S1 Globalizarea economiei mondiale poate fi definita ca fiind procesuldeosebit de dinamic al cresterii interdependintelor dintre statele nationale, caurmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si variatesfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale si avand drept implicatiefaptul ca problemele devin mai curand globale decat nationale, cerand la randul loro solutionare mai curand globala decat nationala.

O definitie asemanatoare este prezentata si intr-un raport al FonduluiMonetar International din 1997: fenomenul globalizarii economiei mondialereprezinta integrarea internationala aflata in stransa crestere, atat a pietelor debunuri si servicii, cat si a celor de capital.Globalizarea este "procesul de surmontare al granitelor aparute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonima cu eroziunea (dar nu si cu disparitia) suveranitatii statelor nationale si se infatiseaza ca o "detasare" a economiei de piata fata de normele morale si legaturile institutionalizate dintre societati", propune Elmar Altvater.Cercetattorii Dirk Messner si Franz Nuscheler spun ca acest fenomen reprezinta "cea mai mare schimbare economica si sociala de la Revolutia Industriala incoace".Pe de alta parte, Meghnad Desai explica globalizara ca pe "o interdependenta sporita si integrarea diferitelor economii din lume", iar Johannes Varwick ca pe "un proces al cresterii numarului legaturilor dintre societati si domenii-problema.

S2 Perioada liberalizrii i cea n care aurul definea standardul economic este, deseori, numit Prima er a Globalizrii. Bazat pePax Britannicai pe schimbul de bunuri n numerar, aceast er a crescut odat cu industrializarea. Baza teoretic a fost munca lui Ricardo nAvantajul comparativiLegea general a echilibruluia lui Say. Cei doi susineau c rile vor face comer eficient i c orice neajunsuri temporare n cerere sau ofert se vor corecta automat. Instituirea standardului n aur s-a realizat, treptat, n rile intens industrializate, ntre anii1850i1880.Prima er a Globalizrii se crede c s-ar fi mprit n etape odat cu Primul Rzboi Mondial i, apoi, cznd sub criza standardului n aur, spre sfritul anilor 20 i nceputul anilor 30. rile ce ncepuser s mbraieze era globalizrii, incluznd nucleul european, cteva state de la marginea Europei i cteva lstare europene din cele dou Americi i Oceania prosperau. Inegalitatea dintre acele state disprea n timp ce bunurile, capitalul i fora de munc formau, n mod excepional, fluxuri libere ntre state.Globalizarea n perioada de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial a fost condus prin runde de negocieri n prima faz sub auspiciile GATT, ce a dus la mai multe nelegeri n ndeprtarea restriciilor asupra liberului schimb. Runda Uruguay a dus la semnarea unui tratat prin care se creeazOrganizaia Mondial a Comerului (WTO), cu rolul de a media dispute comerciale. Alte acorduri comerciale bilaterale, inclusiv seciuni ale Tratatului de la Mastricht i NAFTA, au fost, de asemenea, semnate cu scopul de a reduce tarifele vamale i barierele comerciale.Exist i un aer de scepticism fa de procesele economice globale i optimism fa de posibilitile de control ale economiei internaionale i fa de viabilitatea strategiilor politice naionale. Un efect deosebit de important al conceptului de globalizare a fost paralizarea strategiilor naionale de reform radical, fiind privite ca imposibil de realizat din punct de vedere raional i al evoluiilor pieelor internaionale.S3 Avantajele globalizrii:1. Sa poti calatori liber oriunde, fara vize, fara aprobari specialeCu toate ca nu suntem cetateni americani sa putem calatori aproape oriundefara viza, in prezent, dupa aproape 18 ani de cand avem democratie, putem calatorifara vize oriunde UE si in alte cateva tari precum El Salvador, Zamibia sauBrazilia.Insa astept ziua, cand nu vor mai fi granite intre state si se va putea calatori liberioriunde. Probabil undeva in uramatorii 30-50 de ani va veni acea zi.2. Sa poti comunica mobil cu oricine de pe planeta instant si gratuit (saucu costuri foarte mici)In prezent accesul roaming gsm sau telefonia prin satelit este disponibila, darcosturile sunt destul de mari pentru un om obisnuit, chiar si pentru roamingulaceluisi operator gsm. Internetul mobil wifi gratuit este destul de raspandit in tariledezvoltate dar nu este indeajuns incat sa fie majoritar.Astept ziua in care va exista o retea wifi globala sau un sistem similar; candcomunicarea de tip video, voce, si text va fi gratuita sau cu costuri foarte mici.Probabil in urmatorii 5 ani toate acestea vor fi posibile.3. Sa ai harti GPS pentru orice zona de pe planeta.In ultimii ani tehnologia GPS a explodat, costurile au scazut incat sa-si poatapermite aproape oricine. Toate tarile dezvoltate sunt acoperite cu harti detaliate sicu servicii precum hoteluri, benzinarii sau altele de interes general.Insa zone precum Orientul Mijlociu, Africa sau alte tari indepartate inca nu auacoperire. Probabil acea zi va veni undeva in