salariul - finante generale

8/18/2019 Salariul - Finante Generale

1/13

PROIECT LA FINANTE

GENERALE

SALARIUL

FACULTATEA: ROMANO-AMERICANA

SPECIALIZAREA: MANAGEMENT


2/13


3/13

Salariul

1. Definitie si forme de salarizare

Salariul apare ca venit ce revine factorului munca ca urmare a participarii acestuia laactivitatea economica. Salariul, ca forma de venit, nu a existat in toate timpurile, cu toate cafactorul munca a participat in toate timpurile la procesul de productie. El este o forma de venit cea aparut in anumite conditii social economice, odata cu aparitia in societate a unor oamenilipsiti de toate conditiile necesare pentru organizarea si desfasurarea productiei, sau a altoractivitati economice, cu exceptia muncii lor, care, pentru ei, aparea ca singur mi!loc de existenta.

"n conditiile in care posesorul factorului munca devine liber din punct de vedere !uridic

si, desigur, lipsit de mi!loace de existenta, el va inc#iria pe baza unui contract aptitudinile luide a muncii celor care poseda celelalte conditii $factori% de productie. &cest lucru se realizeaza inoranduirea capitalista, unde se creeaza cele doua conditii amintite mai sus.

'entru practica economica intereseaza mai putin discutiile cu privire la definireasalariului si mai mult modalitatile prin care se determina marimea acestuia pentru fiecare salariat.(ormele de salarizare sunt modalitati de plata, respectiv de determinare a partii din produsulmuncii ce revine salariatilor. (ormele de salarizare realizeaza legatura intre marimea produsuluimuncii, partea ce revine salariatilor si activitatea depusa. "n aceste conditii, prin intermediul lorse determina cat de mare este salariul fiecarui lucrator.

'e parcursul evolutiei sale salariul a cunoscut diverse forme de plata. "n esenta, ele se potreduce la trei forme de baza)

a% salariul dupa timpul lucrat*

b% salariul in acord*

c% salariul mixt.

Salariul dupa timpul lucrat, sau in regie, este forma de salariu prin care plata muncii seface in functie de timpul lucrat) ora, zi, saptamana, etc. De regula, il intalnim in cazurile in caremunca este complexa si dificil de normat. Singura modalitate de determinare a drepturilor banesti cuvenite salariatilor este timpul de munca lucrat de fiecare.

Salariul in acord este forma de plata pe individ sau in grup in functie de cantitatea deobiecte realizate de individ sau de grup, sau de operatii executate. El se aplica la acele activitatiunde se poate norma munca, respectiv munca c#eltuita se masoara prin cantitatea de produselucrate sau numarul de operatii executate. (iecare dintre acestea sunt platite dupa un anumit tarif.+a randul lui salariul in acord sa diversificat imbracand diverse forme. Este firesc acest lucru,

2


4/13

deoarece fiecare firma are dreptul de asi alege modalitatile de plata corespunzator conditiilor eiconcrete si conceptiei proprii despre stimularea propriilor salariati.

Salariul mixt, este forma de plata care imbina elemente din cele doua forme aratate maisus. Se constituie dintro suma de bani fixa care se acorda pe unitatea de timp lucrata si dintro

suma variabila ce se acorda corespunzator cu indeplinirea unor conditii te#nice, te#nologice,organizatorice, etc. de catre salariat. &ceste conditii se cuantifica prin intermediul unor tarife,astfel incat ele pot fi determinate banesc ca si in cazul salarizarii in acord.

Exista numeroase sisteme de salarizare, care pornind de la cele doua forme de baza si dela progresele in organizarea productiei si a muncii, asigura calculul salariului in conformitate cucontributia exacta a fiecarui salariat la rezultatele intreprinderii. "n aceste conditii este firesc saintalnim sisteme in care cele doua forme de salarizare se imbina intre ele, si mai mult, acestea seimbina cu alte modalitati de stimulare cum ar fi participarea la profit, stimularea bazata pe factori psi#osociali, etc.

