1

1 | P a g e

PLAN DE REORGANIZARE A ACTIVITATII

SC SELLNORD SRL

DOSAR NR. 1572/1285/2011

AFLAT PE ROLUL TRIBUNALULUI COMERCIAL CLUJ

2

2 | P a g e

CUPRINSUL PLANULUI DE REORGANIZARE

I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII SC SELLNORD SRL 1. Preambul………………………………………………………………………….pag4

1.1. Cadrul legal………………………………………………………………….. pag4

1.2. Autorul planului şi durata acestuia…………………………………………… pag4

1.3. Scopul planului………………………………………………………………. pag5

1.4. Posibilitatea modificării planului……………………………………………... pag5

2. Identificarea societăţii………………….………………………………………… pag6

3. Obiectul de activitate…………………….………………………………………. pag6

4. Asociaţi şi capitalul social…………………….…………………………………... pag6

5. Scurt istoric al societăţii…………………………..………………………………. pag6

6. Principalele cause care au dus la apariţia stării de insolvenţă…….………………... pag6

7. Managementul actual şi structura de personal……………………….……………. pag7

II. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO FINANCIARE

1. Analiza patrimoniului societăţii…………………………………………………..

pag7 2. Diagnosticul financiar patrimonial………………………………………………..

pag11 2.1. Analiza patrimoniului

net…………………………………………………pag11 2.2. Analiza fondului de rulment, necesarul fondului de rulment,

trezoreria netă……………………………………………………………pag11

2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii…………………………………………pag12

3. Analiza contului de profit şi pierderi…………………………………………… pag13

III. NECESITATEA REORGANIZĂRII

1. Aspecte

economice……………………………………………………………...pag16

3

3 | P a g e

2. Aspecte sociale………………………………………………………………….pag16

3. Avantajele reorganizării…………………………………………………………pag16 3.1. Premisele

reorganizării………………………………………………………pag16 3.2. Avantajele faţă de procedura falimentului………………………………….

pag17 3.3. Avantaje pentru categoriile de creditori…………………………………….

pag18 3.3.1. Avantaje Pentru Creditorii Garantaţi………………………………..

pag18 3.3.2. Avantaje Pentru

Salariaţi………………………………………….....pag18 3.3.3. Avantaje Pentru Creditorii

Bugetari…………………………………pag18 3.3.4. Avantaje Pentru Creditorii

Chirografari……………………………..pag18 3.3.4.1. Categoria Furnizorilor

Indispensabili…………………………… pag18 3.3.4.2. Categoria Celorlalţi Creditori

Chirografari……………………….pag18

IV. STRATEGIA DE REORGANIZARE JUDICIARĂ

1. Analiza activităţii societăţii în perioada de observaţie……………………………pag19

2. Durata executării planului de reorganizare………………………………………pag20

3. Măsuri interne de realizare a planului

3.1. Păstrarea de către debitor a conducerii activităţii sale inclusiv dreptul de dispoziţie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activităţii sale de către un administrator desemnat în condiţiile legii..................................pag21

3.2. Evidenţierea posibilităţii reale de reorganizare a activităţii raportat la

cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă şi analiza principalilor indicatori economico-financiari.........................................................................pag21

3.3. Obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării planului şi sursele de provenienţă ale acestora ......................................................................................pag22

3.4. Transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmării planului...............................................................................pag22

3.5. Fuziunea debitorului..............................................................................................pag23

3.6. Lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului,

4

4 | P a g e

separat sau în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora indicatoricătre creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitoarei........................................................................pag23

3.7. Modificarea sau stingerea garanţilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garanţiisau protecţiiechivalente.............................pag23

3.8. Prelungirea datei scadenţei, precum şi modificarea ratei dobânzii, penalităţi sau orice alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale.........................................................................................................pag24

3.9. Modificarea actului constitutiv..............................................................................pag24

V. REMUNERAŢIA ADMINISTRATORULUI JUDICIAR…………..……pag24

VI. PREVIZIUNI FINANCIARE 1. Buget previzionat de venituri şi

cheltuieli…………………………………..pag24 2. Flux de numerar

previzionat……………………………………………….pag25

VII. PLAN DE DISTRIBUŢIE 1. Pasivul societăţii……………………………………………………..…….pag26 2. Tratamentul creanţelor………………………………………….…………pag26 3. Plan de distribuţie……………………………………………….…………pag31

VIII. CONTROLUL APLICĂRII PLANULUI………………….………….pag32

IX. DESCĂRCAREA DE OBLIGAŢII ŞI DE RĂSPUNDERE

A DEBITOAREI………………………………………………..……...pag33

X. ÎNCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZĂRII……………….…….pag33

XI. ANEXE…………………………………………………………..……..pag34

- Buget de venituri şi cheltuieli - Flux de numerar previzionat - Plan de distribuire - Contracte în derulare

5

5 | P a g e

I. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII SC SELLNORD SRL 1. Preambul

Subscrisa PHOENIX OMEGA IPURL în calitate de administrator judiciar al SC

SELLNORD SRL, societate în insolvenţă, dosar nr. 1572/1285/2011 aflat pe rolul Tribunalului Comercial Cluj supune votării creditorilor următorul plan de reorganizare.

Întocmirea prezentului plan de reorganizare a fost asigurată de către administratorul special al societăţii . Informaţiile care au stat la baza întocmirii planului de reorganizare au fost preluate din documentele financiar contabile ale societăţii, iar corectitudinea acestora este certificate de către reprezentanţii acesteia. Întocmirea planului de reorganizare a fost efectuată de către administratorul special al SC SELLNORD SRL deoarece acesta cunoaşte cel mai bine realităţile existente pe plan intern şi extern al acesteia având o imagine fidelă asupra situaţiei actuale şi asupra obiectivelor de urmărit în perspectiva reorganizării.

1.1. Cadrul legal

Întocmirea planului de reorganizare al societăţii are ca şi temei legal Legea

85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi complectările ulterioare. Procedura reorganizării judiciare şi planul de reorganizare sunt reglementate în cuprinsul secţiunii a 5-a şi a 6-a din Legea nr. 85/2006. Reorganizarea activităţii debitorului reprezintă una dintre modalităţile de acoperire a pasivului debitorului împotriva căruia s-a dispus deschiderea procedurii de insolvenţă, care se realizează, astfel cum legea prevede, în temeiul unui plan care stabileşte fie strategii de restructurare şi continuare a activităţii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinaţie a celor două variante de reorganizare, conform art. 95(1): „ va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţii faţă de oferta debitorului şi va cuprinde măsuri concordante cu ordinea publică(…) ”.

1.2. Autorul planului şi durata acestuia

În temeiul prevederilor art. 94 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;

b) administratorul judiciar, de la data desemnării sale şi până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia să îşi fi manifestat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2);

c) unul sau mai mulţi creditori care şi-au anunţat această intenţie până la votarea raportului prevăzut la art. 59 alin. (2), deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor cuprinse în tabelul definitiv de creanţe, în termen de 30 de zile de la data afişării tabelului definitiv de creanţe.

6

6 | P a g e

Prezentul plan de reorganizare a fost întocmit de către administratorul special

al societăţii debitoare, d-ul Bujor Viorel Florin. Opţiunea pentru propunerea planului de reorganizare de către administratorul special constă în cunoaşterea concretă a activităţii debitoarei şi a perspectivelor de dezvoltare, precum şi a posibilităţilor sale de redresare.

Planul de reorganizare a fost întocmit pe baza informaţiilor şi a documentelor contabile deţinute de către debitoare.

În ceea ce priveşte durata de implementare a planului de reorganizare, în vederea acoperirii întregului pasiv al debitoarei, se propune implementarea acestuia pe durata maximă prevăzută de prevederile art. 95 alin. 3 din Legea 85/2006 şi anume trei ani de la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic. De asemenea, pe durata de implementare a planului de reorganizare activitatea societăţii debitoare va fi condusă de către administratorul special al debitoarei, sub supravecherea administratorului judiciar, păstrându-se dreptul de administrare al debitoarei.

1.3. Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu prevederile art. 2 din

Legea 85/ 2006 şi anume acoperirea pasivului debitorului în insolvenţă, aceasta realizându-se prin reorganizarea şi continuarea activităţii debitoarei.

Astfel este relevantă funcţia economică a procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvării societăţii aflată în insolvenţă, prin reorganizare, şi numai în subsidiar, în condiţiile eşecului reorganizării recurgerea la procedura falimentului pentru acoperirea pasivului societăţii debitoarei.

Argumentele care sunt în favoarea acoperirii pasivului societăţii debitoare prin reorganizarea activităţii acesteia sunt atât situaţia actuală a economiei caracterizată prin criza de lichidităţi şi scăderea semnificativă a cererii pentru achiziţia de bunuri imobile şi mobile precum cele existente în patrimonial debitoarei.

1.4. Posibilitatea modificării planului

În conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 95 al Legii nr. 85/2006 planul de

reorganizare trebuie sa indice prerspectivele de redresare in raport cu specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului.

Potrivit prevederilor cuprinse in art. 95 alin. 3 al aceluiasi act normativ, perioada de executare a planului, nu va putea depăşi 3 ani, socotiţi de la data confirmării. Există totuşi posibilitatea ca, la recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, această perioadă să fie extinsă, cu votul creditorilor, cu cel mult încă o perioadă de un an. Astfel, prin posibilitatea de prelungire a planului cu cel mult un an de zile se creează implicit şi posibilitatea modificării lui întrucât prelungirea executării sale are consecinţe şi asupra conţinutului concret al acestuia.

Prelungirea perioadei de executare a planului intervine în principal datorită faptului că debitorul nu reuşeşte să respecte termenele de plată stabilite, ori, în acest

7

7 | P a g e

caz au loc modificări în special asupra programului de plăţi, deci asupra conţinutului planului.

În ceea ce priveşte modificarea planului de reorganizare, aceasta, potrivit dispozitiilor cuprinse in art. 101 alin. 5 al legii 85/2006, se poate face oricând pe parcursul procedurii, cu respectarea conditiilor de vot şi de confirmare prevăzute de lege.

