Anul XXXII, — Nr-ul 3. S BANI IN TOATA TARA 5 Duminecă, І8 Ianuarie 1915

UNIVERSUL LITERAR ABONAMENTUL

Litf 2 , 6 0 A N U A L Abonamentele se ac

numa' pe un an.

C O L A B O R A T O R I I A C E S T U I N U M Á R

Ion Draga, I. Foti, Ana Codreanu, Ion Gruia, Victor Anestin, V. Demetrius, N. Mihăescu-Nigrim, C, A. Ghica, V. Vlădescu-Albeşti, Gaston Toussaint, etc.

A N U N C I Ü R I

Linia pe nagiua 7 şi

1

2 — No. 3. UNIVERSUL LITERAR Duminică, 18 ianuarie 1915

Războiul anecdotic Kalzcrul şi bavarezul. Kaizeru l v iz i t ând spi ta le le de p e

f rontul or ien ta l , a d r e s a f iecărui boln a v câ te u n c u v â n t de î n c u r a j a r e .

I n t r ' u n spital , după. ce i r ecu pe l â n g ă f iecare pa t , i n t e r e s â n d u - s e de bo lnav i , ţ i n u o c u v â n t a r e .

î n d a t ă d u p ă aceas ta , u n z d r a v ă n bavarez , c a r e a s c u l t a s e cu g u r a căs ca t ă cuvinte le Ka i se ru lu i , se r i d i că ş i s t r i gă cu pu te re .

— F o a r t e bine. ma ies t a t e . Aveţi aici o familie f rumoasă .

Tot i î n c r e m e n i r ă de g r o a z ă . Kai zerul începu s ă r â d ă ş i ducându- se l a soldat îi s t r â n s e m â n a .

* Trapez de clrzf — Ce-aveţi îu cu i ia aceas ta , în

t r e b ă vameşul? — I n cutie, avem n n t r apez de

circ şi f rânghi i le ueeesare . Du;:a noi vor ses i caii, jokei , t răsur i le , căc i BUntem o t r u p ă de a r t i ş t i de. c i rc . n e ducem la Rusc iuk .

— Dar dv. ce sunteţ i? — S u n t e m clowni . — Dacă ziceţi că o să v ină şi r es

tu l t rupe i , — c m a i bine s í a ş t ep t a ţ i c a s ă p o r n i ţ i cu toţ i i . Şi a ţ i p u t e a s ă n e faceţi şi n o u ă p lăcerea , de a executa câ t eva exerciţi i vesele de-ale c lowner i i l o r dv., zise v a m e ş u l .

Cei c ă r o r a se a d r e s a s e vameşu l p ă r e a u foar te emoţ ionaţ i şi n ' a u r ă s p u n s n imic .

Vameşu l , b ă n u i n d m i n c i u n a s p u s ă de c lowni , îi r u g ă s ă deschidă cu t i a şi să scoa tă t rapezul .

Se codi ră c â t v a e lowni i , d a r c â n d au auz i t că vameşu l c b i a m ă u n g r ă n i c e r să le ajute, s 'au executa t .

I n cutie, e r a u n a p a r a t de t e l eg ra fie f ă ră fir.

i Clownii au m ă r t u r i s i t c ă e r a u ofiţ e r i g e r m a n i şi vo iau să se ducă îa Cons tan t inopol .

— D u p ă z i a r u l New-York amer i can , ca re spune , că scena aceasta s'a pe t recu t l a v a m a r o m â n e a s c ă Bodza.

* Devotamentul unei femei. U n ofiţer g e r m a n i n t r â n d ta sa

t u l francez E m b e r m e n i l , î n t r e b ă p e o femeie, dacă n u c u m v a s u n t solda ţ i francezi p r i n vec ină ta te . Femeia r ă s p u n s e că n u şt ie. Ofiţerul g e r m a n o r d o n ă o a m e n i l o r s ă i s ă in t r e în sa t , u n d e fură î n t â m p i n a ţ i de o salvă de focuri , din pa r t ea so lda ţ i lo r francezi.

A doua zi, l up t a se c o n t i n u ă şi izb â n d a fu 'in loca l i ta te de pai'fea n e m ţi lor .

Ofiţerul g e r m a n s t r â n s e a iune i l a b i se r ică 200 de p e r so sne d i n s a t u l f rancez şi le spuse :

— Er i , o femeie m ' a m i n ţ i t . D a c ă pes te cinci m i n u t e n u se v a a r ă t a ca s ă fie pedeps i tă , t o a t ă popula ţ ia din s a t va fi î m p u ş c a t ă .

O femeie eşi d in m u l ţ i m e şi spuse c u m â n d r i e :

— Eu sunt acea femeie, domnu le , î n d a t ă u n so lda t l uă pe femeie o

duse la o p a r t e ş i o 'mpu.şcS. I n acela? t i m p , u n b ă r b a t t rase u n glonţ în ofiţerul g e r m a n .

* Prinţul şofcuX. P r i n ţ u l de Galles conduce m a i tot

d e a u n a el au tomobi lu l , cu r a r e u m bla dea lungul f ron tu ln i .

Zilele din u r m ă , auto-ul p r i n c i a r e iocnindu-se cu u n c a m i o n francez, a sufer i t pagube î n s e m n a t e , pe când. c a m i o n u l u i democra t i c n u i &л î n t â m p l a t n imic .

Conducă to ru l camionu lu i î n să a fost g rozav de i n d i g n a t de aces t a c cident . Si f i indcă n u c u n o ş t e a p * p r in ţ , i-a t r a s o m o r a l ă c u r a t democra t ică . I n vocabu la ru l c o n d u c ă t o r u lu i camionu lu i se n u m i a u foarte m u l t e an ima le , c ă r o r a le gă s i a o înrudi re ' f a m i l i a r ă cu b ie tu l p r in ţ -

D a r p r i n ţ u l r â d e a de aces t t o r e n t de epi te te şi î n j u r ă t u r i .

Ofiţerul de o r d o n a n ţ ă p u s e ta cele d in u r m ă Capăt accidentului , spun â n d , că cel i n su l t a t este p r i n ţ u l de

Galles şi î n acelaş t i m p îi î n t i nde o l i r ă englezească . Conducă to ru l c a m i o n u l u i e x c l a m ă a t u n c i :

— P r i n ţ u l tot p r i n ţ ; d a r ca şofer e p ros t .

* Un sal martir. E vorba de s a t u l frazicez l îouvrcs ,

aşezait l â n g ă o p ă d u r e . G e r m a n i i în-n a i n t a u şi f i indcă a v a n g a r d a lor c o m p u s ă d in u lan i suferise câ teva o-m o r u r i p rovoca te do francezi , germ a n i i s 'au n ă p u s t i t cu furie pe satul Rouvres . S'a dnt i m e d i a t o rd in s ă se jefuiască totul şi apoi casele áu fie incendia te , i a r locui tor i i s ă fie m ă c e l ă r i ţ i . O rd inu l s'a executa t cu p r o m p t i t u d i n e . Camioane l e g e r m a n e a u fost "încărcate cu to t ce s 'a g ă s i t m a i de va loa re ; au i n t r a t n e m ţ i i şi în b iser ică şi ce n ' a u p u t u t lua , a u p r o f a n a t . Apoi o ploaie de g r a n a i e ş i de obuze a căzut t o r e n ţ i a l a s u p r a satului , jnccndi îndu-L

Vân tu l bă tea cu furie şi coperi.şu-r i le caselor se r id i cau ca to r ţe le lu minoase . Li se pă rea î n să r ă z b u n ă t o r i l o r c ă focul n u И în t inde destul de repede , soldaţ i i a u început să împ răş t i e b idoane cu petrol .

D u p ă două ore, în locul sa tu lu i zăcea nn m o r m a n de r u i n e şi de cadavre . *

Paza turcoşilor. Declara ţ i i le de r ăzho iu au u n e o r i

consecinţe neaş tep ta t e . O bia tă femee auz ind c ă s'a de

c l a ra t r ă z b o i u l f r anco -ge rman , încep u s ă p l â n g ă , e x c l a m â n d : cel p u ţ i n , d a c ă to t so lda ţ i i a r face pnza poliţ i enească ;

î n t r e b a t ă de ce, r ă s p u n s e : I n t impu l mobi l i ză r i i , t n t r ' o s ea ră , bă rba -tu -meu m ă b ă t e a "In s t r adă . Deoda tă , o p a t r u l ă de tu reoş i i se a d r e s ă rest i t : ce faci aco lo , domnule?

— Lăsaţi-ma in pace : c vorba de n e v a s t ă - m e a , n ' ave ţ i n i c i o t reabă s ă v ă ames t eca ţ i , le r ă s p u n s e soţu l m e u .

— B a da, a v e m t reabă şi fia b ine s ă ne u rmez i , r i p o s t a r ă tureoş i i . Aşa ceva n u se î n t â m p l ă la noi.

Ş i - a u l u a t pe soţul b ă t ă u ş , l'au d u s la poli ţ ie ş i i-au da t o lecţie b u n ă , c a să ştie că femeile n u trebues-e bătu te .

m Viclenie, U n se rgen t r ăn i t povesteşte u r m ă

toa r e l e : La 20 Sep tembr ie , francezii s ' au i n s t a l a t într*un sat , d e u n d e g o n i s e r ă pe d u ş m a n . An aşezat la toate ieşir i le sent ine le şi ee o d i h n e a u . S p r e miezul nopţ i i , g e r m a n i i ho tă -r î r ă u n c o n t r a - a t a r . Au t r i m i s ţa rec u n o a ş t e r e u n n e a m ţ . î m b r ă c a t 4i u-n i f o r m ă fraoeeză. N e a m ţ u l a j u n g e p â n ă la s a t şi aici e opr i t de sent i ne lă :

— Stai . Cîne-i? — F r a n c e r .

