s t e n o g r a m a - senat · - proiect de hotărâre referitoare la propunerea de regulament al...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 23 mai 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Reforma în sport poate

schimba mentalități”;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca temă Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 33/2017;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Guvernul a

adoptat Programul național pentru protecția copiilor cu tulburări de comportament”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Hipocrate în

județul Giurgiu”;

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Pierdut program de

guvernare. Declarat nul.”;

- Marian Pavel (PSD) – declarație-replică la declarația politică a domnului senator

Romulus Bulacu;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică referitoare la dezbaterea „Parcare

versus parc”, organizată recent de primarul Sectorului 4 din București, Daniel

Băluță;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „De ce creșterea

economică anunțată nu bucură pe nimeni?”;

- Marian Pavel (PSD) – replică la declarația politică a doamnei senator Eleonora-Carmen

Hărău.

4

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 17-18; 35

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 29 mai – 3 iunie a.c. 18

4. Continuarea dezbaterilor și adoptarea Propunerii legislative – Lege-cadru privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (L111/2017)

18-34;

35

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 26/2017 pentru modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a

Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor

termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative. (L63/2017)

35

- 2 -


Guvernului nr. 29/2017 pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa

Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale,

companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat,

precum şi la regiile autonome şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa

de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor

publice. (L66/2017)

37


Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în

domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii.

(L86/2017)

39

8. Continuarea și finalizarea dezbaterilor asupra Propunerii legislative pentru

completarea Legii nr. 7/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992

privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. (L595/2016)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

41

9. Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale

din domeniul transporturilor. (L23/2016)

(Reexaminare ca urmare a deciziei Curții Constituționale.)

43

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 165 din 16 mai 2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin

echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în

România. (L51/2017)

(Votul pe raport și votul final se vor da într-o ședință viitoare.)

45

11. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului

European şi al Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în

Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile directe în ceea ce privește anul

calendaristic 2017 – COM(2017) 150 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la:

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind

utilizarea Sistemului de Informații Schengen pentru returnarea resortisanților

46

- 3 -

țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală – COM(2016) 881 final;


instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în

domeniul verificărilor la frontiere, de modificare a Regulamentului (UE)

nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006 –

COM(2016) 882 final;


instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în

domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală, de

modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a

Deciziei 2010/261/UE a Comisiei – COM(2016) 883 final.

12. Dezbaterea și adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015

privind procedura insolvenţei persoanelor fizice. (L16/2016)

(Reexaminare la solicitarea Președintelui României.)

50

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 23 mai 2017

Şedinţa a început la ora 9.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, asistat de domnii senatori Marian Pavel şi Ion Marcel Vela.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața, stimați colegi!

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 23 mai 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice este de 90

de minute.

Invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, din partea Grupului parlamentar al PSD,

pentru a prezenta declarația politică.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de azi am intitulat-o „Reforma în sport poate schimba mentalități”.

Stimați colegi,

România a fost mereu o țară cu campioni. Campionii au fost mereu modele de care orice

națiune are nevoie pentru a progresa. Din păcate, în ultimii 30 de ani sportul românesc a intrat într-un

declin constant și acest lucru trebuia oprit.

Partidul Social Democrat a avut luciditatea de a constata realitatea și de a-și asuma

responsabilitatea unei schimbări urgente. Modificările pe care Guvernul Grindeanu le-a adus recent

Legii nr. 69/2000 a educației fizice și sportului au pus bazele unui reviriment real și sunt doar o primă

etapă în reașezarea pe baze noi a activității sportive în România.

În ultimii ani a fost un fapt constatat că încercarea primăriilor de a se implica în susținerea

activității sportive de performanță fără a avea o legislație clară în domeniu a dus uneori chiar și la

încălcarea legii. De asemenea, modul în care a fost conceput sistemul de finanțare a creat un blocaj

real. Până acum, oricât de mulți bani au fost atribuiți structurilor sportive centrale, o bună parte din

aceștia nu au mai ajuns la nivelul structurilor locale și cele mai vitregite au fost școlile.

- 5 -

Se impuneau o nouă viziune de ansamblu și o nouă strategie la nivel național, o viziune clară,

care să implice direct școala, comunitatea locală, direcțiile județene de tineret. Noua inițiativă

legislativă a Guvernului este expresia acestei noi perspective.

După cum sunt convins că știți, școala de gimnastică de la Deva a adus României peste 50 de

medalii. Și, în ciuda dificultăților de tot felul, activitatea sportivă de performanță continuă mai ales

prin pasiunea și devotamentul unor oameni deosebiți, harnici și pasionați de sport. Junioarele de la

Deva se antrenează intens în aceeași sală unde timp de trei decenii s-au antrenat marele gimnaste ale

țării noastre: Nadia Comăneci, Maria Olaru, Andreea Răducan, Lavinia Miloșovici și Sandra Izbașa.

Acum, obiectivul principal al echipei este ca în 2020, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, România

să urce din nou pe cea mai înaltă treaptă a podiumului. Pentru ca visul acesta să se împlinească, este

nevoie nu numai de încurajare, dar și de ajutor concret. Nu trebuie să uităm că sportul a fost mereu și va

rămâne cel mai bun ambasador al României în străinătate, iar strădania acestor tineri sportivi, care ne

reprezintă cu mândrie peste tot în lume, trebuie recunoscută, respectată și recompensată. Desigur, m-am

referit la gimnastica feminină pentru că este cel mai cunoscut exemplu. Dar în 2016 erau legitimați peste

6 400 de sportivi hunedoreni, care, de asemenea, trebuie sprijiniți.

În acest context, modificările aduse Legii nr. 69/2000 oferă și autorităților locale posibilitatea de

a se implica mai direct în susținerea sportului de performanță, și nu numai. Actul normativ creează de

asemenea cadrul legal absolut necesar administrațiilor publice locale pentru acordarea sumelor din

bugetele locale pentru finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale

de către asociațiile județene, direcțiile județene pentru sport și tineret ori inspectoratele școlare județene.

Totodată, stabilirea unui plafon maxim de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică

locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive aflate în subordinea unității administrativ-

teritoriale oferă un reper clar în raport cu structura bugetară anuală și elimină o serie întreagă de

controverse și polemici.

Nu în ultimul rând, noua formă a legii permite premierea, în condițiile legii, a performanțelor

deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale.

Aceste schimbări ar trebui să fie însă doar începutul reformei în sport. Așteptăm cât mai curând

posibil Legea sponsorizării activității sportive și poate chiar și o nouă lege a sportului, adaptată

nevoilor actuale și care să cuprindă inclusiv o soluție pentru a evita marginalizarea socială a sportivilor

cu rezultate deosebite în competițiile internaționale după încheierea activității lor de performanță.

Captivați și fascinați de telefonia mobilă, internet, adolescenții și tinerii din ziua de azi par din

ce în ce mai puțin atrași de mișcarea fizică. Tinerii au tendința să devină din ce în ce mai sedentari. Dar

nu mai este un secret pentru nimeni că sportul înseamnă sănătate. Și nici măcar nu contează… că este

- 6 -

sportul preferat. Important este să promovăm un stil de viață în care mișcarea să fie un ingredient

fundamental. Cu cât un tânăr este mai sănătos, cu atât mai puțină nevoie va fi de medicamente.

Dictonul mens sana in corpore sano este, de altfel, de actualitate după 2000 de ani și trebuie

luat în serios. Sportul este cea mai simplă metodă prin care un om poate încerca să-și depășească

limitele, absorbit complet de energia mișcării însăși. Să practici un sport, oricare ar fi el, a devenit

astăzi o componentă esențială pentru o viață sănătoasă fizic, mintal și chiar spiritual.

De aceea, este nevoie de o reformă și în sport. De o reformă care, dincolo de legi și reguli, să

creeze emulația competiției cu bucuria de a trăi și de a respira împreună. Viața înseamnă mișcare și

datoria noastră față de generațiile care vin din urmă este să-i învățăm cum să definească armonios și

eficace echilibrul între minte și corp. Nu-i atât de departe ziua când va trebui să le transferăm lor

responsabilitățile noastre. Și ne dorim ca ei să fie mai buni decât noi.

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator PSD de Hunedoara


Mulțumim, domnule senator, și felicitări pentru declarația politică!

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Cazan

Mircea-Vasile.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Domnule președinte,

Dragi colegi,

Declarație politică:

Vin astăzi la tribuna Senatului pentru a-i solicita Avocatului Poporului să atace la Curtea

Constituțională ordonanța de urgență prin care Guvernul a eliminat pe președintele Klaus Iohannis din

procedura numirii conducerii ANCOM, autoritate care reglementează o piață a telecomunicațiilor de 4

miliarde de euro.

Modul în care era numită anterior conducerea Autorității și controlul parlamentar al activității

acesteia fuseseră agreate chiar și de Comisia Europeană, înainte de închiderea unei proceduri de

infringement, declanșată în anul 2009 împotriva României tocmai pentru ingerințele dese ale

politicului în activitatea acesteia.

Acest demers legislativ al Guvernului este neconstituțional, deoarece Consiliul Legislativ

spune, în avizul său nr. 281 din 28.04. 2017 asupra proiectului de ordonanță mai sus citat, că în

preambulul Ordonanței de urgență nr. 33/2017 nu sunt prezentate elemente de fapt și de drept care să

- 7 -

motiveze existența situației extraordinare, nefiind explicată urgența reglementării care a obligat

Guvernul la adoptarea acestei măsuri excepționale.

Mai mult, invoc încălcarea art. 11 alin. (2) din Constituție: „Tratatele ratificate de Parlament,

potrivit legii, fac parte din dreptul intern.” Prin faptul că… eliminarea Președintelui României din

procedura de desemnare a conducerii Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în

Comunicații reprezintă o încălcare a obligațiilor de imparțialitate în luarea deciziilor de reglementare

în domeniul comunicațiilor ce revin României din transpunerea Directivei 2002/21 a Consiliului

European, a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de

reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice. Modificarea realizată prin

ordonanța criticată încalcă toate cerințele Comisiei Europene avute în vedere și în preambul atacul…

de la înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.

Pentru aceste motive, vă solicit, domnule Victor Ciorbea, în conformitate cu prevederile art. 13

lit. (f) din Legea nr. 35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului

Poporului, republicată, să sesizați Curtea Constituțională, pentru a se constata neconstituționalitatea

Ordonanței de urgență nr. 33/2017 pentru modificarea și completarea art. 11 din Ordonanța de urgență

a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare

în Comunicații, pentru a nu risca declanșarea unei proceduri de infringement asupra României.

Vă mulțumesc.

Senator PNL de Sibiu, Mircea Cazan


Mulțumim, domnule senator.

Invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe doamna senator Federovici Doina-Elena.

La mulți ani, doamna senator!

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Guvernul a adoptat Programul național pentru

protecția copiilor cu tulburări de comportament”.

Distinși colegi,

Atât Executivul condus de Sorin Grindeanu, cât și parlamentarii din cadrul Grupurilor PSD și

ALDE se țin de cuvânt și pun în aplicare programul de guvernare așa cum am promis.

La începutul acestei luni, Guvernul a adoptat Programul de interes național în domeniul

protecției copiilor pentru perioada 2017 – 2019, prin care de alocă fonduri pentru îngrijirea,

dezvoltarea normală și integrarea socială a minorilor care suferă de tulburări de comportament.

- 8 -

Astfel, începând din acest an și până în 2019, vor fi finanțate lucrările pentru construcția a opt

centre regionale de zi pentru aceștia. Aici vor fi acordate servicii specializate de tip rezidențial, în

vederea prevenirii și combaterii acțiunilor și comportamentelor deviante ale copiilor. Scopul principal

îl reprezintă reintegrarea școlară și familială a minorilor.