Prin executarea planului de reorganizare se urmăreşte achitarea datoriilor debitorului conform unui program de plăţi. Uneori, pot exista însă modificări ale stării de fapt care a stat la baza întocmirii planului şi care duc la modificarea unor indicatori prevăzuţi în plan. Într-o asemenea ipoteză, se poate pune în discuţie necesitatea modificării planului. În cazul în care din derularea planului va rezulta necesitatea unor schimbări, modificarea se va putea realiza cu acelaşi cvorum necesar pentru votarea lui.

2. Identificarea societăţii

Denumire SC SELLNORD SRL

Forma Societate cu răspundere limitată

Sediul Mera, com. Baciu, nr. 167A, jud.

Cluj

3. Obiectul de activitate

Obiectul principal de activitate al societăţii conform Clasificării Activităţilor din Economia Naţională (C.A.E.N.) este 4675 – „Comerţ cu ridicata al produselor chimice”.

4. Asociaţi şi capitalul social

Conform datelor furnizate de serviciul RECOM al Oficiului Naţional al

Registrului Comerţului, precum şi a statutului societăţii, structura actuală a

acţionariatului este următoarea:

Asociaţi Număr părţi sociale Procent (%)

Bujor Ana Lavinia 10 50

8

8 | P a g e

Bujor Viorel Florin 10 50

Dreptul de a administra şi a reprezenta sociatatea anterior deschiderii

procedurii a fost asigurat de către Bujor Ana Lavinia şi Bujor Viorel Florin

5. Scurt istoric al societăţii

SC SELLNORD SRL este o societate cu răspundere limitată, persoană

juridică română care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia română. Societatea îşi desfăşoară activitatea pe piaţa de profil, sub această denumire începând cu anul 2003.

6. Principalele cause care au dus la apariţia stării de insolvenţă

Cauzele care au condus la starea de insolvenţă, aşa cum au fost ele

identificate de către administratorul judiciar , sunt atât de natură internă cât şi de natură externă societăţii.

Factori interni: - Carenţe la nivelul managementului, echipa managerială nu a dovedit o

cunoaştere a situaţiei financiare reale a societăţii, ignorarea unor obligaţii şi termene de plată ducănd astfel la acumularea de datorii suplimentare prin înregistrarea de majorări şi penalităţi

- creditele bancare angajate au generat cheltuieli suplimentare cauzând un dezechilibru financiar , respective creşterea semnificativă a datoriilor care s-au dovedit greu de suportat în condiţiile unei economii aflate în stare de criză

- nerecuperarea creanţelor de la clienti, cauza principal fiind blocajul financiar de pe piaţa internă

- lipsa unei strategii pe termen mediu şi lung de rentabilizare a activităţii societăţii, prin luarea de măsuri reale la nivel managerial, de marketing, financiar având în vedere condiţiile de piaţă

- Veniturile înregistrate pe parcursul anilor 2009, 2010 nu reuşesc să acopere integral cheltuielile din exploatare şi cheltuielile financiare generate de creditele contractate

- Fonduri insuficiente pentru susţinerea activităţii Factori externi: - Scăderea continuă a adausului commercial pentru ca societatea să poată

să se menţină pe piaţă

- Înrăutăţirea comportamentului unor societăţi în ceea ce priveşte respectarea clauzelor

contractuale privind termenele de plată ca urmare a stării generale în care se află economia naţională

7. Managementul actual şi structura de personal

Prin H.G.A. a fost desemnat în calitate de administrator special dl Bujor Viorel,

care asigură conducerea societăţii, având ăn vedere faptul că prin sentinţe de deschidere a procedurii insolvenţei nu a fost ridicat dreptul de administrare. Întreaga

9

9 | P a g e

activitate desfăşurată de către societate în perioada de reorganizare este supravegheată de către administratorul judiciar desemnat în prezentul dosar, fiind confirmat şi de către creditorii societăţii cu ocazia Adunării generale a creditorilor , PHOENIX OMEGA IPURL.

Având în vedere că societatea şi-a continuat activitatea contractele individuale de muncă active la data deschiderii procedurii au fost menţinute. La acestă dată sunt şase persoane angajate din care patru personae angajate cu normă întreagă şi pe durată nedeterminată: un director, un director vânzări, un director operaţiuni tranzacţii, un paznic, şi două persoane cu timp parţial pe durată nedeterminată , un contabil, un inspector protecţia muncii.

II. ANALIZA SITUAŢIEI ECONOMICO-FINANCIARE 1. ANALIZA PATRIMONIULUI SOCIETĂŢII

Diagnosticul financiar patrimonial constituie un instrument managerial menit să contribuie la menţinerea şi dezvoltarea intreprinderii într-un mediu concurenţial agresiv, precum şi la înţelegerea trecutului şi în scopul fundamentării obiectivelor strategice viitoare. În vederea realizării diacnosticului financiar-contabil s-au avut în vedere situaţiile financiare întocmite de societatea debitoare în perioada 2007- februarie 2011.

Denumire indicator 2007 2008 2009

2010 Februarie

2011 Imobilizări necorporale 227 0 0 0 Imobilizări corporale 321569 454757 462359 467332 456000 Imobilizări financiare 21000 0 0 0

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 323896 454757 462359

467332 456000 Stocuri 49820 69948 57519 33964 35995 Creante 345764 389267 328415 121474 113301 Titluri de plasament 0 0 0 0 0 Disponibilitati băneşti-alte valori 8669 13648 3870 4565 4214

TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 404253 472863 389804

160003 153510 Conturi de regularizare activ 0 0 0 0 0 Prime de ramb.obligaţiuni 0 0 0 0 0 Venituri înregistrate in avans 0 0 0 368 4372 TOTAL ACTIV 728149 927620 852163 626967 605138 Capital social 200 200 200 200 200 Rezerve si fonduri 40 40 40 40 40 Rezultat reportat 6016 10420 14722 -65775 -65775

10

10 | P a g e

Rezultatul exercitiului 4404 4302 -80497 -122174 -129709 Diferenţe din reevaluare 0 0 0 0 0 Subvenţii pentru investiţii 0 0 0 0 0 CAPITALURI PROPRII 10660 14962 -65535 -187709 -195244 Provizioane ptr. riscuri şi chelt. 0 0 0 0 0 TOTAL CAP. PERMANENTE 216401 290520 120052 277513 263164 Credite bancare 125465 181255 274707 299399 300000 Alte împrumuturi şi datori financiare 39108 63863 42125

16242 12078

Furnizori si asimilate 334867 344223 387259 224082 199197 Buget de stat si local 13712 6297 15799 20882 20662 Salarii si asimilate 2783 4348 3406 6394 12008 Creditori diverşi 439 44248 12501 439 10813 Alte datorii 0 0 0 0 0 TOTAL DATORII TERMEN SCURT 516374 644234 735797

349812 299334

Cheltuieli inregistrate in avans 4626 7134 3686 359 359

TOTAL DATORII TERMEN LUNG 205741 275558 185587

465222 458408 TOTAL DATORII 722115 919792 921384 815034 757742 Conturi de regularizare pasiv 0 0 0 0 TOTAL PASIV 728149 927620 852163 626967 605138

Imobilizările reprezintă o componentă importantă a activului patrimonial al oricărei societăţi şi constituie baza materială şi financiară necesară pentru desfăşurarea activităţii. În tabelul următor prezentăm evoluţia imobilizărilor corporale Valoarea de Sold la Sold la Sold la Sold la Intrare 31.12.2007 % 31.12.2008 % 31.12.2009 % 31.12.2010 % Terenuri 17608 4,7% 17608 3,2% 17608 2,9% 17608 2,6% Construcţii 218334 58,5% 218334 39,1% 218334 36,5% 218334 2,7% Instal.tehnice şi maşini 128558 34,5% 314271 56,2% 280840 46,9% 274537 1,2% Alte inst.util.mobilier 0 0 0 9130 1,4% Imob.corporale în curs 8524 2,3% 8524 1,5% 81941 13,7% 147433 22,1%

11

11 | P a g e

TOTAL 373024 100% 558737 100% 598723 100% 667042 100% Amortizare Sold la Sold la Sold la Sold la cumulată 31.12.2007 % 31.12.2008 % 31.12.2009 % 31.12.2010 % Construcţii 13442 26,1% 24464 23,6% 36487 26,8% 48009 24,0% Instal.tehnice şi maşini 38013 73,9% 79016 76,4% 99877 73,2% 151701 76,0% TOTAL 51455 100% 103480 100% 136364 100% 199710 100%

Activele imobilizate din cadrul debitoarei S.C. SELLNORD S.R.L sunt formate din imobilizări corporale, cele necorporale neavând pondere în total active imobilizate. Valoarea cea mai ridicată în ponderea activelor imobilizate o reprezintă construcţiile şi mijloacele de transport destinate depozitării marfurilor respectiv transportului de marfă.

La această dată activele imobilizate existente în patrimoniul societăţii debitoare sunt:

- teren intravilan situat în localitatea Mera com. Baciu, jud Cluj în suprafaţă de 7170 mp

- construcţii aflate pe terenul proprietatea debitoarei ( cladire administrativă, hale producţie

- alte construcţii adiacente - bunuri mobile ( autoturism marca Jaguar S-Tzpe, Ford Tranzit, încărcător

frontal Bobcat, mobilier, echipamente de lucru) Creanţele reprezintă anumite drepturi băneşti faţă de terţi şi în cazul de faţă

sunt reprezentate în principal de creanţe comerciale, adică sume neîncasate la termen rezultate în urma diverselor vânzări. Acestea urmează o traiectorie ascendentă în perioada 2007-2008 şi una descendentă în perioada 2008-2010 precum şi în luna anterioară deschiderii procedurii; astfel în 2007 creanţele debitoarei sunt în valoare de 345764 lei reprezentând 85,53 % din total activ, în anul 2008 valoarea lor este de 389267 lei echivalentul a 82,32 % din totalul activului societăţii, în anul 2009 valoarea lor este de 328415 echivalentul a 84,25% din total activului societăţii şi în 2010 valoara lor este de 121474 lei echivalentul a 75,92% din total activului societăţii.

