s.c. agrointens s.a. - acasa - anpm
TRANSCRIPT
S.C. AGROINTENS S.A. București, Sectorul 1,
B-ul Bucureștii Noi, nr. 25A, Punct de lucru: Comuna Mândra
Județul Brașov Nr. ORC: J40/11513/2015
CUI: RO 33857839
Tel. contact: 0746.261.307
MEMORIU DE PREZENTARE
pentru obţinerea Acordului de mediu
- investiţia: „INFIINTARE PLANTATIE AFINI, IMPREJMUIRE, DRUMURI DE
EXPLOATARE AGRICOLA”
- amplasament: localitatea Palanga, comuna Popeşti, judetul Argeş
Solicitant
S.C. AGROINTENS S.A.
Director General GIUREA Marian
Proiectant
S.C. GEO MINE CONSULTING S.R.L. Deva
Administrator PRICOPIE Mihai
2
CUPRINS
I. DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................................. 4
II. TITULAR ................................................................................................................................... 4
III. DESCRIEREA PROIECTULUI .............................................................................................. 4
IV. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE ........................................... 9
V. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI ...................................................................... 9
VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI .......................................................................................................................... 10
A. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA ȘI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU ......................................................................... 10
1. Protecția calității apelor ................................................................................................. 10
2. Protecția aerului ............................................................................................................. 11
3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor:................................................................ 11
4. Protecția împotriva radiațiilor ........................................................................................ 11
5. Protecția solului și a subsolului .................................................................................... 11
7. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public .............................. 12
8. Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament .................................................. 12
9. Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase ........................................................ 13
B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE ........................................................................ 13
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ............ 14
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI .................................................. 15
IX. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI, PROGRAME, STRATEGII, DOCUMENTE DE PLANIFICARE ............................................................ 15
A. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI .................................................................. 15
B. PLANUL, PROGRAMUL, STRATEGII, DOCUMENTE DE PLANIFICARE DIN CARE FACE PARTE PROIECTUL ............................................................................................. 15
X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER ....................................................... 16
XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI....................................................... 16
XII. ANEXE – piese desenate .................................................................................................. 16
XIII. PROIECTE CARE INTRA SUB INCIDENTA OUG 57/2007, ART. 28 ......................... 16
XIV. PROIECTE in legatura cu apele ..................................................................................... 17
XV. CRITERII PREVAZUTE IN ANEXA 3 LA LEGE.............................................................. 17
3
LISTA ANEXELOR LA TEXT
1_ Decizia de incadrare initiala 2_ Anunț public 3_ Chitanță plată taxă LISTA ANEXELOR GRAFICE
Plansa 1 : Plan de localizare Scara 1 : 10,000 Plansa 2 : Plan de situatie pe amplasament Scara 1 : 2,000
4
I. DENUMIREA PROIECTULUI
Denumirea obiectivului de investiții: „INFIINTARE PLANTATIE AFINI,
IMPREJMUIRE, DRUMURI DE EXPLOATARE AGRICOLA”.
Amplasamentul obiectivului: Obiectivul pentru care s-a întocmit prezenta documentație –
Plantație de afin – se află pe un teren cu suprafața totală de cca. 9,16 ha situat în
extravilanul satului Palanga, comuna Popești, județul Argeș, la circa 200 m de malul drept
al râului Teleorman (cod cadastral IX-1.015.00.00.00.0), bazin hidrografic Vedea, cod
cadastral IX-1.
Adresa: comuna Popești, județul Argeș.
II. TITULAR
a) Numele companiei: S. C. AGROINTENS S.A;
Adresa poştală: București, Sectorul 1, B-ul Bucureștii Noi, nr. 25A;
Numărul de telefon, fax şi adresa de e-mail, adresa paginii de internet: tel.
0722.654.033.
Numele persoanelor de contact: cristian nicolae, cnp:1940411082429, tel. 0722584526
adresa e-mail: [email protected], sef punct de lucru.
Director / manager / administrator: director Marian Giurea.
III. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1 Scopul și importanța obiectivului de investiții
Proiectul are ca scop infiintarea unei plantatii de afini pe terenuri momentan
neutilizate.
3. 2 Justificarea necesităţii proiectului
Din punct de vedere al utilității publice, realizarea proiectului va conduce la:
- Crearea unor noi locuri de muncă pentru localnici;
- Utilizarea resurselor naturale locale;
- Creșterea ofertei de afine pe piata naţionala şi internaţionala;
- Contribuții la bugetul local și național;
3. 3 Valoarea investitiei: cca. 35000 euro.
