s.c. tellus adviser s.r.l. birou management mediuapmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

0

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. BIROU MANAGEMENT MEDIU

Obiectivul: PUZ- Realizare capacitate de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie solara”, comuna Satchinez, localitatea Satchinez, judetul Timis Beneficiar: SC BIG ENERGY SRL

Această documentaţie conţine informaţii care sunt proprietatea intelectuală al SC BIG ENERGY SRL şi nu poate fi

utilizată sau copiată, în parte sau în întregime, fără consimţământul scris al conducerii acestei organizaţii.

studiu de evaluare adecvata

TELLUS ADVISER Pagina 1

S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. BIROU MANAGEMENT MEDIU

Obiectivul: PUZ- REALIZARE CAPACITATE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE SOLARA”, COMUNA SATCHINEZ, LOCALITATEA SATCHINEZ, JUDETUL TIMIS Beneficiar: SC BIG ENERGY SRL

Această documentaţie conţine informaţii care sunt proprietatea intelectuală al SC BIG ENERGY SRL

şi nu poate fi utilizată sau copiată, în parte sau în întregime, fără consimţământul scris al conducerii acestei organizaţii.

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis

Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com

Cod Unic Înregistrare: 24862305∗Nr. Ordine Registrul Comeţului J35/4304/2008

Cont IBAN: RO23 RNCB 0221 0430 4108 0001 - TREZORERIA TIMISOARA; RO09BRDE360SV77621873600- BRD TIMISOARA



S.C. TELLUS ADVISER S.R.L.

Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis

Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545

E-mail: tellus.adviser@)yahoo.com

Cod: EA-01.06.2012

Faza : Acord de mediu

LISTA DE SEMNĂTURI

ELABORATORI:

DR. BIOLOG FLORIN PRUNAR

ING . CHIM. CORNELIA MARCU

TELLUS ADVISER



CUPRINS A. INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII: …………………….....… 5 A 1. Informaţii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate; …………………………………… 5 A. 2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70.……………………………………………………………………………..…… 19 A. 3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;…………………………………..……………………………………………… 20 A. 4. Resursele naturale necesare implementării PP (preluare de apa, resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); ………………………………………… 21 A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea P; ……………………….. 22 A. 6. Emisii si deşeuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile) si modalitatea de eliminare a acestora;.................................... 22 A. 7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri si pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc……………….. 25 A. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP (dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar; ............. 25 A.9. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.; ……………………………………………… 26 A.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării PP; ……………. 26 A. 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru); …………… 29 A. 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar; .................................................................... 29 A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului. ................................................................................................................... 30 B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PP………………………... 31 B.1. Date privind aria naturală protejată. ………………………………………….. 31



B.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa si in imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar…………………………………………………………………….…….. 41 B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate si a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interescomunitar învecinate………………………………………………………... 50 B.4.Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar….……... 62 B.5.Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate…………….. 64 B.6. Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar…………………………………………….. 65 B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management. …..................................... 66 B.8. Descrierea stării actuale si viitoare de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor………………………………………………………………………………... 67 B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar. ………….…………………………………………………….… 68 C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI…………………………. 68 C.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de PP………………………………… 68 C.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată………………………………………………………………….…………. 70 C.3. Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din aria naturală protejată de interes comunitar ………………………………………………….….. 71 C.4. Indicatori cheie pentru analiza semnificaţiei impactului conform indicatorilor OM 19/2010 ………………………………………………………..……………… 76 D.CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SITULUI ROSCI0277:……………………………………………………………………...... 78 E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ……..…. 78 F. MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU……………………………… 80 G. METODELE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE .............................................................................................................. 82



A. INFORMATII PRIVIND PP SUPUS APROBARII:

A 1. Informatii privind PP: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia, informatii privind productia care se va realiza, informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate;

Denumirea planului: " PUZ- REALIZARE CAPACITATE DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE SOLARA”, COMUNA SATCHINEZ, LOCALITATEA SATCHINEZ, JUDEȚUL TIMIȘ.” Amplasament: Teren identificat cu CF. Nr. 401204, nr. Top. A130/1/4-9

Beneficiar / Titularul planului: SC BIG ENERGY SRL Proiectant general : S.C. ATG STUDIO S.R.L. TIMISOARA, Calea Sagului, nr 29/A Tel/fax: 0356 – 119083 Mobil: 0721 424 360 Elaboratorul documentatiei PUZ este B.I.A. arh. ALMAJAN T. Gabriel; Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare adecvata S.C. TELLUS ADVISER S.R.L. TIMISOARA, Calea Dorobantilor , nr. 63, et.1, cam. 2, Timisoara, jud. Timis Tel . 0356806500; 0723150619; 0722 402 388 Fax 0356454545 Certificat de înregistrare/Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului/ Ministerul Mediului si Pădurilor .



Obiectivele planului Obiectivele principale ale planului urbanistic zonal - „ PUZ- Realizare

capacitate de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie solara, extravilan Satchinez, CF. Nr. 401204, nr. Top. A130/1/4-9, jud. Timis prin:

schimbarea folosinței terenului din teren agricol, in teren pentru construcții ;

valorificarea potențialului natural, economic si uman; asigurarea continuităţii traseelor majore de circulaţie din imediata vecinătate si respectarea traseelor electrice din zona;

propunerea pe o suprafaţă de 218300 mp a unui parc fotovoltaic si asigurarea măsurilor de coexistenta cu celelalte funcţiuni prevăzute în zonă;

realizarea lucrărilor tehnico-edilitare necesare creării unei infrastructuri adecvate funcționării unui parc fotovoltaic;

asigurarea elementelor de protectia si conservarea mediului; îndeplinirea elementelor dezvoltarii durabile;

Suprafata studiata prin PUZ:

Suprafata aferenta parcului fotovoltaic: 218300 mp,

Incadrarea PUZ in teritoriu: Zona studiata prin PUZ , este situata in extravilanul comunei Satchinez la

circa 25 km de municipiul Timisoara, pe parcela cu nr. Top. A130/1/4-9. Terenul studiat în cadrul acestei documentaţii este identificat prin nr.cad.

A130/1/4-9, inscris in CF nr.401204 Satchinez, situat în extravilan com. Satchinez, jud.TIMIS, avand categoria de folosinta arabil. Amplasamentul ce face obiectul acestei documentatii este delimitat la: -la nord de parcela cu nr.top. A130/1; -la est de DJ 128; - la sud de DE - la vest de DE 131;

Scopul elaborării PUZ-ului îl constituie analiza zonei in care se situează amplasamentul vizat si stabilirea permisivităților si restricțiilor de ordin urbanistic pentru porțiunea de teritoriu studiata.



Centrala fotovoltaică numită "PV BIG 1" este situată în nord-vestul

Timișoarei, în localitatea Satchinez, accesată ușor și imediat de la drumurile existente.

Centrala este proiectată pentru a produce energie electrică legată la rețeaua de distribuție de tensiune medie cu curent alternativ trifazic.

Caracteristicile urbane și destinația locației Utilizarea urbană a terenului în cauză pentru punerea în aplicare a

intervenției a fost dedusă cu ajutorul instrumentelor de gestionare teritorială în vigoare a orașului Satchinez și trebuie să fie clasificată drept teren arabil extravilan.

Nu există așezări urbane în interiorul intervenției, în timp ce pe terenul afectat este o linie electrică de 110 kV putere.

Lucrările care privesc centrala fotovoltaică, sunt situate în interiorul terenului privat, proprietate a inițiatorului, evidențiat pe harta cu nr. __ part. __: în special, instalația și toate lucrările aferente vor ocupa doar o parte din teren, o suprafață totală de circa 4 hectare.



Localizarea zonei de intervenție

Descrierea PUZ Durata de viaţă a astrului solar este de 5 miliarde de ani, ceea ce conduce

la concluzia că, pe scara noastră a timpului, el reprezintă o energie inepuizabilă şi deci regenerabilă.

Disponibilitatea acestei energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este captată, de anotimpuri şi de gradul de înnorare. Energia solara este utilizata pentru producerea energiei electrice cu panouri fotovoltaice, si pentru producerea de apa calda menajera din locuințele individuale.

Prin iniţiativa titularului se dorește promovarea unei documentații de urbanism, faza PUZ, pentru un teren aflat in proprietatea acestuia: SC BIG ENERGY S.R.L., în vederea schimbare a destinației terenului din arabil in teren destinat unui parc energetic fotovoltaic.

Inițiativa realizării acestui parc energetic fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga, de a transforma noile cunoștințe in inovare tehnologica in scopul producerii de energie electrica din surse neconvenționale. In urma implementării acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa aducând in acest sens un plus pentru protecția mediului, din perspectiva accesării unei surse de energie neconvenționala, cat si din perspectiva echipării edilitare a zonei.

Oportunităţi ale implementării planului constă cel puţin în: -amplasarea terenului faţă de drumul județean DJ 128;



-existenţa liniei de medie tensiune - LEA 110KV; -gradul ridicat de însorire al terenului ; Radiație solară globală Este parametrul meteorologic care măsoară radiația solară globală, a cărei

valoare se obține din suma radiației solare directe, difuză și reflectată, primită de unitatea de suprafață orizontală. Unitatea de măsură este de MJ/m2 (megajoule pe metru pătrat).

Evaluarea resurselor solare disponibile a fost efectuată în conformitate cu Norma PVGIS, luând ca referință locația care are date istorice de radiație solară în imediată vecinătate cu Timișoara.

Tabel de radiație solară pe plan orizontal

Luna Total zilnic [MJ/m2]

Total lunar [MJ/m2]

Ianuarie 3,82 118,42 Februarie 6,45 187,05 Martie 12,13 376,03 Aprilie 17,2 516 Mai 20,95 649,45 Iunie 22,76 682,8 Iulie 22,22 688,82 August 19,91 617,21 Septembrie 13,93 417,9 Octombrie 9,43 292,33 Noiembrie 5,44 163,2 Decembrie 3,74 115,94

Factorul de conversie pentru valoarea de radiație cu înclinare optimă (kWh/m2) = MJ/ m2/3,6.



Radiația solară globală din Romania Instalația fotovoltaică va fi compusă din patru generatoare distribuite pe o

singură expunere, cu o orientare de 0.00 ° (azimut) față de sud și are o înclinație de 30,00 ° (înclinare) față de orizontală.

Tabel de radiație solară

Luna Radiație directă [kWh/m2]

Radiație difuză [kWh/m2]

Radiație reflectată [kWh/m2]

Total zilnic [kWh/m2]

Total lunar [kWh/m2]

Ianuarie 1,633 0,327 0,018 1,978 61,31

Februarie 1,864 0,702 0,031 2,597 75,315

Martie 2,443 1,539 0,058 4,041 125,264

Aprilie 2,522 2,452 0,083 5,057 151,695

Mai 2,594 3,095 0,101 5,79 179,484

Iunie 2,611 3,421 0,111 6,142 184,271

Iulie 2,551 3,398 0,108 6,056 187,75

August 2,283 3,25 0,096 5,63 174,517

Septembrie 2,33 1,949 0,067 4,345 130,365

Octombrie 2,017 1,296 0,045 3,358 104,088

Noiembrie 1,767 0,635 0,026 2,428 72,843

Decembrie 2,001 0,223 0,018 2,242 69,491



Diagrama radiației solare

DirettaDiffusaRif lessa

Radiazione solare giornaliera media sul piano dei moduli (kWh/m˛)

Gen Feb Mar Apr Mag Giu Lug Ago Set Ott Nov Dic

76,5

65,5

54,5

43,5

32,5

21,5

10,5

0

Date de importanță clinometrică și evaluare energetică Din datele obținute și dintr-un sondaj efectuat s-a constatat că în punctul

de instalare a generatorului fotofoltaic, nu există nici un fel de umbră, cu excepția unor linii electrice aeriene pană la care este o distanță de încă cel puțin 20 m pentru a elimina interferențele.

Diagrama parcursului solar pentru locația proiectului



Diagrama parcursului solar pentru locația proiectului: Graficele arată traiectoriile Soarelui (în termeni de altitudine și azimut solar) pe durata unei zile, pentru mai multe zile ale anului. Zilele - câte una pe fiecare luna - sunt alese în așa fel încât declinația solară a zilei să coincidă cu cea medie pe lună. În referință polară, razele unesc puncte de azimut egale, în timp ce circumferințele concentrice unesc puncte de aceeași înălțime. Aici circumferințele sunt proiectate cu un pas de 10° începând de la circumferința cea mai exterioară (înălțime = 0°) până la punctul central (înălțime = 90°). În schimb, în coordonate carteziene, înălțimea și unghiurile de azimut solare sunt afișate respectiv pe axele absciselor și ordonatelor. În ambele diagrame, o linie punctată indică liniile de timp: este vorba de „ora solară adevărată”, care diferă de timpul mediu marcat de ceasuri obișnuite.

Datele de evaluare energetică privind instalarea centralei fotovoltaice, efectuate pe baza datelor climatice și eficiența diverselor componente, sunt colectate mai jos.

DATE DESPRE LOCAȚIA INSTALAȚIEI

Localitatea: Timisoara

Latitudinea: 045°57'07"

Longitudinea: 021°05'41"

Altitudinea: 102 m

Sursa de date climatice: PVGIS

Radiație reflectată: 26 % Iarbă verde

Tabel producere energie Luna Total zilnic

[kWh] Total lunar

[kWh] Ianuarie 3305,149 102459,616

Februarie 4340,121 125863,499

Martie 6752,782 209336,233

Aprilie 8450,252 253507,556

Mai 9675,702 299946,777

Iunie 10264,923 307947,697

Iulie 10121,36 313762,156

August 9407,956 291646,625

Septembrie 7262,049 217861,467

Octombrie 5611,214 173947,636

Noiembrie 4057,755 121732,646

Decembrie 3746,136 116130,206



Analiza a fost realizată pe baza datelor de pe site-ul PVGIS și un randament mediu anual al instalației de 75%, o disponibilitate medie de-a lungul anilor de funcționare de 90%.

Analiza conduce la evaluarea unei energii specifice de aproximativ 1270 ore echivalente (kWh/kWp), cu o productie așteptată de aproximativ 2539 MWh/an. Luând în considerare faptul că durata de viață utilă a sistemului fotovoltaic este estimată la 25 de ani, aceasta va produce în cursul vieții sale aproximativ 63.5 GWh de energie electrică.

Funcționarea unei instalații fotovoltaice se produce fără nici un fel de deșeu de producție care urmează să fie eliminat, consistand dintr-o tehnologie care nu oferă debite masice.

Tehnologia fotovoltaică este de asemenea caracterizată prin simplitate extremă și reducerea nevoii pentru operațiunile de întreținere și consumul de materiale, modulele fotovoltaice fiind construite și asamblate într-o singură bucată, dar, în orice caz, cantitatea de deșeuri care ar putea deriva din operațiunile de întreținere normale pe structurile și pe panourile generatorului fotovoltaic (curățare) sunt foarte mici.

Din punct de vedere al mediului, instalarea sistemului fotovoltaic va reseta emisiile de dioxid de carbon pentru o cantitate echivalentă de energie produsă din combustibili fosili. Având în vedere o valoare caracteristică a parcului de producție națională de aproximativ 700 de grame de CO2 emisă pentru fiecare kWh produs, se poate estima cantitatea de emisii evitate:

Emisii de CO2 evitate într-un an: 1777 t Emissii de CO2 evitate într-o viață de funcționare: 44432 t

Dimensiunile componentelor principale Cu ajutorul datelor de proiect mai sus menționate au fost calculate și

măsurate principalele componente ale instalației. Metoda de măsurare folosită s-a desfășurat după următorii pași.

a) Evaluarea zonei disponibile în formă și suprafață; b) Evaluarea caracteristicilor morfologice ale zonei; c) Optimizarea unui design de structuri de sprijin pentru modulele

fotovoltaice; d) Aplicarea pe teren a randurilor de module fotovoltaice; e) Furnizarea de spații adecvate între randuri; f) Poziționarea cabinei de conversie; g) Plasarea cabinei generale care conține echipamente electrice principale

În special generatorul fotovoltaic va fi împărțit în 4 subcampuri, fiecare conectat la invertorul propriu prevăzand transformarea în tensiune medie: parcul va fi astfel alcătuit din panouri fotovoltaice, pentru o putere nominală de 1999.2 kWp, și din patru convertoare CC/CA de 500 kW de tipul SIEL PS500 conectate între ele și care vor canaliza energia produsă prin intermediul unei rețele interne în MT (tensiune medie) la cabina de distribuție.



Elaborarea acestui PUZ este determinata de intenția de înscriere in tendința de implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante.

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice repetitiva de panouri cu cristale de siliciu care prin efectul lor fotovoltaic generează curent electric. Acestea se vor poziționa in incinta, in urma unui concurs de soluție, pentru a se obține un grad cat mai mare de eficientizare a investiției.

Se vor utiliza instalațiile proprii electrice de transformare, care vor asigura ulterior legarea la rețeaua electrica existenta pe amplasament.

Se va urmări diminuarea pana la eliminare a surselor de poluare a solului si aerului, specifice perioadei de execuție, in care accidental, sunt posibile scurgeri de carburant de la utilaje (sau pe parcursul exploatării de la mașinile de intervenție) si limitarea extinderii prafului prin montarea panourilor perimetrale șantierului. Aceasta poluare este nesemnificativa si poate fi înlăturata fără urmări.

Canalizarea pluviala va avea in vedere dirijarea apelor meteorice in emisari naturali adiacenți zonei.

Suprafața destinata parcului fotovoltaic va fi o zona verde pe care panourile vor fi amplasate pe suporți care vor permite creșterea vegetației.

După terminarea lucrărilor de infrastructura si de montarea a panourilor fotovoltaice se va realiza o sistematizare verticala a zonei, se vor recupera terenurile degradate prin înlăturarea resturilor materialelor de construcții, refacerea stratului vegetal, se va amenaja zona verde prin înierbare cu specii locale.

Descrierea sistemului fotovoltaic Celulele solare convertesc lumina soarelui direct în energie electrică.

Celulele sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în computer la cipuri. Când lumina este absorbită de aceste materiale, energia solara este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii in energie electrică se numeşte efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV.

Parcul fotovoltaic este descris astfel:

� Panou fotovoltaic: este un sistem de producere a energiei electrice prin conversia directă a luminii, adică radiațiile solare în energie electrică (efect fotovoltaic), prin urmare, se încadrează în categoria de instalații alimentate din surse regenerabile neprogramabile (adică, producția de energie electrică este aleatorie în funcție de regimul meteorologic instantaneu. Instalația este schematic constituită din câmp fotovoltaic, din structuri de conversie c.c./c.a. și din interfața sistemului de la rețeaua



electrică de distribuție; � Celulă fotovoltaică: dispozitiv semiconductor care generează energie

electrică atunci când este expus la lumina soarelui; � Modul fotovoltaic: ansamblu de celule fotovoltaice conectate electric

pentru a ajunge la tensiunea, curentul și puterea dorită; acestea sunt asamblate într-un suport adecvat pentru a le proteja împotriva agenților atmosferici, frontal prin sticlă și posterior cu sticlă și/sau material plastic. Marginea exterioară este protejată de un cadru de aluminiu anodizat;

� Șir fotovoltaic: set de module fotovoltaice conectate în serie pentru a atinge tensiunea și puterea dorită. Tensiunea de lucru a instalației este aceea determinată de sarcina electrică "echivalentă" la bornele tabloului.