14,43 milioane de lei este valoarea asigurată de la bugetul de stat, prin Ministerul Muncii și

Justiției Sociale. Suma va fi repartizată pe ani după cum urmează: 2 milioane de lei pentru anul

aceasta, 8 milioane pentru 2018 și alte 4 milioane de lei pentru anul 2019. Proiectele vor fi realizate și

implementate de direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului de pe plan local și vor

avea o durată de 24 de luni. Cel puțin trei luni vor fi destinate funcționării serviciilor nou create.

Am promis că vom înființa opt centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu

tulburări de comportament cu bani europeni și de la bugetul de stat. Ne ținem de cuvânt și oferim o

șansă acestor copii pentru a duce o viață normală.

Finanțarea programului de interes național se face exclusiv în baza selecției publice a

proiectelor, înaintate de direcțiile generale de asistență socială și protecție a copilului aflate în

subordinea consiliilor județene, individual sau în parteneriat cu furnizorii privați de servicii sociale,

evaluarea și selecția proiectelor realizându-se de către Autoritatea Națională pentru Protecția

Drepturilor Copilului și Adopție.

În primul mandat de senator am reușit să modific cadrul legislativ astfel încât peste 40 000 de

asistenți social din România să beneficieze de o creștere cu 25% a salariilor. Această majorare a

reprezentat atunci o măsură reparatorie pentru aceste persoane. De asemenea, am corectat Legea

educației naționale astfel încât să dăm posibilitatea fiecărui consiliu local sau județean să poată asigura

din bugetele proprii masa și cazarea în cantinele și internatele școlare pentru elevii înscriși în

învățământul tehnic sau profesional cu durata de minimum trei ani. Iată că acum ne vom ocupa și de

minorii cu probleme comportamentale, pentru a le oferi condiții să se dezvolte normal.

Așadar, distinși colegi, cred că toată lumea poate face diferența între guvernarea PDL, care,

iată, astăzi se ascunde sub sigla PNL, și guvernarea PSD. Ei au tăiat, noi am dat înapoi și am majorat.

Fie că a fost vorba de proiecte legislative, fie că au fost măsuri la nivel de guvern.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Mulțumim, doamna senator.

Invit la microfon, din partea Grupului PSD, pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan,

senator de Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

- 9 -

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi poartă titlul „Hipocrate în județul Giurgiu”.

Acum mai bine de 2 500 de ani, Grecia Antică l-a avut pe Hipocrate, cel niciodată anacronic,

părinte al medicinii, dar și filozof de seamă, vestit medic care umbla prin sate și vindeca oamenii

nevoiași. Astăzi, Euroregiunea Sud Muntenia, și implicit județul Giurgiu, se bucură de existența Sanimed

International Impex S.R.L. în comuna Călugăreni, la doar 34 de kilometri distanță de București.

Ca și la Hipocrate, și aici regăsim aceeași strădanie de a fi neapărat de folos omului suferind.

Sanimed International Impex este societate cu capital integral românesc și cu înaltă recunoaștere

internă și internațională, unitate de cercetare și servicii inovative în biotehnologie avansată, societate

privată producătoare de medii de cultură, colagen și alte produse noi și inovative în domeniul

biotehnologiilor avansate, rezultat al unor colaborări și parteneriate cu cercetători de mare prestigiu din

lumea științifică, prin implicarea unor domenii interdisciplinare de vârf: biologie moleculară și

microbiologie, biofizică și biochimie, fizică și tehnologia materialelor, chimie aplicată, biotehnologii,

medicină umană și veterinară.

Cu peste 1 800 de clienți, printre care spitale, în special cele de TBC, institute de cercetare,

autorități publice de sănătate și veterinare, ferme de animale și companii de procesare a alimentelor,

clinici și laboratoare private, industria farmaceutică și cosmetică, produsele Sanimed International

Impex au piață de desfacere în Ucraina, Republica Moldova, Polonia, Bulgaria, Turcia.

Această firmă a finalizat în 2015 proiectul vizând crearea unei unități de cercetare și servicii

inovative în domeniul biotehnologiilor avansate, proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare

Regională, valoarea totală a proiectului fiind de aproape 60 de milioane de lei.

Sanimed International Impex S.R.L. are ca parteneră… cât și beneficiară a transferului

tehnologic și de cunoaștere… reprezintă însăși chintesența stimulării și creșterii competitivității în

sfera antreprenorială și fundamentul aplicării în parteneriat a rezultatelor cercetării științifice în

produse și linii de producție industrială în județul Giurgiu, precum și în Euroregiunea Sud Muntenia.

Există motivul pentru care, cu siguranță, această firmă i-ar stârni interesul și lui Hipocrate.

Și dacă într-o recentă declarație politică senatorul PSD Nicolae Bădălău, chiar pornind de la

greutățile semnalate de această firmă, v-a adus în atenție marea problemă a cercetătorilor români,

reprezentată de certificarea produselor medicale inovatoare în străinătate cu costuri uriașe, de aceea vă

adresăm invitația de a veni cât mai curând… de a vizita cât mai curând platforma științifică și de

cercetare, precum și fabricile de producție Sanimed din județul Giurgiu.

- 10 -

Adresăm această invitație colegilor senatori și ne dorim să poată fi prezenți în mod deosebit

domnii miniștri: Florian Bodog, ministrul sănătății, Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării

rurale, Șerban Valeca, ministrul cercetării și inovării.

Vă mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu



Declarația dumneavoastră politică va ajunge la Guvern și miniștrii se vor sesiza.

Îl invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe domnul senator Bulacu Romulus.


Domnul Romulus Bulacu:


Declarația politică de astăzi se numește „Pierdut program de guvernare. Declarat nul.”

După eșecul înregistrat de PSD-ALDE cu încercarea de a legifera un act normativ dedicat

intereselor mafiei de la vârf, dar și din intestinele statului, asistăm tot mai frecvent la așa-zisele greșeli

de comunicare ale miniștrilor Cabinetului Grindeanu, în fapt incompetență.

Legea salarizării unitare a reușit să creeze controverse și nenumărate întrebări referitoare la

sustenabilitate și analize financiare, din cauza incoerenței declarațiilor oficiale. După ce a fost anunțată

cu surle și trâmbițe de către ministrul muncii că va duce la dublarea salariilor, astăzi Legea salarizării

ne demonstrează că, de fapt, prin creșterile promise determină diminuări ale veniturilor în numeroase

cazuri din sistemul bugetar. Nu am găsit în programul de guvernare al PSD un astfel de angajament

asumat. Pe de altă parte, Executivul va da cu o mână și va lua cu zece, dacă stăm și analizăm politica

de bunăstare implementată de PSD și ALDE în ultimele șase luni de guvernare. A crescut salariul

minim, au crescut pensiile și o parte din salarii, dar nu se prezintă și modul cum au afectat aceste

măriri prețurile la raft. Puterea de cumpărare a scăzut.

Tot de la ministrul muncii aflăm următoarea mișcare a Guvernului, după ce, culmea, un tătic a

bulversat sistemul: plafonarea indemnizațiilor pentru mame. Un procent de 3%, aproximativ 350 de

persoane, din acest sector au indemnizații de peste 8 000 de lei, calculate, conform legii, în baza

contributivității.

Păi, doamnă ministru, dacă plafonăm indemnizația, vă propun să plafonăm și contribuția. Dar

numai dacă Dragnea este de acord cu propunerea, pentru că altfel, am aflat cu toții, nu trece.

În domeniul sănătății, România se confruntă cu două crize de mari proporții. Deja cronicizată

este criza vaccinurilor. Dacă până nu demult statul român făcea apel la părinți să-și vaccineze copiii,

având în vedere informațiile contradictorii care circulau privind anumite efecte secundare, acum

- 11 -

părinții sunt dispuși să-și imunizeze copiii, dar nu au cu ce. Avem deja înregistrate 26 de decese în

rândul copiilor, aproape 6 000 de îmbolnăviri și mai multe focare. În pragul unei catastrofe, care

durează de patru luni, nu se mai poate vorbi de proastă comunicare, ci de ineficiență fatidică în actul

managerial. Altă criză este cea a medicamentelor generice, care dispar treptat din farmacii, în frunte cu

cele oncologice. Iată cum lipsa de cunoaștere și profesionalism a destabilizat și piața medicamentelor.

În materie de fiscalitate, Guvernul propune impozitul pe gospodărie, care va presupune un

număr generos de șefi și consultanți fiscali, un an fără încasări la buget din impozit pe venit și maldăre

de chitanțe, bonuri și hârtii. De asemenea, se pregătește o mutilare a Codului fiscal, una dintre

modificări fiind și renunțarea la cota unică. Efectele vor fi devastatoare asupra mediului de afaceri,

care devenise predictibil, stabil și atractiv.

În același timp, după aproape jumătate de an de guvernare, avem zero investiții și zero rată de

absorbție pe fonduri europene.

Prejudiciul pe care regimul Dragnea îl provoacă României este incalculabil pe termen lung,

dacă luăm în considerare și raportul emis de Comisia Europeană prin care avertizează că deficitul

bugetar va continua să crească la 3,5% din PIB, din cauza reducerilor de taxe și a cheltuielilor publice

ridicate. Conform specialiștilor în analize financiare, nivelul estimat al datoriei publice va obliga

Guvernul la împrumuturi tot mai mari, determinând o vulnerabilitate a țării noastre în fața șocurilor

pieței financiare externe.

Măsurile sunt luate haotic, fără analize detaliate, fără calcularea riscurilor și a impactului

generat. Singura coordonată constantă în actul guvernării este populismul, PSD comportându-se ca un

partid aflat în permanentă campanie electorală.

Avem un guvern fără busolă, care se leagănă în bătaia vântului, ca un vas în derivă. Pierdut

program de guvernare. Declarat nul.

Vă mulțumesc.

Senator Bulacu Romulus, Circumscripția electorală nr. 40 – Vâlcea



Invit la microfon pe domnul senator Marian Pavel pentru dreptul la replică.

Dacă găsiți programul de guvernare, să i-l dați și domnului Romulus să-l citească.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Marian Pavel:


Cu siguranță așa o să fac.

- 12 -

Constat, de fiecare dată marți dimineața, când este sesiunea de declarații politice, că onor

partidul de opoziție își face griji și este de fiecare dată, ca să zic așa, îngrijorat de ceea ce înseamnă

actul de guvernare.

Ar fi fost mult mai simplu dacă nu ar fi dat-o în gard la alegeri și ar fi făcut și dânșii peste 40 și

ceva la sută și ar fi fost astăzi la guvernare. Dar cum lucrul ăsta nu s-a întâmplat și cum în democrație

este cu vot – da? – și cetățenii s-au exprimat în mod democratic și au trimis la guvernare un partid care

a demonstrat că poate să guverneze România – și de fiecare dată, de câte ori a guvernat-o, a guvernat-o

bine, în sensul că a realizat creștere economică și creșterea economică s-a resimțit de fiecare dată și în

buzunarele cetățenilor, lucru care se întâmplă și astăzi –, constat de fiecare dată că lucrul ăsta

deranjează. Buna noastră guvernare deranjează.

Vorbeați, domnule senator, despre greșeli de comunicare. Acum, nu știu dacă sunt atât de grave

greșelile de comunicare ale noastre cum au fost ale dumneavoastră de guvernare. Între o greșeală de

comunicare și o greșeală de guvernare sau o guvernare cu rea intenție, dați-mi voie să accept o greșeală

de comunicare și o guvernare bună.

Vorbeați, domnule senator, despre analize și despre studii. Eu vreau să vă vorbesc de ceea ce

spune INS-ul și să vă informez că astăzi, când stăm de vorbă, avem o creștere de 5,7%.