"ndiferent de formele prin care se determina salariul, acesta capata o expresie baneasca.Sub acest aspect, salariul este cunoscut ca salariul nominal. &cesta este reprezentat de suma de bani pe care salariatul o primeste in urma inc#irierii capacitatii sale de munca. arimeasalariului nominal depinde de o multitudine de factori. &sa cum vom vedea mai departe si incadrul acestui factor de productie munca intervin procese reglatoare ale pietei, care isi punamprenta foarte puternic asupra dimensiunii salariului nominal.

&laturi de salariul nominal, categoria de salariu real vine si intregeste imaginea asupradimensiunii salariului. Salariul real reprezinta cantitatea de mi!loace de subzistenta si de servicii pe care salariatii si le pot procura cu salariul nominal. "n principal salariul real, mai bine spusmarimea lui, depinde de doi factori si anume) marimea salariului nominal si nivelul preturilor si

tarifelor marfurilor si serviciilor.

2. Determinarea salariului

'entru practica economica prezinta interes, alaturi de problemele teoretice ale salariului,aspectele legate de determinarea acestuia corespunzator situatiilor de piata existente. Din acest punct de vedere intalnim urmatoarele situatii)

a% -azul concurentei perfecte.

"n economia de piata determinarea nivelului salariului nu se poate face in afara mecanismului pietei sau ignorand acest mecanism. &sa cum am vazut, cand am discutat despre piata, exista unsegment al acesteia care este piata muncii. (enomenele care au loc in cadrul acestei pietedetermina atat cantitatea de munca anga!ata de fiecare firma, cat si nivelul salariului. &mintimfaptul ca in cazul pietei cu concurenta perfecta intalnim un numar mare, atat de ofertanti, cat side cumparatori de munca. Daca cunoastem cererea si oferta de munca nivelul salariului sedetermina urmarind unde este punctul de ec#ilibru rezultat din intersectarea celor doua curbe

3


5/13


6/13

b% -azul monopolului.

"n ce priveste piata muncii, existenta situatiei de monopol poate afecta alocarearesurselor, la fel ca si in cazul situatiei de monopol in productie. Situatia de monopol, in cazul pietei muncii, are in vedere monopolul in oferta de munca. n asemenea monopol este asumat de

regula de sindicate, care urmaresc sa ridice nivelul salariului deasupra celui care domina pe piatacu concurenta perfecta. &ceasta, in conditii normale, inseamna ca numarul de lucratori anga!atieste mai mic decat in cazul concurentei perfecte. educanduse numarul celor anga!ati, decireducanduse oferta, va creste nivelul salariului. Desigur, sindicatele nu au un rol insemnat nunumai asupra salariului, ci si asupra ocuparii fortei de munca si a conditiilor de munca.

c% -azul monopsonului.

onopsonul reprezinta un singur cumparator al unei resurse, care fixeaza atat cantitateacat si pretul. "n cazul factorului munca, monopsonul poate sa apara, de exemplu, in situatia uneilocalitati unde o singura firma domina viata economica, avand cel mai mare numar de anga!ati.(orta de munca locala nu are posibilitatea de a opta. -elelalte activitati economice, sociale, deadministratie etc. din localitate, ofera un numar mic de locuri de munca, a caror pondere esteinsignifianta. "n aceste conditii, ea se anga!eaza la firma ce !oaca rol de monopson, la un salariustabilit de acesta.

onopsonul nu poate anga!a nici el decat un numar limitat de persoane, fapt ce duce laintensificarea concurentei pe piata muncii. -urba ofertei de munca este identica si in cazulexistentei monopsonului cu oricare curba a ofertei. onopsonul, daca are nevoie de munca, poate ridica nivelul salariului in vederea atragerii de noi muncitori, pana la punctul in care costulmarginal pe factor $-(% egaleaza venitul marginal al produsului $/'%, respectiv pana la punctul ( $figura nr. 3%.

-ostul marginal pe factor, dupa cum stim, este costul la care anga!am, sau cu carecumparam o cantitate aditionala de factor. -and firma este in conditiile pietei cu concurenta perfecta -( egaleaza pretul factorului. -and este monopson -( este mai mare decat pretulfactorului.