� Generator FV: ansamblu de șiruri cu caractere fotovoltaice conectate în paralel pentru a obține puterea dorită;

� Invertor:convertor static prin care este efectuată transformarea de energie electrică de la continuă la alternativă, prin intermediul unei punți semiconductoare și echipamente adecvate de control care permit optimizarea eficienței campului fotovoltaic;

� Interfață rețea: dispozitiv care prevede interfațarea sistemului fotovoltaic la sistemul electric al utilizatorului și, prin urmare, la rețeaua de alimentare locală;

� Operator de rețea: este entitatea care oferă serviciul de distribuție și vânzarea de energie electrică pentru utilizatorii clienți;

� Putere maximă (Wp): puterea generată de un dispozitiv fotovoltaic (modul, șir sau generator) în condițiile de testare "standard", care sunt după cum urmează: masă de aer = 1.5, radiația solară pe suprafața de modul de 1 kW/m², temperatura de lucru a celulei fotovoltaice egală cu 25°C;

� Tensiune în circuit deschis Voc: tensiunea generată la bornele de circuitului deschis, la o anumită temperatură și radiație solară;

� Tensiune la putere maximă Vmpp: tensiunea maximă generată la o anumită temperatură și radiație solară;

� Curent de scurtcircuit Isc: curentul prevăzut în condiții de scurtcircuit, la o anumită temperatură și radiație solară;

� Curent de putere maximă Impp: curentul maxim generat la o anumită temperatură și radiație solară;

� Unghi de azimut: unghiul format de perpendiculară pe suprafață și de planul meridian al locului, pozitiv de la Sud spre Vest;

� Unghi de înclinare: unghiul pe care suprafața îl formează cu orizontul, pozitiv de la planul orizontal spre cel vertical.



Lista cu materiale necesare 1 8330 panouri fotovoltaice policristaline (putere totală 1999,2 kWp) 2 Rame suport metalic, complete cu fundații; 3 44 Tablouri de șiruri paralele – CSP12 1 kV; 4 4 Transformatoare JT/MT; 5 Liniile electrice prevăd conductori de tip FG7 pentru cablarea

modulelor și legături rapide cu cositor, secțiunea liniilor electrice a diferitelor circuite nu trebuie să fie mai mică de 6mm2;

6 Rețeaua de pămant a campului fotovoltaic se va face cu conductori de cupru de 50 mm², isolați în pvc de calitate N07V-K;

7 În tabloul de control și comandă se va face un nod echipotențial la care vor fi conectate conductoarele de protecție a liniilor electrice (PE), conductoarele de împămantare și echipotențiale.

8 1 Tablou de distribuție trifazic, cu interfață dispozitiv de protecție, prevăzut cu contor fiscal al energiei electrice

9 Șuruburi și materiale de montaj precablat. Cerințe cu privire la prestațiile instalației După cum este prevăzut în decret, cerințele privind performanța instalației

va trebui să urmeze următoarele specificații: Verificarea condiției: Pcc > 0,85 Pnom * I / ISTC, în condiții de radiație >

600 W/m2 unde: Pcc este puterea (în kW) măsurată la ieșirea din generatorul fotovoltaic, cu o precizie mai mare decat ± 2%, Pnom este puterea nominală (în kW) a generatorului fotovoltaic; I este radiația (în W/m²) măsurat în planul modulelor, cu o precizie mai mare decat ± 3%; ISTC egal cu 1000 W/m², este radiația în condiții standard.

Verificarea condiției: Pca > 0,9 Pcc, în condiții de radiație > 600 W/m2 unde: Pca este puterea activă (în kW) măsurată la ieșirea din tabloul de conversie, cu o precizie mai mare decat ± 2%. Descrierea proiectului Amplasarea in teren a panourilor fotovoltaice, respecta anumite reguli

pentru a se obține un randament maxim. In elaborarea schemei de amplasament se tine cont de caracteristicile terenului, orientarea geografica a acestuia si alți factori (drumuri, linii electrice, etc). În mod ideal, panourile ar trebui să fie orientate sudic, la un unghi de înclinare aproximativ egal cu unghiul de latitudine, deşi ele vor funcţiona si atunci când sunt montate orizontal (de fapt, in zile înnorate acesta poziționare este mai buna, întrucât lumina este difuză şi reflectată). Un unghi de înclinare mai mare va spori randamentul în timpul lunilor de iarna, în detrimentul unui randament mai redus în timpul verii. Cea



mai buna soluție, care nu presupune costuri ridicate sau efort, o constituie un sistem simplu în cadrul căruia unghiul poate fi modificat manual de două ori pe an (primăvara şi toamna).

In conformitate cu tema de proiectare, pentru întreaga suprafața de 218300 m2 se vor avea in vedere următoarele zone propuse :

- parc fotovoltaic; - zona protecție exploatație petroliera; - zona de protecție fata de drumul județean; - zona de protecție fata de LEA 110 KV existenta pe amplasament; - zona de spațiu verde; Elaborarea acestui PUZ este determinata de intenția de înscriere in

tendința de implementare a tehnologiilor pentru producerea energiilor nepoluante.

Puterea electrica maxima instalata in aceasta investitie va fi de circa 7 MW, capacitate acceptata de sistemul de transport SEN si oferita de amplasamentul geografic al terenului.

Conform proiectului se va crea o instalație de producere a energiei

electrice, cu utilizarea de energie solară regenerabilă prin conversie fotovoltaică, situată în comuna Satchinez în localitatea Satchinez. Sistemul fotovoltaic va produce energie electrică care urmează să fie vândută operatorului de rețea locală și va fi evaluată pe baza stimulentului sub formă de certificate verzi.

Compania care produce această instalație cu puterea de aproximativ 2.000 kWp (1999,2 kWp) va fi "Big Energy S.R.L." cu sediul la Timisoara, str.Alba Iulia, nr.5, SAD 10, et. 2, care are ca scop dezvoltarea și realizarea instalației pentru a contribui la satisfacerea nevoilor de energie curată și dezvoltare durabilă consacrate în Protocolul Internațional de la Kyoto.

Aceasta instalație este un pas necesar pentru omenire, deoarece toate sursele pe care le folosim astăzi sunt destinate să se epuizeze. De asemenea, este un pas spre o lume mai conștiincioasă care știe să prevădă nevoile în mod responsabil.

Situațiile energetice internaționale de urgență repetate, dependența energetică din străinătate, fie din cauza furnizării de energie electrică din surse tradiționale sau cumpărarea de gaze naturale, petrol și cărbune, fac imperativă creșterea cotei de Energie Verde.

Scopul și consistența documentației de proiect Documentul își propune să ofere o descriere tehnică a proiectului pentru

realizarea unei instalații de producere a energiei electrice, cu utilizarea energiei solare regenerabile prin conversie fotovoltaică.



Măsura în cauză presupune construirea unei centrale fotovoltaice cu o putere de circa 2.000 kWp (1999,2 kWp) care să fie conectată la rețeaua electrică cu tensiune medie.

Instalația este alcătuită dintr-un câmp fotovoltaic format din șiruri de 490 caractere și 8330 module cristaline de siliciu, montate pe structuri metalice bine fixate de sol. Suprafața absorbantă netă a modulelor este de aproximativ 13525 metri patrati. Sistemul de conversie este potrivit instalării în aer liber, și, va consta în cabine preasamblate și pre-fabricate, care conțin invertoare trifazate, transformator MT/JT, precum și legături necesare, interfețe, și în orice caz, toate facilitățile cerute de legislația actuală în domeniu. Secțiunile electrice ale instalației fototovoltaice în cauză vor fi efectuate în conformitate cu regula de artă, stabilită de lege.

Aplicarea tehnologiei fotovoltaice va permite: - producția de energie electrică fără emisii de poluanți; - reducerea de combustibil fosil; - nici o poluare fonică; - crearea de solutii de proiectare ale sistemului perfect compatibil cu cerințele de

protecție a teritoriului; - promovarea proiectelor care vizează respectul pentru mediul înconjurător, prin

utilizarea rațională a energiei și a surselor regenerabile. Pregătirea documentației de proiect a fost efectuată în conformitate cu

instrucțiunile de completare a Ghidului CEI 0-2, 2a ediț., 2002. Astfel cum se prevede în Ghidul CEI 0-2, acest proiect conține liniile

directoare pentru pregătirea proiectului final, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. 4 din Legea 109/1994 și art. 25 din Decretul prezidențial 554/1999.

Motivațiile opțiunilor de proiectare Acest proiect are ca scop producerea de energie electrică "verde", "curată"

respectand mediul înconjurător: − sursa de energie utilizată este radiația solară, sursă inepuizabilă, gratuită și

disponibilă peste tot, fără nicio contraindicație sau utilizare concurentă; − tehnologia de conversie fotovoltaice are, pe perioada îndelungatei sale

utilizări (durata mai mare de 25 de ani), zero emisii de zgomot și poluanți gazoși în general (în special CO2) și, prin urmare nu afectează mediul înconjurător și sănătatea;

− instalația, prin introducerea de energie electrică în rețeaua de distribuție, contribuie la satisfacerea nevoilor energetice naționale prin exploatarea unei resurse naturale și regenerabile, contribuind la reducerea consumului de combustibili fosili, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră dar și la securitatea cerințelor energetice naționale.

Zona aleasă pentru amplasarea centralei fotovoltaice este cea mai potrivită pentru:

− a nu afecta activitățile umane și naturale existente și în curs de



desfășurare în zona înconjurătoare; − a obține cele mai bune condiții din punct de vedere al radiației

solare și funcționalității.

A. 2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor Stereo 70

Zona studiata prin PUZ , este situata in extravilanul comunei Satchinez la

circa 25 km de municipiul Timisoara, pe parcela cu nr. Top. A130/1/4-9. Zona studiata este localizata in partea de nord- est a extravilanului

comunei Satchinez. Accesul la parcela se realizeaza pe DJ 128, DE 35, DE 131. Destinatia actual a terenului este arabil extravilan. Zona este deservita pe traseul unei retele electrice de medie tensiune.

Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului pe care se va construe parcul

fotovoltaic sunt:

Puncte contur ale parcelei A130/1/4-9, Satchinez

Nr. punct X(m) Y(m)

1 501,971.180 197,292.560 2 502,045.670 197,319.920 3 502,061.080 197,324.040 4 502,433.340 197,790.570 5 502,352.030 197,815.990 6 502,316.590 197,828.800 7 502,274.180 197,842.430 8 502,197.960 197,866.430 9 502,164.150 197,877.370 10 502,132.030 197,887.790 11 502,091.570 197,901.330 12 501,877.650 197,627.440 13 501,835.660 197,576.940 14 501,801.090 197,533.960 15 501,796.120 197,527.870 16 501,814.110 197,512.370 17 501,821.520 197,524.110 18 501,855.340 197,502.760 19 501,839.320 197,477.390 20 501,805.500 197,498.740



21 501,811.970 197,508.980 22 501,793.590 197,524.760 23 501,723.800 197,439.080 24 501,665.220 197,367.010 25 501,694.830 197,358.930 26 501,735.460 197,348.200 27 501,796.300 197,332.930 28 501,857.140 197,317.510 29 501,922.300 197,304.220

PUZ-ul propus este situat la limita ariei naturale de interes comunitar ROSCI0115 Mlastina Satchinez

A. 3. Modificările fizice ce decurg din PP (din excavare, consolidare, dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a PP;

In prezent, terenul in discutie are destinatia actual de teren arabil

extravilan. Beneficiarul proiectului detine drept de inchiriere instituit prin contract legal cu proprietarul pentru toata perioada de exploatare a parcului fotovoltaic.

Vegetaţia identificată pe amplasamentul analizat corespunde terenurilor

agricole, iar zonele limitrofe se caracterizeaza cu o pondere ridicată în specii segetale, impactul implementării planului şi a proiectului subsecvent va fi nesemnificativ.

Realizarea planului va conduce inevitabil la restrângerea şi la modificarea

structurii covorului vegetal. Dupa terminarea montarii panourilor, terenul va fi insamantat cu un amestec de ierburi perene de pajiste, cu inaltime mica pentru a nu ajunge sa umbreasca panourile.

Terenul fiind liber de constructii nu va necesita lucrari de demontare, defrisare, etc. Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor transformatoarelor, forarea gropilor pentru stalpii gardului si fixarea ramelor panourilor:

- realizarea unei etape de organizare de şantier. Pentru organizarea de santier aferent proiectului (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc auto necesar aprovizionarii cu materiale) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va ocupa aproximativ o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata din pietris,.amenajat pe perimetrul construcţiei,

- transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului care să-i



permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind controlul execuţiei.

- aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie

într-un număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00, amplasarea ramelor si montarea panourilor) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la: - stabilirea baracamentelor; - modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor; - modul de depozitare al materialelor folosite; - numărul de utilaje de construcţie necesar; - instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor. Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea

pe teren a amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de situaţie furnizate de proiectant.

Zonele în care se lucrează vor fi împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.

Accesul la parcela se realizeaza pe Drumul Judetean 128, DE 35, DE 131. Calea de rulare va fi întreţinută în permanenţă.

Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reţeaua electrică subterană LES până în postul de transformare iar de aici transportul energiei electrice se va realiza printr-o LEA până la reteaua de medie tensiune. In vederea racordarii la reteaua existenta se vor intocmi studii de specialitate.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de elemente noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul situatiei terenului, conform zonificarii functionale si inaltimii maxime admise stabilite prin PUZ.

Modificările fizice ce decurg din plan şi care vor avea loc pe durata etapelor de realizare a PUZ sunt minime, iar impactul implementării planului şi a proiectului subsecvent va fi nesemnificativ

A. 4. Resursele naturale necesare implementarii PP (preluare de apa,

resurse regenerabile, resurse neregenerabile etc.); Pentru implementarea proiectului, sunt necesare urmatoarele resurse

naturale: - Sol necesar în faza de amenajare a drumurilor de acces, drumurilor de

exploatare, executare fundaţii şi constructii;



Terenul nu prezinta denivelari semnificative, asa ca nu vor fi necesare cantitati foarte mari de sol pentru umpluturi si nivelari. In mare parte acesta va fi asigurat din relocarea pamantului escavat.

Implementarea proiectului pentru care se dezvoltă planul nu necesită preluare de apă pe durata execuţiei lucrărilor sau în perioada de operare. De asemenea, nu va fi necesar consum de gaze naturale sau alti combustibili.

A. 5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale

protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea PP; Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale

regenerabile/neregenerabile din cadrul ariilor naturale protejate din interiorul/exteriorul perimetrului investitiei.

Implementarea planului presupune doar schimbarea destinaţiei terenului prin scoatere din circuitul agricol şi introducerea în intravilanul localităţii, Dupa perioada de functionare optima a panourilor (25 – 30 ani) acestea vor fi demontate si terenul poate fi folosit pentru orice alta destinatie.

A 6. Emisii si deşeuri generate de PP (in apa, in aer, pe suprafaţa

unde sunt depozitate deşeurile) si modalitatea de eliminare a acestora; Analizarea tipurilor si cantitatilor de emisii si deseuri trebuie studiata atat

pentru perioada de implementare a planului cat si dupa construirea obiectivelor din noua destinatie acordata prin PUZ. a) Emisii in apa :

In perioada de constructie a ansamblului fotovoltaic, potentialele surse de impurificare a apei se pot referi doar la panza freatica, deoarece in zona descrisa in plan si nici in imediata apropiere nu se gasesc ape de suprafata.

Impurificarea freaticului poate proveni de la materialele de constructie depozitate necorespunzator si /sau pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere) .

Pentru a se evita aparitia unor poluari accidentale din cauza depozitarii necorespunzatoare a materialelor de constructie, stocarea acestora se va face pe cota dominanta a terenului , iar utilajele si mijloacele de transport folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi. Gararea lor temporara se va face pe un teren balastat, intr-o zona special amenajata unde sa se poata interveni pentru indepartarea eficienta a oricarei urme de eventuala poluare accidentala. Alimentarea cu combustibil a utilajelor si mijloacelor de transport se va face doar la statiile autorizate de distributie a combustibililor.

In perioada de exploatare a celulelor solare, nu se poate produce nici un fel de impurificare a freaticului, deoarece nu se vor desfasura nici macar



activitati de paza care sa necesite prezenta umana pe perimetru. Apele pluviale rezultate de pe amplasamentul studiat nu se pot contamina

(cel mult vor spala praful de pe suprafata panourilor) si vor fi absorbite de terenul liber sistematizat. b) Emisii in aer :

In perioada de constructie poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie necesare fixarii panourilor. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta, in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor fi utilizate si respectarea tehnologiei de constructie care implica preponderant plasarea prin forare a elementelor de fixare, tehnologie care implica un nivel redus de poluare atmosferica prin particule antrenate de praf.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor (emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative asupra biodiversităţii.

Proiectul în faza de exploatare nu e generator de poluanti atmosferici. Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi: Zgomotele Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele care

echipează utilajele şi de maşinile de găurit, compactoarele, etc. folosite in santier.În general, zgomotul motoarelor va domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are obligaţia de a asigura buna funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte zgomotul.

Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea structurilor, etc. este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei reprezintă un impact inevitabil asupra zonei.

Vibraţiile Functionarea unora dintre utilaje va produce pentru perioade scurte de

timp si vibratii care nu se resimt pe distante semnificative. Avand in vedere ca terenul este inconjurat de alte terenuri arabile sau investitii deja realizate, prezenta si activitatea antropica este un factor perturbator obisnuit pentru vietuitoarele din imprejurimi si nu ar trebui sa reprezinte un factor de stress suplimentar, iesit din comun.

In perioada de exploatare nu se vor genera zgomote si vibratii.



c) Generarea si eliminarea deseurilor In faza de constructie , se genereaza inerent: o serie de deseuri:

- sol provenit din escavatii - deseuri de materiale de constructii (sparturi, materiale de constructie inerte) - bucati de tevi (din otel, cupru, etc. si material plastic)

Deseurile inerte generate, in functie de categorie, vor putea fii eliminate prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului ( cele inerte fara continut de substante periculoase), la amenajarea drumurilor sau vor fi depozitate in alte locuri stabilite de Primaria Comunei Satchinez.

Materialele reciclabile ramase ca deseu se vor colecta si depozita selectat intr-un perimetru prestabilit si vor fi valorificate prin firme de colectare abilitate.

Deseurile menajere rezultate in urma activitatii constructorilor vor fi colectate in pubele si predate periodic societatii de salubrizare pentru depozitare controlata.

Societatea desemnata pentru realizarea constructiei si beneficiarul lucrarilor vor fi raspunzatori pentru managementul deseurilor.

Pentru faza de constructie s-a facut o apreciere a tipurilor si cantitatilor de deseuri rezultate si prezentam mai jos un exemplu privind evidenta gestiunii deseurilor in conformitate cu prevederile si codificarile din HG 856/2002.