3. 4 Perioada de implementare a proiectului: 1-2 ani
3. 5 Planşe/Grafica: prezentate in anexe grafice la text
3. 5 Descrierea proiectului
3.5.1 Profilul şi capacități de producție
Profilul de activitate: cod CAEN 0125 – „Cultivarea fructelor arbustilor fructiferi,
capsunilor, nuciferilor si a altor pomi fructiferi”;
Capacitatea totală de producție cuprinsă în proiect este de cca. 12t - 25t afine/ha.
3.5.2 Descrierea caracteristicilor fizice ale întregului proiect
Proiectul prevede executarea lucrărilor specifice de realizare a unei plantaţii de afini
cu toate caracteristicile şi utilităţile necesare.
5
Proiectul „INFIINTARE PLANTATIE AFINI, IMPREJMUIRE, DRUMURI DE
EXPLOATARE AGRICOLA” se află situată în zona nordică a localității Palanga, jud.
Argeş (planșa nr. 1).
Accesul catre obiectiv se face din DJ 504 Popești - Raca.
Din punct de vedere administrativ, suprafața aferentă proiectului de 9,16 ha este
teren extravilan, aparținând S.C. AGROINTENS S.A, situate adiacent altui proiect al
societatii în suprafață totală de 23,6 ha. (suprafață totală de 32,7 ha). Toate utilitatile si
anexele agricole apartin acestui amplasament adiacent.
Prezentul proiect cuprinde doar plantatia in sine, cu reteaua de picurare, drumuri
interioare si imprejmuirea.
Caracterizarea zonei de amplasare
Date geomorfologice, climă și vegetație
Perimetrul comunei Popești este situat în Câmpia Munteniei de Vest (Câmpul
Găvanu-Burdea). Relieful este caracteristic câmpiilor fluvio-lacustre, acoperite cu
depozite loessoide, tabulare, nefragmentate, cu altitudini cuprinse între 130 m – 160 m.
În lungul văilor s-au format șesuri aluviale, cu lățimi de 1-1,5 km, iar versantul stâng al
râului Teleorman este bordat de depozitele terasei inferioare, cu grosimi de 15 – 20 m.
Neotectonica este caracterizată prin mișcări vertical ușor pozitive, care se
manifestă din Cuaternarul superior-actual.
Procesele de modelare actuală constau în eroziune prin șiroire și spălare, cu
intensitate slabă, manifestată numai în limitele văilor.
Regiunea este caracterizată de clima continentală cu nuanțe de excesivitate, cu
topoclimate specifice câmpiilor cu altitudine de 0-200 m.
Temperatura medie anuală a aerului este de 10°-11°C, cu amplitudine termică de
25°-26°C (ianuarie: -3°- 4°C, iulie +22° + 23° C). Precipitațiile medii anuale sunt de 550-
600 mm, repartizate pe 200-250 mm în semestrul rece și 300-350 m în semestrul cald, iar
numărul anual de zile cu strat de zăpadă este de 80-120.
Vegetația in zona de amplasament este de natură ierboasă.
Date geologice, hidrogeologice si hidrochimice
Geologia regional și seismicitatea
Din punct vedere geologic, perimetrul comunei Popești este situat în partea
nordică a platformei Moesice, pe flancul nordic al ridicării Bais-Optași, care se continuă
spre est cu ridicarea Cartojani. Soclul este alcătuit din șisturi cristaline mezo și
epimetamorfice, străpunse în zona ridicării de roci granitice.
Cuvertura platformei Moesice a fost realizată în patru cicluri de sedimentare,
începând din Ordovician și încheindu-se în Romanian. Către sfârșitul Romanianului lacul
pliocen format se retrage foarte mult, evoluând spre colmatare.
Colmatarea lacului pliocen se realizează în Cuaternar, depozitele acumulate în
aceasta era constituind principală sursa lito-structurală pentru formarea acviferelor de
adâncime.
Pliocen inferior – acest prin-etaj al Cuaternarului – este constituit din două
orizonturi: unul inferior psamo-pelitic (argile în alternanță cu pachete groase de nisipuri ce
conțin pietrișuri mărunte) și altul superior psamo-pseltic (nisipuri grosiere și pietrișuri).
Aceste orizonturi sunt considerate de vârstă Villafranchian și intră în alcătuirea
„Stratelor de Cândești”. Spre sud, strict în perimetrul studiat, acestea trec la depozite
6
nisipoare cu lentile mari de pietrișuri („Stratele de Frățești”), atribuite Saint-Presianului (E.
Liteanu, 1965). După alți autori, „Stratele de Frățești” sunt în continuitate de sedimentare
față de „Stratelor de Cândești”, aparținând părții terminale a Pleistocenului inferior
(GÜNZ).
Sedimentarea în Cuaternar continuă cu nivele relativ subțiri și discontinui de argile
și argile nisipoase cenușii-gălbui.