Disponibilităţile băneşti, cea mai lichidă resursă a unei entităţi economice, sunt alcătuite din valoarea disponibilului existent ăn conturile bancare şi a disponibilului existent ăn caseria societăşii. Pe perioada analizată disponibilităţile baneşti urmează o traiectorie descendentă, înregistrând valori din ce în ce mai scăzute pe perioada analizată, indicând clar o insuficienţă de lichidităţi necesare plăţii datoriilor scadente, de unde rezultă un nivel limitat al activităţii firmei.

12

12 | P a g e

0100000200000300000400000500000600000700000800000

2007 2008 2009 2010 feb.11

datorii pe termenscurtdatorii pe termenlung

SITUAŢIA DATORIILOR

Denumire indicator 2007 2008 2009

2010 Februarie

2011 Credite bancare 125465 181255 274707 299399 300000 Alte împrumuturi şi datori financiare 39108 63863 42125

16242 12078

Furnizori si asimilate 334867 344223 387259 224082 199197 Buget de stat si local 13712 6297 15799 20882 20662 Salarii si asimilate 2783 4348 3406 6394 12008 Creditori diverşi 439 44248 12501 439 10813 Alte datorii 0 0 0 0 300000 TOTAL DATORII TERMEN SCURT

516374 644234 735797 349812 299334

TOTAL DATORII TERMEN LUNG

205741 275558 185587 465222 458408

TOTAL DATORII 722115 919792 921384 815034 757742

Datoriile pe termen scurt ale debitoarei au o evoluţie ascendentă în perioada 2007-2009 şi suferă modificări importante de valoare în 2010 când se constată o scădere semnificativă a datoriilor pe termen scurt concomitent cu o creştere a datoriilor pe termen lung ca urmare a faptului că societatea reuşeşte să obţină un credit pe termen lung de la CEC Bank cu care achită linia de credit obţinută de la BRD pentru finanţarea nevoilor curente. Datoriile pe termen lung la data deschiderii procedurii insolvenţei sunt formate din creditul pe termen lung contractat de la CEC Benk şi din doua contracte de leasing având ca obiect doua autovehicole . Capitalul social este 100% privat român, având valoarea de 200 lei. Acesta nu a suferit modificări pe parcursul perioadei analizate. Rezervele societăţii sunt alcătuite din rezervele legale constituite ăn conformitate cu prevederile Legii 571/2003, ănsumând 40 lei.

13

13 | P a g e

2. Diagnosticul financiar patrimonial 2.1. Analiza patrimoniului net Patrimoniul net se calculează ca diferenţă dintre activul total şi datoriile totale, refectând activele societăţii negrevate de datorii la un moment dat. DENUMIRE INDICATOR

31.12.2007

31.12.2008

31.12.2009

31.12.2010

FEBRUARIE 2011

Total active 728149 927620 852163 626967 605138 Total datorii 722115 919792 921384 815034 757742 Patrimoniul net 6034 7828 -69221 -188067 -152604 Aşa după cum rezultă şi din tabelul de mai sus în perioada 2007-2008 societatea înregistra valori positive ale patrimoniului net Ulterior în perioada 2009 şi până la data deschiderii procedurii se constată că patrimoniul net este negativ, societatea nu reuşeşte atingerea obiectivului major acela de a-şi maximiza capitalurile proprii. La baza acestei situaţii stau carenţe la nivelul managementului, echipa managerială existent în perioada anterioară deschiderii procedurii nu a dovedit o cunoaştere a situaţiei financiare reale a societăţii, neîncasarea creanţelor, angajarea de credite financiare precum şi neachitarea unor obligaţii la termenele de plată stabilite ducând la acumularea de datorii suplimentare prin înregistrarea de majorări şi penalităţi.

2.2 Analiză fond de rulment, necesar fond de rulment, trezorerie netă

Denumire indicator Formulă 31.12.2008 31.12.200

9

31.12.2010 31.05.201

1

Fond de rulment CP.- AI. -67328 -46510 -28078 -112670

Necesar fond de

rulment

AC.-DC. -73170 -78449 -117824 -132962

Trezoreria netă FR-N.FR 5842 31939 89746 245632

În cazul de faţă, avem o situaţie nefavorabilă reprezentată printr-un fond de rulment

negativ pe întreg parcursul perioadei analizate cu valori fluctuante în sfera

negativului, ceea ce înseamnă o stare de dezechilibru financiar.

Necesarul de fond de rulment: Valoarea acestui indicator este negativă pe

perioada de analiză în cazul debitoarei. Acest aspect demonstrează că valoarea

datoriilor pe termen scurt depăşeste în mod substanţial valoarea mijloacelor

circulante. Dacă avem în vedere faptul că ambii indicatori au valoare negativă putem

constata că nu numai mijloacele circulante ale debitoarei sunt finanţate din fondurile

14

14 | P a g e

creditorilor ci şi o bună parte a activelor imobilizate. Concluzia acestora este că pe tot

parcursul perioadei analizate, debitoarea s-a confruntat cu o permanentă lipsă de

resurse necesare finanţării propriei activităţi, având dificultăţi de lichiditate.

Trezoreria netă reflectă fidel echilibrul financiar al firmelor prin compararea fondului

de rulment cu necesarul de fond de rulment şi înregistrează deficit extrem de mare,

pe fondul unor datorii pe termen scurt la un nivel tot mai ridicat comparativ cu nivelul

capitalurilor permanente.

2.3. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii

Lichidiatate intreprinderii este o formă a echilibrului financiar , fiind percepută în

literatura de specialitate în mai multe sensuri:

- în sens foarte larg ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un

moment dat

în bani;

- în sens larg ca fiind capacitatea pe care o are intreprinderea de a acoperii

obligaţiile pe

termen scurt din elementele patrimoniale de mijloace circulante cunoscută sub

denumirea de lichiditate patrimonială;

- în sens restrâns ca fiind capacitatea intreprinderii de a sadisface prompt din

disponibilităţi

în maxim 10-20 zile obligaţiile exigibile.

Lichiditatea globală (generală ) reflectă posibilitatea componentelor

patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a

satisface obligaţiile de plată exigibile.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea societăţii de a face faţă obligaţiilor scadente

care rezultă fie din angajamente anterioare contractate fie din operaşiuni curente. Se

consideră că o sacietate este solvabilă dacă următoarele egalităţi sunt îndeplinite:

Active imobilizate = Capital permanent

Active circulante = Datorii din exploatare

În practică această egalitate nu se întâlneşte deoarece ar fi necesară

corelarea perfectă a încasărilor şi plăţilor Apare astfel necesitatea constituirii unei „

rezerve care să facă faţă tuturor neregularităţilor existente între scadenţelor

încasărilor şi scadenţelor plăţilor. Această rezervă este fondul de rulment.

15

15 | P a g e

Capacitatea de plată reflectă modul în care intreprinderea îsi poate achita la

termen obligaţiile de plată cu mijloacele pe care le are la o anumită dată

Aceşti indicatori sunt utilizaţi pentru a calcula bonitatea unei firme.

Rata lichidităţii generale = active circulante/ obligaţii curente

Rata lichidităţii reduse = (active circulante- stocuri)/ obligaţii curente

Rata lichidităţii rapidă = disponibilităţi/ obligaţii curente

Solvabilitatea patrimonială = capital social/( capital social+datorii pe termen lung)

Grad de îndatorare = obligaţii curente/ total pasiv

Denumire indicator 31.12.20

07

31.12.20

08

31.12.20

09

31.12.20

10

30.04.201

1

Rata lichidităţii generale 0,78 0,73 0,53 0,46 0,51

Rata lichidităţii reduse 0,69 0,63 0,45 0,36 0,39

Rata lichidităţii rapidă 0,02 0,02 0,01 0,01 0,01

Solvabilitatea patrimonială 0,01 0,02 -0,07 -0,30 -0,32

Grad de îndatorare 0,21 0,69 0,86 0,56 0,49

Se consideră ca fiind favorabilă o lichiditate generală având valori cuprinse

între 1,2 şi 1,8 Se observa că în perioada analizată valoarea indicatorilor de

lichiditate generală sunt cu mult sub limita inferioară acceptată acest fapt datorându-

se creşterii mai rapide a obligaţiilor curente faţă de activele curente

Rata lichidităţii reduse este considerată favarabilă dacă înregistrează valori

cuprinse între 0,8 şi 1, valorile înregistrate în perioada analizată înregistrează acelaşi

trend ca şi lichiditatea generală. Această rată reflectă o poziţie financiară precară şi

nesigură, societatea neavând suficiente disponibilităţi pentru a face faţă obligaţiilor

pe termen scurt.

Rata lichidităţii rapide cunoscută sub denumirea de rata lichidităţii imediate

prezintă mărimi ce se apropie de zero ceea ce semnifică faptul că disponibilităţile

băneşti nu acoperă necesarul pe termen scurt, societatea având probleme în ceea

ce priveşte disponibilităţile băneşti.

Evoluţia celor trei rate arată clar că societatea se confruntă în perioada

analizată cu dificultăţi mari în ceea ce priveşte plata datoriilor devenite scadente.

16

16 | P a g e

Solvabilitatea patrimonială exprimă gradul în care capitalul social asigură

acoperirea obligaţiilor pe termen mediu şi lung. Putem considera o întreprindere ca

fiind insolvabilă atunci când capitalurile proprii sunt negative datorită faptului că

datoriile intreprinderii sunt mai mari decât valoarea activelor.