Denumirea deseului Cantitatea generata/

luna

Codul conf. HG

856/2002

Tipul de colectare

Mod de

tratare

Scopul tratarii

Desti-natie

In perioada constructiei Sol escavat 300 m3 17 05 04 VN TM V P Amestecuri mat constr. 100 m3 17 01 07 VN V P

Ambalaje

Hartie si carton

150 kg 15 01 01 CT

TM

V

Vr Materiale plastice

300kg 15 01 02 CT

Amestecate 100 kg 15 01 06 CT Deseuri metalice 1,5 t 17 04 07 CT TM V Vr Deseuri municipale amestecate

210 kg 20 03 01 RP TM E DO

In timpul exploatarii Nu se genereaza deseuri

Dupa dezafectare Deseuri electrice si electronice

Aprox. 8000 t

16 02 14 Va - V Vr



A. 7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia PP (categoria de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri si pereţi de sprijin, efecte de drenaj etc

Terenul pe care se va implementa planul are in prezent destinaţia de teren

arabil aflat in extravilanul localitatii Satchinez. Intreaga suprafata a terenului supus PUZ este de 218300 mp.

Prin implementarea PUZ se propune schimbarea destinatiei terenului din arabil in teren pentru constructii si constituirea unui trup intravilan în vederea edificarii unui parc energetic fotovoltaic.

În acest scop Consiliul Judetean Timis a emis Certificatul de Urbanism nr. 600 din 21.08.2012, prin care se solicita întocmirea unui PUZ. pentru suprafata de 218300 mp , marimea terenului ce va fi acoperit de panourile solare.

BILANT TERITORIAL

Suprafata teren Existent Propus mp % mp %

Teren aflat in proprietatea

beneficiarului 218300 100 218300

Teren ridicare topo 218300 100 218300 100 Zona capacitate de

producere a energiei electrice

0 152810 70

Spatii verzi 0 65490 30 Suprafata cedare in vederea realizarii

drumurilor - 0 0

Bilantul teritorial pentru zonificarea propusa prezinta comparativ situatia

existenta si situatia dupa realizarea investitiei. A. 8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea PP

(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea in care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar;

Suplimentar fata de amplasarea panourilor, este necesara racordarea

parcului energetic solar la linia de medie tensiune (LEA 100 kV) situată pe parcela.



Linia electrică se află în proprietatea S.C. Enel Distributie Banat. Executarea lucrarilor de extindere a retelei electrice in zona studiata se va

realiza cu asistenta tehnica din partea S.C. Enel Distributie Banat cu respectarea normelor de protectia muncii specifice. Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot parcursul executiei lucrarilor.

In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamant excavat din sapaturi, echipamente etc. Solutia tehnica si varianta de alimentare (sectiunile conductoarelor, punctul de derivare, etc.) se vor stabili in ,,fisa de solutie’’ ce va fi elaborata de catre furnizorul de energie electrica.

Supravegherea parcului fotovoltaic se va realiza local și de la distanță prin modem.

In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre Dispecerul de transport al energiei electrice.

Prin realizarea acestor utilitati NU se va afecta integritatea ROSCI 0115 Mlastina Satchinez.

A. 9. Durata construcţiei, funcţionarii, dezafectării proiectului si

eşalonarea perioadei de implementare a PP etc.; - durata constructiei : aproximativ 6 luni de la obtinerea autorizatiei de

constructie ; - functionare : perioada de 25 ani (max. 30) - dezafectare : Puterea panourilor solare se reduce în mod continuu cu

timpul, dar producătorii acordă de obicei o garanţie de 25 de ani pentru puterea acestora. Dupa max. 30 de ani in care panourile solare genereaza energie electrica, randamentul parcului scade sub valoarea economica si se trece la dezafectarea investitiei

Investitia nu se porneste esalonat, ci se monteaza intreg parcul solar cu toate instalatiile anexe aferente, dupa care se leaga in SEN

A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii PP; În baza PUZ-ului analizat se va urmări parcurgerea procedurii legale de

introducere în intravilan, schimbarea destinaţiei de folosinţă a terenurilor prin scoatere din circuitul agricol, întocmirea documentaţiilor pe specialităţi.

La nivel de proiect, interventiile majore vor avea loc cu ocazia executarii sapaturilor pentru fundatiile panourilor.

Intrucat amplasamenul obiectivelor ce urmeaza a fi realizate in cadrul parcului, sunt in apropierea Drumul Judetean 128, DE 35, DE 131, pentru realizarea proiectului nu reclama o retea noua de drumuri.

Centrala fotovoltaica este compusa din panouri fotovoltaice din siliciu cristalin, montate pe sisteme fixe. Varianta cu sisteme fixe implica investitii mai



economice si mai sigure/stabile. Acesta este cel mai robust sistem, neavand parti în miscare. Intretinerea si reparatiile sunt reduse astfel la minim. Fundatiile pe care se monteaza suportii vor fi perfect orizontale. In locatia propusa nu sunt situatii de umbrire. De asemenea, distanta între sirurile de panouri va fi suficienta ca sa evite umbrirea unor module de catre sirul din fata, pe tot parcursul zilei.

Centrala fotovoltaica trebuie prevazuta cu un sistem de achizitie a datelor, monitorizare electrica si monitorizare a parametrilor atmosferici, senzori de: radiatie solara în plan orizontal (de tip piranometru), radiatie solara în planul modulelor, temperatura, vânt, directie a vântului, temperatura pe spatele modulelor fotovoltaice

Instalația fotovoltaică “PV BIG ” P=7 MW

Caracteristici generale

Nume: Locul de amplasare: Tipul de instalare: Tipul de instalație: Reteaua de legătură:

PV BIG 1 Satchinez Teren Cu înclinație fixă Tensiune medie (20 kV)

Generator fotovoltaic (*)

Putere nominală șir (în serie), Pn:

4,080 kWp

Tensiune șir MPP, Vm 504,9 V Curent șir MPP Im 8,08 A Tensiune circuit deschis șir Voc

627,3 V

Curent șir scurtcircuit, Isc 8,62 A Nr. Module pe șir: 17 Nr. șiruri: 1715

Module fotovoltaice [nr. 8330] (*)

Tehnologie: cristalin 240 Wp (*) 29,7 V 8,08 A 36,9 V 8,62 A CEI EN 61215 CEI EN 61730 UL1703

Putere nominală, Pn: Tensiune MPP, Vm Curent MPP, Im Tensiune circuit deschis, Voc Curent scurtcircuit, Isc Certificare

Stucturi de susținere

Material: Profile din aluminiu Panou cu înclinație fixă Tip:

Invertor [nr. 4] (**)

Tip: Siel Soleil PS500 500 kW 460 - 780 V 980 -460 V

Putere maximă de ieșire AC Tensiune MPPT: Tensiune min (-10°) și max (70°):



Tensiune nominală AC : 280 V, 50 Hz, trifazic ≥0,99 CosΦ

Transformare MT/JT

Număr mașini Putere mașină Tensiune nominală primară Tensiune nominală secundară Număr straturi

12 630 kVA 280 V 20 kV 3

Supravegherea lucrării

Control:

Achiziție de date:

Local și de la distanță prin modem Data logger date electrice și meteo

Functionarea parcului nu presupune activitate umana cu urmarire directa

la fata locului. Urmarirea bunei functionarii a parcului se va face prin intermediul mijloacelor de comunicare electronica si a camerelor video de supraveghere.

Asigurarea utilitatilor a) Drumuri. Situarea parcului fotovoltaic in vecinatatea unor drumuri care ajung pana

la terenul studiat (asa cum s-a aratat mai sus), asigura un acces facil la viitorul amplasament al panourilor fotovoltaice, pentru urmarirea comportarii in timp,



intretinere si posibile interventii necesare. b) Transport. Aducerea la fata locului a intregii cantitati de materiale, panouri, profile se

realizeaza rutier si presupune creerea de spatii de depozitare pe terenul viitorului parc fotovoltaic. Descarcarea din mijloacele auto se realizeaza cu utilaje specifice sau manual respectandu-se normele de protectie a muncii specifice activitatilor de descarcare, manipulare si depozitare.

c) Energie electrica. Parcul fotovoltaic este prevazut cu un racord la reteaua de medie tensiune,

necesar pentru alimentarea activitatilor de protectie si paza, monitorizare, intretinere si service a panourilor si a intregului parc fotovoltaic.

In timpul noptii panourile nu produc energie, dar consumatori de energie electrica exista in perimetrul parcului fotovoltaic, de aceea se va realiza un racord electric specific consumatorilor de energie electrica.

d) Comunicatii. Sistemele de comunicatii se vor dezvolta in primul rand pe structura cu

ajutorul unui modem. In functie de solutiile propuse de operatorul de transport al energiei se asigura si retele de fibra optica, pentru telegestiunea parcului fotovoltaic de catre Dispecerul de transport al energiei electrice.

A. 11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului (in cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita acest lucru);

Pe amplasament nu se vor desfasura activitati de tip industrial si implicit

nu exista procese tehnologice care s-ar putea desfasura in zona proiectului. A. 12. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu PP care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar;

Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte

impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita pentru activitatile aflate in vecinătatea investiţiei luandu-se in consideratie dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor.

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de: lucrarile agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului deoarece toata suprafata studiata este incadrata in categoria de terenuri agricole arabile

Terenul studiat este situat la limita Natura 2000 –Mlastina Satchinez. In perimetrul cuprins in plan se desfasurau si anterior proiectului de



amplasare a parcului fotovoltaic activitati antropice, unele chiar cu potential de influentare a calitatii factorilor de mediu cum ar fi exploatarile petroliere din zona. Aceasta activitate s-a mai restrans datorita diminuarii stratului de zacamant, dar mai exista o sonde petroliere pe amplasament.

Nu se poate vorbi de un impact cumulativ cu alte proiecte similare din zonă, deoarece in toata perioada de exploatare nu se manifestă nici o formă de disturbare a speciilor de interes conservativ pentru care a fost desemnată aria de protecţie.

A. 13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea competenta

pentru protectia mediului. Prin decizia de incadrare a planului nr. 130/17.10.2012, Agentia

Regionala de Protectia Mediului a solicitat beneficiarului completarea documentatiei depuse pentru obtinerea avizului de mediu, cu un studiu de evaluare adecvata care sa estimeze impactului potential al planului asupra ariei protejate ROSCI 0115 Mlastina Satchinez si o evaluare de mediu finalizat printr-un raport de mediu pentru PUZ- Realizare capacitate de producere a energiei electrice prin valorificarea resurselor regenerabile de energie solara”, comuna Satchinez, localitatea Satchinez, judetul Timis

De asemenea, a fost solicitat si avizul custodelui sitului, Muzeul Banatului – Timisoara.



B. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PP

B.1. Date privind aria naturală protejată. ROSCI0115 Mlaștina Satchinez Identificarea ariei naturale protejate de interes comunitar Proiectul propus este situat alăturat unei parcele care face parte din situl

ROSCI0115 Mlaștina Satchinez. Situl Mlaștina Satchinez este format din patru parcele. Cea mai mare

dintre acestea situată între localitățile Satchinez și Bărăteaz și cuprinde sau se învecinează cu Rezervația Naturală Mlaștinile Satchinez și situl ROSPA0078 Mlaștina Satchinez, cea din urmă situată pe cursul apei, Valea Mare.

Distribuţia parcelelor care formează situl ROSCI0115 Mlaştina Satchinez

(albastru haşurat) şi relaţia acesteia cu proiectul propus (verde PP)

Suprafața situl ROSCI0115 Mlaștina Satchinez este cuprinsă pe teritoriile

județelor Timiș (83%) și Arad (17%), în zona de administrație a localităților Satchinez și Bărăteaz (Biled).

Situl este situat în regiunea biogeografică PANONICĂ are o suprafaţă de 2290 ha., coordonatele sitului fiind latitudine N 45º 58' 32'' longitudine E 21º 6' 4'', altitudinea fiind cuprinsă între 77 m. minim, 115 maxim, cu o medie de 94 m.



Descrierea ariei naturale protejate de interes comunitar afectate de implementarea PP

Acest sit a fost declarat pentru următoarele specii şi habitate de interes comunitar:

Tipuri de habitate: o 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

Specii de mamifere: o 1355 – Lutra lutra (vidra) o 1335 - Spermophilus citellus (popândău, şuită)

Specii de amfibieni şi reptile: o 1188 - Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie) o 1220-Emys orbicularis o 1993-Triturus dobrogicus

Specii de pești o 1149-Cobitis taenia o 1145-Misgurnus fossilis

Specii de nevertebrate o 1060 Lycaena dispar o 4027 Arytrura musculus o 4013 Carabus hungaricus o 4035 Gortyna borelii lunata

Arealul este important pentru protecția mlaștinilor permanente și a suprafețelor de stuf, sălcii, fânețe care adăpostesc o mare biodiversitate în special lacustra și care servesc și ca zonă tampon pentru Rezervația Naturală Mlaștinile Satchinez și SPA-ul ROSPA0078 Mlaștina Satchinez, areale cunoscute pentru peste 100 de specii de păsări care o folosesc pentru cuibărit, iernat sau tranzit.

Localizare Din punct de vedere biogeografic teritoriul sitului face parte din provincia

panonică (Câmpia Timişului), zona eurosiberiană, provincia central europeană, est-carpatică.

Delimitarea descriptive*

Limita Descrierea

N Terenuri agricole- Satchinez, Bărăteaz – Acumularea Satchinez( DE454, DE440, DE284)

NE Localitatea Bărăteaz E Terenuri agricole- Satchinez SE Terenuri agricole- Satchinez S Comuna Satchinez ( HCN 50) SV Terenuri agricole Satchinez V Terenuri agricole NV Terenuri agricole

*Conform formularului și a limitelor geografice



Situl ROSCI0115 Mlaștina Satchinez este situat în vestul României, judeţul Timiş, la aprox. 25 km de Municipiul Timișoara, în zona de contact a trei câmpii: Câmpia Timișului, Câmpia Vingăi și Câmpia Jimboliei.

Ca și căi de acces situl este legat de Timişoara prin DN69, DJ692, de Sânandrei prin DJ692, DJ693, de Carani prin DC40), de Călacea și Satchinez prin DJ693, Satchinez.

Localități învecinate sitului: -Bărăteaz și Satchinez în zona centrală; -Gelu și Mănăștur la nord, -Vinga la nord-est - Calacea și Orțișoara la est -Carani la sud-est -Hodoni la sud -Biled la sud-vest -Variaș la nord-vest. Situl este amplasat pe teritoriile:

Judeţul Arad 14% Vinga (2%)

Judeţul Timiş 86% Biled (1%), Orţişoara (1%),

Satchinez (14%), Variaş (2%)

Cadrul legislativ (istoric) Prima semnalare legislativă în zonă datează din 1942 când la propunerea

ornitologului Dionisie Lința, terenurile mlăștinoase din aval de Satchinez capătă statut protejat prin Jurn. Cons. Min. nr. 1166.

În 1954 suprafața ariei protejate este mărită prin H.C.M. nr. 518/1954. În 1995 Consiliul Județean Timiș adoptă hotărârea nr. 19 pentru protejarea

rezervațiilor naturale de pe raza județului Timiș. În 2000 este emisă legea nr. 5 din 6 martie privind aprobarea Planului de

amenajare a teritoriului național, Mlaștina Satchinez fiind incluse în cadrul capitolului Rezervații ale biosferei, parcuri naționale sau naturale.

Aria naturală protejată ROSCI0115 Mlaștinile Satchinez a fost constituită în baza Ordinului Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, modificat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 2387/2011.

Caracteristicile sitului Suprafaţa sitului este amplasată în principal în lungul zonelor

depresionare, a bălților și văilor dar include și zone tampon reprezentate de terenuri arabile și pășuni:



N07 -411,412 -mlaștini, turbării…………………………..- 31%; N12-211-213 -culturi (teren arabil)…………………….....-24%; N14-231 -pășuni………………………………………-45%. Cadrul natural Clima Situl este situat într-o zonă de climat continental-moderat, cu influenţe

oceanice şi mediteraneene. Temperatura medie anuală este de aprox. 110C. Cantitatea medie anuală de precipitaţii este situată sub 500,7mm. Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii se înregistrează in mai-iulie, indicii hidrometrici indicând o aridizare climatică în perioada vară-toamnă.

Hidrologie Situl este străbătut de pâraiele: Apa Mare, Iercici, Sicsău (Sicso), Slatina

și cuprinde mai multe lacuri și ochiuri de apă, dintre care cu suprafață mai mare fiind Lacul Satchinez.

Pâraiele care străbat zona sitului

Albia pârâului Apa Mare se lărgeşte, atingând o lăţime de aproximativ

1km. O parte a apelor se scurge în anumite porţiuni printr-un canal lat de aprox. 2m. Cea mai mare parte a apei stagnează în vale, formând ochiuri deschise şi mlaştini acoperite de stufării. Pârâul Ier se uneşte la hotarul de N cu un pârâu « Canal », bălţile şi mlaştinile din zonă fiind formate prin revărsarea celor două râuri Timiş şi Beghei.



-apa freatică,acumulată in orizonturi acvitarde şi acviclude,se găseşte la o adâncime de 0,5-1,5m, putându-se ridica până aproape de suprafaţa solului rezultând inmlăştinarea teritoriului sau formarea bălţilor

-periodic se produce inundarea terenurilor agricole limitrofe, datorită pânzei freatice ridicate şi a colmatării canalelor

-datorită acestui complex de factori suprafaţa mlaştinilor şi a luciilor de apă este variabilă de la un an la altul, acesta constituind un motiv în plus pentru mărirea zonei tampon a rezervaţiei.

-în zonă există şi Acumularea Satchinez administrată de Compania Naţională Apele Române Direcţia Apelor Banat. (Formular Satchinez)

Geologie şi geomorfologie Zona de interes se găseşte la limita estică a marelui bazin de sedimentare

al Depresiunii Panonice care s-a format prin colmatarea lacului pleistocen-cuaternar. Numeroasele zone mlăştinoase din Câmpia Banatului au rămas în urma retragerii lacului Panonic. În partea superioară a formaţiunilor cuaternare se găseşte un complex de argile, prafuri şi nisipuri la peste 200 m. adâncime. Fundamentul cristalin-granitic este situat la 1400-1700 m. fiind străbătut de falii, mai cunoscută fiind Falia Timişoara Vest.

Solurile s-au format prin sedimentarea maritimă şi fluvio-lacustră în neogen urmate de procesele de colmatare din cuaternar influenţate recent de activităţile antropice de drenări, desecări, regularizări etc. Din aluviunile rămase în urma retragerii apelor s-au format hidrosoluri (stagnosoluri, leisoluri, limnosoluri), pelisoluri (pelosoluri, vertusoluri), molisoluri și soluri aluviale.

Zonele lacustre (alb-albastru) şi zonele joase ale vechilor văi (verde)

Solurile s-au format pe baza depozitelor sedimentare ale mărilor terțiare și

aluviunilor mai recente. Geologia zonei este reprezentată de straturi argilo-marnoase cu straturi nisipoase de vârstă pleistocenă cu intercalații de luturi



prăfoase în partea superioară (depozite cuaternare). Flora şi vegetaţia Vegetația se încadrează zonei de silvostepă, etajul ierburilor uscate din

câmpie cu resturi de păduri şi tufişuri, cu întrepătrunderi de formaţiuni intrazonale, reprezentate prin vegetaţie de luncă, terenuri inundabile, pajişti umede şi sărături. Conform studiilor științifice efectuate speciile identificate aparțin elementelor fitogeografice:

- 68% european, euro-siberian, euro- asiatic, euro-asiatico-nordamerican şi medio-european.