Succesiunea se încheie cu depozitele loessoide și depozitele psamo-psefitice ale
teraselor, depozite ce aparțin Pleistocenului superior.
Ultimele acumulări sunt constituite din nisipuri, subordonat pietrișuri, foarte rar
bolovănișuri, de vârstă Holocenă, ce reprezintă depozitele aluvionare ale luncilor.
Conform STAS 6054-77, adâncimea maximă de îngheț în zona comunei Popești
este de -0,80 m și -0,90 m de la cota terenului natural sau decapat.
Hidrogeologia zonei
Comuna Popești se află situată în bazinul hidrografic Vedea, cursul principal de
apă care străbate zona fiind râul Teleorman, cu afluentul principal Valea Bucov, care au
cursuri de apă permanente. În afară de acestea, perimetrul este străbătut de o serie de
văi cu curs de apă temporar.
Regimul hidric este tipic de podiș și câmpie cu ape mari de primăvară și viituri de
vară și iarnă, cu alimentare pluvială și nivo-pluvială. Densitatea rețelei hidrografice este
de 0,19 km/km2, iar scurgerea medie lichidă de 1-2 l/s/km2.
Râul Teleorman este cel mai important afluent al Vedei. Izvorăște de pe versantul
estic al Platformei Cotmeana, de la o altitudine de 390 m și se înscrie pe conul de
dejecție al Argeșului.
Zona analizată este tributară Văii Teleormanului, vale care se caracterizează prin
cursuri intermitente, cu perioade de secare totală mai mult de 4 luni din an pe unele
sectoare.
Capacitățile de scurgere foarte reduse ale albiilor minore ale râurilor din zona
Costești explică existența unor albii majore întinse, acoperite cu apă chiar la debite
maxime relativ reduse.
Cantitățile de aluviuni și puterea mai redusă de transport a acestora explică
aluvionarea și supraînălțarea treptată a fundului râurilor și pâraielor și deci micșorarea
progresivă a capacității de transport a albiilor minore.
O cauză a reducerii capacității de scurgere a Teleormanului și a afluenților care
drenează zona o constituie și creșterea unei vegetații mai bogate, atât în albia minoră,
dar mai ales în albiile majore, care reduce viteza de scurgere provocând deseori, din
cauza îngrămădirii de corpuri plutitoare, supraînălțări de niveluri și producerea de
inundații pe zone mult mai întinse decât în ipoteza existenței unor albii regularizate și
curate.
Din punct de vedere hidrologic, debitele maxime cu probabilitate de depășire de
1% pe râul Teleorman, în regim natural, au valori de 200 mc/s, cele de 5% valori de 109
mc/s și cele de 10% sunt de cca 73 mc/s.
Din punct de vedere hidrogeologic, depozitele cuaternare reprezintă cuvertura cea
mai importantă pentru apele freatice din care orizonturile psamo-psifitice sau numai
psamitice reprezintp rocile magazin cele mai importante în care se acumulează rezervele
de apă subterană, după cum cele pelitice constituie patul lor impermeabil.
7
De numărul, grosimea, modul de extindere a acestor orizonturi permeabile și
impermeabile depind structurile acvifere și potențialul lor hidrogeologic.
Structurile freatice se caracterizează printr-o legătură mai strânsă cu clima și
morfologia reliefului, iar structurile de adâncime reflectă o corelație mai largă cu litologia
și tectonică.
Litologia și stratificația au un rol foarte important în dinamica structurile acvifere.
3.5.3 Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producție, natura și cantitatea materialelor folosite, capacități de producție, materii prime, auxiliare și combustibili utilizați, produse și subproduse obținute și destinația acestora, alte date specifice 3.5.3.1 Descrierea principalelor caracteristici ale proceselor de producție Procesul tehnologic
Pe amplasamentul care face obiectul prezentului proiect se prevăd a se executa:
1. Plantaţie de afini – suprafață de cca. 8,6ha Plantația de afini va fi realizată pe rânduri de plante orientate nord-sud cu distanța între plante de cca. 0,8m și distanţa între rânduri de 3m.
2. Rețeaua de distribuție a apei către plante Rețeaua de distribuție a apei cuprinde: - reţeaua de distribuţie principală către parcele cu un diametru de 63mm - reţeaua de distribuţie pe rând spre fiecare plantă (către picurator) va avea un
diametru de cca. 16mm - 1,6 l/h - (câte două reţele la fiecare rând de plante).
3. Drumuri de acces interioare plantaţiei Drumurile de acces interioare plantației sunt cu orientare generală NE-SV si NV-SE
si lățimea minimă a drumului de 4m. Drumurile interioare vor însuma cca. 0,6ha.
4. Imprejmuire Imprejmuirea cu lungimea de cca. 700m se va realiza cu gard avand stalpi de metal
plasa de sârma zincata, inaltimea cca .1,7m.
