• •

!s OCIOLOC,IE . . -.0\ A V

ROMANEASCA Director D.GUST i

Ani· N:10·0ctomvrie

. . . "

INSTITUTUL SOCIAL ROMAf'{ SOCIOLBUC

32

sa scadii sau s'a retras revarsarea, proiilul sufletesc al Romanilor ~a allul, 1n ce prive!)te ~arlea nu s'a petrecut al tfel. Franta ~i Parisul mai pot sa ne invete, dar nu cli.tre imitatie, ,ci la o P.escoperire, din proprie desloinicie, a unor uoui forme.

De pe ,acum '!Lim ca ccle mtti multe 1car\'i, care vor lua Ia anul dir1 Romania drumuJ Parisului, vor fi l.iparite dinadins pcntt•u .e~·

pozitie. Tipografii romfl,ni vor caula in chip marturisit sa se masoare cu ai lor colegi din alte tlliri sau eel pu tin s;l pu.e sub ochii streinaiJltii tot ce pot sa dea mai bun a~tazi. lata, de pilda, o leditie !Ie artl1i a lui EmineS'CU, care ne lipse~?te . Editia i.\Iurnu a fost numai o mcercar.e ~?i 'nu este In tot cazul Ia inll.ltimea celor mai noui imijloace grafice pe care le avem acum; editia Botez este numai o cditie de sta­bilire ~i de crilic.a. de text. Eminescu are drep· tul la mai mull, astazi :Cand se gase~te In miezul tuturor preocuparilor ~i cand ne pregatim de ziua de amintire a dincireci 'de ani dela moarte. Vom arata a poi, in felul acesta lumii ca M

pricepem sa imbraQll.m in cele mai scumpe l1aine, pe eel mai puternic poet !)i salhm d.e ftumos al neamului romanesc. Vorba lui lsafica: ,Ve~nic ti\n,lir, infa$urat in manta·mi". Sll.·i dam a· ceasta manta de zile mari, cu care sit poata ie~i, mandru de 1el !li ITJ.andru de noi, in lume. Alte volume de ~tiinta, de lilcraturll. !}i de arta, despre care n'am incli. dreptul sa vor­besc, se vor m~ira alaturi. Tehnicienii ·cl!,rtii au ~?i )nceput sa gandeascll. la ele ~?i sa de· s,eneze mta.ile schite. Ce-ati zice, d~ pilda, de un in folio in frantuze:;;te, cu cele mai de pret reproduceri dupll. picturi pe ,care le avem? sau de un album de tesalura sau de olarie (~ascli., reproduse 1n culori ? De o carte 1lespre Roma.nia, cu str,ll.lucite iiustratii, pe care o a~tep(Am de atata timp ~i ar fi zugra;vi'l·O! cum nu se poate mai istet $i mai de fala,.

SOCIOLOGIE UOMANEASCA

GeorgP V a! san, dacii mvartca nu LLr fi smnls fa.ra vreme dintre noi? Sc v<t gasi altciuev~; dar cartea va trebui sa iasiL

Atat pentru car te $i mai ales penlru legatura se va face tarzitl in toamna un concurs cu pre· mii $i cumparaturi, ca sa fie uu lndemn pentru arli$ti, iar pentru .Public o Jm~rturisire a ceeace putem urzi l)i avcm Ia marile I>rilejuri. Cartea romiineasca se va atat.a atunci in toatli. fru · muset.ea ei, ca parte, cea mai buna parte din viata :;;i un tovarl:i.$ de zile bune $i de zile rele. Pusa in ascmenea rama, ea va apare ~?i

ca o !llepretuita boga,tic a t:iirii, de obiceiu ui · lata, sau pretuita. numai ,In Yaloarea ei lreciHoare atunci cand se face de calre economi~ti in· ~?irarea ~?i totalizarea bunurilor naturale ~? i fa­bricate ale ~mei .epoci $i ale unui popor. Iar printre foi cu chena.rc $i scoa1·te de piele aurite 1$i va deschide in cele din urma loc $i scriitorul roman, ca purbli.torul de cuvant a! pamantului. ~xpozitia ciirtii este 1n cca mai mare parte o ex· por.itie a duhului, 'care il umple pc el. Arti:;;lii grafici nu fac decat sa·i imbrace in me$te$Ugite l'e$minte acest 1duh.

