CAPITOLUL 1. GENERALITATI

Orice nava trebuie sa aiba un echipament de ancorare, precum si stope pentru amararea ancorelor principale in timpul marsului, dispozitive pentru asigurarea si declansarea capetelor lanturilor de ancora si masini pentru fundarisirea si virarea ancorelor principale si pentru stationarea navelor dupa fundarisirea ancorelor. Pentru firecare lant de ancora trebuie sa se prevada cu o stopa care sa asigure stationarea navei de ancora.Instalatia de ancorare asigura fixarea navei fata de ancora, cheu sau fata de nave de propulsie; precum si legatura dintre nava si fundul apei prin locuri neamenajate.O instalatie de ancorare are ca elemente componente : ancora (1), lantul de ancora (2), nara de ancora (3), stopa de lant (4), ghidajele de lant (5), vinciul de ancora (6), nara de punte (7), tubul de ghidare a lantului de ancora (8), putul de lant (9), si dispozitivul (10) de prindere de corpul navei a lantului de ancora.

Ancorele pentru navele maritime se aleg in conformitate cu STAS 657 69, cu o constructie simpla, rezistenta mecanica mare, comoditate in manevrare si intretinere, forta mare de fixare, prindere din nou de fund dupa ce au fost smulse, desprindere usoara de fund la ridicare, actionate numai prin lant sau parama.

Marimea ancorei se poate alege din tabele atat pentru navele maritime cat si pentru cele fluviale. O caracteristica generala a ancorelor, dupa care se apreciaza eficienta lor, este factorul de smulgere, care se defineste ca fiind raportul dintre forta orizontala de smulgere si forta de greutate a ancorei.Daca pe nava, in afara de instalatia de ancorare sau echipamentul prevazut pentru ancorare, mai exista orice alta instalatie de ancorare sau alt echipament ( de exemplu: ancore de papionaj cu vinciurile respective la drgi, corp mort la navele far, etc), atunci astfel de instalatii sau echipamente sunt considerate ca special si nu sunt supuse supravegherii Registrului Naval Roman.

CAPITOLUL 2. TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze instalatia de ancorare pentru o nava cu urmatoarele caracteristici :

NAVA RO-RO DE 4100 TDW

SIMBOL CLASIFICARE:

TONAJECARACTERISTICI MASINI

TB8110/3859CONSTRUCTORI.C.M Resita

TN3698/794LICENTAMAN

DWT4100TIP2*6L52/55A

DIMENSIUNIPRINCIPIUL DE FUNCTIONAREdiesel ireversibil 4 timpi simplu efect

Lmax128,40 m

Lpp111,40 m

B20,50 mNR. CILINDRI6

D15,50 mDIAM. * CURSA550 mm * 550 mm

d6,56 mPUTERE2*6000 CPE

CARACTERISTICI CORPTURATIE450 rpm

CONSTRUCTORS.N. GALATIRAPORT DE TRANSMISIE3,18

MATERIALotel

IMBINAREsuduraTIP COMB.pacura

NR. PUNTI3CONSUM150 g/CPh

BUNKER1122 t

AUTONOMIE7000 Mm

VITEZA20 noduri

CALDARINA2*CAUX-ACV-AZL (29/7)2*CAUX-ACV-GEV (57/8)

GENERATOARE4*640kW 400V 50Hz CA

ECHIPAMENTE DE NAVIGATIE SI RADIOCOMUNICATIE

GirocompasRadiotelefon

Loch electricSistem pentru determinarea pozitiei

RadarSonda ultrason

RadiogoniometruStatie Radio

CARACTERISTICI TRANSPORT

CONTAINERE TEU200

CAPITOLUL 3. DETERMINAREA DIMENSIUNILOR PRINCIPALE

3.1. Lungimea navei :

3.2. Viteza de serviciu :

3.3. Numarul Froude:

3.4. Coeficientul de finete bloc

3.5. Raportul L/B:

3.6. Latimea navei:

3.7. Pescajul navei:

3.8. Deplasamentul volumetric:

3.9. Inaltimea de contructie:

3.10. Bordul liber:

3.11. Deplasamentul de volum:

3.12. Coeficientul de utilizare al navei

3.13 Caracteristica de dotare:

deplasamentu volumic ;

latimea navei ;

inaltimea de la linia de incarcare de vara pana la fata superioara a

invelisului puntii celui mai inalt ruf ;

suprafata velica in limitele lungimii navei L, considerata de la linia

de incarcare de vara .

