A n u l ХХХѢ — Л о . 8 . 5 BANI IN TOATA ŢARA 6

D u m i n i c a , 1 9 I a n u a r i e 1 9 1 4

UNIVERSUL umm LEI 2 , 6 0 ANUAL Abonamentele se fac

numai pe un an.

C O L A B O R A T O H 11 A C E S T U I N U M Ă R

V. Mesluşrean, Victor ivftimhi, MIrcea l>. RStlul^scu; N . N. Behl iceanu, D. Iov, A. SuIcinA, Oolav Minat», C. T o n e g a r o , M. Sănlescu,

M. Christ ian, I. Totu , e l e .

A M \ CM Kl

Linia pe pilona 7 şi 8 — 2 0 —

Accidente la întrecerile en J W de la Ш - М ш Ш

2. — No. 3. UNIVERSUL LITERAR Duminică, îi' Ianuarie 19!i .

U B T E I — Xtozaaa de Alphonse Жагг —

l i R M A R E —

Nu vom r ă s p u n d e u n e i j udeca ţ i care face d in D u m n e z e u u n capora l , ,şi şpo l , c r edem că Dumneze i i se o-c u p ă p r e a p u ţ i n de noi ; noi , ce î in i c i , s u n t e m p r e a î n f u m u r a ţ i , d a c ă socu-1im CÖ ana .putea să-l j i g n i m si c ă nu - ş i dă os tenea la nici să ne recom­penseze nic î s ă ne pedepsească , lă­s â n d la voia i n t â m p f ă r e î şi, pe sea­m a f iecăru ia g r i j a de a-şî conduce viaţa." ; •

Se m a î zice că m a î m a r e d o v a d ă de c u r a j o să-ţ î salvezi nenoroc i rea , decâ t s ă te omor î , că a te uc ide e p . . laş i ta te" , ceea ce nu e a d e v ă r a t ; ci ceî car î , in v ia ţ ă , a ú a v u t c â n d v a do­r i n ţ a de a se s inuc ide , ş t iu că e cu totul c o n t r a r i e .

Noi, din pot r iva socotim că nu i n imic m a î c u m i n t e de câ t sá Іогкѵі o h a i n ă ca r e te s t r â n g e . tía f U s f j t ţ j ! ; . t r ' u n loc ca r e nu - ţ i prieşte s ă a r u n c i o g r e u t a t e care- ţ î )>i«a a p a s ă pe u-jnei i.

S tephen se g â n d i s ă sc o m o a n s . .Mai era în m o a r t e ceva poetic.

care-1 i sp i tea voia яй-ï trüaéétír H a g -daleni ' i i m p r e u n ă cu .; sc r i soare , o şuv i ţ a de pâ r , p i «crv a r ii r u « a 4 Ш» a m i c sa i-o l a ' do pc c a p i i i m o r i ; v ro i a să m a î o c u p e pn\in foc iu ліа-In. .Magdnlencî, m ă c a r pen t ru eâfva •timp. r

T o t u ş i socoti că n imic a u d asi-g u r a că u l t i m a lui d o r i n ţ ă va fi exe­c u t a t ă ; poa te i s a r i t ă g ă d u i t or ice a r li cerut , r u m se obîşnua.şfc m bo lnav i i , d a r după m o a r t e a iu i . tea­m a lie a face Magda l en o un r ă u ;;a-da rn ic , poa t e i -ar î m p e d i c a de a-şi ţ ine p r o m i s i u n e a , eue» e t t e a t â t sfin­te i 'ae.olueli m o r d i n t r . i r n ù a g â c r e s a u d i n t r u n s imp lu bobùm.-ti-.

P o a t e că M a g d a f e u a nici NA* fi af la t de m o a r t e a im. .-an p a a t e n ' a r fi cunoscu t caMBt-ямкааавик î é t nu a r ii î n t r e ţ i n l-o p o a t e nici o clipit -le la p lăcer i l e ci. . ,• - . : •

Se 'ufur ie î m p o t r i v a eî, g â n d i n d u -s e c ă el îî sacr i f icase t o a t ă v ia ţ a , că p e n t r u ea se a b ă t u s e ele la t oa t e p lă ­cer i le v â r s t e i sa le .şi că d â n s a îl pă­ră s i se p e n t r u u n om m a î bogat .

— „Cine ştie, îşi zicea el, d a c ă p lă­cerile aces t ea , pe ca r e le-am despre-ţu i t , nu m ă vor face s'o ui t? c a d v r e a u s'o ui t . li luc ru josn ic .şi l a ş să iubeş t i o femee, c a r e t e d i spre-ţue.şto; d a c ă n u po t ! iubi corpul ui .eî femet, iubeş lŞ dragostea ci! şi Mag­da lena nu m ă m a i iubeş te ; d a r m a t s u n t şi a l te Ir-mei şi a t â t e a p lăcer i , pc ca re cu m i lo cunosc .

Com se l ă s a s e în voia g â n d u r i l o r auz i o voce rare-1 s t r i g a , de pe m a l .

— E h e i ! S t e p h e n ! E r a Fr i t z , p e c a r c S t e p h e n il t r i m e ­

sese la d. Wal fo r t . S t r ă i n u l c ă r u i a îi î m p r u m u t a s e t re izeci de m i i d e fio­r i n i se b ă t u s e în duel şi fusese m i s ; dar , î n a i n t e de a m u r i . a v u s e s e g r i j a să a s i g u r e necunoscu tu l*» ; c a r e cu a-t â t a g e n e r o s i t a t e îl î m p r u m u t a s e , ju -m ă t a l o din a v e r e a sa cons ide rab i l ă .

— D o m n u l e S tepben , zise Fr i t z , n.,-cheind, a i m a t m u H de zecei m i i de f ior ini venit .

LXXXIX

— Sii m o r . g â n d i S tephen , si o.ică t i 'am t ră i t ! P o a t e voi fi ea u n c ă l ă t o r t a r e eş ind d in o r a ş u l sud n a t a i şi vă-f 'oid m a h a l a l e l e m u r d a r e , no ro ioase i i s ânacăc ioaee , nu-şî m a î c o n t i n u ă d r u m u l ?

Din t o a t ă v i a ţ a , d in to t ceea ce co p r in d e ea fericire ş i ca p lăcere , o'in to t ceea ce poate ea oferi sufle­t u l u i şi sp i r i t u lu i , n u c u n o s c n i m i c da câ t o s i n g u r ă femee.

I n i m a m e a a s imţ i t ; d a r sp i r i tu l , c u r i o z i t a t e a m e a n ' a ü fost î n c ă h r ă ­n i te .

I n r h i n â n d u - m î astfel t o a t ă via la u n e i femet, n u s u n t oa r e tot a t â t dc nebun, ca h o r t i c u l t o r i i ; c a r î în m i j ­locul u n e î g r ă d i n i n u v ă d si n u iu­

besc decâ t lalelele, şi î ncă o s i n g u r ă va r i e t a t e de lalele, ca şi c â n d n ' a r avea fiecare floare cu loa r ea .şi par fu­m u l ci, ca şi c u m n ' a r p u t e a orice fe­mee s ă dea d r a g o s t e i n imi i şi plăce­re s im ţu r i l o r .

A tunc i îşi a d u s e a m i n t e că nic i ­o d a t ă n u a v u s e n e o femee în b ra ţ e l e sale . pe poptul sări; se g â n d i la M a r i a .

; - - Da, g â n d i el, d a r n ' a m văzut -o în bl a tee Iui E d u a r d ?

Dr- ce s ă p re t inz i (ie l a fenice o v i r tu te , o forţă, ca re nu-î î n n a t u r a ei? Dc ce să nu le m u l ţ u m e ş t i cu ceea ce-iî poa te da?

De ce s ă ceri i a somie i să f a t ă t r andaf i r i - , por toca l i iu* lalele. ;n loc s ă sorbi p a r f u m u l ііі.-І miei şi al por­toca l i lo r?

Ffămase cu c a p u l în m â i i ă . <Eău î n a i n t e a lu î se 'nfăţtşau i m a . . o volup-t u o a u e de p lăcer i n e unosoutc . C u î io r îi c u t r r e r ă twt «orpul şi g u r a lu i s ă r u t a v ă z d u h u l . a p r i n s (te ra­zele soa re lu i .

De o d a t ă îi veni o idee; r ă m a s e m u l l t i m p cu ochi i a ţ in t i ţ i şi tH-imş-, ca t ; apo i se scu lă b r u s c .

— „I .a u r m a u r n i r i , ad ică de t«e Ш1? s t r i g ă e t , de ce să nu scormo­n e s c v i a t a , s ă văd ce-mi poa te da d m plăcer i le eî?

XC ''ЩЁ&?'[ 1.URALUL DR [ILILRERT

— ..I.a revedere" , zise o b ă t r â n a ca r e l u m i n ă din ca jml unei scă r i in-to r toch ia t e .

'Şi c u m n u m a î a v e a de a.şteplat n i m i c de la ceî, c ă r o r a le l u m i n a s e d r u m u l , i n t r ă în casă cu l u m â n a r e a , -l ă s â n d în cel m a î a d â n c î n t u n e r i c po S tephen şi pe pr ie teni i să i .

S tephen , ca re i n t r a s e bea t în c a s ă , se dezhâ lase a t u n c i de tot.

— . .Asta e. îşi zise el, s fâ rş i tu l li­ne i iub i r i a i â t de f rumoase , dc poe­tice? l a t ă undo m ' a d u s M a g d a l e n a , pe m i n e , p e n t r u ca re i u b i r e a e r a u n cult. o religie, ie- 'hn bra ţe le unei p r o s t i i u a t e : buzele iuiî s u n t încă ude de .-..aruiarile r e . ai.- iui le dedea CU scârba şi si lă, şi de ca re n u se p u t e a scut i , f i indcă i le p l ă t i s e m irtaint.

S ă r m a n ă femee ca r e n"al î m p ă r t ă ­şi t aceea a ş a zisă p lăcere , pe rar» o c ă u t a s e m , ca re mi -a i î m p r o m t a t , pe u n p re ţ h o t ă r â t , corpul , c a s ă i ae eu el ce vorn vrea?!

D a n ă .şi p l ăce rea s i m ţ t a a f a r m ' a în şe l a t ! Ce depa r t e o as t a , d e înch i ­pu i r i l e , c a r e m i a u t u l b u r a t nopţ i le? C a u t o p lăce re n e c u n o s c u t ă şi gă ­sesc d e g u s t a i şi o a m a r ă p ă r e r e de r ă i i . că m i - a m lipit g u r a i ub i t oa r e de g u r a m o a r t ă şi p â n g ă r i t ă de a t â t e a s ă r u t ă r i m u r d a r e ! că m ' a m h o t ă r â t o c l ipă să fiu u n t r u p , o ca rne , cu l'emeea aceea:

— Ha ide ! SJteghcn, vre i s ă r ă m â i su»?

Se .arabi s a - a a j u n g ă tova răş i i , m e r - e r â î m p r e u n ă s ă fumeze şi s ă bea un p u n c h , apoi se d u n e r ă să se «•uice.

De c â t e v a zile v i a ţ a lui S t e p h e n se s c h i m b a s e cu t o tu l ; ven i se în o r a ş să-şî g ă s e a s c ă p e un p r i e t en d i n co­p i l ă r i e ; e r a boga t , fu p r i m i t b ine ; î n c â t e v a zile ae î m p r i e t e n i s e cu to ţ i tn ie r i i din o r a ş , b o g a ţ i şi care nu a-veau a l t ă t r e a b ă de câ t să petreacă în p lăcere f iecare zi, fără să se g â n ­dească l a ziua. u r m ă t o a r e .

I n z iua aceea, d u p ă o o rg ie veselă, S t e p h e n , târât dc exemplu l ce lor la l ţ i ş i m a î m u l t încă , î m p i n s de beţ ie ş i de puterea t e m p e r a m e n t u l u i său , ÎI u r m a s e tu acea c a să .

XCI Suzana si Magdalena

„Sper , d r a g ă M a g d a l e n o , ca s ă n ă ­t a t e a t a t ă l u i t ă u n u te m a î îngr i jo ­r e a z ă si că v ă z â n d fericirea, pe c a r e

i-o dă fiiceî sale so ţu l pe ca re i Га ale. m a i a r d e î n c ă l a m p a in c a r e nu m a i é m u l t u le i .

îï.ytï fericilii ALAI cal poli SĂ fih D r ă g u ţ o î nu - ţ s p u n e a m e ü ? AI să m a i s t a i a l t ă d a t ă Ia g â n d u r i c â n d ţ i-oî dă u n sfat? Azî. c â n d te-ai cu­m i n ţ i t , pot să-ţ i vorbesc de u n om, care era câ t pe-aci s ă te facă să faci o m a r e pros t ie cu a t â t m a i m u l t cu câ t veşt i le pe ca r e ţi le dau a c u m te vor conv inge pe depl in de u r m ă r i l e n e g r e i desesperărî î n ca ro ţ i-era a ş a frică că-I a r u n c i .

D a c i d. S t e p h e n e desperat, d a c ă a p ă s t r a t cea m a i m a r e d u r e r e , apo i e u n o m foar te dibaci u şi foar te p re ­făcu t ; n u l 'a i m a l r ecunoaş t e .

Nu d o a r ă că s 'a c u m i n ţ i t , n u m a i c i t şi a s c h i m b a t n e b u n i a : „ W e r t h e -r u l " de o d i n i o a r ă s'a făcut un ş t ren­g a r de f run te : si-a c rea t în o r a ş un

fel de reputaţie: n u e cerc în care se n u se poves t ească . a s u p r a lut o i s t » l i e g a l a n t ă , a d e v ă r a t ă ort falşe.

Şi , ca să-ţî spun tot a d e v ă r u l dacă, i Minai j u m ă t a t e din ceea ce i ne a. t r i b u c e a d e v ă r a t , o cel m a i de spu rit c inic c e s'a văzu t .