- 25% elemente sudice - 5% elementul cosmopolit - 2% alte elemente. Aceste specii sunt: 92% ierboase, 8% specii lemnoase. Din totalul

speciilor, 20% sunt plante tipic acvatice, submerse, plutitoare etc., 40% specii higrofite și 38% specii mezo sau xerofite. Se poate spune că în timpul verii predomină speciile higrofite, vara cele mezofite, iar toamna cele xerofite.

Zonele înalte prezintă asociaţii caracteristice de pajiştlori umede- Agrostis stolonifera, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, Poa trivialis, Trifolium pratense, Tripholium repens.

Vegetația lemnoasă este reprezentată prin specii de arbori ca Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Populus alba etc., sau arbuști Prunus spinosa, Rhamnus cattarctica, Glechoma hederaceea etc.

Fauna Din punct de vedere faunistic arealul Mlaștinilor Satchinez are deosebită

importanță pentru păsări, acest areal fiind utilizat ca loc de cuibărit sau de pasaj pentru numeroase specii de interes comunitar, numărul speciilor care frecventează zona fiind de peste 100, jumătate dintre ele fiind specii cu statut de protecție.

Ca specii de nevertebrate au fost inventariate aproape 100 de specii cu ocazia studiilor efectuate în cadrul proiectelor derulate.

La acestea se mai adaugă speciile de pești, amfibieni și reptile. Vulnerabilitate Fiind situat în zona exploatărilor subterane de țiței, pe teritoriul sitului se

găsesc sonde de exploatare și căi de comunicație (drumuri, conducte, linii electrice etc).

Ca activități cu efecte negative pot fi enumerate: -activități agricole (poluare sonoră, eroziuni de teren, poluare cu substanțe

chimice, pășunat, incendierea miriștilor, cosit). -lucrări hidrotehnice -tăierea și incendierea stufului, -tăierea copacilor, defrișări, -pescuitul, -vânătoarea



-braconajul, -colectări de material biologic -turism -depozitări de deșeuri

Activități care se desfășoară in afara/în perimetrului ariei protejate cu

impact negativ asupra acesteia (conform Formularului Standard completat de Sorina ILISIE) :

Nr

Sursa care cauzeaza impactul

Poluantul

Tipul de influenta* (poluare)

Caracterul impactului*

Aer

Apa

Sol

Sono

ra

Rad

ioac

tiva

Perm

anen

t

Acc

iden

tal

1 AGRICULTURA Fertilizanţi, Pesticide etc. X X X

2 PĂŞUNAT Dejecţii, tasare X X X 3 BRACONAJ X X 4 DEPONIE GUNOI Deşeuri X X X X 5 TĂIERI ILEGALE COPACI X X

6 FORAJE PETROL Produse petroliere X X X

7 TĂIERI ILEGALE STUF X X X 8 PESCUIT,VÂNĂTOARE X X

9 RECOLTĂRI ILEGALE DE MATERIA-LE BIOLOGICE ( ex. ouă ale păsărilor)

X

10 TURISM NECONTROLAT Zgomot, deşeuri disconfort etc.

X X X X

11 INCENDIERI STUF X 12 COSIT- AFECTAREA HABITATULUI X

13 EXPLOATARE NECORESPUNZATOARE A AMENAJARILOR HIDROTEHNICE

X

ROSPA0078 Mlaștina Satchinez Proiectul propus este situat la 2,5 km de aria protejată SPA Mlaștina

Satchinez (punctele cele mai apropiate ale terenului PUZ propus și ariei protejate SPA fiind la 1,71 km.) sitată pe teritoriul județului Timiș 100% și pe 2% din suprafața teritoriului administrativ a localității Satchinez. Situl este dispus în regiunea biogeografică PANONICĂ și are o suprafață de 268 ha. dispuse la o altitudine maximă de 96 m, minimă de 86 m. cu o medie de 90 m., coordonatele sitului fiind N 45057`42``, E 2103`32``.



Amplasarea proiectului propus în raport cu SPA0078 Mlaștina Satchinez

Descrierea ariei naturale protejate de interes comunitar SPA0078

Mlaștina Satchinez afectată de implementarea PP Acest sit a fost declarat pentru următoarele specii de păsări de interes

comunitar:

Nr. crt. Specia

Rez

iden

tă

Cui

bări

t

Iern

at

Pasa

j

Sit p

op

Con

serv

Izol

are

Glo

bal

1. A082 Circus cyaneus 3-5 i D 2. A084 Circus pygargus 1-2 i D 3. A103 Falco peregrinus 1-2 i C B C C 4. A293 Acrocephalus melanopogon 3-5 p C B B B 5. A024 Ardeola ralloides 8-10 p C B C B 6. A060 Aythya nyroca 3-5 p C B C B 7. A021 Botaurus stellaris 8-10 p C B C B 8. A197 Chlidonias niger 5-8 p C B C B 9. A081 Circus aeruginosus 10-15 p C C C C 10. A429 Dendrocopos syriacus 1-2 p D 11. A131 Himantopus himantopus 8-10 p B B C B 12. A032 Plegadis falcinellus 5-8 p C B B B 13. A132 Recurvirostra avosetta 3-5 p C B C B 14. A151 Philomachus pugnax 5-100i D 15. A097 Falco vespertinus 10-16 p 200-400 i C C C C 16. A023 Nycticorax nycticorax 80-120 p C B C B 17. A166 Tringa glareola 100-150 i C C C C 18. A393 Phalacrocorax pygmeus 4-6 p D



19. A031 Ciconia ciconia 20-24 p C C C C 20. A026 Egretta garzetta 20-40 i C B C C 21. A029 Ardea purpurea 5-20p C B C B 22. A122 Crex crex 5-8 p D 23. A027 Egretta alba 3-12p 50-120i C B C B 24. A034 Platalea leucorodia 0-4p 40-70i C B B B 25. A078 Gyps fulvus 0-1 i D 26. A231 Coracias garrulus 3-5 p 20-40 i D 27. A229 Alcedo atthis 5-8p C C C C 28. A196 Chlidonias hybridus 0-20p D 29. A030 Ciconia nigra 2-5i D 30. A022 Ixobrychus minutus 10-15p C B C B 31. A338 Lanius collurio 80-150p D 32. A339 Lanius minor 20-40p D Interpretare abrevieri Formular Standard: Rezidență: P: permanent-se gasesc în sit pe tot parcursul anului, R: reproductiv- folosesc situl pentru creșterea

puilor, C: concentrație –folosesc situl ca punct de trecere, spațiu de cuibărire, popas în cursul migrației sau pentru năpârlire înafara ariilor de împrerechere excluzând iernatul, W: iernat –situl este folosit pe timpul iernii, unități de măsură a populației: p-perechi, i-indivizi,

Sit Pop.- populația-raportul dimensiunii și densitățiirelative a populației sitului raportată la cea la nivel național A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; D: populație nesemnificativă, specie observată rar.

Conserv.-grad de conservare a caracteristicilor habitatului relevante pentru specie și posibilități de regenerare-A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservare medie sau redusă

Izolare-gradul de izolare al speciei prezente în sit față de aria de răspândire naturală a speciei- A: populație aproape izolată, B: populație neizolată, dar la limita ariei de răspândire, C: populație neizolată cu o arie de răspândire exinsă.

Global-evaluare globală a importanței sitului pentru conservarea speciei- A: valoare excelentă, B: valoare bună, C: valoare semnificativă. �Caracteristicile sitului ROSPA0078 Mlaștina Satchinez conform

Formularului Standard Mlaștinile de la Satchinez se află la circa 25 km NV de Timișoara. Din

punct de vedere geomorfologic se află la contactul a trei câmpii cu caractere morfologice diferite: Câmpia Timișului, Câmpia Vingăi, Câmpia Jimboliei.

Mlaștinile de la Satchinez, împreună cu complexul lacustru, sunt considerate un rest al fostelor mlaștini, inundate periodic, ce ocupau în trecut cea mai mare parte a Câmpiei Banatului, se caracterizează prin existența unor mlaștini permanente ce alternează cu suprafețe ocupate de stuf, bălți, fânețe și pâlcuride sălcii. Zona de tampon este importantă atât pentru protecția rezervației cât și prin faptul că reprezintă locul de hrănire pentru numeroasa păsări.

Cod % CLC Clase de habitate N07 96 411, 412 Mlaștini, turbării N12 4 211 - 213 Culturi (teren arabil)

Calitate și importanță:

C1 – specii de interes conservativ global – 3 specii: cristel de câmp (Crex crex), rața roșie (Aythya nyroca), vânturel de seară (Falco vespertinus).

C6 – populații importante din specii amenințate la nivelul Uniunii Europene – 3



specii: stârc roșu (Ardea purpurea), țigănuș (Plegadis falcinellus), erete de stuf (Circus aeruginosus). Zone de șes cu mlaștini, stufăriș întins și câmpuri umede, care oferă loc de

cuibărit pentru multe specii de baltă. Dintre acestea cele mai importante sunt eretele de stuf, stârcul roșu, rața roșie, însă pentru zona este unul dintre foarte puținele locuri de cuibărit din afara Dobrogei �pentru țigănuș și cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus). În afara speciilor amintite, zona prezintă loc de reproducere și pentru câteva perechi de chirighiță cu obraji albi (Chlidonias hybridus), buhai de baltă (Botaurtus stellaris), stârc galben (Ardeola ralloides), egretă mică (Egretta garzetta), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) și piciorong (Himantopus himantopus). În pâlcurile de copaci găsim efective de vânturel de seară, iar pe pajiști cuibăresc cristelii de câmp. Cu o reabilitare amplă a zonei se poate îmbunătăți în mare măsură calitatea locurilor de cuibărit pentru un număr mare de specii. Vulnerabilitate: 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor

din cele tradiționale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje și mașini

2. schimbarea habitatului semi-natural (fânețe, pășuni) datorită încetării activităților agricole cum sunt cositul sau pășunatul

3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de șes 5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori) 8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge pontele de cristel de câmp) 9. arderea vegetației (a miriștii și a pârloagelor) 10. folosirea pesticidelor 11. reglarea cursurilor râurilor 12. electrocutare si coliziune in linii electrice 13. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, mașini de teren 14. înmulțirea necontrolată a speciilor invazive 15. defrișările, tăierile ras și lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor

pe suprafețe mari 16. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 17. amenajări forestiere și tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 18. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul și zgomotul cauzat de către

gonaci 19. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate



B.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa si in imediata vecinătate a proiectului propus, menţionate in formularele standard al ariei naturale protejate de interes comunitar

Tipuri de habitate identificate în situl ROSCI0277

Cod. coresp. Natura

2000

Tipul de habitat Natura 2000

Identificare habitat pe amplasamentul /în

vecinătatea PP

Suprafaţa habitatului în

sit

Suprafaţa din habitat

afectată PP % ha % Ha

1530* Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto sarmatice

Nu este întâlnit habitat tipic în amplasamentul

sau vecinătatea PP 5 0,218 0 0

Specii de animale Natura 2000 în situl ROSCI0277

Codul şi numele speciei

Statutul de conservare al speciei, Mărimea populaţiei

sit

Prezenţa pe amplasament/vecinătate

PP

Habitatul şi ecologia speciei protejate

Identificare

% din

suprafaţa sitului

% din populaţia

sitului

1355 Lutra lutra

Anexa II, IV Directiva

92/43/CEE, Anexa 3a, 4a

a OUG

57/2007, Anexa II

Convenţia Berna

1-2 perechi (conform

fisei sitului)

Nu este prezenta în

aria de influență a proiectului

propus

0% 0%

Specie bună înotătoare, întâlnită pe lângă apele bogate în pește.

Consumă și broaște, crustacee, mamifere acvatice mici etc.

Femelele nasc 1-4 pui/an. Trăiește atât în aăp cât și pe uscat. Face o vizuină cu două intrări, săpată în

mal.



1335 Spermophilus citellus



a OUG

57/2007, Anexa II

Convenţia Berna

25-30

perechi (conform

fisei sitului)

Este prezentă în sit însă nu

a fost identificată în aria afectată de PP, nici în

zonele imediat

învecinate. Habitatul

zonei PP nu oferă condiţii

favorabile speciei

0% 0%

Habitatul caracteristic speciei sunt stepele şi antestepele de până la 300 m., din toată ţara, exceptând

Transilvania. Sapă galerii lungi de până la 30-40 m., excepţional 150 m. cu adâncimi cuprinse între 80

cm şi 6 m. Consumă seminţe, rădăcini, frunze, flori şi mai puţin

hrană animală care cuprinde în principal artropode. Se

împerechează primăvara (martie-aprilie), pe perioada verii in

general intră în hibernare estivala, toamna adună provizii iar în

septembrie-octombrie intră în hibernarea hiemală.

1188 Bombina bombina


92/43/CEE, Anexa 3, 4a

a OUG

57/2007 Anexa II

Convenţia Berna

Rară spre comună

Specie prezentă în

văile și apele temporare sau

alte zone umede care întrunesc condiţiile

ecologice ale speciei/absent

a pe amplasamentul proiectului

0% 0%

Este o specie diurnă, activă din martie până în octombrie, specifică zonei de joase de câmpie însă poate fi întâlnită şi în zona de deal până la 400 m. Se hrăneşte cu insecte,

melci şi viermi. Se împerechează în aprilie-iunie iar când condiţiile sunt prielnice au şi o a doua perioadă în august. Populează ochiurile de apă,

permanente sau temporare.

1229 Emis orbicularis



a OUG

57/2007 Anexa II

Convenţia Berna

Prezentă

Prezentă posibilă în

bălțile și băile din

sit/absenta pe amplasamentul proiectului

0% 0%

Habitatul speciei este constituit din ape stătătoare, mâloase, cu curs liniștit. Se hrănește cu viermi, insecte acvatice, raci, scoici,

mormoloci și peștișori. În octombrie se retrage îm mâlul de pe fundul sau marginea bălților

reluându-și activitatea în februarie-martie când încep să se reproducă. Femelele depun în mai-iunie 14-16

ouă iar puii apar în primăvara anului următor. Trăiesc 100-120

ani.



1993 Triturus

dobrogicus



a OUG

57/2007 Anexa II

Convenţia Berna

Prezentă

Nu a fost observat în

amplasamentul proiectului

0% 0%

Triturus dobrogicus prezintă două subspecii T. dobrogicus

dobrogicus, caracteristică bălților din Delta Dunării și a râurilor

aferente și T. dobrogicus dobrogicus macrostoma care

populează bazinele Panonic și al Vienei și care ajunge și în vestul

României. Trăiește printre tulpinile plantelor acvatice, se reproduce în

aprilie-mai. Spre iarnă se retrag sub pietre, rădăcini sau scoarța

copacilor.

1149 Cobitis taenia

Anexa II, Directiva

92/43/CEE, Anexa 3

a OUG

57/2007

Prezentă

Prezență posibilă în

apele sitului/absent

în amplasamentul proiectului

0% 0%

Prezentă în ape stătătoare sau lin curgătoare cu funduri mâloase.

Consumă viermi, larve, icre, alge etc, se repoduce în aprilie-iunie.

1145 Misgurnus

fossilis

Anexa II, Directiva

92/43/CEE, Anexa 3

a OUG

57/2007

Prezentă

Prezență posibilă în

apele sitului/absent

în amplasamentul proiectului

0% 0%

Preferă bălțile, lacurile sau râurile cu curent lin. Rezistă bine la lipsa

de oxigen, folosindu-și vezica înotătoare și pentru respirație

putând supraviețui îngropate în mâl chiar perioadelor de secare a bălților. Consumă detritus,

vegetație, viermi, larve, moluște sau alte nevertebrate mici.

1060 Lycaena dispar



a OUG

57/2007 Anexa II

Convenţia Berna

Prezentă

Prezentă în sit/posibilă prezență în

amplasamentul proiectului însă acesta nu oferă condiții

favorabile speciei

0% 0%

Răspândită în pajiști higrofile cu ierburi înalte din apropierea

cursurilor de apă sau a zonelor umede. Poate fi întâlnită și în

pășuni unde există canale și cursuri de apă cu vegetație caracteristică.



4027 Arytrura musculus



a OUG

57/2007

Prezentă



favorabile speciei

0% 0%

Specie caracteristică habitatelor forestiere de luncă cu vegetație

ierboasă luxuriantă. Este o specie rară, la capcane luminoasă putând

fi capturați maxim 4-5 indivizi.

4013 Carabus

hungaricus



a OUG

57/2007 Anexa II

Convenţia Berna

Prezentă

Prezență incertă în

sit/absentă în arealul

proiectului

0% 0%

Specie caracteristică zonelor de stepă. Semnalată în trecut în zona

Timișoarei, Remetea Mare și Mașloc nu a mai fost găsită decât

într-un habitat restrâns în apropiere de Jamu Mare. (Barloy et Prunar

2008, 2006). Adulții au două perioade de acivitate în lunile

iunie-iulie și septembrie-octombrie.

4035 Gortyna borelii lunata



a OUG

57/2007

Prezentă



favorabile speciei

0% 0% Fluture cu activitate nocturnă, caracteristic zonelor de stepă și

silvostepă.