Vorbeați de un deficit și tot astăzi – sau ieri, mai bine zis, în plenul Senatului – am fost

informați de către ministrul muncii că suntem pe excedent.

Toate semnalele de alarmă pe care dumneavoastră le trageți astăzi în plenul Senatului nu fac

altceva decât să arate disoluția în care se găsește astăzi partidul din care dumneavoastră faceți parte.

Probabil că după congresul pe care o să-l aveți luna viitoare vă veți găsi direcția și, cu siguranță, veți

face opoziție așa cum ne așteptăm cu toții.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumim pentru precizări, domnule senator.

Dacă în acest moment nu mai sunt alți colegi care doresc să susțină declarații politice, facem o

pauză de câteva minute.

PAUZĂ


Reluăm activitatea.

Salut prezența în sală a domnului senator Cristian Resmeriță: bine ați venit alături de noi!

Invit la microfon, din partea Grupului USR, pe domnul senator Mihai Remus Goțiu.

Domnule senator, aveți cuvântul.

- 13 -

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața, domnule președinte!

Bună dimineața și bine v-am găsit, stimate colege și stimați colegi!

Săptămâna trecută am participat la dezbaterea „Parcare versus parc”, organizată de primarul

Sectorului 4 din București, Daniel Băluță, în aer liber, pe iarba Parcului Tineretului.

Organizarea deschisă a unei dezbateri de interes public e un lucru de lăudat. Din păcate însă,

modul de desfășurare a discuțiilor mi-a reamintit de comediile de confruntări organizate de RMGC ca

să-și promoveze proiectul minier de la Roșia Montană, iar asta nu mai e chiar așa de aplaudat.

Nu m-a deranjat în mod deosebit corul de huiduieli. Pot accepta că există câteva zeci de cetățeni

care să-și dorească parcarea în discuție, fie că au, fie că nu au cunoștință de riscurile la care se expun.

Întristător a fost faptul că după ce reprezentația s-a încheiat, iar televiziunile și-au strâns camerele de luat

imagini, oamenii s-au liniștit aproape brusc și am putut discuta cu ei și fără fluierături și strigăte. Doar după

ce show-ul s-a terminat a început dezbaterea reală, dar prea târziu, pentru că decizia fusese deja luată.

Cea mai gravă problemă este însă alta: faptul că în anul 2017 în România încă se mai pune în

discuție sacrificarea unor spații comunitare destinate oamenilor, cum sunt parcurile – dar nu e vorba

doar de parcuri –, pentru a le transforma în spații destinate mașinilor. Au trecut deja aproape 100 de

ani de când urbaniștii Vienei au impus protecția spațiilor comunitare, în frunte cu parcurile și chiar

scuarurile de mici dimensiuni, și sunt decenii bune de când orașele occidentale au înțeles importanța

lor și au început să le protejeze.

Această întârziere nu e doar a Capitalei. În urmă cu doar doi-trei ani, ieșenii se mobilizau pentru

salvarea parcului din fața Teatrului Național, arădenii – pentru salvarea Parcului „Mihai Eminescu”, iar

constănțenii protestau împotriva unui mall care urma să fie construit în plină zonă comunitară.

Chiar dacă implicările civice de la Cluj pentru salvarea parcurilor și-au aniversat deja majoratul –

în 1994 a fost salvat parcul din spatele Teatrului Național, amenințat să fie ras pentru ca fostul primar

Gheorghe Funar să-și amplaseze acolo una dintre faimoasele lui statui –, soarta parcurilor din orașul

ardelean e încă departe de a fi roz.

Faptul că în anul 2017 încă nu a fost tranșată deja această dispută este o dovadă de primitivism,

nu al celor câtorva susținători ai proiectului, rezidenți ai zonei, ci al societății noastre în ansamblu. O

asemenea discuție-dezbatere ar fi trebuit generată și încheiată încă, cel puțin, din anii ’90. Că încă se

mai pune o asemenea problemă pe ordinea de zi e pentru că toate administrațiile locale de după 1990,

de când a început asaltul mașinilor asupra marilor noastre orașe, au eșuat lamentabil în domeniul

politicilor legate de spațiul public și mobilitate urbană.

Cu un sistem de transport în comun performant, nu e nevoie să-ți parchezi mașina în fața

blocului în care locuiești. Faptul că nu s-au păstrat sau nu s-au achiziționat terenuri, altele decât

parcuri, pe care administrațiile locale le-ar fi putut folosi în diferite scopuri comunitare, inclusiv

- 14 -

amenajarea de parcări, reprezintă o altă lipsă de viziune a edililor care s-au succedat în Capitală și în

alte mari orașe din România. Și nu doar o lipsă de viziune, cât și hoție și parandărăt, cu ștampile și

avize pentru ansambluri rezidențiale și clădiri de birouri eliberate total iresponsabil.

În fine, surpriza celor care își doresc parcare lângă blocul lor va fi să se trezească cu traficul

auto dublat ori chiar triplat de mașinile care vor încerca să ajungă la parcare.

Am încercat să le împărtășesc celor prezenți la dezbaterea de săptămâna trecută experiența din

Viena, dar, vorba aceea, să nu ne uităm la alții cum și-au rezolvat problemele, că noi suntem neamul

lui Pește cel Deștept. Ideea e că vreme de trei luni mi-am lăsat mașina undeva la Dumnezeu așteaptă la

Viena, la marginea ei, de trebuia să schimb două magistrale de metrou și 19 stații să ajung la ea; cam

așa, cam ca de la Cluj la Turda ori chiar de la Cluj la Dej. Mi-am luat însă abonament pe transportul în

comun, 47 de euro pe lună, pe toate liniile de metrou, tramvai, troleu, autobuz, mai ieftin decât

cheltuiam pe benzină într-o lună în Cluj. Ajungeam mai repede unde aveam treabă, mai relaxat, fără

stresul din categoria „găsesc ori nu loc de parcare”. Unde mai pui reducerea poluării? De mașină am

avut nevoie de două ori: o dată să mă duc la Berlin și o dată la Praga.

În loc să le explice toate acestea oamenilor prezenți, domnul primar s-a dat în stambă cu tot

felul de glumițe absurde. Poate lui i se păreau remarci inteligente și s-a hămesit la cele câteva zeci,

maximum sute, de voturi câștigate facil și pe termen scurt printre fanii parcării.

Și uite-așa se mai duc pe apa Dâmboviței câteva sute de metri pătrați din Parcul Tineretului,

pretext numai bun pentru a justifica tăierea altor câteva sute de metri pătrați în alt parc și tot așa, până

din parcurile României și ale Bucureștiului n-o să mai rămână decât niște cioate, precum cel care

supraveghea măreț dezbaterea din Parcul Tineretului, și până când plămânii copiilor noștri și ai

nepoților noștri vor arăta la fel.

Stimate colege și stimați colegi,

V-am spus toate cele de mai sus pentru a face un apel la sprijinul dumneavoastră. Sunteți voci

care au influență în comunitățile pe care le reprezentați și care, în același timp, aveți uși deschise la

decidenții politici locali. Vă rog să folosiți această influență legitimă în mod benefic.

Împreună putem stabili un moment zero de la care să nu mai permitem sluțirea și îmbolnăvirea

orașelor noastre. Gândiți-vă cum vreți să arate acestea atunci când de ele ar urma să se bucure copiii,

nepoții și strănepoții dumneavoastră și acționați în consecință.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Continuăm declarațiile politice și invit la microfon, din partea Grupului PNL, pe doamna

senator Hărău Eleonora-Carmen, pentru o scurtă declarație politică de… patru pagini. Mai scurtă un

pic, trei pagini.

- 15 -

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:


Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Mă întreb și vă întreb cu ocazia acestei declarații politice:

„De ce creșterea economică anunțată nu bucură pe nimeni?”

La începutul săptămânii trecute, Institutul Național de Statistică ne-a făcut o mare surpriză și a

declarat – e drept că destul de laconic – faptul că economia României a înregistrat în primul trimestru

al anului 2017 o creștere economică de 5,7% din PIB pe serie brută față de trimestrul similar din 2016

și cu 1,7% față de ultimul trimestru din anul 2016.

După o veste atât de mare, m-aș fi așteptat ca la Guvern să se desfacă șampania, la Parlament să

fie convocată ședință solemnă, Banca Națională a României să fie în zi de sărbătoare, să se emită

monedă aniversară, iar în rândul agenților economici să se încingă hora bucuriei.

Ați văzut cumva să se fi întâmplat vreo schiță de bucurie la anunțarea acestor date? Nicidecum.

Bucuria așteptată a semănat mai degrabă a tristețe de înmormântare, iar acest lucru mi-a adus aminte

că aceeași stare de spirit a caracterizat și succesul uriaș anunțat de Guvern atunci când au fost făcute

publice datele privind încasările bugetare pentru același trimestru din 2017.

Stimați colegi,

Faptul că această creștere economică anunțată nu bucură pe nimeni, nici măcar pe cei aflați la

guvernare, reflectă cât se poate de clar că nimeni nu are încredere în veridicitatea cifrelor anunțate de INS.

E drept că specialiștii de la INS, ca în toți anii de când această instituție stă cu gâtul sub piciorul

prim-ministrului, au strecurat în comunicat și faptul că datele sunt doar niște estimări, niște date

provizorii, care, potrivit tradiției INS din ultimul deceniu, vor fi revizuite în scădere, iar până la datele

finale va mai curge multă apă pe Dâmbovița, suficient de multă ca relevanța acestor date să nu mai

intereseze, practic, pe nimeni. Deocamdată însă, conducerea INS și-a arătat înalta prețuire și

recunoștință față de prim-ministrul oficial, față de prim-ministrul din umbră și față de partidul de

guvernare, cântându-și partitura pe care aceștia doreau și se așteptau să o audă în piesă.

La Banca Națională în niciun caz n-ar fi putut fi bucurie, pentru că specialiștilor BNR altfel le-

au ieșit socotelile, concluzia acestora fiind că „datele statistice disponibile prefigurează o ușoară

decelerare a creșterii PIB în trimestrul I 2017”. Slavă Domnului că de această dată BNR stă cu

picioarele pe pământ și are coloana dreaptă!

Cât privește potențiala bucurie pe care ar fi trebuit s-o vedem în ochii antreprenorilor români,

aceasta nu avea cum să apară doar printr-un indicator căruia aproape că nu-i dau crezare nici cei care l-au

publicat și cei pe care îi avantajează. El nu spune nimic despre structura afacerilor din România, despre

- 16 -

problemele structurale întâmpinate de oamenii de afaceri, despre statul opresiv, care-i privește doar ca

pe niște contribuabili, adică vaci bune de muls.

În sectorul privat am fi văzut bucurie dacă se găseau soluții la calificarea accelerată a forței de

muncă și acoperirea deficitului de forță de muncă, dacă stimularea consumului ar fi avut ecourile

așteptate în stimularea ofertei interne, dacă relația ultrabirocratică și adeseori opresivă în raport cu

autoritățile statale ar fi înregistrat progrese pe calea debirocratizării și a tratării agentului economic ca

pe un generator de valoare economică, nu ca pe un contribuabil care trebuie jumulit cu orice chip.

Așadar, stimați domni, domnule Dragnea, domnule Grindeanu, degeaba fluturați în vânt o

creștere economică mare, că nimeni n-are încredere în datele croite, să vă dea satisfacție, motiv pentru

care nimeni nu se bucură.

Vă mulțumesc.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator liberal de Hunedoara.


Mulțumim, doamna senator.

Probabil că nu se bucură nimeni dintre cei de la PNL.