3.5.3.2 Produse și subproduse rezuItate, destinația acestora
fructe de afine
- Caracteristicile calitative: Calitatea fructelor este dată de faptul că fertilizanţii sunt
naturali, în mare parte având la bază extracte de alge marine, iar folosirea oricărui fel de
pesticide este interzisă cu stricteţe.
- Destinația produselor: valorificarea pe piata produselor de fructe de cultura.
- Subproduse: nu se obțin.
3.5.4 Materiile prime, energia, combustibili utilizati, modul de asigurare a acestora 3.5.4.1 Materiile prime, energia, combustibili utilizati
Avand in vedere natura proiectului materialele şi materiile utilizate pentru
realizarea acestuia sunt:
-puieţi de afini;
-turba/rumeguş pentru amestec cu pământ (realizarea biloanelor);
-folie de plastic/geotextil pentru acoperit biloanele.
8
3.5.4.2 Asigurarea cantitativă și calitativă a utilităților necesare
- Alimentarea cu apă pentru irigatii:
Sursa de alimentare cu apa este situata pe un teren adiacent apartinand S.C.
AGROINTENS S.A. De acolo apa pentru irigatii va fi pompata prin intermediul pompelor
si a unei retele de distributie a apei.
Necesarul de apa: cca. 2-4l/planta/zi
- Alimentarea cu apă potabilă a personalului va fi făcută prin transportul acesteia în
recipienți individuali, sau prin asigurarea consumului de apă mineral.
- Alimentarea cu apă menajeră: nu este cazul, grupul sanitar este situat pe un teren
adiacent apartinand S.C. AGROINTENS S.A, la o distanta medie de cca. 330m.
- Aprovizionarea cu combustibil: idem pe amplasamentul adiacent.
- Alimentarea cu energie electrică: nu este cazul.
- Evacuarea apelor uzate: idem pe amplasamentul adiacent.
- Întreținerea utilajelor se va realiza în exteriorul obiectivului, la unități specializate. Pe
amplasament se vor efectua numai reparații mici care nu justifică deplasarea utilajelor și
schimburile de ulei. Acestea se vor executa pe platforma specială amenajată pentru
alimentarea cu combustibil.
- Telefonie: se va utiliza sistemul de telefonie mobilă și sistemul intern propriu (stații emisie
recepție).
3.5.5 Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului
Vezi cap. XI.
3.5.6 Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente
Nu este cazul. Accesul pe amplasament se va realiza prin conexiunea retelei
interioare de drumuri cu drumurile interioare realizate pe amplasamentul adiacent.
3.5.7 Resursele naturale folosite în construcţie şi funcţionare. Metode folosite
pentru construcţii
Se va folosi piatra sparta si/sau balast pentru intretinerea drumurilor principale din
plantatie.
3.5.8 Metode folosite in construcție/demolare
Nu este cazul.
3.5.9 Planul de execuție, cuprinzând faza de construcție, punerea în funcțiune,
exploatare, refacere și folosire ulterioară
Nu este cazul.
3.5.10 Relația cu alte proiecte existente sau planificate;
Nu este cazul.
3.5.11 Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare
Nu este cazul.
9
3.5.12 Alte activități care pot apărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de
agregate, asigurarea unor noi surse de apă, surse sau linii de transport al energiei,
creșterea numărului de locuințe, eliminarea apelor uzate și a deșeurilor);
Nu este cazul.
3.5.13 Alte autorizații cerute pentru proiect
Proiectul are aviz/autorizatie de gospodarire a apelor; se va solicita, dupa obtinerea
deciziei de incadrare, autorizatia de mediu.
IV. DESCRIEREA LUCRARILOR DE DEMOLARE NECESARE
Nu este cazul. V. DESCRIEREA AMPLASARII PROIECTULUI
Obiectivul pentru care s-a întocmit prezenta documentație – Plantație de afin – se
află pe un teren cu suprafața totală de cca. 9,1 ha situat în extravilanul satului Palanga,
comuna Popești, județul Argeș, la circa 200 m de malul stâng al râului Teleorman (cod
cadastral IX-1.015.00.00.00.0), bazin hidrografic Vedea, cod cadastral IX-1
(fig.1,plansa 1).
Fig. 1: Localizarea amplasamentul pe harta judetului Argeş
10
Coordonatele generale STEREO 70 care delimiteaza amplasamentul sunt:
Nr. pct. X Y
1 328994 506630
2 329085 506393
3 328703 506675
4 328593 506492
Accesul se face din DJ 504 Popești - Recea.
Localizarea amplasamentului este prezentata in plansa nr. 1.