2. ANALIZA CONTULUI DE PROFIT ŞI PIERDERI

DENUMIREA INDICATORILOR

31.12.2007 31.12.2008 31.12.2009 31.12.2010 28.02.2011

Venituri din vânzarea mărfurilor

1375885 1540223 1194565 930228 62724

Producţia vândutã 26992 91863 89335 70951 12083 Cifra de afaceri 1402877 1632086 1283900 1001179 74807 Venituri din prod de imobilizări

8524 0 10641 25141 0

Alte venituri din exploatare 73 44267 1762 2940 6070 Variaţia stocurilor sold C/D C 915 D 405 C 694 0 D 103 VENITURI DIN EXPLOATARE

1412389 1675948 1296997 1029260 80774

Cheltuieli privind mãrfurile 1085133 1172124 933895 706705 44683 Alte cheltuieli materiale şi cheltuieli cu mat. prime şi materiale

111223 98618 120263

91480 4414

Cheltuieli din afară (energie şi apă)

2612 8073 6806 10486 2012

Cheltuieli cu personalul 48504 73023 74127 68650 9699 Alte cheltuieli de exploatare 81726 197646 92078 80381 8177 Cheltuieli cu amortizãrile şi provizioanele

29559 52752 67904 121374 11332

CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE

1358757 1602236 1295073 1079076 80317

REZULTATUL DIN EXPLOATARE -profit(+)/pierdere (-)

53632 73712 1924 - 49816 457

Venituri financiare 20 85 128 0 0 Cheltuieli financiare 48256 68176 76816 65237 7991 REZULTATUL FINANCIAR - profit (+) / pierdere (-)

-48236 -68091 - 76688 - 65237 - 7991

Rezultat curent al exerciţiului -profit (+)/pierdere(-)

5396 5621 -74764 -65237 -7534

Venituri extraordinare 0 0 0 0 Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 REZULTATUL EXTRAORDINAR -profit(+)/pierdere(-)

0 0 0 0

VENITURI TOTALE 1412409 1676033 1297125 1029260 80774 CHELTUIELI TOTALE 1407013 1670412 1371889 1144313 88308

17

17 | P a g e

Activitatea din exploatare prezintă cea mai mare importanţă în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere, indiferent de specificul activităţii. Începem prezentul raport cu analiza cifrei de afaceri, prin prisma categoriilor de venituri pe care le încorporează.

În cazul societăţii S.C. SELLNORD S.R.L., cifra de afaceri este realizată în principal din venituri din vânzarea mărfurilor, activitate principală desfăşurată de către societatea debitoare. Cifra de afaceri, fiind un indicator de volum, evidenţiază dimensiunea portofoliului de afaceri realizată de o societate comercială în relaţia cu diferiţi parteneri. Aceasta reflectă atât latura comercială a unei firme producătoare (prin producţia vândută), cât şi volumul activităţii desfăşurate de o firmă axată pe vânzări.

În perioada analizată se înregistrează o evoluţie oscilantă a cifrei de afaceri, în ciuda creşterilor optimiste înregistrate în anului 2008; în ceilalţi ani înregistrându-se o scădere continuă ca urmare a scăderii veniturilor obţinute din vănzarea de mărfuri, venituri cu ponderea cea mai ridicată în cifra de afaceri .

1402877,001632086,00

1283900,001001179,00

74807,000

500000

1000000

1500000

2000000

2007 2008 2009 2010

cifra  de  afaceri

Activitatea din exploatare şi cea finanaciară a debitoarei vor fi urmărite însă

prin prisma contului de profit şi pierdere, activitatea din exploatare prezentând o importanţă majoră în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere indiferent de specificul activităţii. Şi referitor la acest aspect se observă tot o evoluţie oscilantă din punct de vedere al cuantumului profitului/pierderii înregistrate, în sensul că din cei 4 ani de activitate societatea a înregistrat profit în perioada 2007-2009 şi pierdere ‚în anul 2010, dar profitul obţinut ăn anul 2009 cunoaşte o scădere substanşială comparativ cu cel înregistrat în perioada anterioară. Profitabilitatea este de o importanţă similară lichidităţii, deoarece aceasta reprezintă premisa continuităţii activităţii. Pe cale de consecinţă, analiza evoluţiei contului de profit şi pierdere este

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI profit (+) / pierdere (-)

5396 5621 -74764 - 115053 -7534

Impozitul pe profit 992 1319 5733 6450 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI profit(+)/pierdere(-)

4404

4302 -80497 -121503 -7534

18

18 | P a g e

imperios necesară pentru a contura o imagine fidelă, corectă şi complexă a situaţei debitoarei, precum şi pentru a putea identifica cât mai precis cauzele şi împrejurările care au condus la apariţia stării de insolvenţă.

Activitatea din exploatare este cea mai importantă în cadrul analizei pe baza contului de profit şi pierdere, indiferent de specificul activităţii entităţii economice.

Veniturile din exploatare sunt şi ele fluctuante în perioada analizată, şi sunt formate, în principal, din venituri din vânzarea de mărfuri.

Cheltuielile de exploatare reprezintă totalul cheltuielilor generate de desfăşurarea activităţii societăţii debitoare şi au o evoluţie asemănătoare veniturilor din exploatare urmând, ca şi acestea, o traiectorie instabilă. Aceste cheltuieli reprezintă majoritatea cheltuieli privind materiile prime şi materialele consumabile, cheltuieli cu marfa, cheltuieli de exploatare şi cele privind prestaţiile externe, cheltuieli cu personalul şi cheltuieli cu amortizările şi provizioanele. Alături de aceste cheltuieli sunt înregistrate şi cheltuieli cu energia şi apa, cheltuieli cu impozite taxe şi vărsăminte asimilate etc.

În anul 2010 se constată o creştere a cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele. Recuperarea dificilă a creanţelor, incertitudinea recuperării unor creanţe a determinat societatea să provizioeze suma de 52434 lei în scopul reflectării corecte în contabilitate a realităţii.

Veniturile financiare au o pondere nesemnificativă în totalul veniturilor realizate de debitoare, iar structural sunt formate din venituri din dobânzi bancare şi venituri din diferenţe de curs valutar.

Cheltuielile financiare în perioada analizată sunt formate în principal din cheltuieli cu dobânzi bancare şi cheltuieli cu diferenţe de curs valutar nefavorabile; doar în anul 2007 veniturile financiare sunt superioare cheltuielilor financiare, în 2008 însă debitoarea a contractat un credit ipotecar şi o linie de credit de la CEC BANK. Cheltuiala aferentă dobânzilor creditului a făcut ca în 2008 cheltuielile financiare să fie net superioare veniturilor, ceea ce înseamnă că rezultatul financiar al exerciţiului se concretizează în pierdere.

Aşa cum se poate observa şi din tabelul de mai sus, pe parcursul perioadei analizate, societatea nu a înregistrat evenimente cu caracter extraordinar, pe cale de consecinţă valoarea acestui indicator este zero.

III. NECESITATEA REORGANIZĂRII 1. Aspecte economice

În plan economic, procedura reorganizării judiciare este un mecanism care

permite societăţii aflată într-o stare precară din punct de vedere financiar să se redreseze şi să-şi continue activitatea

Din punct de vedere conceptual, reorganizarea înseamnă trasarea realistă a unor obiective ce trebuie atinse într-o anumită perioadă de timp, ţinând cont de specificul activităţii desfăşurate sub aspectul îmbunătăţirii calităţii şi cantităţii produselor şi serviciilor existente, lansarea de noi produse sau servicii.Planul de reorganizare constituie o adevărată strategie de redresare, bazată pe adoptarea unei politici corespunzătoare de management, marketing, organizatorice şi structurale. Reorganizarea judiciară a societăţii S.C. SELLNORD S.R.L. înseamnă - Continuarea colaborării comerciale cu furnizorii de utilităţi ; - Continuarea colaborării comerciale cu furnizorii de marfă

19

19 | P a g e

- Menţinerea unui important contribuabil la bugetul de stat şi local având în vedere taxele şi impozitele la bugetul de stat şi la cel local plătite de către societatea comercială; 2. Aspecte sociale

Aspectele sociale ale reorganizării şi continuării activităţii SC Sellnord SRL

constau în principal în posibilitatea menţinerii în totalitate sau a unei părţi a salariaţilor existenţi încadraţi cu contracte de muncă în condiţiile scăderii continue a numărului de locuri de muncă şi în consecinţă creşterii şomajului.

3. Avantajele reorganizării 3.1. Premisele reorganizării Obiectivul fundamental al planului de reorganizare îl constituie continuarea

activităţii societăţii şi achitarea într-o măsură cât mai mare a tuturor categoriilor de creanţe. Astfel, sintetizate, premisele de la care pornim sunt următoarele:

Masa credală a societăţii SC SELLNORD SRL la data deschiderii procedurii de insolvenţă, 24.03.2011, este în cuantum de 809.687,26 RON, conform Tabelului definitiv de creanţe. Structura acestora este :

Creanţe garantate 449.045, 08 lei Creanţe salariale 9.640,00 lei Creanţe bugetare 38.971,00 lei Creanţe chirografare 312.031,18 lei Demararea procedurii de reorganizare a societăţii şi relansarea activităţii comerciale a

acesteia va crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce va permite efectuarea de distribuiri către creditori.

Per a contrario, vânzarea activelor societăţii în cazul falimentului ar minimiza şansele de

recuperare a creanţelor pentru creditorii acesteia şi ar duce la înstrăinarea acestui patrimoniu la o valoare cu mult inferioară nu numai valorii sale reale ci şi valorii creanţelor . În acest sens trebuie specificat că, costurile de valorificare a stocurilor poate avea ca şi efect deprecierea valorii acestoraca urmare a capacităţii limitate de absorbţie a pieţei.

Votarea planului şi continuarea procedurii reorganizării sunt măsuri menite prin finalitatea

lor să sadisfacă interesele creditorilor, precum şi interesele societăţii debitoare care îşi continua activitatea, cu toate consecinţele economice şi sociale aferente.

Falimentul unei societăţi situează creditorii şi debitoarea pe poziţii antagoniste, primii

urmărind recuperarea integral a creanţelor deţinute împotriva societăţii, iar cei din urmă menţinerea societăţii în viaţa comercială. Dacă în cazul falimentului interesele creditorilor exclude posibilitatea salvării intereselor debitoarei, a cărei avere este lichidată, în cazul reorganizării cele două deziderate se cumulează, debitorul continuându-şi activitatea, asigurându-se astfel acoperirea creanţelor într-o măsură mult mai mare.

