IAnul XVII Nr. 830 Duminic[ 19 mai 2019

Supliment cultural-artistic ;i istoric. apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Pagina 6

interviu cu ioan Viman, directorulCasei Corpului Didactic

Pagina 5

Sincronicit[\ile, `ntre mister ;i autocunoa;tere

~n anul 1983 Ieoh Ming Pei a fost alesde pre;edintele Fran\ei FrancoisMitterand s[ proiecteze intrareaprincipal[ de la Luvru, faimoasapiramid[, scrie www.franceculture.fr.Arhitectul american de origine chinez[a primit premiul Pritzker, echivalentulpremiului Nobel pentru arhitectur[.

Ieoh Ming Pei a decedat `n noapteade miercuri spre joi la v]rsta de 102 ani.Cariera sa nu se rezum[ la faimoasapiramid[, lui i se datoreaz[ turnul B[nciiChinei din Hong Kong, Biblioteca JohnFitzgerald Kennedy din Dorchester, oarip[ a Muzeului de Art[ din Boston ;iconcep\ia cl[dirii care ad[poste;teGaleria Na\ional[ de Art[ dinWashington.

O petiţie pentru rescrierea scenariuluicelui de-al optulea şi ultim sezon al seria-lului "Urzeala tronurilor/ Game of Thro-nes" - pentru că producţia "merită să aibăun final clar" - a fost publicată online,fiind semnată deja de peste 300.000 defani, potrivit The Independent.

“Refaceţi «Game of Thrones, sezonul8», cu scenarişti competenţi”, este titlulpetiţiei, care a fost creată pe 9 mai.

“Prin\esa decartier”, teatrutotal `n cel maibun stil rusesc

La 1900, ziarele locale erau un mijloc de r[sp]ndire a culturii maghiare

Pagina 2

Peti\ie pentru game of Thrones

Octavian goga, na; de cununie ;i

de botez al familieiPetru groza

arhitectul piramidei de la Luvru, ieoh MingPei a murit la 102 ani

O echipă de oameni de ştiinţă dinMarea Britanie a descoperit că o speciede păsări care era dispărută acum136.000 de ani a „reînviat” după ce aevoluat din nou.

Ultimii supravieţuitori ai speciei depăsări din Oceanul Indian, Cârstelul cugâtul alb din Aldabra (Dryolimnascuvieri), erau de fapt aici, au afirmatcercetătorii. Această pasăre a revenit laviaţă printr-un proces intitulat „evoluţieiterativă”, care se caracterizează prinfaptul că aceeaşi specie sau una similarăevoluează din acelaşi strămoş comun,dar în timpuri diferite.

a reînviat o specie de p[s[ri de acum

136.000 de ani

Moda s[tm[rean[ din anii ‘60 Ieoh Ming Pei, `n fa\a piramidei de laLuvru, 2006, foto< Eric Feferberg - AFP

Satu Mare, un centru al modei `n perioada comunismului

Pagina 3

Pagina 7 Pagina 4

Pagina 4

2 Informa\ia de Duminic[/19 mai 2019

Presa noastr[ de provincie

Jurnalismul din provincie este un fac-tor extraordinar de important în privințarăspândirii culturii maghiare, a cultivăriispiritului patriotic și a organizării pe bazesănătoase a vieții publice.

El slujește cu o răbdare fără cusur șicu o dragoste de abnegație intereselorprovinciei de săptămână la săptămânăsau de mai multe ori pe o săptămână, fi-ind forumul pretențiilor, nevoilor și do-leanțelor provinciei, o forță motrice a totce este de interes public, un luptător deavangardă a școlilor, a căilor ferate, a in-stituțiilor umanitare, a chestiunilor in-dustriei și comerțului, ținând pasul me-reu cu ideile și orientările epocii, luptândcu entuziasm pentru răspândirea aces-tora. În cele mai multe cazuri, nu ziariștiprofesioniști se ocupă de jurnalism înprovincie, însă aceștia ating totuși niveluljurnalismului adevărat și rămân niște slu-jitori fără interes a chestiunilor și pro-blemelor publice. Nimic mai natural căse găsesc și excepții. Așa cum lângă grâulcurat mai crește și neghină și lângă tul-pina florilor cresc și buruieni.

S-ar putea părea o exagerare dar con-ține mult adevăr faptul că situația preseidin capitală este mai comodă și mai plă-cută, mai ales în privința serviciului deștiri față de un organ de presă din pro-vincie, care publică materiale pentru pu-blic odată sau de mai multe ori pe săp-tămână. În capitală, autoritățile, uniuni-le, asociațiile caut[ ele însele legături cătreredacții și le furnizează date, anunțuri,în cele mai multe cazuri gata pentru tipar,fără nevoia vreunei intervenții redacțio-nale.

În provincie, fiecare știricică trebuiegăsită cu multe căutări, cu chiu cu vai.Colaboratorii unui organ de presă dinprovincie obțin câte o cuvântare a unuiorator, a unei deputații sau unui func-ționar public, derularea unei adunări ge-nerale a vreunei asociații, alegerea unuisecretar al unei asociații etc. numai dupăce `;i uzeaz[ aproape total plămânii șipantofii.

Publicul din provincie manifestă,probabil dintr-o falsă modestie, o reți-nere și o distanță față de presa locală.Nici de dragul lui Dumnezeu nu ar davreun manuscris pentru publicare fără osolicitare prelabilă și f[r[ capacitare dinpartea redacției. ~n schimb, oratorul uneiserbări oarecare pune jos foarte supăratziarul dacă nu regăsește în el dicțiunealui, sau de exemplu unul, al cărui numeeventual a rămas pe dinafară ̀ ntre cei ca-re au fost prezenți la o masă festivă.

În capitală, fiecare alocuțiune oficialăa primarului general, a primarului, pre-cum și toate circularele oficiale sau tele-grame ale miniștrilor sunt trimise mo-tamo redacțiilor, la fel și toate formațiu-nile politice, asociațiile economice și so-ciale, cluburile deputaților, toate cazi-nourile, asociațiile de binefacere, toateinstituțiile financiare trimit redacțiilorrelatări bine formulate despre fiecare reu-niune a lor> cei care organizează baluritrimit lista invitațiilor, iar avocații și pro-curorii regali își trimit extrase din alo-cuțiunile lor și au grijă ca redacțiile săprimească bilete de intrare la dezbateriledin instanță.

În provincie, toate acestea fac parteîncă din lucrurile necunoscute, însă vaide acel reporter de bal, care omite să con-semneze prezența soției cuiva sau a fiiceide pe lista celor prezenți.

Da, este vorba aici de o situație destângăcie, care are efecte negative atât

asupra presei, cât și asupra publicului.Se poate spune că mare parte a publiculuidin privincie se comportă cu niște pre-judecăți învechite privind relațiile propriicu presa și față de aparițiile publice.

La noi, aproape în exclusivitate, doarniște „condeiști” se ocupă de jurnalism,abia se găsește cineva din rândul inte-lectualității calificate care să se prezintecu câte un articol în fața opiniei publice.Acest lucru denotă o stagnare a vieții spi-rituale. Cultura literară, de artă sau mu-zicală se regăsește doar în orașele maimari. Și nu este bine așa.

Ce frumos și benefic ar fi dacă pu-blicul nostru cult ar considera presa cen-trul vieții sale spirituale care ar prezentaperiodic imaginea interesantă și savura-bilă a eforturilor spirituale ale adversa-rilor.

Numărul ziarelor din provincie acrescut în proporții enorm de mari înultimii zece ani, observându-se în unelelocuri chiar o supraproducție, lucru carefăr]mițează forțele. Însă acolo, unde nuse observă această supraproducție, con-curența are doar un efect benefic, pentrucă ziarele din provincie slujesc culturiimaghiare și contribuie la dezvoltarea ei.

Bineînțeles, concurența este de salu-tat numai în cazul `n care presa își păs-trează strict și nestingherit toate atribu-țiile, izvorul vocației ei nobile< onoarea,un lucru al cărei luciu se degradează ime-diat la apariția celei mai mici pete.

inspector teatralPentru promovarea morală și mate-

rială a teatrelor din provincie, ministrulde interne a creat un post de inspector alteatrelor din provincie și a numit pe acestpost pe contele Festetics Andor, fost di-rector al Teatrului Național. Sarcina in-spectorului va fi observarea și controlulactivității teatrelor din provincie și în-tocmirea de rapoarte, eventual de pro-puneri. Ministrul de interne face apel laautoritățile locale să sprijine pe noul in-spector în activitatea lui și solicită sprijinmai ales din partea comisiilor teatrale șifuncționarilor publici cu atribuții în acestsens.

Tren deraiatTrenul nr. 6 a liniei ferate Satu Ma-

re-Ardud, care a pornit la ora 2 și 32 de

minute după masă în data de 15 a luniicurente, a deraiat la punctul de încruci-șare cu căile ferate maghiare regale. Patruroți ale unui vagon de marfă plin de că-lători au deraiat, iar după ridicarea pe și-ne a acestora alte patru roți dintr-un altvagon au deraiat. În ambele cazuri restulde patru roți ale vagoanelor au rămas peșine, așa că în ciuda deraiării, vagoaneleau rămas în poziție.

Cauza probabilă a accidentului estecă terasamentul s-a așezat în jos în urmatrenurilor, lucru care este consecința pă-mântului prost și argilos. Trenul și-a con-tinuat cursa după ce a lăsat pe șine celedouă vagoane deraiate. Călătorii nu auavut de suferit în afara panicii. Repunereavagoanelor s-a făcut încă duminica dupămasa, așa că celelalte trenuri au circulatnormal toată duminica, și de atunci în-coace la fel. Nici oamenii, nici vagoanelenu au avut de suferit.(Szamos, 19 iulie 1900)

452 elevi la gimnaziul catolicAm primit la redacție anuarul Gim-

naziului catolic regesc din care spicuimcâteva date. Este remarcabil numărul ele-vilor înscriși care este 452, adică cu 14mai mult față de anul școlar trecut. Așade mulți elevi nu au frecventat aceastășcoală de la înființarea ei. Corpul didactica fost compus în acest an școlar dintr-undirector, 14 profesori titulari, 3 profesorisuplinitori, 1 învățător de gimnastică, in-stitutori de religie pentru diferitele con-fesiuni și 1 învățător de cântece. Ca ma-terii suplimentare s-a predat limba fran-ceză și limba română, precum și desenulde mână și canto. Situația școlară a fostînchisă la 423 de elevi, dintre care 227romano-catolici, 54 greco-catolici, 14 re-formați, 4 evanghelici, 74 izraeliți, 409maghiari, 8 germani, 6 români.

anularea taxei de publicitate

De data de 1 iulie a intrat în vigoareacea lege salutară, care a desființat taxade publicitate. De acum nu se mai perceptaxe din partea statului pentru publici-tatea din ziare, calendare, afișe și alte fe-luri de publicitate comercială. Publicul

va avea posibilitatea să anunțe prin pu-blicitate din ziare și vânzarea unor bunuride o valoare mai mică, pentru că pânăacum această taxă a fost uneori mai maredecât prețul inserării publicității în pa-ginile zierelor. În orice caz, statul a făcutun sacrificiu prin desființarea acestei ta-xe, însă în acest fel el a contribuit simțitorla dezvoltarea comerțului și industriei,așa că această pierdere se poate recuperasub formă de impozite.