Parisul, fanlana .deJa care de·atatca o!'i ne-am potolit setea de cunoa$lere $i de frumusete, pe a$leapta. ToaLli.. expozitia slil. sub puterea 11-i ''raja ur.ei car!i, pentruc.a. a fost pusil Ia cale 1n 1937 ca sa aduca aminte de cci 300 de; ani trecuti de ca.nd a ie$il, dand lumii lntregi o alta )Itdreptare, , ,Discur.3ul dcs.pre metoda" al celui mai ;puternic filosof francez, Descarte's. Cartea este a.:;;a 'dar .in expozitie, nu un oas:pe oareca.re, ci printrc cei mai iubiti. Ia!a de cc Romania, cu toti editorii ~i arti$lii ei gra.fic;i, trebue s.a se pregateasca din timp ~i sa scoata ce are mai bun, ca sa stea tara. sa se ·sfias,t!a~ Ia marea intalnire, care va fi ~i o mail'e jud,~tlli..

Pentru noi ~i pentm FraJnta I

EMANOIL BUCUTA

A III-a CAMPA N I E DE MONC A A ECHIPELOR STUDENTE~TI

Cronica de fata nu va cuprinde o dare de seama a l!nfrapt!,uirilor Echipelor Student.e$ti. In· cheierea lucrului este fuca prea apropiabii, cllci n'au tre,cut decat caleva zile de cand, in aproape cincizeci de sate, .s'au tinut ~ezatoriJe de rama(S· bu.n ale Echipelor, ca:ri mcheiau Sll.rbli.tore~te,

m.unca lor de brei luni, ea in~~i sarblit.oareasca. Datele ~i rapoartele de a.ctivitate ale studentilor ~i tehnicienilor din Echipele Regale stau deo·

camdata in dosare, a~t,eptand sa fi01 prelucrate !)i infati!late, ca ~i Jn anii trecuti, $i publicului, care urm,a.re$te munca i;ociala. a s lrudentimii uni · versitare. Ciind luOI·area .aceasta va fi inchehta o vom comunica cetitorilor, cronica de fata cu· prin~nd numai o !infati~are a organ,izarii muncii din vara anului 1936, adicli. din a treia cam· panie de lucru a Echipelor Studen~~ti.

Campania din 1936 'intrece cu mult In

SOCIOLBUC

SOCIOLOGIE ROMANEASCA

rn.1rime, pe celelalte douA. anterioare a­ratand pli.trunderea ideii muncii volunta.re Ia sate intre .stuwmti, precum $i 'in lumea sat.elor. In pri~vara anului 1936, cand Ia Fundatia C,ultura!A Rega!A ,,Principele· Carol" se f!ceau c.ele dinta.i pre~ll.tiri in vederea lucr,li.rilor, se tnregistrasera 78 de intampinari prin cari satele, din toat.e colturile tarii, cereau echipe, precum $i 18 iptampin,!i.ri cari rugau Fundatia slt ia sub ind.I(u;marea !}i oblll.duirea ei echipe locale, alcll.· l(uite, de buna voe, de cll.tre intelectualii $i £ron. ta$ii sat.elor. Intampin.ll.rile acestea. arat.a ell. munca celor 12 echipe sludente$ti din 1934, precum $i ~acea ,a !celor 25 din 1935, n'a ramas tara r,ll.sun.et, d gandul ~la.uzitor al ei, ridica­rea cultura.1li. a satelor, a plitruns intre s!l.teni ca$tigandu-le sufletele. Cele mai multe intam. pinari au fost trimise de locuitorii satelor cu wmine Culturale, cari prin lucrarea acestuia cunosc rosturile Fundatiei $i au luat cunO$· tinta despre munca Echipelor StudenteJ~ti; dar n'au lipsit nici cererile cari ;arat.a ell. au aflat despre Echipele Regelui .din svon, din cerccta· rea vreunui sat prin care· tinerii Echipieri p.u

trecut, ori din ,,Albina", foaia sJ!.pta.manaUl. pen­tru popor, a Fundatiei.