— Francez? r e p e t ă sen t ine la . — Ia. (Ia în nemţeş te îdisemneeză

da). A t u n c i sen t ine la îi descarcă un

g lon ţ în p iept . — Da , a fost neamţ . Şi c o n t i n u ă s ă se p l imbe pe înt in

su l pos tu lu i . * Moara misterioasă. I n zorii u n e i zile ab i a se în trezii r i a

o l u m i n ă s l abă de î nvă lmăşea l a obuzelor, c a r e s b u r a u î n toa te pă r ţ i l e , b u b u i a u şi r ă s p â n d e a u fum.

î n a i n t e a t rupe lo r f ranceze e r a u n ş i r de m o r i , — toa t e e r au nemişcat e — d o a r u n a abia îşi u r m a ar ipe le .

Ce s ă fie, se în t rebau francezii, căc i n u s e putea ' închipui, s ă fi m a i r ă m a s v r e u n a în b u n ă s ta re în u r m a gri ad ine i de obuze nemţeş t i .

Şi au p leca t a tunc i câ ţ i va so ldaţ i s ă cerceteze, ce-i cu m o a r a , ca re p a r e a u m b l a . *

I n m o a r ă , e rau 12 g e r m a n i , car i s t ă t e a u aco lo de câ t eva zile observ â n d mişcă r i l e t r u p e l o r francezo pe ca re le c o m u n i c a u p r in s e m n a l e făcute cu ar ipe le mor i i .

Cei 12 g e r m a n i s'au predat f rancezilor.

* Drapelul. Tranşee le franceze e r a u c a m la 200

de m e t r i i d e p ă r t a t e de cele g e r m a n e . Te renu l d i n t r e t r a n ş e e e ra u n c â m p s e m ă n a t cu sfecle şi la o p a r t e u n l an de g r â u . In mij locul c â m p u lui e r a o secera t oare pă ră s i t ă .

I u t r a n ş e u l francez, soseşte a t u n c i cur ierul a d u c â n d p e n t r u un soldat, u n pache t , în care e r a u n d r a p e l t r i color.

Atunci locotenentu l c o m a n d a n t a l t r anşeu lu i , o r d o n ă să se c a u t e o c r acă de copac în vârful c ă r e i a s ă se lege d rape lu l , pe ca r e l 'au aşezat deasup r a seceră tea re i .

G e r m a n i i v ă z â n d aceas ta , a u ră m a s n e m u l ţ u m i ţ i de Ünaintarea ina mic i lo r lo r şi-au deschis u n foc viu a s u p r a drape lu lu i .

A fost z a d a r n i c însă , căci l â n g ă lanu l de g r â u e r a u t up i l a t e n u m e r o a s e t r u p e frauceze c a r e s ' au n ă p u s t i t cu v io len ţă asupra nemţ i l o r şi i a u repezit î napo i .

i n timpul ră-jazului. Luptele înce tase . So lda ţ i i g e r m a n i

se o d i h n e a u în t ranşeul lor, se p l imbau l in iş t i ţ i şi vorbeau tatre ei.

Tranşee le f ranceze e r a u a p r o a p e unele de al tele şi deasc-meni foarte a-p r o p i a t e de cele ge rmane . Soldaţ i i f rancezi a r u n c a u în t i m p u l a c e s t a sfecle în t r a n ş e u l g e r m a n şi pe u-nele d i n ele scu lp ta se capu l Kaizeru-l u l

I n schimb- veni d in t r a n ş e u l germ a n o sfeclă, în care e ra o scr isoare , p r i n care i n v i t a u pe francezi s ă p a r l a m e n t e z e cu g e r m a n i i .

Tn u r m a ser i sori i , u n g e r m a n c a de Iß an i se a p r o p i e cu o cu t i e de ţ i gă r i în m â n ă . Francez i i ieş iseră d in t r anşee le lor . an p r i m i t ţ i gă r i l e oferi

te . Au m a i v e n i t şi alţi g e r m a n i , s ' a» î nc in s conve r sa ţ i i , s 'au făcut s c h i m b u r i de z ia re şi de t u t u n .

I n ziarele n e m ţ e ş t i se vo rb i a d e s p r e o m a r o victorie î m p o t r i v a ruş i lo r ; solda ţ i i f rancezi au t ă g ă d u i t a c e a s t a . Ş i d u p ă d o u ă ore de c a m a r a d e r i e , — fie care s'a r e t r a s în t r a n ş e u l său. I a r sea ra , a u început salvele de a r m e , d u ş m ă n o a s e şi r ă z b u n ă t o a r e .

Bagaj ciudat I n faţa pos tur i lo r de l a Seiile, ofi

ţ e ru l francez vede a p r o p i i n d u s e -4 oamen i , car i p u r t a u o m a r e p o v a r ă în spa te . E r a u 4 g e r m a n i , ca r i după ce a u fâlfâi t ba t i s te le , a u fost l ă s a ţ i s ă Sfnainteze, — n ' a v e a u n ic i u n fel de a r m ă . L a câţ i -va p a ş i de t r anşeu , s u n t opr i ţ i , îşi l a să p o v a r a jos şi s p u n :

— E r a m osteni ţ i , sufe r i sem c h i n u r i î ng roz i toa re şi n e h o t ă r â s e m să fug im. T o c m a i a t u n c i a m fost su r p r i n ş i do căp i tan , ca re n e o r â n d u i s e la m o a r t e . In faţa aces te i a m e n i n ţ ă r i i a m să r i t t u s - p a t r u a s u p r a căp i t anu lui , l ' a m omor î t şi iată-1, f o r m â n d p o v a r a n o a s t r ă .

mm і и ю в Priveşte 'm Juni-li câtă 'nsufleţire Surâde firea, primăvara vine Cu flori, — fit păr ţi 'n pief/1 să ţi le-anine Să-Ii spună 'ncet e timpul de iubire.

Şi azi par'că simţi un dor nespus în tine Când prelutindenea vezi strălucire, Atâtea zâmbete şi fericire Şi zările albastre şi senine...

Iar când la pieptul tău îţi prinzi o floare şi pâru-li blond pe umeri se resfira, Privesc cum stai de-odată gânditoare.

Şi când apoi zefirul te răsfaţă, Tristeţea ia acum par'că te miră, Şi zâmbetul ţi-apare iar pe faţă...

C o n s t a n t i n A . I . G h î c a

Eu le-am Iubit şi le iubesc, copilă. Nu insă grav şi furtunos ca marca, Ci liniştit şi blând ca resemnarea.

Căci de-a lovit în peptu-mi fără milă A soartei nesfârşită vijelie Stingând luminile de veselie,

Ce luminau în templul adorării. Eu nu te uit, ci îmi aduc aminte De toate câte-au fost mal înainte.

Si daca'n ora sfântă a chemării Eu nu mai viu cu cântece ?f дЬгть Precum veniarn şi'n alte vremi

[anume.

Tu căutând tn tine în\elegc, Ce vânt a treimii să mă învingă Şi veselia mea pe veci to stingă.

Пг. D&ffSMaMB»

De ип §г Ш păr! Z i a r u l e l v e ţ i a n „ Ь с V e u i l l e

d 'Avi s de L a u s a n n e " a p u b l i c a t aerno c â t v a t i m p u r m ă t o a r e a a n e c d o t ă :

A c u m câ t eva zile, u n m a r e person a j g e r m a n , fost g u v e r n o r al Alsa-c;ei-Loren«f, se găsea la m a s ă cu u a d i p l o m a t f rancez ca r e voia să-1 conv i n g ă de b u n u l gus t a l l u c r ă t o r u l u i francez.

—- Nu exis tă l uc ru u r â t c a r e să n u p o a l ă fi t r a n s f o r m a t , tn m â i n e l e sale î n d e m â n a t e c e , în u n obiect g raţ ios , s u s ţ i n e a f rancezul .

G e r m a n u l , u n b ă t r â n soldat , turbura t , s m u l s e u n fir din barba lui deasă , şi-1 dete d ip loma tu lu i f rancez z i când :

E i b ine ! cau tă de fă ceva i n i m o s cu aceasta sp re a -mi p r o b a de exac t i t a tea celor ce-mi spui .

F r a n c e z u l l u ă p ă r u l şi-1 t r imese u-m i î g i u v a e r g i u p a r i s i a n că ru ia l i dete p r in s c r i soa re expl ica ţ ia aces te i exped i ţ iun i : făcu apel la m â n d r i a l u i p a t r i o t i c ă pen t ru a p roduce ceva f r u m o s , p r e ţu l i m p o r t â n d p r e a pu ţ in .

O s ă p t ă m â n ă t r ecu . O cu t iu ţ ă sosi delà P a r i s : e r a u n m i c „ée r in" în c a r e se afla u n f r u m o s ac de c r a v a t ă . L a o e x t r e m i t a t e se afla Vult u r u l P r u s i e i ţ i n â n d \n g h i a r e l e s a l e f irul fle p ă r d i n b a r b a fostului gu-vx'rnor. De acest fir de p ă r erau fixat e dona mic i bile de a u r pe cari e r a u g r a v a t e aces te n u m e : ,,Alsacia-Lo>-rara**. P e s t â n c a p e ca r e se afla v u l t u r u l e ra sc r i s în l i m b a f rancez ă : ..Tiu l e ţ ine ţ i deeftt de u n fir de păr" . . .