Invit la microfon pe domnul senator Pavel Marian, conform procedurii, pentru un drept la replică.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Marian Pavel:


Cu siguranță nimeni nu s-a bucurat când dumneavoastră cu actualii parteneri de partid, cu cei

care împreună ați format marele PNL, ați tăiat salariile și pensiile în România. Cu siguranță nimeni nu

s-a bucurat atunci și ca urmare ați fost sancționați dumneavoastră, ca partid, de către cetățeni prin vot.

Vin și încerc, de fiecare dată la declarații politice, să observ, să analizez obsesiile pe care

dumneavoastră le-ați creat față de Partidul Social Democrat și față de președintele partidului. V-am

recomandat și data trecută – și v-o recomand cu căldură – să căutați și dumneavoastră în PNL un Liviu

Dragnea. Poate în felul acesta reușiți și dumneavoastră să treceți pragul de 20%.

Mult succes!

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumim domnului senator.

Așteptăm și alți colegi care doresc să susțină declarații politice în timpul alocat, până la ora 10.30.

PAUZĂ

- 17 -


Stimați colegi,

Nemaifiind alți colegi care doresc să susțină declarațiile politice, încheiem aici sesiunea

dedicată declarațiilor politice.

Doresc să precizez doar că au depus declarații politice în scris – și se află la secretarul

Senatului – următorii colegi:

- din partea PSD, domnii senatori Stan Ioan, Fifor Mihai-Viorel, Bădălău Niculae, Bodog

Florian-Dorel, Brăiloiu Tit-Liviu, Avram Nicolae, Trufin Lucian, Arcan Emilia, Smarandache Miron-

Alexandru;

- din partea Grupului PNL, Stângă George-Cătălin, Cristina Ioan, Nicoară Marius-Petre,

Caracota Iancu, Șoptică Costel, Pîrvulescu Eugen și Popa Cornel;

- din partea Grupului PMP, domnul senator Lungu Vasile-Cristian.

Încheiem aici, așa cum spuneam, sesiunea dedicată declarațiilor politice. Reluăm activitatea la

ora 10.30, continuând dezbaterea pe proiectul de Lege-cadru privind salarizarea unitară.

PAUZĂ

*



Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 23 mai 2017, ședință condusă de

subsemnatul, asistat de domnii secretari Pavel Marian și Vela Ion Marcel.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența un număr de 84, cvorumul

legal de lucru fiind îndeplinit.

Ordinea de zi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi. (Discuții la prezidiu.)

Invit la microfon pe doamna vicelider al Grupului PSD, doamna senator Lavinia Craioveanu.

Aveți cuvântul.

Doamna Elena-Lavinia Craioveanu:


Avem o solicitare: ca punctul 2, Proiecte de hotărâre privind exercitarea controlului de

subsidiaritate și proporționalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de la Lisabona, să fie

dezbătut după inițiativele legislative.

Mulțumesc frumos.


Mulțumesc și eu.

- 18 -

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, cu modificarea propusă de doamna senator Lavinia

Craioveanu.

Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere, ordinea de zi modificată a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – până la epuizarea

ordinii de zi, dezbateri în plenul Senatului, cu o pauză de la ora 13.00 la ora 14.00, urmate de lucrări în

comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 69 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 29 mai – 3 iunie 2017.

Acesta este următorul:

- luni: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00, ședința

Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 – 18.00,

lucrări în plenul Senatului; la ora 17.00 – vot final asupra inițiativelor legislative cu caracter organic;

18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 30 mai: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului,

urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 31 mai – lucrări în comisiile permanente;

- joi, 1 iunie, respectiv vineri, 2 iunie – zile libere;

- sâmbătă, 3 iunie – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 75 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost aprobat.

*

Intrăm în ordinea de zi și continuăm dezbaterile asupra Propunerii legislative Lege-cadru

privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. (L111/08.05.2017)

Stimați colegi,

- 19 -

În cursul sesiunii de ieri am parcurs amendamentele respinse până la numărul 50. Având în

vedere că a fost destul de repede această parcurgere, dacă sunt colegi care au de susținut amendamente

până la numărul curent 50, îi invităm. (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnule senator Gabi Ionașcu, aveți cuvântul. Așa cum am promis, cu dumneavoastră

începem. Microfonul 2.

Domnul Gabi Ionașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

În art. 26 alin. (2), referitor la premii și sporuri, alin. (2) definește numai evaluarea criteriilor,

fără a fi definit în totalitate acest articol. În aceste condiții… și nici în articolele următoare; mă refer la

art. 8 alin. (2), dar nici la art. 31.

În aceste condiții, se impun două noi alineate. În formularea mea, acestea sunt:

„Alin. (2¹) – Acordarea premiilor de excelență prevăzute la alin. (2) pot fi acordate numai dacă,

după două evaluări succesive, personalul respectiv a obținut punctajul maxim posibil al criteriilor de

performanță generale prevăzute la art. 8 alin. (2) din prezenta lege.”

Și următorul alineat:

„Alin. (2²) – Evaluarea criteriilor prevăzute la alin. (2¹) se realizează de către conducătorul/șeful

ierarhic superior, aprobate de conducătorul instituției sau al autorității.”



Pentru precizare, vorbim de amendamentul aflat la numărul curent 24.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins pe care l-a susținut colegul nostru,

domnul senator.


Cu 26 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și nicio abținere, amendamentul este respins.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul.

Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Domnul Dorin-Valeriu Bădulescu:

Bună dimineața, stimați colegi!

O să fiu extrem de scurt.

Am… de fapt, o să dau citire amendamentelor propuse și respinse. Sunt două amendamente pe

care le pot pune în discuție.

- 20 -

Este vorba de articolul 25, cu privire la limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor,

primelor, premiilor și indemnizațiilor și altor drepturi. Acest amendament a fost formulat în timpul

dezbaterilor la comisii, având în vedere că se respinsese acel amendament privind tichetele de masă.

Și în noua formulare articolul trebuie să… l-am propus să arate în felul următor: art. 25 alin. (1)

– „Suma sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor acordate

cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăși 33% – asta este schimbarea,

din 30 în 33% – din suma salariilor de bază” și așa mai departe; se păstrează formularea.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator.


Cu 25 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și nicio abținere, amendamentul susținut de

dumneavoastră a fost respins.

Vă rog, domnule senator, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Nicu Fălcoi:


Stimați colegi,

Vreau să fac o precizare înainte de a da citire amendamentelor. Amendamentele pe care urmează

să le citesc nu sunt ale mele, senatorul Nicu Fălcoi, sunt ale Comisiei pentru apărare, sunt amendamente

dezbătute intens în această comisie timp de două săptămâni și pe care absolut toți membrii acestei

comisii și le-au însușit, inclusiv reprezentanți ai PSD-ului, ai ALDE, PNL, USR și UDMR.

Prin urmare, primul amendament căruia îi dau citire este la art. 3. După alin. (3) se introduce un

nou alineat, alineatul (3¹), cu următorul cuprins: „Gestionarea sistemului de salarizare a personalului

din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională se asigură de fiecare ordonator

principal de credite.”

Motivarea acestui amendament este următoarea: pentru stabilirea unei soluții judicioase, este

necesar să se păstreze reglementarea actuală prevăzută la art. 6 alin. (1) din Legea-cadru nr. 284/2010,

conform căreia „gestiunea sistemului de salarizare a personalului din instituțiile și autoritățile publice

se asigură de fiecare ordonator principal de credite”, sau să se instituie o excepție pentru sistemul de

apărare, ordine publică și securitate națională, similar cu cea stabilită pentru Ministerul Sănătății și

Ministerul Educației Naționale.

Art. 3 din proiectul legii-cadru reglementează modalitatea de gestionare a sistemului de

salarizare în sectorul bugetar, iar pentru sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se

- 21 -

prevede că gestionarea respectivă „se asigură de fiecare ordonator de credite”, eliminând astfel

posibilitatea ordonatorilor principali de credite din sistem să elaboreze, să adapteze, să reformeze sau

să actualizeze un mod unitar de salarizare pentru toți ordonatorii secundari și terțiari de credite aflați în

subordine – câteva sute la nivelul sistemului.

Vă informez că acest amendament a fost propus de specialiștii din cadrul sistemelor

militarizate. Prin urmare, vă rog să-l susțineți.


Domnule senator,

Am o rugăminte înainte de toate: înainte de a citi amendamentul, să ne spuneți și care este

numărul curent, ca să putem să-l urmărim.


Sigur că da. Acesta este număr marginal 3.


3. Ajunsesem la 50.


Da, dar ați revenit, domnule președinte.


Da, e în regulă, am spus.

Deci rugămintea era să ne spuneți numărul curent, ca să putem să-l urmărim.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colegul nostru, domnul senator Fălcoi.




Vă rog să continuați.

Numărul curent? Microfonul 2, vă rog.

Ajutați-l.


Nr. crt. 5. Este o definiție care se schimbă puțin: „Solda funcției de bază se compune din solda

de funcție, solda de grad, gradații și, după caz, solda de comandă.”


Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.


- 22 -




Microfonul 2. Aveți cuvântul.


La nr. 14 avem următorul amendament – este vorba de amendamentul 6, așa este trecut acolo:

„Prevederile alin. (1) nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate, militarilor, polițiștilor,

funcționarilor publici cu statut special și personalului Oficiului Registrului Național al Informațiilor

Secrete de Stat.”

Este vorba despre un amendament care reglementează acordarea sporurilor și motivația este

următoarea: având în vedere specificul activităților desfășurate de militari, polițiști și funcționarii

publici cu statut special, retribuirea acestora trebuie făcută uneori și pentru activități care exced timpul

normal de lucru, pentru activități cu grad mare de pericol, pentru cointeresarea în perfecționarea și

menținerea unui înalt nivel de pregătire și calificare. Iar toate acestea se pot face doar prin acordarea

sporurilor care să-i diferențieze de cei care, din anumite motive, aleg să execute activități cotidiene

care nu implică un consum fizic și psihic comparativ cu al celor dintâi, mai ales că soldele de funcții,

în contextul actual, se acordă doar în concordanță cu evoluția în carieră, ținând cont mai puțin de ceea

ce face individul, de efortul depus, de risc și de consumul fizic și psihic.

Țin să mai fac o precizare. Aceasta se numește și Legea salarizării unitare. Dacă aplicăm

anumite reguli pentru o anumită categorie de personal, haideți să încercăm să o aplicăm pentru toate

categoriile de personal la fel.


Vă mulțumesc pentru susținere.

Vreau să vă rog să ne mai spuneți încă o dată numărul curent, pentru că nu e numărul 14.

Vă ajutăm noi? Căutați la 23?


Nu, este la numărul 14, nr. crt. 14, amendamentul numărul 6.


E în regulă. Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colegul nostru, domnul

senator, așa cum spune Domnia Sa, din raportul Domniei Sale, nr. crt. 14.


Cu 27 de voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul susținut de



- 23 -


Da. Mai am la numărul de criteriu 27.


Progresăm. Vă rog.


Comisia pentru muncă, în graba ei de a aproba doar amendamentele venite de la Ministerul

Muncii, a omis, a respins un amendament care ținea doar de gramatica limbii române.

La alin. (3) se modifică astfel: „în perioadele prevăzute la alin. (1) și (2)”. În textul inițial era

„în perioadele prevăzută la alin. (1) și (2)”. E vorba de art. 30 din lege.


Da. Textul inițial, textul care a venit cu raport este „în mod excepțional, perioada prevăzută”.

Perioada. Și dumneavoastră faceți propunerea să scriem „perioadele prevăzute”.


Da.


OK. Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colegul nostru.

Vă rog să votați. (Discuții în sală.)