Desigur, insa., ca. ·semnul .eel mai ilnbucurator al campaniei din anul a cesta rl!.mane numlirul ma;re al echipelor voluntare $i al cclor organi· zate de C.!lminele Cnlturale. Cereri, cum a· ratam mai sus, au fost 18, trimise unele de inbelectuali ra.sloti, dornici de muncli., hotariti o.li organizeze lucrari dupa metoda $i programul F.undatiei; .altele venite din partea societatilor st:udente$li judetene, cari marluriseau gandul lor de :a munci pent:ru ridicarea culturala a vre.unu~ sat din ;tinutul lor; altcle, cele mai temeinice, trimise de Caminele Cultur,ale, cari mobilizau, pentru mun,ca socialll. volunta.ra, pe localnici, pun&ndu-i, pe: timp de trei luni, in slujba Caminului Cultural a! ob$tiei $i a progra­mului de lucru al Fundatiei ,Principele Carol". Din aceste 18 intampin,ari, Fundatia s'a oprit asupra a 12 propuneri, luandu-1e in grija ei, c.a mdrumare-, control ~i inzestrarea ou toate materialele trebuincioase Jlllei lucrari de folos. iata numele satelor cu asemenea .echipe ivite diu Initiative locale $i cu caracter benevol: Banloc .. in jud. Time11 Toronta1, cu o echipa alcatuit;a din studenti uniVJersitari banateni, cari au or­ganizat $i o a doua Echipil., tot voluntara Ia Lescovit.a, in jud'. Cara.$; Ia Rusca-Monta.na, in jud. Severin, au cerut 'echipli. studentii

33

teologi i$i universita.ri din Caransehe~; pentru Borlova .(jud. Severin), a lucrat echipa elevilor $COalei normale de baeti din Caranseb~; la Ardusat, in ilJd. Siltmar, s'a orga,ID.izat o echipa in jurul Caminului Cultural local; tot a:;;a s'a flll.cut $i la Rebri$oara, Gurasada (jud. Hune· doara) $i Dragu$ (jud. Fagara$); alte pat:ru Echipe au fost propuse pent:ru pentru Band (jud. Mure$), Movila-Miresei (jud. Br.llila), Traist.eni (jud. Prahova) lli Cusuiul din vale, ill judetul Durostor, din Cadrilater, echipa alcli.tuita. din sludenti $i elevi :macedoneni, cu familiile coloni­sate in Dobrogea. Dint:re aceste douasprezece e· chipe, recunoscule. de Functatie, au dat rezultate zece, iar douli. :;;i anume Rusca-M:ontana .~

Band, nu $i-au inceput activitatea. Astfel, dupli. doi ani ~e lmunca pe t.eren $i de muncii pe:Otru propagarea ideii echipelor voluntare pentru mun­ca socialil, ia a organizand,u-se, din indemnul lor, zece echipe pe l.ucru ,cari au straduit trei luni pent:ru infll.ptuirea programului de 1idicar2 cul­turalill. a satelor, intocmit de Fundatia Culturalli Rega!A ,Principele Carol". Echipcle acestea au primit dela F:u.ndatie carti de indrumari tehnice $i teoretice, formulare pentru cercc­tlirile •monogr.afice, zcstre medica!l (instru · mente $i medicamente) pentru dispensarul uman $i >eterinar, instrumenle pentru activitatea inginerului agronom, biblioleci, reviste, etc., adica tot materialul do~umentar $i le)::mic de care dis­pune o echipa 1n munca ~i. La trei din acestc echipe voluntare. s'a.U irimles ;:;;i icaoo 4 ori 5 st:udenti cari au mai Iucrat in cadrul echipelor studente:;;ti, ca ):ndrum;ll.tori ai muncei localni· cilor, t:ransformandu-se aslfel, aceste echipe. in· tr'o adevaratli. :;;coaU't a muncii culturale la sale, pentru loti intelectualii $i ftunla!jii saht· lui, ad;icli. 1pentru conducatorii de azi $i de maine ai cli.minelor culturale.