Identificarea speciilor de păsări de interes conservativ caracteristice SPA Mlaștina Satchinez posibil a fi afectate de implementarea proiectului

Nr. crt. Specia

(P)-prezentă (PP)-potenţial prezentă (A)-absentă

Denumirea populară/ Habitatul şi ecologia speciei protejate/

Relația cu PP 1. A082 Circus

cyaneus PP Erete vânăt

-cuibărește în IV-VI pe sol uscat, umed sau mlăștinos protejat de vegetație densă. -consumă mamifere mici, reptile și păsărele -specia nu este legată de habitate prezente în arealul proiectului decât pentru hrănire -proiectul nu are impact asupra speciei



2. A084 Circus pygargus

PP Eretele sur -cuibărește în mlaștini, pajiști, culturi agricole etc -vânează în zone deschise (câmpii sau culturi agricole) mamifere mici, amfibieni, reptile, insecte -specia nu este afectată de implementarea proiectului specia fiind afectată doar prin pierderea unei părți nesemnificative a teritoriuluide hrănire aflat înafara sitului

3. A103 Falco peregrinus

PP Șoimul călător -ocupă cuiburile altor specii -cuibărește din II-III iar pui părăsesc cuibul VI-VII -vânează păsări, insecte sau lilieci în zone deschise -impactul proiectului este nesemnificativ, neexistând perechi cuibăritoare în zonă influența negativă fiind dată doar de reducerea într-o foarte mică măsură a arealului de hrănire

4. A293 Acrocephalus melanopogon

A Privighetoarea de baltă -cuibărește în stufăriș sau păpuriș -proiectul nu influnțează habitatul sau resursa de hrană a speciei

5. A024 Ardeola ralloides

A Stârcul galben -cuibărește în colonii mixte din preajma apelor -consumă pești, amfibieni sau larve de insecte -proiectul nu influnțează habitatul sau resursa de hrană a speciei

6. A060 Aythya nyroca

A Rața roșie -cuibărește în stuf, ierburi înalte, scorburi etc. -proiectul nu afectează habitatul speciei, zona proiectului și cea învecinată neoferind condiții cuibărit sau sursă de hrană speciei

7. A021 Botaurus stellaris

A Buhai de baltă -prezentă în bălți cu stufăriș -cuibărește pe plaur și în stufăriș -proiectul nu afectează habitatul speciei, zona proiectului și cea învecinată neoferind condiții cuibărit sau sursă de hrană speciei

8. A197 Chlidonias niger

A Chirighița neagră -preferă biotopi mlăștinoși cu vegetație abundentă -cuibărește pe terase nămoloase din zonele inundabile -vânează la suprafața apei insecte și larve de insecte, amfibieni și larvele acestora -proiectul nu afectează habitatul speciei, zona proiectului și cea învecinată neoferind condiții cuibărit sau sursă de hrană speciei



9. A081 Circus aeruginosus

PP Eretele de stuf -face cuibul pe sol în stufăriș -vânează mai ales în zbor la mică înălțime mamifere mici, insecte, ouă, reptile, amfibieni. -întâlnit pe lângă ape în zonele deschise întinse de stufăriș unde cuibărește -caută hrana și pe terenuri agricole sau pajiști -posibilă preznță pentru hrănire în zona proiectului însă impactul este nesemnificativ, dat doar de pierderea unei mici porțiuni de habitat utilizată pentru hrănire

10. A429 Dendrocopos syriacus

A Ciocănitoarea de grădină -întâlnită în zona de câmpie -frecventă pe lângă așezările omenești -depune ponta (3-5 ouă) in scorburi -habitatul speciei nu este afectat de impelmetarea proiectului

11. A131 Himantopus himantopus

A Piciorongul -preferă apele bogate în vegetație -specie care apare frecvent în terenurile inundate, terenuri agricole cu apa care băltește) -proiectul nu are impact asupra zonelor lacustre -specia poate fi observată pe bălțile din apropierea șoselelor -prin lucrările și amenajamentele proiectului specia nu este influențată

12. A032 Plegadis falcinellus

A Țigănușul -cuibărește în copaci, arbuști sau stufăriș -habitatul speciei reprezentat de mlaștini, lacuri, bălți -se hrănește la mal cu moluște, șerpi, raci, pești, insecte -prin lucrările și amenajamentele proiectului specia nu este influențată

13. A132 Recurvirostra avosetta

A Ciocîntors -cuibărește în habitatel lacustre -se hrănește cu animale acvatice mici în principal insecte și crustacee pe care la caută în apele puțin adănci -prin lucrările și amenajamentele proiectului specia nu este influențată

14. A151 Philomachus pugnax

A Bătăușul, Fluierar gulerat, Prundăraș de nămol -specie de pasaj -se hrănește insecte, viermi, larve pe care le caută pe malul apelor în perioada de repaus din timpul migrației -proiectul nu afectează posibilele zone folosite ca loc de odihnă și hrănire ale speciei



15. A097 Falco vespertinus

A Vânturelul de seara -cuibărește în general cu coloniile de ciori. -vânează mamifere mici, reptile, păsărele, insecte -specia cuibărește și în apropierea așezărilor umane sau drumurilor (a se vedea colonia de la Vinga) -proiectul nu afectează exemplarele care cuibăresc în zona cel mult impactul nesemnificativ este dat de pierderea unei porțiuni reduse de teritoriu folosit pentru hrănire

16. A023 Nycticorax nycticorax

A Stârc de noapte -cuibărește în strufăriș în colonii mixte cu alte specii de apă -vânează noaptea pești și alte specii acvatice -proiectul nu are impact asupra habitatului sau resursei trofice -proiectul nu afectează habitatul speciei, zona proiectului și cea învecinată neoferind condiții cuibărit sau sursă de hrană speciei

17. A166 Tringa glareola

A Fluierar de mlaștină -preferă bălțile și zonele mlaștinoase -se hrănește cu insecte și alte specii acvatice -cuibărește pe sol, mai rar in copaci -proiectul nu afectează populațiile de fluierar din sit

18. A393 Phalacrocorax pygmeus

A Cormoran mic -cuibărește în salciile pitice din marginea stufărișurilor -se hrănește cu pește -proiectul nu afectează habitatul sau resursa de hrană a speciei

19. A031 Ciconia ciconia

A Barza albă -cibărește pe corpurile înalte din așezările umane -caută hrana în locurile deschise cu umiditate -habitatele umede de hrănire nu sunt afectate -proiectul nu are efecte negative asupra speciei

20. A026 Egretta garzetta

A Egreta mică -trăiește în colonii în apropierea apei -pentru hrană preferă apele curate de mică adâncime -se odihnește pe grinduri, stufăriș sau pe arborii de pe marginea apelor (in special sălcii) -se hrănește cu specii acvatice -proiectul nu afectează habitatul sau resursa de hrană a speciei

21. A029 Ardea purpurea

A Stârc roșu -cuibărește în stufăriș împreună cu alți stârci -se hrănește cu pești și amfibieni -proiectul nu afectează habitatul de cuibărit sau resursa de hrană a speciei



22. A122 Crex crex A Cristei roșu -se întâlnește în fânețe umede, margini de ape cu rogoz sau în zone bogate în tufărișuri -consumă insecte, viermi, larve, muguri de plante și mai rar semințe sau fructe -proiectul nu afectează habitatul sau resursa de hrană a speciei

23. A027 Egretta alba

A Egreta mare -cuibărește în stufărișul ferit de inundații, poluare sonoră sau activitați umane -nu cuibărește în imediata apropiere a proiectului -proiectul nu are efecte negative asupra speciei

24. A034 Platalea leucorodia

A Lopătarul -specie rară prezentă pe lângă ape puțin adânci, bălți și lacuri cu stufăriș -proiectul nu afectează zonele umede de cuibărit și hrănire ale speciei

25. A078 Gyps fulvus A Vulturul sur -se hrănește mai ales cu leșuri -foarte puțin probabilă prezența speciei în arealul sitului -proiectul nu are efecte asupra acestei specii

26. A231 Coracias garrulus

A Dumbrăveancă -întâlnită în liziera pădurilor, pășuni, fânețe -cuibărește pe malul apelor în galerii -se hrănește cu insecte, amfibieni, reptile și mai rar vegetale -în lipsa hranei se apropie de așezările omenești -proiectul nu afectează specia deoarece nu produce efecte asupra habitatelor folosite de specie pentru cuibărit iar cele de hrană nu sunt afectate decât prin restrângerea unor suprafețe care afectează populațiile zonale

27. A229 Alcedo atthis

A Păscăruș albastru -cuibărește in lunile IV-VI în malurile varticale unde depune 5-7 ouă. -consumă în principal peste (60%) insă și artropode acvatice -specie solitară, teritorială - tolerează un anumit grad de urbanizare cu condiția ca apele să rămână curate. - preferă râurile lin curgătoare și lacurile cu apă limpede și maluri bogate în vegetație. - proiectul nu prezintă efecte negative asupra speciei.



28. A196 Chlidonias hybridus

A Chirichița cu obraz alb -specie migratoare de coastă -cuibărește în VI-VII, depunând 2-4 ouă -se hrănește cu insecte, reptile, pești, moluște pe care le caută în apă -stau pe lângă ape de mici adâncime, -proiectul propus nu afectează zonele umede folosite de specie pentru hrană și cuibărit

29. A030 Ciconia nigra

A Barza neagră -preferă pădurile cu copaci bătrâni din apropierea malurilor -același regim de hrană cu al berzei albe -specie rară, -proiectul nu prezintă efecte asupra populațiilor speciei

30. A022 Ixobrychus minutus

A Stârcul pitic -cuibărește în colnii mici protejate de stufăriș -proiectul nu afectează sursa de hrană sau habitatul folosit pentru cuibărit/hrană

31. A338 Lanius collurio

A Sfrâncioc roșiatic -cuibărește în arbuști la înălțime redusă -vânează insecte, amfibieni, reptile în zonele deschise -specia este destul de rară iar zonele pierdute nu fac parte din zonele protejate și nici nu prezintă arbuști pentru cuibărit astfel că impactul este neseminificativ

32. A339 Lanius minor

A Sfrâncioc cu frunte neagră -face cuibul în arborii din gradini, alei arbori singuratici (Dombrowski) -prezent în lunci, pajiști, terenuri abandonate etc. -consumă insecte, reptile, moluște, rar pui de păsărele. -proiectul nu afecteză habitatele de cuibărit sau hrănire ale speciei

Observații privind speciile de păsări de interes comunitar din situl

ROSPA0078 Mlaștina Satchinez

Date fiind: - distanța până la marginea ariei protejate SPA de minim 1,71 km, - modul de exploatare a terenurilor în amplasamentul proiectului, - a tipurilor de habitate indentificate - observațiilor în teren - fragmentării prin drumuri județene, căi ferate, așezări urbane, exploatări

etc; se poate concluziona că arealul proiectului și cel învecinat nu prezintă

zone utile pentru hrană sau cuibărit a păsărilor de interes comunitar menționate



pe Formularul Standard al sitului ci acestea pot fi intâlnite doar accidental sau în trecere, cu precădere în perioada de migrație. Terenurile agricole sunt frecventate într-o măsură redusă pentru hrănire iar în plantația de plopi invecinată proiectului nu au fost observate cuiburi, păsările prezente, observate în ieșirile de vară fiind paseriforme comune fără statut de protecție. În arealul proiectului nu există zone umede, stufăriș, salcii etc. care constituie habitate specifice păsărilor acvatice care caracterizează SPA-ul Mlaștinile Satchinez. Datorită absenței din amplasament a speciilor de interes comunitar și a habitatelor specifice speciilor menționate pe Formularul Standard al SPA-ului considerăm că nu este necesară evaluarea specifică a impactului ci doar cea generală dată de posibila prezență prin trecerea unor specii prin zona proiectului. Incidența acestora, impactul și măsurile de reducere a acestuia vor fi analizate în capitolele următoare.

B.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de

interes comunitar afectate si a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate

Habitate prezente în sit conform clasificării Directivei specii şi habitate 92/43 EEC

În fișa sitului este menționată prezența habitatului prioritar Pajişti şi

mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice 1530*.

Cod. Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto sarmatice 6 B C C B

Interpretare abrevieri Formular Standard: Reprezentativitatea- gradul de reprezentativitate a tipului de habitat în cadrul sitului- A: excelentă, B: bună, C:

semnificativă, D: prezență nesemnificativă Suprafața relativă-reportul dintre suprafața sitului acoperită de tipul respectiv de habitat și suprafața totală de pe

teritoriul național- A: 100%≥p>15%; B: 15%≥p>2%; C: 2%≥p>0%; Conservare-gradul de conservare a structurii și funcțiilor tipului respectiv de habitat natural și posibilitățile de

regenerare ale lui. A: conservare excelentă, B: conservare bună, C: conservre medie sau redusă. Evaluare globală-evaluarea grlobală a importanței sitului pentru conservarea habitatului-A: valoare excelentă, B:

valoare bună, C: valoare semnificativă. Caracterizarea habitatului Formarea şi caracteristice acestui tip de habitat sunt puternic influenţate

de temperaturile extreme coroborate cu lipsa precipitaţiilor pe timpul verii şi doar în mică măsură are origini antropice datorate păşunatului şi lucrărilor de drenaj. În aceste condiţii prin evaporarea apelor subterane, solurile se îmbogăţesc cu săruri acestea constituind suportul unei vegetaţii şi faune caracteristice şi chiar a formării unor specii endemice (Limonium bulgaricum din Bulgaria). Astfel principalii factori ecologici ai acestui habitat sunt apa şi sarea. Vegetaţia de pe solurile saline cuprinde fie specii halofite obligatorii (în



general specii suculente: Suaeda spp., Salicornia prostrata, Spergularia maritima, Lepidium cartilagineum, Chenopodium glaucum, Chenopodium chenopodioides) fie specii halofite facultative. Stepele alcaline sunt fie de origine în întregime naturală (doar 20% după Liamine 2007) unde nu au avut loc lucrări de drenare a apei caracterizate prin dominanţa genului Artemisia sp. fie secundar alcaline formate în urma lucrărilor de regulariza a apei caracterizate prin dominanţa genului Achilea sp.

Ca şi corespondenţă, habitatul 1530* se regăseşte transpus în Habitatele din România având următoarele codificaţii: R1508, R1509, R1512, R1513, R1514, R1516, R1517, R1519, R1521, R1522, R1524, R1525, R1526, R1529, R1530, R1531.

Specii de plante Speciile caracteristice acestui tip de habitat sunt : Artemisia santonicum,

Artemisia pontica, Suaeda corniculata, S. pannonica, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Salicornia prostata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Scorzonera cana, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, Limonium gmelinii, Nitraria shoberi, Carex distans, Carex divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn L. salina), Iris halofila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius. Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea ssp. orientalis (EC 2007).

Vegetaţia Vegetaţia caracteristică habitatului: Halocnemetum strobilacei (Keller

1925) Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933; Artemisio-Petrosimonietum triandrae Soó 1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto- Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939 inclusiv subas. Asteretosum oleifolii Ştefan et al. 2007); Nitrario-Artemisietum maritimae Mititelu et al. (1979) 1980; Beckmannietum eruciformis Rapaics ex Soó 1930 (syn.: Agrostio-Beckmannietum (Rapaics 1916) Soó 1933); Zingerietum (Agrostietum) pisidicae Buia et al. 1959; Trifolio fragiferi-Cynodontetum Br.- Bl. et Balas 1958; Ranunculetum sardoi (Oberd. 1957) Pass. 1964; Pholiuro- Plantaginetum tenuiflorae (Rapaics 1927) Wendelberger 1943; Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum)verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939; Lepidio crassifolii-



Puccinellietum limosae (Rapaics 1927) Soó 1957; Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927; Scorzonero mucronatae-Leuzeetum salinae Sanda et al. 1998; Iridetum halofilae (Prodan 1939 n.n.) Şerbănescu 1965; Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939; Triglochini palustris-Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979; Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943; Peucedano officinalis-Festucetum pseudovinae (Rapaics 1927) Pop 1968 (syn.: Peucedano officinalis-Asteretum sedifolii Soó 1947 corr. Borhidi 1996); Artemisio santonici-Festucetum pseudovinae (Magyar 1920) Soó (1933) 1945; Achilleo-Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996; Puccinellio-Salicornietum Popescu et al. 1987; Aeluropo- Salicornietum Krausch 1965; Aeluropo-Puccinellietum gigantei Ştefan et al. 2000; Limonio bellidifolii-Puccinellietum convolutae Ştefan et al. 2001 (inclusiv subas. parapholietosum incurvae Ştefan et al. 2001); Puccinellietum distantis Soó 1937; Bassietum sedoidis (Ubrizsy 1948) Soó 1964; Camphorosmetum monspeliacae (Ţopa 1939) Şerbănescu 1965; Plantaginetum schwarzenbergianae-cornuti Borza et Boşcaiu 1965; Polypogonetum monspeliensis Morariu 1957; Heleochloëtum alopecuroidis Rapaics ex Ubrizsy 1948.

Distribuţie Pajiştile şi mlaştinile sărăturate şi ponto sarmatice sunt specific stepelor

ungare-pusta salină (99% din suprafaţa acestui tip de habitat se găseşte în Ungaria) însă nu sunt limitate de graniţele acestei ţări ci se întind şi în ţările învecinate (Austria inferioară, sudul Slovaciei, România şi Bulgaria), 0,2% din teritoriile cu acest habitat fiind dispuse în regiunea biogeografică continentală (Viera Šefferová Stanová, et al. 2008).

Importanţă Importanţa acestui tip de habitat prioritar rezidă în distribuţia geografică

limitată. Fiind caracteristic doar regiunii Panonice este un tip de habitat unic din punct de vedere geografic.

Ameninţări Acest tip de habitat este ameninţat în principal de luarea în cultură a

terenurilor. În România în perioada comunistă datorită politicilor vremii această presiune era destul de mare (a se vedea reţeaua de canale care străbat situl) însă în prezent suprafeţe importante sunt abandonate şi revin la starea iniţială caracteristică acestui tip de habitat. Pentru menţinerea habitatului este recomandată paşunarea tradiţională în Ungaria existând rase de ierbivore adaptate păşunatului acestui tip de habitat (Bos taurus primigenius, Ovis strepsiceros hortobágyensis).



Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Lutra lutra

Cod. Denumire specie Rezidentă Sit. pop. Conserv. Izolare Global

1355 Lutra lutra 1-2p D - - - Interpretare abrevieri pg. 39

Incadrare sistematică Lutra lutra sau vidra este un mamifer acvatic din fam. Mustelidae (jderi),

subfamilia Canoidea. Scurtă descriere Corpul de 8-15 kg, are lungimea de 70-90 cm. iar coada 34-40 cm. Capul

mic, turtit si lat, urechile rotunjite, scurte, puțin vizibile. Ochii mici, dispuși spre colturile gurii. Buzele groase, cea superioara cu mustăți. Blana de culoare cafenie închisă. Pe bărbie, laturi si pe mijlocul buzei superioare prezintă câteva pete neregulate de culoare alba. In raport cu corpul, picioarele sunt scurte, au cate 5 degete unite prin membrana de înot. Femela naște o dată pe an 1-5 pui.

Se hrănește cu pești, amfibieni, crustacee și mamifere acvatice mici. Ecologie Specie bună înotătoare, întâlnită pe lângă apele bogate în pește. Consumă

și broaște, crustacee, mamifere acvatice mici etc. Femelele nasc 1-4 pui/an. Trăiește atât în apă cât și pe uscat. Face o vizuină cu două intrări, săpată în mal. Se împerechează la sfârșitul iernii-începutul primăverii iar gestația durează 60-63 zile.

Amenințări Poluarea habitatului, lucrări hidrotehnice cu modificare a cursurilor sau

debitelor, construirea podurilor, podețelor, viaductelor, utilizarea pesticidelor, braconajul, pescuitul irațional, abandonarea plaselor de pește în apă, exploatări ale pietrișului, balastrului nisipului, reducerea habitatului prin antropizarea acestuia etc.

Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Fiind o un mamifer acvatic este absent în amplasamentul proiectului și în

parcela învecinată a sitului. În partea nord-vestică a amplasamentului ajunge un canal întins dinspre Bărăteaz însă este bogat în vegetație și cu nivel insuficient de apă, acesta neoferind condițiile necesare minimale speciei.



Spermophilus citellus


1335 Spermophilus citellus 25-30 p C B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Incadrare sistematică Spermophilus citellus numit popular popândău, şuiţă sau ţâstar este un

rozător care face parte din familia veveriţelor (Sciuridae) fiind singurul reprezentant european al genului Spermophilus.

Scurtă descriere Lungimea corpului (cap şi trunchi) 180-230 mm., coada de 50-70 mm.,

îmbrăcată în blană, greutatea de 240-340 g. Corpul este alungit, capul rotund, urechile mici, rotunjite, buzele, bărbia şi gâtul alburii, fruntea şi creştetul cu un amestec de galben-roşcat şi cafeniu, vârful botului negru. Membrele sunt scurte, cele anterioare cu 4 degete iar cele posterioare cu 5 degete prevăzute cu gheare lungi şi puternice adaptate pentru săpat.