5


7/13

&sa cum este ilustrat in grafic, curba cererii de munca a monopsonului este curbavenitului marginal al produsului $/'%. ecesarul de lucratori a fi anga!ati si respectiv nivelulsalariului nu rezulta din punctul de ec#ilibru E, in care se intersecteaza curba ofertei cu cea acererii, respectiv cu /'. (iind singurul cumparator de munca dintro anumita zona,monopsonul nu tine seama de punctul de ec#ilibru E. El poate de exemplu, mari salariul pentru a

atrage cat mai multa munca din zona, sau micsora salariul sub nivelul SE corespunzator punctului E. Daca avem in vedere regulile generale, monopsonul ar trebui sa plateasca un salariude nivel S(, corespunzator punctului (, de intersectie intre costul marginal pe factor $-(% sivenitul marginal al produsului $/'%. &cest punct, dupa cum am vazut, reprezinta maximum pana la care monopsonul poate ridica nivelul salariului. Dar in determinarea nivelului efectiv alsalariului, monopsonul se g#ideaza dupa curba ofertei, deci salariul va fi citit pe curba ofertei,corespunzator punctului , si nu pe curba costului marginal al produsului, asa cum se intamplaulucrurile in conditiile pietei perfecte. Salariul S, corespunzator punctului da la iveala sicantitatea de munca 0 pe care o anga!eaza monopsonul. Ea va fi mai mica decat cantitatea demunca $0E% corespunzatoare punctului de ec#ilibru E. Deoarece pretul factorului este sub

venitul marginal al produsului, lucratorii sunt platiti de monopson mai putin decat estecontributia lor la venit. Datorita acestui lucru, multi specialisti denumesc salariu monopsomic,salariu de exploatare.

d% Salariul minim.

5 cale de a contracara puterea monopsonului pe piata muncii este ca statul sa stabileascaun nivel minim al salariului. &cest nivel SE este dat de punctul E $figura nr. 64% unde seintersecteaza, in conditii normale, cele doua curbe ale ofertei si cererii de munca.

+a acest punct, atat anga!area, cat si salariul sunt peste nivelul monopsomic. Dacaurmarim graficul observam ca, in conditiile stabilirii salariului minim de catre guvern, curba

ofertei va lua forma SEE5, iar curba costului marginal va fi identica cu curba ofertei in portiuneade la SE la E, de unde se indreapta spre punctul - si de acolo pe vec#iul traseu. umarul delucratori anga!ati de monopson va fi dat de intersectia dintre noua curba a costului marginal pefactor si curba venitului marginal al produsului, respectiv de punctul E. +a acesta corespundecantitatea 0E. Stabilirea de catre guvern a salariului minim, are ca efect in situatia de monopson,


8/13

cresterea salariului, a numarului de anga!ati si implicit a productiei.

"n alte conditiistabilirea salariului minim are ca efect cresterea salariilor, dar si o reducerea anga!arii pretutindeni, deci a reducerii si ocuparii fortei de munca.

e% -azul monopolului bilateral.

Sunt situatii cand pentru un factor de productie exista un singur vanzator si un singurcumparator. 5 asemenea situatie este cunoscuta sub denumirea de monopol bilateral. "n ce priveste factorul munca, monopolul bilateral apare cand se intalnesc sindicatele dintro ramura cucateva mari firme din ramura. &sa cum se poate vedea din figura nr. 47, nivelul salariului sestabileste undeva intre nivelul salariului de monopol si salariul de monopson si este rezultatulnegocierilor dintre sindicate si firme.

Daca nu ar fi negocierile, firma sau firmele vor anga!a un numar de lucratori 01,corespunzator unui nivel de salariu S1. Sindicatele forteaza nivelul salariului la S2. egocieriledintre sindicate si firme duc in final la stabilirea salariului la nivelul S3, aflat undeva intre S1 siS2. +a acest nivel, creste si ocuparea fortei de munca, vor fi anga!ati un numar de 02 lucratori,mai mare decat cel avut in vedere numai la firme, respectiv 01.