In chipul acesta au lucrat 'i?i cclelalte 37 de echipe studente$ti, iadunand ~n jurul lor $i clie· mand In randurile lor, pe localnici $i in intaiul rand pe conducli,torii <Ai.minului Cultural, ca. si1. cunoascll. !$i sa deprind~ lucrand, metoda $i prin· cipiile programului de lucru a! Fundatiei. Intr'a· devli.r, m\mca echipelor, dela'nceput a ciiutat sa fie, 'In prim'ul rand, 0 lndrumare pentru local­nici, o ~coall!, pentru Caminul Cultural al satu· lui, caci gandul de temelie ,al acestei mi~cari

arata ca ridicarea satului t.rcbue sa se fadi prin organizarea initialivelor $i .<l$i!l.ll.l'i!or loca!P, in slujba programului de lucru a! I•'undatiei !7i In crand dupa tehnica Echipelor Studente$ti.

SOCIOLBUC

34

Lucra.rca accasla, tic ajulora.re efectiva . a sa­telor, cu ~nedici, medici veterina'ri, ingineri agro· nomi, maestre de gospodarie, etc., §i d:e indru­mare a lor, prin educarea tuturora $i formarea de conducltori .oa.ri ~ duca mai departe munca echipei, a fost ·facubli., ln vara aceasta, In a 3-a campanie de munca, de catre 49 de Echipe1 Studente$li.

In aceste Echipe au fost inrolati peste 500 de st;udenti ~i tehnicieni, recruta.ti dintre .elemen­tele oole lmai bune a~ Universitlrtilor din Bucur.e$ti, I a$i, Cernauti, Cluj $i Chi$inli.u, re· comandati . de catre profesorii univer3itari. Sta­tislica ce se va. i'ntocmi, va a.rata precis: numa­rul de JSLudenti dati de fiecare din U.niversitatple Romaniei in !llCcast.a uria.~ campanie 'de munca sociala, pentm ridicarea· tfu"li,nimii. Insemnli.m deocamda1~t numai faplul ca majoriflatea studen· tilor in m.edicina a fost data de Facultatea de mediciol!. din Cluj; studentii agronomi s'au r e­crutat dela Academiile ~in Bucure$li, Ia$i $i Chi· $ina'u; studentii j'n ;medicina veterina.r.1. '$i doctorii in m:edicina veterinarll- au fost incadrati prin grija Facultatii ~e medicinit veterinara $i a In· stitutului National Zootechnic din Bucure$ti; ran­durile !echipierilor s'au intregit cu tovarli.!;li dela facultatile de litere, teologie l$i drept din toatli tara, alcatuind o falanga. tanli.ra $i pu te'rnica de muncilori pentru ridic.area ·socialli: a satelor. Ca $i i n anii lfr.ecuti, echipierii 'stud~mti au avut sprijinul unui grup de tehnicieni, format din

fin medic u man, un medic veterinar, un inginer agronom $i un jnginer silvic, oam.e:ni cu o expc­rienta mai 1ndclungatlli. In specialitatea lor, 'delc­gali la teehipe, pe itoal.li durata campaniei, d:c catre ministere, din Serviciile lor . Astfel, alcatui!Jli, din un trnedicinist, o mediciniata, 'llll veterinar, un agronom, un teolog, un sociolog, un onefi.;;t san comandant strajer, un comandant premilitar (localnic ), o maestra de go.spodl!.rie lli lllneori iun conduc;Uor de cor, ecbipa. studenteaaca, ajutat11i de echipa tehnicienilor, lucreaza cu sorti de isb.andl , trei luni pentru tinfaptuir,ea prog:ramului de munca cul lurala Ia sate. Cre~te astfcl in T.rurn romfmeasc.a. o armata puternidi de midici, ingi­neri, leologi, profesori, invatatori, de intelec­tuali din toale breslele cari i !?i invaiJl. datoriile meseriei acolo unde greulatile sunt mai mari .ca orinnd.e i11 alta parte !?i cari,. mai ales, invatlL ~-~i :cunoasca tara ~i sa munceascli pentru ca. Este de-o inse'mnil.tate covar!?itoare pentrll Ro­mania de maine faptul eli se formeaza, an de an, 400- 500 ode tineri cari, intr,e, ~0 lli 25 de ani,