Ecologie Specie caracteristică stepelor şi antestepelor de până la 300 m., din toată

ţara, exceptând Transilvania. Sapă galerii lungi de până la 30-40 m., excepţional 150 m. cu adâncimi cuprinse între 80 cm şi 6 m. Consumă seminţe, rădăcini, frunze, flori şi mai puţin hrană animală care cuprinde în principal artropode. Se împerechează primăvara (martie-aprilie), pe perioada verii in general intră în hibernare estivala, toamna adună provizii iar în septembrie-octombrie intră în hibernarea hiemală.

Ameninţări Modificarea modului de exploatare islazurilor şi habitatelor specifice

speciei prin cultivare, împădurire, transformarea în terenuri de sport, campare, aerodrom etc., fragmentarea habitatelor, (figura 3.), modificările climatice (ploi torenţiale care provoacă inundarea galeriilor, ierni fără zăpadă şi cu temperaturi scăzute.

Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Popândăul populează pajiștile dispuse în pantă, fără risc de inundare.

Terenul propus prin proiect este și partea de sit învecinată sunt terenuri agricole arabile, plane care nu sunt populate de această specie.



Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Bombina bombina


1188 Bombina bombina P C B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Bombina bombina numită popular şi buhai de baltă cu burta roşie face din

Ordinul Anura, Familia Bombinatoridae. Scurtă descriere Corp de 4-5 cm. Îndesat, turtit, cu degete subţiri. Coloritul dorsal cenuşiu

sau negricios iar ventral abdomenul albastru-negricios cu puncte albe şi pete mari insulare roşii-portocalii iar vârfurile degetelor negre.

Ecologie Este o specie diurnă, activă din martie până în octombrie, specifică zonei

de joase de câmpie însă poate fi întâlnită şi în zona de deal până la 400 m. Populează apele puțin adânci, ochiurile de apă, permanente sau temporare fiind frecvent întâlnită în lacuri, bălți, șanțuri cu apă. Iazuri etc. Se hrăneşte cu insecte, melci şi viermi. Se împerechează în aprilie-iunie iar când condiţiile sunt prielnice au şi o a doua perioadă în august. Larvele sunt consumate de pești, unele insecte iar adulții pot fi consumați de șarpele de casă.

Ameninţări Ameninţările potenţiale sunt date de pierderea sau poluarea habitatului

prin schimbarea modului de exploatare a terenului, lucrări de drenaj, poluare etc. Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Specia este absentă atât în aria protejată din imediata vecinătate

proiectului propus cât și pe amplasamentul proiectului propus terenurile fiind lipsite de ochiuri de apă. Proiectul nu afectează populațiile de Bombina bombina din sit.

Emys orbicularis


1220 Emys orbicularis P C A C B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Emys orbicularis numită broasca țestoasă de apă europeană face parte din

Ordinul Testudinea, Familia Emydidae.



Scurtă descriere Carapacea masculilor are 14-17 cm iar a femelelor 14-18 cm. Coada are

6-9 cm. Forma carapacei este eliptică, mai lată posterior la adulți și rotunjită la tineri. Culoarea este cafenie închisă sau roșiatică cu pete sau linii întrerupte galbene. Plastronul este de la galben deschis sau roșcat până la cafeniu sau aproape negru.

Ecologie Este răspândită în apele stătătoare și lin curgătoare de preferință mâloase

dispuse la altitudini de până la 700 m. pe tot cuprinsul României. Se hrănește cu viermi, insecte, crustacee, scoici, mormoloci, peștișori . Se reproduce în martie-aprilie iar femela depune 4-16 ouă în mai-iunie iar clocirea durează 3-5 luni.

Ameninţări Ameninţările rezidă în deteriorarea și distrugerea habitatului prin lucrări

de îndiguire, drenare, desecare, poluare, incendierea stufului etc.. O amenințare cu impact important în populație este și colectarea sau uciderea speciei. De asemenea o puternică influență negativa supra speciei este și introducerea de specii exotice concurențiale (Trachemys scripta).

Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Fiind o specie acvatică este absentă atât în amplasamentul proiectului cât

și în perimetrul parcelei de SCI alăturată. Singurul canal care ajunge în apropierea amplasamentului (partea nord-vestică) nu oferă condiții minimale necesare speciei.

Triturus dobrogicus Cod. Denumire specie Rezidentă Sit. pop. Conserv. Izolare Global

1993 Triturus dobrogicus P C B B B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Triturus dobrogicus numit popular triton cu creastă dobrogean sau

sălămâzdră cu creastă dobrogeană, face parte din Ord. Urodela, familia Salamandridae. Prezintă două subspecii T. dobrogicus dobrogicus, caracteristică bălților din Delta Dunării și a râurilor aferente și T. dobrogicus dobrogicus macrostoma care populează bazinele Panonic și al Vienei și care ajunge și în vestul României.

Scurtă descriere Triturus dobrogicus are 13 cm lungime masculul și 15 cm lungime femela.

Capul este turtit, îngust și creasta dorsală relativ mică. Dorsal este roșu-cafeniu sau gălbui-roșcat, nepătat sau cu pete rare cafenii iar ventral este galben deschis cu pete mari negre.

Ecologie Triturus dobrogicus este răspândit în lungul Dunării și a afluenților

acesteia din Austria și până la vărsare populând și afluenții acesteia fiind o



specie preponderent acvatică. Se găsește în bazinele cu vegetație abundentă și înconjurate de stuf, papură, arbori (lacuri, bălți, japșe, brațe moarte etc). Se hrănește cu anelide, limacși, artropode etc. Se reproduce în aprilie-mai iar femela depune peste 100 ouă din care după 13 zile ies larvele. Iarna se retrag sub pietre, rădăcini, scoarța copacilor.

Ameninţări Distrugerea habitatelor în principal a celor de reproducere. Desecările,

poluarea, abandonarea deșeurilor, lucrările hidroameliorative sunt principalele cauze ale modificărilor aduse habitatului cu impact asupra speciei. Cu impact semnificativ sunt și introducerea speciilor alothone (ex. peștele Perccottus gleni) sau colectarea speciei.

Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Fiind o specie preponderent acvatică este absentă atât în amplasamentul

proiectului cât și în perimetrul parcelei de SCI alăturată. Singurul canal care ajunge în apropierea amplasamentului (partea nord-vestică) nu oferă condiții favorabile dezvoltării speciei.

Specii de pești enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cobitis taenia


1149 Cobitis taenia P C B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Cobitis taenia numită fâsă mare sau zvârlugă este un pește din Ordinul

Cypriniformes familia Cobitidae. Scurtă descriere Lungimea corpului ajunge la 11,5 cm. la femele și 9,3 cm la femele. Solzii

sunt mici, sub 1 mm. diametru. Înotătoarea caudală este ușor scobita, pectoralele si ventralele sunt rotunjite. Coloritul general este alb-galben, galben ocru cu pigmentație longitudinală dispusă în cinci zone. Capul are pete mici și o dungă oblică de la ceafă la gură. Sub ochi prezintă doi țepi. Gura inferioară este prevăzută cu 6 mustăți. Înotătoarea caudală și dorsală prezintă 5-6 șiruri de puncte întunecate iar cele ventrale, pectorale și anala sunt gălbui lipsite de pete.

Ecologie Specia întâlnită în ape lin curgătoare cu fund nisipos, argilos sau mâlos, în

bălți cu fund tare, nisipos sau argilos. Se hrănește cu precădere noaptea cu viermi, larve, alge, icre etc. Se poate îngropa în nisip sau mâl. Lipsa de oxigen o suplinește prin respirație intestinală. Reproducerea are loc în aprilie-iunie.



Ameninţări Specie amenințată de poluare și lucrările cu impact asupra habitatului

(desecări, captări, etc) Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Specia este absentă atât în aria protejată din imediata vecinătate

proiectului propus cât și pe amplasamentul proiectului propus, terenurile fiind lipsite de ochiuri de apă. Proiectul nu afectează populațiile de Cobitis taenia din sit.

Misgurnius fossilis


1145 Misgurnius fossilis P C B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Misgurnus fossilis specie numită popular țipar este un pește din Ordinul

Cypriniformes familia Cobitidae. Scurtă descriere Corpul cilindric înspre cap și turtit lateral spre coadă. Gura prezintă 10

mustăți. Coloritul dorsal este cafeniu iar ventral galben la portocaliu. Longitudinal prezintă câte două dungi mai închise iar restul corpului este pătat cu puncte negre.

Ecologie Răspândită în bălți mâloase sau lacuri și chiar râuri line. Suplinește lipsa

de oxigen prin respirație intestinală. La secarea bălților poate supraviețui îngropat în mâl. Se hrănește cu vegetație, mici nevertebrate, detritus etc.

Ameninţări Specie afectată de poluarea habitatului, desecări, lucrări hidrotehnice etc. Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Chiar dacă este un pește cu necesități reduse în ce privește habitatul

acvatic, lipsa acestuia atât în aria protejată din imediata vecinătate proiectului propus cât și pe amplasamentul proiectului propus, absența speciei este certă. Proiectul nu afectează populațiile de Misgurnus fossilis din sit.



Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Lycaena dispar


1060 Lycaena dispar P C A C A Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Lycaena dispar este un fluture diurn numit popular și fluturașul purpuriu

sau fluturele roșu de mlaștină din familia Lycaenidae. Scurtă descriere

Anvergura aripilor este de 34-45 mm. Aripile inferioare au culoare gri-deschis spre albastru deschis la baza aripii. Aripile prezintă o bordură neagră. Femela are un colorit mai închis, pe aripile anterioare se găsesc numeroase puncte negre iar pe aripile posterioare se găsește câte o pată închisă.

Ecologie Este o specie caracteristică habitatelor umede cu ierburi înalte. Populează

lungul pâraielor, câmpiile mlăștinoase, pajiștile și fânețele umede, malurile lacurilor, bălțile etc. etc. Se întâlnește localizat între 200-1200 m. altitudine, fiind activ în zonele joase în mai-iunie și august-septembrie. Larvele se dezvoltă pe diferite specii de măcriș Rumex sp.

Ameninţări Alterarea habitatelor specifice speciei prin pășunat, modificarea regimului

de apă, poluare, utilizarea pesticidelor etc. Modificări negative ale habitatului pot sa apară și ca urmare a invaziei unor specii ca Polygonatum japonicum și Impatiens glanduligera.

Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Datorită modului de exploatare al terenurilor din zonă și a dispoziției

acestora nu se întâlnește habitatul caracteristic speciei în arealul proiectului propus astfel că incidența impactul este redusă.

Arytrura musculus


4027 Arytrura musculus R C B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Arytrura musculus este un lepidopter numit și fluturele buhă care face

parte din familia Noctuidae.



Scurtă descriere Anvergura aripilor este de 48-55 mm, are culoarea cenușiu-brun-roșcat.

Câmpul median dintrecele doup striuri transversale albicioase este brun roșcat. Pata semilunară are formă de linie.

Ecologie Este o specie termo-higrofilă întâlnită în habitatele forestiere de luncă și

cu vegetație luxuriantă, pe cursurile de apă flancate de Salix sp. . Este o specie rară, numărul exemplarelor colectate la capcane nocturne fiind de maxim 4-5 exemplare. Zboară de la jumătatea lunii iunie până în la sfârșitul lui iulie.

Amenințări Modificarea habitatelor, utilizarea pesticidelor, distrugerea/exploatarea

arborilor gazdă (Salix sp.), pășunatul irațional etc. Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului În arealul amplasamentului proiectului propus și în parcela de SCI

alăturată nu există zone cu habitat specific speciei. Carabus hungaricus


4013 Carabus hungaricus R A B B B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Carabus hungaricus este un coleopter din familia Carabidae. Scurtă descriere Coloritul este negru, puțin lucios. Dimensiunile corpului sunt de 25 mm,

lungime la masculul și 26-27 mm. lungime la femele. Mandibule scurte, puternic lărgite la bază cu doi dinți bazali scurți. Antenele destul de scurte depășind foarte puțin elitrele. Marginile pronotului destul de regulat rotunjite cu unghiurile posterioare în formă de lobi triunghiulari. Elitrele ovale, sculptura granulară formată din puncte și granulații mai mult sa u mai puțin proeminente și confluente în riduri. Se disting trei rânduri de fosete unite în rândul exterior care nu este complet.

Ecologie Este o specie care nu zboară și care populează habitate specifice,

eliminarea speciei dintr-un habitat izolat fiind echivalentă cu eliminarea speciei din acel areal. Este o specie xerofilă, stepicolă specifică pustei ungare. A fost menționată în România de Breuning ca prezentă la Timișoara, Mașloc și Remetea Mare. In prezent conform literaturii de specialitate se confirma existenta speciei pe un areal restrans în apropiere de Jamu Mare. Adulții au două perioade de activitate pe an una in iulie si cea de-a doua in septembrie-octombrie. Este o specie carnivoră și mai puțin frugivoră însa regimul de hrană este puțin cunoscut.



Amenințări Luarea în cultură a habitatelor speciei, pășunatul irațional, tăierea

arbuștilor care reprezintă zonele de refugiu ale speciei, incendierea pajiștilor, folosirea pesticidelor etc.

Relația speciei cu zona protejată și amplasamentul proiectului Așa cum s-a menționat mai sus singurele observații recente menționate în

literatura de specialitate indică prezența speciei doar la Jamu Mare. Prin colectările făcute și informațiile primite de la custode și specialiști care au realizat studii în SCI, nu se poate confirma prezența speciei.

Habitatul caracteristic speciei nu este prezent în arealul de influență al proiectului propus.

Gortyna borelii lunata


4035 Gortyna borelii lunata P B B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Încadrare sistematică Gortyna borelii lunata este un lepidopter din familia Noctuoidea. Scurtă descriere Aripile au o anvergură de 52-62 mm., femelele fiind mai mari decât

masculii. Coloritul aripilor anterioare este brun-cărămiziu sau brun-cenușiu cu o pată gălbuie renală, ovală sau cuneiformă.

Ecologie Este un fluture nocturn întâlnit în habitatele cu vegetație înaltă, umede pe

timpul primăverii și uscate vara sau în liziera pădurilor de Quercus sp. . Se dezvoltă pe Peucedanum oficinale, Ferula sp. sau Limonium gmelinii. O femelă depune aprox. 200 ouă pe tulpina plantelor gazdă. Zboară din a doua jumătate a lui septembrie până în noiembrie (Rakosy 1996).

Ameninţări Activităţile cu influenţă negativă asupra habitatelor speciei şi a plantei

gazdă: utilizarea pesticidelor, cositul, păşunatul, incendierea etc. Specii de păsări de interes comunitar în situl ROSPA0078 Mlaștina Satchinez

Datorită celor meniționate în capitolul anterior referitor la speciile de păsări, implementarea proiectului fie nu are influențe asupra avifaunei sitului fie influențele sunt neseminificative. Amenințările sunt date doar de

-restrângerea teritoriului de hrănire- teritoriul în cauză nu face parte din sit și este teren agricol arabil, care oferă resurse de hrană reduse păsărilor

-amenințări de ordin general date de influența negativă a panourilor



fotovoltaice asupra avifaunei și entomofaunei, influență insuficient dovedită și care se propune a fi monitorizată în faza operațională iar în funcție de rezultate să fie luate măsuri suplimentare de eliminare a impactului.

La o analiză a listei avifaunistice de specii de interes comunitar se constată prezența a:

-3 specii răpitoare care puteau utiliza terenul pentru resursa de hrană Circus cyaneus, Circus pygargus, Falco peregrinus

-19 specii lacustre care cuibăresc și se hrănesc lângă ape proiectul neavând influențe negative din punct de vedere al resursei de hrană, cuibărit sau relaxare a speciei: Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stellaris, Chlidonias niger, Himantopus himantopus, Plegadis falcinellus, Recurvirostra avosetta, Philomachus pugnax, Nycticorax nycticorax, Tringa glareola, Phalacrocorax pygmeus, Egretta garzetta, Ardea purpurea, Crex crex, Egretta alba, Platalea leucorodia, Alcedo atthis, Chlidonias hybridus, Ixobrychus minutus,

-2 specii care cuibăresc pe lângă ape dar pot căuta hrana în teritoriul propus de proiect, influneța negativă rezidând în pierderea unei părți reduse din arealul de hrănire: Acrocephalus melanopogon, Circus aeruginosus,

-3 specii care folosesc alte tipuri de habitat pentru cuibărit dar care pot ajunge în arealul proiectului accidental: Dendrocopos syriacus, Ciconia ciconia, Ciconia nigra,

-5 specii care folosesc alte tipuri de habitat pentru cuibărit dar care pot ajunge în arealul proiectului pentru căutare de hrană: Falco vespertinus, Gyps fulvus, Coracias garrulus, Lanius collurio, Lanius minor

Teritoriul propus prin proiect nu oferă condiții favorabile cuibăritului ci doar într-o măsură foarte redusă pentru unele specii poate fi utilizat pentru căutare de hrană.

B.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes

comunitar

Directiva Europeana 92/43/EEC

OUG 57/2007 Cartea Roşie a Vertebratelor

IUCN lista roşie a speciilor ameninţate

1. Lutra lutra II, IV III, IV A SV NT

2. Spermophilus citellus II, IV III, IV A - VU

3. Bombina bombina II, IV III, IV A SAA LC

4. Emys orbicularis II, IV III, IV A SV NT

5. Triturus dobrogicus II III, SV NT



6. Cobitis taenia III III - LC

7. Misgurnus fossilis III III - LC

8. Lycaena dispar II, IV III, IV A - NT

9. Arytrura musculus II, IV III, IV A - -

10. Carabus hungaricus II, IV III, IV A - -

11. Gortyna borelii lunata II, IV III, IV A - -

Cartea Roşie a Vertebratelor: SV-specie vulnerabilă, SAA-specie aproape ameninţată IUCN, Lista roşie a speciilor ameninţate-EN-periclitată, VU-vulnerabilă, LR/nt-risc redus,

neameninţată, DD+date deficitare, LC-preocupare de conservare minimă. Parcela din sit învecinată cu amplasamentul proiectului cuprinde doar

terenuri agricole şi o plantaţie de plop astfel în acest areal nu există habitate naturale care să ofere condiţii minimale de hrană sau adăpost pentru speciile de interes comunitar menţionate în fişa sitului. Habitatele caracteristice speciilor menţionate sunt: -acvatic şi terestru învecinat pentru: Lutra lutra, Bombina bombina, Emys

orbicularis, Triturus dobrogicus -exclusiv acvatic: Cobitis taenia, Misgurnus fossilis -pajisti umede cu Rumex sp. pentru Lycaena dispar, cu Peucedanum sp. pentru

Gortyna borelii lunata sau cu Salix sp. pentru Arytrura musculus. -pajişti xerofile cu arbuşti pentru Carabus hungaricus. -pajişti pe pante fără risc de inundaţie pentru Spermophilus citellus.