Gasîtm Toussa ia , Mar s i l i a

• * •

I M VI l l -RR. L I T E R A R

•f ! V '

4 - -

I N lEGIMENT SI3EBIÂN Ш VARŞOVIA

' ю і э оая =іга ^ж»' І^яи? ^

Б ora zece scara . In roii dut |»кт.і de 1* şosw». IĂB car І»І*ЛМЛІЖІ a a u r ă ncpofrUită,

— A! Eşt i agen t sorref. Tue rc s u -mi spunea i mai ób nmt t . Irt fîn>e, ce vrei?

— Să ştiu ce fad' kirí. — Ceea re vezi... Visez. — Untfe-ti cs*e d o n w i l i u l ? — Aici. Sunt ta paser i le , s t au po

o creacii. Uite, vezi al treilea агіюгс pe dron-

pla? Acolo şed şi acolo dorm. Int r a r e a e pr in în t â i a c rea ră de !a s t ânga .

— Ajunge cir gin ma . Cine esti? Ce faci?

- - F i indcă ţii aşa de m u l t sa pătrunzi % in t imi ta tea mea. nu-Ц m a i a s c u n d nimic. Uite, a ş a c u m m ă vezi, s u n t WB fost monden celebru.

— Eşt i nebun. — Strat în toate minţ i le . Mi-ftm.

t ră i t odinioară via ta . Cine mi-ş[ aduce aminte de GigicăJcmeanu, . faimo-stil mi l iona r şi OBI tio v ia tă? Am luat. p a r t e la toate mar i l e pe t recer i de a c u m zece ani . Am fc«t Invitat p r e t u t i n d e n i , ch iar la Palat . Am a v u t desch i se t oa t e uşile., a m avut toa te iubir i le . F r u m o s t imp. Ce iute s'a dus . D a c i cunoşt i lumea de azi. apoi de s igu r t rebne s ă ş t i i ce uşor se po i -te chel tu i o a v e r e . Ceenco nu m ă împiedică să zic că a m o si tuaţ ie c a oricare a l t a .

— Ce s i tuaţ ie? — E cam del ica t de s p u s : da r . la

u r m a u rmei , nu - i ru ş ine . . . Odinioară a m chel tui t bani гаііЦі d? fot pent ru o.... femeie. T r ă s u r i , su peur", teafi'c, curse , voia jur i , buchete de

1 ......:V.. eaâs» W.'î-wn • • •

de ILOJLm XMŞtJL&V

flori, b i juter i i , s 'au dus unele d u p ă altele. Averea m e a s'a d o s ; a eï a r ă m a s . Pă s t r ează şi ажі t r a s a r ă pe r a r e i-am tfţat-o;. o p re fe r* c h i a r automobi lu lu i . Çi de eâ to ori trece- smr ra pe nici... .

— I sp răveş t e odată . — . . . Imi a r u n c ă un pol, snb forma

do res t i tu i re ; ff nthm şf... ne ducem f h r a r e u n d e îi o t r e a b a .

Iatîî s i tua ţ i a mea . Ce zici? — Ca "iu r o m a n e . — Ca în v ia ţă . — Şi co meser ie a ï ? — Ab! й і , u i t a sem. Şosea »ra e un

loc în r a r e t recă tor i i , deşi r a r i , fum e a z ă foarte rnnît. m a i a l ee ţ igări de foii Aşa că, în zilele r u n d polul nu-mi soseşte (ca (ie pildă a s t a sen ră ) îmi câş l ig v ia ta culegând m u c u r i de ţigări şi capete de h a v a n ă .

- - P e a juns . P r i cep ce meser ie e as in. T rebne să тегя-т la poli ţ ie.

— Cu d r a g ă i n imă!

Q j u m ă t a t e de oră după aceia, Chîos tecaml o 'i:i fala comisa ru lu i .

— De ce te-a a r r ê t â t ? H î n t r e a b ă r e p r e z e n t a n t e i forţei publ ice .

— Ca =ă. se dovedească că l a ţ a r a asta nu-I oicî im respec t pentru- poeţi şi p u i Ira adevă ra ţ i i filosofi. Nu-i voe să visezi pe o b a n c ă s u b um p-iro. S u n t l u a t d rep t a n vagabond . E i şi? Иоіпсг, Esop ş i fiul d u l g h e r u l u i le sei din Naza re th n'a o fost şi ei vagabonzi? Sunt a c u z a t că n ' a m domicil iu. Filosoful B ias avea? S-nat. înv inu i t că rerses*. Ri- Ьі-ве. d a r C a m c e n s ce-a făcnt? Mi. se i m p u t a că (rărsc. în afara ord'mei sociale. Da?Apr i c â n d a v e a m d c a ă mi l ioane , o rd inea socială e ra "încântată de dezo rd inea m e a , fiindcS prof i ta de pe u r m a ei . Aemm. făptui că n'a m Q letca ie. c o c r imă . Şi f i indcă toţ i nră ştiu leneş ca o şopaviă, îmi zic d r e p t eo-recl iv : .. De ce n u munceş t i ? Manca e o r o m o s r a . M u n c a î ţ i dă уа іп^" . Da? Apei de ce n u m î - a u zis a s t a pe. vrf-rr.c a când е глт . bogat? Atenei îmi era încrădnit să fiu Іек-eş, şi de aceea e ram. Nu e r a rtiei c r i m ă , nici rietiet nici g r e sa l ă ; ba e r a e î i î a r vn fel do cinste. S u n t o-mie de fapte c a r i pot, dovedi că % societate e m u l t m a i c ins t i tă lenea ca raunca. Da, ş t iu eă coduri le , de acord cu m o r a l a . f;,e tot c e l e s tă în p u t i n ţ ă ca să гіюЫІеге ideia de m u n c ă , d a r eu nu vorbesc de cât de obiceiur i le l a m e i m a r k de păcatele noas t r ă , de viciile n o a s t r e , de s lăbiciuni le noas t re ; toa te sunt în folosul omulu i care nu face n imic .

Am fost şi sun t încă u n asliel de om. b lă af lu a c a m în t a ţ a d - t ah , f i indcă un agent secret , (аге-ş i vedea ite dator ia lu i , m ' a a res ta t la şosea, pe că;cd v i s a m pe o Ьаж-ă. ş i lucru cur ios : amàndei» a v e a m drep ta te . El îşi vedea de eonserrtsint la i ; eu m ă m ă r g i n e a m sä visez la a « ţ in t i r i l e mele , la averea-mi p ie rdu tă , la noap tea îns t e l a ţ i , la m u c u r i l e de ţ i g ă r i pe cari te voi găs i . i a t ă - m ă dar g a l a să in t ru Ia Înch i soa re d in cauza a s t a . S u n t o a r a a ş a de- vinovat?

— Nu-i t reaba m e a . IX'ociiimlată a m să t e opresc a ic i şi am să t e sn-praveghiez s t r a ş n i c .

— To oboseşti degeaba cu s u p r a vegherea . S u n t m u l ţ u m i t că m ă 'închizi : găsesc aici a d ă p o s t , pat , mobile, un doraiei lhi polit ic, oamen i cari m ă v o r servi , şi m a i a les , te găsesc pe d- ta . Nu-s toate astea de prefera t vieţii de câ ine v a g a b o n d pe ca re o duc pc s t răz i . Am să ani aci şi m ă n -care,. ea , a l e c ă r u i mese zilnice e rau o dublă «Copie. Am să a m ciorbă, pâ ine , e a m e , v in chiar . S imt tn h r mea. as ta şase sute de mi l ioane ele o a m e n i ca r i n ' au nîei m ă c a r pe sfert, decât imi- veţi da a k i . Si nopţ i le pe car i ie те і petrece a k i vor fi tot po a t â t de frumoase pe cât s u n t zilele de paşnice.

Hcmuşca re? C a m a ş p u t e a să a m o d a t ă ce M s m nici o c r i m ă pe conş t i in ţă şi nici o p e d e a p s ă de t emut . Vă veţi p ierde t i m p u l , s u p r a v e g h i n -(StHfflriL

— Se poate , d a r ai să fii dat în j u d e c a t ă .

— Cum veţi voi. . . *&

Câtva t i m p după a c t e a , la t r i bunal .

— Ai fost a r e s t a t r o a p t e a , eufrat în s t r adă , şi n 'a i p u t u t să- ţ i indici domiciliu!, spune judecă to ru l .

— Nu e r a m cu lca t în s t r adă , o d a t ă ce şedeam pe o b a n c ă .

— Tocmai , iu i t r ebu ia să d o r m i a-colo. la. o ra aceia.

— Era. r a i d de tot, şi mie -mi ріаго sä йоѵт la r ă c o a r e ;

— C:\nd ai fest î n t r e b a t , n 'a i p u t u t să a r ă ţ i unde locueşt i .

— Ba a ş fi p u t u t , d a r n ' a m voit. — De ee? — Fi i i ideâ sun t r o s de r r e d t t o r i ;

m ' a m m u t a t a c u m în u r m ă ca să n u m ă m a i gă sească , şi n ' a m chef s i Îs dau adresa mea .

— B a s m e . Ce a r e de-aface poli t ia cu c red i tor i i d-tale... Dacă ai v r e u n elemi cili u, spune-ne, c a r e e.