I a t ă u n a d in i spră iv lo lui, pc car* ţi-o d a u ca s i g u r ă .

Ala l tăe r i . ac to r i i a n u n ţ a s e r ă o o> p e r ă n o u ă ; p r i n t r e cu l i se зе vorbeai i nu l t b ine şi c h i a r fă ră a s t a , repre« z e n t a ţ i a a r fi fost un pri le j s ă ші g ă t i m .şi s ă n e a r ă t ă m . Eu îm i făcu» sem cea m a i e l e g a n t ă toa le tă c e t i - a t p u t e a î n c h i p u i ; poa te nici o d a t ă n ' a m avut, a ş a g rozave p o r n i r i de ce* che t ă r i e şi v r e m e a ce ţoasă n u p e r j

mit ea s ă te p t imbî . A s e ci t i a r m a r e a în „Universal

L i t e r a r " ce va apare D o m i n i c a vi)

V o i ţ i s ă f a c e ţ i s ă n u m a pe bărhalul . fiul, ne­vasta, sora, fiica, sau ве vre-o rudă ma i apropi­ată, adiesali-vâ la no i . Vă vom ajuta printr'uu procedeu uşor şi el'tin. căci am mai scăpat mii de fiinţe de-JÄäcie, mi­zerie şi ruină.

\ a vum arăta cu me­toda neastrá, punerea in aplicare fără ca pătima­şul să ohseive cit iie puţ in . Iu cele maî multe cazuri nu poate nici să pr iceapă , căci neput.iiul supor ta do loc spirtul, crede cii v ina este a a-buzttlui bătttnreî.

Noi p r imim zilnic o muUiine de sen son de mulţumire, de la bărbaţi si Ie mei de toate clasele, bogaţi şi săraci, carî au. fost remediaţi cu strălucit succes. Coresponden ţa soseşte cu cea mai mare disereliune, şi pentru inocenţa metodei g a r a n t ă m şi cităm ceea-ce ne serie d-1 Unretn Franz d in Restczabanya :

Prea stimate domn, hopenhaga, Danemarca. Vă rog fiţi aşa de bun şi trirniteţi-mi 2 cubî cu poşta, ramburs

pentru lei 20 . Am douî prieteni cari s'au dedat răii beţiei şi voesc să-î vindec.

Eu însumi am probat efectul lui «Kino», po când eram un bun băutor şi nu ştiam cum să mă abţin. De când insă a m luat praful « K i n o « m'am făcut cu totul alt om, sunt sănătos şi au. cu totul o altă viaţă cu familia mea . Mulţur înndu -va mult pentru efectele lu «Kino», va rog a-mi t r imi te imediat . Voiii rec.omauáa încă la mulţi că «Kino» este un mijloc foarte eficace con t ra beţ ieî .

Resiczabanya, Dec. 1911. Cu s t imă , Unrein Franz. Preparatul nostru se vinde pentru minimul preţ de L e i ai-1

trimitem contra cost sau ramburs dacă scriţi la adresa noastră din Kopenliaga.

Kino-Institut , Kopenliaga K. 10. Danemarka Scrisorile merg cu 25 bani, cărţile poştale cu 10 ban i .

1

iPimintca, i'J Ianuarie 1914 UNIVERS!L LITERAR No. ;', - St.

E c o u r i l e s ă p t ă s i i â r i s î De i-iilin timp se agită mult cltes-

Üa Implicării româno-maghiară: 7Л-arele ungureşti sunt pline de articole privitoare la această chestiune. Se. comentează mult in. presa itiagiiinră fn éSuebï iiitrrrieriirih' acorilule lui Л/. Est dc către d-nii -V. 1-iliiiesru şi Tukf toiiesi ,i.

Din ambele interrievuví reiese clar ideia că llouiàiiiu nu se gândeş­te nici un moment ca să intervină în treburile interne ale ungurilor şi eă totuşi românii din regat im f.ot să sleit nepăsători in. fala încercări­lor ce se. [ac de atâta umar de vreme pentru, desnnţionalizarea consânge­nilor tor caii triicsc sub jugul ungu­resc.

Se vede că însuşi ungurii aii înce­put să-şi dea sea-mă in cele din ur­ma că ii ii se poale desnnţiounliza un număr uşa dc compact de oameni cari Unesc la o laltă, in (ara strămo­şilor lor, şi cari nit aceiaşi limbă, a-c.elenşi datini- şi aspira(iuui .şi cart, in sfdrşit, tin la ino mul din cure fac parte mu mnll ca la ori şi ce.

De. aceea, bărbaţii, de Stat mut la­minaţi şi prevăzători ai regalului vecin au început să dorească o îm­păcare cu români in scop de н-і ata­şa şi mai mult larii in care Irăac.

Г-'esa şDi'inistă maghiară iede în­să » primejdie pentru existenta sta­lului mmjliiar in impórti/rit rouiă-vo-maghiară şi risipeşte torente de cerneală pentru ca tratativele, să un ishnti ască.

Уoi credem că dacă nu se va a-jv.nge la nici o înţelegere, ungurii vor pierde mai mult ca romanii. Prigonirile organizate sistematic şi «pliente eu stricteţe de aidla vreme contra i ..manilor din Ardeal пай avut pună acum all rezultat de cât să întărească şi mai mult legaturile snltfleşli dintre romtiuii de. dineoa-ce şi de dincolo dc i'arpali. Ximic nu, p4)ate propaga ideile mari eu. persecuţia. E adevărat că temnilele de Sttil maghiare aii adûopstit mulţi iuptăteri romdîil dar aceste rons-trriviieri siilbaice n'ftit făcut d« cât să aţâţe şj mai mull ariinlul romd-nimeî sjirr realizarea idealului său.

O cauza care are martiri, o cauză pentru care s'a vărsat sânge nu poa­le, fi o cauză pierdută, din contră. In locul unui luptător întemniţai sau. •silit să treacă, frontiera au răsurii atţit êutdnd inainte, eu bărbăţie, lupte pevlru păstrarea naţionali la­ţe). In luptele acestea neegale este ceva. ce mişeii. însufleţeşte şi Hă pu­teri uriaşe.

De aceea, perspectiva eşuăreî tra­tativelor de împăcare nu ne îngri­jeşte de loc.

Ptrule цг-,щі inijriji,ra maî mult dacă libertăţile în ingariu ar deve­ni atăl de complete, in căi să în­ceteze orî ce frământare, iar lupte­lor de acum să urmeze zile liniştite şi fură zbucium.

Or tuni ur li, tratativele ce sc ur­mează Şjţum peste munţi intre con­ducătorii naţionaliştilor români şi guvernul, unguresc, sunt urmările la noi cu o deosebită atenţie. Mii! mai bine. pentru ci. dacă ungurii vor lă­sa de u pai le consideraţiunile lor şo-viniste, cari nu se potrivesc nici de. cum cu reulitatea lucrurilor şi s'ar sili să pună pe baze cât se poate de solide şi de sincere opera de impu­tare a românilor cu. maghiarii.

Mestugean.

V . a f г а £ ; ч і і а п а a F r a n j e ï , ţ i n â n d p r i m a î c o n f e r i n ţ ă , a iSou;î z i d u p ă c e a l ' o s l d e c o r a t ă c u crucea Legiunci île ошмге.

I n l i n i ş t e a m ă n ă s t i r i i F r a g m e n t

de VICTOR EFTIMIU

Zori le a u r i i a le une ï d imine ţ i de toamnă, ce n ă v ă l e a u a p r i n s e d in do­sul m u n ţ i l o r S f â n t u l u i Niculae . gă­s i r ă pe Metodic i n t i u s la u m b r a ţi­n u i s t e ja r m ă r e ţ , c r e s c u t în l i v a d a d in faţă a m â n ă s t i r e î . Cu ochii duş i în fundul a d â n c i m i l o r a lbas t r e , Me­todic se g â n d e a Ia v i a ţ a lui de p â n ă a c u m .

S j jc ran ţa că va r ă m â n e el s i n g u r .s tăpân al averc i m ă s ă t i r e ş i i . 5Ï dă­dea c u r a j să ducă î n a i n t e t r a iu l d e se rv i to r prost p lă t i t .

Po l icarp ie . c ă l u g ă r u l e g u m e n , m u n c e a mu l t . Z iua îl g ă s e a u t ă i n d .şi r e t ezând crăcii • din p ă d u r e a m ă -nâs i i ro ï . a l t eor i î n t o r c â n d d r u m u l p â r â i i i u i ce u d a bos t anu l , u n e o r i !a ogoare le ce t r e b u i a u s e m ă n a t e t o a m n a .

Ce e drept , veni tul c â m p u r i l o r şi a l celor două su te dc vaci , oi şi ca­pre , a le Iui r ă m â n e a u . Sa tu l n u se a m e s t e c a în t rebi le m ă n ă s t i r e ! . Л-j u n g e u f run taş i lo r câ t e o oală de u n t s a u vre-o oca de m i e r e din s tu­pul p ă r i n t e l u i Po l i ca rp ie — duse câ te u r a r e de femeia cea g r a s ă , în­g r i j i t oa r ea — p e n t r u ca să n u Ie m a î a b a t ă să se încurce î n socotelile ce mi-i p r iveau .

Celait, c ă l u g ă r u l Th imothe î , u m ­b l i în satele vecine să cea r ă p e n t r u s f â n t a b i se r ică şi se în to rcea tot­d e a u n a c u p u n g a p l ină .

Când venea la m ă n ă s t i r e , se vă i t a că e obosit şi d o r m e a p â n ă a doua zi, la p r a f z . De-1 scula i , s ă r e a repede în s u s şi s p u n e a vorbe pe c a r i n u le i sp răv i se în somn. Nu se ş t ia ce face cu cele a d u n a t e p r i n î m p r e j u r i m i , d a r s ea ra , i n t r a cu e g u m e n u l ;n g r ă ­d i n ă şi şedeau ceasu r i î n t r eg i l i n g ă o m a s ă de b r a d . t o t d e a u n a cu ceva r a c h i u r i de d u d e pe ea.

P e Methodie îl botezase Todie . Când îl s t r i ga îi zicea de două o r i :

- - Todie! . Todie!.... şi s t r â nba gu ­r a spre pa r t ea d r eap t ă , r â z â n d . Nici

el n u e r a o m r ă u . d a r se c redea fru­m o s . Zicea că s e a m ă n ă cu l s u s Cris tos .

De el, nu- i e r a frică lui Metodic că o s ă r ă m â i e în locul lui Pol icar ­pie. căc i îi p l ăcea să c a m n m b i e . •mai a les că avea u n m ă g ă r u ş , sp r in ­ten, caro îl s ă l t a uşor . făeâudu-1 s ă r â d ă cu plăcere , cu g u r a spre d r e a p t a .

Metodic se vedea e g u m e n . A t u n r e a n o să m a i p a s c ă oile şi

n ic i ca Po l i ca rp i e n 'o să se m u n ­cească . Se g â n d e a la v re un flăcău, to t c a el — va veni — s ă r u t â n d u - i m â n a — să- î c e a r ă b i n e c u v â n t a r e a şi să-l r o a g e s ă in t r e acolo.

O m u l n u se m u l ţ u m e ş t e cu ce a r e şi a r v rea m a i m u l t , i a r c â n d a r e şi ace) m a i mul t , îi p a r e că nu- i m a r e l u c r u să-I aibe. F e r i c i r e a m i e s i m ţ i t ă n i c i o d a t ă : o do r im c â n d n 'o avem, şi ne p a r e r ă u de ea, d u p ă ce s'a dus .

Metodie îşi a junsese ţ i n t a , d a r v r e a să m e a r g ă m a i depa r t e . V i s a r e a n u m a i avea nici u n fa rmec pen t ru el. Odihna , u m b r a p ă r e a că o avusese t o a t ă v ia ţa . Nu-1 m u l ţ u m e a u nic i g r ămez i l e de nuc i a d u n a t e pc furiş , şi p i t u l a t e Ia r ă d ă c i n a v r e -unu î pom scorburos , n ic i c io rch in i i de t ă m ă i o a -să r u p ţ i fă ră voie d in vie, n ic i r a ­chiu l verzu i pe c a r e îl l u a d in piv­n i ţ ă . Nimic . Vrea s ă fie c ă l u g ă r ade­v ă r a t n u o b ia tă s l ugă în ţo l i tă în s t r a i e că lugă re ş t i .

V a r a o pe t recuse bine. II c a m ne­că j i se ră n iş te o r ă ş e n i c a r e v e n e a u r e g u l a t să î m p u ş t e t u r t u r e l e şi g r a n ­g u r i . Nu m a î l ă s a s e r ă nicî p u i de p a s ă r e .

Câ te u n m i e r l o i u p r ă p ă d i t p 'a icî pe colea m a î s f â r â i a sper ia t , la a u ­zul c răc i lo r t rozn i t e . G r a n g u r i i de ch ihh 'bar p lecase ră . P r i n t r e r u g i n a f runze lor s e v d e a r a r c e n u ş a t u r t u r e ­lelor. Câ te o p u p ă z ă m a l s c u t u r a mo ţu l în verdele cat i felat . P i t p a l a c u l înce ta se de m u l t să r â d ă î " f ânu l —

de m u l t cosit! — al livezilor aste? n u t e a c u m cu frunză de p u r p u r ă aii-l i t ă d in duzii veşteji .

Acolo venea pe v r e m u r i îu t o a t i d imine ţ i l e . Ghervaz ios cel d i n t â i e-g u m e n . ţi acolo d n s pe g â n d u r i îşi p i e p t ă n a a lba lui ba rbă , pe ca r e v â n t u l o res f i rase t re i s fe r tur i de v e a c . . .

L a r ă d ă c i n a s t e j a r u l u i creş te şi-a c u m a o i a r b ă subţir t 1 , a lbă ca lirele de p ă r a le u n u i b ă t r â n . S t r ă in i i r ă ­m â n e a u m i n u n a ţ i la vederea ei.