Dintre toate aceste specii enumerate, cu probabilitate redusă de a fi întâlnite în amplasamentul proiectului sau în vecinătatea acestuia sunt doar speciile zburătoare Lycaena dispar, Arytrura musculus şi Gortzna borelii lunata. Pentru speciile amfibii singurul acces înspre amplasamentul proiectului îl constituie canalul dispus înafara sitului, care face legătura cu văile dinspre Bărăteaz în partea nord-vestică a amplasamentului. Din observaţiile efectuate asupra acestui canal, nu există populaţii ale speciilor menţionate exceptând Bombina bombina, specie care nu părăseşte habitatul pentru a urca pe teritoriul amplasamentului proiectului atâta timp cât acesta nu oferă condiţii de habitat acvatic.



Regimul de exploatare al terenurilor din zona amplasamentului proiectului

propus Spermophilus citellus este absent datorită modului de exploatare a

terenului. După schimbarea destinaţiei terenului este posibilă apariţia acestuia pe pantele nord-vestice ale amplasamentului însă impactul implementării proiectului este minim.

B.5. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate Conform fişei sitului pentru Lutra lutra sunt menţionate 1-2 perechi, (D)-

populaţie nesemnificativă iar pentru Spermophilus citellus 25-30 perechi. Pentru toate celelalte specii este menţionată doar prezenţa speciilor (P) în sit exceptând speciile Arytrura musculus şi Carabus hungaricus menţionate ca rare (R) sau Bombina bombina (RC), rară spre comună.

Datorită caracteristicilor ecologice, doar Lycaena dispar, Gortyna borelii lunata şi Spermophilus citellus pot să ajungă în arealul proiectului.

Prin schimbarea destinaţiei terenului din agricol în teren pentru captare de energie verde, speciile menţionate nu sunt afectate negativ ci chiar există posibilitatea ca Spemophilus citellus să colonizeze acest teren.

Speciile de păsări de interes comunitar din aria protejată ROSPA0078 Mlaștina Satchinez nu sunt influnețate de implementarea proiectului sau



impactul este neseminificativ fără capacitatea de a influența dinamica populațională a avifaunei.

B.6. Relaţiile structurale si funcţionale care creează si menţin

integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Teritoriul propus pentru mobilare în scopul obţinerii de energie verde nu

face parte din sit şi nu afectează în relaţiile structurale şi funcţionale ale ariei protejate.

Exploatarea zonală a teritoriului în arealul parcelei din SCI

Structural, parcela din sit învecinată fiind teren agricol respectiv plantaţie

de plop se încadrează în rândul ecosistemelor agricole. Acestea se deosebesc structural şi funcţional de ecosistemele naturale datorită fluxului de energie artificială introdusă, această energie înlocuind sau suplimentând energia din ciclurile biogeochimice naturale. Structura ecosistemelor agricole prezintă o diversitate scăzută, structură mult simplificată cu nişe ecologice nesaturate şi distribuire a substanţei şi energiei pe canale puţine şi largi.



Elementele comparative între agroecosisteme şi ecosistemele naturale tinere şi mature (după Puia şi Soran, 1987)

Caracteristici ale

ecosistemelor Agroecosisteme Ecosisteme naturale

tinere mature(climax) Biomasa mică mică Mare

Raportul P/R1 >1 >1 sau <1 aprox.1 Raportul P/B2 ridicat ridicat Scăzut

Autoorganizarea lipseşte spontană spontană

Lanţuri trofice foarte scurte (de regulă)

scurte (păşunatul dominant)

lungi, complexe

(lanţul detritivor dominant)

Stratificarea

Foarte slabă sau inexistentă slabă Pronunţată

Diversitatea de specii Foarte mică mică Variabilă, de regulă

mare

Cicluri vitale scurte,simple scurte simple

lungi, complexe

Mecanisme preponderente de

reglare a populaţiilor antropice fizice Biologice

Fluctuaţii mari pronunţate mai puţin pronunţate

Ciclurile substanţelor

minerale

deschise (cu exporturi şi importuri mari) deschise mai mult sau mai

puţin închise

Rolul detrivorelor puţin important important foarte important

Stabilitatea controlată de om fluctuantă Homeostată Recolta

potenţială pentru om ridicată sau

foarte ridicată ridicată Scăzută sau foarte scăzută

1P-producţie brută; R-respiraţia comunităţii 2P-producţia brută; B-biomasa B.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management.

Situl este administrat de Muzeul Banatului Timişoara şi nu are Plan de

Management aprobat. Pentru SPA-ul ROSPA0078 Mlaştina Satchinez există Plan de Management din 2007.

Obiectivele acestui Plan de Management sunt: 1. pentru conservarea habitatelor

-respectarea perioadei de cosit; -conservarea habitatelor naturale.

2. pentru conservarea speciilor de păsări din fişa sitului -conservarea zonei umede,



-menţinerea calităţii apelor subterane şi supraterane; -conservarea zonelor de linişte. B.8. Descrierea stării actuale si viitoare de conservare a ariilor

naturale protejate de interes comunitar inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

In tabelul de mai jos sunt prezentate datele referitoare la importanţa

populaţiilor, gradului de conservare, de izolare şi evaluare globală conform criteriilor Manualului de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin OM 207/2006 in concordanţă cu formularul standard Natura 2000.

Habitate de interes comunitar

Cod Denumire habitat

Starea actuală de conservare Starea viitoare de conservare

Supr

afaţ

a ha

bita

tulu

i în

sit

Rep

reze

ntat

ivita

te

Supr

afaţ

a re

lativă

Con

serv

are

Glo

bal

% su

praf

aţa

afec

tată

de

PP

Rep

reze

ntat

ivita

te

Supr

afaţ

a re

lativă

Con

serv

are

Glo

bal

1530*

Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi

ponto sarmatice 5% B C B B 0 B C B B

Interpretare abrevieri pg. 39 Specii protejate de floră şi faună

Cod şi nume specie

Starea actuală de conservare Starea viitoare de conservare

In S

CI

In a

mpl

asam

etul

PP

Con

serv

are

Izol

are

Glo

bal

% d

e af

ecta

re p

rin

impl

emen

tare

Con

serv

are

Izol

are

Glo

bal

1355 Lutra lutra D D - - - 0 - - - 1335 Spermophilus citellus C D B C B 0 B C B 1188 Bombina bombina C D B C B 0 B C B 1220 Emys orbicularis C D A C B 0 A C B 1993 Triturus dobrogicus C D B B B 0 B B B 1149 Cobitis taenia C D B C B 0 B C B 1145 Misgurnus fossilis C D B C B 0 B C B 1060 Lycaena dispar C D A C A 0 A C A



4027 Arytrura musculus C D B C B 0 B C B 4013 Carabus hungaricus A D B B B 0 B B B 4035 Gortyna borelii lunata B D B C B 0 B C B Interpretare abrevieri pg. 39

Prin implementarea proiectului nu sunt scoase terenuri din circuitul natural, terenul propus schimbării destinaţiei fiind teren agricol. De asemenea terenul care face parte din SIT si se învecinează cu amplasamentul este teren agricol arabil. În arealul apropiat al sitului nu există specii sau habitate ale speciilor de interes comunitar.

Starea de conservare a avifaunei Sitului ROSPA0078 Mlaștina Satchinez nu este afectată de implementarea proiectului.

B.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale

protejate de interes comunitar. Influenţa proiectului asupra speciilor menţionate în fişa sitului este

nesemnificativ dată fiind absenţa acestora şi a destinaţiei actuale a terenurilor. Impact negativ dificil de evaluat poate fi considerat cel asupra avifaunei care populează/vizitează Rezervaţia Ornitologică sau SPA-ul aflate la aprox. 2,5 km în vestul amplasamentului.

C. IDENTIFICAREA SI EVALUAREA IMPACTULUI

C.1.Tipuri de poluare care poate fi generată de PP

Obiectivul principal al reţelei ecologice europene Natura 2000 constă în

asigurarea pe termen lung a „statutul de conservare favorabilă” pentru speciile şi/sau habitatele de interes comunitar la nivelul fiecărui sit desemnat.

Deşi legislaţia nu defineşte în mod clar termenul de „statut de conservare favorabilă”, României îi va reveni obligaţia de a raporta periodic către Comunitatea Europeană, îndeplinirea acestui obiectiv. Indicatorii obiectivi şi cantitativi cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă sunt mărimea şi distribuţia populaţiei din cadrul sitului. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului.

A. Impactul asupra apei:

Alimentarea cu apă: Alimentarea cu apa nu e necesara.

Canalizare ape pluvial: Nu este cazul.



Proiectul nu exploatează sursele de apă zonale şi nu are impact asupra pânzei freatice. Prin tehnologiile utilizate nu există surse de poluare acvatică în faza de implementare şi nici ulterior.

B. Impactul asupra aerului:

Din punct de vedere al impactului asupra atmosferei activitățile care pot constitui surse de poluare sunt:. - surse staționare nedirijate - nu exista - surse staționare dirijate – nu exista - surse mobile – nu e cazul decât in cazul excepţional al unor autovehicule folosite la construcţia şi întreținerea instalațiilor propuse.

Având în vederea dispunerii amplasamentului lângă drumul judeţean şi a construcţiilor propuse, accesul în amplasament este facil fără a perturba funcţionalităţile sitului iar construcţiile propuse nu necesită lucrări de care să producă poluare semnificativă peste cea existentă datorată drumurilor din zonă.

Prin activităţile de excavare necesare realizării infrastructurii se vor produce emisii de noxe, praf, zgomot, vibraţii a căror concentraţie este crescută doar pe perioada funcţionării utilajelor şi care poate fi redusă prin lucrul unui număr redus de utilaje în acelaşi timp şi eventual pentru reducerea prafului şi pulberilor, în perioada din an cu umiditate mai ridicată. Dispersia noxelor nu depăşeşte 100-150 m distanţă faţă de sursă, concentraţia acestora reducându-se direct proporţional cu distanţa faţă de sursă. Poluarea sonoră şi a vibraţiilor se estimează a nu atinge intensităţi care să perturbe fauna sitului, proiectul propus fiind învecinat cu drumul judeţean.

Impactul asupra aerului are intensitate redusă, nerezidual şi cu grad de extindere limitat.

C. Impactul asupra solului: Prin realizarea proiectului, activitățile care pot fi considerate surse de poluare solului se împart in doua categorii:

- surse specifice perioadei de execuție - surse specifice perioadei de exploatare In perioada execuției nu sunt surse industriale de poluare a solului, acestea

pot apărea doar accidental prin pierderea de carburanți de la utilajele folosite pentru realizarea lucrărilor.

In vederea diminuării si chiar eliminării impactului asupra solului au fost prevăzute puncte de depozitare a pubelelor pentru deșeurile menajere. Acestea vor fi transportate ulterior de o unitate de profil la depozitul din zona.

Terenul este situat pe o zonă relativ plană însă prin lucările propuse a se efectua asupra solului există riscul creșterii gradului de eroziune astfel se impune o monitorizare a eroziunii solului atât în faza de construcție cât și în cea operațională.



Deci se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu aer, apa si sol activitatea de pe amplasamentul studiat nu reprezintă o sursa semnificativa de poluare. C.2.Tipuri de impact asupra factorilor de mediu care pot să afecteze negativ aria protejată

a. Impact direct și indirect asupra mediului: prin emisii de praf, noxe, poluare fonică, deşeuri, construcţii, excavare, poluare accidentală cu produse chimice şi petroliere etc. Impactul direct asupra mediului poate fi întâlnit în faza de construție. Vegetația și fauna este perturbată de poluarea fonică, chimică, luminoasă, distrugerea covorului vegetal. În perioada operațională datorită naturii proiectului nu este generată poluare impactul asupra speciilor datorându-se fragmentării habitatelor și a pericolului de coliziune/electrocutare.

b. Impact pe termen lung asupra mediului corespunzător perioadei operaționale: prin ocuparea amplasamentului cu utilităţile propuse, o oarecare pronunţare a fragmentării sitului etc. Impactul este generat de fragmentare, perturbare fonică, perturare dată de traficul necesar întreținerii instalației (poluare fonică, chimică dată de mijloacele de trasport). Durata medie de folosire a echipamentelor propuse este de aprox. 25 ani.

C Impact pe termen scurt prin poluanţii generaţi pe perioada realizării lucrărilor de construcție și amenajare a teritoriului. Acest tip de impact durează aprox. 6 luni pe perioada de pregătire a terenului și instalare a echipamentelor.

D. Impact rezidual Deoarece terenul propus proiectului cât și cel îvecinat nu este folosit ca habitat pentru reproducere, cuibărire ci doar exepțional pentru hrană impactul rezidual este redus și nu pot fi propuse măsuri de reducere a impactului ci doar cel mult cu un efect minim preconizat este executarea lucrărilor înafara perioadei de cuibărit a păsărilor (mai-iunie) pentru a evita o posibilă disturbare a păsărilor din aria aflată la minim 1,7 km.

E. Impactul cumulativ în arealul proiectului ca și activități antropice și proiecte cu imapct cumulativ pot fi enumerate extragerea țițeiului și existența rețelei de conducte subterane pentru transport, activitățile agricole, traficul auto de pe drumurile învecinate, rețele LEA și prezența stațiunii de tratament Băile Călacea. Implemetarea proiectului amplifică gradul de fragmentare și urbanizare a zonei însă cu influențe nesemnificative asupra faunei protejate.

Implemetarea proiectului atât în faza de construcție cât și în cea

operațională nu este de natură să producă un impact semnificativ asupra speciilor de interes comunitar sau a habitatelor pentru care au fost desemnate ariile protejate SCI și SPA Mlaștina Satchinez.

Impactul în faza de construcție: -eliminarea vegetației pentru realizarea de căi de acces, platforme de



depozitare, instalarea suporturilor panourilor, îngroparea cablurilor etc. -creșterea risculului de eroziune, o parte din teren fiind situată în pantă -manipularea utilajelor folosite la construcții acestea generând poluare

fonică, chimică și diferite tipuri de perturbare Impactul în faza operațională: Proiectul nu este generator de poluare și nici nu necesită un trafic intens

pentru mentenanță. -activitățile de verificare periodică și supraveghere a instalțiilor pot

produce o deranjare a faunei -impactul potențial asupra avifaunei sau entomofaunei sensibile la

imtroducerea infrastructurii în vecinătatea sitului -îndepărtarea periodică a vegetaței de pe teritoriul proiectului C.3. Evaluarea impactului potenţial asupra speciilor şi habitatelor din

aria naturală protejată de interes comunitar IMPACTUL ASUPRA VEGETAŢIEI ŞI FAUNEI A. Impact datorat schimbării destinaţiei terenului Acest tip de impact se datorează: -pierderii habitatului -in amplasamentul proiectului nu există habitate de

interes comunitar sau habitate ale speciilor de interes comunitar datorită modului actual de exploatare al terenurilor

-fragmentării habitatului -amplasamentul este dispus la marginea sitului care este traversat de drumuri judeţene sau comunale, sonde de exploatare a produselor petroliere, conducte de transport a produselor petroliere, linii de înaltă tensiune etc. Amplasamentul nu întrerupe căile de legătură dintre populaţii ale sitului.

-modificării habitatului -în amplasament şi situl învecinat nu există habitate ale speciilor din Formunarul Standard al Sitului astfel modificările aduse nu influenţează populaţiile din sit.

-perturbării speciilor -nu au fost identificate specii în această parte a sitului. Aşa cum s-a menţionat în capitolul anterior probabilitatea ca speciile menţionate în Sit să ajungă în amplasamentul proiectului este redus.

-dislocării speciilor- nu au fost identificate specii în această parte a sitului.



B. Impact asupra păsărilor Având în vedere că la aprox. 2,5 km de amplasamentul proiectului este

situată o Rezervaţie Naturală şi SPA-ul ROSPA0078 Mlaştina Satchinez trebuie luat în considerare şi impactul asupra avifaunei.

Panourile solare pentru concentrarea energiei solare pot cauza mortalitatea păsărilor datorită coliziunilor şi arsurilor provocate. (Mc. Crary et al. 1986). Panourile fotovoltaice sunt de culoare mai degrabă neagră decât reflectoare fiind concepute pentru a absorbi şi nu pentru a reflecta lumina solară. Probabilitatea coliziunii rămâne ca risc asemenea clădirilor de sticlă din oraşe, acesta fiind mai mare pentru păsările de apă însă există puţine studii care să evidenţieze acest lucru.

Pentru a împiedica mortalitatea păsărilor prin lovirea accidentală a panourilor pot fi propuse măsuri suplimentare pentru protejarea avifaunei (ex. plase protectoare, siluete de păsări răpitoare etc).

Conectarea panourilor la reţeaua electrică presupune suplimentarea cablurilor aeriene din zonă care pot servi ca suport mai ales pentru răpitoare.

Impactul direct și indirect major este cauzat de riscul de lovire și electrocutare dar și de pierderea unei părți reduse a teritoriului de hrănire.

Speciile de talie mare sunt sensibile la fragmentarea habitatelor, fragmentarea existentă dată de rețeua de drumuri fiind accentuată prin amplasarea unor unități construite.

C. Impact asupra faunei sălbatice Panourile solare pot avea influenţă negativă şi asupra speciilor de insecte

care depun ponta în apă. Acestea pot confunda panourile cu luciul de apă şi pot



depune ouăle pe suprafaţa panourilor reducând astfel succesul reproducerii şi disponibilitatea progeniturii pentru speciile din lanţul trofic superior. Impactul este cu atât mai grav cu cât panourile sunt amplasate mai aproape de lucii de apă care adăpostesc specii protejate.

În cazul sitului SCI Mlaştinile Satchinez speciile zburătoare menționate în Formularul Standard se dezvoltă pe diferite specii de plante care lipsesc în amplasamentul proiectului astfel acest tip de impact rămâne a fi monitorizat ulterior doar pentru alte specii care importante ca bază trofică pentru păsările din SPA-ul Mlaştina Stachinez.

În cazul speciilor de insecte pot fi luate măsuri pentru reducerea mortalităţii entomofaunei prin folosirea de panouri cu lumină polarizată sau prin împărţirea panourilor în careuri prin benzi albe. (Horvath, G. et al. 2010).

Gradul de afectare a integrităţii ariei naturale protejate de interes

comunitar a. reducerea habitatelor de interes comunitar şi a speciilor şi habitatelor

acestora-nu este cazul datorită lipsei speciilor şi habitatelor din arealul proiectului propus.

b. nu este cazul fragmentării habitatelor, aria de interes pentru proiectul propus este deja fragmentată prin căi de transport (produse petroliere, linii de înaltă şi medie tensiune, drumuri, etc) astfel că doar se va accentua într-o oarecare măsură o stare negativă deja existentă.

c. impactul negativ asupra factorilor de menţinere a stării favorabile-nu este cazul

Elemente perturbatoare ale structurii și funcțiilor sitului



d. modificările dinamicii relaţiilor structurale sau funcţionale ale ariei naturale de interes comunitar-nu este cazul deoarece această parte a sitului şi arealul propus este format doar din terenuri arabile şi o plantaţie de plop, agroecosisteme a căror relaţii structurale şi funcţionale sunt minimalizate şi controlate de om.