20

20 | P a g e

Un alt avantaj al planului de reorganizare este faptul că, s-a constatat că societatea are

cheltuieli curente semnificative(utilităţi, salarii, impozite, taxe, asigurări) care în cazul falimentului ar fi achitate cu prioritate, conform art. 121 pct. 1 din Legea 85/2006, diminuînd în mod direct gradul de satisfacere a creanţelor creditorilor.

Societatea are potenţial şi baza materială necesară pentru a reuşi să-şi desfăşoare

activitatea în condiţii de rentabilitate, menţinând locurile de muncă existente şi contribuind în mod active la susţinerea bugetului local şi de stat.

3.2. Avantajele faţă de procedura falimentului

Raportându-ne în estimarea valorii de lichidare a activului societăţii, la

valoarea de evaluare a patrimoniului acesteia procedura de reorganizare apare ca modalitate de acoperire a pasivului SC Sellnord SRL de preferat falimentului deoarece permite în primul rând continuarea activităţii debitoarei cu consecinţa obţinerii de fonduri din activitatatea desfăşurată, asigurându-se acoperirea într-o măsură mult mai mare a creanţelor.

Astfel, o societate în stare de funcţionare are şanse mai mari de a produce resursele necesare acoperirii pasivului, fiind mai profitabilă pentru creditori, în raport cu procedura falimentului.

În evaluarea realizată s-a urmărit determinarea atât a valorii de piaţă cât şi a valorii de lichidare a patrimoniului acesteia. În acest sens menţionăm faptul că valoarea de piaţă “ este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării între un comparator decis şi un vânzător hotărât într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere. ” Valorificarea activelor unei societăţi în procedura de faliment se realizează în condiţii speciale care nu permit, totdeauna, obţinerea preţului de piaţă. În acest caz se utilizează valoarea de lichidare care se defineşte ca “ suma care ar putea fi primită, în mod rezonabil, din vânzarea unei proprietăţi, într-o perioadă de timp prea scurtă pentru a fi conformă cu perioada de marketing necesară specificată în definiţia valorii de piată ”.

Valoarea de lichidare stabilită prin evaluare cu respectarea prevederilor standardelor internationale de evaluare se prezintă după cum urmează:

VLICHIDARE =494.129 lei Drept urmare putem aprecia că în cazul deschiderii procedurii falimentului

creditorii societăţii debitoare vor obţine în urma lichidării patrimoniului societăţii o valoare mai mica decât valoarea de lichidare, având în vedere că din sumele obţinute în urma valorificării activelor s-ar acoperii în primul rând cheltuielile de procedură incluzând şi cheltuielile ocazionate de operaţiunile de lichidare. Totodată trebuie specificat că totalul distribuirilor realizate conform programului de plăţi propus prin acest plan sunt în cuantum de 294.581,15 lei. Trebuie precizat că programul de plăţi nu prevede plata liniei de credit contractată de la CEC Bank SAîn valoare de

21

21 | P a g e

300.000 lei, având în vedere faptul că există intenţia din partea administratorului special şi a administratorului judiciar ca la momentul maturităţii acestui contract să se prelungească scadenţa printr-un act adiţional. În conditiile în care creditorul garantat nu va accepta prelungirea scadenţei liniei de credit capitalul împreună cu dobânda la zi urmează a fi achitate prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea 85 cu privire la modificarea.

Avantaje pentru categoriile de creditori

3.2.1. AVANTAJE PENTRU CREDITORII GARANTAŢI În ceea ce priveşte creditorul garantat implementarea planului de reorganizare

prezintă beneficii în ceea ce priveşte gradul de acoperire a creanţelor deţinute de către CEC Bank. Aşa cum se poate observa din capitolul referitor la programul de plăţi aceştia vor recupera 100% creanţele aferente liniei de credit, capital şi dobânzi la zi în condiţiile în care nu se va aproba o prelungire a scadenţei acesteia, iar referitor la contractual de credit pe termen lung programul de plăţi prevede achitarea ratelor şi a dobânzilor scadente lunar conform scadenţarului întocmit la data încheierii contractului.

3.2.2. AVANTAJE PENTRU SALARIAŢI

Pentru creditorii salariaţi, reorganizarea este o alternativ mult mai avantajoasă faţă de procedura falimentului deoarece această categorie de creanţe va fi acoperită integral prin planul de reorganizare, iar aceştia sau o parte a salariaţilor vor rămâne încadraţi cu contracte de muncă pe toată perioada de reorganizare.

3.2.3. AVANTAJE PENTRU CREDITORII BUGETARI

Alternativa reorganizării asigură pentru această categorie de creditori

recuperarea 100% a creanţelor din veniturile obţinute prin continuarea activităţii societăţii debitoare. Având în vedere sumele care s-ar obţine în procedura falimentului aceasta categorie de creanţe nu ar primii practic nici o sumă. Totodată trebuie precizat că prin continuarea activităţii, prin menţinerea pe piaţă a societăţii aceasta va achita taxe şi impozite aferente activităţii curente , contribuind astfel la întregirea resurselor financiare ale bugetului local şi cel de stat.

3.2.4. AVANTAJE PENTRU CREDITORII CHIROGRAFARI 3.2.4.1. CATEGORIA FURNIZORILOR INDISPENSABILI

Aşa cum se va arăta în capitolele următoare, potrivit prevederilor art. 96 alin. 1

din Legea 85/2006, planul de reorganizare poate desemna o categorie separate de creanţe, compusă din acele creanţe care, în sensul art. 49 alin. 1 aparţin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfăşura în condiţii optime.

Prin planul de reorganizare propus, această categorie de creditori va încasa 85% din valoarea totală a creanţelor pe care le deţin. Trebuie precizat că în cazul falimentului această categorie de creanţe nu ar încasa practic nici o sumă. Un alt avantaj care trebuie avut în vedere este şi faptul că prin continuarea activităţii societatea va păstra relaţiile comerciale cu aceşti furnizori ceea ce duce la obţinerea de venituri suplimentare pentru partenerii comerciali ai societăţii, iar în cazul nefericit

22

22 | P a g e

la falimentului aceste venituri nu ar exista eveniment care ar produce pierderi şi la nivelul societăţilor partenere

3.2.4.2. CATEGORIA CELORLALŢI CREDITORI CHIROGRAFARI

Cu toate că nici prin planul de reorganizare dar nici în cazul falimentului nu se propun a fi efectuate distribuiri către această categorie de creditori considerăm că implementarea acestui plan de reorganizare prezintă avantaje şi pentru această categorie de creditori prin posibilitatea de a avea atât pe durata planului de reorganizare dar şi ulterior relaţii comerciale cu societatea debitoare dezvoltându-se astfel o relaţie comercială care ar genera beneficii în mod indirect. IV. STRATEGIA DE REORGANIZARE JUDICIARĂ

1. Analiza activităţii societăţii în perioada de observaţie Contul de profit şi pierderi

DENUMIREA INDICATORILOR 30.04.201

1

31.05.201

1

30.06.201

1

31.07.20

11

31.08.20

11

30.09.20

11

Venituri din vanzarea marfurilor 35389 43046 47216 38833 25757 39570

Producţia vândutã 6052 6058 3449 1384 3637 2287

Cifra de afaceri 41441 49104 50665 40217 29394 41857

Venituri din prod de imobilizări 254 4409 8269 -5577 500 1310

Alte venituri din exploatare 149 43 -39 7 0

Variatia stocurilor sold C/D -17 250 17 0 69 976

VENITURI DIN EXPLOATARE 41827 53806 58912 34647 29963 44143

Cheltuieli privind mãrfurile 25047 30309 44088 18392 21706 23512

Alte cheltuieli materiale si

cheltuieli cu mat. prime si

materiale

4563 9308 5512 3817 4498 5392

Cheltuieli din afara(energie si

apa)

783 1552 771 847 -981 0

Cheltuieli cu personalul 5616 5616 4301 4083 4083 4083

Alte cheltuieli de exploatare 5527 4758 4405 1786 7472 3415

Cheltuieli cu amortizãrile şi

provizioanele

5657 5657 5657 5657 5657 5657

23

23 | P a g e

CHELTUIELI PENTRU EXPLO

ATARE

47193 57200 64734 34582 42435 42059

REZULTATUL DIN

EXPLOATARE -

profit(+)/pierdere (-)

-5366 -3394 -5822 65 -12472 2084

Venituri financiare 0 0 0

Cheltuieli financiare 7759 4404 4382 4335 3860 4997

REZULTATUL FINANCIAR -

profit (+) / pierdere (-)

-7759 -4404 -4382 -4335 -3860 -4997

Rezultat curent al exerciţiului -

profit (+)/pierdere(-)

-13125 -7798 -10204 -4270 -16332 -2913

Venituri extraordinare 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli extraordinare 0 0 0 0 0 0

REZULTATUL

EXTRAORDINAR -

profit(+)/pierdere(-)

0 0 0 0 0 0

VENITURI TOTALE 41827 53806 58912 34647 29963 44143

CHELTUIELI TOTALE 54952 61604 69116 38917 46295 47056

REZULTATUL BRUT AL

EXERCIŢIULUI profit (+) /

pierdere (-)

-13125 -7798 -10204 -4270 -16332 -2913

Impozitul pe profit 0 0 0 0 0 0

REZULTATUL NET AL

EXERCIŢIULUI

profit(+)/pierdere(-)

-13125 -7798 -10204 -4270 -16332 -2913

Dupa cum se poate observa din sinteza veniturilor şi cheltuielilor aferente

perioadei de observaţie, cifra de afaceri înregistrează valori oscilante .

Veniturile obtinute de societatea debitoare sunt venituri din vânzarea de mărfuri dar

şi venituri obţinute din închirieri spaţii şi utilaje.

Cheltuielile cu ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor sunt cheltuielile cu

marfurile urmate de cheltuielile cu personalul, cu prestaţii externe ( transport,

telefonie, asigurări, etc), cheltuielile cu amortizarea .

