -2 1 9.744.828 309,07 8.366.205 8.366.205-6.036.000 +2.330.205 ∆VV3 2 9.744.828 245,34 6.641.200 6.641.200-8.366.205 -1.725.005 ∆V

BVF: 6.641.200-6.036.000 = 2.330.205-1.725.005 605.200 = 605.200

Creşterea stocurilor de mărfuri în perioada analizată cu 605.200 lei a fost condiţionată de sporirea

vânzărilor, influenţa acestui factor a dus la majorarea stocurilor cu 2.330.205 lei, deoarece la

întreprindere a fost respectată cerinţa dependeţei stocurilor de mărfuri de volumul vânzărilor, ceea

ce constituie un moment pozitiv în activitatea întreprinderii. În perioada analizată a avut loc o

accelerare a vitezei de rotaţie a mărfurilor cu 64 zile, care a influenţat majorarea stocurilor cu

1.725.005 lei, acesta poate fi rezultatul optimizării vânzărilor de mărfuri, modificarea activităţii de

marketing şi comercializare, astfel situaţia la întreprindere poate fi caracterizată ca fiind

satisfăcătoare.

37

ÎNCHEIERE Analiza efectuată în cadrul prezentului raport asupra întreprinderii „Langera” S.R.L. a permis

cunoaşterea activităţii desfăşurate de societate şi problemele cu care aceasta se confruntă din punct

de vedere economic şi financiar.

Efectuând analiza rapoartelor financiare şi a altor documente contabile putem menţiona faptul

că situaţia întreprinderii este satisfăcătoare, cu punctele sale tari şi slabe, însă unele aspecte ale

activităţii desfăşurate necesită o gestiune mai eficientă, deoarece pe viitor pot genera situaţii

nefavorabilile pentru întreprindere cu consecinţe costisitoare, şi anume în ceea ce priveşte

poziţionarea companiei pe piaţă, competitivitatea mărfurilor sale şi eşantioanele de clienţi. Pentru a

aprecierea la justa valoare a eficienţei utilizării resurselor materiale, tehnice, financiare, umane şi

riscurile care le afectează, în cadrul întreprinderii „Langera” SRL, am realizat o analiză a

patrimoniului, a veniturilor şi cheltuielilor şi am apreciat situaţia financiară a întreprinderii prin

intermediul indicatorilor de efecienţă economică. În baza acestui raport putem vorbi despre situaţia

prezentă creată la întreprindere, cât şi despre careva obiective urmărite pe viitor, pentru dezvoltarea

şi continuarea activităţii eficiente a întreprinderii. Din însuşi conţinutul eficienţei economice rezultă

că sporirea acesteia constă fie din maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic, fie din

minimizarea eforturilor, a cheltuielelor de resurse, pentru obţinerea unui rezultat. Conţinutul

complex al activităţii comerciale şi aspectele variate pe care le ia eficienţa economică determină

opţiuni ale conducerii pentru ambele posibilităţi din relaţia efort-rezultate. O primă cale de sporire a

eficienţei o constituie creşterea volumului vânzărilor (a activităţii economice), care conduce direct

la mărirea profitului. Pentru a obţine însă o rată a rentabilităţii superioară trebuie ca ritmul de

sporire a profitului să devanseze pe cel al vânzărilor. Creşterea volumului vânzărilor întîlneşte

restricţii, determinate de capacitatea pieţei şi de concurenţă, astfel că înfăptuirea ei depinde de

adaptarea la cerinţele pieţei. Pe de altă parte, la un anumit nivel al vânzărilor apare costul marginal

sporit, ceea ce înseamnă că o unitate suplimentară de vânzări se realizează cu cheltuieli mai mari şi,

ca atare, aduce un profit mai mic. Depăşirea acestui prag impune un efort de investiţii care

38

influenţează profitul obţinut. Rezultă deci că sporirea vânzărilor în scopul creşterii eficienţei trebuie

însoţită de o schimbare calitativă continuă a activităţii economice, care condiţionează însăşi

posibilitatea creşterii ei cantitative. Cea de-a doua cale de sporire a eficienţei o constituie

minimizarea consumului de resurse la un anumit rezultat, raţionalizarea diferitelor categorii de

cheltuieli. Termenul de raţionalizare semnifică situaţii în care şi o creştere a unei cheltuieli poate să

aducă un efect superior, ceea ce-i conferă caracterul de eficacitate. Principale căi de raţionalizare a

cheltuielilor sunt următoarele: accelerarea vitezei de circulaţie a mărfurilor, creşterea productivităţii

(numărului de personal, suprafeţei comerciale, capitalului bănesc), sporirea randamentului factorilor

de comercializare prin modernizarea bazei tehnico-materiale şi folosirea ei intensivă, creşterea

eficienţei economice ca rezultat al perfecţionării sistemului de conducere economică, respective al

procesului de luare a deciziilor cu privire la alocarea resurselor şi la organizarea activităţii

economice, totodată se presupune folosirea largă a mijloacelor electronice de înregistrare şi

prelucrare a informaţiilor ca o condiţie a analizei eficacităţii deciziilor ce se iau. Toate aceste măsuri

vor asigura întreprinderii o dezvoltare rapidă şi maximizarea profitului.

39

BIBLIOGRAFIA

I. Acte legislative şi normative

I.1 Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 1163 – XIII din 24.04.97,

Monitorul Oficial al RM nr.2 din 28.02.1994

II. Manuale , monografii şi lucrări didactice

II.1Nadejda Botnari , Analiza financiară - instrument de apreciere şi fundamentare

a strategiei financiare a întreprinderilor industriale : autoref. tz. dr. în şt. econ.

Chişinău : Editura A.S.E.M., 2000.

II.2 Lilia Grigoroi; Liliana Lazari , Bazele teoretice ale contabilităţii , Chişinău :

Cartier, 2009.

II.3 Nadejda Botnari, Finanţele întreprinderii , Academia de Studii Economice din

Moldova , Chişinău : Editera Prim, 2008.

II.4 Valentina Paladi, Analiza rapoartelor financiare, Academia de Studii

Economice din Moldova, Chişinău: Editura A.S.E.M., 2000.

II.5 Aurel Isfanescu, Vasile Robu, Anca Maria Hristea, Analiza economico –

financiară, Bucureşti, 2000.

40

http://81.180.68.30/app?component=crsArea.$crs$BibliographicItemCRS.$DirectLink_1&page=opac%2FSearchForm&service=direct&session=T&sp=0&sp=T







langera srl

Documents