Domnule senator,

Vă dau o veste bună. Înțeleg că a fost corectată deja la comisie, dar nu a fost prezentată în

raport. Putem să considerăm amendamentul admis. Dar, ca să fim mai catolici decât papa, mai supun

încă o dată la vot amendamentul susținut de dumneavoastră.


Cu 87 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și o abținere, amendamentul susținut de dumneavoastră a

fost admis.

Felicitări!

Vă rog să continuați. (Discuții în sală.)


Îmi cer scuze, dar sunt foarte multe și trebuie să le iau pe rând.

Da, acestea ar fi. Deocamdată acestea au fost amendamentele.


E în regulă. Mulțumim pentru intervenție.

Dacă mai sunt și alți colegi și alte intervenții pentru amendamentele până la nr. crt. 50.

- 24 -

(Intervenție neinteligibilă din sală.)

Da? Până la 50?

Domnule senator Wiener, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Adrian Wiener:

E vorba de un amendament cu nr. crt. 42. Amendamentul se referă la art. 37 alin. (3) lit. a).

Face obiectul excepției de la creștere.

La familia ocupațională „Sănătate” există o creștere de la 1 ianuarie 2018, dar doar pentru medici și

asistente. Sunt exceptați de la creștere categorii profesionale care își desfășoară activitatea la același loc de

muncă. Este vorba de infirmiere, brancardieri, biologi, biochimiști. E o decupare mai puțin naturală, nu s-a

mai făcut până acum. Eventual, s-a făcut între personalul medical și personalul nemedical din spitale.

Deci amendamentul sună astfel: „Salariile de bază de care beneficiază personalul de specialitate

medico-sanitar, pentru personalul de specialitate din compartimentele paraclinice medico-sanitare,

precum și pentru personalul auxiliar sanitar prevăzute în Anexa II, Capitolul I, punctul 2 la prezenta

lege se stabilesc la nivelul celor prevăzute pentru anul 2022.”

Motivația este pentru a nu crea clivaje, pentru a nu crea disensiuni, de la 1 ianuarie 2018, între

categorii de personal cu același obiect de activitate.

Mai vreau doar să precizez că, dată fiind motivația creșterii salariilor la medici și asistente,

aceea că pleacă, vreau să vă spun cu certitudine că, cel puțin la nivelul spitalelor județene, schemele de

personal, statele de funcție sunt mai goale la capitolul infirmiere și brancardieri tocmai din cauza

faptului că salariile sunt foarte mici la aceste categorii de personal. De altfel, amendamentul ăsta face

obiectul următorului protest al Sanitas; unul din obiectele următorului protest al Sanitas anunțat deja.

Mulțumesc.


Domnule senator,

Vă rog să reveniți la microfon, să ne mai spuneți o dată numărul criteriu, pentru că nu e 42.

Din raportul pe care…


Înseamnă că am un raport eronat.


În raportul pe care îl avem noi primit și care este și pe site nu e 42.


32 o fi atunci.


Încercăm cu 32?

- 25 -


Vă rog. Deci e la art. 37 alin. (3).


E în regulă. E numărul 32.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colegul nostru, domnul senator.




Dacă sunt și alte intervenții.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu): Până la 50 nu mai sunt.


Înțeleg că am parcurs toate amendamentele pe care colegii au dorit să le susțină până la

numărul 50. Continuăm.

Numărul 51 – 60. Dacă sunt colegi care doresc să susțină.

Din sală: Am eu.


Nu, o să mai revenim.

Numărul 61 – 70. Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamente.

Numărul 71 până la numărul 74 din corpul legii. Nu sunt.

Intrăm la dezbaterea amendamentelor respinse pe anexe.

Începem cu „Învățământul”.

De la numărul 1 la numărul 8.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină. Nu sunt.

Anexa II – „Sănătate”.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.


La Anexa II – „Sănătate”, Anexa II, Capitolul I, punctul 2, litera b), subpunctul b1), este vorba

de modificarea în ceea ce privește coeficienții de salarizare pentru biologi, biochimiști, chimiști,

fizicieni, cei care lucrează alături de medici și asistente în spitale. Am așezat biologul, biochimistul pe

un cuantum de 2,92 și așa mai departe, în loc de 1,96.

Este… în mod clar aceștia sunt dezavantajați, deși fac o muncă extrem de importantă la nivelul

spitalelor, iar mărirea coeficienților, așa cum am solicitat prin amendamentele depuse, este un lucru

firesc. Vă rog.

Vă mulțumesc.

- 26 -


Mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Bădulescu.




Dacă sunt și alte intervenții la anexa „Sănătate”.

Nu sunt. Continuăm.

Următoarea anexă, „Cultură”.

Dacă sunt aici amendamente pe care colegii… amendamente respinse pe care colegii doresc să

le susțină. Nu sunt.

Următoarea anexă, „Diplomație”.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină.

Următoarea anexă, „Justiție”.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină.

Domnul senator Șerban Nicolae.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.

Domnul Șerban Nicolae:


Stimați colegi,

Nu vreau să susțin un amendament, dar vreau să atrag atenția că, din verificările făcute, într-adevăr

acum salariul specialiștilor IT din cadrul aparatului central în justiție este de 9 000, pornește de la 9 000,

dar, potrivit grilei, ei sunt… nu mai sunt asimilați judecătorilor de judecătorii, așa cum ne-a spus doamna

ministru data trecută, ieri, ci vor fi asimilați, așa cum am spus eu, grefierului. Și, mai mult decât atât,

salariul începe de la 4 500 de lei bază.

Mulțumesc.


Mulțumim pentru precizările pe care le-ați făcut.

Continuăm dezbaterile. Anexa „Justiție”.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu sunt.

Următorul capitol, următoarea anexă, „Apărare”.

Domnule senator Fălcoi, aveți cuvântul. Microfonul 2.



- 27 -

Stimați colegi,

Revin cu informația că amendamentele pe care le susțin în fața dumneavoastră sunt

amendamentele Comisiei pentru apărare, și nu ale senatorului Nicu Fălcoi, după ce am tot discutat cu

specialiști din cadrul sistemelor de apărare, timp de două săptămâni, pe marginea acestor amendamente.

Primul amendament pe care vreau să-l susțin este la numărul de criteriu 1. Se referă la soldele,

salariile de funcție pentru personalul militar, polițiști și funcționari publici cu statut special din

instituțiile publice din sistemul apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă propun atenției o grilă de salarizare diferită de cea propusă de Ministerul Muncii și asta

pentru că șeful statului major general, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, prim-adjunctul

directorului Serviciului Român de Informații, primul adjunct al directorului Serviciului de Informații

Externe, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale și directorul Serviciului de Protecție și

Pază, generali cu patru stele, au un coeficient salarial de 4,35, deși ei sunt asimilați secretarilor de stat,

care au un coeficient salarial de 8.

Este adevărat că la acest coeficient salarial se adaugă și solda de grad, dar vă informez că solda

de grad pentru un general cu patru stele, în propunerea făcută de Ministerul Muncii, este de 410 lei. Pe

lună, nu pe zi, cum a crezut unul dintre colegi mai deunăzi.

Prin urmare, vă propun o nouă grilă de salarizare, în care șeful statului major general să aibă

coeficient maxim 6 – deci nici măcar acum nu ajunge la coeficientul unui secretar de stat, deși are o

funcție de secretar de stat –, iar soldatul simplu va începe de la coeficient 1,05.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Dau cuvântul doamnei ministru, să ascultăm punctul de vedere al Guvernului.

Vă rog, doamna ministru, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Doamna Lia-Olguța Vasilescu – ministrul muncii și justiției sociale:


Noi am crescut solda de funcție, dar vă rog frumos să remarcați în textul legii că este vorba și

de solda de grad, și de solda de comandă. Per total, se ajunge la 17 000 plus sporuri.


Mulțumim.

Domnule senator, doriți încă o precizare?

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 2.


Sigur. O simulare făcută de șeful Serviciului financiar din cadrul MApN: la un coeficient 6 al

șefului statului major general, ar ajunge la 15 000 de lei pe lună. Cu toate sporurile incluse; cu absolut

toate sporurile incluse.

- 28 -


Înainte de a supune votului amendamentul dumneavoastră, doresc să salut prezența unui grup

de 100 de copii invitați de domnul senator Nicolae Moga, din județul Constanța, comuna Limanu, sat 2

Mai, Vama Veche, împreună cu domnul primar. Îi salutăm și le mulțumim pentru că sunt alături de

noi. (Aplauze.)

S-au grăbit.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator.




Continuăm dezbaterile.

Dumneavoastră?

Vă rog, domnule senator, microfonul 2.


Domnilor colegi,

Vă informez că, într-adevăr, salariul șefului statului major general a rămas la nivelul salariului

unui primar de localitate cu 3 000 de locuitori.

OK. Trecem mai departe, la numărul 2 de criteriu.

La Anexa VI, Capitolul II, alin. (2) al art. 7 se modifică și va avea următorul cuprins… și aici

este o înșiruire de sume pentru gradul pe care-l au militarii. Și acesta începe de la gradul de soldat până

la gradul de general cu patru stele și pleacă de la suma de 250 de lei pentru un soldat și ajunge la 1 450

de lei pentru un general cu patru stele.

Vă informez că în acest moment propunerea este 200 de lei pentru un soldat și 410 lei pentru un

general cu patru stele.

Mie mi se pare de-a dreptul jenant că ne tratăm militarii în halul ăsta. Prin urmare, propunerea pe

care o fac eu este ca, gradual, de la 250 de lei pentru un soldat, solda de grad pentru militari să ajungă la

1 450 de lei, adică echivalentul unui salariu minim pe economie, pentru un general cu patru stele.


Domnule senator, avem amendamentele în față.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de domnul senator. (Discuții la prezidiu.)

Cred că putem să votăm și fără precizare. Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră.


- 29 -



Continuăm dezbaterile.

Domnule senator Fălcoi, microfonul 2.

Vă rog, numărul curent.


La numărul 3 e vorba de art. 14, Capitolul II, Anexa VI, alin. (3). Se modifică și se introduc

patru noi alineate, alin. (6), (7), (8) și (9), cu următorul cuprins:

„Alin. (6) – Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare care desfășoară activități de creație de programe pentru calculator, precum

și cel care este încadrat în posturi de specialiști în tehnologia informației/comunicațiilor beneficiază de

o majorare calculată la solda de funcție de până la 30%, în condițiile stabilite prin norme metodologice

aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.”

E vorba de oamenii specialiști pe IT care lucrează mai ales la STS și care vor avea un salariu

mult, mult inferior altor specialiști în IT care lucrează în alte departamente și în alte locuri în țara asta și,

cu siguranță, n-o să-și mai dorească să lucreze în STS, pentru că pot câștiga mult mai mult în altă parte.

„Alin. (7) – Personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare și personalul civil, pe perioada participării la misiuni operative sau la

trageri de luptă, aplicații, exerciții tactice și instrucție în tabere, beneficiază de o majorare calculată la

solda de funcție…


… de până la 10%, în condițiile…


… de până la 10%...


… aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.”

Avem textul.


Da, OK.


Deci nu e nevoie să ne citiți textul. Aveam nevoie doar să susțineți amendamentul și dacă doriți

să argumentați.


Este în regulă.

- 30 -


Îl supun la vot?


Puteți să-l supuneți la vot, domnule președinte.


Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de colegul nostru, domnul senator.




Vă rog să continuați. Microfonul 2.


La numărul 4 este vorba de art. 32 alin. (1). Este un amendament fără niciun impact bugetar. E

doar o chestie de redefinire a orei de zbor.

„Prima orară de zbor face parte din solda lunară și se acordă la aceeași dată cu aceasta tuturor

categoriilor și specialiștilor de personal navigant de aviație, definite la art. 9 și 17 din statut, astfel…”

Prima orară de zbor este o primă cu caracter permanent, care se acordă odată cu solda lunară și

este calculată în funcție de numărul orelor de zbor executate și de complexitatea zborurilor pentru care

se plătește. Ea are caracterul permanenței soldei lunare.


Supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-a susținut colegul nostru, domnul senator.




Vă rog să continuați, domnule senator. Microfonul 2.


La numărul 5 se modifică lit. b) alin. (1) și se introduce un nou alineat, alin. (9), la art. 65,

Capitolul II, Anexa VI, după cum urmează: „Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și

alte drepturi specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu

solda de funcție/salariul de funcție și celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii.”

E doar o chestie de definiție.


Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul.


- 31 -

Cu 31 de voturi pentru, 63 de voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a fost respins.

Salutăm încă un grup de colegi… de invitați, invitați de domnul senator Nicolae Moga, 100 de

copii din județul Constanța. Le spunem bun venit în Senatul României și să-i vedem mare parte dintre

ei alături de noi… și însoțiți de domnul primar din comuna Limanu.

Bine ați venit! (Aplauze)




La numărul 6 se modifică alin. (1) și se introduce un nou alineat, alin. (5), la art. 66, Capitolul

II, Anexa VI, după cum urmează: „Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte

drepturi specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu solda de

funcție/salariul de funcție și celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii.”

Pentru eliminarea interpretărilor eronate se impun modificarea și completarea reglementării și a

dificultăților ivite în aplicarea legislației actuale. Propunem modificarea și completarea art. 66 alin. (1)

din Anexa VI la proiect.


Mulțumesc.



Cu 26 de voturi pentru, 64 de voturi împotrivă, nicio abținere, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule senator Fălcoi, să continuați. Microfonul 2.


Numărul 7. La art. 67, Capitolul II, Anexa VI se introduce un nou alineat, alin. (3), cu

următorul cuprins: „Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte drepturi specifice

care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu solda de funcție/salariul

de funcție și cu celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii.” În aceeași idee.


Mulțumesc.



Cu 24 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Vă rog, domnule senator, continuați. Microfonul 2.


La numărul 8 este vorba de art. 70, Capitolul II, Anexa VI. Se modifică și va avea următorul

cuprins: „Pentru calitatea de cadru militar în activitate, cadrele militare prevăzute la art. 69 mai

- 32 -

beneficiază de solda de grad. Ajutoarele la trecerea în rezervă sau în retragere, pensia și alte drepturi

specifice care se acordă, potrivit actelor normative în vigoare, se stabilesc în raport cu indemnizația de

încadrare, stabilită potrivit legii, și cu celelalte drepturi militare acordate, potrivit legii, după caz.”


Vă mulțumesc.


Vă rog să votați. Ați blocat sistemul.




Numărul 9.


Numărul 9.


Art. 84, Capitolul II, Anexa VI. Se introduce un nou alineat, alin. (4), după cum urmează:

„Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare care are calitatea de ordonator de credite…


Domnule senator…


Da.


Vă rog să mă scuzați că vă întrerup.


Spuneți.


Urmează și punctul 10 aici, care are vreo două pagini și jumătate. Rugămintea este așa: nu trebuie

să citiți tot amendamentul; doar dacă-l susțineți și să faceți o argumentație. Noi avem textul în față.


Sunt convins.

La numărul 9, vă rog să-l votați. Vedeți amendamentul, este vorba de…


Atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul susținut de colegul nostru, domnul

senator, la punctul nr. 9 din anexa de la „Apărare”.

- 33 -



Continuăm dezbaterile. Punctele 10, 11, 12. Susțineți?


Da, la 10. Și argumentația ar fi legată de art. 88: „Prin excepție de la prevederile art. 21 din

prezenta lege, pentru activitatea desfășurată de personalul militar, polițiști și funcționari publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil în zilele de repaus săptămânal,

de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se

lucrează, se acordă o majorare de 100% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază”.


Am înțeles.




Punctul 11.


La punctul 12.


Punctul 11 nu-l susțineți. Bun.

Punctul 12, vă rog. Aveți cuvântul.

Domnul senator Fălcoi.


Da. Este vorba de acordarea unor ajutoare la trecerea în rezervă. Cu toții știm că militarii își

desfășoară activitatea în condiții deosebite, de cele mai multe ori mutându-se dintr-un loc în altul,

dintr-o garnizoană în alta. Prin urmare, la încheierea activității chiar au nevoie de un sprijin din partea

statului pentru a se putea așeza undeva.

La acest amendament e vorba de acordarea unor ajutoare în funcție de vechimea petrecută în

armată, ajutoare care până acum s-au acordat militarilor și care în prezenta lege au fost scoase.


Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la punctul 12.


Cu 26 de voturi pentru, 66 de voturi împotrivă și 2 abțineri, amendamentul a fost respins.

- 34 -

Continuăm activitatea noastră cu Anexa VIII – Familia ocupațională de funcții bugetare

„Administrație”.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamente.

Vă rog, domnule senator Bădulescu, aveți cuvântul. Microfonul 2.


Este vorba de punctul 11. Un amendament propus pentru introducerea unui nou articol la acea

anexă, în sens similar cu art. 13 din anexa anterioară, privind militarii și polițiștii, în sensul următor:

„Dispozițiile legale prin care sunt stabilite sporuri, indemnizații și alte drepturi de natură salarială pentru

personalul din alte domenii de activitate din sectorul bugetar se aplică și funcționarilor publici, indiferent

de tipul unității în care își desfășoară activitatea, cu avizul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.”

Având în vedere că este personal care trebuie să beneficieze de aceste sporuri, prevederea nu

are o implicare bugetară, era doar o chestiune de echitate în ceea ce privește egalitatea cu celelalte

familii ocupaționale. Atât timp cât în anexa privind militarii și polițiștii, Anexa VI, există o astfel de

prevedere, trebuie să fie introdusă și pentru funcționarii publici.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de domnul senator Bădulescu.



Continuăm, Anexa IX – „Funcții de deminate publică”.

Dacă sunt amendamente, colegi care doresc să susțină amendamentele respinse. Nu sunt.

Stimați colegi,

Acestea au fost toate amendamentele pe care comisia le-a analizat și au venit cu raport ca fiind

amendamente respinse, susținute de colegii noștri.

Fiind vorba despre o lege organică, ar trebui să o supunem votului dumneavoastră, probabil,

luni la ora 17.00. Doar dacă există vreun lider de grup ca să ne propună fie o pauză de consultări, fie

modificarea programului de lucru.

Dacă nu există vreo propunere, doresc să salut prezența alături de noi în Senat a unui număr de

50 de copii, însoțiți de cadrele didactice, de la Liceul Tehnologic Todireni, comuna Todireni, județul

Botoșani. Sunt prezenți la invitația doamnei chestor Doina-Elena Federovici.

Îi salutăm. (Aplauze, discuții la prezidiu.)

Dau cuvântul liderului de grup al PSD, domnul senator Mihai Fifor.


- 35 -

*

Domnul Mihai-Viorel Fifor:


Stimați colegi,

De vreme ce am reușit să trecem în revistă amendamentele, vă propun să modificăm programul

și să facem votul astăzi. Este vot pe lege organică. Eu cred că putem să trecem această lege astăzi.

(Discuții la prezidiu.)


Supun votului dumneavoastră modificarea propusă de domnul senator Mihai Fifor, în sensul de

a avea vot final pe legile cu caracter organic – nu, domnule senator? – astăzi, acum, imediat după vot.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 92 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 9 abțineri, s-a aprobat modificarea programului de

lucru.

*

Și va trebui să supunem votului dumneavoastră raportul comisiei, cu amendamentele admise,

respectiv propunerea legislativă.

Domnule senator Fifor, suntem pregătiți sau facem o pauză? (Discuții în sală.)

OK. Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise.


Cu 81 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 13 abțineri, raportul a fost adoptat.

Din sală: Listă vot!


A fost solicitată listă vot. Rog pe cei de la echipa tehnică să prezinte lista de vot.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.


Cu 85 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 12 abțineri, propunerea legislativă a fost

adoptată. (Aplauze.)

*

Continuăm activitatea noastră.

Punctul 2 pe ordinea de zi. (Discuții la prezidiu.)

Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2017 pentru

modificarea art. 3 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri

bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte

normative. (L63/10.04.2017)

- 36 -

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere.

Domnule secretar de stat, microfonul 8, aveți cuvântul.

După ce eliberează doamna ministru…

Doamna ministru Vasilescu, dorim să continuăm activitatea. Dacă puteți să lăsați microfonul 8,

ar fi excelent.

Mulțumim.

Domnule secretar de stat, v-ați mutat.


Domnul Dan Dumitrescu – secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Bună dimineața!

Dan Dumitrescu mă numesc. Sunt secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Proiectul de lege este inițiat de către Guvernul României.

Prin Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru

modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri

fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative au fost aduse unele modificări și

completări privind salarizarea personalului din sistemul sanitar, astfel că începând cu luna decembrie 2016

sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se calculează prin raportare la salariul de bază avut.

De asemenea, în vederea acordării sporurilor pentru condiții deosebite de muncă, procentual

din salariul de bază avut, prin același act normativ, până la data de 31 decembrie 2016 Guvernul

trebuia să aprobe, prin hotărâre de guvern, regulamentul privind locurile de muncă, categoriile de

personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a

acestuia, conform prevederilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010.

Întrucât Legea nr. 250/2016 a intrat în vigoare începând cu data de 24 decembrie 2016,

termenul prevăzut pentru elaborarea regulamentului nu a putut fi respectat, astfel încât se impunea

eliminarea excepției prevăzute pentru personalul din sistemul sanitar care este salarizat potrivit anexei

nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 de aplicare a prevederilor art. 21 din Legea-cadru

nr. 284/2010.

Având în vedere aspectele menționate, Guvernul susține prezentul proiect de lege și vă solicită

adoptarea acestuia.

Vă mulțumim.


Mulțumesc și eu, domnule secretar de stat.

- 37 -

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul Eugen Teodorovici.

Aveți cuvântul, microfonul 7, pentru prezentarea raportului comisiei.

Domnul Eugen-Orlando Teodorovici:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia pentru

muncă, familie și protecție socială a transmis un aviz favorabil.

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe au analizat proiectul de lege și au hotărât, cu 8 voturi

pentru, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, proiectul de lege făcând parte din

categoria legilor ordinare, iar Senatul fiind prima Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.


Atunci, declar închise dezbaterile generale.

Trecem la votul asupra proiectului de lege, cu precizarea că raportul comisiei este de admitere a

proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 89 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 3, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2017

pentru modificarea art. 1 alin. (1) lit. g) din Ordonanţa Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea

profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau

majoritar de stat, precum şi la regiile autonome şi pentru modificarea art. 1 alin. (2) şi (3) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor

publice. (L66/10.04.2017)

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere. Și invit la

microfon pe domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.

Vă rog, aveți cuvântul, microfonul 10.

Domnul Ion Ghizdeanu – președintele Comisiei Naționale de Prognoză:

Mulțumesc. Mulțumesc, domnule președinte.

- 38 -

Proiectul de lege are ca obiect repartizarea, redistribuirea ca dividende a profitului repartizat la alte

rezerve din anii anteriori. Această modificare a fost necesară pentru a se armoniza legislația privind

repartizarea profitului înregistrat de companii, regii autonome cu capital integral majoritar de stat, având în

vedere că rezervele constituite ca sursă proprie de finanțare din sumele nerepartizate pe destinații

obligatorii nu sunt utilizate de către societățile cu capital majoritar de stat și de către regiile autonome.

De asemnea, s-au adus modificări și unor prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 109/2011.