— Nu fac p r o s t ' * a s t a ! Dacă e c u m v a v r e u n c red i to r aci în sa lă?

— Mi se pa r e că n'ai pu tea în orice caz să ne spui u n d e locueşti . . . Mi se p a r e că. n ' s i nici m ă c a r o profesie.

— Vă cer mi i de scuze că sun t silit

s ă vă desmin t , da r lucrez t o a t ă a iua . — Ce faci? N ' a i p u t u t s ă dai indi*

caţii nici c o m i s a r u l u i , n i c i agen tu lu i* — F i i n d c ă n u le r e c u n o a ş t e m drop*

t u l s ă m ă în t rebe ; cu d-voas t ră e altceva, vă autorizez s ă m ă întrebaţ i . !

— Ei b ine , vorbeşte . — Frecuen tcz calea Victoriei , Bu>

levaYdul, L ip seam* Academiei ş i Şos e a u a , şi a d u n m u c u r i de ţ i g ă r i si «ape le do h a v a n e .

— Şi d-fa n u m e ş t i as ta meser ie? — ' io t ceeaca t e face s ă câştigi

b a n i în m o d cinst i t , o o meser ie . — B a r d-ta nu câş t ig i ban i în mo

du l aces ta . — Des igur că n u câş t ig a t â t câ t

I relaţie ca să m ă p l i m b în m u s c a l , (iar nu m o r de foame cu meser ia mea . . . V â n d colecta m e a ama to r i l o r car i fumează pipe. Reg ia le cere opt lei pe kgr . Eu le d a u cu p re ţu l pe j u m ă t a t e . Cu modu l aces ta , c â ş t i gă şi ei şi eu . - .

— T r i b u n a l u l nu poate a d m i t e u n nstiel de mi j loc de t r a i .

— Mai a m şi altul. Mă p l imb la şosea ca să ta i f r â n g h i a celor c a r i se s p â n z u r ă , sau ea să 'mpiedec să se î m p u ş t e pe cei ce vor să p ă r ă s e a s c ă v ia ţa d iu c a u z a unei d ragos te nenoroci te .

— Cum văd v ia ţa d-tale e o l u n g ă p l imba re .

— De s i g u r , d a r o p l i m b a r e folositoare concetă ţen i lor mei .

— Ai scăpat pe c ineva de la sinucidere?

— î n c ă nu. . . E, u n făcnt : n u se m a i s inucide n i m e n i la şosea.„

T r i b u n a l u l îl c o n d a m n ă la t r e i luni înch i soa re . Şi î n v r eme ce j a n d a r m u l îl î n tovă ră şea , Chiostecarul m u r m u r ă vesel:

— Ciorbă şi pâ ine t i m p de n o u ă zeci de zile; ce, m a i pe t recere! Şi când m ă gândesc că a m să pot v i sa în t oa t ă voia. la d a m a cu l i l iacul a lb . Ce vo lup ta t e !

D u p ă E. Mör ike

Ce frumoase surioare suntem noi, Sămănăin la chip mai mult

Decât valuri ce s'azvărlă. în tumult, Două stele nu-s ca noi.

Ce frumoase surioare sunlcm noi — Cu păr blond strălucitor —

Orice-ati face, veşnic iie-om iubi, cu [dor —

Ce frumoase suntem noi!

Ce frumoase surioare suntem, noi — Şi: costum la fel purtăm.

Mână 'n mână, îndrăgite ne plimbăm Tot cântând — ţi râdem noii

Ce frumoase surioare suntem, noi — Gură '» ffură dragi ne-avem.

Patul ni-i acelas. când brodăm sun'cm Tot nedespărţite noi!

O! frumoase, mândre,, surioare, voi! Foaia s'a. intors acum —

A fi iubit pc-acclaş tânăr — si pe-glt [drum

Aii pornit să plânaeli, voi!...

I. Foti.

C Â N T E C Ты. n'ai ştiut şi n'ai să ştii Ce dor năvalnic m'a furat, De-aceia 'n urma mea rărndi; Tu nai ştiut şi n'ai să ştii Ce gând pribeag m'a 'nstreinal.

Nu cerne lacrămi. e târziu Ce-ţi pasă d'un biet călător Ce-şi poartă paşii 'n drum pusthsu Nu cerne lacrëmt, e târziu... Alţii se nasc, când unii mor...

V. Vlădessa -Albeş t i

file://C:/nd

« - 3 . - UNIVERSUL LITERAR о.ш*шса, іЯШпі ie Ш 5 I" I ~ — — » — — 1 ^ — « « — ^ « я в » » — — — — — — — — — — — — — — .. • , .

A S T A Ş I A . E T I Ş T I

Expoziţia Neylies-Cretzoiu-Sanieleyici „ S a l a E x a r c u " d in P a l a t u l Ate

n e u l u i este un a d e v ă r a t p ă m â n t al f ăgăduin ţe lo r . . . m o n e t a r e , pen t ru toţi ar t i ş t i i -'- p ic tor i şi. scu lp tor i — cari n ă z u e s c să se bucu re "şi de u n succes m a t e r i a l , pe lângă cel obişnui t , m o r a l .

F i i n d c ă a r t i s t expozant , f ă r ă succes, n u se m a i poate înch ipu i 'in zilele* n o a s t r e de succese m o n s t r e , pe t oa t e t ă r î m u r i l e .

Şi cu toate acestea s u n t expoziţii de p i c t u r ă ce m e r i t ă să se bucure de u n in te res cu mul t m a i la rg , n u n u m a i din p r ic ina înd răsne l i i celor ce năzău ie sc pe a semen i v r e m u r i a t - ş i expue lucră r i l e

Ö asemenea expoziţe, d e m n ă de un i n t e r e s cu a t â t m a i m a r e , cu câ t e vorba de lucrăr i le u n o r a r t i ş t i cu o r e p u t a ţ i e b ine s tabi l i tă , este aceea d e / c u r â n d deschisă, la Ateneu de d-EÏi J e a n Neylies , 1. Crct-zoiu şi S. Sanielevici .

Cel d i n t â i d in t r e expozanţi , pictor u l ' Jean Ney lies, este u n u l d in t re a r t i ş t i i cei m a i conşt incioş i şi m a i m u n c i t o r i delà noi .

Ar t is tu l , o r ig ina r clin F r a n ţ a , s'a s t a to rn ic i t la noi , ispitit de fa rmecul peisagiului, şi a vieţei p a t r i a r c h a -le d e l à ţ a r ă .

Muncind cu s t ă ru in ţ ă , n o t â n d cu u n ochi a g e r e lementele fundamentale , p ic torul Neyl ies a a juns să dea o no t ă n o u ă pr ivel iş t i lor înfăţ i şate 'tn toa te lucrăr i le lui .

Mai cu s e a m ă viata s implă a ţă-r a n u l u i nos t ru o vedem, reda tă , cu predi lecţ ie ele a r t i s t în pânzele pre-zmta t e în expoziţia actuali i .

Lipsi t de orice n ă z u i n ţ ă de. a. s t ră luc i p r i n c ine ştie ce. origiiali-t a t e de facturii, pictorul se mul ţumeş t e să noteze p u r şi s implu , ceia-ce vede, r ă m â n â n d un credincios al na i urci.

De aceea g a m a în care sunt t r a ta te m a i toa te lucrăr i le , este nu num a i acceptabi lă , d a r deş teaptă impres i i vii, ce denotă t e m p e r a m e n t u l m a r e ce le s t ăpâneş t e .

Acestei u ş u r i n ţ e dc armonizare. 'hi cui ori t îi da toreş te p ic toru l , pe lâng ă fa ima de care se bucură , şi deosebi tă cinste de a îi executat , dupa do r in ţ a m a r e l u i Rege Carol 1, mon u m e n t a l a frescă ce împodobeş te pîî-re ţ i i Pa l a tu lu i Regal din Cur tea de Argeş şi care r ep rez in tă toa te sce-

nele din p o p u l a r a legendă „ M ă n ă s t i rea Argeşului" .

F ă r ă să se fi î n d e p ă r t a t , c â t de cât , delà cerinţele ex igen tu lu i gen ,,a fresco" a r t i s t u l a r ăuş i t să dea o deosebită va loare p i c t u r a l ă aces te i luc r ă r i m a i m u l t decorat ive .

F i reş te , deci că o a s e m e n e a sa r c ină n u pu tea fi î nc red in ţa t ă decât unu i a r t i s t de mei-it, cum este pictorul Neylies, care p r in î n t r eaga lui ac t iv i ta te s'a legat definit iv de sufletul n e a m u l u i nos t ru , c â ş t i găndu - ş pr in operi le date p â n ă a c u m dreptu l de a fi socotit fiu al ţ ă r i i 'noas t re .

AI doilea expozant, a rh i t ec tu l I. Cretzoiu, e s b iarăş i un a r t i s t *|n toată pu te rea cuvân tu lu i , unu l din a rh i tec ţ i i noş t r i t iner i cei î m i b ine aprec ia ţ i .

Cunoscut şi din a l te l u c r ă r i , expuse în a l ţ i ani , d. Cre 'zoiu se prez in tă dc a s t ă d a t ă cu o serie frum o a s ă de acuarele, desenur i şi câteva p ic tu r i în ulei — toate real izate cu u n deosebit s imţ al culori i , ceeace deno tă u n t e m p e r a m e n t pic-Uiral aprec iab i l .