Ghervaz ios e az i în l u m e a sf inţ i­lor. Ş i l-au g ă s i t m o r t — poves tea s p u n e - în chi l ia lui, c â n d soare le m u r i s e în dosul m u n ţ i l o r dc la Dvo-r a n . D e a s u p r a c a p u l u i său s f â n t p l u t e a o c a n d e l ă t r i m e a s ă din cer să - î l umineze f run tea în as f in ţ i tu l vieţii . . .

Metodie se g â n d e a m e r e u la po­ves tea b ă t r â n u l u i Ghervazios . Vre­m u r i l e t r ecu te îi veneau în min i e . Y. m u l t de atunci . . . S a t u l se în t indea depa r t e , s p r e celelalte pa t ru col ţur i . Acum, u n p u n m de r a se m a i arate, ce-a fost. odată. . .

W A N D A de MIRCEA RADULESCTJ

Î n t r ' o s ea r ă de i a r n ă , când funn ! a l b al h o g e a g u r i l o r se î n ă l ţ a "m s -vi te şi se desple tea apo i in traci • M o n d e d e - a s u p r a coperiş t i r i lor , s tă­t e a m ele vorbă cu un pr ie ten , ta g i ­r a sobei, p l â n g â n d u - n e de sinü ir. -ta t ea vieţei .

I n t u m u l t u l p a t i m i l o r şi In a v â n ­t u l n ă v a l n i c a l năzu in ţ e lo r m i r -nes t i . s i m ţ e a m m a i a p r i g ă izolare--, si g ă s e a m necesa ră ap rop ie rea eîtcî f i inţe, c a r e să no î n ţ e l e a g ă şi «a r ­s ă ne î n t ă r e a s c ă în grelele clipe < * îndo ia l ă .

— Uite, în seri le aces tea de ia n ă , r e l u ă p r i e t enu l m e u . a ş da tea t ă v i a ţ a m e a de boem. pe un coi, de v i a ţ ă burgheză. . . Nu r â d e ! Viat ; b u r g h e z ă a r c şi ea farmecul ei... > s t r â n g cu toţ i i în. j u r u l mese i , se: -r a , s u b l u m i n a b l a j i nă a l ămpc î . ]> -r i n ţ i i , fraţi i , suror i le . . . lt . id, pnv.----tesc . joacă loton s a fi căr ţ i . . . Se sin t b ine î m p r e u n ă , o pu te rn i că a finît e.-te su f le tească îi l eagă pe toţi ian!;;'• t ă şi va lu r i l e t u m u l t o a s e alc vîeţ-b a t nepu t inc ioase în z idur i le t rah î t ­es, la a d ă p o s t u l c ă r o r a înfloreşte fa­milia-. . I a r no i . boemi i , noi , ffe ca • va lu l ne p o a r t ă de ici. colo. t r e t en : ca niş te fiinţe mizerab i le , fără se fi s im ţ i t v r e o d a t ă f a r m e c u l vieţcl n-şeza te ! De no i n i m e n i nu se îngri­jeşte , n i m e n i n u ne în t r eabă < a -, su fe r im, n i m e n i n u ne iubeşpv. .

Nu ţi-a fost. dor nic i o d a t ă d i c i a t ă ca r e s ă te iubească , do o fa i i b londă , c a r e să- ţ i u m p l e oda ia t r i s ­t ă de cân tec şi de soare . — ca re sS i n t r e pe n e a ş t e p t a t e , s p r i n t e n ă ş? gă l ăg ioa să , să- ţ i s a r ă de gât şi să te să ru te?

Nu va ţ i n e m u l t d r agos t ea , căcî fetole s u n t de cele m a i m u l t e c r i nes t a to rn i ce . E s i n g u r u l l uc ru de ca­re t r ebue să te t emi . d a c ă nu vrei s ă î n d u r i j u g u l căsniciei . E de a j u n s să f ăgădueş t i ca s ă n u te m a i po ţ i s c ă p a de ele...

Î n t â i a m e a d r a g o s t e a m avui -o cu W a n d a , o cas ie r i ţ ă de cafenea.

Mă a d u s e s e acolo u n fost coleg de şcoală , Chivu, ca re i r e c u e n t a lo­ca lu l î ncă din. liceu şi c a r e e r a ne­b u n d u p ă d â n s a .

E r a o fa tă fcrună, de o frumusec ţe b a r b a r ă , cu t r u p m l ă d i o s şi ges­t u r i violente. E r a m oaspe ţ i i cei m a l conş t i inc ioş i a l loca lu lu i , o t a v e r n ă î n ca r e m i ş u n a u „ f ra ie r i i " cu m u ­t r e suspecte . E u e r a m , p e a t u n c i bă­i a t foar te aşeza t , de a b i a eş i t de pe bănc i l e şcoâleî şi f ă r ă m u l t ă expe­rienţă de v i a ţ ă . I n fiecare zi, j u c a m aceilo cu Chivu nes fâ r ş i t e p a r t i d e d« b i l i a rd şi b e a m cafea de zece b a n i fe l igeanul .

Dc l a o v r e m e o b s e r v a s e m că re* la ţ i i le d i n t r e el si W a n d a s l ă b e a i

4. ,— No, UNIVERSUL LITERAR Duminică, 19 Ianuarie 1914

ţ i că l a t a p r ivea de m i i l e ori. pe furiş, la mine .

S t ă t e a m c e a s u r i î n t r eg i în a t m o s ­fera î n ă b u ş i t o a r e de fum şi in vtie-tt i! in fe rna l de g l a s u r i ven t r i loce , dc bile izbite furios şi de z a r u r i so-(ßore a r u n c a t e b r u t a l , î nvă lu i t de p r iv i r ea î n v ă p ă i a t ă şi p l ină de is-" p i tă a fetei.

I n t r ' o s ea ră , t â rz iu , pe când Chi­r i i , s t ă r u i a în d r a g o s t e a lui z ada r ­n ică , fa ta s t r i gă fu r ioasă :

•— Lasă - roă î n p a c e ; n u m ă plic­t isi . N u te iubescf... Mi-e d r a g a l ­tul... ş i se u i t ă cochetă sp re m i n e .

Cliivu p lecă împle t ic indu-so f ă ră eă -mî vorbească u n cuvân t .

C â n d cel d in u r m ă c o n s u m a t o r i p l eca ră şi dânşii ', W a n d a veni l ân ­gă m i n e .

— A ş t e a p t ă - m ă în a s t ă seară. — msc ea — voi m e r g e la t ine aca să . Eu î ngă lben i i . Nu ş t i a m ce să-î r ă s -pund . O l u p t ă p u t e r n i c ă se petre­cea î n sufletul mort. T r e b u i a s ă sa­crific s a u p r i e t enu l s a u d ragos tea .

Şi F a m sacr i f ica t pe cel d in t â iu . W a n d a a veni t la m i n e t i m p de

t re i s ă p t ă m â n i , în fiecare seara A fost o d ragos t e p l i nă de p a t i m ă şi p l ină de tot a v â n t u l tinerel.ii.

De la u n câ rd do v r e m e însă , fata. venea d i u ce în ce m a i r a r , i n v i ­t â n d tot felul de mot ive . Deşi su­feream, d in p r i c i n a aceas ta , m ă bu­c u r a m pe de a l t ă p a r t e , ca luc ru ­r i l e să n u ia o î n t o r s ă t u r ă m a ï se-j i o a s ă şi p r i v e a m înc reză to r l ipsu­ri le fetei.

ЛроІ n ' a m a i veni t de loc. Am. in tâ lni t -o . . . d u p ă câ tva t imp .

foar te e l egan t î m b r ă c a t a , la b r a ţ u l u m i l ofiţer. C â n d m ' a zăr i t pe s t ra ­na a î n t o r s capul în a l t ă p a r t e şi a roş i t .

I n t r ' o zi t r a v e r s a m pe calea Vic­tor iei , şi î n t r ' û bir je de m u s c a l ce t recea î n g o a n a , i-am re r inmsen t profi lul . Ani p u s m â n a la p ă l ă r i e şi n u m i - a r ă s p u n s .

Cine ştie poa te s'o fi m ă r i t a i , poa­te a r e a c u m u n in t e r io r in t im, un refugiu u n d e n u m a i s t r ăba t m a ­xiié p a t i m i a le vieţel , şi u n d e a d ă ­pos t i t ă de orice n e a j u n s u r i , nre ro­chii s c u m p e p r imeş t e vizite îşî iu­beşte b ă r b a t u l , şi poa t e că sr s imte f e n é i m în f a rmecu l vieţel bu rgheze ţ ; aşezate. . .

Poves t ea p r i e t e n u l u i se sfârş ise de m u l t şi s t a m a m â n d o i v i să te r î îu i a ţ a focului, u r m ă r i n d în a e r roto-Iţo&lelc vior i i a le f u m u l u i de ţ iga re .

ooo——

CĂRŢI ^POŞTALE I

— Aceleiaşi femei —• Nu ţi-am cântat iubirea la fereastră Ş» n'am cerşit privirea la divină împodobită ca o floarc-albastră Cit lacrimi mici de rouă, in grădină.

Închis in casa mea ca ' n i r ' o cliilî-J Am pus in strofe lacrima şi dorul f i le-am ascuns, ca nimeni să nu ştie Cui le închin şi cine li-l izvorul.

Tu nai ştiut că luni şi ani de-a rundul Aï fost icoana mea de irispiralii, Cá pururea In tine mi-a fosl gândul Frumoasa mea, comoara mea. Лк

Oralii!

I •Iun salul meii porneşte azi seri-

(soarea! 7'u no aştepţi şi mdinî cd ud cel

(primi-o, Ftâzdnd. lângă fereastră, vei citi-a... Ş'apot din noii te v'a 'nbrăca uitarea!

Căci as t fc î alte doruri le cuprinde Cu braţele de vis, tremurătoare, 'Pc când departe tot mai цгeu, sa-

(prin.de Ivbirea mea cea pururea in floare.

C ici citi şi nu-ï pricepe anume Cc sitt închis in scrisul care-ii rine, ţii no să crezi, că 'nil'părtat in l'une E einer a ce plânge pentru tiu'...

V* Iov

Trei zile în Capitala N j l H e u m i l p r o v i r b - i n l _

i'i Mai. 191:.!. — S u n t u imi t , u i m i t d e - a t â t e a f r u m u s e ţ i şi s t r ă l u c i r e şi p r evăd c'o să -mî m e a r g ă dc m i n u ­ne. Şi oamen i i s u n t a ş a de d r ă g u ţ i şi gen t i l i pe aci , că-mî p a r e g rozav dc r ă u că bi letul m e u cu p r e ţ re­dus p e n t r u s ă r b ă t o r i n u e va lab i l p e n t r u m a ï m u l t e zile. A s e a r ă a m făcut p r i m a p r e u m b l a r e po ca lea Victoriei , p e Pod, ş i -am r a i n a s în- ' c â n t a t . P e la C a p s a a m fost a s e d i a t de un cerc de d u d u i f e rmecă toa re . U n a mi -a p u s î n ' p i e p t o "„floare a l - :

bas t ru" , a l t a o p a n s e a v H á í % ? á " t r e i a j mi -a î n t i n s o /caşe tă . . . Am înţe les Tu e vorba de u n ac t de bine-faeere ş i . . ca să n u a m a e r u l u n u i p rov inc ia l r ă u crescut , a m p u s în case tă o m o n e d ă de a r g i n t .

De a l t fe l s u n t convins că l egenda cu r e c u n o a ş t e r e a p rov inc ia l i lo r , în Cap i t a l ă e falsa. Nu s u n t nici 24 de ore de c â n d a m desc ins in o r a ş u l luî B u r u r şi m ă s i m t ca la 'miné lí­r á s a . N i m e n i nu m u a r a t ă cu ' dege­tul , n i m e n î nu m ă u r m ă r e ş t e cu vro-un g â n d r ă u , femeile imî z â m ­besc, toţi s u n t d r ă g u ţ i .

A s e a r ă t â r z iu , pe c â n d m ă d u r e a m spre od ihno , m ' a m r e v ă z u t cu 'n vechi p r ie ten , u n fost coleg d e şcoală. . . u-nul. . . A lexandrescu . Ce b ă i a t de t r e a b a ! Abea îmi m a ï a d u c e a m a-m i n t e de el. Cu toa t e a s t ea a fo s t atât. de gent i l . M'a i n v i t a t la o pl im­ba re la .şosea, mi-n poves t i t o m u l ­ţ ime de l uc ru r i i n t e r e s a n t e şi a r ă ­m a s cu to tu l s u r p r i n s c â n d i-am s p u s r ă , , sun t a b e a sosit in Bucu-;oş(î. П făceam i m p r e s i a u n u i ,.tip' ' ob ic inu i t al Capi ta le i şi se m i r a n u m a i că n u m 'a p u t u t în t â ln i a t â t a v reme.

P e n t r u azi la p r â n z s u n t invita­tu l lui . O s ă pe t recem de m i n i e r ' :

20 MAI. (Noap tea târziu) . - - Г:чѵ,е-d e n i e mele n u m ' a u înşe la i . Am căl­ca t cu pic iorul drept r â m ) atu in­t r a t în Cap i ta lă şi mi se pa r e că o sa mă. h o t ă r ă s c să m a i r ă m â n câte­v a zile c h i a r dacă a r fi să pierd vă­i c ă r e a b i le tu lu i . r e t o u r " . In defini­t iv n u a r e nic i o i m p o r t a n ţ ă , c â n d m ă s imt a t â t ele bine şi c â n d noro­cul m ă u r m ă r e ş t e .