Cl[dire de a;teptarela calea ferat[

S-a arătat nevoia construirii unei clă-diri de așteptare lângă linia ferată SatuMare-Ardud la capul podului peste So-meș, care se va și ridica în scurt timp.Însă este greu găsirea unui teren adecvat.O comisie specială care a fost zilele tre-cute la fața locului nu a găsit altă soluțiedecât o grădină mică în apropiere, lucrucare însă nu rezolvă problema, pentru căeste cam departe de la locul de pornire atrenului. Însă și soluția asta va fi maibună decât nimic, chiar și pentru rezol-varea chestiunii că cei care vor să călăto-rească cu acest tren sunt neinformați înprivința mersului trenurilor. Ar fi de do-rit stabilirea definitivă a mersului trenu-rilor și luarea unor măsuri pentru cazuricând vor să călătorească mai mulți. Deexemplu, când membrii corurilor au vrutsă facă recent o excursie la Vii, s-au epui-zat biletele, iar doritorii au fost nevoi\is[ se deplaseze cu niște mijloace de trans-port foarte provinciale.(Szamos, 5 iulie 1900)

Pagube f[cute de mistre\i

Noile plantații de păduri prin ghindesunt periclitate nu doar de porcii casnicidin Viile Satu Mare, ci și de mistreți.Görög László a împușcat recent la pă-durea Cser un mistreț de 60 de kilogra-me în timp ce acesta a scurmat ghindeledin pământ. Așa cum am aflat, asociațiavânătorilor se pregătește la rărirea mis-treților.

DecesHonvedul din 1848/49, Ruprecht An-

tal, membru în consiliul local al orașuluiliber regal Satu Mare și membru al co-misiei de direcțiune al uniunii casei deeconomii, s-a stins din viață ieri, orele 3dimineața, la vârsta de 79 ani și în anul49 al căsniciei sale fericite, după o lungăsuferință. Rămășițele lui fără de viață vorfi așezate întru odihnă veșnică la cimiti-rul de dincolo de pod de la domicilul depe str. Eötvös nr. 4, orele 5 și jumătateconform ceremoniei de înmormântare abisericii romano-catolice.

Liturghia întru iertarea păcatelor seva ține în data de 9 a lunii curente, orele7 dimineața la catedrală în fața Atotpu-ternicului.

Îngerul păcii să-i păzească osemin-tele. (…) Răposatul, în calitatea lui demartor al „unor vremuri mari”, cât și încalitatea lui de cetățean interesat perma-nent de problemele noastre publice, darși în calitatea lui de stâlp de sprijin pentrufamilie a stârnit o mare compasiune încele mai largi cercuri din oraș. (Szamos, 8 iulie 1900 ;i 19 iulie 1900)

Traducere Veres IstvanRubric[ realizat[ de A. Zaharia

La o serbare recentă a soldaților, doisoldați, și anume Nyeste György și Szilá-gyi László, făcând pare din armata co-mună (austro-ungară) au băut cam multăpălincă la hanul lui Farkas Simon de din-colo de pod. Între ora 8 și 9 seara, cei doimilitari au început să cânte și să gesticu-leze cu săbiile din dotare. Într-un final,în marea lui vitejie, Szilágyi László l-a`mpuns în piept pe Nyeste György. Acestanu a simțit nicio durere în starea lui deebrietate, și a raportat abia după o oră ces-a întâmplat. Soldatul rănit a murit dupăo zi din cauza unor hemoragii interne, șia fost înmormântat cu onoruri militare.Sărmanul de Szilágyi, care ar fi fost eli-berat anul acesta, va ajunge cu siguranțăla temniță.(Szamos 8 iulie 1900)

De la scen[ la ;coal[

Ziarul Budapesti Közlöny ne înști-ințează de un caz interesant. RakodczayPál, care în stagiunea trecută a fost di-rectorul trupei noastre de teatru, a fostnumit de către ministrul pentru religieși de învățământ public ca învățător su-pleant la școala generală publică de statdin Kapuvár.

Mo;tenirea lui Kiss gedeon

Moștenitorii lui Kiss Gedeon (fău-ritorul grădinei Romei – n. red.) auoferit obiectele rămase după el secțiuniimuzeale a Cercului Kölcsey. Expertuldr. Schönherr Gyula, inspectând obiec-tele respective, a apreciat că ele valo-rează 3 mii de coroane. Așa cum amaflat, consiliul orășenesc va adopta unproiect de hotărâre privind achizițio-narea acestor bunuri.

În interesul industriei autohtone

Ministrul cultelor și învățământuluipublic s-a adresat într-o circulară tu-turor autorităților care au în subordineinstituții de învățământ, în care el so-licită ca în fiecare școală publică să sefolosească exclusiv caiete din hârtie au-tohtonă. La fel, el solicită ca și editurilesă tipărească manualele școlare pe hâr-tie autohtonă, penru că în viitor se vaavea în vedere și acest aspect cu ocaziaaprobării acestor manuale. Fabricanțiide hârtie vor aplica în mod ușor vizibilmarca lor pe produse. Szamos, 12 iulie, 1900

Soldat omorât

ISTORIEÎn provincie, fiecare știricică trebuie găsită cu multe căutări, cu chiu cu vai. Colaboratorii unui

organ de presă din provincie obțin câte o cuvântare a unui orator, a unei deputații sau unuifuncționar public, derularea unei adunări generale a vreunei asociații, alegerea unui secretar alunei asociații etc. numai după ce `;i uzeaz[ aproape total plămânii și pantofii.

Szamos, 5 iulie 1900, pagina 1

La 1900 ziarele locale erau considerate un factor important `n r[sp]ndirea culturii maghiare

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

19 mai 2019/Informa\ia de Duminic[ 3

EVENIMENTExpoziția Satu Mare – un centru al modei românești, realizată la sediul central, din

Bulevardul Vasile Lucaciu, este un eveniment cultural a cărei doză de originalitate esteoferită printr-o fericită cooperare a comunității designerilor vestimentari sătmăreni.

Noaptea Muzeelor se prezintăca un fenomen cultural, care creș-te an de an pe plan național, câș-tigând ca amplitudine socială darși valoare cultural-artistică.

Dată fiind disponibilitatea vizitato-rilor de a “priza” acest eveniment culturalspecific, muzeele vin cu oferte atractive,menite a crea în spațiile de vizitare sen-timentul unui eveniment memorabil,prin care participantul să se simtă partea istoriei aflată în desfășurare.

Ofertă sătmăreană de Noaptea Muzeelor

În acest curent se înscriu și preocu-pările Muzeului Sătmărean, care în acestan propune trei expoziții inedite ca temăși concepție, a căror atractivitate este in-dusă prin abordarea unor teme relevantepentru comunitate.

Expoziția de la Castelul din Carei -100 de ani de la vizita Regelui Ferdinadși a Reginei Maria în județul Satu Mare,evocă în context centenar un evenimentemblematic pentru istoria comunității<prima vizită a unui șef de stat român șimarea adunare populară de întâmpinare,care a avut loc în capitala de atunci a co-mitatului Satu Mare, proaspăt ajuns înadministrația Regatului României. Cu-ratorii expoziției care va fi vernisată laora 17 sunt dr. Daniela Bălu și DianaKincses.

La Muzeul de Artă între orele 17.00– 20.00, se va desfășura atelierul de pic-tură “Viitorii artişti”, realizat de cerculde pictură “Coloria”, Palatul Copiilor Sa-tu Mare. Vernisajul expoziţiei şi premie-rea participanţilor va avea loc între orele19.30-20.00 Un moment special va prin-de contur începând cu ora 20.00 prinexerciţiul coregrafico-poetic „Artpoeti-ca/ Poeticart”. În cadrul acestui momentregizat de Ioana Oprişa, tinerii actoriNadina Câmpeanu, Theo Gabăr, și An-drei Gâjulete, (masteranzi FTT Cluj Na-poca) vor interpreta într-o manieră ori-ginală teme celebre ale culturii univer-sale. Întregul evenimet de la Muzeul deArtă se înscrie în viziunea muzeală ac-tuală - aceea de a angrena în evenimen-tele culturale, segmentele creative ale co-munității.

Expoziția Satu Mare – uncentru al modei românești

Expoziția Satu Mare – un centru almodei românești, realizată la sediul cen-tral, din Bulevardul Vasile Lucaciu, esteun eveniment cultural a cărei doză deoriginalitate este oferită printr-o fericităcooperare a comunității designerilor ves-timentari sătmăreni. Coordonați de Cos-min Mureșan, curator al expoziției, des-ignerii sătmăreni vor prezenta într-unmod inedit istoria industriei textile dinjudeț, pe care, printr-o concepție origi-nală, o prezintă ca fiind emblematicăpentru identitatea comunității.

Pe de altă parte, subiectul propus decel de-al doilea curator al expoziției, drFelicia Grigorescu, este unul de impactpentru istoria comunității sătmărene. Înaceastă zonă industria textilă și producțiamateriei prime, reprezentată de plantelede fibră și lână, a angrenat aproape unsfert din populația județului, având o tra-diție ce pornește din preistorie. Industriatextilă din a doua jumătate a sec 20 aavut intreprinderi etalon, iar sătmăreniicare au lucrat în această ramură au con-ceput și fabricat produse ce erau compe-titive pe piața mondială. Scopul expozi-

ției este de a scoate în evidență activitateacompetitivă a miilor de sătmăreni careau activat pe parcursul vieții în industriatextilă, aducând în fața tinerei generațiiaspecte care au făcut cinste economieisătmărene.

Expoziția va avea o prezentare demodă, care va cuprinde atât ținute ves-timentare care ilustrează pe decenii in-dustria vestimentară, dar aduce și câtevacreații vestimentare inspirate din clădi-rile representative ale urbei de pe Someș.Ambianța muzicală va fi una menităpentru a asigura integrarea în epocă. Încadrul expoziției, vor fi prezentate pro-ducții vestimentare ale câtorva firme deconfecții de renume din județ.

Pentru a ilustra trecutul unor brand-uri din industria textilă sătmăreană dinsecolul trecut, vor fi montate panouricare să reflecte activitatea a trei dintreacestea.

Mondiala

Unul dintre brand-urile de renumeale Sătmarului era fabrica de îmbrăcă-minte "Mondiala", intreprindere care afost, decenii la rând, cea mai importantăunitate producătoare de confecţii dinnordul României. Societatea comercialăMondiala S.A. Satu Mare își are rădăci-nile într-o cooperație mestesugăreascãînființată în anul 1935 - CooperativaCroitorilor "Munca" - intreprindere careîn anul 1945 adoptă numele "Mondiala".Pornind de la un efectiv de 25 de mun-citori, cooperativa cunoaşte an de an odezvoltare semnificativă, atât în ceea ceprivește, producția, cât și ca număr deangajați, ajungând în anii 1950 să fie ointreprindere de stat care să cuprindă unflux industrial întreg.

În deceniile următoare intreprinde-rea Mondiala își onorează numele, de-venid cunoscută peste hotare. Anul 1960marchează prima comandă pentru ex-port, constând în confec\ii pentru copii.An de an, odatã cu creşterea gamei deproduse şi creşterea nivelului calitativ alacestora, se măreşte producţia pentru ex-port, articolele de îmbrăcăminte fiindexportate în numeroase țări de pe con-tinent.

În anul 1990 întreprinderea de con-fec\ii Mondiala se transformã în S.C.

Mondiala S.A. cu capital integral de stat,în aceastã formã func\ionând până înanul 1995, când se privatizeaz[. În mo-mentul de faţă producția societătii Mon-diala este în totalitate pentru export, par-tenerii cu care colaborează fiind firmaSteilmann din Germania și unele firmedin Anglia (Next, Trump, Karpelle).

Competitivitatea produselor de laMondiala a făcut ca aceasta să ajungă la4200 angajați (în anul 1989), alături deproducție, intreprinderea având preocu-pări de școlarizare și perfecționare a per-sonalului, un cabinet medical perma-nent, o grădiniță de copii, dar și o echipăde baschet și un club în care erau încu-rajate activități artistice de amatori.

Textila Ardeleana

Fabrica Textila Ardeleana, care înanul 1986 a ajuns la 3100 angajați, era adoua intreprindere ca dimensiune dinindustria textilă sătmăreană. Textila Ar-deleana s-a constituit la 31 decembrie1933, având ca obiect de activitate fabri-carea, vopsirea şi comercializarea țesă-turilor. Consiliul de administraţie eracompus din 3 – 5 membri (Iosif Freud,Alexandru Freud, Tobias Freud). În anii

'30, societatea a fuzionat cu SocietateaAnonimă Tricotaje Nemţeşti și cu Tri-cotaje S.A. Satu Mare. După război fa-brica a fost naţionalizată, păstrând caobiect de activitate producerea materia-lelor textile. În perioada comunistă fa-brica a primit numeroase premii şi dis-tincţii din partea statului. Intreprindereaa fost privatizată în anul 1998, devenindo firmă cu capital majoritar german, careproduce şi comercializează produse tex-tile din bumbac şi tip bumbac destinatedecoraţiunilor interioare< lenjerii de pat,draperii, feţe de masă şi prosoape. Ma-teria prim[, bumbacul, este importat dinSiria, Grecia, Uzbekistan, fibra fiindtransformată în fir la o altă intreprinderesătmăreană, Filatura de bumbac Carei.În cazul firelor pieptănate sau a altorcompoziţii decât bumbacul, se importaufire din Turcia şi Germania. De aseme-nea, coloranţii şi diversele chimicale ne-cesare finisării erau achiziţionate directde pe piaţa externă. Fabrica a continuatsă funcționeze la o capacitate ridicată șiîn ultimele decenii structurată ca un grupcomplex format dintr-o secţie de ţesăto-rie, o secţie de finisaj şi o secţie de croi-torie, fiecare fiind dotată cu maşini mo-derne şi performante.

Fabrica de dantele Dantex

Fabrica Dantex, ce a ajuns la un nu-măr maxim de 700 angajați, a fost pentrumult timp cea mai mare fabrică de dan-tele din România (și a doua în Europa).Societatea Dantex poate fi consideratăcea mai veche intreprindere textilă dinjudeț, bazele ei fiind puse în anul 1889,de către Hajtejek Paul. A pornit ca unatelier de imprimerie şi o vopsitorie ru-dimentară, cu doi muncitori, sediul ini-țial fiind pe strada Mircea cel Bătrân nr.8-10 din Satu Mare. Profilul actual al in-treprinderii l-a conturat Hajtajek Iuliu(din a doua generație de proprietari), ca-re în anii 1926-1927 a achiziţionat dinGermania 17 maşini de împletit dantelă.Produsele de dantelă fiind foarte solici-tate, societatea s-a dezvoltat în ritm sus-ținut. În 1937 numărul de maşini a cres-cut la 114 buc., s-a diversificat producţiade împletituri şi țesături de panglici în-guste, numărul muncitorilor ajungândla 93, muncitorii lucrând în trei schim-buri. Perioada războiului a determinat ostagnare a producției, iar anul 1948 aadus naţionalizarea fabricii, ce a primitdenumirea „SOLIDARITATEA” SatuMare. În perioada de după război a avutloc o relansare a producției, fiind aduseși maşini din alte localităţi. În perioada1951-1953 s-a construit întreprindereanouă, pe amplasamentul actual din stra-da Botizului. Au fost construite hale defabricaţie, anexe tehnico-sociale, fiindprima întreprindere industrială nouă dinSatu Mare care a fost prevăzută cu încăl-zirea central[ și alimentare cu apă. Per-manent s-au făcut investiţii pe profitulde dantelă, împletituri late-rigide, an dean crescând numărul de maşini şi fiindextinse spaţiile de producţie. Odată curevoluţia din decembrie 1989 societateaeste nevoită să își diminueze activitateadatorită desfiinţării economiei centrali-zate și a pierderii unor pieţe de desfacere.Procesul de privatizare se încheie în anul2001, societatea SC DANTEX SA deve-nind o societate pe acțiuni cu capital pri-vat românesc, de tip închis.

Industria textilă sătmăreanăde azi

Chiar dacă la o capacitate redusă, ve-chile intreprinderi din industria textilăsătmăreană au continuat să funcționezeși în ultimele trei decenii. Și în condițiilecomplicate ale tranziției, ansamblul pro-ducției textile s-a menținut la cote înalteîn Satu Mare. Alături de vechile fabricicare și-au diminuat producția în timp,au luat naștere intreprinderi mai mici cadimensiuni, dar cu o adaptabilitate maimare la noile condiții schimbătoare aledinamicii industriei de confecții. Potrivitdirecției de statistică sătmărene, în anul2017, domeniul confecțiilor textile an-grena pe teritoriul județului un numărde 16347 de lucrători, ce activează în 799de intreprinderi. Cifra de afaceri a acestorintreprinderi este de 2,57 miliarde lei.

Prin numărul de angajați și valoareaproducției pe care le-a angrenat de-a lun-gul vremurilor, industria textilă sătmă-reană poate fi apreciată ca un domeniuesențial al identității economice a regiu-nii și chiar un element valoros al identi-tății sătmărenilor. Industria textilă săt-măreană constituie un element cu carese pot mândri generațiile care au lucratzi de zi într-un domeniu competitiv, cepoate să asigure noilor generații un repervaloros.

Liviu Marta,manager al Muzeului Județean

Satu Mare

Moda anilor ‘70, prezentat[ `ntr-un catalog editat de Fabrica Mondiala

Atelier de croitorie la Fabrica Mondiala

istoria industriei textile va fi prezentat[ într-un mod inedit la Muzeul Jude\ean

4 Informa\ia de Duminic[/19 mai 2019

CULTUR~

Tabloul ”Căpiţele”, realizat deClaude Monet în 1890 a fost ad-judecat marţi în cadrul unei lici-taţii organizate de casa Sotherby’sdin New York pentru suma recordde 110,7 milioane de dolari, aratăBBC.

Suma reprezintă un preţ recordpentru o lucrare a pictorului francez,dar şi prima dată când un tablou im-presionist este achiziţionat la un preţce depăşeşte 100 de milioane de dolari.Lucrarea face parte dintr-o serie de ta-blouri care surprinde viaţa de la ţarădin Normandia.

Ultima dată când a fost scos la li-citaţie, tabloul abia a fost vândut cu 2,5milioane de dolari. Până în acel mo-ment, timp de aproape un secol, lucra-rea a fost deţinută de o familie care oachiziţionase direct de la negustorulde artă al artistului.

Casa de licitaţii a anunţat că tabloullui Monet este acum al nouălea cel maiscump tablou vândut vreodată într-olicitaţie.

Cumpărătorul a avut câştig de cau-ză în faţa altor cinci colecţionari, darnumele său nu a fost dat publicităţii.

Claude Monet a pictat 25 de ta-blouri în seria ”Căpiţelor” (‘Meules),majoritatea deţinute în prezent de marigalerii din lume.

Numai patru lucrări de Monet auajuns să fie vândute în licitaţii în acestsecol. Până acum, cel mai mare preţobţinut pentru o pictură semnată deMonet a fost de 84,7 milioane de dolari,pentru ”Nuferi înfloriţi” (Nymphéasen fleur), în 2018.

“ Nu am decât meritul de a fi pictatîntocmai după natură străduindu-măsă reproduc propriile impresii față defenomene trecătoare și schimbătoare.”

Cu aceste cuvinte Claude Monet își de-finea în 1926 propria activitate la sfâr-șitul unei lungi existențe dedicate cupasiune, în totalitate, picturii. El a ră-mas în istorie drept părintele fondatoral mișcării impresioniste și cel care ainspirat o nouă poetică a momentuluiși a unei sensibilități formale și lirice amateriei.

“Iepurele” de mare pre\

al lui Jeff Koons

Sculptura „Rabbit” a lui Jeff Koonsa fost vândută, miercuri seară, la Chri-stie’s din New York pentru suma de91,1 milioane de dolari, stabilindu-seastfel un record pentru o lucrare a unuiartist în viaţă.

Realizată în 1986, sculptura din oţelinoxidabil care măsoară 104 centi-metri, una dintre cele mai cunoscutelucrări ale secolului 20, a fost adjude-cată contra unui preţ cu 20 de milioanede euro mai mare decât cel estimat,scrie Reuters.

În noiembrie 2018, pictura „Por-trait of an Artist (Pool With Two Fi-gures)” (1972) a britanicului DavidHockney a stabilit recordul de vânzarea unei lucrări de artă realizate de unartist în viaţă, cu 90,3 milioane de do-lari. Cât priveşte identitatea cumpără-torului „Rabbit”, aceasta nu a fost di-vulgată. Lucrarea este a doua dintr-oserie de trei sculpturi realizate deKoons în 1986.

Jeff Koons este un artist conceptualamerican, cunoscut pentru reprodu-cerile la scară largă a unor obiecte ba-nale, cum ar fi animalele din baloane.Caracteristica principală a maniereisale este utilizarea unei cromatici pure,intense și materialele folosite în lucră-rile sale, de factură neconvențional[.

O nouă producție dintre celeschițate în vară în atelierul con-dus de Oleg Loevski cu actoriiTeatrului de Nord s-a transfor-mat într-un spectacol pe deplinviabil, având premiera duminicatrecută. ”Prințesa de cartier” acombinat impecabil mijloaceleteatrului modern cu marea tra-diție literară și scenică a Rusiei șine-a oferit o seară pe care greu ovom putea uita.

Textul scris de Andrei Ivanov în2017 și tradus cu un infailibil simț alnuanțelor limbii contemporane de Ra-luca Rădulescu a fost pus în scenă detânărul regizor Nikita Betehtin, ajutatde traducătoare la repetiții pentru obună comunicare cu actorii. A rezultatun spectacol intens, uneori apăsător,alteori burlesc, un distilat tare, ca bău-turile atât de dragi rușilor.

False inocențe zdrobite

Tema inocenței terfelite este vecheîn literatura rusă, iar povestea lui Ser-ghei și Tania pare să descindă directdin Dostoievski și Cehov. El profesorde filosofie lefter și sătul de viața luicenușie, ea o fată ”de cartier” conștientăde farmecele ei și sătulă de viața ei ce-nușie. La el e o mamă părăsită, la ea untată paralizat. Ajung împreună într-unmod aproape faustic, în rolul lui Me-fisto fiind Slavik, un amic dubios de-al lui Serghei, care pariază un MacBookpe virginitatea fetei. Cuplul își dezvă-luie repede slăbiciunile și secretelemurdare, iar profesorul abia așteaptăsă scape de fata devenită vampă pose-

sivă. Îl va salva Kostea, o figură întu-necată, pușcăriașul care devine un brațal justiției divine.

La final totul se luminează, scenase curăță și eroul își rostește epilogulla telefon din însorita Maltă. Întuneri-

cul din interior rămâne imun la oricepeisaj solar.

Negru de fumuri

Scenograful Cristian Gătina a ame-

najat spațiul Sălii Studio ca un fel dering negru, cu spectatorii înconjurân-du-l și cu spațiu lateral suficient pentruintervenții variate din afară. Acțiunease petrece aproape tot timpul în întu-nericul luminat când și când, foartevariat, de reflectoare. Tensiunea acestui”film noir” e ruptă uneori de inserțiimuzicale cântate chiar de protagoniști,un alt loc comun al teatrului contem-poran. Dar povestea, cum spuneam, ecumva atemporală.

Regia lui Betehtin se centrează peactori, îi stimulează, îi provoacă. In-tensitățile sunt mari uneori, dar să neamintim că în Rusia pasiunile se tră-iesc din toată inima (de câte ori citimîn romanele ruse că personajele strigăîn discuții?). Unele scene solicită șisimțul olfactiv (miroase puternic apește când situația începe să pută). Ra-luca Mara e interpreta ideală pentru apune în valoare cocteilul amețitor desennzualitate, cupiditate și fragilitatecare este Tania, iar Andrei Stan con-duce personajul său spre limita dezin-tegrării morale cu o linie sigură de joc.Memorabil este Tibor Szekely în rolulparșiv al lui Slavik, extrem de convin-gător într-un portret al bulimiei de-presiv-agresive, al unui cinism slav ră-vășitor. Roluri de compoziție foartebune izbutesc Sorin Oros (tatăl Ta-niei), Dana Moisuc (mama lui Ser-ghei), Alexandra Odoroagă (colega Ta-niei) și Cristian But (”valetul” lui Sla-vik). Iar Ciprian Vultur este impresio-nant în personajul aspru al lui Kostea,lup singuratic care aduce moartea.

Un spectacol superb. Sperăm să ai-bă viață lungă în programul Teatruluisătmărean.

Vasile A.

noi recorduri pentru Monet ;i Koons la licita\ii

Raluca Mara într-un rol principal care i-a pus calitățile în valoare

“C[pi\ele” lui Claude Monet au stabilit recordul pentru impresionism

Regia lui Betehtin se centrează pe actori, îi stimulează, îi provoacă. Intensitățile suntmari uneori, dar să ne amintim că în Rusia pasiunile se trăiesc din toată inima (de câte oricitim în romanele ruse că personajele strigă în discuții?). Unele scene solicită și simțul olfactiv(miroase puternic a pește când situația începe să pută).

O petiţie pentru rescrierea scena-riului celui de-al optulea şi ultim se-zon al serialului "Urzeala tronurilor/Game of Thrones" - pentru că pro-ducţia "merită să aibă un final clar" -a fost publicată online, fiind semnatădeja de peste 300.000 de fani, potrivitThe Independent.

"Refaceţi «Game of Thrones, se-zonul 8», cu scenarişti competenţi",este titlul petiţiei, care a fost creatăpe 9 mai.

"Surprinde-mă şi fă să se întâmpleacest lucru, HBO", se mai arată înpetiţie. Numeroşi fani au criticat epi-sodul de duminică seară, în care per-sonajul Daenerys Targaryen incen-diază King's Landing. "Înţeleg că este«GOT», dar nu arunca la gunoi optani în care a fost construit un perso-naj, gândind că ne vei şoca şi ne veilăsa cu gura căscată. Este foarte urât",a scris un fan. Alţii au fost de părerecă producătorii s-au grăbit să încheieserialul. Episodul final al serialului"Urzeala tronurilor/ Game of Thro-nes" va fi difuzat pe 19 mai.

Încă de la lansare, în 2011, "Ur-zeala Tronurilor" a devenit un feno-men global şi cel mai iubit serial dinistoria HBO. "Game of Thrones" aprimit de-a lungul timpului foartemulte premii, inclusiv 47 de Primeti-me Emmy, cinci trofee din partea Sin-dicatului actorilor americani şi unPeabody Award.

Inspirat din seria de romane "ASong of Ice and Fire/Cântec de gheaţăşi foc", de George R.R. Martin, seria-lul are o acţiune amplasată într-unţinut fictiv, numit Westeros.

Sute de mii de fani“game of Thrones”,sup[ra\i pe scenariu

Lungmetrajul "The Whistlers/ LaGomera", de Corneliu Porumboiu, vaavea premiera mondială la Festivalulde Film de la Cannes, sâmbătă, la oralocală 22.00, la Grand Thèâtre Lu-miére. O a doua proiecţie este pro-gramată să aibă loc în aceeaşi sală,duminică, de la ora locală 08.30, şi vafi urmată de o conferinţă de presă lacare va participa cineastul român şiechipa. Filmul va fi prezentat, înaceeaşi zi, de la ora locală 21.45, încadrul Les Séances du Lendemain.

Cel de-al cincilea lungmetraj allui Corneliu Porumboiu a fost selectatîn competiţia festivalului şi concu-rează pentru trofeul Palme d’Or cufilme semnate, între alţii, de Jim Jar-musch, Quentin Tarantino, Pedro Al-modóvar, Ken Loach, Terrence Ma-lick şi Jean-Pierre Dardenne şi LucDardenne.

"La Gomera" a fost filmat în Ro-mânia, Spania şi Singapore, în 2018,iar din distribuţie fac parte Vlad Iva-nov, Catrinel Menghia (Marlon), Ro-dica Lazăr, Sabin Tambrea, AgustíVillaronga, Cristóbal Pinto şi AntonioBuíl. Este prima producţie semnatăde Porumboiu care a fost filmată şiîn afara României.

Cristi, un poliţist român coruptimplicat într-o afacere de 30 de mi-lioane de euro cu mafia, ajunge în in-sula La Gomera, în Spania, pentru aînvăţa "El Silbo", un limbaj fluieratfolosit de localnici.

Limbajul codat îl va ajuta să-l eli-bereze pe Zsolt, un traficant aflat înarest şi singurul din bandă care ştieunde sunt ascunşi banii.

Cel mai nou film al lui Porumboiu selanseaz[ la Cannes

“Prin\esa de cartier”, teatrutotal `n cel mai bun stil rusesc

19 mai 2019/Informa\ia de Duminic[ 5

INTERVIU

Ioan Viman, directorul CaseiCorpului Didactic Satu Mare, s-anăscut la 14 decembrie 1951 în lo-calitatea Lucăceni, judeţul SatuMare, şi are în spate o carieră im-presionantă în domeniul edu-caţional.

Pasionat de istorie, acesta a urmatcursurile universitare la Timişoara, Fa-cultatea de Istorie-Geografie, dar şi laCluj, unde la Universitatea “Babeş Bo-lyai” a studiat la Facultatea de Istorie-Fi-lozofie. Apoi, la aceeaşi universitate, asusţinut şi lucrarea de Doctorat, tot îndomeniul istoriei.

A început să predea materia pe carea studiat-o atâta vremne în 1973, la Şcoa-la Generală Drăguşeni, unde a instruitminţile elevilor timp de cinci ani. A de-venit apoi profesor metodist, iar din 1990a predat la Şcoala Generală Nr. 20 şi laŞcoala Nr. 16 din Satu Mare. Aceasta dinurmă a devenit Şcoala “Lucian Blaga”chiar în perioada în care Ioan Viman eradirectorul ei (1993 - 2001). În anii careau urmat a fost pe rând inspector şcolargeneral în cadrul Inspectoratului ŞcolarJudeţean (ISJ) Satu Mare şi inspector şco-lar general adjunct.

Dintre lucrările redactate de Ioan Vi-man amintim „Învăţământul secundardin părţile sătmărene în perioada inter-belică< 1919-1940”, „Lucăceni. Urmaşiilui Vasile Lucaciu. Schiţă mpnografică”.De asemenea, este coautor al lucrărilor„Negreşti-Oaş. Trecut şi prezent”, „Ghidturistic. Judeţul Satu Mare” şi „Asociaţiu-nea Transilvană pentru Literatura Ro-mână şi Cultura Poporului Român înnord-vestul României. Documente(1862-1947)”.

Date fiind toate aceste realizări (şimulte altele pe care dacă le-am enumeraam umple câteva pagini de ziar), am doritsă aflăm cine este omul Ioan Viman. În-tr-un scurt interviu acesta ne-a povestitdespre copilărie, pasiuni, tabieturi, viaţade elev, succese şi compromisuri, dar şidespre munca susţinută pe care a depus-o în activitatea profesională.

- Care sunt pasiunile dumneavoas-tră?

- Pasiunea mea, fără îndoială este is-toria. Pasiunea mea pentru istorie vinedin copilărie. În serile de iarnă în vremeaaceea, neexistând în casele țăranilor niciaparat de radio (au apărut prin 1965),nici vor[a de televizor, seara, mai ales înperioada iernii, când muncile la câmppractic nu existau,vecinii mergeau unulla altul „în poveşti”. Unul dintre vecinicare venea destul de des la noi, badeaDragomir, povestea întâmplări și „istorii”,multe imaginate de el, iar eu îl ascultamcu un interes deosebi. Mă pasionau.

În perioada liceului am încercat săcultiv pasiunea aceasta. Uneori îi ajutam

pe unii cercetători să adune material ar-heologic, care se găsea din belșug pe ho-tarul localităţii noastre. Am adunat cusacoșa ceramică dacică și romană. În ace-lași timp, am păstrat și relațiile cu vecinulmeu, încurajându-l să-mi aducă cerami-că sau alt material arheologic dacă vagăsi. Momentul de vârf al acestei legăturil-a constituit găsirea unui dinar romândin timpul lui Antonius Pius. Banul deargint descoperit de badea Dragomir,pe care mi l-a predat cu mândrie, esteacum în colecția Muzeului Județean.

- Dar tabieturile?- Îmi plăcea și îmi place sportul. În

tinerețe am jucat fotbal și volei la un niveldestul de ridicat. De asemenea, am jucattenis de câmp pe care îl practic și astăzi,în ritm propriu, dar mai mult din motivede „socializare”.

Apoi, am practicat vânătoarea timpde 30 de ani. Contrar a ceea ce se spunedespre v]nători, aceștia sunt oameni careîn afara împușcării animalelor, le îngri-jesc și contribuie la menținerea unuiechilibru ecologic, necesar și judicios ur-mărit de către instituții specializate.

- Cum era elevul Ioan Viman?- Eram un elev bun și am învăţat să

scriu încă înainte de a intra la şcoală. Ținminte că îmi era frică de învăţătorul dinclasa I, născut în aceeași localitate cu Za-haria Stancu, om care avea în spate o ca-rieră militară (în perioada respectivă ca-drele didactice cu pregătire adecvată eraurare, mai ales în mediul rural). Venea dela 5 kilometri, de la Urziceni peste câmp,vara și iarna, ca să ne învețe carte, nuștiu să fi lipsit vreodată. Ne învăţa de toa-te, era exigent și milităros. Ne-a învățatsă fim ordonați și punctuali de mici. Îmiamintesc că într-o zi am decis să nu maimerg la ;coală, probabil „excedat” de me-toda sa.

Am hotărât să mă refugiez la bunicași am plecat pe o rută mai ocolitoare, pela cap[tul satului. Am uitat că pe acolos-ar putea să-l întâlnesc pe Bădica (așaîn chema). Deodată m-am pomenit fa-ță-n față cu învățătorul. Contrar aștep-tărilor mele, m-a întrebat cu bl]nde\e,unde plec. Am îngânat ceva despre bu-nica. Mi-a zis cu același ton blând să măîntorc la datorie. De atunci n-am mai„fugit” de la școală sau de la ore, numaiîn liceu de la unele ore de matematică.Așadar, am fost un elev cât s-a putut denormal.

În clasele terminale ale gimnaziuluifostul învățător mi-a devenit profesor deLimba română pe care o preda cu foartemultă pasiune. Notele pe care le-am ob-ținut la Limba rom]nă la examenul deadmitere, ne-au salvat și am reușit să in-trăm la liceu un număr mare de elevi dingenerația mea. Trei am devenit profesori.Așadar, îi sunt recunoscător lui Constan-tin Bădica, acestui regățean „refugiat”într-o mare de şvabi (nu ne-a spus ni-

ciodatăde ce), acestuiOm și învățător al nostru, almultor generații de „colonişti”români din Luc[ceni, urmași aiDr. Vasile Lucaciu. A fost milită-ros, dar eficient și mă gândesc cugratitudine la tot ce a făcut pentrucopiii din Lucăceni.

- Ce v-a motivat să intraţi în siste-mul de educaţie şi ce vă face să nu re-nunţaţi la această misiune?

-Am intrat în sistemul public de edu-caţie la varsta de 23 de ani, prin repartiţieguvernamentală, aşa era legea, alt sistemnu era. Am rămas fidel sistemului de în-vățământ timp de 46 de ani. Alegereapregătirii pentru cariera didactică nu afost pe primul loc. Voiam să urmez fa-cultatea de drept, dar o întâmplare m-adeturnat. Am devenit profesor de istorieși așa am rămas. Nu îmi pare rău.

Cea mai mare parte din acești ai amavut responsabilități în managementulinstituțiilor de învățământ. Activitatea lacatedră și resonsabilităţile conferite defuncțiile manageriale, de director, in-spector școlar general, director al CaseiCorpului Didactic, mi-au conferit un sta-tus social onorabil și onorant.

Marile satisfacții profesionale suntlegate de funcția de director la ȘcoalaLucian Blaga Satu Mare, de la punereapietrei de temelie (1993), apoi o perioadăde peste 15 ani. În timpul manageriatuluimeu școala s-a „însufleţit”, a crescut pres-tigiul ei an de an, în special prin muncași abnegația colegilor mei învățători șiprofesori. Mă bucur c[ azi școala „LucianBlaga” se bucură de același renume.

Fucţia de inspector școlar general mi-a dat șansa de a contribui la realizareaunor politici publice în domeniul învă-țământului, la reforma învățământuluisătmărean. Perioada în care am ocupataceastă func\ie este pentru mine momen-tul de vârf al activității mele profesionale.

- Comparaţie între generaţiile de

elevi - cum eraţi dumneavoastră şi cumsunt acum elevii?

- Am crescut într-un mediu școlarcare aparținea unei alte epoci, în care do-mina impunerea, severitatea, uneori vio-lența. Eu învăţam de plăcere, dar și cugândul la actele de coerciție. Totuși, afost o şcoală care a avut rezultate bune șia pregătit oameni care ulterior au reușitsă se integreze social, iar după revoluțiefac față cu brio exigențelor impuse decultura, societatea și economia Occiden-tal[. Elevii erau ca elevii, ca orice copilla vârsta respectivă, preocupaţi întâi șiîntâi de joc, apoi de învățătură și de pre-gătirea pentru viață. În perioada în careeram eu de vârstă școlară (crescând lațară), am avut șansa unei solide educaţiiprin muncă, fiind antrenați de voie saude nevoie la unele activități în gospodă-rie, apoi la munca câmpului. Mai târziu,în timpul liceului și al facultății, regimulpolitic a avut grijă să ne educe pentrumuncă prin participarea obligatorie lamuncă voluntară.

Atunci elevul se informa mai ales înşcoală și prin intermediul unor lecturiori activități extrașcolare. Nivelul infor-mației și al capacității de receptare a ele-vului de atunci nu se poate compara cucel al elevului de azi. Astăzi, informațiavine prin şcoală, dar educația formală emult completată prin surse alternative,mai ales prin intermediul tehnologiei in-formatice. Acum profesorii

au rolul de a-ighida pe elevi, de a-i educa în culegereași selectarea informațiilor. De aceea credcă rolul lor, contrar aparențelor, este maicomplex.

Elevul de azi este tentat de varieteteași atractivitatea informațiilor care vinspre el prin intermediul calculatorului.O parte cu valoare formativă și informa-tivă neîndoielnică, dar multe, tentante,fără valoare educativ-formativă. Maimult, unele sunt derutante şi chiar noci-ve. Curiozitatea specific umană accen-tuată de specificul vârstei, dar și a capa-cității de discernere a elevului la un mo-ment dat, uneori dezechilibrează balanţași o înclină în defavoarea informațiilorfolositoare. Cred că elevul de azi ar trebuisă citească mai mult. Iată de ce mă alăturtuturor celor care susțin lectura și o con-sideră o sursă fundamentală de instruireși educație.

- Cum împăcăm cariera cu viaţa defamilie?

- Cariera mea de dascăl cu viața defamilie s-au împăcat foarte bine, însăfuncția de inspector a presupus o maimare înțelegere din partea familiei, pen-tru că am sacrificat uneori din timpul pecare trebuia s[ i-l acord. Am avut partede înțelegerea și sprijinul familiei, a soțieimele, pe parcursul întregii mele cariere.Trebuie să le mulțumesc!

A consemnat Vera Pop

Pasionat de istorie, acesta a urmat cursurile universitare la Timişoara, Facultateade Istorie-Geografie, dar şi la Cluj, unde la Universitatea “Babeş Bolyai” a studiatla Facultatea de Istorie-Filozofie. Apoi, la aceeaşi universitate, a susţinut şi lucrareade Doctorat, tot în domeniul istoriei.

ioan Viman< am r[mas fidel sistemului de

înv[\[mânt timp de 46 de ani

6 Informa\ia de Duminic[/19 mai 2019

FILA DE PSIHOLOGIEPrin;i în v]ltoarea unor evenimente sau situa\ii cu impact

emo\ional, nu suntem întotdeauna con;tienți ;i de alți stimul ex-terni care pătrund în acela;i timp `n câmpul nostru perceptiv.Astfel o melodie care a fost c]ndva un stimul extern necon;tien-tizat, poate reactiva o emo\ie aparent inexplicabil[.

Dintotdeauna, oamenii auavut integrat[ `n fiin\a lor, pel]ng[ latura fizic[ ;i psihic[, ;i olatur[ spiritual[. De-a lungul tim-pului, ;tiin\a a scos din sfera mis-ticismului antic mai multe aspec-te ce \in de credin\ele omului,cum ar fi< destin, noroc,supersti\ii etc. Ritualurile ;i prac-ticile oculte ofereau ̀ n antichitatesolu\ii pentru principalele pro-bleme existen\iale. Ast[zi, datele;tiin\ifice ne ofer[ o baz[ solid[pentru `n\elegerea complexit[\iistructurii psihicului uman. Cutoate acestea, se fac `n perma-nen\[ cercet[ri ;i noi descoperiri`n domeniul ;tiin\elor cognitive,cu scopul de a integra c]t mai co-erent toate dimensiunile ce staula baza arhitecturii fiin\ei umane.

~n fiecare zi tr[im momente ;i si-tua\ii care, trecute prin orice indicatoristatistici, ar duce spre rezultate nepu-tincioase să sus\ină probabilitatea caele s[ se `nt]mple. :i, totu;i, ele se`nt]mpl[.

P]n[ ̀ n urm[ cu un secol, o ̀ nt]lni-re dintre dou[ persoane, `ntr-un con-text care pare s[ sfideze dimensiuneaspa\ial[ ;i temporal[, era numit[simpl[ coinciden\[. ~nt]mpl[riasem[n[toare, cu grad minim de pre-dictibilitate, au loc frecvent `n via\anoastr[ sub diverse forme. Poate fre-don[m `n minte o melodie, iar c]ndpornim motorul ma;inii, undele ra-dioului redau exact melodia de pe bu-zele noastre. Sau ne preg[tim telefonuls[ apel[m pe cineva anume `n timp ceun ton de apel vine de la nimeni altci-neva dec]t de la persoana din g]ndulnostru. :i exemplele pot continua.

Dac[ trecem sumar ̀ n revist[ acestesitua\ii aparent `nt]mpl[toare pe carele con;tientiz[m (c[ci nu toate trec prinfiltrul con;tien\ei), putem observa c[pe unele dintre ele le lu[m mai u;or“ca atare” ;i nu le acord[m o aten\iespecial[, iar altele parc[ ne taie r[su-flarea pentru o clip[. Acestea din urm[,

cu impact emo\ional asupra noastr[,cap[t[ acel aer mistic care ne deter-min[ s[ punem “`nt]mplarea” pe sea-ma sor\ii.

Diferen\a dintre cele două moda-lit[\i în care ne raportăm la a;a-ziselecoincidențe vine din conexiunile pecare le facem, mai mult sau mai pu\incon;tient, în legătură cu persoanele sausitua\iile care ne aduc `mpreun[ apa-rent miraculos ̀ n acela;i spa\iu ;i timp.Altfel spus, surpriza unei `nt]lniri ne-obi;nuite ar fi mult diminuat[ dac[ `nvia\a de zi cu zi a celor doi nu ar exista;i alte implica\ii care s[ creeze un felde conexiune `ntre ei. Dac[ este vorbadespre o fiin\[ care ne-a marcat `nvreun fel existen\a, atunci modul ̀ n ca-re percepem ;i tr[im momentul de “co-inciden\[“ cap[t[ conota\ii suplimen-tare.

Făcând o analogie, ;i melodia pecare mintea noastr[ o anticipeaz[`nainte de a `ncepe la radio ne poateimpacta emo\ional `ntr-o m[sur[ maimare sau mai mic[, `n func\ie de alte

conexiuni pe care le-am creat c]ndva`n leg[tur[ cu acea melodie.

~n literatura de specialitate,C.G. Jung a folosit pentrucoinciden\e termenul de“sincronicit[\i”

Consider]nd c[ e mai importants[ identific[m semnifica\iile legate deaceste situa\ii aparent accidentale dec]ts[ explic[m cauza lor, celebrul psiho-terapeut Carl Gustav Jung a creat ter-menul de “sincronicitate”. Acest ter-men se refer[ la o `nt]lnire simultan[dintre un fenomen fizic (exterior) ;iunul psihic (interior) `ntre care nuexist[ rela\ie de cauzalitate, ̀ ns[ prindesemnifica\ii pentru persoana care opercepe.

Semnifica\iile ce deriv[ din acestesincronicit[\i sunt `n str]ns[ leg[tur[cu nevoia persoanei care le experimen-teaz[ de a integra `n fiin\a sa anumiteaspecte de natur[ psihic[, r[mase ̀ ntr-

o stare latent[. Uneori avem tendin\as[ trecem totul prin filtrul g]ndirii,f[r[ s[ ascult[m mesajul pe care ni-ltransmit emo\iile, iar alteorii ne l[s[mghida\i doar de impulsuri ̀ n luarea de-ciziilor importante. ~n ambele cazuri,practic, ne ̀ ndep[rt[m de la echilibrulce presupune integrarea ambelor di-mensiuni (ra\ional[ ;i afectiv[) ̀ n uni-versul nostru psihic.

De o situa\ie asem[n[toare s-a fo-losit Jung pentru a explica paradigmasincronicit[\ii. Unul din pacien\ii s[i,extrem de ancorat `n universul s[ura\ional, nu reu;ea s[ se deschid[`nspre o viziune mai sensibil[, maiuman[ asupra lumii. C[r[bu;ul de aurdin visele acestui pacient a ap[rut lageamul cabinetului `n timpul unei;edin\e de terapie. Acela a fost momen-tul ̀ n care latura afectiv[ a pacientuluia fost profund activat[ ;i, nu`nt]mpl[tor, `n simbolismul oniric,c[r[bu;ul de aur este asociat cu“rena;terea sufletului”.

“Sincronicitatea este întâlnirea bul-versantă dintre sinele nostru și lume.Suntem ajutaţi astfel să ne găsim penoi înșine și să-i ajutăm și pe alţii. Sin-cronicitatea apare pentru a ne trezi șia ne împlini”, spune psihoterapeutulDavid Richo, autor al cărţii “Putereacoincidenţei”.

Sincronicit[\ile sunt limbajuluniversal al armoniei

Cu toate c[ par rupte din sfera ma-gicului, sincronicit[\ile sunt ̀ n realitateexperien\e `nc[rcate de semnifica\ii.Ele ne vorbesc despre lumea noastr[interioar[. Despre aspectele pe careavem nevoie s[ le integr[m `n fiin\anoastr[ pentru a ne armoniza univer-sul interior.

Dac[ r[m]nem `n punctul de a leconsidera semne ale destinului, risc[ms[ ne pierdem `n scenarii iluzorii ;i sărat[m o bun[ oportunitate de intros-pec\ie ;i de integrare a acelei dimen-siuni ce a r[mas cumva blocat[ `ntr-un con de umbr[. Dac[ le analiz[mdoar prin filtrul ra\iunii ;i ̀ ncerc[m s[le g[sim argumente logice, risc[m s[reducem intensitatea tr[irilor afective;i s[ nu primim mesajul corect alemo\iilor. De asemenea, atunci c]ndvrem s[ control[m `ntr-un mod exa-gerat contextele externe `n care ne de-rul[m activit[\ile, risc[m s[ inhib[macea doz[ optim[ de mister pentru ane putea minuna de frumuse\ile vie\ii.Iar dac[ aceste sincronicit[\i ne dausenza\ia c[ avem lumea la picioare,risc[m s[ alter[m admira\ia, fascina\ia;i umilin\a ̀ n fa\a celei mai mari crea\ii,Universul.

“Scopul ;i semnifica\ia suntinven\ii umane, ;i trebuie s[ le c[ut[m`n[untru, nu afar[, folosind creierulnostru social. Nu suntem privilegia\i`n sensul c[ totul a fost creat de dragulnostru, dar faptul c[ ne afl[m aici acume un privilegiu extraordinar. Sarcinanoastr[ este, ;i a fost dintotdeauna, s[ne d[m seama ce avem de f[cut cu noi`n;ine.” (Jim Baggott)

Ioana Zaharia

Sincronicit[\ile, `ntre mister ;i autocunoa;tere

Re\etaechilibrului

psihic presupune

doza optim[ din fiecare

component[ a psihicului

uman

g]ndirea intuitiv[ versus judecata reflectiv[Un studiu despre “open-min-

dedness și scepticism ̀ n gândireacritică” scoate `n eviden\[ faptulcă indivizii pot fi atât sceptici, câtși deschi;i în același timp.

De exemplu, “open-mindedness”este despre a fi deschi;i să vă schimbațimintea în lumina unor noi dovezi. Estevorba de detașarea de convingeriledumneavoastr[ și de concentrarea asu-pra unei gândiri imparțiale, lipsită deinteres propriu. Se refer[ la a fi deschi;ila critici constructive și idei noi. Oa-menii care sunt sceptici fac ;i ei acestlucru – contestă idei (inclusiv pe alelor) și refuză judecata până când suntfurnizate suficiente dovezi - suntdeschi;i tuturor posibilităților pânăcând sunt prezentate dovezi clare. Cele

dou[ aspecte ale g]ndirii merg mânăîn mână> ele nu sunt nici în opoziție,nici nu sunt neapărat pe un conti-nuum. Considerând relația dintre celedouă tipuri de g]ndire, a apărut în dis-cu\ie un alt concept care se bazează peun continuum și este, de asemenea,pertinent pentru gândirea critică< Teo-ria continuumului cognitiv (Ham-mond, 1981) – relația dintre judecatareflectivă și intuitivă.

O g]ndire flexibil[ `mbin[g]ndirea reflectiv[ ;i cea intuitiv[

Pentru a înțelege Teoria continuu-mului cognitiv, trebuie să definim maiîntâi ce înțelegem prin judecată reflec-tivă și judecată intuitivă . Reflecția este

un aspect important al gândirii criticecare se referă la o înțelegere epistemo-logică a naturii, a limitelor și certitu-dinii cunoașterii și modul în careaceasta poate afecta felul în care oa-menii își apără judecățile și raționa-mentul în context> precum și recunoaș-terea de către un individ a faptului căopiniile sale ar putea fi falsificate prindovezi suplimentare obținute ulterior(King & Kitchener, 1994). Pur și sim-plu, prin judecata reflectiv[, faceți unpas înapoi în procesul de luare a deci-ziilor, acord]ndu-v[ timpul necesarpentru a lua în considerare cu adevărato decizie.

Pe de altă parte, judecata intuitivăse referă la procesarea automată, cog-nitivă, care, în general, este lipsit[ deefort, intenție, conștientizare sau con-trol voluntar – de obicei trăită ca per-

cepții sau sentimente (Kahneman,2011, Lieberman, 2003).

Conform teoriei continuumuluicognitiv, procesele de gândire necesarepentru a face judecăți sunt adesea con-siderate ca poli pe un continuum (ex<Cader, Campbell, & Watson, 2005), an-corate prin judecată intuitivă și jude-cată reflectivă. Aceste două moduri degândire sunt considerate p[r\i ale unuicontinuum, având în vedere că gândi-rea nu este niciodată pur reflectivă, nicinu este complet intuitivă. Amesteculdintre cele dou[ aspecte este o formăadaptativă de gândire, dat fiind faptulcă un individ poate face apel în unelecazuri mai mult la judecățile lui decâtsă-;i folosească intuiția sau invers.

Proporțiile gândirii reflective și in-tuitive folosite sunt dictate de expertizasau de cunoștințele preexistente (care

sunt distincte) cu privire la natura si-tuației sau sarcinii – în special, com-plexitatea, ambiguitatea și prezentareastructurii situației / sarcinii și a conți-nutului ei (Hamm, 1988).

Abilitatea de a se adapta în acestmod este atât util[, cât și importantă,deoarece ne confruntăm cu numeroasesituații care necesită judecată în fiecarezi, dintre care unele necesită o reflecțiefoarte mică, altele necesită o analizămai profundă, iar unele necesită un“echilibru delicat” al celor dou[ (Lan-gley, 1995). A fi capabili să descifr[mtoate aceste tipuri de situații este o abi-litate de gândire critică în sine.

sursa< https< //www.psychologyto-day.com/us/blog/thoughts-thin-

king/201905/two-poles-thought-in-tuitive-versus-reflective-judgment

19 mai 2019/Informa\ia de Duminic[ 7

ISTORIE

Dr. Petru Groza (1884 – 1958)– figură controversată a vieții po-litice românești, s-a născut la Bă-cia, lângă Deva, într-o familie carea dat șase generații de preoți ro-mâni. După terminarea liceuluicalvin din Orăștie, se înscrie laUniversitatea din Budapesta.

În cadrul Societății “Petru Maior” astudenților români din capitala ungarăîl cunoaște pe Octavian Goga, poetulpătimirii noastre, de care îl va lega nudoar o îndelungată prietenie (Goga i-afost naș la căsătorie și i-a botezat copiii),ci și – înființează Frontul Plugarilor - ovreme, până în anul 1933, când pără-sind Partidul Poporului, înființeazăFrontul Plugarilor – o luptă politică peaceleași baricade.

Membri ai P.N.R.