P i ' in t re lucrăr i le expuse acum ve-сілп foarte m u l t e din m o n u m e n t e l e re l igioase de s e a m ă , a t â t d in ţ a r ă câ t şi din s t r ă i n ă t a t e , ai p r i n t r e ele ma i m u l t e mână-st i r i din Bucovina .

Cu toatele fiind de o valoare istor ică incontes tabi lă , câş t igă m u l t ori сл colecţie ce a r pu tea s ă a ibă- asemen i r e p r e z i n t l r i s imple, rea l i za te cu u n delicat, s im ţ al culoarei .

De aceea ch ia r mul t e , foar te m u l te, d in in te resan te le scuare le ale. arhi tec tului Cretzoiu L . : fost l u a t e de a m a t o r i i de a r t ă , i a r pu ţ ine le ce m a i r ă m â n sunt d i spu ta te p e n t r u rea la lor valoare.

K un succes cu a t â t m a i f rumos şi ma i mer i t a t , cu câ t este vorba de un a r t i s t conşt i incios şi dorn ic nu n u m a i de a vedea p e n t r u el frumuseţile d'a 'uirea, dar şi de a le reda, sp re a se bucura , şi alţii de farmecul lor.

Cel d'al t rei lea exposant — pictorul S. Sanielevici — este i a r ă ş i o veche cunoş t in ţă a a m a t o r i l o r de a r t ă delà noi .

Adept convins al şcoalei impres io nis te , pictorul Sanielevici rodă în pânzele l u i - i n t e r p r e t ă r i culorist ice

a t r ă g ă t o a r e a le e t e rnu lu i f rumos d in n a t u r ă .

De o fac tu ră m a i p u ţ i n abordab i lă p ro fan i lo r î b ale p ic tu r i i m o d e r n e , l uc ră r i l e aces tu i a r t i s t sun t s t ă p â n i t e de un s imţ rea l al a r m o n i e i în cu-lor i t ceeace îi şi d ă p u t i n ţ a să jongleze u n a n u m e efect de roz şi violet — efecte inabordab i le en tru foarte mu l ţ i .

Pe i sag i s t de forţă , Sanielevici caută şi r ăuseş te să n e dea în l uc ră r i l e lu i vişini i s in te t ice de culoare , în ca re desenul iinsă joacă u n rol prec u m p ă n i t o r .

B u n p r icepă to r al mu l to r secrete de teclmică, p ic toru l Sanielevici , dubla t şi de un t e m p e r a m e n t de des e n a t o r ra r , a da t şi va m a i d a cu s i g u r a n ţ ă m u l t e aquafo r tu r i in teresan te , a c ă r o r v a l o a r e d e o c a m d a t ă nu-i destul de p r e t i n s ă In noi , ceea ce îl şi ob l igă -pe a r t i s t să n u expue asemeni l uc ră r i , î n să în c u r â n d el se va b u c u r a de m a r i succese cu luc r ă r i în aces t gen.

Ion Gruia.

(după Ada Negri)

Când mă gândesc câte odală Că-mi eşti alela de departe Şi că, de dragostea-fi curată. Mi-e poate dat să nu am parte,

Când mă gândesc că totu 'n lume E scris să aibă un sfârşit Că n'ai să fii al meu odată Şi că zadarnic le-am hibil.

De line şi de mine însă-mi In pienf îmi naşte adâncă, milă. Şi-un dor nebun de a mă întoarce La vremea cănd eram copilă.

Când îngânam o rugăciune Ce mi-o şoptea la. patu-mi mama, De înţelesul rugăciunsi, De rostu-i sfânt nedându-mi scama.

Azi, singură, îndurerată, In noapte manile 'mpreun Şi 'ngenunchiată '« palu-mi rece Pierdulă-un ,,Tatăl-r,oslru'' spun.

Ana Codreanu.

Convorbiri ştiinţifice In contra elementelor naturei S ă r b ă t o r i s e m cu toţi colegii rc-seil-

km-ul, pe care-1 "ncheiasem pe la o-rele 3 şi c u m t rehuia să plec cu un t r e n de d i m i n e a ţ ă , a m petrecut d o u ă ore î n t r ' u n local de noap te , a c ă r o r descr iere n u a m să v'o fac, de şi m ' a i m p r e s i o n a t foar te mul t . Sun t bucu-reş tean dar un m a r e i g n o r a n t în a r t a de a petrece şi în acele d o u ă ore a m văzut m a i m u l t de câ t t r ebu ia , pen-t i u a m ă înc red in ţa , că i g n o r a n ţ a mea p re ţueş t e m a i m u l t de cât pr> ceperea lor.

La 6 ore şi ceva t r ebu ia să fiu i a g a r a de nord. Colegii m ă descu ra j au cu to tul . Mai î n t â i , în Bucureş t i , î|n acea noap te n u găsea i o s i n g u r ă t r ă s u r ă , m a i cu s e a m ă l a şease dim i n e a ţ a . Viscolul sc potol ise p u ţ i n , d a r z ă p a d a e r a m a r e şi n u m a i puteau bieţ i i cai aă-şi facă dator ia . P u r t ă to r a vre-o t re i pache te , m i - a m l u a t i n i m a în dinţ i şi a m plecat sp re g a r ă cu un ceas m a i de vreme. O fi fost d r u m u l greu , dar pr ivel iş tea e r a a d m i r a b i l ă ; crăci le arbori lor , încă r cate cu z ă p a d ă se plecau spre solul cel i m a c u l a t , cr is talele de zăpadă sclip i n d s u b l u m i n a îmbrobod i t ă cu zăp a d ă a fe l inarelor . T r e c ă t o r i doui-t re i , câţ i -va sergenţ i de s t r a d ă , a-devă ra t e stafi i negre ce cont rac tau cu a lbea ţa zăpezei.

— Dacă vel a junge la ga ră vei a-fla că l inii le s u n t înzăpezi te . Din fer ic i re nici profeţ ia aceas ta n u e r a adevă ra t ă .

Dacă a m u n maro respect , apoi ÎJ a m pen t ru pe r sona lu l că i lo r fera te . Respectul aces ta îl a v e a m şi înainte ca d. m i n i s t r u al l u c r ă r i l o r publ ice să ne fi înzes t ra t c u biletele de l iber p a r c u r s . Ii respect p ° toţi , p e n t r u că aceşti o a m e n i sun t ace ia ca r e cunosc m a i b ine ca or ic ine sent i m e n t u l da tor ie i , al discipl inei . I n special am o m a r e admi ra ţ i e p e n t r u mecanic i .

P o a t e e ceva m a i copi lăresc in сеѳасе vă spun, d a r nu, oamen i i a-ceştia se lup tă în cont ra e lemente lor n a t u r e i . P loa ia , v â n t u l nu-i sper ie de loc, d a r viscolul t r ebu ie să fie îngro zi tor acolo s u s pe m a ş i n ă . Sau poa t e ur le tul m o n s t r u l u i ce ei conduc , se confundă cu ur le te le viscolului şi n u m a i a u impres iun i audi t ive . D a r viscolul te bîc iueşte cu pu te re , îl s imţ i o r ice ai face. In acolaş t imp , pe l a cot i tur i , pr in vă i . zăpada se a d u n ă în t ro iene , m a ş i n a se lup tă cu zăpada , t rece fcainte, suflă , bolboroseş te ca un o m p u t e r n i c , d a r obosit.

In t r enu l în c a r e m ă aflam, convoi c o m p u s n u m a i din v a g o a n e de clasa I şi I I nu ştiu dacă se a f lau 10--ÎS că lă tor i ; toţi o a m e n i ca re aveau de s i g u r m a r e nevoie să a jungă u n d e v a tn acea zi.

De obicei n u te interesezi de n imic în t r en , citeşti ziare, studiezi ve- i -n i i , do rmi , dacă a i aicest dar . De as -tăd.ată m ă i n t e r e s a s t a r e a liniei, m a i m u l t ca orice. P e n t r u p r i m a o a r ă я-poi s i m ţ e a m n iş te zgudu i t u r i cu c-iiro nu e r a m de loc obişnui t . Aveam imp re s i a că la a n u m i t e in terva le vi-sonul nat ina şi că avea o mişcare b r u s că de op r i r e , sau ciliar dare înapoi . D a r n n , b ravu l mecan ic , cu ochii c â n d ' înaintea t r e n u l u i , c â n d la apara t e l e lu i , conducea m a ş i n a ca de o-bicei , cu s iguran ţă , eu t o a t ă z ă p a d a ce se opunea t r e n u l u i nos t ru .

Se l umina înce t de ziuă. p â n ă la •orizont n u vedeai de cât albul din ce în ce m a i clar a l zăpezei ce acoperea to iul .

Se l in iş t i se cu totul viscolul; n in gea m e r e u , c ă d e a u f ă ră înce ta re fulgi a lb i , pe c â n d t r enu l n o s t r u , f an t a s m ă n e a g r ă , acoper i t ă cu zăp-adă şi ţ u r ţ u r i m a r i de g h i a ţ ă , a.lerga şerpu ind p r i n văile săpa te p r i n t r e dealu r i .

Zăpada , vân tu l ce u r l a , n imic n u no oprea; m e c a n i c u l şi m a ş i n a îşi făceau da to r i a ca t o tdeauna . For ţe le n a t u r e i nu p u t e a u s ă facă n imic tn

Colins es pământ construite în pripă de către artilsrişti francezi.

р и п ш н е а , 18 kauarie 191ii. Ш 1 VEKöUL LITERAR — 5 .

e e n t r a lor. Şt aceasta, peri tru -cei 10--12. inşi . c a r e aveau . p r o b a b i l fieca r e în p a r t e t u t e o gr i je m a r e , de făceau o că lă tor ie pe aşa v reme în n o a p t e a a n u l u i nou.