Am pe t r ecu t o zi m e m o r a b i l ă . L a p r â n z a m l u a t m a s a cu a m i c u l A-l exandrescu , c a r e e de o gent i le ţe r a r ă . N u m ' a l ă s a t s ă p lă tesc nimic, şi cu t o a t ă î m p o t r i v i r e a m e a a p l a ­t i t tot el t r ă s u r a la şosea . Aci m ă a ş t e p t a o a d e v ă r a t ă s u r p r i z ă a soa r -teî. P e c â n d n e p l i m b a m pe o alee c u t o tu l r e t r a s ă a m ză r i t a m â n d o i u n inel s t r ă l u c i t o r . A lexandrescu c a r e p a r e u n b u n c u n o s c ă t o r Га e-v a l u a t i m e d i a t la cel p u ţ i n 800 lei. E u n inel de a u r supe r io r , cu u n sa­fir şi d o u ă d i a m a n t e . De r id ica t , l 'a r i d i ca t el, d a r a m i c u l m e u din co­p i l ă r i e c o m loial şi n i c i p r i n g â n d n u i-a t r ecu t să şi 1 î n s u ş e a s c ă : bi­j u t e r i a n e a p a r ţ i n e la a m â n d o i .

C â n d nc -am în to r s în o r a ş a m viz i ta t u n bi jut ier , ca re n e a oferit i m e d i a t oOO de lei pe el.

A lexand re scu e însă om prac t ic şi cu toate că - d u p ă c u m m i - a m ă r ­t u r i s i t - - fiind în a ş t e p t a r e a u n e i :!ume m a i m a r i ce t r ebue să-I so­sească , se af lă î n t r ' o mică jenă. bă­nească , a re fuza t să-1 v â n d ă . Are el u n om s igu r la care p u t e m obţ ine v a l o a r e a lu î .

S e a r a a m l u a t din noii masa . îm­p r e u n ă şi a m pe recu t p â n ă t â r z i u î n t r ' u n a n t u r a j a d o r a b i l la , ,Folies Bergè re s " . De d a t a a s t a a m fost m a i energ ic şi a m r e u ş i t s ă -mî con­v i n g p r i e t e n u l c ă t r e b u e să p lă tesc cii. Nic i n u se c ă d e a altfel .

De fapt a m che l tu i t c a m m u l t pe z iua de azi . N u m a i d răc i i l e de flori roş i i , a l b a s t r e , ga lbene ş i p e n t r u fel de fel de fel dc c ă m i m i r î , m'au cos­t a t peste zece lei, apo i m a s a , t r ă ­sur i le , bacş i şu r i l e ş i cheful delà va­r ie teu , s'a d u s u n s u t a r . Ce-are a t ace insă ' ' l o m â n a s t âncă . Onî s t ră ­

lucesc două d i a m a n t e şi u n safir . Mâ ine d i m i n e a ţ a pe l a zece m ă în­t â lnesc i a r cu a m i c u l m e u şi n e du­c e m să v indem inelul la o m u l luî s i g u r : cel pu ţ in 600 de leî. O să fie b ine !

21 Maï (orele 6 d i m i n e a ţ a ) . — A-l exandrescu a r e d rep ta t e . Am să p re ­dau c a m e r a delà Dac ia şi o s ă m ă m u t l a C o n t i n e n t a l . Aicea rm-I de m i n e . N ' a m p u t u t înch ide ochi i toa­tă n o a p t e a din cauza zgomotu lu i . P o a t e a con t r i bu i t l a a s t a şi su res ­c i t a r e a în ca re m ă af lam, u r m ă r i l e chefului şi grija, c o m o a r e l ce o po r t în degetu l i ne l a r şi c a r e m i - a fost î n c r e d i n ţ a t ă sp re p ă s t r a r e . Nu z ă u ce o m de t r e a b ă şi b ine c rescu t e amicu l m e u .

In „definit iv, ce l e g ă t u r i exis tă în­t r e noî ca sa a ibă a t â t a înc redere în m i n e şi s ă -mî confieze inelul c a r e îl a p a r ţ i n e şi lu î . Şi c â n d te, g â n ­deşt i în ce î n c u r c ă t u r ă se află bie­t u l ' b ă i a t ! Ar fi p u t u t foar te bine să se folosească de î n t â m p l a r e a cu ine­lul şi să se facă s t ă p â n pe el. Omul c ins t i t r ă m â n e în să om cinst i t . Л-sea ră mi s 'a spovedi t î n t o a t ă s in­ce r i t a t ea .

Ca să-I sicap de u n m i c bucluc, ce'l a m e n i n ţ a pe azi d i m i n e a ţ ă i-am veni t în a j u t o r cu 100 de lei. Nu r n a l a v e a m m a l m u l t că. i-a şl fi da t cu p lăcere . E im om care îmi in­sp i ră toa tă î nc rede rea şi pe l â n g ă a.sta a m şi d rep t g a r a n ţ i e inelul , pe care , la nevoe. o să-1 v indem as tăz i .

21 Mai (orele 12). Nu ştiu «o s'o fi Î n t â m p l a t cu A l e x a n d r i e n . 11 aş tept de a / î dimieaţo. la cafenea . Şi nii Ï n u ştiu unde sade eet pu­ţ in . Nu pot plera. de t e a m ă să nu sosească în u r m a mea . Am să fiu silit să iau d e j u n u l aici .

Or<-/c i. Alevn udre.-"u nu mirt vine. Am începu t să devin n e r ă b d ă ­tor .şi să p a r sus-iect l u m e ! ce se p-c-r i ndează pr in enfcea. In special Ireî indivizi cari i ţ i iau p e n t r u a p a t r a oa ră svar ţ i i l şi pe ace iaş i b u n ă dis­poziţ ie de chef p r e l u n g i t de a s e a r ă , m ă privesc cu su sp i c iune şi cur iozi­ta te . De fa.pt a r t r ebu i să-î pr ivesc eii cu ochi i cu r a r i m ă u r m ă r e s c el. E o socie ta te cu to tu l i n t e r e s a n t ă a l c ă t u i t ă d in l r 'o n a m i l ă de om de peste 100 de kg r . u n indiv id îna l t cu oçhï scânteietorii şi u n a l tu l mic şi n e î n s e m n a t ca re sc a m e s t e c ă în toa ­te şi c ă r u i a nu-ï m a l tace g u r a .

AI zice o m é n a g e r i e c o m p u s ă din-tr 'un h ipopo lan , o g i r a f ă şi o m a î :

m u t ă s c â r b o a s ă . Dar... A lexandrescu n u m a ï v ine .

II m a l a ş t e p t o j u m ă t a t e dc o r ă şi plec.

Orele 8 scara.— L u c r u r i l e a ü eş i t p ros t de tot. A lexandrescu n'a m a l reven i t . D u p ă ce Tarn c ă u t a t z ada r ­nic p r i n toa te pă r ţ i l e , f ă r ă nic i u n b a n în b u z u n a r , m i - a m a d u s a m i n ­te de inel. Ca s ă nu-1 v â n d fără şti­r e a p r i e t e n u l u i m ' a m h o t ă r â t să-1 d e p u n la Munte le de P ie ta te . Sp re m a r e a m e a u i m i r e însă, p re ţu i t or ul a z â m b i t şi mi-a s p u s că inelul R ..fără va loa re" . M ' a m d u s imed ia t la b i j u t i e ru l care ne oferise 500 de leî. da r . din nenoroci re a m p r i m i t şi aci acelaşi r ă s p u n s . Toa te sfor ţăr i le mele p e n t r u a-I r e a m i n t i că, m ' a m m a ï p r ezen t a t o d a t ă cu ace laş i inel şi că m i l 'a e v a l u a t la 500 de lei, au r ă m a s f ă r ă folos. Am înţe les a t u n e î că s u n t victima, u n e i escrocher i i în t o a t ă re ­g u l a . M ' a m p r e z e n t a t la poliţ ie u n d e d u p ă indica ţ i i le ce le -am d a t m i s'a s p u s că p re ţ io su l m e u p r i a t e n şi co­leg die şcoală e u n c u n o s c u t c l ient al s i g u r a n ţ e i . Mi -am l ă s a t n u m e l e , a-dresa , inelul şi a m p l eca t cu conso­l a r e a că A lexand re scu va fi p u s In u r m ă r i r e .

Bi le tu l m e u „ re tou r" n u m a l e va­labi l şi c â n d tc g â n d e ş t i c ă nici n ' a m v ă z u t cel pu ţ in se rbă r i l e d in parc . 4 m í ' i i s яе.в^Ц să ГОІ se IrilMi-atfi ' .'-

legrafic b a n i de d r u m şi s u n t co:.W d a m n a t să pe t rec o n o a p t e pc stră-J zile Capi ta le i . D o a m n e , d o a m n e , 4 a ş a dc ră i i c â n d n ' a î nici u n ban . , O a m e n i î s u n t moj ic i , n u vor s ă şt ie cine eş t i şi te î m b r â n c e s c n e p ă s ă t o r i , j Şi apo î t r ebue s ă te păzeş t i de gi t i - 1

pur i l e a s t e a a m e n i n ţ ă t o a r e do d u d u l care te a s e d i a z ă şi-ţî înf ig fiori şi pang l ic i la butonieră , f ă r ă să te în­t r ebe d a c ă aï cu ce s ă le p l ă t e ş t i .

22 Mai. Astă n o a p t e pe l a u n u . d u p ă ce a m r ă t ă c i t c â t eva ore. pe s t răz i le Capi ta le i , m ' a m refugiat, ii. dosul u n u ï deposi t de cheres tea u n d e a m t r a s u n s o m n s t r a ş n i c p û n û la z iuă . C â n d m ' a m deş t ep t a t m ' a m t rez i t sp r e m a r e a m e a u i m i r e în faţa. s t ă tu t e i luî M i h a i Vi teazul . Domni­sem în dosul s c â n d u r i l o r de la t r ib ' - , nele do la 10 M a l c a r i se expun i . f iecare a n spre v â n z a r e în fa ţa Uni­vers i ta te ! , ca î n t r ' u n s imp lu obor. \ . -a v â n d ce face m ' a m îndreptaI spi g a r ă cu g â n d u l s ă î n t â l n e s c pon t " vre-un p r i e ten , vro-un cunoscut vre-im c o n c e t ă ţ e a n .

Şi a m î n t â l n i t î n t r ' a d e v ă r u n u ' , u n n e g u s t o r m o d e s t şi de t r e a b ă }>•• Leiha n e g u s t o r u l de. vi te . Birtu' Leilm. el a pă ţ i t m a ! r ă u ca miiv . şi câte zile o a v e a n 'o s ă se in a l lâ-comească la p re ţ r e d u s p e n t r u ca >ă vie în Cap i t a l ă .

L 'a p u s d r a c u în t r 'o d i m i n e a ţ ă ] c â n d îşi l u a c a f e a u a l a Cafe Ві і , - . • să se ames tece în d i s c u ţ i a une i s< -c ie tă ţ î de chefliu — m e n a g e r i a cur m ă p â n d e a şi p e m i n e c r i . Ala la И t r ebu i t ! M a i m u ţ a i 'a ce ru t i m e d i a ' socotea lă şi Га p rovoca t la... d u - 1

Bietul ovrei g r a s , nevoln ic şi a b • îngăi iu 'md câ t eva vorbe r o m â n e ş i . c u m e ra s ă se scuze ' el, sau . . . să s b a t ă în duel . S fâ r ş i tu l a fost u: s c a n d a l formidabi l , d in ca re Leii a s'a a les cu d o u ă pa lme , b ă t a i e de i î i imă şi conso la rea pol i ţ ie ! că va ai -cheta . .cazul".

Dar Leiha e î n t r ' a d e v ă r cin .'• t r eabă şi g r a ţ i e lu i m ă aflu a c u m !..\ t ren, în d r u m spre u r b e a m e a pari­m r a si ferici tă, u n d e n u se v â n d u i . -flori a lbas t r e , nici panse le , n ic i m e n ­ite, mu ie p u n g a ş i i n u se p l imbă p s t r a d ă în h a i n e n e g r e şi m a i m u ţ e i -nu le p rovoacă la duel . u n d e nu - • văd . . i ipur ï" d e b i p o p o t a n ! şi g i r a : pr in camene le şi u n d e n ' a v e m Un: versi la t e , - î n fa ţa c ă r e i a să facem bâlc î de cheres tea .

p . conf. A. Snlcină

N I C O A R A d e N . N . B E L Ö I C E Y M

Căpitanul alerga în fruntea p iu i . -nulu l cu sabia în vânt, cu ch ip iu l p•• ceafă, răscol ind pulberea uliţei cu cizmele luî dintr'o vacă; şi, d in când în când, se î n to rcea , î n ă l ţ a s ab i a d e a s u p r a c a p u l u i şi r ă c n e a r ă g u ş u cu m u s t e ţ i l e zbâ r l i t e :

.,Nvt m u i a ţ i p a s u l , n u m u i a t ! pu­sul . . ."

Şi s o l d a ţ i ! a l e r g a u cu r an i ţ e l e : 1

spa t e , g â f â i n d scur t , cu feţele ap r in ­se, t r o p ă i n d cu c i şmele a lb i te praf, ap leca ţ i î na in t e , cu g â t u r ! -îiitim-c.

In u r m ă . venea o d roae de h a i m a ­nale, şi de copil. Ia r . d e o p a r t e şi iU a l t a a s t răz i i , n e g u s t o r i ! îşi s i n ' c -geau g r ă b i t ! m a r f a , cu chipur i ' • î n s p ă i m â n t a t e ; r ă c n e a u , vân t i-

r ă i i d in m â n i , î n c h i d e a u ob loane ! -prăvă l i i lo r , î n t r ' o ferberc şi o l a r m ă cumpl i t ă .

Din sp re b a r i e r ă , se ivi u n epis ta t că la re v e n i n d în g o a n a m o r e ; şi t re­cu ca u n v â r t e j , p r i n t r e d u g b e n e l e evreeşl î , s t r i g â n d :

„Vin , vin.. . î n c h i d e ţ i r apode p r ă ­văliile...

Şi se făcu n e v ă z u t la un colţ d# s t r a d ă .