24

24 | P a g e

Pe întreaga perioada societatea a înregistrat pierderi din exploatare, dar

analizând valoarea cheltuielilor cu amortizarea şi eliminând aceste cheltuieli din total

cheltuieli de exploatare, excepţie luna august, societatea a reuşit să-şi acopere

cheltuielile directe din veniturile din exploatare.

2. Durata executării planului de reorganizare Cu respectarea articolului 95 alin. 3 din Legea insolvenţei, executarea planului

de

reorganizare se va întinde pe o durată de 36 luni, socotite de la data confirmării

acestuia de către judecătorul sindic cu posibilitate de prelungire a perioadei de

aplicare în condiţiile legii.

3. Măsuri interne de realizare a planului 3.1. Păstrarea de către debitor a conducerii activităţii sale

inclusiv dreptul de dispoziţie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activităţii sale de către un administrator desemnat în condiţiile legii

În temeiul art. 95, alin. 6, lit. a) din legea 85/2006 privind procedura insolvenţei,

în perioada de reorganizare judiciară a SC SELLNORD SRL conducerea va fi

exercitată de către administratorul special desemnat prin Hotărârea AGA din

29.03.2011 în persoana d-lui Bujor Viorel Florin. Activitatea conducerii societăţii se va

desfăşura în limitele stabilite prin prezentul plan şi va fi supravegheată de către

administratorul judiciar, conform atribuţiilor de supraveghere reglementate de art. 20

din Legea 85/2006. De asemenea administratorul special are dreptul de a dispune

asupra conturilor şi bunurilor societăţii sub stricta supraveghere a administratorului

judiciar.

Referitor la activitatea de angajare de personal din societate aceasta va fi

supravegheată de către administratorul judiciar.

Rapoartele trimestriale privind situaţia financiară a patrimoniului SC

SELLNORD SRL vor fi prezentate de către administratorul judiciar şi supuse spre

aprobare în Comitetul de creditori în condiţiile art. 106, alin. 1, din Legea 85/2006 şi

vor fi depuse la dosarul de insolvenţă. Cheltuielile ocazionate cu formalităţile de

notificare a creditorilor vor fi suportate din averea debitoarei.

25

25 | P a g e

3.2. Evidenţierea posibilităţii reale de reorganizare a activităţii raportat la cauzele şi împrejurările care au dus la apariţia stării de insolvenţă şi analiza principalilor indicatori economico-financiari

Managementul societăţii a luat măsuri încă de la deschiderea procedurii

insolvenţei privind eficientizarea activităţii care se vor continua şi realiza şi prin planul

de reorganizare:

1. Reducerea cheltuielilor salariale

2. Reducerea cheltuielilor generale de administrare prin raţionalizarea

cheltuielilor

aferente spaţiilor de birouri: utilităţi, telefonie, etc.

3. Minimizarea costurilor cu telefonia fixă şi mobilă

4. Minimizarea cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale de birotică,

consumabile,

5. Raţionalizarea costurilor cu autoturismele din parcul auto propriu

Aşa cum s-a apreciat şi de către administratorul judiciar şi prin raportul de

cauze şi împrejurări, societatea debitoare poate prin respectarea masurilor prevăzute

prin implementarea planului de reorganizare să-şi redreseze situaţia financiară

reuşind astfel să continue activitatea în condiţii de rentabilitate şi să achite pe

parcursul perioadei de reorganizare creanţele restante conform tabelului definitiv .

3.3. Obţinerea de resurse financiare pentru susţinerea realizării

planului şi sursele de provenienţă ale acestora

În vedera finanţării activităţii curente, a susţinerii reorganizării şi acumulării

excedentului necesar acoperirii distribuirilor, planul de faţă îşi propune realizarea

acestor obiective din veniturile care se vor obţine din activitatea curentă a societăţii.

La data deschiderii procedurii societatea avea încheiate contracte de vânzare

mărfuri, contracte aflate în derulare şi în prezent fiind sursa principală în vederea

obţinerii de resurse financiare destinate realizării planului propus.

26

26 | P a g e

Aşa cum se poate observa şi din contractele anexă la prezentul plan , este

vorba de relaţii contractuale de lungă durată ceea ce denotă seriozitate din partea

societăţii debitoare în ceea ce priveşte onorarea comenzilor, un motiv în plus pentru

a considera aceste contracte ca fiind o sursă importantă de obţinere a resurselor

financiare necesare distribuirilor prevăzute prin plan.

De asemenea pe lângă contractele în derulare la data întocmirii prezentului

plan de reorganizare, societatea a reuşit încheierea de noi contracte de închiriere

spaţii respectiv utilaje, contracte care vor produce beneficii suplimentare societăţii

debitoare( contract nr. 4170/ 04.10.2011 , contract nr. 4165/26.09.2011).

Totodată se vor lua măsuri de prospectare a pieţei actuale în vederea găsirii

de noi clienţi în vederea încheierii de noi contracte

3.4. Transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului către una sau mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior sau ulterior confirmării planului.

Nu este cazul

3.5. Fuziunea debitorului

Fuziunea prezintă într-adevăr numeroase avantaje- consolidarea pe piaţă a

companiei, obţinerea unei cote mai mari pe piaţă locală sau chiar extinderea în alte

regiuni geografice. În cazul debitoarei însă, nu se pune deocamdată în discuţie vreun

proces de fuziune, decât în măsura în care vor fi identificaţi potenţiali investitori care

să participe la realizarea planului.

3.6. Lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului,

separat sau în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora indicatoricătre creditorii debitorului, în contul creanţelor pe care aceştia le au faţă de averea debitoarei.

Având în vedere faptul că la realizarea prezentului plan resursele financiare

prevăzute sunt în întregime obţinute din activitatea curentă a societăţii debitoare

27

27 | P a g e

considerându-se suficiente pentru acoperirea în întregime a sumelor ce urmează a fi

distribuite creditorilor , o eventuală analiză a lichidării parţială a patrimoniului

societăţii nu se impune la acest moment.

Programul de plăţi şi fluxul de numerar, anexe la prezentul plan de

reorganizare, nu prevăd plata liniei de credit acordată de CEC Bank SA, ce va

ajunge la maturitate în august 2012 Având în vedere prevederile art. 95 alin. 6 lit. H

atât administratorul judiciar cât şi administratorul special intenţionează ca la data la

care acest credit va ajunge la scadenţă, august 2012, să se solicite creditorului

garantat prelungirea scadenţei acestui contract printr-un act adiţional. În condiţiile în

care nu se va reuşi încheierea unui act adiţional în vederea prelungirii liniei de credit,

achitarea prezentului contract, capital, dobânzi şi accesorii aferente, se va realiza

prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei, cu acordul adunării creditorilor şi a

creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea 85/

2006 cu privire la modificarea planului.

3.7. Modificarea sau stingerea garanţilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garanţiisau protecţiiechivalente.

Nu este cazul

3.8. Prelungirea datei scadenţei, precum şi modificarea ratei dobânzii, penalităţi sau orice alte clauze din cuprinsul contractului sau a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale.

Societatea debitoare are la această dată contractată de la CEC Bank o linie

de credit pentru activitare curentă în valoare de 300.000 lei. Acest contract ar avea

scadenţă în august 2012.

Atât reprezentantul societăţii debitoare, administratorul special, cât şi

administratorul judiciar consideră că o prelungire a acestei linii de credit ar fi benefică

implementării prezentului plan de reorganizare. Demersurile necesare în vederea

28

28 | P a g e

prelungirii liniei de credit, cu plata dobânzilor şi a accesoriilor la zi, vor începe la data

scadenţei liniei de credit contractate de debitoare de la CEC Bank SA Cluj.

Dacă creditorul CEC Bank SA Cluj nu va aproba o prelungire a liniei de credit,

această creanţă va fi achitată conform menţiunilor făcute la pagina 23 .

3.9. Modificarea actului constitutiv al debitoare Nu este cazul

V. REMUNERAŢIA ADMINISTRATORULUI JUDICIAR

În cadrul Adunării creditorilor care a avut loc la data de 02.06.2011 PHOENIX

OMEGA IPURL a fost confirmat în calitate de administrator judiciar al societăţii

SELLNORD S.R.L. stabilindu-se un onorariu fix de 500 lei lunar şi un onorariu de

succes de 5% din sumele ce urmează a fi distribuite creditorilor.Alte cheltuieli de

procedură efectuate de către administratorul judiciar de la data deschiderii procedurii

insolvenţei( taxe, timbre, corespondenţă, publicitate, etc) în perioada de observaţie şi

ulterior pe parcursul întregii proceduri vor fi suportate din veniturile obţinute de către

debitoare în perioada de aplicare a prezentului plan de reorganizare.

VI. PREVIZIUNI FINANCIARE 1. Bugetul previzionat de venituri şi cheltuieli În elaborarea bugetul previzionat de venituri şi cheltuieli pe prioada planului de

reorganizare s-a pornit de la analiza rezultatelor obţinute de societatea debitoare în

perioada de observaţie, ţinând cont totodată de măsurile care au fost preconizate a

se avea în vedere prin planul de reorganizare. Întreaga strategie de reorganizare are

la bază continuarea activităţii societăţii debitoare, menţinerea contractelor

comerciale existente şi încercarea de a încheia noi contracte comerciale cu diverşi

parteneri comerciali, dar urmârindu-se cu prioritate luarea de măsuri asiguratorii

pentru ca societatea să nu se confrunte cu situaţii dezavantajoase ca urmare a

neîncasării creanţelor.

S-a aproximat că prima lună de reorganizare va fi luna ianuarie 2012, drept

urmare s-a încercat a se realiza o previziune a cheltuielilor curente ale societăţii

precum şi a veniturilor care se vor obţine în perioada de implementare a planului de

29

29 | P a g e

reorganizare( 36 de luni, respectiv trei ani) . Veniturile care se preconizează a se

realiza au la bază atât activitatea curentă, comerţ, având ponderea cea mai mare în

total venituri, dar şi alte activitatăţi cum ar fi cea de închiriere spaţii disponibile şi

utilaje.