Pentru calcularea din albumu de nave se masoara latimea efectiva (latimea fotografiei):

(latimea reala)

Se impune reprezentarea conturului lateral si orizontal al navei la o scara standard care se alege in functie de lungimea navei.

Se alege scara standard a desenului navei

Din R.N.R, in fuctie de se alege ancora principala :

- ancore principale

- masa unei ancore

- lungimea totala a doua lanturi

- calibru lantului

- lungimea paramei de remorca

- forta totala de repere a paramei de otel

- parame de legare

- lungimea fiecarei parame de legare

- forta totala de rupere a paramelor de legare

CAPITOLUL 3. ANCORELE NAVEI

Ancorele sunt elemente de fixare a navei fata de fundul apei, prin intermediul lanturilor si paramelor. Ele pot fi principale si de curent. Daca numarul ancorelor principale este 3, atunci una dintre ele se considera de rezerva. Cea de rezerva poate lipsi la navele cu zona limita de navigatie 1,2 si 3.

Ancorele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii ( conform STAS 657-79 ):- constructie simpla- rezistenta mecanica mare- comoditate in manevrare si intretinere- forta maxima de fixare prindere din nou de fund dupa ce au fost smulse- desprindere usoara- actionare numai prin lant sau parama

O caracteristica generala a ancorelor dupa care se apreciaza eficienta lor, este factorul de smulgere , definit ca raportul dintre forta orizontala de smulgere si forta de greutate a ancorei

Tipurile de ancore cunoscute sunt:- ancore cu fus nearticulate- ancore cu fus articulat

Ancorele cu fus nearticulat se fixeaza de fund cu o parte din numarul total de brate. Cea mai cunoscuta este ancora de tip amiralitate (STAS 594-81). Tot din aceasta categorie amintim: ancora cu 4 gheare (STAS 597-71), ancora cu gheare de pisica (STAS 597-71), ancora cu un singur brat si ancora de gheata.

Ancorele cu fus articulat se fixeaza de fund cu ambele brate. Cea mai ultilizata este ancora Hall (STAS 595-80) cu , datorita sigurantei deosebite in functionare si posibilitatiii de fixare in nara de ancora. Alte ancore din aceasta grupa amintim : Gruson, Union, Byers, Taylor si Speak.

Ancorele se confectioneaza din otel turnat, cu exceptia celor pentru nave rapide, care se pot executa si din otel sudat sau aliaje usoare.

Conform R.N.R. se admit fara acord special ancorele Hall si Gruson.Adoptam ancore Hall. Acestea au fusul prins de diamant cu ajutorul unui bulon. Bratele fac corp comun cu diamantul si au posbilitatea de a bascula cu 45 de-o parte si de alta a fusului. Cand lantul se intinde, fusul se ridica, iar bratele se tarasc pana intalnesc un obstacol in care se infig. Structura ancorei exclude posbilitatea incolacirii lantului si permite asezarea la post cu usurinta.

Se adopta coeficientul de smulgere .

CAPITOLUL 4. LANTURILE DE ANCORA

Lanturile de ancora sunt executate prin sudare electrica sau prin forjare ele fiind confectionate din chei de lant imbinate intre ele cu zale de impreunare sau cu chei de impreunare.Lanturile pot fi fara punte sau cu punte pentru diferite diametre nominale: astfel lanturile fara punte cu diametrul nominal sub 14 mm se executa fara a fi impartite in chei de lant.Cheile de lant se impart in:- chei de lant;- chei de lant intermediare;- chei de lant de baza.Cheile de lant si cele de baza se confectioneaza cu lungimi egale 25 sau 27,5 m, iar cele intermediare se executa cu lungimea de 25 sau 27,5 m cu conditia ca numarul zalelor componente sa fie intotdeauna impar.Cheile de lant de baza se fixeaza la dispozitivul de declansare rapida sau la varful rabatabil al boltului de lant de papagal care se prinde de osatura putului de lant.