O birjă, t recu , în ga lopu l c a i l - i , spre b a r i e r a C r â n g u l u i , cu u n d o m n în pic ioare , ca re r ă c n e a ceva bir ja-Mi'uï. cu gura căscată, m . v e . ne .ngr i .

Dumineca, l'J Ianuarie, 1014. UNIVERSUL LITERAR

tti ochii ro iunz î . Şi ovreiul de 2'« ca­p r a t rögen, ca e.şit d in m i n ţ i , în ca i i s labi , n u m a i pelea şi oasele .

Apo i . un ş i r de t r ă s u r i , cu comi­sar i , s u b c o m i s a r i , — şi toţ i zb ie rau ia b i r ja r i . în p ic ioare , cu feţele roşi i , eu vinele g â t u l u i umf l a t e .

La u r m ă de tot, se ivi şi u n pâ lc de sergenţ i , t r o p ă i n d greoi , gâ f â ind , j egănându-se ca n i ş t e r a ţ e .

Când a j u n s e c ă p i t a n u l cu .-oltlaţii la ba r i e r ă , se vedea ven ind , pe şosea, un n o u r l u m i n o s de pu lbe re , în еагз s ' ap r indeau sc l ip i r i iu ţ i . C o m a n d a n ­tul işî a şeză o a m e n i i pe două r â n ­dur i şi, î n ă l t â n d sab ia , r ă c n i :

. .Ascultaţ i b ine ce vă s p u n eu... Să ş tn i . că pe cel c a r e n 'o t r a g e , c â n d oi c o m a n d a : ..foc", — scot revo lveru l (aici c ă p i t a n u l îşi t r ecu s a b i a î n m â n a s t â n g ă , scoase revo lveru l ne­gru, şi, a ţ i i i t indu-1 a s u p r a so lda ţ i ­lor, ii fu lgera cu ochii rotim;/,! ca nişte (viii tio pa.scrc de p r a d ă , ş a-d ă u g ă ) : şi-1 culc, s cu r t , la p ă m â n t . . . Atl auzi t? ' '

Norul l u m i n o s se ap rop i a repede , "rostea v ă z â n d cu ochi i ; şi, în cu­rând, se iIp.pişi o p ă d u r e de c iomege, "oa<e, s ăp i . t o p o a r e ; şi, d e o d a t ă , iz­bucni u n ur le t cumpl i t , un ur le t u-r iaş . un ui lei izvorât, din inii de pieptur i , peste ca re se î n ă l ţ a u fluc­rat u r î şi s t ă p â n e a un g l a s de bu-

iuui. ea u n m u g o l p r e l u n g de t a u r . Şi repede se l ă i m i i i o î n \ ă l n i â ş a l ă nesfârş i tă ele b ă r b a ţ i , de femei cu copii în b r a ţ e , r a r i venea i ! cu gu­rile ca n i ş t e pete de. î n t u n e r i c , pe fetele ruşii , ea p l ine de s ânge , în lu­mina c i u d ă ,1 p r imăvore î , a m e n i n ­ţ ând cu p u m n i i înc leş ta ţ i ; i a r coa­sele le a r d e a u , a c u m , deasupra, ca-[-"ielor ca n iş te fulgere încremenii .? .

Şi. d i n t r ' o d a t ă , ca u n răcne t de spa imă , z lmcni g lasu l t ă ios al goa r ­nei. Apoi g o a r n a a m u ţ i , şi u r le tu l m u l ţ i m e ! se r idică m a l e u m o l i t : ia r m u g e t u l b u c i u m u l u i se îna l ţă f io ros clocoti p â n ă depa r t e , peste• câmpi i l e nenra te , c h e m â n d , p a r c ă , no rodu l î n t â r z i a t . Şi m u l ţ i m e a se pră i ioş i îna in te , a s e m e n e a u n o r t a l a z u r i ca r i aft rup t zăgazu l . Un m o ş n e a g ca u n goi un, se n ă p u s t i în f runte , cu capu l gol. eu pletele ca spu lbe ra t e de vân t , cu coasa î n ă l ţ a t ă în soa re ; şi, dos-eol indu-ş î p ieptu l osos, se bă tu cu pumnu l , r ă c n i n d , cu vinele g â i u l u î ra niş te f r â n g h i i :

..Na, t r a g e ţ i a ic i , câni lor . . . ' 1

O femec t â n ă r ă , cu s â n u l gol, se repezi î n t i n z â n d u - ş l p r u n c u l , sp r e fulgerele ba ione te lor . Ţ i p ă t u l g o a r ­nei t ă ie a d o u a o a r ă m a r e a do ur -îetc; c â n t a r e a b u c i u m u l u i desp ica p a r c ă t ă r i a . B r a ţ e p ă r o a s e , cu vinele umfla te , se î nă l ţ ă r i i d e a s u p r a capete­lor, c u p u m n i i înc leş ta ţ i ; coasele, to­poarele, sapele , f u l g e r a r ă în s o a r e ; ur le te r ă g u ş i t e se r i d i c a r ă de pre tu­t i nden i :

. . îna in te , îna in te . . . " Ţ i p ă t u l de s p a i m ă al g o a r n e i iz­

bucn i a t r e i a o a r ă , se înfră ţ i cu gla­sul î n t u n e c a t al b u c i u m u l u i .

C ă p i t a n u l îşi f lu tu ra sab ia ; î n ă l ţ ă revolverul şi r ă c n i p a r c ă şi cu ochi!: . .Foc! ' '

l 'u.şiile t r o s n i r ă ; şi, în ace iaş i cli­pă, i zbueni ru r ă c n e t e de d u r e r e .

Norodul se t ă lânz i până. depar te , '-a o m a r o b ă t u t a do fur tună, se în­vă lmăş i , -e і'іііім>, se s f ă r â m ă , se r i ­sipi peste m i r i ş t i . î n s e m n â n d preţ 11-i indenî pete albe. ca n i ş te petece de cin ă l . car i n ' a p u c a s e r ă încă a se topi. Şi, p l i n paen jen i şu l de fum, care plutea in faţa so ldaţ i lor , se ză­riră, în pu lbe r ea şoselei, z b ă t â n d u - s e câteva t r u p u r i ; pe c â n d al te le zăceau neclint i te .

In mij locul d r u m u l u i , cu fa ţa că­tre cer, cu bra ţe le în cruce , d o r m e a senin m o ş n e a g u l ca r e p ă ş e a în f run­tea no rodu lu i ; la doi p a ş i de el, le-mcea eare-şî î n t i ndea pruncul, — şi copilul plângea la s â n u l mor t , cu faţa încreţ i tă , cu ochii, înch iş i — s t r âns . L â n g ă şanţ . în ia rba t â n ă r ă , poleită de l u m i n ă , un f l ă c ă u a n d r u , cu m u s t ă c i o a r a abia mi j i tă , cu cuş­m a a ibă cu zagara , cu mij locul rtràns intr 'oo Ko.i'nar ţ in tu i t . — par -

SUB TEIUL LUI EMINESCU de OCTAV MINAR

Teinl de Ia Cep on

L a 15 I u n i e a n u l aces ta , se împ l i ­nesc douăzec i şi c inci de a n i de la m o a r t e a luî E m i n e s c u , m o a r t e su r ­ven i t ă în u r m a u n e i lov i tu r i d a t ă de n e b u n u l P o e n a r u , t o v a r ă ş u l in­conş t ien t d in ospiciu cu m a r e l e poet, p e n t r u că E m i n e s c u refuzase să-î dec o b u c a t ă de p â i n e !

Cu aces t pr i le j , câ ţ î -va a d m i r a ­to r i aî m a r e l u i poet, căci p r ie ten i i a d e v ă r a ţ i Гай u r m a t de m u l t în veşnicie, se vor a d u n a sub te iu l s f ân t delà Copou, s i n g u r u l s imbol ca re a m a l r ă m a s în ce ta tea idea­l iş t i lor — l a ş u l .

Aici se va c u v â n t a , se v a r e c i t a ve r su r i , se va c â n t a i m n u r i du ioa ­se, to tu l a v â n d ca subiect v i a ţ a şi o p e r a lu î E m i n e s c u .

Şi poa te că î n f iecare an , la ace­i aş i d a t ă , ne vom a d u n a s u b r a m u -rele î n t in se şi boga te , c a r i od in ioa­r ă a d ă p o s t i s e r ă p e cel doi p r i e t en i E m i n e s c u şi C r e a n g ă , ven i ţ i să-î a s ­cu l t e f r e a m ă t u l .

P u t e r e a a m i n t i r e ! c a r e s u b j u g ă sufletele, v a î n l ă t u r a p e n t r u o c l ipă orice r ă u t a t e şi p r e m ă r i r e a eşeni-lo r va fi o apo teoza re d e m n ă de t im­p u r i l e an t ice .

S u b t e iu l delà Copou, v o m s ă r b ă ­to r i pe E m i n e s c u , în a e r u l î m b ă l s ă ­m a t de fiori, în l u m i n a a lbă a zile­lor de Iun ie , f ă r ă de p o m p a oficia­l i tate!, to tu l p o r n i n d din s inceră ad­m i r a ţ i e .

Sub teiul delà Copou, vom înţele­ge l i r i s m u l eminesc ian , ş t i ind că a-cest tel r ăcor i se o f run te gen ia lă , î n f e r b â n t a t ă de g â n d u r i şi iub i re :

Pe genunchiî mei şedea-veî, Vom fi sinfjitri - singurei. Iar în păr, înfiorate Or să. cază flori ile tel.

Sub teiul delà Copou, u n d e poe­tul îşi avea refugiul , ne va a m i n t i d r a g o s t e a p e n t r u Veronioa Miele,

c h e m a t ă in n e a n t u l pos t e r i t a t e ! p r i n ve rsur i l e lu î :

Copil bălai cu ochii albaştrii Simbol al rrcmilor eterne...

Ah, ce perfidii este lumea Nu vrea să şlic de amor. Clădeam o lume de iluzii I'c aripi de corb croncunitor!..

I a r a d m i r a b i l a femee, îî va, r ă s ­p u n d e ca u n ecou:

Din valurile vremeî apari să dai lu-[miuă]

Cugetător budist născut în altă lume Credinţa lor c moartă, nime.nl nu se

[închină,] Zadarnic mal rosteşti verset': fără

[nume.]

Sublimul niciodată pigmeii n'or să-l [ştie.]

In proza amară avieţeî rămâi uitat, [hulit,]

De le vorbeşti de aştrii el zic că-î [nebunie,]

De spul cum e femeca el zic că n'ai [iubii.]

Nu-fl rătăci simţirea căci viaţa-l [schimbătoare]

Ilămfiî în cadrul sfânt poet din altă [lume.]

Ce-ţî pasă dacă al fost o fire trecă-[loarc...]

In cartea Ncmurirel se va mai. trece [un nnm.e.]

Tn fine sub aces t teî, ne v o m pă-t r u n e e de va loa r ea g i g a n t i c a a lu î E m i n e s c u în toate direcţi i le , căci n u m a i a t u n c i sufletele n o a s t r e vor fi nep r ihăn i t e , p r i m i n d în t ăce re f rumosul divin, î m b r ă c a t p e n t r u o clipă în h a i n ă omeneasca , c h e m a t să oficieze în t e m p l u l măre ţ , al n a t u r e l , z iua cea m a l s t r ă l u c i t o a r e din v i a ţ a l i t e r a r ă a n e a m u l u i n o s t r u .

că d o r m e a acolo, cu capu l pe b r a ţ u l întins, os teni t de cale l u n g ă .

Şi, deoda tă , eşi din r â n d u r i solda­tul Nicoară , — subţ i re l şi p l ă p â n d ca o fată, cn n i ş te ochî n e g r i de ca­tifea, — şi op r indu- se la do ! p a ş i de căp i t an , făcu, cu o t r e m u r a r e s t ăpâ ­n i t ă în g las , s t â n d drep t ca o făclie, cu ochii î n o t â n d în l a c r i m i :

, ,Să t r ă i ţ i , d o m n u l e c ă p i t a n ; da ţ î -m l voe-acusă.. .

•— De ce să-ţî dau d r u m u l a c a s ă ? îl întrebă., cu a s p r i m e , c ă p i t a n u l .

— Să-l î n g r o p pe t ă tuca . . . " g ră i N i c o a r ă cu g lasu l s u g r u m a t .

C ă p i t a n u l clipi d in ochî , şi, m a ! In t âh i , nu înţelese ce zise so lda tu l . Dar , d i n t r ' o d a t ă , p r i cepu : îşi î n toa r ­se ochi ! umez i ţ i sp re m o ş n e a g u l c a r e d o r m e a cu b ra ţe le în cruce, se u i t ă la Nicoară . .şi făcu. cu g lasu l m o a l e :

„Du-te, f lăcăule ." N i c o a r ă î n g e n u n c h è în sânge le

m o ş n e a g u l u i şi îi s ă r u t ă m â n a d r eap t ă , a s p r ă şi b ă t ă t o r i t ă , ca ldă încă ; ano* nin14.ee a sa . încovoia t asu­

pra t r u p u l u i înc remeni t , cu fruntea l ipi tă d e m â n ă M t r à n u l u ï .

P l â n g e a încetişor, şi făced în şoap­t e : , ,Tă tucă - t ăeucă„ . Tă tucă- tă tucă . . - " Şi u m e r i i îl t r e m u r a u , îl t r e s ă r e a u ; şi făcaati să-î t r e m u r e şi să-î t r e s a r ă r a n i ţ a şi p u ş c a d in s p a t e . P l â n g e a c u f run tea l ip i tă de m â n a m o a r t ă , şi o s i m ţ e a c u m se r ăceş te înce tu l c u încetu l , c u m î n g h e a ţ ă . Şi c u m s t a aşa , c u m i n t e a pus t ie , deoda tă , c a u n corb , îl t r ecu p r i n suflet u n g â n d , care- î î n g h e ţ ă i n i m a ca o su­flare de vifor, îl a m u ţ i p l ânsu l , îi opri bă t ă i l e in imeî .

Şi, î n d r e p t â n d u - s e de şa le , pr ivi a iu r i t , cu c a p u ' n m â n i , cu ochii pli­n i de s p a i m ă ; şi făcu cu g l a s înă-b u ş i t :

„ T ă t u c ă , — poa t e eu t e -am îm­p u ş c a t . . "

Iş î s t r â n g e a capu 'n m â n i , cu de­ge te le r ă ş c h i r a t e ; îl s t r â n g e a pa re ; : s ă n u p lesnească ; şi-I venea r;ă se ros togo lească p r i n noro iu l înroşi t <;.-s ânge , eă-şî sfâşie cu ungh i i l e car­n e a în d rep tu l in imeî , — să-şî smu l ­g ă i n i m a , în c a r e b ă n u e a l a , că el ]'•.-. î m p u ş c a t pe b ă t r â n , i se înfipsese ce, o g h i a r ă .

I a r m o ş n e a g u l d o r m e a senin, o : f i un t ea î na l t ă , cu pletele albe. y -leite de soare . î n c u n u n a t e , pa r că . L -t r ' o l u m i n ă de sfânt .

Cum не GMeşteau străinii i n 1 3 9 5

Ciue i şe to ru l Elisavcta la în toa rc -r ea sa d in G e r m a n i a , u n d e a h a p a r t e la i n a u g u r a r e a c a n a l u l u i ilî:. Kiel, d u p ă ce a făcut c a r a n t i n ă i Clazemon, a p leca t spre S m i r n a .

Aproape de por t le-a e.şit ina iu l pilotul şi medicu l de serviciu, a m à ' -doi g rec i , ca re noru i ioscând pavili -nu l ţ ă re î n o a s t r e , despre care uh : n u auzise . î ncepu să s t r ige din La; că, ca de obicei în i ta l ieneşte , l im ba de toa te zilele od in ioa ră p r in ro i ­t u r i .

— B u o n a r r i v a t o c o m m a n d a n t e — Ben t r o v a l o pi lota. — M a che b a n d i e r a avele? — Di R o m â n i a . — Borna nia? Non conosco. — Vaporo Va laeho . •— Non conosco. — R o m a n o . — Ălora i t a l i ano? — No, R u m e n i a . del D a n u b i o . — N o n conosco. — D a Bucureş t i . — M a che, n o n conosco.

Loco tenen tu l Cr ivă ţ r a r e e ra m a r ­to r la aces t d ia log, s t r i gă din u ş a ture le! .

— Di Brăila, b re! — Aaaa, v a p o r a c h e Ibra i lo to . b>

conosco. Io conosco! Şi p i lo tu l s a t i s f ăcu t că a eşit d in

î n c u r c ă t u r ă , să r i pe s c a r a de pis ica , se sui pe c o m a n d ă şi m â n d r u că m a ­nevrează to proto vaporache. Ibrai­loto. r ă s t u r n ă te legraful la jumăt-i-le înainte, puse c â r m a b a n d a la tr i­bo rd şi i n t r ă în port-

Ci. Tonegaro e

жш>тшштж U n u ! amic .

Puţini sunt de părerea ta; Că urechi aî mititele —, In schimb cred mulţi precum cred C ' : Сй-ï mare... golul dintre ele.

U n u l c â n t ă r e ţ de operă Noroc pe scenă nu al repurtat. Deci binc-ar fi ca sfatu-ml să-l urmezi Si teologia s'o îmbrăţoşezl, Căci din altar nu poţi fi... fluerat.

U n u ! u r e c h i a t Pc creditori prea lesne in delăturî; Din preajma-ţl cu urechile îl... mături.

D-şoare ! X. Eram decis ca 'ntro poemă 'ntreagă Să cânt tot ce-l frumos în tine, dragă; Dar val, ce-am scris apoi am şters< Căci riam subiect nici penlr'vn vcr.\

Geora» Voievidca. Girniintî.

6. — No. 3. UMVER&UL. LITERAR Dumiüccu, l'J ianuarie I U I t .

E X - L I B R 1 S P r o b l e m e $ « r i d i c e . - - F - x ü n d e -

« t e r e â . e l a u s e f I « " o r d i n . î a c r e a u t e l c c i v i l e , de cir in d rep t D (J&laşesen.

Drep tu l ca şî î n t r e a g a n a t u r ă II-»icä. î î i n t e l ec tua l ă se t r a n s f o r m ă f ă r ă înce ta re , î n m a n i f e s t ă r i l e safe conc re t e s a u pozi t ive. Aeea&tă еѵ«Ли-ţ ie a ţotoTnl se obse rvă f ă r ă îndo ia ­l ă în ace la ş t i m p şi îa p ă r ţ i l e sa le componen te .

( ii e x e m p l u t ipie a l aces te i evo­l u ţ i i ni-1 Oferă i n f l u e n ţ a c o v â r ş i t o a r e л d r ep tu lu i comerc ia l ' a s u p r a CJIuî civil şi i n : s pe r i a t ex t inde rea с іаигеі l à o rd in în c rean ţe le civile.

Se ş t ie că, c r ean ţ e l e îa p u r t ă t o r ş i l à o r d i n a u fost e o n s a e r a t e de legis­l a ţ i a c o m e r c i a l ă ofer ind m a r i а ѵ а п -t ag i ï — p r i n u ş o a r a l o r - c i r c u l a ţ i e — m l ă t u r ă n d u - s e m i g ă l o a s e l e formal i ­t ă ţ i s tab i le dc ar t ico le le ІоЭО şî u r m . re la t ive la ces iune .

D o a r o a r e n u m ă r u l l o r î m ă r g i n i t ? Dispoziţ i i le legis la ţ ie i comerc ia le s u n t l imi ta t ive , йг s t r i c t a i n t e rp re ­t a r e s a u n u m a i e n u n e i a t i v e ?

I n aces t clin u r m ă caz v o i n ţ a p ă r ­ţ i lo r n u poa te c rea la inf ini t c r e a n ţ e l a o rd in fie de n a t u r ă comerc i a l a , tio civila? Şi a t u n c i — t rebucsc ele iden­t i f icate , a p l i e â n d u - s e şi u n o r a ş i al­t o r a p rescr ip ţ i i l e re la t ive la cambi i , a d i c ă la poliţe ş i îa bi letele ia o rd in?

D i l e m e s i s teme a u fost p r o p u s e p e n t r u so lu ţ ia a c e s t o r p rob leme , юісі u n u l î n s ă n u se o c u p ă de ele î n com­p lex i t a t ea lor. L u c r a r e a d-îui D. Ga-leşescn - - doc tor în d rep t de Ia F a ­cu l ta tea d in P a r i s — u m p l e a c e a s t ă l a c u n ă (Tându-ne o comple tă şi a m ă ­n u n ţ i t ă a n a l i z ă a s u s i n d i c a ţ i l o r ebest inni .

S tud iu l d-sale t b n o t ă o ap ro fun­da t ă c u n o a ş t e r e a d r e p t u l u i comer­c ia l c o m p a r a t ş î în specia l a eehtî f rancez şi i t a l i a n — atfit d o c t r i n a r câ t şi a celui ce se dega jă din a n a -l i sa j u r i s p r u d e n ţ e l c ă r e i a e consa­c r a t ă o i m p o r t a n t ă p a r t e d in luc ra ­re . Căci d u p ă c u m d e m o n s t r e a z ă dr . GăKişescu d in expe r i en ţ a zi lnică, d in "viaţa p r a c t i c ă — . d i n s t u d i u l j u r i s ­p r u d e n ţ e l — a d e v ă r a t u l l a b o r a t o r al d r e p t u l u i , t r ebue s ă d e s p r i n d e m re­g u l i l e ca re g u v e r n e a z ă a c e a s t ă m a ­ter ie .

I se poa t e r e p e t a în a c e a s t a ocazia ap rec i e rea s a v a n t u l u i p rofesor dc la F a c u l t a t e a d in P a r i s , Tl ia l ler — re ­la t ive îa o a l t ă l u c r a r e a d-saie , ,Bela d i s so lu t ion an t i c ipée et de la p ro -ga t i on d 'une société a n o n y m e " .

„ S u b p a n a s a d r e p t u l încetează de a fi u n joe, de concep t iun ï Meologiee şi de ipoteze.

E l e însuf le ţ i t de u n p u t e r n i c fac­tor , de v i a ţ a socială, m o d e r n ă , de va­r i a t e l e şi inca lcu lab i l e l e in te rese î a joc şi dc neces i tă ţ i le economice 1 ' .

Mircea Cbrietiax Avocat

— > ——ooe .

J)e şoapte hi surdină. Se 'ngânâ mândrii tei. Tu le 'n/iorî frttmoam. Când te opreşti sab tei

$i mantia-ii ce curge Pe Impui mlădim, Şi mantia-ţt ce curge O lafi «r cadă fo$.

Rămâi apoi pierdută ~epf

Jár im Aştepţi pe cine-ve.

turta te sărută tn locu-m\ draga mea.

lom Tetm

Liniştit ce bale valul greu at mărit, Jmpirmat cum tine- din albathul zărit. JAniştit ce bate rn ţărmurile nalte. Vet gemi de vânturi, ea ţi celelalte-

Pete e, adâncă, pe pământ, în aer; Numai marea-ţi cântă nejdelesu-i taer :

Val cit eai x'arânliiy val cu ral tresare^ Slraltâttmd din largurt nesfârşita mare ; Vel cu ml se leagă, tal de val se tpar§et

Legănând întregul codru de catarge.

Şi-i atâta pace peste tot şi toate — Numai plânsul mării/marea o străbate...

Dar, târziu, m noapte, bate-un val mai l tre.:i Cine ştie oare presimţirea care Л fâcut să sune mt semnal acum Peaîe pentru u barai rătăcită 'n drum

Suh lumina pală, galfrinû de lunii — Glasul geamandurii tot mut trist răsumi...

N. SăaleseB.

Viaţa artistică şi literară

- e e o -

Pic to ru l C. G h e o r g h i u şi-a des­ch i s la Ateneu, expozi ţ ia de pe i sag i i , cape te de s t u d i u şi scene de in te r io r .

Expoz i ţ i a se înch ide la 1 F e b r u a ­r ie a. c.

Cel de al p a t r u l e a congres de e-duca ţ i e î n [emil ie se v a ţ ine fa FMadelfia (Statele- l j i i i te a le Amer i -cri ) , în zile de 22—29 S e p t e m b r i e 1914 st. n., s u b p r e ş e d i n ţ i a de o n o a r e a M. S. Reg ine i R o m â n i e i .

De lega t a ţ â r e i n o a s t r e l a aces t congres este d-na S m a r a Gheo rgh iu .

P a r e lmtă r î t ca d i r e c ţ i u n e a gene­r a l a t ea t r e lo r să fie î n c r e d i n ţ a t ă d i s t i n s u l u i s r r i i t o r <Ş. 1. Al. BrÄtwcq-Voincşt î .

* P o e t u l Artutr S t a v r i a fost n u m i t

prefect a l Jude ţu lu i Dorohot .

Poe tu l s imbol i s t Ion Minulcsc.u a fost »tmvit şef a l b i r o u l u i presei p e l â n g ă m i n i s t e r u l de in t e rne .

T e n o r u l Rec-u B r ă i i o a n u va d a u n concer t î n s e a r a die 1? F e b r u a r i e a. c , l a A teneu , s u b pat ro t tagi i i l d- lul D. P . Moruzzt , fost prefect a l Capi­ta le i .

Soc ie ta tea „Tinerimea Română" va s ă r b ă t o r i a n u l aces t a z iua dc 24 I a n u a r i e p r i n t r ' u n festival la A-teneü .

*

I n c u r s u l s ă p t ă m u n e l ce v ine fşl v a face i n t r a r e a s o l e m n ă î n Acade­m i a f ranceza filosoful E. B o u t r o u x . get .

S a c r a m e n t a l u l d i s c u r s de t u n ă - v e ­n i r e va fi ros t i t dc ce lebru l r o m a n ­cier şi a c a d e m i c i a n P a u l Bourge t .

Expoz i ţ i a pe i s ag i s tu lu î D. Mibă i -láseu r ă m â n e de sch i s ă l a Ateneu p â n ă la s f â r ş i t u l aces te i l u n i .

*

P i c t o r u l s imbo l i s t I s e r şi-a desch i s o n o u ă expozi ţ ie l a I a ş i .

M a r e l e sc r i i to r A u g u s t e D o r e b a i » a ţ i n u t d o u ă f r u m o a s e confer in ţe ia „Cercul Analelor" d i n Cap i t a l ă , i a r d -na M a r i e D o r e b a î n a r ec i t a t ad ­m i r a b i l d i n m i n u n a t e l e v e r s u r i a îe i l u s t r u l u i e î soţ.

L a 10 F e b r u a r i e a. c-, v a fi Ia Ate­n e u c o n c e r t u l v i o l o n i s t u l u i C o n s t a n ­t i n N o t t a r a .

T e n o r u l D. Mii iă i lescu a p l eca t l a V iena u n d e \ a s t a a p r o a p e douî a n i s p r e a-şî f o r m a r e p e r t o r i u l <je npc-rät.

U l t i m u l B u m ă r dan ,JLes Annales" p u b l i c ă t r a d u c e r e a ft-umoaseî po­ves t i r i ,.DTag№imrtt" a l e ă re l suitor e C a r m e n - S y h a .

Angl ia v a s ă r b ă t o r i în c u r â n d pe m a r e l e filosof Roge r Bacon , al că ru i sept icente i ia r ae împ l ine ş t e a n u l a-cesta .

* D-ra T i n a Barbu a r e i n t r a t î n so­

cietate*, dramatică a ' fea t ru lu l Na­ţ i o n a l cu g r a d u l d e soc i e t a r ă el. I a .