Impactul PP asupra speciilor protejate în situl de importanţă

comunitară

Specia

Statut de conservare

Prezenţa în amplasament/vecinătate

Impactul proiectului asupra speciei Identific

are

% din supraf

aţa habitat

ului

% din populaţia sitului

1355

Lut

ra lu

tra Anexa II, IV

Directiva 92/43/CEE,

Anexa 3a, 4a a OUG 57/2007,

Anexa II Convenţia Berna

0 0 0

Implementarea PP nu afectează populaţia sitului, nu

alterează starea actuală de conservare a habitatelor, se menţine starea globală de

conservare actuală a speciei. PP nu are impact negativ

asupra speciei

1335

Spe

rmop

hilu

s ci

tellu

s


92/43/CEE, Anexa 3a, 4a a OUG 57/2007,


0 0 0




asupra speciei

1188

Bom

bina

bo

mbi

na


92/43/CEE, Anexa 3, 4a a OUG 57/2007


Prezentă înafara

sitului în vecinătat

ea proiectului propus

0 0




asupra speciei

1220

Em

ys

orbi

cula

ris


92/43/CEE, Anexa 3, 4a a OUG 57/2007


0 0 0




asupra speciei



1993

Tri

turu

s do

brog

icus


92/43/CEE, Anexa 3, 4a a OUG 57/2007


0 0 0




asupra speciei

1149

Cob

itis t

aeni

a

Anexa II, Directiva 92/43/CEE,

Anexa 3 a

OUG 57/2007

0 0 0




asupra speciei

1145

Mis

gurn

us

foss

ilis

Anexa II, Directiva 92/43/CEE,

Anexa 3 a

OUG 57/2007

0 0 0




asupra speciei

1060

Lyc

aena

dis

par Anexa II, IV


Anexa 3a, 4a a OUG 57/2007


Prezenţă posibilă însă nu există

habitatul caracteri

stic speciei în amplasa

ment

0 0




asupra speciei

4027

Ary

trur

a m

uscu

lus


92/43/CEE, Anexa 3a, 4a a OUG 57/2007

0 0 0




asupra speciei

4013

Car

abus

hu

ngar

icus


92/43/CEE, Anexa 3a, 4a a OUG 57/2007


0 0 0




asupra speciei



4035

Gor

tyna

bo

relii

luna

ta Anexa II, IV


Anexa 3a, 4a a OUG 57/2007

0 0 0




asupra speciei Impactul PP asupra habitatelor de interes comunitar

Tip habitat Natura 2000

Identificare habitat pe amplasamentul/vecinătatea

PP

Suprafaţa habitatului

afectată de PPImpactul PP asupra

habitatului Natura 2000 % ha

1530* Pajişti şi mlaştini

sărăturate panonice şi ponto

sarmatice

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasament sau

în vecinătatea acestuia 0 0

Implementarea PP nu are impact asupra acestui tip de habitat, terenurile afectate

fiind terenuri agricole

C.4. Indicatori cheie pentru analiza semnificaţiei impactului conform indicatorilor OM 19/2010

Indicator Semnificaţia impactului Observaţii

1. procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

0 %

-habitatul de importanţă comunitară 1530 este slab reprezentat în sit 5% şi absent în arealul de influenţă a proiectului.

-proiectul are influenţă pozitivă prin redarea într-o oarecare măsură circuitului natural al terenurilor scoase din exploatarea agricolă

-destinaţia terenului permite formarea de microhabitate pentru microfauna sitului (garduri vii, vegetaţie ierboasă naturală, garduri etc.)

2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

0

-datorită modului de exploatare actuală a terenului acesta nu prezintă habitate sau plante gazdă pentru speciile de interes comunitar din fişa sitului.



3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);

0

-suprafaţa propusă de proiect este mărginită de drumuri judeţene/ pământ, reţele electrice de înaltă ş medie tensiune, sonde de exploatare a produselor petroliere, conducte transport produse petroliere, aşezări umane, staţiune balneoclimaterică, etc. Amplasamentul nu este situat în SIT şi nu obturează căile de pasaj ale animalelor, terenurile propuse fiind exploatate agricol

4. durata sau persistenţa fragmentării;

Pe perioada existenţei

instalaţiilor propuse

-suprafeţele afectate pot reveni la starea iniţială doar prin scoaterea din uz a instalaţiilor propuse

5. durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Durata perturbării=p

erioada lucrărilor; distanţa-0

A se vedea obs. pc. 2

6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);

Minim acelaţi nivel

populaţional şi chiar cu

posibilităţi de creştere prin oportunitatea

populării teritoriului

propus

A se vedea obs. pc. 2

7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP;

0 -nu este cazul deoarece nu se pierd specii sau habitate

8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar.

0 -nu este cazul deoarece exploatarea propusă nu este generatoare de poluare exceptând faza de execuţie a lucrărilor



D.CONCLUZII PRIVIND IMPACTUL PROIECTULUI ASUPRA SITULUI ROSCI0115:

-Situl ROSCI0115 Mlaştina Satchinez cuprinde un număr redus de habitate si specii de interes comunitar (conform fisei sitului-un habitat prioritar, două specii de mamifer, două specii de amfibieni, o specie de reptile, două specii de peşti şi patru specii de insecte.

-amplasamentul proiectului este alipit de una din cele 4 parcele care formează situl ROSCI015.

-terenurile din parcela SCI-ului şi a amplasamentului propus sunt terenuri arabile cultivate cu cereale.

-teritoriul în cauză face parte dintr-o staţiune deja fragmentată, se învecinează cu o exploatare petrolieră, cu o staţiune balneoclimaterică, o linie de înaltă tensiune etc.

-habitatul prioritar menţionat în fisa sitului este prezent în sit pe o suprafaţă redusă 5% şi este absent în vecinătatea proiectului.

-lucrările propuse şi destinaţia amplasamentului nu afectează speciile de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl

-prin noul mod de exploatare al terenului este posibil ca acesta să fie colonizat de unele specii de interes comunitar sau să prezinte microhabitate favorabile dezvoltării speciilor

-nu există pierderi de teren sau specii pentru sit -noua destinaţie prevede crearea de spaţii verzi seminaturale E. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

a. Reducerea emisiilor de praf şi pulberi -respectarea normelor tehnologice din domeniul construcţiilor -amenajarea căilor de acces şi întreţinerea acestora astfel încât la trecerea

vehiculelor să nu se ridice praful -udarea platformelor de parcare şi a acceselor carosabile -circulaţia se face cu viteză redusă -la nevoie în condiţii de uscăciune se stropesc zonele de trafic care

generează praf -autobasculantele care transportă materiale care eliberează praf vor avea

încărcătura acoperită cu prelată. b. Reducerea emisiilor noxelor de eşapament -utilizarea de maşini şi utilaje care corespund din punct de vedere tehnic

normelor în vigoare, -evitarea utilizării concomitente a unui număr prea mare de motoare în

funcţiune. c. Măsuri de eliminare a zgomotului



-utilizarea de maşini şi utilaje corespunzătoare din punct de vedere tehnic d. Măsuri de reducere a deşeurilor menajere şi tehnologice -respectarea regulilor de management a deşeurilor -deşeurile menajere vor fi colectate temporar în recipiente specifice iar

ulterior vor fi transportate de operatori la depozitele specializate -deşeurile tehnologice vor fi evacuate de către operatori specializaţi

exceptând acele deşeuri care pot fi utilizate în arealul de lucru fără a produce poluare (pământ excavat).

e. Măsuri de reducere a poluării apei -nu este cazul neexistând reţea de apă iar destinaţia nu necesită alimentare

cu apă. -apele uzate menajere vor fi colectate într-un bazin vidanjabil -se interzice depozitarea subtanțelor cu potențial poluator al apei f. Măsuri generale de protejare a faunei şi vegetaţiei -monitorizarea ulterioară a impactului proiectului asupra păsărilor şi

insectelor respectiv luarea măsurilor necesare pentru diminuarea-eliminarea acestor efecte

-să se evite intrarea cu mijloace de transport sau depozitarea materialelor înafara ariei supusa activităţilor proiectului propus

-accesul în interiorul perimetrului proiectului propus să de facă doar pe căile de acces deja existente.

-construcția, cel puțin pe partea nordică, pe cât este posibil având în vedere necesitatea evitării umbrii, de garduri sau realizarea de garduri vii care să reducă riscul de coliziune a animalelor

-minimalizarea riscului de coliziune și electrocutare a speciilor zburătoare prin îngroparea cablurilor și izolarea celor aeriene

-realizarea construcțiilor înafara perioadelor sensibile pentru speciile ariilor protejate învecinate (perioada de migrație, împerechere)

-luarea tuturor măsurilor tenologice posibile pentru reducerea asemănării suprafeței panourilor cu luciul apei (lipirea de benzi albe, utilizarea de panouri fără reflexii, amplasarea de siluete de păsări răpitoare etc.)

-aducerea teritoriului construit la o stare seminaturală pentru evitarea eroziunii și a creșterii biodiversității prin realizarea de spații verzi sub panouri

Având în vedere descrierea aspectelor ecologice ale amplasamentului

studiat, precum şi faptul că zona nu este utilizată ca habitat de cuibărire pentru speciile de păsări de interes comunitar şi nu corespunde nici cerinţelor ecologice ca habitat de hrănire ca urmare a disturbării manifestate în zonă, considerăm că nu se impune identificarea unor măsuri de menţinere şi/sau restaurare a statutului favorabil de conservare al acestor specii la nivelul sitului Natura 2000.



F. MONITORIZAREA IMPACTULUI DE MEDIU

Monitorizarea propusă are ca scop urmărirea impactului lucrărilor asupra mediului, respectarea măsurilor propuse şi necesitatea măsurilor suplimentare pentru minimalizarea impactului de mediu. Această activitate va avea un caracter periodic şi se va realiza prin observații în aria afectată asupra calității mediului, a componentelor afectate şi a gradului de perturbare. Dată fiind suprafața restrânsă a zonei monitorizarea se va desfăşura pe întreg amplasamentul afectat de proiectul propus.

Responsabil de monitorizarea impactului de mediu este titularul proiectului iar resursele financiare necesare acestui proces vor fi asigurate din surse proprii.

a. Monitorizarea în timpul executării lucrărilor Pe perioada efectuării lucrărilor vor fi monitorizați parametrii de mediu

pentru a observa rezultatele măsurilor propuse, pentru a evalua impactului lucrărilor şi a stabili necesitatea emiterii de măsuri suplimentare.

Componenta

de mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite

Aer semestrial -noxele emise de maşinile, instalațiile sau utilajele utilizate în realizarea lucrărilor

Apa şi solul semestrial Respectarea cerințelor de descărcare a apelor uzate conform HG nr. 188/2002 modificată şi completată prin HG. nr. 352/2005 -existenţa scurgerilor de uleiuri, hidrocarburi sau alte substanţe pe sol sau în apele de suprafaţă

Zgomotul /vibrațiile

semestrial Nivelul zgomotului/vibrațiilor, distanța de percepere a acestuia

Biodiversitate semestrial Respectarea măsurilor de reducere a impactului Impactul asupra vegetației şi faunei zonelor învecinate

În cazul constatării unor efecte negative asupra mediului care nu au fost

prevăzute sau care depăşesc limitele normale vor fi propuse măsuri de mediu suplimentare care vor fi analizate de autoritățile de mediu competente.



ACTIVITATEA

DURATA ȘANTIERULUI 180 zile (6 luni)

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Luna

7 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile 12 zile

Începerea activității de construcție a lucrărilor civile

Adaptare/Lucrări de construcții a drumului de acces la locație Adaptarea suprafaței terenului Furnizarea și instalarea de teava din PVC pentru canalizarea linii electrice JT/MT și de semnal Răspândirea de materiale diverse pentru formarea straturilor regulate

Instalarea gardului din plasă sudată Instalarea porții culisante cu cadru tubular

Începerea activității de construire a instalației Instalarea cabinelor și invertorului Construirea bazei instalației Realizarea echipamantului de iluminat tehnic local Realizarea circuitelor prizelor f.m. Construcția echipamentelor de siguranță Construcția instalației MT Punerea în funcțiune a tablourilor MT Punerea în funcțiune a transformatorilor Punerea în funcțiune a invertorilor Instalarea structurilor de sprijin și modulelor Punerea în funcțiune a tablourilor DC Construirea instalației DC Punerea în funcțiune a tablourilor de monitorizare Construirea liniilor pentru autobuz Testarea instalației



b. Monitorizarea în timpul exploatării Dat fiind caracterul non-poluant al proiectului se va avea în vedere

impactul proiectului asupra biodiversității zonale.

Componenta de mediu Timp de realizare Caracteristici urmărite

Biodiversitate Anual pe toată

perioada de funcționare

Evaluarea mortalităţii faunei prin lovirea de panouri sau ardere şi luarea măsurilor necesare pentru eliminarea impactului negativ.

Pentru execuția instalației sunt planificate următoarele lucrări publice: • Manipulare, nivelare teren, garduri și drumuri interne; • Instalarea de structuri prefabricate pentru invertor și cabina de distribuție

Enel; • Excavații și terasamente pentru instalarea carcaselor de cablu. În ceea ce privește tipul de instalație fotovoltaică, se sugerează pentru faza de proiectare finală calendarul de realizare a principalelor faze ale proiectului.

G. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI/SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

Pentru realizarea studiului științific necesar întocmirii documetației etapei

de evaluare adecvată au fost parcurse mai multe etape de lucru printre care: 1. etapa de documentare cu analiza literaturii de specialitate din care au

fost sintetizate date despre habitatele si speciile de interes comunitar prezente în aria protejată învecinată.

2. etapa de pregătire a studiului în teren, 3. etapa de colectare a datelor din teren 4. etapa de prelucrare a datelor din teren si de realizarea a documentației

științifice. Observațiile in teren au acoperit: suprafața planului propus prin proiect în

procent de 100%, trupul ariei protejate învecinate în procent de 100% și punctual zonele adiacente și alte puncte din ariile de impaortanță comunitară din zona învecinată.

Ieșirile în teren:



• În faza de pregătire au fost realizate o hărți ale planului folosind suportul topografic, imagini sateliere, coordonatele planului propus și a ariilor învecinate;

• Observațiile au fost realizate în iunie și noiembrie 2012. Deoarece prin observații care nu se realizează pe tot parcursul anului pot fi observate doar speciile care sunt active în perioada respectivă, pentru cele inactive s-a urmărit prezența/absența/starea habitatelor favorabile pentru evaluarea impactului corelat cu destinația viitoare a terenurilor.

• Zonele protejate sunt imposibil de apreciat din punct de vedere al populațiilor în lipsa un studiu temeinic de durată. Animalele mobile nu repectă limitele unui teritoriu dat si multe pot fi întâlnte în oricare punct al sitului de aceea aprecierile sunt doar din punct de vedere al afectării habitatelor, resuselor trofice, impactului asupra speciilor având în vedere biologia/ecologia fiecărei specii.

• Obsevațiile au fost făcute atât în transecte realizate longitudinal median în teritoriul proiectului, perimetrul ariei protejate învecinate și pe laturile longitudianale ale terenurilor vecine zonelor de interes. De asemenea au fost făcute observații staționare în celelalte trupuri ale ariei protejate Mlaștina Satchinez.

• Au fost facute observații asupra proiectelor implementate sau în curs de implemntare în aria proiectului pentru evaluarea impactului cumulativ.

Pentru analiza florei şi vegetaţiei s-au făcut observaţii în teren atât în vară cât şi în toamnă. Dat fiind regimul de exploatare al terenurilor nu s-au făcut relevee. A fost urmărită prezenţa-absenţa speciilor vegetale gazdă pentru lepidopterele din Formularul Standard al sitului.

Pentru analiza faunei s-au făcut observaţii directe, în transect şi staţionare, atât în interiorul ariei protejată învecinată cât şi pe amplasamentul propus prin proiect.

Nu au fost urmărite speciile de peşti, impactul proiectului asupra acestora fiind inexistent.

Studiul de evaluare adecvata depus la autoritatea competenta pentru protecţia mediului este însoţit de lista organizaţiilor/instituţiilor/specialiştilor implicaţi in furnizarea informaţiilor privind speciile si habitatele de interes comunitar afectate de implementarea PP, cu detalii despre aceştia (experienţa, activitatea in domeniu, CV-urile persoanelor implicate etc.).



BIBLIOGRAFIE

Barloy, J., Prunar, F., 2012-Contributions to the knowledge of the rare or localized species distribution from the Carabus Genre in Romania. Research Journal of Agricultural Science, 44 (2), pp. 164-171

Barloy, J., Lie P., Prunar, F., 2008- Faune des espèces des genres Carabus et Cychrus du Banat roumain, 2 Tomes. Artpress. 167 pp.

Baza de date CITES species http://www.cites.org/eng/disc/species.php Convenţia de la Berna

http://europa.eu/legislation_summaries/environment/nature_and_biodiversity/l28050_en.htm

Council Directive 2009/147/EC on the conservation of wild birds http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/birdsdirective/index_en.htm

Council Directive 92/43/EEC of 21 May 1992 on the conservation of natural habitats and of wild fauna and flora http://ec.europa.eu/environment/nature/legislation/habitatsdirective/index_en.htm

Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., 2005: Habitatele din România. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti.

Gafta, D. & Mountford, J. O. (coord.), Alexiu, V., Anastasiu, P., Bărbos, M., Burescu, P., Coldea, G., Drăgulescu, C., Făgăraş, M., Gafta, D., Goia, I., Groza, G., Micu, D., Mihăilescu, S., Moldovan, O., Nicolin, A. L., Niculescu, M., Oprea, A., Oroian, S., Paucă-Comănescu, M., Sârbu, I., Şuteu, A. 2008: Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.

Interpretation Manual of European Union Habitats - EUR27 Ionescu V. 1968-Vertebratele din România, Editura Academiei Republicii

Socialiste România, IUCN – The World Conservation Union http://www.iucn.org/ JURNALUL OFICIAL AL COMUNITĂȚILOR EUROPENE 24.4.1997,

formularul-tip pentru siturile propuse ca situri Natura 2000 (97/266/CE) Mihailescu S., Cobzaru I., Ion M., Ion R., 2010 - Designation of new Sites of

Community Importance in Romania for the Natura 2000 priority habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

Simionescu I. 1983-Fauna României, Ed. Albatros Tatole Victoria 2010-Managementul şi Monitoringul speciilor de Animale

Natura 2000 din România, Ghid Metodologic. Ed. Excelsior Print, Bucureşti



McCrary, M. D., et al. (1986) Avian mortality at a solar energy power plant. Journal of Field Ornithology, 57(2): 135-141

Horváth, G., et al. (2010) Reducing the maladaptive attractiveness of solar panels to polarotactic insects. Conservation Biology 24:6, 1644-1653

Sos, T. 2008 -Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica, 2, 61-91.

Fuhn, I., 1960- “Fauna R.P.R.”, vol. XIV, Fascicola I, Amphibia. Editura Academiei R.P.R., Bucureşti.

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CONSLEG:1979L0409:20081223:RO:PDF

http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:15:04:31997D0266:RO:PDF

http://ibis.biodiversity.ro/ http://www.ibiol.ro/sesiune/2010/The%20Anniversary%20Conference%20IBB50.pdf

s.c. tellus adviser s.r.l. birou management mediuapmtm-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents