salcamul

2
Salcamul Descriere Salcâmul este un arbore care creşte până la 30 m înălţime. Ramurile sale sunt prevăzute cu spini, frunzele sunt imparipenat compuse, au foliolele ovale şi la bază sunt prevăzute cu 2 stipele transformate în ghimpi. Florile albe sunt unite în inflorescenţe ca nişte ciorchin şi sunt frumos mirositoare. Salcâmul este o plantă cultivată ca plantă ornamentală pe marginea drumurilor, prin parcuri, pentru fixarea dunelor de nisip, precum şi ca plantă meliferă de către apicultori. În tradiţia populară, lemnul său tare era folosit la prepararea uneltelor şi diferitelor obiecte casnice, iar florile se foloseau pentru vopsitul bumbacului şi a mătăsii în galben. În scop terapeutic se utilizează florile, frunzele (rareori) şi scoarţa.sus Salcâm - Compoziţie Florile de salcâm conţin uleiuri volatile, robinină, flavone, acacina- un glicozid flavonic, vitamine, minerale, carotenoizi iar scoarţa are în componenţă fitotoxine, toxalbumine (robina şi fazina), glicozidul silingină, taninuri de natură pirocatechinica, mucilagii, rezine, principii amare şi minerale. sus Salcâm - Acţiune Salcâmul se întrebuinţează ca afrodisiac, aromatizant, relaxant, expectorant şi antispasmodic. sus Salcâm - Indicaţii terapeutice

Upload: gratielabloaje

Post on 14-Dec-2015

4 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

Proprietatile salcamului

TRANSCRIPT

Page 1: Salcamul

SalcamulDescriere

Salcâmul este un arbore care creşte până la 30 m înălţime. Ramurile sale sunt prevăzute cu

spini, frunzele sunt imparipenat compuse, au foliolele ovale şi la bază sunt prevăzute cu 2

stipele transformate în ghimpi.

Florile albe sunt unite în inflorescenţe ca nişte ciorchin şi sunt frumos mirositoare.

Salcâmul este o plantă cultivată ca plantă ornamentală pe marginea drumurilor, prin parcuri, pentru

fixarea dunelor de nisip, precum şi ca plantă meliferă de către apicultori.

În tradiţia populară, lemnul său tare era folosit la prepararea uneltelor şi diferitelor obiecte casnice,

iar florile se foloseau pentru vopsitul bumbacului şi a mătăsii în galben.

În scop terapeutic  se utilizează florile, frunzele (rareori) şi scoarţa.sus

Salcâm - Compoziţie

Florile de salcâm conţin uleiuri volatile, robinină, flavone, acacina- un glicozid flavonic, vitamine,

minerale, carotenoizi iar scoarţa are în componenţă fitotoxine, toxalbumine (robina şi fazina),

glicozidul silingină, taninuri de natură pirocatechinica, mucilagii, rezine, principii amare şi minerale.

sus

Salcâm - Acţiune

Salcâmul se întrebuinţează ca  afrodisiac, aromatizant, relaxant, expectorant şi antispasmodic.

sus

Salcâm - Indicaţii terapeutice

Florile de salcâm, sub formă de  infuzie sau decoct sunt recomandate în   tuse expectorantă, dureri

reumatice, nevralgii dentare, dureri de stomac, hiperaciditate, esofagită de reflux, boli de rinichi,

migrene, pirozis, insomnie,ulcer gastroduodenal, bronşite, leucoree, anemie, laringite, gripă sau

colici abdominale.

Scoarţa de stejar, sub formă de infuzie sau decoct, este recomandată în cazurile de  sindrom

dispeptic biliar, iar frunzele în bronşite, laringite şi constipaţie

Page 2: Salcamul

În uz extern, compresele, băile locale sau gargara cu infuzie din flori de salcâm au efecte benefice în

arsuri, plăgi, ulceraţii cutanate şi nevralgii dentare.

sus

Salcâm - Precauţii şi contraindicaţii

Consumul mai ales de scoarţă, seminţe şi rădăcină, sub orice formă, neavizat de medic poate

determina colici abdominale, diaree, apatie, vomă, deshidratare şi tulburări circulatorii. Florile nu

prezintă efecte adverse.