P â n ă la u r m ă , m e c a n i c u l t r e b u i a să-şi faci d a t o r i a HS SI-U iăi 'ut-o ca t o t d e a u n a , nu p e n t r u noi c?i câ ţ iva pasager i , ci p e n t r u el însuşi . Puterea omulu i I r i u m f a ţ i viforul, in faţa î n d ă r ă t n i c i e i m o n s t r u o a s e i maşini de fier, se domol i se : când ne o-p r e a m a c u m la vre-o staţi?, nu mai a u z e a m m u g e t e l e fioroase ale vântu lu i t u r b a t , n u ma i bă t ea vânlul de lor, n a t u r a î n t r e a g ă , îmbrăca t a tu a l b cum e ra , p ă r e a o nev inova ţ i fec ioara s e n t i m e n t a l ă şi rece.

Si pr ie ten i i mei carp nu avuseseră înc redere 'In sfârşi tul acestei Inj to! TJnul din ei t rebuia să ia acelaşi (ren, d a r se m u l ţ u m i s e să-mi profetizeze că m ă voiu opri în faţa unu i imens deal de zăpadă . Prietenul meu nu a-vea încredere în puterea o m u l u i .

Victor Anest in.

IVf a r s e i l e z a

Melegére depun de V. DEMETRIUS.

Când se l u p t a ziua cu noap tea , sol:a de t inichea d in mijlocul cdăiei se opintea pa rcă , în cele p a t r u picioare răsch i ra te , şi începea să du-due. Gospodina S m a r a n d a u m b l a la ceşti şi l ingur i ţe cu m a r e fereală. Marin J u g ă m â n z deschidea nnmaii un ochi, căci pe celai t M avea afundat în pe rna moa le de puf şi h a r fi ci schis zada rn ic . Vedea şi a şa to t puţ inul pe care j.inea să-1 afle.

In odaia micii se făcea calci, şi tíacv.-ar fi fost. a f a r ă ger de Bobotează.

Tot în tăcere, S m r u a n d a se aprop ia de pat cu un fil igean de cafea n e a g r ă pe far fur ioară . Aşi opt a r ăbdă toa r e . Mar in pe u i ta în s u s ca o g ă i n ă la om. Ţ i n â n d cu gri jă farfurioara în t r ' o m â n ă . S m a r a n d a (răpea din е.-фііі pa tu lu i g i u b e a u i veche", îmblăni tă , până peste omul

e. — N o . 3 . U N I V E R S U L L I T E R A R Duminică, 18 Ianuarie Î915

S m a r a n d a sc deş tep tase ; a scu l t a ho lba tă , dosnădă j ăuiI.ă.

— S ta ţ i că deschid'- s t r i gă din cas.3, r ă g u ş i i , M a r i n i c ă .

— Cc-ai făcut, Mar ine? apucase să-1 ftUrobo n e v a s t a .

— Nimic ! Niş te nebuni scandalag i i ! Mă duc la secţie cu ci! • L c - a r ă t eu lor !

L ' a a ş t ep ta t u a ceas , Га a ş t ep ta t şapte, şi dacă a văzut că n u vine , S m s r a n d a s'a d u s la secţie. M a r i n fusese t r i m i s la poli ţ ie. Spăr sese cu a l ţ i doi, u ş a de din dos a băcăn ie i l u i P a p a i a n o p o l , ci fusese u r m ă r i t dc în săş i băe ţ i i d in băcăn i e , ca re d o r m e a u acolo.

— Credeam că umblă d u p ă femei! se căi S m a r a n d a .

D u p ă şase lun i йг p revenţ ie şi înch isoare , M a r i n e r a a c a s ă , in p ro pr ie tă ţ i le lui . S m a r a n d a nu so schimbase. Aecîo.ş a s cu l t ă toa r e şi supusă, n e v a s t ă p r egă t ea cafelele, rufele şi p r â n z u r i l e .

— E u p e n t r u m â n c a r e i n t r u 'n p u ş c ă r i e ! r ă c n e a Mar in , când i m e ra m a s a g a i a pc ţ a n c .

Se l ăuda omul . Avea a c u m o sfântă groază de puşcă r i e . Sc 'Întorsese dc-acolo j igă r i t , sch imonos i t , cu o-chi i 'n fundul capulu i .

S m a r a n d a îşi îndois» pu te r i l e ca să p o a t ă aduce în casă be l şug şi săn ă t a t e . Suferinţa, ci, *n l ipsa lui Mar in , fusese cumpl i t ă . Ca să scape cinstea bă rba tu lu i , p lă t i se su te dc lei •avocaţilor, i n t r a s e în datori i . R.'la p c d u l do, pes te Dâvnboviţa, p â n ă î n dealul Văcăreşt i lor, se t â r a pe jos. icu sufletul la g u r ă , ca să-1 v a d ă şi Să-i ducă, t u t u n şi b u n ă t ă ţ i .

Mar in sc lăsase a c u m de p r i e t en ia spă rgă to r i lo r . Se făcuse cinst i t , ca îna in t e v reme . Pol i ţ ia 'insă tot îl m a i c redea m u ş t e r i u l ci. Din c â n d în când , J u g ă m â n z era r id ica t şi dus la p re fec tură . Câ teva pa lme, o zi de a res t , e r a dobânda lun i lo r făcute la puşcă r i e .

Gălăg ie m a r o pe u l i ţă , că ină r i t â n -guioase , — S m a r a n d a eşi să vadă ce l a r m ă se ap rop ie dc să laşu l ci.

P e b r â u r i mi tocăneş t i , p e bra ţe , îl aduceau pa t ru-c inc i o a m e n i pe Mar in ică , leş ina t . 11 că lcase un automobi l pe strada. Vi i toru lu i .

De-acasă, a t r ebu i t să-1 care la sp i t a l .

Mar in J u g ă m â n z r ă m a s e fă ră u n picior . De-acum avea să s tea acasă ! Cu o câr je la s^bt'on-fi, după trecere de v reme , 'hcet- încel , schilodul s'a d e p r i n s s ă m e a r g ă p â n ă Ia Grec, l a c â r c i u m ă .

S m a r a n d a nu-i m a i da decât o b ă n c u ţ ă pe zi. p e n t r u b ă u t u r ă ; m â n c a r e l ă s a negreş i t , gospod ina în cup to r .

Se 'nf iora femeia gând indu- se c â t de g reu t r ebue să-i v i n ă lu i Mar in ică al ei , ş t i indu-sa neom, s ă l t â n d cu câ r j a ca un o rops i t de cerşe tor ; şi ar fi v r u t să se îmbe te z i lnic nevoieşu], n u m a i să fie vesel.

O m i l ă boga t ă , o duioşie ca de m a m ă , p e n t r u u n copil a l ei şubred , î n v ă l m ă ş a a.euma d ragos t ea do cri a Smarand i i . El î m b ă t r â n i s e , se u r â -t ise din c â t de ch ipeş fusese. Must a ţ a lu i de cra i isteţ , ' b c ă r u n ţ i t ă îi s ta ca o î n c â l c i t u r ă de cânepă . Ca din sen in o pod ideau l ac r imi le pe S m a r a n d a . p r iv ind şi la, el şi î n gân dur i le ei şi la icoana neş t ea r să a fostei lui f rumuse ţ i . E a îl văzuse p â n ă a t u n c i , a ş a p r e c u m fusese el cu şapte a n i m a i î na in t e . De m u l t e or i ne v a s t a v o r b i n d b ă r b a t u l u i , ?A zicea marnă . , ,Ţi-aduce m a m a r a c h i u l ! "

S p ă l ă t o r e a s ă p leca d iminea ţa , cu st ic la în m â n ă , o l ă s a la c â r c i u m a r , i a r s ea r a nu u i t a n ic ioda tă s ă t r e a c ă p e l a c â r c i u m ă . Aducea, d ro jd i a is-g o n i t o a r e de u r â t , de a m i n t i r i ş i do vederea zada rn i că a vie ţ i i lor. ş i îi se făcea t ra iu l dulce şi t o a t ă v o r b a era cu haz , p â n ă a d o r m e a u înv inş i : ea, m a i m u l t de osteneală, el de slăb ic iune şi de beţie.

Se î n t â m p l a c â t e o d a t ă să-i s a r ă ţ a n d ă r a lu i J u g ă m â n z :

— Vino l â n g ă m i n e slă te b a t ! N u .m'auzi? Vino să te t â rnuesc de zulufi.

— Ba să m ă laşi , m a m ă ! se r u g a femeia. S:< rnă laşi, că zău nu ţ i - am greş i t eu nimica ' !

Se 'nfuria c u m p l i t Mar in ; câsd rauerca c ă u t a să-I înduplece cu vorba, ca să nti;l ascul te . Nevas ta se a-p rop ia , îi era g r c i z i de câr ja ologului , care o a junsese cda t ă peste u-m ă r , de o făcuse să g e a m ă p r i n s o m n două s ă p t ă m â n i .