Având în vedere conținutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor

Publice, adresează rugămintea de aprobare. Aș menționa că în acord cu raportul Comisiei pentru buget,

pe care, evident, îl susținem și vă mulțumesc foarte mult.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe, domnul senator Eugen Teodorovici.

Microfonul 7, aveți cuvântul, prezentarea raportului.



Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 a fost modificată în sensul introducerii unei

excepții de la aplicarea acesteia, excepție care vizează instituțiile de credit.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanță de urgență. Comisia economică,

industrii și servicii a avizat, de asemenea, favorabil proiectul de lege.

Membrii comisiei au analizat proiectul respectiv și avizele și au hotărât, cu majoritatea

voturilor senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, doamna senator, aveți cuvântul. Microfonul central.

Doamna Nicoleta-Ramona Dinu:

Grupul parlamentar USR, Senat, va vota împotriva adoptării acestui proiect de lege,

menționând următoarele.

- 39 -

În primul rând dorim să amintim că în ianuarie 2017 Guvernul a obligat prin memorandum

societățile la care statul are participații să distribuie 90% din profit. În completarea sau continuarea

acestui memorandum, vine Ordonanța de urgență guvernamentală nr. 29/2017, respectiv proiectul de

lege de față, care creează cadrul de reglementare pentru ca sumele repartizate în anii anteriori la „alte

rezerve” să poată fi redistribuite sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat sau local.

Dorim să atragem atenția asupra unei optici macroeconomice eronate. Ne cantonăm pe o

viziune de termen scurt, în care dinamica economică se conectează la consum. Se introduc astfel de

proiecte de lege. Se introduce o serie largă de acte normative în care resursele se orientează către

consum, lăsându-se investițiile în afara interesului nostru.

Stimați colegi,

Nu cred că este cazul să facem decupaje de realitate, să susținem politici nesustenabile.

România este țara care înregistrează cea mai mare rată de creștere economică în Uniunea Europeană la

ora actuală, însă acest succes este unul relativ. La modul absolut, țara noastră se află la coada Uniunii

Europene din punct de vedere al produsului intern brut per capita. Există un clivaj adânc de dezvoltare

față de majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, iar această problemă, această rămânere în urmă nu

se poate rezolva prin abordări de termen scurt. Trebuie să ne schimbăm orientarea, trebuie să venim cu

legi care să susțină sub toate formele investițiile.

Mulțumesc frumos.


Mulțumim și noi, doamna senator.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu?

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Proiectul de lege face parte din

categoria legilor ordinare. Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.


Cu 64 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă și 7 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost

adoptate.

*

Punctul 4, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2017

pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele măsuri în domeniul asigurării unor categorii de

persoane în sistemul public de pensii. (L86/02.05.2017)

Declar deschise dezbaterile generale.

- 40 -

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul Robert Stănescu, de la Casa Națională de

Pensii.

Aveți cuvântul, microfonul 8, pentru a prezenta punctul de vedere al Executivului. Vă rog,

domnule președinte.

Domnul Robert-Iulian Stănescu – președintele Casei Naționale de Pensii Publice:



Proiectul de ordonanță de urgență vizează modificarea Legii nr. 186/2016 astfel încât

persoanele interesate să aibă posibilitatea încheierii unui contract de asigurare socială până la data de

31.12. 2017, potrivit modelului prevăzut în anexă, care face parte integrantă din lege.

Față de cele precizate, Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține raportul de admitere al

Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a Senatului.

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule președinte.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru muncă, domnul președinte Ion Rotaru,

microfonul 6, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ion Rotaru:


Comisia… numai o clipă, că le-am încurcat.


Așteptăm.

Domnul Ion Rotaru:

Comisia pentru muncă a Senatului a luat în discuție acest Proiect de lege de aprobare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2017 pentru modificarea Legii nr. 186/2016 privind unele

măsuri în domeniul asigurării unor categorii de persoane în sistemul public de pensii și a adoptat, cu

unanimitate de voturi ale senatorilor prezenți… un vot de aprobare a proiectului de lege.

Pe cale de consecință, supunem plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, cu

precizarea că este o lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc.


Mulțumim și noi, domnule președinte.


- 41 -

Închidem dezbaterile generale și supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind

aprobarea ordonanței, cu precizarea caracterului de lege ordinară. Senatul este primă Cameră sesizată.


Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 5, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 7/2016 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. (L595/07.11.2016)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative și dau cuvântul inițiatorului,

dacă este prezent. Nu?

Domnule senator Pop, aveți cuvântul, microfonul 5, în calitate de inițiator. Vă rog.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Stimați colegi,

În ianuarie 2016 a fost adoptată o lege care a creat puțină discriminare în zona aceasta. De

aceea, inițiativa legislativă nu face altceva decât creează o simetrie în zona aceasta.

Mulțumesc.



Dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta punctul de vedere, și anume

domnul Ion Ghizdeanu, președintele Comisiei Naționale de Prognoză.

Aveți cuvântul, domnule președinte, microfonul 10.

Domnul Ion Ghizdeanu:


Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține promovarea propunerii legislative și

nici a amendamentelor admise.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc pentru precizări.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru buget, finanțe și activitate bancară, domnul senator

Eugen Teodorovici, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Aveți cuvântul.


Mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

- 42 -

Membrii Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și cei ai Comisiei

pentru muncă, familie și protecție socială au hotărât, cu majoritatea voturilor senatorilor prezenți, să

adopte raport comun suplimentar de admitere, cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 1. Și desigur

au fost și amendamente respinse.

În consecință, Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru muncă supun spre dezbatere și

adoptare plenului Senatului raportul comun suplimentar de admitere, cu amendamente, și propunerea

legislativă aferentă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Senatul este primă

Cameră… este Cameră decizională, scuzați-mă.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule președinte.


Vă rog, doamna senator Presadă.

Microfonul 2 sau microfonul central? Microfonul 2.

Doamna Florina-Raluca Presadă:

Mulțumesc.



Uniunea Salvați România nu va susține această propunere legislativă.

Cred că asistăm la o nouă ipocrizie marca PSD. În condițiile în care vorbesc despre înghețarea

pensiilor speciale, PSD nu face decât să vină cu o nouă propunere care înseamnă instituirea unei noi

categorii de pensii și care nu înseamnă numai o pensie de serviciu, ci și pensie de urmaș. Prin urmare,

nu putem susține această propunere.

Și ne întrebăm, de altfel, de ce tocmai pentru auditorii Curții de Conturi vine PSD să propună

aceste pensii speciale. Credem că e vorba despre liniștirea unei categorii de funcționari, care, de altfel, a

fost și… a muncit pe cheltuirea banilor publici și a descoperit o serie de nereguli de-a lungul timpului.


Mulțumesc, doamna senator.

Dacă sunt și alte intervenții.

Domnule senator Cseke Attila, aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimați colegi,

- 43 -

O întrebare domnului președinte al Comisiei pentru buget. Sau dacă cineva mă poate edifica.

Am văzut că e o diferență de tratament între pensia de urmaș pentru auditorii publici externi,

amendament care s-a admis, și cea pentru consilierii de conturi, la fel, pensie de urmaș, amendament

care a fost respins. Sigur, e votul senatorilor, nu contest acest lucru, dar pensia de urmaș e prevăzută

pentru multe alte categorii.

Deci, dacă, credem noi, o reglementăm, trebuie să reglementăm pentru toți, pentru că e și

pentru auditorii publici externi, adică pentru soțul supraviețuitor, copii și așa mai departe, dar, atunci,

același lucru ar trebui să fie și pentru consilierii de conturi.

Dacă aveți un răspuns sau un argument, ne-ar bucura.

Mulțumesc.



Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Raportul comisiei este de adoptare, cu amendamente admise și respinse.

Dacă sunt colegi care doresc să susțină amendamentele respinse. Nu. (Discuții la prezidiu.)

Nu avem cum să votăm, domnule secretar.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, va fi supusă votului dumneavoastră luni, așa cum am

aprobat în programul de lucru.

*

Punctul 6, propunere... Punctul 6, Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul

transporturilor. (L23/02.02.2016)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere al Executivului.

Doamna secretar de stat Maria Magdalena Grigore, aveți cuvântul.

Microfonul 9. Vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore – secretar de stat în Ministerul Transporturilor:


Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Guvernul susține Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr. 68/2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul

transporturilor.

De asemenea, Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul Comisiei pentru constituționalitate,

libertăți civile și monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

- 44 -

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.

Dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru constituționalitate, libertăți civile și

monitorizare a executării hotărârilor Curții Europene.

Domnule Salan, aveți cuvântul, microfonul 7, să prezentați raportul.

Vă rog.

Domnul Viorel Salan:


În conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului, Comisia pentru constituționalitate,

prin adresa nr. L23/2016, a fost sesizată de către Biroul permanent în vederea dezbaterii și elaborării

raportului asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii privind aprobarea Ordonanței de

Guvern nr. 68 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale.

În ședința din 17 mai, Comisia pentru constituționalitate a hotărât, cu 8 voturi pentru și unul

împotrivă, să adopte un raport de admitere, cu amendamentele care sunt prevăzute în anexă.

Comisia pentru constituționalitate supune, spre dezbatere și aprobarea plenului, raportul de

admitere, cu amendamente, a legii.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare și urmează

să fie supusă votului dumneavoastră.

Legea urmează să fie dezbătură în Senat în calitate de primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumim, domnule președinte.


Atunci, supun votului dumneavoastră..., încheiem dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis. Este vorba de un singur

amendament.

Precizez și eu că raportul comisiei este de admitere și legea face parte din categoria legilor

ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.



Cu 70 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 9 abțineri, legea privind aprobarea ordonanței

este adoptată.

Punctul 7...

- 45 -

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu): Și raportul, și legea… supune la vot.


Scuze!

Supun votului dumneavoastră, după ce am votat raportul, supun votului dumneavoastră legea

privind aprobarea ordonanței.


Cu 68 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 8 abțineri, legea a fost adoptată.

*

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165 din 16 mai 2013 privind

măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate

în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. (L51/20.03.2017)

Declar deschise dezbaterile generale asupra propunerii legislative.

Dacă este inițiatorul.

Domnule Ghizdeanu, nu sunteți inițiator, nu?

Domnul Ion Ghizdeanu (din sală):

Nu.


Sigur nu sunteți inițiator. Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta

punctul de vedere.

Domnule Ion Ghizdeanu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 10.

Domnul Ion Ghizdeanu:


Având în vedere conținutul proiectului legislativ și aspecte legate chiar de neconstituționalitate,

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice pentru a prezenta raportul comisiei, domnul

senator Cazanciuc. Microfonul 6.

Aveți cuvântul, vă rog.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:


Propunerea are ca obiect de reglementare prorogarea unor termene prevăzute de Legea nr. 165/2013

privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură.

- 46 -

E adevărat că, după demararea procedurii parlamentare, a intervenit o decizie a Curții

Constituționale care declară neconstituționale anumite articole. În dezbaterile din cadrul comisiei inițiatorul

și-a amendat textul, în sensul de a pune în acord textul de lege cu decizia Curții Constituționale.

Avizul negativ al Guvernului se referă la textul inițial al proiectului legislativ, până la

intervenția deciziei Curții Constituționale.

De aceea, în data de 2 mai, comisia, cu unanimitate de voturi, a adoptat un raport de admitere,

cu amendamentele propuse de inițiator.

Este vorba de o lege organică, Senatul este primă Cameră sesizată.




Atunci, încheiem dezbaterile generale.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, o vom supune votului luni, la ora 17.00.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi… (Discuții la prezidiu.)