S OCIOLOG/E ROMANEASCA

!)liu cc inscmneaza lupta peulru conducerca u.nui dispenaar, ori a unci bai populare, cari $tiU cum se organizeaza o coopwativa $i cari ~?tin despre ce trebue sa vorbe$ti sa.tenilor ca sll, nu le ra­pe$ti vremea tara folos pentru ,ei $i mai ales cari i~?i dau seama de rostnl adanc ·a! unor asemenea lucrari pentru viata satului.

Dupa trei ani de muncii. jn(elept indrumata, enluziaslii !)i tem~inica, roadele 'Se vll.d bogate !)i imbucu• r1toar.e, caci satele l$i reCil$tiga d'orul de munca 11i lincrederea in puterea ·lucrli.Tii lor, iar tioorel'lil idela ·k:eleo 5 Universilil.ti ale tllrii se aduna Ia munca In slujba :FirAnimii.

In ·tot t impul .cat a purat activitat.ea echipelor !)i inainte ile .trimeterea lor ];t [rnunca, s'a lucral pentril pregAtirea :teoretica ~i practi~ a 'echipie­rilor !)i pentru, Jnd'rumarea lor In timpul lucrari· lor. Cartea de temelie a :aclivit.Mii Echipelor Stu· dentef?ti, dar ~i a Oaminelor Culturale, cste vo­lumul tiparit in primava.ra anului 1936, ,,lndru­matorul Muncii Culturale". Lucrarea aceasta de 450 pagini, s'a intocmit pentru a •raspunde :unei nevoie adanc resimtila de echipieri $i de condu ­ratorii di.minelol' $i esle o dl.Iauza. practic.a pen­t.r:u lucrarile car i .trebuesc ~ftptuite 'de Ciim.ine $i echipe, cari pot fi . £acute in sat ,l}i cu aatul: prec.um '$i a chipului cum treb.ue lucrat 'in sae prin Cilmin !)i Echipa. Tot c.e se spune l'n acesl ,Ind:r:urniitor" este inlemeiat ,pe ~xperienta celoz doi ani de muncu la sate en echipele ~i & cercetarile de monografic sociologicli ale Insti­tulului Social Roman. ,Indrum.atornl muncii oul­turale Ia sate 1nu propun::: un program intocmit la birou, ci gxupeaza pe capitole de munca in· faptuirile echipelor $i nevoile satelor, a!)a cum au fost ele .cunoscule $i traite 'd'e catre Echipie· rii ~i cond,u( r~tori i ~or.

. .

In tot cursu! rcelor trei luni de muncl:1, a apamt gazeta saptiimanaUi ,Curierul Eechipelor Sludente!?li", lntemeiata in 1935.

Campania de lucru din 1934 a Echipelor studente~ti a :aclHat ca, alunc:i cll.nd peste o sula de oameni lucreaza la o munca pentrlui o \inla camunii., raspanditi pe cup"rinsul tliirii intregi, in grupe de cate 10-15 oameni, ei vor Sli. !)lie lmii rde altii, urmta.rindu-se In stra­duintele lor, im•atilnd unii dela altii, ·!mpart.a­$indu-$i gandurilC'. Dar rera trebuincios Sli. se sntbileasca o legalurii ,Jntre echipe $i din aW.i pricioa : echipele sluden(<e$ti sunt o alcatuire noua, nu numai .ca scop '$i :tebnica de lucru, 'dar $i ca ideal spiriljual $i contceptie de viata. Ace&t lucm trebuia spus ,U;!J.deva $i repetalt cat mai

SOCIOLBUC

•

SOCIOLOGIE ROMANEASCA

mull, tra.nsfot·m;ind ecllipcle intr'o $coala, nu 11umai a satului, dar $i a i inerilor inlelectuali cari se i =olau Ia munca voluntara de ridicare c\J.lturala a salelor. Prin mlirturism de crc­dint.a., prin 1ndrumatoj doctrinare, prin discutii tehnice, prin clari tle scamli cu privirc la desf.r,$urarea muncii in l:liferitele sate, trebuia ~ncepul:ii munca de alclituire a unui corp de principii de munc.a $i de viata in cadrul Ecbipei.