5.1 În ceea ce privește distanţa faţă de graniţe pentru proiectele care cad sub incidenţa
Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier, adoptată
la Espo la 25 februarie 1991 și ratificată prin Legea nr. 22/2001, proiectul propus nu intră
sub incidența acestei legi.
5.2 Amplasamentul nu este situat în zone de arii protejate. (adresa anexata).
5.2 Amplasamentul nu este situat pe Lista monumentelor istorice, actualizată, aprobată
prin Ordinul ministrului culturii și cultelor nr. 2.314/2004, cu modificările ulterioare, și
Repertoriului arheologic național prevăzut de Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind
protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes
național, republicată, cu modificările și completările ulterioare (adresa anexata).
VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI
A. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA ȘI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU
1. PROTECȚIA CALITĂȚII APELOR
1.1. Sursele de poluanți pentru ape, concentrații și debite masice de poluanți rezultați
pe faze tehnologice și de activitate
Infiintarea plantatiei de afini va produce efecte minore asupra calității apelor
subterane și a regimului de curgere a acestora.
Pachetul aluvionar format preponderent din nisip in care este localizat freaticul,
nu va fi interceptat.
Pentru cuantificarea efectelor asupra calităţii apei de suprafata în zona de
realizare plantatie si drumuri şi eventual asupra apelor subterane, solului şi subsolului,
în mod direct sau indirect şi pentru identificarea măsurilor ce se vor lua pentru
diminuarea acestora, în cele ce urmează, aceste efecte sunt cuantificate în raport cu
durata şi amploarea activităţii.
În activitatea de realizare plantatie, calitatea apelor de suprafata si subterane,
pot fi influenţate indirect prin actiunea apelor pluviale prin:
- produse petroliere scurse accidental
- suspensii solide: – antrenate de apele pluviale
11
1.2. Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate, proiectate,
elementele de dimensionare, randamentele de reținere a poluanților
Aceste stații și instalații nu sunt necesare.
Pentru reducerea pierderilor accidentale de combustibili și uleiuri se vor lua măsurile necesare
pentru întreținerea corespunzătoare și la timp a utilajelor.
Alimentarea cu motorină și schimburile de ulei se vor efectua numai pe platforma special amenajată în
acest scop.
2. PROTECȚIA AERULUI
2.1. Sursele de poluanți pentru aer, debitele, concentrațiile și debitele masice de
poluanți rezultați și caracteristicile acestora pe faze tehnologice sau de activitate
Sursele de poluanți pentru aer sunt reprezentate de motoarele termice ale
tractoarelor, masinilor de transport, care sunt generatoare de noxe (gaze de esapament) ce
conțin substanțe poluante de tip CO = 2,1%; NOx = 2,7%; SQx= 0,78%; hidrocarburi
nearse = 1,3%; aldehide = 0,08%); si masinilor de transport/tractoarelor prin circulația
lor în perioadele secetoase se constitute în surse mobile generatoare de praf.
2.2. Instalațiile pentru epurarea gazelor reziduale și reținerea pulberilor, pentru
colectarea și dispersia gazelor reziduale în atmosferă
Aceste instalațtii nu sunt necesare deoarece:
- prin întreținerea și menținerea în bună stare de funcționare a utilajelor se elimină
posibilitatea poluării aerului pe seama degajării în exces a gazelor de eșapament
- pulberile se produc în cantități nesemnificative, intermitent, din surse mobile, au durată scurtă și
se dispersează în atmosfera fără să afecteze calitatea aerului.
3. PROTECȚIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI VIBRAȚIILOR:
3.1. Sursele de zgomot și de vibrații
- Funcționarea tractoarelor/utilajelor (generatoarelor-daca este cazul)
- Circulația autovehiculelor de transport.
3.2. AmenajăriIe și dotările pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Nu sunt necesare amenajări și dotări speciale în acest sens deoarece:
- autovehiculele utilizate la transport sunt masini moderne care produc vibrații
și zgomot în limite admisibile pentru zonele de circulație folosite
- distanța până la cea mai apropiată locuință fiind de min. 1000 m
(localitatea Palanga), nu se pune problema disconfortului datorat zgomotului
produs de funcționarea utilajelor.
4. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIILOR
Nu face obiectul activității desfășurate. Nu este depășit fondul natural.
5. PROTECȚIA SOLULUI ȘI A SUBSOLULUI
5.1. Sursele de poluanți pentru sol și subsol
a. Tehnologia de realizare
Sursele de poluanți prezentate la protecția calității apelor sunt similare și pentru sol
și subsol.
12
Sursele de poluare a solului sunt posibile surgerii accidentale de produse petroliere,
particulele de praf provenite din operațiunile de realizare a amenajare a terenului, tasarea
solului.