La început, cei doi au devenitmembri ai P.N.R., dar au intrat repedeîn conflict cu gruparea moderaților,condusă de Iuliu Maniu. Petru Grozas-a aflat alături de Octavian Goga întimpul campaniei de denigrare între-prinsă de Alexandru Vaida – Voievod,în 1908, împotriva poetului și, mai târ-ziu, în susținerea desfințării ConsiliuluiDirigent.

În aprilie 1920, Petru Groza faceparte din gruparea condusă de Goga,care se desprinde din P.N.R. și se afiliazăPartidului Poporului al GeneraluluiAlexandru Averescu, fiind de cinci orideputat și de două ori ministru (MicDicționar Enciclopedic, Editura Enci-clopedică Română, București, 1972, p.1271).

După ce în anul 1932, Octavian Go-ga se desparte de Averescu, Petru Grozase orientează, contrar acestuia, cătrestânga politică, Frontul Plugarilor in-trând în alianțe cu Partidul Comunist,începând cu întâlnirea de la Țebea, dinanul 1935. În perioada dictaturii mili-tare a lui Ion Antonescu, a fost întem-nițat. Auzind despre arestarea și întem-nițarea lui Petru Groza, generalul IonAntonescu a făcut următoarea notă peactul de acuzare< “Petru Groza trădător?Nu. Să fie pus imediat în libertate” (Flo-rile tăcerii).

În Jurnalul politic din 1931, MihailManoilescu scria< “Mi-a plăcut întot-deauna la Groza o minunată sinceritate,o dorință bucuroasă de a stăpâni și în-frumuseța viața lui și a altora și o inte-ligență spontană și fără pedantism, sestil pur regățean. Am socotit și socotescși astăzi că, în afară de Octavian Gogași Eugen Goga, nimeni din vechea ge-nerație a Ardealului n-a iubit mai sincerVechiul Regat pe cât l-a iubit Groza”(Mihail Manoilescu, Memorii, EdituraEnciclopedică, București, 1993, vol. II,p. 350).

Octavian Goga a îndeplinit și func-ția de Prim-Ministru al României pen-tru o perioadă scurtă de timp, până larevenirea lui Carol al II-lea pe tronulRomâniei. De remarcat și faptul că înurma unor aranjamente murdare pen-tru instaurarea dictaturii regale, Octa-vian a fost schimbat din funcție. La ma-sa servită a fost otrăvit. Înapoindu-secu trenul la Ciucea, a fost asistat pânăla încetarea din viață de renumitul me-dic clujean Iuliu Hațeganu. Într-o dis-cuție cu Veturia Goga, acesta i-a spus<“Dragă Veturia, Tavi a fost otrăvit.”(Flo-rile tăcerii)

Petru Groza, premier

În urma loviturii de palat de la 23August 1944 și arestarea MareșaluluiIon Antonescu, au fost instaurate douăguverne conduse de generalii Sănătescuși Rădescu, iar la 6 martie 1945, la pre-siunea U.R.S.S., personal a lui I.V. Stalin,regele Mihai a acceptat numirea lui Dr.Petru Groza ca Prim-Ministru al Ro-mâniei, condiționând că la Conferințade Pace de la Paris să susțină revenireaTransilvaniei de Nord-Vest la PatriaMamă România. Petru Groza a înde-plinit funcția de prim-ministru până înanul 1952, după care a îndeplinit funcțiade președinte al Prezidiului Marii Adu-nări Naționale, până în anul 1952, cânda trecut în eternitate (Florile tăcerii, p.348 – 349).

Desemnarea lui Petru Groza înfruntea Guvernului României, a fostcondiția pusă de U.R.S.S., pentru a pre-da administrației românești Nordul Ar-dealului, teritoriu care făcuse obiectulDictatului de la Viena, din 30 August1940. Petru Groza a fost preferatul învingă-torului și a puterii dominante a acelorani. El știa că se expune prin colaborareacu puterea instaurată de U.R.S.S. . Dr.Petru Groza era gata să facă orice sa-crificiu pentru revenirea Transilvanieila Patria Mamă. Se spune că la reproșulprietenilor, printre care și Iuliu Maniuși Gheorghe Brătianu, atrăgându-i aten-ția să nu-și compromită demnitatea șinumele lui prin colaborarea cu U.R.S.S.și puterea comunistă din România in-staurată de învingător, el a răspuns< “Da-că pot să-mi slujesc Patria doar pentrucinci minute, restul vieții nu mai con-tează. Urmașii mei nu au decât să-și schimbenumele dacă le va fi rușine. Să facă eimai mult pentru România” (Florile tă-cerii). Dr. Petru Groza chiar a slujit Ro-mânia prin preluarea funcției de Prim– Ministru. Nimeni nu ar fi putut să seimpună în acele condiții confuze în fațaU.R.S.S., care prin Armata Roșie a ocu-pat România.

Istoria de dup[ 1989

După 1989, Petru Groza a fost con-siderat un adevărat dușman al poporu-lui, i s-a dărâmat statuia din Deva și i s-au pus în seamă sovietizarea României,înlăturarea monarhiei și apoi toate gra-vele fapte antinaționale săvârșite de co-muniști între anii 1945 și 1957.

În furia de după 1989, specifică eve-nimentelor revoluționare, s-au uitat as-pectele benefice ale prezenței lui PetruGroza în fruntea guvernului între anii1945 – 1952. Ca de obicei, adevărul seaflă undeva la mijloc și, pentru o corectăși imparțială informare a cititorului,vom reproduce câteva rânduri din mo-nografia aflată în manuscris, pe careDumitru Stăniloaie i-a dedicat-o în anul1976, politicianului de la Băcia. Iată,mai întâi, un fragment dintr-o cuv]nta-re a lui Petru Groza, ținută în primiiani ai mandatului de prim-ministru<“Aș fi nesincer și nimeni nu m-ar credecă eu am dorit din toată inima să vinăcomunismul și că doresc să dau toatebunurile mele mobile și imobile în modgratuit statului. Nu, desigur nu! Acestebunuri reprezintă truda și sudoarea desecole ale multor generații de înaintașiai mei, la care am mai adăugat și eu ceeace s-a putut, și, se înțelege, nu-mi esteușor să mă despart de ele. Dar nimeninu mă întreabă dacă eu doresc sau nuacest lucru. În vremurile noastre trăimintens ceea ce a spus cronicarul odi-nioară și anume< “Nu vremurile suntsub om, ci bietul om sub vremuri”. Ni-meni nu mă-ntreabă astăzi dacă eu do-resc sau nu doresc, dacă eu vreau saunu vreau comunismul” (Florile tăcerii).Și acum comentariile lui Dumitru Stă-niloaie< “Numirea doctorului PetruGroza în fruntea Guvernului Român înprimăvara anului 1945 a fost o mare bi-nefacere pentru sute și mii de intelec-tuali români, ajunși la mare ananghieîn zilele acelea.

Factorul pacificator

Datorită calităților sale sufletești, el

a fost în tot timpul anilor grei și deosebitde furtunoși din începuturile guvernăriidemocrației populare, paratrăznetul ca-re a acumulat toate fulgerele și toatetrăznetele primejdioase, anihilând peunele din ele și micșorând puterea dedistrugere a celorlalte. Dr. Petru Grozaa fost tot timpul, în fruntea guvernului,elementul ponderator, factorul pacifi-cator, omul miraculos, care, în cele maigrele momente, mai tragice și mai zgu-duitoare clipe ale zbuciumatei noastreistorii contemporane, prin bunătatea,seninătatea și optimismul său, a înse-ninat în permanență zările vieții și adescrețit frunțile crispate și frunțile în-tunecate ale aprigilor conducători po-litici.

Când ajungea la limita posibilități-lor de argumentare, când epuiza toatetezele politice, sociale și umanitare, învederea salvării celor amenințați să-șipiardă libertatea, bunurile lor materialeși, adeseori, chiar și viața, fără să poatăajunge la rezultatul dorit. Dr. Petru Gro-za schimba atunci placa, se refugia înglumă și anecdotă, făcându-i pe cei pre-zenți să zâmbească, să socotească vino-văția celor discutați mai puțin gravă și,în cele din urmă, să aprobe și ei să sefacă așa cum e mai bine, mai drept șimai puțin tragic. Procedând în felulacesta, el a reușit adeseori să frâneze să-vârșirea multor abuzuri, să evite multeaberații, multe nenorociri, multe trage-dii și chiar multe vărsări de sânge. Nu-mai cei care au trăit în vremurile aceleaîn preajma sa – între care am fost și eu- și au putut să-i vadă frământările con-tinue, zbuciumările neîncetate, să-i pri-ceapă bătăile inimii și să-I asculte în cli-pele de intimitate durerile și descărcă-rile conștiinței, pot să-și dea seama binecine a fost, ce anume a făcut și ce a în-semnat Dr. Petru Groza pentru istorianoastră și pentru mii și mii de sufletenevinovate, salvate de el de la temnițegrele, de la lagăre înspăimântătoare, dela osânda de a munci forțat la Canal și,adeseori, chiar de la moarte”.

Prof. Dr. Ioan Corneanu și ing. Mircea Pîrlea

Petru Groza s-a aflat alături de Octavian Goga în timpul campaniei de denigrare întreprinsăde Alexandru Vaida – Voievod, în 1908, împotriva poetului și, mai târziu, în susținerea desfință-rii Consiliului Dirigent.

Octavian goga, na; de cununie ;i botez al familiei Petru groza

Comsomolul a fost organizația de ti-neret a Partidului Comunist al UniuniiSovietice, cei mai tineri membri având14 ani, limita superioară de vârstă fiind28 de ani, cu excepția funcționarilor or-ganizației care puteau fi mai în vârstă.Copiii de până la 14 ani erau înscriși înorganizațiile de pionieri.

Comsomolul avea o influență negli-jabilă în politica partidului comunist saua organelor puterii sovietice, dar juca unrol important ca un mecanism pentruîndoctrinarea tinerilor, dar și pentru in-troducerea acestora în domeniul politic.Alături de aceste scopuri, Comsomolulera și teren de muncă și activitate poli-tică, fiind principalul rezervor de cadrepentru partidul comunist. Membrii ac-tivi primeau privilegii notabile și puteaufi promovați în organele de conducerecomuniste. De exemplu, Iuri Andropov,Secretar General al Partidului Comunistal Uniunii Sovietice pentru o scurtă pe-rioadă după moartea lui Leonid Brejnev,a ajuns în funcții importante după ce aactivat în organizația de Comsomol dinCarelia. În anii în care a atins maximulde dezvoltare, Comsomolul a avut zecide milioane de membri, aproximativ do-uă treimi dintre persoanele adulte dinRusia fiind la un moment dat membri aiorganizației.

În timpul revoluției, bolșevicii nu auarătat vreun interes pentru înființareaunei organizații pentru tineret. Totuși,în1918, primul congres al tineretului co-munist s-a ținut sub patronajul partidu-lui bolșevic, deși scopurile și credințelecelor două organizații nu coincideau întotalitate. Până la al doilea congres dinanul următor, bolșevicii câștigaseră prac-tic controlul total asupra organizației, înscurtă vreme Comsomolul fiind consa-crat în mod oficial ca aripa de tineret apartidului.