Maes t ru l Alfons, Cas ta id i p r e g ă ­teş te u n r e p e r t o r i u n o u de cân t ece pa t r io t i c* . D i n a e e s t e ic lu vor face p a r t e şi cele d o u ă i m n u r i „La Агшел

şi „Se- 'More vitejii".

In p r i m ă v a r ă se a n u n ţ ă sos i rea în Capi ta lă une i vest i te . c o m p a n i i de ор<згй d i n I ta l ia , c a r e va ven i cu u n repertoriu boga t ş i a l e s .

J T e a t r u l Naţ iomi l a r e l u a t f rumoa­sa d r a m ă „Râsran şi Vidra" a lu i l l a s d e u . cn decoru r i n o u l a d u s e spe­cial p e n t r u aceas t ă piesă.

Ni se a n u n ţ ă d i n M ü n c h e n că a-colo v a a p a r e „Crinul Vierii" al Л. S. R. P r i n c i p e s a M a r i a . î n t r a d u c e r e g e r m a n ă eu i l u s t r a ţ i u n i de p ic to ru l K a n s S t u b e n r a u e b .

O c a r t e î n t r ' a d e v ă r l i t e r a r ă si plă­c u t ă e v o l u m u l , ,SclM(e-FifMc" a l d-luï V. Mes tugeau . r a r e n i m ă n u i tt'ar t r i b u t să-I itpseasc'â d i o biblio­tecă . P u ţ i n e e x e m p l a r e a u m a i r ă ­m a s ne v â n d u t e .

* Corul orbi lor de là , ,Vatra Lumi­

noasa'1 va d a î n c u r â n d u n m a r e fes­t ival a r t i s t i c ia Atjneiî .

P i c t o r u l Miha i l Mironescu şi-a desch i s expozi ţ ia de t a b l o u r i în ca­sele C r e ţ e a n u (în faţa P a l a t u l u i Re­g a l ) . Expoz i ţ i a se înch ide l a 1 Fe­b r u a r i e a. c.

C u n o s c u t u l cr i t ic şi e tnogra f muz i ­cal S t a n Goles tan v a ţ ine două con­fer inţe Ia „Cercul Analelor" din Ca­p i t a l ă şi va d i r ige u n concer t s im­fonic d in propriile sa le opere.

P e n t r u a n i v e r s a r e a a §5 a n i dr- ta m o a r t e a g e n i a l u l u i n o s t r u E m i n e s c u s'a f o r m a t în Capitrrîă u n comi te t c a r e v a l a n s a in c u r â n d u n ape l că­t r e t o ţ i i n t e l ec tua l i i n o ş t r i r a r i v o r s& c i n s t e a s c ă m a r e l e e v e n i m e n t l i -terar.

Art i s tu l G. C a r u s s y p r e g ă t e ş t e o n o u ă с о т р а п і г de o p e r e t ă d in c a r e vo r face p a r t e ş i d-rele F l o r i c a Cr is-to fo reami si M a n a С т я Ч ѵ .

S â m b ă t a t r e c u t ă s'a i n a u g u r a t ea» r a t e l e m u z i c a l e a le Cercu lu i Mi l i t a r din Cap i t a l a , o r g a n i z a t e de d. căpi­t an C. Л. Buca îoglu d in a r t i l e r i e .

Aseară a fost la Ateneu conecrtul i t e n o r u l u i B ă j e n a r u , decanu l t enor i ­lor noş t r i , ca re ne a r e a m i n t i t vre­m u r i l e sa le d j glor ie pe scena p r i ­m e i Opere r o m â n e .

Comi t e lu i p e n t r u s ă r b ă t o r i r e a ge­n i a l u l u i poet E m i n eseu se va în­t r u n i peste c â t eva zile s p r e a lua. p r imele t;ilc h o t ă r î r î .

I n c u r s u l Junei . F e b r u a r i e , P a b l o Casa i s , cel m a l m a r e violoncel is t din lume, va da d o u ă concer te Ia Ateneu .

S a c u l c u g l u m e hupleic In. munte. — I a я р і т - m ï . zice e ă l a t o r u l « n u l

ţ ă r a n din Elveţ ia , de ce la rt-voastră e lapte le m a i b u n m r eg iun i l e su­p e r i o a r e a le m u n t e l u i deçà t >os? I a r ­b a es te poa te m a l g r a s ă , nur i b u n ă ?

— O n u . r ă s p u n d e ţ ă r a m i ' . L a p ­tele e m a ï bun s u s p e m u n t e , f i indcă a p a e m a i r a r ă p ' aco îo

D o a m n a , î n t o r c â n d u se a c a s ă , ve­de colivia c a n a r u l u i t r â n t i t ă jos . i a r lângă , colivie s t ă fe t i ţa cu pus i ca în b r a ţ e .

— A, u n d e e canarul '? 1 î n t r e b i spe­r i a t ă .

— U i t e l ! vă spnnde fata. — Dar... e pisica...

— Da, şi 'n p£si.eă e c a n a r u l .

. Un avoca t . î n s ă r c i n a t cu sus ţ ine­r e a p rocesu lu i u n u i o m o r ă t o r . se duce la Văcă re ş t i e a .чЛ-l în t rebe de î m p r e j u r ă r i l e i n ca r e a făptui t c r i m a .

- - . I u sfârş i t , zice. dtu>á rn.it m u l ­ta vorbă , c l i en tu lu i său m r a l nie? u n mijloc de a p ă r a r e ?

— Nic i m i n i . î î răspmifte păcă to­sul înţeleţrăntru-î «Ti fi întrebflire.i, n ic i u n u l . ile v r eme ce t â l h a r i i de agen ţ i m i aii l u a t cu ţ i tu l .

î n t r ' u n t e a t r u pl ic t icos, un spec­t a t o r p leacă î n a i n t e de s-fârşftnl re­p rezen ta ţ i e i

Cont ro loru l , cu r t en i t o r . îî zice: — Mal s u n t î n c ă d o u ă ac te , dom­

nule. . . — T o c m a i p e n t r u a s t a m ă gră­

besc s'o ş t e rg .

S lăb ind»- Í vederile, P o m ă n c s c u se duce la un ocul i s t să-şî c a u t e oche­l a r i . R ă s t o a r n ă p r ă v ă l i a toată, şi 'n fine se opreş te a s u p r a u w î pereeh l caro-I convin .

— Costă fr» leî. zice ocul is tu l . Bietul P t in iăuescu se s c a r p i n ă în

c a p , enervat, ele s c n m p c t e a ochelar i ­lor c a r e costă d e t re i л г і m a l m u l t decâ t credea. D a r f i indcă negus to ­ru l hu v r e a s ă fa s e m a l joe, plă­teş te şi-I ia.

— F i i siisur. domnu le , m a l r epe tă ocu l i s tu l , căi a l a les oche l a r i i ceî m a l b u n i c a r e există.

— Nu m ă "ndoesc. r ă s p u n d e m u ş ­ter iu?, d a r u i te le descoper a c u m a u n c u s u r : c au t î » pninga m e a 15- !eî, s i ngu r i ? p e ra re - I a v e a m p â n a r t i -n e a u r î , şi nu-I m a l v ă d

G R A F O L O G I A C n r s c i i c o n t p l e e l s c I r r m i t e

o r i c a i pentFtF 5 C ? ImibT p r i n m a n i a t s a u m u r e r p o n t a t e . P r o s p e c t a s r r a t n i t e . i t i r ^ t i l d e î n t ' o r m n ţ i t i n î . t r a r t n e e r ï ş i fi­l a t e l i e „ F a r u l * ' I t n e i i r e ş t t * s l r . C n « ä r n » e l !4o. Î Ï O .

Duminecă 19 Ianuarie IU 14. L NI VERSUL Ll'JEilAR No. A. — 7,

C a r m e n S y l v a НОгТЖ ЕІ08ВДПСБ

d e V- HXesiru.gea.xi

— Urmare —

Inniorinântarea s'a făcut cu mare pampa la Gotroeenî unde mica principesă văzuse lumina zileî. іШсиІ sicriu a fost scos din camera mortuară chiar în, bra-íele îndureratului tată.

Ştim ce înarmată a fost totdeauna prin­ţesa Elisabeta contra celor mai goaznice lovituri ale soartei. Marele eî suflet s'a resemnat în faţa voinţei celui de sus. Prinţesa a cerut ca să se scrie pe mor­mântul micei principese următoarele cu­vinte din Evanghelic: „Nu plângeţi, n'a murit ci doarme".

Ea a păstrat pururi în inima ei imagina adorată a acestei copile care a fost pen­tru ea un isvor nesecat de inspiratiuni.

Totuşi, e foarte sdruncinată. Imagina copilei nu Q părăseşte nici în vis.

Adesea strigă în somnul ei agitat : „Moartă, moartă", şi cheamă cu cuvin­tele cele mai înduioşătoare pe cea care şi-a luat sborul în lumea celor nevino­vaţi. Şi durerea aceasta a mamei sfâşie şi mai mult sufletul sdrobit al Domnito­rului.

Toată ţara, după cum am spus, îm­părtăşeşte doliul Suveranilor. Camera şl Senatul se presintă în corpore la palat $i-şi presintă condoleanţele ca şi toţi mi­niştri.

Toţi membrii familiei adresează seri-sori de îmbărbătare prinţului şi printesei. Intre alţii principele Carol-Anton scrie fiului său: „Fii tare şi în nenorocire ca în ori-ce altă împrejurare."

Faţă de manifestaţiile unanime de sim­patie ce s'arată perechei princiare, Suve­ranul îşi exprima mulţumirile prititr'o mişcătoare scrisoare adresată primului său ministru.

Intre altele Domnitorul spune: „Jn aceste triste împrejurări simt ne­

voia dc a spune tarei mele că, precum ca m'a sprijinit cu afectiunea-i în clipele cele mai grele ale vieţei mele, mă voi sili ca şi eu să înapoez cu dărnicie acea­stă bunăvoinţă.

Cea mai plăcută şi mai scumpă amin­tire, pe care defuncta noastră fiică ne-a lăsat-o ca o comoară de prêt, e iubirea eî nemărginită pentru ţaia unde se năs­cuse, iubire aşa de puternică în cât de şi ta o vârstă foarte fragedă, când fu Întâia oară în străinătate, ea suferi de dorul tarei.

„Religia copilei noastre, limba pe care o vorbea alcătuesc pentru not o nouă consacrare, căci, de acum încolo, ori-ce cuvânt românesc pe care îl vom auzi va fi ші ecou al glasului eî, pe care nu-1 vom auzi nici odată pe acest pământ.

JE drept că, în strâmtul cerc a) fami­liei noastre, legătura- cea mai intimă este sfărâmată; ne rămâne însă o legătură ш tare, o kgătuiă care ne uneşte cu marea noastră familie, cu poporul româ­nesc, care imprenna cu noi plânge pe co­pita noastră ş i pe a sa.

„E o datorie sfântă, pentru Mine şi pen­tru principesă, de a aduce cele maî căl­duroase mulţumiri din adâncul inimei

noastre de pariaţi îndurerat fiecăruia îtt parte şi tuturor laolaltă, ceiându-Ie s ă împreune rugăciunile loc cu rugăciunile noastre, ca cel Atotputernic să ne dea puterea şi resemnarea de trebuinţă în în­cercarea aceasta la care ne-a supus El, Tatăl nostru, ale cărui hotărâri nirnem ші Le poate cerceta!"

Dar jalea ce cuprinsese sufletul Doru-nitoralui e zugrăvită în termeni ş i mal mişcători m următoarele rânduri, pe care Suveranul le adresase tatălui său în urma pierderei miceî prinţese şi în care îşî deschide intreaga-i inimă:

„Vouă se civine să vă spun mâhnirea mea adâncă, căci nimeni n-'o poate înţe­lege mai bine, în toată mărimea et. Ştiţi că nu e maî mare durere pentru om de cât de a-şî pune pe propiul său copil în mormânt. Credinţa şi încrederea în Dum­nezeu pot singure — în asemenea mo­mente — să ne dea puterea de a suporta, cu o resemnare creştinească, o încercare aşa de crudă. Această groaznică nenoro-cire a venit ca un trăsnet pe un cer se­nin. Acolo unde veselia şi razele soare­lui străluciau asupra noastră, au căzut de-odată grijile şi durerile; totuşi nu pu­tem să ne deprindem încă până astăzi CH ideea că ne-am despărţit pentru tot­deauna de iubita noastră copilă."

^Elisabeta e adorabilă. Ea rabdă cu multă tărie cumplita lovitură, căutând sprijin şi mângâiere în credinţă şi în gân­dul că fiica noastră, ori cât de fericită ar fi fost pe acest pământ, s e bucură acum de o fericire şi maî mare."

Şi,.după cum Prinţul scrie tatălui său uşurându-şi sufletul tot aşa şi îndoliata prinţesă adresa mamei sale scrisori sfâ­şietoare pe cari le stropea cu lacrimi fierbinţi.

Prinţesa însă, acum mai mait ca* ori­când» poetiza moartea. „Dragostea mea, scria ea, e maî puternică de cât mormân­tul; mă înveselesc de fericirea copilei mele."

Sufletul eî de poetă întrezărea pe mica prinţesă ca ochii albaştri şi părul buclat, în zările albastre ale cerului în sloiul de îngeri ce roiau Ia picioarele Creatorului. Şt-ѳ închipuia printre flori, plimbândti-se pe cărările Inmeî eterne şi cereşti sub raza îngerilor şi nu aştepta de cât mo­mentul fericit când şi ea, mama, se va duce să o găsească în aceiaşi hune se­nină, cu adevărat fericită şi lipsită de du­reri şi nenorociri.

Mormântul micei principese era acope­rit de flori. Atât prinţul cât şi prinţesa vizitau zilnic micul mormânt udându-I cu lacrimele k>r fierbinţi. Ba încă, spre a fi mai aproape de mormântul fiinţei iubite, ei îşi strămutară din nou, reşedinţa Ia Cotroceni, în castelul plin de amintirea scumpei dispărute.