Cantitatea de pulberi sedimentare rezultată din procesul tehnologic de exploatare
este scăzută, aria de răspândire a acestora limitându-se exclusiv la zonele limitrofe
amplasamentului.
b. Activități auxiliare
Circulația autovehiculelor poate afecta solul prin tasare în cazul nerespectării
circulației pe drumurile de acces sau prin pierderi de uleiuri ori carburanți în cazul unei
întrețineri deficiente.
5.2. Lucrările și dotările pentru protecția solului și a subsolului
Deși la nivelul factorului SOL-SUBSOL impactul repercutat de lucrările
proiectate nu va fi semnificativ, se vor lua următoarele măsuri de protecție de
reducere a efectelor negative:
Nedepășirea zonei destinate exploatării și adâncimii de exploatare (bazin/foraje)
Întreținerea periodică a utilajelor din dotare
Circulația autovehiculelor se va realiza numai pe drumuri de acces, amenajat și
întreținut corespunzător, întreținerea și menținerea în bună stare de funcționare a utilajelor
va elimina posibiltatea poluării solului pe seama pierderilor accidentale de carburant sau ulei
Alimentarea utilajelor cu combustibil și schimburile de uleiuri se vor face numai pe
platforma amenajată în acest scop în cadrul amplasamentului.
Nu sunt necesare alte dotări sau amenajări pentru protecția solului și subsolului.
7. PROTECȚIA AȘEZĂRILOR UMANE ȘI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC
7.1. Distanșa față de așezările umane și obiectivele de interes public, respectiv
investiții, monumente istorice și de arhitectură, diverse așezăminte, zone de interes
tradițional, etc.
Așezările umane cele mai apropiate de amplasamentul obiectivului propus sunt:
la sud: loc. Palanga, cu cea mai apropiata locuință la cca. 1000 m; la nord, loc.
Izvoru cu cea mai apropiată locuință la cca. 2100 m.
În apropierea obiectivului nu sunt alte așezări umane, obiective de interes public, instituții, etc.,
care să fie afectate de activitatea desfășurată.
7.2. Lucrările, dotările și măsurile pentru protecția așezărilor umane și a
obiectivelor protejate și / sau de interes public
Din activitatea desfășurată în cadrul amplasamentului propus nu rezultă poluanți care
să afecteze așezarea umană cea mai apropiată.
Siguranța locuitorilor nu este periclitată de activitatea obiectivului iar aportul la traficul rutier
fiind relativ redus nu se pun probleme deosebite în acest sens.
8. GOSPODĂRIREA DEȘEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT
8.1. Tipurile și cantitățile de deșeuri de orice natură rezultate
Evidența deșeurile rezultate în timpul unui an de exploatare, conform HG 856 /
2002 se prezintă astfel:
13
a. Deșeuri reciclabile
- uleiuri uzate _cod 13.01.11 sau 13.02.05: cca. 20 l uleiuri (hidraulice, motor, transmisie)
uzate pe an.
- cauciucuri uzate _cod 16.01.03: cca. 4 cauciucuri uzate/an
b. Deșeuri menajere_cod 20.03.01: considerând numărul de angajati şi cantitatea medie de
deseuri produsa de un om intr-o zi = 0,3 kg,
- volumul deseurilor menajere va fi: 15 angajti x 0,3 kg = 4,5 kg deşeuri menajere / zi x 300 zile
= cca.1350 kg deşeuri menajere / an.
8.2 Modul de gospodărire a deșeurilor și asigurarea condițiilor de protecție a
mediului
Gestionarea deşeurilor se va face în condiţiile respectării legii 211/2011 privind
regimul deşeurilor şi anume:
- colectarea selectivă a deşeurilor în scopul valorificării sau eliminării lor
- evitarea formării de stocuri
- predarea lor agenţilor economici autorizaţi, pentru valorificare (anvelope, ulei uzat, etc.)
- interzicerea arderii deşeurilor de orice tip (tehnologice, menajere).
În cadrul amplasamentului grupele de deşeuri identificate sunt:
a. Deşeuri reciclabile
- Uleiuri uzate
- Anvelope uzate
Se va avea în vedere în special gestionarea uleiurilor uzate conform HG 662 / 2001
modificată şi completată cu HG 441 / 2002 şi anume:
Asigurarea condiţiilor de colectare a uleiurilor pe tipuri şi predarea lor către agenţii
economici autorizaţi pentru colectarea / valorificarea lor conform Planului Naţional de
gestionare a deşeurilor, aprobat prin HG 1470 / 2004
Colectarea acestor uleiuri în condiţii de siguranţă, pentru a nu ajunge pe sol, sau în
apele de suprafaţă şi subterane
Gestionarea anvelopelor uzate se va face prin colectarea şi predarea lor către agenţii
economici autorizaţi (la nivel de unitate).