urmatorii 5 ani.4. Sa poti comunica cu oricine folosind o limba cu caracter internationalOdata cu renuntarea la granite intre natiuni, avem nevoie sa ne putemintelege cu persoanele din diferite culturi intr-o limba comuna. Este mult maidificil sa invatam limba locala unde calatorim. Mai ales ca sunt sute de limbi sidialecte diferite. O limba cu caracter global este necesara pentru o comunicareeficienta. Traind intr-o era a societatii informationale, consider ca limba engleza arputea fi candidatul ideal pentru asta.5. Sa existe moneda unicaO moneda unica folosita pe tot globul ar salva timp si costuri inutile. Nu maistai sa alergi dupa casele de schimb valutar si nu mai pierzi bani la diferentele decurs valutar. Estimare: 20 ani.6. Sa ai dreptul legal sa poti munci oriundeIn prezent pentu o meserie IT este tehnic posibil sa lucrezi de oriunde dacaai un laptop si o conexiune la internet. Tehnologia permite acum lucrul in echipa ladistanta.In schimb pentru alte meserii sunt necesare aprobari speciale.S4 Si acum partea mai putin placuta, si anume dezavantajele:1. migratia fortei de munca (forta de munca ieftina din tarile in cursde dezvoltare migreaza in tari dezvoltate, ceea ce duce la o scaderea anivelului salarial, fapt multumitor pentru angajator, dar nemultumitorpentru forta de munca autohtona)2. -acces la tari cu forta de munca ieftine (spre deosebire de cazulde mai sus, multinationalele isi inchid filialele de productie din aceletari dezvoltate care prezentau avantajul unei piete bune de desfaceredar cu costuri ridicate de productie datorita fortei de munca scumpe, siisi deschid filiale de productie in tarile in curs de dezvoltare, cu fortade munca ieftina; produc in aceste tari produsele si, dupa caz, le vandacolo unde au piete de desfacere. Rezultatul: in tarile dezvoltate crestenumarul somerilor, iar acestia sunt cei care protesteaza destul deviolent)3. implicarea la nivel politic a multinationalelor (asa cum seintampla si in RO, guvernele acorda "facilitati", in maniere mai multsau mai putin ortodoxe, multinationalelor, pentru a atrage ISD sipentru a-si echilibra deficitul bugetar.)4. implicarea unor trusturi corporatiste in mass-media siinfluentarea acesteia5. risc sporit de transmitere de boli/virusi (nemaiexistand controalevamale, turistii pot transmite mult mai usor un virus si pot extinderaza de infectie pe plan mondial)6. disparitia culturii si a identitatii nationale (intreba cineva maisus ce rost au datinile, taiatul porcului, prepararea carnatilor etc. Exactaceste datini iti dau tie valoarea de persoana, te individualizeaza lanivel mondial. Este ceea ce te face diferit de alte popoare, este ceea ceiti este tie caracteristic si te defineste ca roman; identitatea natioanalaeste aceea care iti permite sa nu accepti (inghiti) obiceiurile altorpopoare (de ex. Sf Valentine) ci iti ofera posibilitatea sa le filtrezi prinprisma persoanei care nu are nevoie de "traditii de imprumut".7. organizatiile corporatiste al caror obiect de activitate duce lapoluarea mediul sau la consumul unei cantitati mari de resurse (ex.industria sticlariei) se orienteaza spre tari in curs de dezvoltare care nuau o legislatie bine pusa la punct in privinta standardelor de mediu(aceste tari in curs de dezvoltare au un sistem de guvernare birocraticsi corupt, o caracteristica fiind faptul ca legislatia se modifica infunctie de diferite interesele individuale )Hans Peter Martin, Harald Schumann,Capcanaglobalizrii: atac la democraie i bunstare,Editura Economic, 1999Pg. 1320% din populaia apt de munc ar fi suficient n secolul urmtor pentru aasigura avntul economiei mondiale. .. O cincime din cei care caut de lucru vor fide ajuns pentru a produce toate mrfurile i a furniza serviciile de nalt calitate pecare i le poate permite societatea mondial. ..Dar ce se va ntmpla cu ceilali? 80% dintre cei ce doresc s munceasc vorrmne fr slujbe? Problema viitorului este to have lunch or to be lunch, aavea mncare sau a fi mncat.David C. Korten, lumea post corporatist,EdituraAntet, 1999Lumea post corporatist pornete de la ameninarea reprezentat de uncolaps ecologic i social, provocat de excesele unui sistem economic orb fa denevoile umane. Ea este scris pentru a sfida povestea ce a devenit o mantr adiscursului public i care sun cam aa:C ne place sau nu odat cu prbuirea socialismului foreleglobalizrii economice i noul capitalism global sunt imuabile i ireversibile. Nuexist alternativ. Trebuie s ne adncim devotamentul fa de consumerism, liber schimbism i cretere economic, chiar n timp ce ndurm ncercriledistrugerii creatoare provocate de capitalism. ntre timp, cei care vor supravieuii vor prospera trebuie s nvee s ctige n competiia nemiloas generat deeconomia global.Pentru cei dintre noi care consider c viaa nseamn mai mult dect goanadup bani i achiziionarea din megamall-uri a unor produse despre care aflm cne trebuie abia dup ce vedem reclama la televizor, acest discurs este un ndemndezumanizant la disperare i resemnare.