Elementele componente ale lantului:- za comuna cu puntea- za de impreunare KENTER- za de impreunare- cheie terminala- vartej

4.1. Dispozitive pentru asigurarea lanturilor si ancorelor

4.1.1. StopeleStopele sunt dispozitive care asigura mentinerea ancorei la postul de mars, intrand in dotarea fiecarui lant la ancorele principale.Navele care au o instalatie de ancorare sunt dotate in mod special cu stope pentru a asigura stationarea lor la ancora.Lantul stopei trebuie sa aiba o rezistenta egala cu cea a lantului de ancora pentru care a fost destinat.

Alegerea stopelor se face in functie de forta de incercare de proba de care depinde masa ancorei, de masa specifica a lantului, de lungimea lantului , de calibrul lantului si de viteza de rulare a lantului.Stopele constructiv pot fi cu rola sau cu cutit sudat.

Lungimea unei chei de lant este

Masa specifica a lantului :

Lungimea lantului tribord :

Lungimea lantului babord :Pentru fiecare lant de ancora se prevede, conform R.N.R, catre o stopa care sa asigure mentinerea in nara a ancorei la postul de mars si nava ancora.Se aleg stope tipizate:RCS I = d (50)RCS II =d (50)

4.1.2. Nara de ancoraNara de ancora este locul prin care trece lantul de ancora; de aceea grosimea peretilor tubului narii nu trebuie sa fie mai mica de 0,4 din calibrul lantului de ancora, diametrul narii se adopta in functie de masa ancorei:

4.3. Puul lantuluiReprezinta locul unde se depoziteaza lanturile in timpul marsului. Fiecare linie de ancorare are cate un put de lant amplasat sub barbotina vinciului. Intrarea si iesirea lantului se face prin nara putului de lant. Capatul dinspre barbotina al narii trebuie amplasat atfel ca lantul sa intre si sa iasa corect din barbotina in timpul manevrei liniei de ancorare, in acest sens capatul se amplaseaza cat ma aproape de barbotina astfel in cat sa se evite bataia lantului in nara.Puturile de lant trebuie sa asigure prin forma capacitatea si adancimea sa libera a lantului prin nara, asezarea de la sine si ghidarea lui nestingherita la lansarea ancorei. Puturile de lant se amplaseaza la extremitatile navei, in afara zonelor compartimentelor etanse care sunt delimitate de peretele de coliziune la prova si peretele de presetupa la pupa. Se recomanda amplasarea lor cat mai jos. Eliberarea lantului se face atunci cand se executa operatiile de intretinere curente ale lantului sau atunci cand este nevoie sa se renunte la linia de ancorare.

Diametrul putului de lant va fi:

Volumul putului de lant este:

Inaltimea zonei de taluzare:

Volumul zonei de taluzare este:

Volumul zonei umplute complete este:

Inaltimea zonei de umplere este :

Inaltimea zonei libere :

Volumul total al putului de lant este :

CAPITOLUL 5. MECANISME DE ANCORARE

5.1. Vinciurile si barbotinele

Sunt mecanisme care trebuie sa satisfaca cerintele registrului naval. Pentru asigurarea ancorajului vinciul de ancora este mecanismul de punte avand axele barbotinelor si tamburilor in pozitie orizontala. Elementele lui sunt prezentate in figura.Vinciurile de ancora pot fi cu comanda locala sau de la distanta, cu actionare electrica, hidraulica, cu motor cu ardere interna sau cu abur. In tehnica exista 14 marimi de vinciuri de ancora in functie de forta nominala da tractiune.La navele maritime se folosesc barbotine pentagonale care se aleg in functie de pasul si calibrul lantului de ancora.Momentul la barbotina este dependent de diametrul si de forta de tractiune la barbotina.

Forta de barbotina trebuie sa fie cel putin egala cu:

Forta de tractiune pe o barbotina este :

5.1.1 Calculul barbotineiSe adopta barbotina pentagonala.

5.1.2. Turatia nominala in barbotina:

5.1.3. Momentul la barbotina:

5.1.4. Puterea la barbotina:

CAPITOLUL 6. CALCULUL ADANCIMII MAXIME DE ANCORARE

Calculam adancimea maxima de ancorare este :

ANEXE

4