Reformele lui Mihail Gorbaciov, (pe-restroica și glasnost), au admis în sfârșitcă organizația Comsomol nu mai serveaintereselor celor pe care trebuia să-i re-prezinte. Cadrele de conducere nu eraude calitate și acest fapt, împreună cu une-le probleme structurale, nu mai puteaufi ascuns în noua atmosferă deschisă,transparentă.

Rai al birocrației și conservatorismului

Comsomolul fusese pentru vremeîndelungată un rai al birocrației și con-servatorismului și fusese în tot acest timpfără nici o putere politică, proprietăți ca-re se perpetuau în timp. La Congresul alXX-lea al Comsomolului, regulile orga-nizației au fost schimbate radical. Pânăîn cele din urmă, aceste reforme au dis-trus organizația prin fragmentare, lipsăde claritate în domeniul obiectivelor, lip-să de membri și de calitate a membrilorrămași. Pur și simplu nu mai era nevoiede această organizație.

„Pionierii României“

Organizaţia „Pionierii României“ aluat naștere în vara anului 1945, cuprin-zând copii între 7 și 15 ani, după modelul„Organizația de Pionieri” a URSS, înfi-ințată în 19 mai 1922.

La 30 aprilie 1949, a avut loc festivi-tatea de constituire a primelor de-tașamente de pionieri, atunci când 500de copii au rostit angajamentul în incintaTeatrului Giulești din București (numitîn acele vremuri Palatul Cultural „Ghe-orghe Gheorghiu-Dej“).  După ce la con-ducerea ţării a ajunse Nicolae Ceaușescu,Organizaţia Pionierilor a trecut în su-bordinea directă a Partidului ComunistRomân. Deși într-o primă fază, la nivelulactivităţii și funcţionării organizaţieiexista o puternică influenţă sovietică,după anul 1966, în contextul răcirii re-laţiilor dintre România și URSS, mișca-rea pionierească din România a căpătatun caracter naţional mult mai pregnant.

Comsomolul ;ipionierii din URSS

După ce în anul 1932, Octavian Goga se desparte de Averescu, Petru Groza se orientează, contrar acestuia, către stângapolitică

8 Informa\ia de Duminic[/19 mai 2019

Duminica trecută, celebritățileau sărbătorit Ziua Mamei, emoțio-nându-și mamele prin mesaje im-presionante și arătându-și admira-ția pentru femeile de pretutindeni.

Fie că au ales să posteze fotografiidin copilărie sau mesaje emoționante,vedetele și-au exprimat admirația pentruuna dintre cele mai importante persoanedin viața lor – mama. Meghan Markle anăscut un băiețel săptămâna trecută, iarpe contul oficial al Ducelui și Ducesei deSussex a fost postată o fotografie cu pi-cioarele bebelușului Sussex, Archie, ală-turi de mesajul< „Aducem un omagiu azituturor mamelor – din trecut, din pre-zent, celor care vor deveni mame și celorpe care le-am pierdut, dar de care ne vomaminti întotdeauna. Le cinstim și le săr-bătorim pe fiecare dintre voi. Azi esteMothers Day în Statele Unite ale Ameri-cii, Australia, Noua Zeelandă, Africa deSud, Kenya, Japonia și în mai multe țăridin Europa.”

Glenn CloseActrița Glenn Close a postat o foto-

grafie cu fiica ei, scriind emoționată< „Fii-cei mele iubite, Annie Maude – sunt atâtde mândră să-ți fiu mamă. Celebrez toatemamele astăzi și sunt infinit mândră săfac parte din acel trib de dragoste puter-nică și necondiționată.”

Michelle ObamaAșa cum ne-a obișnuit, Michelle

Obama a scris un text impresionant,adresându-i-se mamei sale< „În copilărie,de câte ori veneam acasă cu o poveste despus, mama mea era acolo, cu o gustareși o ureche pentru a asculta ce este înmintea mea. Când am venit acasă cu opoveste despre sala de clasă dezastruoasădintr-a doua, s-a dus la școală pentru aafla ce se întâmplă. Pe măsură ce am cres-cut, inclusiv în anii în care am fost PrimaDoamnă, a fost mereu lângă mine ca olumină ce mă ghida prin orice fel de ceațăîmi străbătea calea. Întotdeauna a ascul-tat mai mult decât a vorbit, a observatmai mult decât a demonstrat. Astfel, mi-a permis să mă gândesc la mine și să-midezvolt propria voce. De la o vârstă fra-gedă, a văzut că am o flacără în interior,pe care nu a temperat-o niciodată. S-aasigurat că o mențin arzând. Mamă, mul-țumesc pentru că ai stârnit acel foc înmine, și pentru exemplul de mamă și bu-nică pentru fetele tale. Fără tine, nu amfi cine suntem astăzi.”

Miranda KerrMiranda Kerr a împărțit cu fanii săi

o fotografie alături de mama și bunicaei, adăugând în descriere< „Doresc sătransmit tuturor mamelor din lume Lamulți ani! Această zi este pentru toatemamele – vă celebrăm azi și în fiecare zi.Maternitatea este cea mai mare binecu-vântare. Sper să fiți tratate ca o reginăastăzi și să aveți parte de odihnă, relaxareși răsfăț. La mulți ani mamei mele fru-moase și lui Nan Kerr, ambele m-au în-vățat foarte multe despre rolul de părinte

– vă sunt recunoscătoare și vă iubescmult.”

Kris Jenner Kris Jenner și-a exprimat admirația

atât pentru mama ei, cât și pentru fiicelesale care au devenit mame< „La mulți anituturor mamelor frumoase și femeilorcare sunt mentori și tutore pentru cinevaspecial. Mamei mele minunate, MJ, teiubesc mai mult decât vei ști vreodată.Îți mulțumesc pentru că m-ai crescut săfiu puternică și independentă și să măiubesc așa cum o faci tu. Fiicelor melecare sunt mame, sunt atât de mândră devoi, pentru femeile și mamele care ațidevenit… nepoții mei sunt binecuvântați

că Dumnezeu v-a ales pe voi să le fițimame. Vă iubesc.”

Gisele BündchenGisele Bündchen a postat un mesaj

pe Instagram în două limbi, scriind< „Co-piii mei mi-au extins inima în atât demulte moduri. I-au dat vieții mele o altăsemnificație. Prin ei, am ocazia să expe-rimentez cea mai pură și mai profundădragoste. În fiecare zi învăț atât de multelucruri cu ei și mă inspiră să fiu cea maibună versiune a mea. La mulți ani tuturormamelor din lume. Știu că uneori putemfi dure cu noi înșine, dar tot ce putemface este să dăm ce avem mai bun.”

Chrissy TeigenChrissy Teigen a scris, de asemenea,

un mesaj în sprijinul mamelor care au tre-cut prin depresia postpartum< „Toate po-veștile minunate pe care le-ați împărtășitpentru #MyWishForMoms au făcut caaceastă Zi a Mamei să fie foarte specială.Sunteți minunate! Datorită vouă, milioa-ne de mame și femei care urmează să de-vină mame învață despre semnele de pre-cauție în ceea ce privește depresia pos-tpartum, și despre faptul că se poate trata.Am creat o comunitate incredibilă de spri-jin care nu doar că include alte mame,dar și prieteni și apropiați care acum suntmult mai conștienți – și sunt alături devoi dacă aveți nevoie de ajutor.”

Celebrit[\ile au s[rb[torit Ziua

Mamei prin mesaje emo\ionante ;i fotografii din copil[rie

David Beckham nu mai are voie săconducă un autoturism timp de 6 lunidupă ce a fost fotografiat folosind tele-fonul mobil în timp ce se afla la volan. Conform unei hotărâri judecătorești,David Beckham nu mai are voie să con-ducă un autoturism timp de 6 luni dupăce a fost fotografiat folosind telefonulmobil, conduc]nd.

Fotbalistul în vârstă de 44 de ani afost prezent în sala de judecată la pro-nunțarea deciziei, el primind șase punc-te de penalizare. Acestea s-au adăugatprecedentelor șase puncte pe care le aveadin cauza unor amenzi pentru depășireavitezei regulamentare, lucru care a re-zultat în interzicerea dreptului de a maiconduce, pe o perioadă de 6 luni.

Beckham, care a recunoscut că estevinovat de folosirea telefonului mobilîn timpul șofatului, a mai primit și oamendă de 750 lire sterline și trebuie sămai achite și costurile de judecată în va-loare de 175 lire sterline.

Potrivit CNN, Beckham a fost foto-grafiat de un fan, pe 21 noiembrie 2018,în timp ce conducea uitându-se la ecra-nul telefonului mobil.

„În loc să se uite în față, să fie atentla drum, el apare în imagini uitându-sela telefon”, a precizat procurorul de cazMatthew Spratt.

Avocatul lui Beckham a precizat căfotbalistul „nu își aduce aminte de ziuaîn cauză sau de acest incident izolat. Nuexistă nicio scuză pentru ceea ce s-a în-tâmplat, însă nu își amintește de inci-dent”.

David Beckham nu mai are voie s[ conduc[ timp de 6 luni Keira Knightley este însărcinată pen-

tru a doua oară, actrița confirmând acestlucru prin ținuta purtată în cadrul unuieveniment în Franța.

Keira a participat la eveniment în-soțită de soțul ei, James Righton. Ceidoi au împreună o fiică, Edie KnightleyRighton, în vârstă de aproape patruani. Actrița britanică, cunoscută maiales pentru rolul din seria „Pirates ofthe Caribbean” a vorbit anul trecutdeschis despre felul în care s-aschimbat cariera sa după ce a deve-nit mamă. Keira a explicat că dincauza tuturor schimbărilor care s-auprodus în corpul ei, nu mai există niciojenă în alte situații. Totodată, actrița ascris și un eseu controversat despreexperiența nașterii, criticând atunciaspectul pe care Kate Middleton l-aavut după naștere, comparând apa-riția Ducesei cu propria apariție.

Keira Knightley s-a gândit dejala educația fiicei sale, Edie, ea dez-văluind recent în cadrul emisiuniilui Ellen DeGeneres că i-a interziscâteva filme Disney. Pe lista fil-melor la care cea mică nu are voie săse uite se află și Cenușăreasa, deoarece „eaașteaptă ca un bărbat bogat să o salveze. Nuface asta! Salvează-te singură, evident! Și ăstaeste cel pentru care mă enervez, deoarecechiar mi-a plăcut filmul, însă și Mica Sirenăeste interzis. Melodiile sunt bune, însă nurenunța la vocea ta pentru un bărbat. Știu căeste un detaliu mic, dar contează foarte mult.”

Keira Knightley este îns[rcinat[ pentru a doua oar[