7


9/13

"ntro societate moderna, factorul munca nu este omogen si drept urmare contributia luiin cadrul activitatilor din societate este diferita de la individ la individ. Este firesc ca si nivelulsalariului sa difere de la o categorie la alta de salariati si c#iar in cadrul aceleasi categorii de laun individ la altul. Sunt activitati la care pot participa numai indivizi bine educati, cu o pregatire profesionala exceptionala. Este firesc ca nivelul salariilor pe care il vor obtine asemenea indivizi

sa fie foarte ridicat. Ei insisi au c#eltuit imens pentru educatia si formarea lor profesionala, iarcontributia lor la veniturile firmei este considerabila.

-u alte cuvinte, se pot desprinde o serie de factori care influenteaza nivelul salariilor pecategorii de salariati si in interiorul acestora. -ei mai importanti factori de influenta sunturmatorii) diferente de calificare, grade diferite de dificultate a activitatilor din cadrul societatii, preferintele indivizilor cu privire la o profesie sau alta, la un loc de munca sau altul, tipul pieteide munca, existenta sau inexistenta discriminarii in functie de sex, varsta, culoare, gradul deimobilitate a pietei muncii, prevederile legale in vigoare s.a.

Desigur, situatiile sunt diferite de la o tara la alta, de la etapa la etapa, pe zone geografice

in cadrul fiecarei tari etc. nii factori actioneaza cu intensitate mai mare, altii in unele zone, sau pentru unele profesii nu actioneaza etc. De aceea, pentru fiecare situatie in parte este necesara oanaliza concreta, care sa permita desprinderea tuturor factorilor de actiune, precum si aintensitatii acestora.

3. Date statistice despre salariu

8


10/13

-89tigul salarial mediu nominal brut pe anul 2711 a fost de 31:3,: lei, ;nregistr8nd o cre9tere deaproximativ 67 < in anul 271=.

-omparand cu Salariul mediu nominal in sectorul bugetar unde cresterea din anul 271= a fost deaprox =< fata de anul 2711, inregistrand in luna (ebruarie 2711 un salariu de 2 4,= lei iar in

luna (ebruarie anul 271= un salariu de 4 241,2 lei.

>n sectorul economic real c89tigul salarial a ;nregistrat 2 :,6 lei in "anuarie 2711, deci cu 4<mai mult in luna ianuarie 2714 cand sa inregistrat un salariu de 4 3:,4 lei. Situatia fiindasemanatoare si pentru celelalte luni.

!


11/13

"n luna ianuarie 271=, c89tigul salarial mediu nominal brut a fost de 4267,6 lei, ;nregistr8nd ocre9tere cu 12,< fa?@ de luna ianuarie 2714.

>n sfera bugetar@ c89tigul salarial mediu a constituit ;n luna ianuarie curent 3:2,: lei $A1,<fa?@ de ianuarie 2714%. >n sectorul economic $real% c89tigul salarial a ;nregistrat 43:,4 lei$A17,:< fa?@ de ianuarie 2714%.

"ndicele c89tigului salarial real pentru luna ianuarie 271= fa?@ de luna ianuarie 2714 $calculat caraport ;ntre indicele c89tigului salarial nominal brut 9i indicele pre?urilor de consum% a fost de17,


12/13

"n luna septembrie 271=, c89tigul salarial mediu nominal brut a fost de 46:4,: lei, ;nregistr8nd ocre9tere cu 17,7< fa?@ de luna septembrie 2714.

>n sfera bugetar@ c89tigul salarial mediu a constituit ;n luna septembrie curent 3:24,6 lei $A:,1n sectorul economic $real% c89tigul salarial a ;nregistrat =713,2 lei$A17,4< fa?@ de septembrie 2714%.

"ndicele c89tigului salarial real pentru luna septembrie 271= fa?@ de luna septembrie 2714$calculat ca raport ;ntre indicele c89tigului salarial nominal brut 9i indicele pre?urilor de consum%a fost de :,<

11


13/13

4. Bibliografie

#ttp)statbanC.statistica.mdpxebDialogvie.aspmaFS&+71=7GtiFEvolutiaAsalariuluiAmediuAbHA"ndicatori

salariul - finante generale

Documents