Trebuie precizat faptul că în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli, la

capitolul „cheltuieli financiare” au fost prevăzute cheltuielile cu ratele şi dobânzile

aferente contractelor de leasing precum şi dobânzile şi accesoriile aferente celor

două contracte de credit , contr. nr. 462/12.08.2008 şi contr. Nr. 298/12.08.2008 ,

conform scadenţarului anexă la contract.

De asemenea, trebuie precizat faptul că bugetul de venituri şi cheluieli nu

prevede venituri suplimentere necesare achitării liniei de credit, ce face obiectul

contractului nr. 298/12.08.2008, şi care va ajunge la maturitate în august 2012,

având în vedere faptul că se urmăreşte obţinerea unei prelungiri a scadenţei acestui

contract prin încheierea unui act adiţional, evident cu plata la zi a dobânzilor şi a

accesoriilor aferente. În măsura în care CEC Bank SA Cluj nu va aproba o prelungire

a acestei linii de credit, capitalul împreună cu dobânda şi accesoriile la zi urmează a

fi achitate prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul Adunării

creditorilor şi a creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute

de Legea 85 cu privire la modificarea prezentului plan.

Bugetul de venituri şi cheltuieli este prezentat în anexa 1 la prezantul plan.

2. Flux de numerar previzionat

Fiind vorba de o situaţie de insolvenţă, proiecţia corectă a fluxului de numerar are

o importanţă semnificativă în activitatea de reorganizare a societăţii. Această

previziune are rolul de a asigura în mod concomitent:

- finanţarea activităţii curente

- distribuiri către creditorii înscrişi la masa credală

- achitarea datoriilor din timpul procedurii

Fluxul de numerar previzionat are la bază bugetul de venituri şi cheltuieli

previzionat surplusul obţinut din activitatea desfăşurată de societate fiind sursa de

rambursare a datoriilor înscrise la masa credală şi a celor din timpul procedurii.

Practic distribuirile prevăzute prin Programul de plată vor fi asigurate din activitatea

30

30 | P a g e

comercială desfăşurată de societate dar şi din alte activităţi, cum ar fi cea de

închiriere.

Trebuie precizat faptul că în fluxul de numerar nu au fost prevăzute încasările

necesare achitării liniei de credit, acordată de CEC Bank, ce va avea maturitatea in

luna august 2012. Aşa cum am arătat pe parcursul prezentului plan, se urmăreşte

prelungirea acestei linii de credit printr-un act adiţional evident cu plata la zi a

dobânzilor aferente acestei linii de credit. În măsura în care CEC Bank SA Cluj nu va

aproba o prelungire a acestei linii de credit, capitalul împreună cu dobânda la zi

urmează a fi achitate prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei cu acordul

Adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile

prevăzute de Legea 85 cu privire la modificarea prezentului plan.

VI. PLANUL DE DISTRIBUŢIE

1. Pasivul societăţii

Cuantumul pasivului SC SELLNORD SRL aşa cum rezultă din tabelul definitiv

al creanţelor este în sumă totală de 809687,26 lei.

În cadreul tabelului definitiv al creanţelor se evidenţiază creditorul CEC Bank

cu o creanţă garantată în sumă de 449045,08 lei. Această creanţă are la bază un

contract de credit pe termen lung, cu finalizare în 2018, precum şi o linie de credit cu

termen scadent august 2012.

2. Tratamentul creanţelor Aşa cum se prevede în Secţiunea a-V-a din Legea insolvenţei – Planul – în

cadrul acestuia se vor menţiona categoriile de creanţe care nu sunt defavorizate (art.

95, alin. 5, lit. a), tratamentul categoriilor de creanţe defavorizate (art. 95, alin. 5, lit.

b), ce despăgubiri urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în

comparaţie cu valoarea ce ar fi primită prin distribuire în caz de faliment (art. 95 alin.

5, lit.d).

Conform art. 96 alin (2) din Legea 85/2006, planul stabileşte acelaşi tratament

pentru fiecare creanţă din cadrul unei categorii distincte, cu excepţia cazului în care

deţinătorul unei creanţe din categoria respectivă consimte un tratament mai puţin

favorabil pentru creanţa sa.

31

31 | P a g e

În acest sens menţionăm categoriile de creanţe propuse spre votarea planului

în conformitate cu prevedereile art.100 alin. 3 din Legea 85/ 2006:

• creanţe garantate - art. 100, alin. 3, lit. a)

• creanţe salariale - art. 100, alin. 3, lit. b)

• creanţe bugetare - art. 100, alin. 3, lit. c)

• creanţe chirografare stabilite comform art. 96 alin. 1- art. 100, alin. 3, lit. d)

• creanţe chirografare- celelalte creanţe chirografare - art. 100, alin. 3, lit. e)

Vis-a-vis de definiţia dată de către legiuitor creanţelor defavorizate la art. 3 a Legii

85/2006 punctul 21 potrivit căreia o „categorie de creanţe defavorizate este

prezumată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel

puţin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei

respective:

a) o reducere a cuantumului creanţei;

b) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea

plăţilor

în defavoarea creditorului;

c) valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a

României, dacă

nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi

speciale,este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de

creanţe.

Potrivit dipoziţiilor art. 101, alin. 2 din Legea nr. 85/2006, tratament corect şi

echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) nici una dintre categoriile care resping planul şi nici o creanţă care

respinge

planul nu primesc mai puţin decât ar fi primit în cazul falimentului;

b) nici o categorie sau nici o creanţă aparţinând unei categorii nu

primeşte mai

mult decât valoarea totală a creanţei sale;

c) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nici o

categorie de

32

32 | P a g e

creanţe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezultă din

ierarhia prevăzută la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primeşte mai mult

decât ar primi în cazul falimentului.

CATEGORIILE DE CREANŢE CARE NU SUNT DEFAVORIZATE PRIN PLAN

În această categorie se includ creanţele garantate prevăzute de art. 100 alin. 3

lit.a), creanţele salariale prevăzute la art. 100 alin. 3 lit b) respectiv creanţele

bugetare prevăzute la art. 100 alin. 3 lit. c) din Legea 85/ 2006.Aşa cum vom explicita

mai jos aceste categorii de creanţe vor fi satisfăcute integral prin plan.

a) Creanţe garantate Conform Tabelului definitiv de creanţe creditorii garantaţi sunt în sumă de

449045,08 lei

reprezentând creanţe deţinute de către CEC Bank SA în baza a două contracte de

credit:

- Contract nr. 462/12.08.2008 contract de credit pe termen lung cu scadenţă în

august 2018

pentru suma de 146.357,77 lei. Având în vedere prevederile art.95 alin. 3

„…Termenele de plată stabilite prin contracte- inclusiv de credit şi leasing- pot fi

menţinute prin plan, chiar dacă depăţesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi şi

prelungite, cu acordul expres al creditorilor, dacă iniţial erau mai scurte de 3 ani.

După realizarea tuturor obligaţiilor din plan şi închiderea procedurii de reorganizare,

aceste plăţi vor continua conform contractelor din care rezultă.” precum şi termenul

scadent prevăzut în contractul de credit, prin planul de reorganizare s-a prevăzut

achitarea lunară a creanţei către creditorul garantat conform scadenţarului anexă la

contractul de credit, atât a capitalului cât şi a dobânzilor şi a accesoriilor

aferente( dobânzile aferente creditului sunt prevăzute în bugetul de venituri şi

cheltuieli la capitolul „cheltuieli financiare” considerate cheltuieli curente). Ratele şi

dobânzile aferente perioadei ulterioare reorganizării urmează să fie achitate conform

scadenţarului anexă la contractul de credit până la finalizarea contractului în 2018.

- Contract nr. 298/12.08.2008 linie de credit cu scadenţă în august 2012 pentru

suma

de 300.000 lei. Având în vedere prevederile art. 95 alin. 3 şi alin. 6 lit. H atât

administratorul judiciar cât şi administratorul special intenţionează ca la data la care

33

33 | P a g e

acest credit va ajunge la scadenţă, august 2012, să se solicite creditorului garantat

prelungirea scadenţei acestui contract printr-un act adiţional. În condiţiile în care nu

se va reuşi încheierea unui act adiţional în vederea prelungirii scadenţei liniei de

credit, achitarea prezentului contract, capital, dobânzi şi accesorii aferente, se va

realiza prin vânzarea unei părţi a activului debitoarei, cu acordul adunării creditorilor

şi a creditorului garantat. În acest caz se vor urma procedurile prevăzute de Legea

85/ 2006 cu privire la modificarea planului. (dobânzile aferente creditului pe perioada

de reorganizare sunt prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli la capitolul

„cheltuieli financiare” considerate cheltuieli curente).

b) Creanţe salariale Conform Tabelului definitiv de creanţe, creanţele salariale sunt în sumă de

9.640 lei. Cu privire la această categorie de creanţe se propune acoperirea integrală

pe parcursul a două luni prin distribuiri începând cu luna octombrie 2012.

c) Creanţe bugetare Conform Tabelului definitiv de creanţe, creanţele bugetare acceptate şi

înscrise sunt în sumă totală de 38.971 lei, fiind deţinute de următorii creditori:

DGFP Cluj cu o creanţă bugetară de 26.244 lei

ITM Cluj cu o creanţă bugetară de 62 lei

Administraţia Fondului pentru Mediu cu o creanţă bugetară de 46 lei

Primăria Comunei Baciu cu o creanţă bugetară de 12.619 lei

Cu privire la această categorie de creanţe se propune acoperirea integrală pe

parcursul a zece luni prin distribuiri începând cu luna ianuarie 2011, considerată

prima luna de implementare a planului.

În concluzie creanţele incluse în categoria reglementată de art. 100 alin. 3 lit. a,

b, c fiind acoperite în proporţie de 100 % nu vor fi defavorizate prin plan.