Maî târziu şi anume în ziua de 10 Apri­lie, anal următor, sfa desvelit monumen­tal de marmoră ridicat pe mormântul micei principese. Monumentul represintă pe prinţesa ia mărime naturală, culcată pe spate; ea ş i -a ridicat uşor gemuchiul stâng aşa cam obişmaese să facă copiii în timpul somnului. Momi mente! acesta, admirabil reuşit, este opera seuh>torului Carat Storcit.

Monumentul втві príne/peje Mana

Suveranii carî s c stabiliseră dum nou la Sinaia, făcură în M i e , 1854, o călătorie la Franzeirixtd spre a face o cură die pa­l m săptămâni. De act, perechea prin­ciară î?î continuă drumul în Anglia tre­când prin Frankfurt şi Cokmia unde se întâlniră o i prinţesa Maria de Wied, principele de Wied şi alte runde.

La Londra Suveranii României aă gă­sit o primire din cele iwaî strălucite, şi aii vizitat muzeele şi toate aşeză miuletc de seamă ale marelui oraş. Domnitorul a profitat die prilej al acesta spre a face cu­noştinţă cu bărbaţii de stat englezi atră-gându-le binevoitoarea atenţiune asepra lucrurilor diti România. In zilele acelea se ţinea la Londra congresul Orintalişti-

..tor-la care.'luau parte ш mare număr, dc savanţi sosiţi din colturile cele mat de­părtate ale lumeţ-. Ce ocazie mat fericită pentru Domnitor de a atrage privirile a-eestor. bărbaţi de valoare asupra micul ui principat de ia Dunăre* Suveranul-, nu numai că a asistat la şedinţele congresu­lui dar a luat parte şt la marele banchet oferit ш onoarea congresişiilor toastând pentru soţia lordului primar al Londrei.

in acest frumos toast, Domnitorul a spus între altele: „Nu sunt savant, dar, totuşi, sunt нп orientalist cu însărcina­rea de a sta ca o sentinelă a Apusului la pragnl Orientului."

La sfârşitul luî Septembrie, Suvera­nii, după ce aii mai vizitat Ox For lai şi alte localtăţr din Anglia, s'au întors la Sinaia, lăsând la Friîmrg pe prinţesa Maria de Wied, care îi însoţise în Anglia.

Călătoria aceasta însă, deşi destul de lungă şi în cursul căreia Suveranii avu­seseră prilejul de a-şi distra spiritul cu a-tâtea lucruri nouî, na putu să şteargă din sufletul lor amintirea miceî principese, mat ales că, în fiecare clipă şi la fiecare pas ei simţeau în jurul for umbra ado­ratei copile.

Şi poare sub imperîtii acestei dureri sfâşietoare Domnitoare», în anul urmă­tor, a avut o paralizie Ia ambele picioare, boală care a ţintuit-o multă vreme în-tr'un fotoliu. Dm fericire, paralizia fiind de natură nervoaso, m cete din urmă a dispărut. Şi restabilirea Suveranei a Fost cu atât maî îmbucurătoare, cu cât se a-propiase ziua mare a decîarărei războ­iului.

o. — iNo. 3 . UNIVERSUL LiTEHAR Ü.I'IIIIJC; ,i 1

Războiul pentru independenţă

Venise 187У. Soare.' libertăţii înce­puse, in fine, să răsară ye orizontul tarei.

încă din ziua sosireï sale în ţară, idea­lul Domnitorului fusese să rupă cu desă­vârşire ultimele legături dintre Româ­nia şi Imperiul Otoman.

Războiul se declarase intre ruşi şi turci. Era deci momentul propice ca Ro­mânia să-şî atingă ţelul. Şi aceasta era cu atât mai oportun, cu cât ţara, graţie prevederei şi spiritului organizator al Suveranului său, dispunea de o armată destul de puternică.

Se ştie cu câtă glorie s'au întors vite-Ш români delà război punând România pe temelii cu totul noui şi asigurându-i propăşirea pentru viitor.

Ceea ce vom releva aci, va fi rolul su­blim pe care l'a îndeplinit Doamna Eli­sâbeta în tot timpul campaniei, zicem sublim, pentru ca Suverana a fost sufletul operei de asistenţă a răniţilor. . . Din primul moment al isbucnireî crân­cenului război, Doamna a transformat palatul princiar în atelier pentru confec­ţionarea scamei, a pansamentelor şi a tuturor celor necesare pentru îngrijirea răniţilor. Serviciul sanitar militar lăsa încă mult de dorit pe acele vremuri. Tre­buia deci să se desfăşoare o muncă tita­nică spre a umple golurile pe cât posibil şi în timpul cel mai scurt.

•Şi pe când Domnul se afia pe câmpul de bătaie, alături de bravii săi soldaţi, prin­ţesa veghea, la Bucureşti, muncind fără preget şi însufleţind pe femeile române «sari, cu mic cu mare alergară într'un su­flet îu jurul Suveranei ajutând-o cu cel mai neţărmurit devotament la desăvâr­şirea operei sale umanitare şi patriotice.

O primă baracă pentru 50 răniţi fu construită în parcul castelului delà Co-troceni chiar pe spesele Suveranei. E-»emplul fu repede imitat şi se instalară spitale, din iniţiativă privată, la Ploeşti, laşi şi alte localităţi.

Suverana desfăşura în tot momentul o activitate prodigioasă, fără a cunoaşte ce t odihna. Domnitorul îi atrăgea des a-tenţia în scrisorile ce i le adresa de pe câmpul d e război, conjurând-o să se mai menajeze. Toate îndemnurile înşă^nu pu-tară să înduplece pe Prinţesă. Puterea eî de voinţă îi dăduse forte extraordinare şi toate infirmităţile ei dispăruseră ca prin farmec. Ea organiza tot, suprave­ghea pretutindeni* asista la operaţiile cele mai grele, îngrijea, sfătuia şi, mai pre­sus de toate, îmbărbăta şi consola.

Era un adevărat înger trimis de D-zeu ca să aducă consolare în rândurile vite­jilor cari se luptaseră pentru mărirea şi, gloria patriei lor şi cart acum, cu cor­purile ciuruite de gloanţele duşmanilor, zăceaţi livizi în paturile lor de durere.

Apariţia Prinţesei în jurul acestor pa­teri era un adevărat balsam pentru ini-mele .bravilor oşteni. Cine îî mângâia pe-frunte pe aceşti bravi? cine le vorbea duios? eine îî încuraja? cine primea ul­tima suflare a muribunzilor?

Ea, Suverana. Rănit» îî ziceau „Mamă.** Dar să reproducem aci următoarea

scriere a doctorului prot Th. Gluck, unul din medicii germani cari au îngrijit pe făniţiî români în timpul campaniei, sub

conducerea Suveranei. Scrisoarea a apă' rut de curând la Berlin, într'o broşură publicată cu prilejul aniversarei de 70 ani a Suveranei.

„Ea, spune doctorul Gluck, a dispus să se construiască barace în parcul castelu­lui delà Cotrocenï pentru răniţi; ea su­praveghea în spitalele civile şi militare organizarea serviciului sanitar cu ajuto­rul medicilor, a doamnelor din societate, a surorilor de caritate şi a ofiţerilor sa­nitari; ea a dispus să se împartă medica­mente, instrumente chirurgicale şi mate­rial pentru pansamente şi a înfiinţat săli de operaţie înzestrându-Ie cu toate cele neceasre. Apoi a aşteptat cu încordare febrilă sosirea primilor răniţi.

Deodată, primele trenuri sanitare hin;, dară Capitala cu răniţi şi cu bolnavi gravi, atinşi mai ales de febră tifoidă, malarie şi disenterie. Văd încă în faţă-mi descărcarea primului transport dc răniţi într'o seară posomorâtă de primăvara, în baracelc principesei din parcul Co­trocenï; văd feţele palide, crispate dc durere, masele de membre mutilate, ră­nile pe cari le-asfâşiai războiul. Numai câteva clipe prinţesa păru ca-şi pierde présenta de spirit sub priveliştea sgudui'-toare a acestei miseriî fără de margini, îndată însă principesa se reculese şi, sub conducerea ei începurăm serviciul nostru de sâmaritani. Cu tactul îhăsciit al-firi­lor distinse, .prinţesa împrăştia mângâe-rea cu fapta şi cu cuvântul, hrănea pe bolnavi, ajuta la bandajări. Chiar la pri­ma operaţie ce făcui pentru extragerea unui glonte din genunchiul unui rănit, pa­cientul a fost cloroformizat de însăşi prinţesa cu îndemnarea unei specialiste desăvârşite. Zece medici militari germani sub conducerea medicului general Kam-mener fură trimişi! pe .câmpul de bătaie. Când, la presentare, principesa auzi de numele Striker, întrebă ! imediat pe a-cesta: ,№& eşti d-ta Salycil Striker?" Şi vorbi de, efectele ,..terapiei de salicil la reumatismul '.articular acut. Medicii g e ­nerali dr. Striker şi dr. Wahl, de sigur singurii suprave^úitorí ai acelor timpuri agitate, aii văzut pe prinţesa la lucru".

Pe când Bftï trnasportam de dincolo de Dunăre pe carele cu boi, iar defä Slatina în jos ctntrénurï sanitare pe victimele bă­tăliei, ei âu văzut pe prinţesa în gara C a ­pitalei primind bolnavii şi luând în per­soană dispositif pentru transportarea' lor :

în barace şi supraveghiând stricta lor a-" plicare. Şi astfel se petreceau' * lucrurile săptămâni şi luni. Ea mângâia mamele şi orfanii şi scria cu propria-ï mână scri­sorile pe cari răniţii le trimeteau pe la vetrele lor. Tot prinţesa avea grije de sălile în cari zăceau bolnavii, împodo-bindu-le cu flori proaspete şi cu tablouri vesele. Sta fără nici o frică lângă bolna­vii infectaţi de cangrena membrelor. Mu­ribunzii îi mulţumeau cu ultimele lor sus­pine.

— Dacă eşti obosit retrage-te, eu ştiu ce am; de făcut, îmi spunea ea într'o noapte, pe când sta lângă un rănit grav care îi ţinea mâna încleştată.

In baracele eî prinţesa făcea, In ade­văratul înţeles al cuvântului, cel mai greii serviciu de bolnavi. Vizita zilnic mai multe spitale ca să se convingă că totul e în regulă şi să aline cât mai mult mi-seria provocată de războ/

Când soseau delegaţiunî militare şi-presentatl drapelele cucerite, prinţesa improviza cuvântări patriotice cari eu-tusiasmau şi înflăcărau pe toţi. '

Nici odată nu voi uita plimbările zil­nice pe verandele baracelor şi conver-saţiunile noastre asupra răniţilor şi tra­tamentelor lor. Lucrarea mea premiată asupra ctisăturei nervilor şi a .gencraţiu-nilor de nervi apăruse pe atunci. P inţes •. îmi ceru explicaţii întinse şi discutarăm împreună toate problemele chirurgiei plastice. Astfel era principesa la iucru şi în serviciu.

Pentru ca să mai abată şi pe medici di la grijile grele ce le aveau şi delà agita­ţiile sufleteşti ce- le indurau, ea ne cite i cu vocea-i fermecătoare din poesiile sal • sau ne oferea plăcerile muziceî în apar­tamentele sale. Trata pe fiecare dinţii noi ca pe un oaspe saü amic, catin tova­răş de muncă la opera comună de.sama­ritain". Nimeni nu trebuia să se sintă da: mai la o parte ci fiecare trebuia să п . condtis de ideia că şi-a consacrat facultă­ţile şi puterile unei înalte' opere umani­tare.' îşi 'fermeca anturajul. Cei de su>. ca şi cei de jos priveau la ea.

Şi azi încă ea este numita în gra'n:. poporului şi cu adânc respect: „Manu Regină."

Dar activitatea prinţesei, în acele zi!-memorabile, nu se mărginea la îngrijirea răniţilor. Ea, în Bucureşti, era punctu. luminos în jurul căruia se desfăşurau toate manifestaţiile patriotice. Patron.; toate serbările date în folosul „Cruce; Roşii", si tot ea făcea onorurile, inaltelo personagii sosite din Rusia.

Cunoscută aşa de bine la curtea impe­rială rusească, prinţesa a atras din pri­mul moment bunăvoinţa ruşilor spre Ro­mânia.

In unna-unei convorbiri avută cu prin­ţul Qorcîacov, prinţesa a ştiut să apeiv aşa de bine cauza României în cât ulti­mul cuvânt-al cancelarului a fost:

— Eu Voi fr cel dintâiu care-să pledez: pentru independenţa României.

Mai -târziu, Domnitorùla conferit prin­cipelui ^its marea" cruce a Stelei Româ­niei, '-mşemneie" ăi? fost înmânate lui Gor-ciacoy de'însăşi-Doamna.Elisâbeta. >

Chiar împăratul Alexandru," fermeca' de graţiile şi inteligenţa Suveranei, "şi-h exprimat^mulţiimiriie eăire Domnitor e \ -pediinau-i din Bucureşti o telegramă ir care spune:

„Arh fost foarte fericit să presint oma­giile mele prinţesei Elisâbeta a cărei pri­mire amicală m'a emoţionat adânc. Sun:, deasemenea, foarte simţitor de primire:-, populaţiei Bucureştilor."

Domnitorul era încântat de activitatea desfăşurată de augusta-î soţie, în nişte momente atât de grele.

Faima Suveranei României trecuse de mult şi graniţa. In toată lumea se vorbea despre alesele însuşiri ale prinţesei.

Prinţul Carol-Ariton, tatăl Domnitoru­lui, într'o lungă scrisoare adresată fiului său, vorbind de Prinţesa' spune: -

*In privinţa Elisabetei, - deasemenea, domneşte pe aci numai un glàs£aéeîa al recunoaştere! şi admiraţiunii sentimente­lor de eroism cu care s'a devotat grele» lor sale datorii."

(Va urma).