Menţionăm că din activitate nu vor rezulta acumulatori uzaţi.
b. Deşeuri menajere provenite de la personalul de exploatare
- acest tip de deşeuri va fi colectat în pubele sau saci menajeri şi transportat la cea
mai apropiată unitate de salubritate.
9. GOSPODĂRIREA SUBSTANȚELOR TOXICE ȘI PERICULOASE
În cadrul obiectivului nu se folosesc, nu se produc și nu se comercializează
substanțe toxice.
B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE
Proiectul nu conduce in mod semnificativ la utilizarea resurselor naturale.
14
VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE
- impactul asupra populației, sănătății umane, biodiversității (acordând o atenție specială
speciilor și habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei
sălbatice, terenurilor, solului, folosințelor, bunurilor materiale, calității și regimului
cantitativ al apei, calității aerului, climei (de exemplu, natura și amploarea emisiilor de
gaze cu efect de seră), zgomotelor și vibrațiilor, peisajului și mediului vizual,
patrimoniului istoric și cultural și asupra interacțiunilor dintre aceste elemente. Natura
impactului (adică impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu și
lung, permanent și temporar, pozitiv și negative: fara impact asupra polulatiei / impact mic
asupra biodiversitatii / impact indirect / temporar
- extinderea impactului (zona geografică, numărul populației/habitatelor/speciilor
afectate): nu este cazul;
- magnitudinea și complexitatea impactului: mica /redusa;
- probabilitatea impactului: mica;
- durata, frecvența și reversibilitatea impactului: mica;
- măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului:
In cadrul procesului de realizare a proiectului apar urmatoarele surse poluante sau
factori distructivi ai mediului:
- modificari minore ale morfologiei initiale a suprafetelor;
- emisii de gaze toxice de la esapamentul motoarelor din dotare;
- emisii de reziduuri de carburanti si lubrifianti de la utilajele din dotare;
- emisii de praf, generate in cadrul proceselor de transport;
- modificari ale cadrului vegetal, generate de lucrarile de pregatire, precum si
transportului.
Efectele negative repercutate asupra factorilor de mediu sunt reduse, au extindere
locala si se vor exercita mai ales la nivelul factorilor de mediu aer si sol.
Proiectul va conduce la schimbari sociale prin crearea de locuri de munca.
La nivelul factorului social - economic local, obiectivul va avea o influenta pozitiva mare, fapt care
contracareaza din plin usoarele efecte negative.
Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului sunt :
- respectarea limitelor amplasamentului proiectat;
- respectarea tehnologiei de realizare si exploatare;
- intretinerea periodica a utilajelor din dotare;
- umezirea periodica a drumului de acces in perioadele secetoase;
- natura transfrontalieră a impactului: nu este cazul.
15
VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
Monitorizarea se va efectua prin două tipuri de acțiuni:
1. Automonitoring.
2. Supraveghere din partea organelor abilitate și cu atribuții de control.
Automonitoringul este obligația societății și va avea următoarele componente:
a. Automonitoringul emisiilor constând în următoarele acțiuni:
urmărirea concentrațiilor de poluanți.
Prelevarea probelor și analizarea acestora se vor realiza numai prin
intermediul unor laboratoare acreditate.
Titularul activității va informa cu regularitate autoritatea competentă pentru
protecția mediului despre rezultatul monitorizării emisiilor și despre producerea oricărui
accident care afectează semnificativ mediul.
Titularul activității trebuie să ofere accesul în siguranță și permanent la orice punct de
prelevare și / sau monitorizare cerute de autoritatea competentă.
b. Monitoringul tehnologic: este o acțiune distinctă și are ca scop verificarea
periodică a stării și functionării utilajelor din cadrul obiectivului.
c. Monitoringul post-închidere: în cazul încetării activității vor fi realizate și urmărite
acțiunile prevăzute în cap. VIII - Lucrări de refacere a amplasamentului.
Unității titulare îi revine obligația respectării prevederilor din Acordul de mediu și a
altor acte normative adoptate pe parcursul desfășurării lucrărilor.