Doresc să vă propun să dezbatem celelalte puncte de la Secțiunea I, este vorba despre

Proiectele de hotărâre privind exercitarea controlului de subsidiaritate, pentru că reprezentantul

Guvernului este pe drum, ne-a rugat să îl primim imediat când ajunge. Nu se aștepta să terminăm atât

de repede activitatea noastră.

Motiv pentru care trecem la punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, Proiecte de hotărâre privind

exercitarea controlului de subsidiaritate şi proporţionalitate conform Protocolului nr. 2 din Tratatul de

la Lisabona:

1. Proiect de hotărâre referitoare la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al

Consiliului de stabilire a ratei de ajustare prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 pentru plățile

directe în ceea ce privește anul calendaristic 2017 – COM(2017) 150 final.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru afaceri europene, microfonul 7,

pentru a prezenta raportul și proiectul de hotărâre.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Gabriela Crețu:


Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată în baza Protocolului nr. 2 pentru examinarea

ex-ante a Propunerii de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a ratelor de

ajustare în vederea elaborării bugetului pe anul 2018.

- 47 -

În cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator Cătălin Toma. S-a

discutat în două ședințe ale comisiei; au fost analizate și punctele de vedere exprimate de Ministerul

Agriculturii și Ministerul Afacerilor Externe.

Am constatat că propunerea de regulament respectă principiul subsidiarității și proporționalității

în stabilirea și aplicarea ratei de ajustare pentru plățile directe și precizăm că scopul acestei propuneri

de regulament este de a reglementa constituirea unei rezerve pentru situații de criză prin aplicarea, la

începutul fiecărui an, a unei reduceri a plăților directe cu ajutorul mecanismului de disciplină

financiară prevăzut la art. 26 din Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al

Consiliului pentru finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune. Rezerva se

constituie în vederea sprijinirii sectorului agricol în cazul unei crize majore care afectează producția

agricolă sau distribuția agricolă.

Considerăm că, pentru claritatea utilizării rezervei respective, este necesară actualizarea

propunerii de regulament inițiale, nr. 1306, pentru plățile directe în ceea ce privește anul calendaristic

2017, prin introducerea, în capitolul „Contextul propunerii”, a următoarei precizări – și aceasta este

supusă spre aprobarea dumneavoastră, ca să o trimitem drept opinie Comisiei Europene –:

„Sumele constituite ca rezervă pentru situații de criză sunt puse la dispoziție pentru măsurile cărora

li se aplică Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor

agricole și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 922/72, (CEE) nr. 234/79, (CE) nr. 1037/2001 și (CE)

nr. 1234/2007 ale Consiliului, pentru orice fel de cheltuieli în temeiul articolelor 8-21, 196-204, 219,

220 și 211 ale acestui regulament.”.

E vorba de o lărgire, de fapt, a domeniului… a calamităților în care pot fi utilizate sumele din

fondul de rezervă.

Vă supunem spre aprobare raportul și opinia în formularea pe care v-am citit-o.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.


Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivă și 2 abțineri, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la:

- 48 -

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea

Sistemului de Informații Schengen pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație de

ședere ilegală – COM(2016) 881 final.

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea,

funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul verificărilor la frontiere,

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1987/2006

– COM(2016) 882 final.

- Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea,

funcționarea și utilizarea Sistemului de Informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești

și al cooperării judiciare în materie penală, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 515/2014 și de

abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1986/2006, a Deciziei 2007/533/JAI a Consiliului și a Deciziei

2010/261/UE a Comisiei – COM(2016) 883 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene. Microfonul 7.

Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul pentru a prezenta raportul.

Doamna Gabriela Crețu:


Stimați colegi,

Vă prezint un raport unic pentru așa-numitul nou pachet privind Sistemul de Informații

Schengen. E vorba de un pachet de trei regulamente care înlocuiește o decizie a Consiliului JAI

anterioară și o actualizează.

În cadrul comisiei, raportor a fost domnul senator Lucian Romașcanu. A fost discutată și în

prezenta ministerelor implicate, respectiv afaceri interne și afaceri europene și concluziile la care am

ajuns sunt următoarele:

- Propunerile de regulament respectă principiul subsidiarității, pentru că nivelul considerabil de

informații din domeniu nu poate fi realizat prin altfel de decizii;

- Respectă și principiul proporționalității, deoarece acțiunea care se întreprinde la nivelul

Uniunii Europene pentru atingerea obiectivelor nu depășește ceea ce este necesar în aceste domenii.

Inclusiv regulamentele prevăd norme specifice privind ștergerea unor semnalări și nu prevăd

colectarea și stocarea de date o perioadă mai îndelungată decât este necesar pentru a permite accesul la

sistem și ca să-și îndeplinească obiectivele;

- Se constată că există temei juridic, el este format din articolele 82, 85, 87 și 88 din Tratatul de

funcționare a Uniunii Europene;

- 49 -

- Alegerea formei juridice este menită să creeze și norme direct aplicabile și care să permită

accesul persoanelor vizate la datele care le privesc și la căile de atac, fără să fie nevoie de o

implementare suplimentară.

Pentru conținut, doar să precizez câteva elemente:

- Scopul principal – e vorba de modificări și juridice, și tehnice în Sistemul de Informații

Schengen –: pentru a-i spori eficacitatea, se introduc măsuri care abordează nevoile actuale ale

utilizatorilor finali, în special noi câmpuri de date pentru semnalările existente, care vor permite

agenților de poliție să dispună de toate informațiile necesare pentru a-și îndeplini sarcinile cu

eficacitate;

- De asemenea, informațiile sunt disponibile neîntrerupt, deoarece pe perioadele de indisponibilitate

s-ar putea ca să se împiedice desfășurarea activităților respective;

- Ca să rămână funcțional, s-a dispus crearea unor copii naționale integrale și parțiale și a unui

sistem de rezervă;

- Se mai introduc, apropo de modificările juridice, noi elemente biometrice de identificare –

amprente palmare, imagini faciale și profiluri ADN –, în cazuri specificate și limitate. Noutatea

menționată, împreună cu modificările de la art. 32 și 33 – e vorba de introducerea unor alerte privind

persoanele dispărute –, pentru a permite prevenția și împărțirea pe categorii de persoane dispărute, vor

întări protecția minorilor neînsoțiți și va permite identificarea pe baza comparării care se poate face cu

părinții sau frații care au rămas și care sunt identificați.

- De asemenea, s-a introdus posibilitatea statelor membre de a emite semnalări privind

persoanele necunoscute căutate în legătură cu o infracțiune doar pe baza amprentelor digitale sau a

amprentelor palmare latente sau prelevate de la locul infracțiunii.

Cam ăsta este conținutul, dintre care unele elemente nu erau în decizia anterioară, ci sunt noi.

Drept urmare, vă propunem, spre aprobare, hotărârea, în formatul pe care vi l-am prezentat.

Vă mulțumesc.


Ne-ați convins, doamna senator.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.


Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 82 de voturi pentru, un vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Continuăm dezbaterile asupra inițiativelor legislative.

- 50 -

*

Ultimul punct de pe ordinea de zi, punctul 8, este vorba despre Legea privind aprobarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2015 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a

Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice (L16/02.02.2016).

Este vorba despre reexaminare.

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a

prezenta punctul de vedere al Executivului.

Vă rog, domnul secretar de stat Bogdan Pandelică.

Bine ați venit!

Aveți cuvântul. Microfonul 8.

Domnul Marcel Bogdan Pandelică – președintele Autorității Naționale pentru Protecția

Consumatorilor:


Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 61/2015 are ca obiect de reglementare prorogarea

termenului de intrare în vigoare prevăzut la art. 93, teza întâi, din Legea nr. 151/2015 privind

procedura insolvenței persoanelor fizice, până la data de 31 decembrie 2016.

La adoptarea ordonanței de urgență au fost avute în vedere prevederile din Legea nr. 151/2015

cu privire la termenele de realizare foarte scurte și insuficiente atât pentru elaborarea normelor de

aplicare a legii, cât și pentru înființarea comisiilor de insolvență (atât la nivel regional, cât și la nivel

teritorial) și lipsa evidentă a resurselor financiare, cât și umane.

Precizăm faptul că s-a impus prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 151/2015

pentru găsirea unei soluții viabile și benefice debitorilor, care să țină cont, pe de o parte, de impactul

financiar asupra bugetului de stat și, pe de altă parte, de imposibilitatea de a asigura funcționarea

comisiilor de insolvență cu resursele financiare și umane existente.

Față de cele de mai sus, domnule președinte, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege de aprobare

a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 61/2015 cu privire la prorogarea termenului de intrare în

vigoare prevăzut la art. 93 din Legea nr. 151/2015, până la 31 decembrie 2016.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dau cuvântul președintelui Comisiei juridice, domnul senator Cazanciuc, microfonul 6, pentru

a prezenta raportul.

Vă rog, aveți cuvântul.



- 51 -

Stimați colegi,

Nu știu dacă ați înțeles foarte clar despre ce este vorba. Probabil ne trebuie o schemă cu

evoluția în timp a acestui act normativ.

Ideea e în felul următor: ordonanța de urgență prorogă termenul de intrare în vigoare a legii în

decembrie 2016, legea de aprobare devansează termenul în octombrie. Președintele trimite legea la

reexaminare pentru că devansarea termenului cu două luni de zile ar pune în pericol chiar aplicarea în

sine a legii.

Suntem în 2017, de aceea, comisia, în unanimitate, a propus un raport de respingere a cererii de

reexaminare a Președintelui, ca rămasă fără obiect, și admiterea unui amendament al Comisiei pentru

buget, finanțe, care, practic, propunea același termen de 31 decembrie 2016. Suntem în 2017, între timp a

intervenit un alt act normativ, așa că termenul de intrare în vigoare a fost prorogat pentru 1 august 2017.

Comisia este prima Cameră sesizată, legea este ordinară.

Din sală: Senatul!


Senatul, pardon!




Vă rog, domnule senator Titus Corlățean.


Domnul Titus Corlățean:


Stimate colege,

Stimați colegi,

Tema asta e, într-adevăr, o temă importantă, mult dezbătută anterior și în procedura parlamentară.

Procedura de insolvență a persoanelor fizice e o chestiune care este reglementată într-un anumit fel și la

nivelul statelor europene. Eu, pur și simplu, am o întrebare, pentru că această… riscă să devină

permanentizare a prorogării termenelor de aplicare a legii: care sunt exact, concret, problemele care sunt pe

masa aplicării acestei legi? Deci, vorbind de procedura asta, care sunt dificultățile concrete?

Poate reprezentantul Guvernului sau domnul președinte al Comisiei juridice să ne lămurească un

pic, pentru a ști exact dificultățile legate de aplicarea unei legi care reglementează un domeniu important.

Mulțumesc.



- 52 -

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră legea privind aprobarea ordonanței.

Domnul Marian Pavel (de la prezidiu): Raportul! Raportul!


Numai puțin! Vă mulțumesc.

Vi se pare că am nevoie să-mi suflați de fiecare dată?!

Bun. Deci trecem, așa cum vă spuneam, la votul asupra legii.

Raportul este de respingere a cererii de reexaminare formulate de Președintele României și de

admitere a unui amendament. Legea face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este primă

Cameră sesizată.

Motiv pentru care supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentul admis.


Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivă și 3 abțineri, raportul a fost admis.

Supun votului dumneavoastră legea privind aprobarea ordonanței.

Vă rog să votați. (Discuții la prezidiu.)

Cu 86 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și 3 abțineri, legea a fost adoptată.

Am epuizat ordinea de zi.

Urez succes tuturor colegilor în comisii!

Declar închisă sesiunea de astăzi de dezbateri și vot.

Ședința s-a încheiat la ora 12.10.

s t e n o g r a m a - senat · - proiect de hotărâre referitoare la propunerea de regulament al...

Documents