A$a s'a M3Cnt g&ndul Intcmeierii unei ga­zele sapta.manale numibil.: ,Curie.rul EchipeJor Studente$ti". Din aceasta. gazeta. au aparu t, in primul an de aparitie, 1935, $apte numt¥"eA din Iulie $i pa'na Ia 1 Octombrie.

Folosul ei a fost mar.e. In a.cel an, 1935, Fundatia trimisese Ia lucr.u peste 20 rle Echipe. Munca. de ridicare culturala a satelor luase,

in timpul scurt de un an, o de.>voltare deose­bit de mane. Zeci de sate ce'rusera Echipe. Stu,dente$ti, aratandu-$i don1l de munca. $i in­focata pomiTe spre organizarea vietii lor ,pe

temelii sanatoase. Lozinca: ,Sanatate, munoo .. minte, suflet", straOO.tuse programatic In toate cele 1000 de sate cari aveau, in anul aceJa Carnine Culturale, dar $i mai departe in zeei $i zeci de sate. Diu numeroasele cereri se ales­sera 12 .'late '$i, adaugate Ia celelalte' 12 vechi, campania porni deodata. in 24 de locuri. Oda!.a cu munca pe tcren, porni $i munca de tndrum.are spirituala $i practica prin .,Curierul Echipelor Sludente$li".

In anul acesta ,Curierul" e bogat · $i crescut in frumusete cum se cUI·ine unei gaze:e care face ocolul a 49 do Echipe ~i vorbe$te deodatli. Ia peste 500 de echipieri, foaie oficiala a unei campanii de lucru Ide o marime impresionantli. Dar inHiunlru ,Curierul" a ramas tot acela~

caet cald $i priebenos din 1934, lnchizii.rut in coloanele lui marturisiri $i g&nduri sincere, framanlarea $i Jndoielile echiperului care dupa. o zi de munca:, la. un ceas de odihnrt, gande~;;le1

tacut Ia munca lpe care o face, in numefa unei cred inte de jeirtfa I[Jentru satul romanesc.

A$a lnainteazl ,Curierul Echipelor Studen­tel)ti" incununat de !apta $i sufletul celor cari !nf.'\ptuesc, in anii ace$t ia, cea dintai rounca organizatr, lli co1ectiva, de ridica:Ve a satelor.

Munca pen tru pregttlirea teoretidi. $i indrunla­rea echipelor s'a intregit cu munca de inzestrarea lor lehn.ica pentru Jucdirile de specialitate me­dicala, de medicinli ,-eterinara, agronomic, etc. AlAt studentii cal $i tehnicienii din echipele

35

Fundatici au dcpun o acfiYitatc formala, ci prcs­teaza o munca cfccli ,.a_ <lu pa toate regulele unei lucrari sorlite 3a idurezc. Ca sa poa.ta face fata accstor cerinte Fundatia se ingrije$te ca doctorul sa aiba instrumente ·lli medicamente, inginerul a­gronom uneltele de lucru $i lerenurile necesare lucrarilor demonstrative, rnedicul vr>terinar seru­rile !)i ,-accinele lrebuincioase, $. a. m. d. Inzes­trarea echipelor cu aceste mater:iale s'a lacut de calre: Ministerul Sanaf~tii <care a (<lat in strum en· tele medicale, zestrea gospoclareasca $i medica­mente; :muisterul de Agricultura $i Domenii care s'a ingrijit de inzestrarea inginerilor agronomi $i a medicilor veterinari; Institutul ~ational Zoo­tehnic $i Institutul Pasteur cari au dt medici­lor veterinari instrumente, seruri $i vaccinuri, \Ca d Inslitutul Dr. I. Cantacuzino, care a raspuns totdeauna cererilor Fundatiei; Uzinele U. D. R. pe langa alte ajutoare, ,au pus Ia 'ndemana echi­pelor zece truse de unelte gospodare~ti fabricate in intreprinderile 1 or ~i .alte zece serii de unelte de plugarie spre folosul satenilor din satele cu echipe; nu ,poa~ fi u itat sprijinul Directiei Gene­rale C. F. R. care a facut mereu inlesniri pen­tru c<li.Uitoria ·$i transporturile de efecte ale e­chipierilor.