IX. LEGATURA CU ALTE ACTE NORMATIVE SI/SAU PLANURI, PROGRAME,
STRATEGII, DOCUMENTE DE PLANIFICARE
A. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI
Încadrarea conform anexelor din Legea nr. 292/2018: Anexa nr.2;
1. Agricultură, silvicultură şi acvacultură:
b) proiecte pentru utilizarea terenului necultivat sau a suprafeţelor parţial antropizate în
scop agricol intensiv
Încadrarea conform legii apelor, art. 48/54
48 1) Lucrarile care se construiesc pe ape sau care au legatura cu apele sunt:
b) lucrari de folosire a apelor, cu constructiile si instalatiile aferente:
alimentari cu apa potabila, industriala si pentru irigatii, amenajari piscicole, centrale
hidroelectrice, folosinte hidromecanice, amenajari pentru navigatie, plutarit si flotaj, poduri
plutitoare, amenajari balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrari de acest fel;
54) c) instalatiile cu caracter provizoriu, pe durata de executie a unor investitii, daca
debitul prelevat nu depaseste 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate dupa
folosire nu influenteaza calitatea resurselor de apa;
B. PLANUL, PROGRAMUL, STRATEGII, DOCUMENTE DE PLANIFICARE DIN
CARE FACE PARTE PROIECTUL
Nu este cazul.
16
X. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ŞANTIER
Nu este cazul.
XI. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI
1. Situații identificate de risc potențial; zonele și factorii de mediu posibil a fi afectați
În cadrul procesului de realizare a plantatiei de afini, apar următoarele surse
poluante sau factori distructivi ai mediului:
- modificări ale morfologiei inițiale a suprafețelor.
- emisii de gaze toxice de la eșapamentul motoarelor utilajelor din dotare.
- emisii de reziduuri de carburanți și lubrifianți de la motoarelor utilajelor din dotare.
- emisii de praf, generate în cadrul procesului de transport.
- modificări ale cadrului vegetal, generate de lucrările de pregătire, precum și de transport.
- degradarea solului prin scurgerile accidentale de ulei și motorină.
- suspensii antrenate de apele pluviale.
2. Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea și, acolo unde este
posibil, contracararea efectelor adverse semnificative asupra mediului
Nedepășirea zonei destinate exploatării și adâncimii de exploatare (bazin/foraje)
Întreținerea periodică a utilajelor din dotare
Circulația autovehiculelor se va realiza numai pe drumuri de acces, amenajat și
întreținut corespunzător, întreținerea și menținerea în bună stare de funcționare a utilajelor
va elimina posibiltatea poluării solului pe seama pierderilor accidentale de carburant sau ulei
Alimentarea utilajelor cu combustibil și schimburile de uleiuri se vor face numai pe
platforma amenajată în acest scop în cadrul amplasamentului.
Nu sunt necesare alte dotări sau amenajări pentru protecția solului și subsolului.
3. Lucrările propuse pentru refacerea / restaurarea amplasamentului în caz de
accidente și / sau la încetarea activității
După terminarea lucrărilor de realizare a plantatiei şi/ sau în cazul sistării activității
din orice motive, se vor adopta măsurile tehnice corespunzătoare pentru refacerea mediului
și reintegrării terenului în peisajul inițial, astfel:
- reîncadrarea zonei în peisajul inițial (nivelare sol, inierbare);
- se vor demonta și transporta eventualele construcții provizorii;
- se vor retrage utilajele;
- se vor transporta toate deşeurile in locuri special amenajate;
XII. ANEXE – PIESE DESENATE
Sunt anexate prezentei documentatii.
XIII. PROIECTE CARE INTRA SUB INCIDENTA OUG 57/2007, ART. 28
Nu este cazul, conform Atlas Explorer de pe site-ul Ministerului Mediului,
amplasamentul este situat la minim 21km de cea mai apropiata arie protejata. (vezi fig.
2, plansa 2)
17
Fig. 2: amplasamentul vs zone de arii protejate
XIV. PROIECTE IN LEGATURA CU APELE
1. Localizarea proiectului:
- Bazinul hidrografic: Vedea IX -1. 000.00.00.00.00
- Cursul de apa: râul Teleorman, lmalul stâng.
- Cod bazin hidrografic: 09.01.15
- Localitatea: com Popeşti; Judetul: Argeş.
- Coordonator hidroedilitar de zona: A.N. APELE ROMANE, Administratia Bazinala
de Apa Argeş-Vedea.
2. Indicarea stării ecologice/potențialului ecologic și starea chimică a corpului
de apă de suprafață; pentru corpul de apă subteran se vor indica starea cantitativă și
starea chimică a corpului de apă.
Corpul de apa de suprafata este situat la distanta de cca. 200m; starea chimica BUNA.
Pentru corpul de apa subterana ROAG12 starea cantitativa este buna si starea chimica
buna.
3. Indicarea obiectivului/obiectivelor de mediu pentru fiecare corp de apă
identificat, cu precizarea excepțiilor aplicate și a termenelor aferente, după caz
Obiectivele avute in vedere, prin planul national de management actualizat, pentru
corpurile de apa din zona amplasamentului sunt:
- pentru stare cantitativa: BUNA
pentru stare chimica: BUNA
XV. CRITERII PREVAZUTE IN ANEXA 3 LA LEGE
Nu este cazul.