CATEGORIILE DE CREANŢE CARE SUNT DEFAVORIZATE PRIN PLAN Categoriile de creanţe defavorizate prin plan sunt următoarele:

a) Creanţe chirografare prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. c) pentru care planul

prevede o

recuperare a creanţelor în proporţie de 85% din sumele cu care aceştia figurează

înscrişi în Tabelul definitiv de creanţe. Aceşti creditori prevăzuţi de art. 96 alin. 1 sunt

indispensabili continuării activităţii societăţii debitoare. Grupa creditorilor prevăzuţi de

art. 96 alin. 1 din Legea 85/ 2006este formată din următorii creditori:

34

34 | P a g e

- SC SUPREMIA GRUP SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de

6.192,56 lei

- SC STERA CHEMICALS SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de

9.564,35 lei

- SC DONAUCHEM ROMANIA SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în

sumă de 2.539,60 lei

- SC BRENNTAG SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de

39.824,43 lei

- SC LOGISTIC E VAN WIJK SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă

de 1.054 lei

- SC TEHNOPORT SRL cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de

133.831,42 lei

- FILIALA DE FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE TRANSILVANIA NORD cu o

creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de 832,82 lei

- SC BIESTERFELD SPEZIALCHEMIE ROMANIA SRL cu o creanţă acceptată în

tabelul definitiv în sumă de 1.431,27 lei

- ROMTELECOM SA cu o creanţă acceptată în tabelul definitiv în sumă de 669,91 lei

- UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA cu o creanţă acceptată în tabelul

definitiv în sumă de 19.466,50 lei

Această categorie de creditori va fi achitată în proporţie de 85% din valoarea

creanţelor

începând cu luna decembrie 2012.

Valoarea totală a acestei categorii de creanţe este de 312.031,18 lei, sumă

înscrisă în tabelul

definitiv de creanţe.

b) Creanţe chirografare prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e) pentru care planul nu

prevede o recuperare a creanţelor înscrise în Tabelul definitiv al creanţelor. Din această categorie de creanţe fac parte :

SC RHODIA ROMANIA SRL cu o creanţă în sumă de 9.193,97 lei

SC NLD COMPANY SRL cu o creanţă în sumă de 23.014,76 lei

SC NEOCHIMIKI ROMANIA SA cu o creanţă în sumă de 19.014,64 lei

SC HSH CHEMIE SRL cu o creanţă în sumă de 7.258,91 lei

35

35 | P a g e

SC AZELIS ROMANIA SRL cu o creanţă în sumă de 16.864,57 lei

SC TCE LOGISTICA SA –Administrator judiciar Casa de insolvenţă Transilvania

cu o creanţă în sumă de 400,26 lei

SC JUNGBUNZLAUER ROMANIA SRL cu o creanţă în sumă de 2.603,08 lei

SC ALINDA RO SRL cu o creanţă în sumă de 17.143,25 lei

SC CHIMREACTIV SRL cu o creanţă în sumă de 1.130,88 lei

DESPĂGUBIRI ACORDATE CREANŢELOR DEFAVORIZATE

Despăgubirile ce urmează a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creanţe, în

comparaţie

cu valoarea estimată ce ar fi primită prin distribuire în caz de faliment, au fost

determinate ţinând cont de prevederile art. 123 din Legea 85/2006, creanţele vor fi

plătite, în cazul falimentului, în următoarea ordine:

1. taxele, timprele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii, inclusiv cheltuielile

necesare

pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitoarei precum şi plata

persoanelor angajate în condiţiile art. 10, art. 19 alin. 2, art. 23, 24 şi ale art. 98 alin.

3, sub rezerva celor prevăzute la art. 102 alin. 4

2. creanţele izvorâte din raporturile de muncă

3. creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate după deschiderea procedurii, precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:

În conformitate cu art. 121 (1) Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine:

36

36 | P a g e

1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 1^1. creanţele creditorilor garantaţi născute în timpul procedurii de insolvenţă după confirmarea planului de reorganizare, ca parte componentă a acestui plan. Aceste creanţe cuprind capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel; 2. creanţele creditorilor garantaţi, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, precum şi cheltuielile, pentru creanţele născute înainte de deschiderea procedurii. (2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creanţe garantate, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, şi vor fi supuse dispoziţiilor art. 41. Dacă dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezultă o diferenţă în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului. (3) Un creditor cu creanţă garantată este indreptăţit să participe la orice distribuire de suma făcută înaintea vânzării bunului supus garanţiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care creditorul ar fi indreptătit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea bunului supus garanţiei sale, daca aceasta este necesară pentru a impiedica un astfel de creditor să primească mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garanţiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.

În ipoteza în care împotriva societăţii debitoare s-ar deschide procedura falimentului activele societăţii ar fi valorificate. În conformitate cu raportul de evaluare a patrimoniului debitoarei, valoarea de lichidare a patrimoniului societăţii este 494.129 lei

Respectându-se prevederile art. 121 şi 123 din Legea 85/ 2006, din valoarea totală a sumelor obţinute prin lichidarea activelor societăţii s-ar acoperii cheltuielile de procedură inclusive cheltuielile ocazionate de licitaţiile organizate, onorariul administratorului judiciar , creanţele garantate , cele salariale şi creanţele curente.

Creditorii bugetari şi chirografari urmare a valorificării activelor societăţii nu ar primii practice nimic.

Având în vedere aceste aspecte prezentul plan de reorganizare nu prevede acordarea de despăgubiri creditorilor .

3. Planul de distribuţie

Distribuirea sumelor încasate de către societatea debitoare în contul creanţelor

existente se va face conform planului de distribuţie , anexa 3 la prezentul plan de

reorganizare.

37

37 | P a g e

Trebuie precizat faptul că în programul de plăţi privind creanţele născute anterior

deschiderii procedurii nu a fost prevăzută plata liniei de credit acordată de CEC Bank,

ce va avea maturitatea in luna august 2012. Aşa cum am arătat pe parcursul

prezentuli plan, se urmăreşte prelungirea acestei linii de credit printr-un act adiţional

evident cu plata la zi a dobânzilor aferente acestei linii de credit. În măsura în care

CEC Bank SA Cluj nu va aproba o prelungire a acestei linii de credit, capitalul

împreună cu dobânda la zi urmează a fi achitate prin vânzarea unei părţi a activului

debitoarei cu acordul Adunării creditorilor şi a creditorului garantat. În acest caz se

vor urma procedurile prevăzute de Legea 85 cu privire la modificarea prezentului

plan.

VIII. CONTROLUL APLICĂRII PLANULUI În conformitate cu Secţiunea 6 din Legea nr. 85/2006 există 3 autorităţi

independente care

colaborează pentru punerea în practică a prevederilor din cuprinsul acestuia şi

anume:

Judecătorul sindic reprezintă “forul suprem” sub conducerea căruia se

derulează întreaga

procedură.

Creditorii sunt cei care prin interesul evident pentru îndeplinirea obiectivelor

propuse prin

plan (acoperirea pasivului) reprezintă un suport practic în vederea corectării sau

optimizării din mers a modului de lucru şi de aplicare a planului. Creditorii nu sunt

numai beneficiarii procedurii ci, aşa cum arătam, sunt şi un organ de supraveghere a

modului în care planul de reorganizare este adus la îndeplinire. Supravegherea

exercitată de creditori este o manifestare a contradictorialităţii ca element esenţial în

procedurile de drept comun. Prezenţa creditorilor în cadrul desfăşurării reorganizării

se manifestă, în genere, prin intermediul următoarelor prerogative oferite de lege:

- art. 105 „ Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfăşurarea activităţii

aduce

pierderi averii sale...comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori... poate solicita

oricând judecătorului să aprobe intrarea în faliment în condiţiile art 107 şi urm.”

38

38 | P a g e

- Art. 106 (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, după caz, administratorul

judiciar va

trebui să prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situaţiei

financiare a averii debitorului. Ulterior aprobării de către comitetul creditorilor,

rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, după caz,

administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultării

rapoartelor. Administratorul judiciar PHOENIX OMEGA IPURL , este cel care exercită

un control riguros asupra derulării întregii proceduri, supraveghind din punct de

vedere financiar societatea şi având posibilitatea şi obligaţia legală de a interven

acolo unde constată că s-a deviat de la punerea în practică a planului. Totodată,

administratorul judiciar, prin experienţa şi departamentele specializate asigură

sprijinul pentru aplicarea strategiilor economice, juridice şi de marketing optime.

Controlul aplicării planului se face de către administratorul judiciar prin:

- Supravegherea tuturor actelor, operaţiunilor şi plăţilor efectuate de către

debitoare;

- Informări şi rapoarte periodice din partea debitoarei către administratorul

judiciar;

- Întocmirea şi prezentarea lunară de către conducerea debitoarei a

previziunilor de încasări şi plăţi pe două săptămâni înainte;

- Rapoarte financiare trimestriale, prezentate judecătorului sindic de către

administratorul judiciar împreună cu debitorul, conform art. 105 alin. (1) din Lege.

IX. DESCĂRCARE DE OBLIGAŢII ŞI DE RĂSPUNDERE A DEBITOAREI

În conformitate cu art.102 alin 1 din Legea 85/2006 când sentinţă care

confirmă un plan intră în vigoare, activitatea debitoarei este reorganizată în mod

corespunzător; creanţele şi drepturile creditorilor şi ale celorlalte părţi interesate

sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan.

Astfel, în cazul pronunţării hotărârii de închidere a procedurii de reorganizare

ca urmare a respectării obligaţiilor asumate prin planul de reorganizare, creanţele

creditorilor se consideră a fi stinse integral iar debitoarea este descărcată de

obligaţii faţă de aceştia.

X. ÎNCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZĂRII

39

39 | P a g e

Planul de Reorganizare propus va fi considerat realizat şi se va solicita

închiderea procedurii de reorganizare, în cazul în care sunt îndeplinite toate

obligaţiile de plată ale societăţii SC SELLNORD SRL SRL asumate prim plan .

De asemenea, de la data închiderii procedurii de reorganizare judiciară,

societatea debitoare este desărcată de orice răspundere în sensul art. 95 alin. 5

lit. c) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

Administrator special

Bujor Viorel Florin