Buna indeplinire a programului de munca cullurala Ia sate, a.tat educativa, cat '$i praclica a impus colaborarea cu o serie 1'ntr eaga de ins­titutiuni $i asociatii, cu rosturi asC'manHoare Unele s'au alaturat Fundatiei din proprie initia­ti>ll.. allele au fost chemate sli spdjine munca de ridicare cullurala a crhipelor.

0 rolaborare deosebit de devolatli. $i prctioasrt a. fos t aceea a oiiterilor medici $i a 3tudentilor ofi~eri medici, :umani $i veterinari, ai Institu­tului Sanitar Militar, cari au intregit randn­rile echipelor, lucrand cu harnicie exemplara, disciplinat $i cu deosebita pricepere.

0 expcricnja noua ~;>i rodnica a fost aceea a colabora.rii cu .OETR-ul, prin folosirca comandan­tilor slrajeri penlruu educarea slrajetcasca a copii­lor $i prin integrarea eercefal)ilor in munca culht­rala a echipelor stuclente$li. Socotim inbllnirea clintre tinerii lioeeni ~i mai o.les ucenici C. F. R. organizaji cercefl: $e$1i, cu studentimea universi­tari:i. in cadrul campaniei de munca pentru sate, a ecbipelor studenteiili, hotaritoare pcntru de.>­voltarea lor suflel easca $i pcntru orienla.rea vii­toare a preocup:Lrilor lor sociale $i a afif.udinii lot·, cunosc&nd putinta .muncii constructive pentru natie, in munca culturalli. penlru sate. Prin or­g-anizatiile strajere$ti, prin cerc&la$i $i prin co-

SOCIOLBUC

36

mandantii organizatiilor premilitare, a~a de bine indrumate de riitre Inspectoratul P. P., Echipele au isbutit sa se ocupe de indrumarea intregului tineret din sat, deJa v.lrsta cea mai fragddlt, piinlt la cei 'de 18-20 de ani, td.cii.nd din ei ailfise­ori colaboratorii cei mai sinceri ai echipierilor.

Ca $i in a~ii trecuti s'a alltturat tehnicie· nilor din echipele studente$ti, un grup de 10 ingineri silvici, prin grija intelcgatoare a lnsti· tulului pentru cercetari $i experimentatie fores­tiera (1. C. E. F.,) realiziind lucrari d,e specialitate in regiunile in cari Imprejurarile cer $i o cerce· !are $i ac;iunea lemeinLli. a prohleme'or silvice.

$coala de Asistenta socialli. ,,Principesa lba­na" a fAcut cercetari in 7 sate.

D.espre 'toa!e Jucr;lrile lor, echipierii au 'in­tocmit rapoart.e saptamanale $i lunare, pe for­mular.e-tip $i in P,ari de seam speciale ; in chi­pal acesta Fundatia a putut mmll.ri lot limpul lucrarile, luand masud pentru bunn lor dea­fa$urare.