Dacă i se supunoa pe d a t ă , se putea s'o c r t î , s'o sgâ l ţ âe pu ţ in , sau c i l i a r *Vi s r u e :

S u n t a n i d

Joui, 18 Ianuarie 1915 . UNIVERSUL, LITERAR No. 3 . — 7

— Era tot a ş a z ă p a d ă m a r e . I n -tr'o seară t r ecând рѳ d r u m spre casă zăresc fntr'o c u r t e p e 'nişte gunoi, din c a r e eşia a b u r ca ld , o g â ş -

I că. Stetea culcată . O g â s c ă m a r e , I albă, grasă . Pasă -mi - t e li p l ă c e a I căldura gunoiu lu i . Nişte u l u c i m ă

runte, cam şubrede mi -au da t do gândit. Sar, îmi zic cu, p u i m â n a pe gâscă binişor, o b a g î n t r a i s t ă şi po ici ţi-e d r u m u l ! Ce h u n ă a r i i potroace!...

Cum ajunsei acasă , m â n e a i n i ş t e fasole; cu g â n d u ' l a c i o r b a de potroace, î ngh i ţ eam toi sec. B î u i n i ţică apă c a m în si lă , şi m ă ş tersci la gură cu g â n d u 1 la g â s c ă .

Inoptase de-a b inc lea . I e s afară, ascult încoace, a scu l t Încolo, m a i m ă uit p ă cer, l in iş te . Acu-i acu, zisei ou.

— F ă , n e v a s t ă , m l duc niţel pană la un r u m â n . S ă n u s t ingi lampa că acu' viu î n d ă r ă t .

— Noap tea ţ i-ai găsit, şi Iu să tc "duci? L a s ! mâ ine , zise en.

— Nu că a m o vorbă cu el, îi Sise eu.

— N u m a ' să n u dai de vreo belea. I a r te duci să şterpeleşti ceva. O să te pr inză .

— Taci, femee că nu m ă duc d u p ă pozne... Am o t reabă . . .

— F ă c u m ştii! Eu m ă culc. Eşii binişor, s t r ânse i cojocu' la

piept, îndesaj căc iu la pe ochi şi cum eram cu opinci, ab ia se s im(ea pe unde că lcam p ă z ă p a d a moa le . M'a-propii de ulucile c u p r i c i n a şi mi -a -runc ochii. Gâscă dormea , o v e d e a m bine, tot pe gunoi , cu ciocu' s u b a-r ipă. , î m i iăcui planu ' . S'o i a u cu a m â n -Oouă mâ in i l e în b ra ţ e . Ŝ i i j - o g â g â i s'o s t r â n g T.ifel dc cioc p i r í t oi s ă r i Ia drum. P ă u r m ă , a m e a ai fost gâscă ta t i i ! Mâine în oa lă сгі zenmă de varză. . . î m i venea a p a ta g u r ă .

Săr i i b inişor . N u s 'auzea n imic . Numai stelr.'e de pă cer l .cărcau. P ă brânci , p ă b r ânc i , p â n ă ap roape de gâscă. Şi m a g â n d e a m s i n g u r : „Măi, a l d raculu i m a i e şi o m u l ! Să fur eu acu ' g â s c ă r u m â n u l u i , că numa i p'ai'a o are , n 'o fi păca t ' ' Ce păcat, z iceam tot cu, o c iorbă bună, ia n i m i c a toa tă? Da ' ad ică de ce lasă el gâscă la î n d ă m â n a a l tu ia? De ce n 'o p u n e în coteţ? Cine-i şmecher, ăla să t r ă i a s c ă ! "

Şi aşa m'apropÍ4.sem. Mă las încet în genunchi , ftitinz t ip t i l b r a ţ e l e şi o şi apuc în b ra ţ e . Când s'o s t râng, aud în bra ţe le me le : „Chie -•lălău, chielălău!. . "

— Pt iu , ucigă- te c r u c e a ! Fusese. Un câine talan î n locul gâştoi .

H dau drumu' . . . B ine că n u m ' a muşca t ! . Şi s ă te păzeşt i pes te u-luci. Iaca , a s t a n ' a m pă ţ i t -o de când s u n t ! Am s'o spu i şi mor ţ i l o r ! Da' necazu' m e u că m ' a m păcăli t ! . . P.â-

Jdeam şi 'mi venea să-mi d a u p a l m e p e s t e obraz de ciudă. . . Când a m a-p u n s acasă, n u z e s m

a. — No. э .

F I I J A I M I A1118 g

R E C R U T U L N U V E L A

Traduşi dia limba аравМІ de N. FlLlPOViCl Kt m o n fils est-ü mortl Ah, m o n Dieu! Quel sacri . flc*l Et là-dessus elle tombe sur M » l i t Tout ce que. l a p lue vive douleur peut fain, tat par *e* convuls ions, et Dar des évanouissements , et par un silence mortel, et par dea c i i s e-touffés, et par des larmes ainères, et par des é laas vers iê ciel, et par des plaintes tendres et pitoyables, elle a tout éprouvé !1)

Madame de Sevigné

— S'a decretat o noua recrutare I exclama contele de Viana, a n m c à n d pe m a s ă ziarul pe car e Il citise.

Iată doamnă, un m a r e neajuns , care impl ică nevoia de a se preîntâmpina altele ş i mai mari . Sărmani i ţărani! Ca şi c u m nu le-ar ajunge sărăcia şi truda cea de toate zilele! Amară -viaţă, draga mea! Amară mai e

— Dar, conte — răspunse marchiza de Ălora — dacă exis t ă vreun argument puternic împotriva celor ce sa încăpăţânea->& să dovedească că soarta ţăranului este nefericită şi ticăloasă, e tocmai acesta: g r o a z a ş i «tesnădejdea pe cari le inspiră l a sate vestirea unei chemări ia «es te .

In adevăr, nimic nu se poate a semui cu agonia tn care se gă-aesc părinţi i când spun feciorului : „Dragul nostru, ţ i-a ve-s t t şi ţie vremea să tragi la sorţi".

Toată lumea ştia cc jertfe fac flăcăii, ca s ă scape de armată; mul ţ i Îşi fac singuri răni şi şi le otrăvesc ca să le facă s ă se «angreneze: alţii îsi scot dinţii ba s'au pomenit cazuri chiar, c â n d unii s'au apucat să-şi taie ca te u n deget, ca să-şi ajungă •copul . Se înşeală amarnic cei ce cred că toate aceste manopere sunt făcute împotriva ostăşiei c a atare. Cei ce cred că le fac d e frică se înşeală şi m a i şi, eăci bărbăţia este înăscută îln e m . Ea este o virtute primitivă «are dăinuieşte în toată tăria ei Ь ţară, «nde a'au pătruns mo-leşeala şi enervarea inerente o-raşelpr culte.

N u se poate zice de asemeni « a pricina acestei repulsiuni ar JH fuga de muncă, căc i . v iaţă m a i trudnică ca a lor unde se pomeneşte? Poate se crede că ţăranilor le este groaza de hrana Oala cazarmă. O astfel ' de cred inţă n'are însă absolut nici un temeiu, deoarece soldatul se hră-• e s t e mai bine decât ţăranul, care nu ştie vara decât de ciorb e care se dă la seceră.

De teamă de Îmbrăcăminte nici *orbă nu poate fi, căci soldatul cete Îmbrăcat bine.

Când e ѵогЬя de viaţă, apoi *e ştie că nu există oameni mai Toioşi decât ostaşii , nici cete de fineri mai cheflii şi m a i nepăsători, cari duc o vinţ'ă mul t m a i uşoară decât raniţa din spate şi care. odată serviciul isprăvit, se simt de mai m-are dra-ffol tn voie, revărsândn-şi bucuria spromotos tn cântece, în ba-ieri , în jocuri. Чп cântece şi în tri

1) Dumnezeule! Fiul meu a muri t ' O! Fiul meu! Ce jertfă crudă! Şi, zicând acestea, m a m a e t a u pe patul funebru. Această iamee prigonită de soartă încercă atunci tot ce Doate produce o durere nemărginită , aci «vârcolindu-se, ac i leşinând, a c i cufund&ndu-se tetr'o tăcere mormântaiă , a d scoţând strica te înăbuşite când vărsând torente de lacrimi ferbinţi, când ridicându-şi braţele la cer In-tr*un avânt desperat, bocind jal-m c şi înduioşător.

mucalituri. N imic din toate a-ces lee n u Însoţeşte Insă duroreai ş i abuciumul nemărginit care se răspândeşte prin aat i când ac vesteşte tragerea la sorţi .

Pricina acestor manifestaţi i sfâşietoare este durerea lipsei şi neliniştea flăcăilor, cari se văd răpiţi de odată, când le este viaţa mai dragă, de pe gl ia lor scumpă; din căminul lor şi d m înconjurul drăgăstos al celor iubiţi.

Ca să n u ş i schimbe felul de viaţă, sunt gata să facă cele m a i straşnice iertfe. Din toate acestea reese că ţăranul se s imte Ыпе îln satul lui şi e mulţumit, e fericit de traiul pe care îl duce.

— Ziceţi mai degrabă că И1 drag acel traiu, căci nu urmează să deduceţi de aci că ei 11 socot fericit.

— Conte, numai bană n u poate să fie cauza, pentru apăra

rea căreia se recuree la sofism* c u m faceţi dv. in cazul de faţă.