Grija cea mai mare s'a indreptat insa in anul acesta, spre pregltlirea celor chemati sa durii mai departe lucrarile echipei in CW:ninele Cultu~ale . La indemnul $i dupa ~ndrumarile D-lui Profcsor Gusti s'au infiinjat deaceia, :;;coli pentru conducll.torii de Carnine Culturale, precum $i $COli ta ra ne$1i, inlregite cu $COli practice de n· gricullu ra, pomicultura, albina·"it, etc. Toab a· aceste $COli, cari au durat 15-20 de zile, au :n'Ut, in p:imul r :1nd, un caracter practic, ascul­tatorii lucr:lnd impreUtla. cu echipierii; expunerile vorbite au arut doar rostul sa sistematizeze cu­nO$tinte:e, a 1a tand Jeglitura tuturor lucrl!.ri!o·r In· cadrul programuiui general de lucru al Caminului Cu!lural, experimental in sat prin echipele stu­dente~ti. La $COii!e pentru conducatori ode Carnine Cnlturale au luat parte cate 21-30 de lnvatll-tori,

SOC/OLOGIE ROMANEASCA

preoti, notari ~i chiar slHeni Juminati ~i buni gospodari ,primind deslu~iri ,prin expuneri vor­bite i'$i lucrari practice cu echipieri i, cu privire Ia rostul, organizarea, lucrarile ~i metoda de lucru a Oaminului Cultural. Prin ~colile (.ar:ane~ti

ale echipelor, cu i ntruniri $i convorbiri serale, s'a urml!.rit sa se rdea s.iibenilor un prilej de petrecere cuminte cu cetiri ~i cii.ntari, dar 'mai ales s'a urmarit indrumarea lor cu privire Ia munca ciimpului, cre$terea vitelor, ingrijirea sanatatii, intocmirea gospodariei, prin sfaturi date de fie­care .echipier in ramura sa de muncll.. RoadelE sunt deosebit de bune. Intr'o cronica viitoa're vom s:arui asupra aceslor lucrari experimentale ara· tand numarul, .aloaluirea !?i !nfaptuirile lor, deo­sebite deJa sat la sat, dupa oameni !?i nevoi.

Ca sa se facl!. $tiuill. munca echipelor ~i ca. sa se intareasclt leglitura lor cu toate clh:ninele din jur, In luna a t:r.eia a lucrarilor, Seplerrrbrie, s'au convo~at o serie de futruniri judetene ale Climine· lor Culturale, in adunari rle lucru !li de reciproca lamurire despre folosul echipei in munca fieca­ruia din Gil. ninele Culturale, despre sta utul Fun· dajiei !?i despre munca tuturor pentru ridicarea ruia din Caminele Culturale, despre statutul fun· datiei !1 idespre munca tuluror pentru ridicare!a sociala a ~>lalelor . Adunarile ,acestea au fost prilej de mare bucurie sufleteascll pentru loti, prin intarirea incro~lerii fieciiruia In puterea indrepta· toare de (rele a mnncii culiurale h s ;u z.

In 'intregul ei campania o.e mundi. rlin anul acesta a Fundatiei se arata ca. o mare Iucrare de coordonarea .activi!ii\ilor speciale in !ega­tum cu nevoile trulinimii, bogata 'in realizari $i mai ales acl:ucll.toare de noui mijloace pentru infaptuirea giindului mare al unei noui organi­zari a vietii $i m nncii salu lui :rom:'tnesc.

OCTAVIAN NEAMTU

METABOLISMUL SOCIAL

Am tn~ti~at Til numarul trecut a! revistei problemA metabolismului social 'in genere, rna.} ales a~ a (:Urn se pune 'in opera celor doi mari ganditori italieni Pareto $i Gini, ramanand sa continuam in num.ii.rul de fajl!. cu o dare de seillroa despre :cale$a din contributiile specialq la problema ,a.ceasta, cuprinse i'n comunicll.riie italiene Ia Congresul ,international de sociologie din 1935, publicat.e abia anul ,a.cesta. 1 ·

II

In comunicarea Sui ricambio sociale in ge­nere e su quello del dopoguerra in ispecie, profesorul italian, de origine germana. Roberto Michels stabile!?te cl mi$carea de a!Scensiune ~i

scoborire sociala, adica metabolismul social, este determinala 'in •regimurile capitaliste, burgheze, de trei factori mai de seama: 11. nevoia obiec­tiv,ll proprie randuelii ,economice, cu feluritele sale conjuncturi privitoare la ;materialul omenC\')c;

SOCIOLBUC