Ce alta decât fericirea poate insufla dragoste pentru un lucru? Ca să vă demonstrez ce puternică este dragostea de cămin ş i de familie, vă voiu istorisi un fapt întâmplat mai deunăzi şi pe care mi Га povestit jupânea-aa mea de-a fir a păr. căci s'a petrecut chiar ta familia ei. O să vă relatez totul cu exactitatea migăloasă pe care o aplic hi toate spusele mele, căci cea mai mică înfloritură, cea mai m ă runtă podoabă poetică, ar răpi poate faptelor fondul lor de a-devăr şi s implitatea lor popu lar i sadea, ceea ce ar desbrăca tabloul meu de autenticitate şi v'ar îndreptăţi să-mi spuneţi cu zâmbetul lui Torna necredinciosul :

„Poveşti , draga m e a ; l e ticluiţi fără să vreţi, amăgindu-vă singură. Sunteţi oa şi u n ecuSp-tor, care ia niţel lut şi ticlueşte repede un chip de sfânt".

Eu nu fac aşa ceva; nu sunt de cât o spectatoare de rând: c e l c e nu vrea să vadă lucrurile aşa cum le înfăţişez eu, ori că are privirea uşoară şi dispreţuitoare a unui o m de lume fluştu-ratec, care nu aprofundează nimic, ori că are privirea rece si mohorâtă a mizamtropului , care veştejeşte florile asupra cărora se Indreptează.

, — Inima dv. — zise contele zâmbind — este un trandafir fără. ghimpi. . — Şi dv. vreţi să-1 ofiliţi.

— O, n u ! As vrea să-1 înrourez cu apă din isvorul tinereţii. Dar, În fine, spuneţi-mi, vS rog, ceeace aţi anunţat.

— Lumea — Începu marchiza — găseşte nelini.ştci şi durerilor iubirci de m a m ă cusurul că suint extreme.

— Cu drept cuvânt, — declară contele. Orice patimă omenească, cheme-se ea chiar şi dragoste de m a m a , trebue înfrânată. Când se gâs ia lângă} cruce, Moria nici nu-şi smulgea părul din cap, nici зш-şi sfâşia pieptul. O, dragă doamnă! Zilnic ne rugăm şi zicem: „Facă-se voia Ta"!

Se poate oare susţine că această veneraţiune este sinceră, dacă nu trece mult , după rugăciune şi ne răsvrătim năprasnic împotriva aceleiaşi voinţe? Aceste dureri ne Ia locul lor nu sunt creştine, doamnă.

— Ori câ t de absurdă ar fi dragostea de m a m ă , conte — l i s e marchiza — e frumoasă şi s impatică. ,

— Durerea ei, cărei» 1 se dă numele de extremităţi, taste nesăbuită ca şi o sinucidere, draga mea; astfel de m a m e , energumeni» de iubire, merită «й le moară f ' i i . oa să va4ă ce vm să zii-ft o durere adevărată.

Coate, a # » H « că y a i st dv. « m a m l f

— Ferească Dumnezeul Venerez pamante i s e care căscat ea picioarele ei, pentru c ă ra ţJLrâua Joi M. *ece trupul, ai doresc nespus de mul t cerul, m care m ă aşteaptă sufletul ei curat; as ta nu Împiedică insă. . .

— Sft criticaţi la altele ceeace 1* ea v'a minunat, v'a fermecat si v-a Inspirat recunoştinţa. Iubirea nu tic* nici odată: de§-tul!

— Marchiso, această expre-s iune frumoasa n u se poate a-pi lea de cftt dragostei divine.

— Mereu m ă contra, aiceţi, conte. Când aţ i şti ce r&u Îmi pare!

— N u trebue să vă pară rău, amica mea; norul zăbavnic, care domoleşte puţin razele soarelui şi răcoreşte câteva clip* pământu l cu o ploaie uşoară, nu poate de cât prii.

— Şi de ce întunecaţi cerul m e u cu un nor?

— Pentru ca puritatea şi strălucirea lui să nu vă facă să credeţi că furtunile sunt imposibile. Ziceţi-i înainte, însă. . . Vă făgăduesc că nu voiu mai curm a firul istorisirii.

Marchiza reîncepu în termenii următori:

N u cred să fi fost vre-o in imă de om, pe oare să n'o fi sfâşiat priveliştea unei case din satul V..., tri ziua In care avusese loc acolo tragerea la sorţi. Pe un mindir aşezat jos pe podele, zăcea o femee nenorocită, care ţinea în braţe două fetiţe ale ei, înecate in lacrimi.

Lângă dânsa şi îngenunchiat , era un flăcău mândru , feciorul ei, care-i strângea mâin i l e cu toată puterea. Ce se Iţntâmplase? Tânărul scosese din urnă numărul fatal care îl făcuse ostaş.

Tatăl şedea pe un scăunel, intr'un ungher întunecos al camerei, sucindu-şi pălăria c u mâini le şi neputându-şi stăpâni lacrimile, cari izvorau ca fierea, din in ima lui amară, brăzdân-du-i obrajii smoliţi . Doi copilaşi plângeau şi strigau de mai mare jalea:

— Benito se duce la cătănie şi m a m a trage de moarte, samca! Memă, m a m ă ş i iar m a m ă , ce ne facem noi, copilaşii tăi?

S c e n i aceasta dureroasă deveni şi m a i sfâşietoare Ia intrarea unei fete, care se aruncă, plângând cu hohote, asupra mindi-rului pe care zăcea nefericita mamă, bocind-.

— Mătuşico, mătuş ico! Draga m e a tuşico! S'a dus nuntişoara mei 1 ' nife-1 că se duce, mătuş ico dragă! Of, lua-m'ar moartea! Of, of, of şi iară of! Benito, Be-niţele! Cine ţi-a pus ţidula asta în mână? Cine ţi-a dat sentinţa asta de moarte? Te-am prăpădit Weţele dragă! Vai te-am prăpădit! Vai şi iară vai!

Biata m a m ă îsi perduse firea. In alte şase case din sat stăpâ-nia aceiaşi jale.

Trebue să admiraţi Insă, conte, împreună cu mine — cont inuă marchiza, — frumoasa resemnare a poporului. In toiul acestui sbuchim cumplit , nu se auzia nici o plângere împotriva instituţiei militare: plângerile tuturor se îndretau împotriva moartei vitrege. Marele vinovat pentru ei era numărul eşit la sorţi-

Benito a plecat la oaste, ca să işi fncă datoria. Nu se poate însă zugrăvi cu nici un fel de gralu diyrerea acelei mame nefericite si e logodnicei saje Roza, a acelei feie care, ca toate fetele de l a ţară, avea în inima ei drngostea aceea adâncă care este cea din-tâ iu şi cea de pe urm 8 din viaţa lor; dragostea aceea pentru o s ingură fiinţă, der pe rând pentru iubit , pentru soţ, pentru tatăl copiilor lor şi pentru tovarăşul lor de bătrâneţe; dragostea aceea exclusivă, care face nepân-eţtă, curată netnttnstă, in ima eei desăvârşite.

— Ol V ă povăţuesc să sădiţ i • ces te Idei frumoase în Inimeie fetelor — • exclama contele — ca s ă le Insufle scârbă modernismul acela nesănătos , c a m .« eon»

Fata , ea si e p i a a t ă suava , a u trebue cscacuU decât 1* umbra в ж п е і ei; v u «rebus s ă t a ß o -r iaec s decât peutrw soţul ei; a a trebue s ă Împrăştie miraarmă, i e c a i m eamdnui domestic , si s ă Isi mtreboiuţese tot ce are m a i bun, decât pentru a creste si a tace m a n d r e roadele hărăzite de bunul Dumnezeu.

— U n tip de natura celui pe care a schiţarăţi a c u m — răe-Г«е marchiza — n u se găseşte romane, la al căror modern i s m m ă referiam adineauri, ei tocmai la ţară, In acele sate, pe cari le considerăm ca pe niste cuiburi izolate ale ignoranţei şi ale prozei.

— B a nu zău — zise contele zâmbitor — ştiţi că poporul ara in persoana dv. u n prieten mai bun decât Proudhon?

— Cred ş i eu! — răspunsa marchiza. In favoarea m e a pledează tot ce separă pe u n prieten adevărat de altul mincinos . S ă merg Însă m a i departe cu istorisirea mea; se aropie ora sindrofiei şi, dacă nu isprăvesc m a i curând, vo iu fi nevoită să întrerup. Benito a ajuns cu inima zdrobită de durere în capitala de provincie, în care u r m a să fie Înrolat. Odată văzându-se între camarazi i cei veseli şi cheflii de l a regiment, m â h n i r e a îi «reou repede. Dorul de sat, de iubiU ş i de ai să i îl frământa însă mereu. Camarazii lui Benito se puseră pe muzică chiar din prima., seară. î ş i făcuseră r o s t de o chitară, căreia îi trebuia tocă m u l t e ca s ă poată fi întrebuinţată de u n De Pages , şi începură să cânte , când solo, când în cor, o mulţ ime de strofe de felul a-eestora:

Sunt soldai, sunt călăraş Toate, toate, daţi-le-aş! Numai tunica nu ţi-aş da-o

de fel, Că-mi găsesc beleaua cu don*

Colonel!

Soldă, Vodă 'mi dă un gologan Mănânc, beau ciocan -peste

ciocan. Pe spălătoreasă mereu o plălcsc Lefter niciodată zău nu mă

găsesc.

Gdnd aveam, drar/ă puicuţo Lui Fernando să-i slujesc: De când te văzui, mândruţe, Zis-am c'o să-l părăsesc.

CStn picior ín scoro şelei, Cu celait ne lncălecat, Se desparte un soldat, De puicuţa lelei. Hăţurile le ridică, Mergi cu bine, mergi bădica.^ Mă duc, vdi, frumoasă ocheşieă,

(Va urma) . _ t e « . , •

FLORA de o cal i tate ^ p r o ş o A

FLORA S A P U N K . a