rsi - 3700 deep moinesti+arpmbc.anpm.ro/upload/13705_3364.pdf · 2010. 10. 31. · maxima...

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, generat de forajul si echiparea sondei

3700 Deep Moinesti, judetul Bacau

Octombrie 2009 EURO ENVIROTECH Ploiesti

Contract: C33/21.01.2005/AA133/01.10.2009; Cod: EE-330-E/2009

2

Echipa de elaboratori:

Gheorghe NICULAE

Rodica RUSEN

Rodica GHIMICI

Adrian AVRAM

Mihai NICULAE

Nela Zambila





3

CUPRINS

1 INFORMATII GENERALE --------------------------------------------------------------------------------------------------7

1.1 Titularul proiectului-------------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.2 Autorul atestat al studiului------------------------------------------------------------------------------------------------ 7

1.3 Denumirea proiectului ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 7

1.4 Descrierea proiectului------------------------------------------------------------------------------------------------------ 8 1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate--------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.2 Amplasament --------------------------------------------------------------------------------------------------------- 8 1.4.3 Descrierea lucrarilor------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.4 Principalele faze ale activitatii ------------------------------------------------------------------------------------------- 9 1.4.5 Amenajare drum de acces ---------------------------------------------------------------------------------------------- 10 1.4.6 Amenajare careu sonda ------------------------------------------------------------------------------------------------- 10

1.5 Durata etapei de functionare --------------------------------------------------------------------------------------------11

1.6 Informatii privind activitatea -------------------------------------------------------------------------------------------11 1.6.1 Forajul propriu-zis-------------------------------------------------------------------------------------------------- 11 1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj -------------------------------------------- 12

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa -----19

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru conectare la infrastructura existenta ---------------20 1.8.1 Conectare la cai de acces ----------------------------------------------------------------------------------------------- 20 1.8.2 Conectare la magistrale electrice -------------------------------------------------------------------------------------- 21

2 PROCES TEHNOLOGIC ----------------------------------------------------------------------------------------------------- 21

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus ----------------------------------------------------------------------------------21

2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a sondei ------------------------------------------26

3. DESEURI------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 30

4 IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA --------------------------------------------------------------- 32

4.1 Apa----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------32 4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ---------------------------------------------------------------- 32 4.1.2 Alimentarea cu apa------------------------------------------------------------------------------------------------- 33 4.1.3 Managementul apelor uzate --------------------------------------------------------------------------------------- 35 4.1.4 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 38 4.1.5 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 41





4

4.2 Aerul--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------42 4.2.1 Date generale ------------------------------------------------------------------------------------------------------- 42 4.2.2 Surse si poluanti generati ----------------------------------------------------------------------------------------------- 42 4.2.2 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 45 4.2.3 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 46

4.3 Solul --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------46 4.3.1 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 46 4.3.2 Surse de poluare a solului ----------------------------------------------------------------------------------------- 47 4.3.3 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 48 4.3.4 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 49

4.4 Geologia subsolului --------------------------------------------------------------------------------------------------------52 4.4.1 Surse de poluare a subsolului ------------------------------------------------------------------------------------- 54 4.4.2 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 55 4.4.3 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 56

4.5 Biodiversitatea--------------------------------------------------------------------------------------------------------------57 4.5.1 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 57 4.5.2 Prognoza impactului ----------------------------------------------------------------------------------------------- 58 4.5.3 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 59

4.6 Peisajul -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------59 4.6.1 Informatii despre peisaj-------------------------------------------------------------------------------------------- 59 4.6.2 Explicarea utilizarii terenului ------------------------------------------------------------------------------------- 60 4.6.3 Suprafata de teren ocupata ---------------------------------------------------------------------------------------- 60 4.6.4 Impactul asupra biodiversitatii------------------------------------------------------------------------------------ 61 4.6.5 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 61

4.7 Mediul social si economic-------------------------------------------------------------------------------------------------61 4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic------------------------------------------------------------------- 62 4.7.2 Masuri de diminuare a impactului-------------------------------------------------------------------------------- 62

4.8. Zgomotul ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------62 4.8.1 Generalitati --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 62 4.8.2 Prognoza impactului ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 64 4.8.3. Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------------ 64

4.9 Protectia impotriva radiatiilor-----------------------------------------------------------------------------------------------65

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural -----------------------------------------------------------------------65

5 ANALIZA ALTERNATIVELOR------------------------------------------------------------------------------------------ 65

6 MONITORIZAREA---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 65

7 MASURI DE PROTECTIA MUNCII------------------------------------------------------------------------------------- 66

7.1 Obligatiile proiectantului-------------------------------------------------------------------------------------------------67

7.2 Obligatiile executantului--------------------------------------------------------------------------------------------------68

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei ------------------------------------------------------------------------------------71

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor--------------------------------------------------------------------------73 7.4.1 Generalitati ---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 73 7.4.2 Prevederi specifice ------------------------------------------------------------------------------------------------- 74





5

8 SITUATII DE RISC---------------------------------------------------------------------------------------------------------- 76

8.1 Accidente potentiale -------------------------------------------------------------------------------------------------------76

8.2 Planuri pentru situatii de risc -------------------------------------------------------------------------------------------78

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor ------------------------------------------------------------------------------------82

9 DESCRIEREA DIFICULTATILOR-------------------------------------------------------------------------------------- 89

10 LISTA DE CONTROL PENTRU DEFINIREA DOMENIULUI EVALUARII -------------------------------- 90

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC------------------------------------------------------------------------------- 94

11.1. Amplasament -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------94

11.2. Descrierea activitatii---------------------------------------------------------------------------------------------------------94

11.3. Prognoza impactului---------------------------------------------------------------------------------------------------------95 11.3.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa---------------------------------------------------------- 95 11.3.2. Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer ---------------------------------------------------------- 97 11.3.3. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol ---------------------------------------------------------- 98 11.3.4. Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol ------------------------------------------------------ 98 11.3.5. Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna ---------------------------------------------- 99

11.4. Gospodarirea deseurilor -------------------------------------------------------------------------------------------------- 100

11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase ------------------------------------------------------------------------ 101

11.6. Masuri de diminuare a impactului ------------------------------------------------------------------------------------- 102

11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra conditiilor sociale in comunitatile afectate

de impact --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 104

12. CONCLUZII SI RECOMANDARI ---------------------------------------------------------------------------------------105

12.1. Concluzii --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 105

12.2. Recomandari ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 107

13 ANEXE -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------110





6

LIMITARI PRIVIND RAPORTUL LA STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

IMPORTANT: Recomandarile si concluziile din Raportul la studiu de evaluare a impactului

asupra mediului generat de forajul si ecjiparea sondei 3700 Deep Moinesti, judetul Bacau, vor fi

luate in considerare avand in vedere cele mentionate mai jos.

a) Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si

echiparea sondei 3700 Deep Moinesti, judetul Bacau, a fost intocmit la cererea S.C. PETROM

S.A. – Membru Grup OMV – Asset nr. 1 – Field Cluster Moinesti – Lucacesti - Dofteana

(Beneficiar), in baza angajarii societatii EURO ENVIROTECH Ploiesti, in pozitia de Consultant

(Elaborator).

b) EURO ENVIROTECH Ploiesti isi asuma responsabilitatea doar in fata Beneficiarului si

Autoritatii de Protectia Mediului si isi declina orice responsabilitate fata de o terta parte, in ceea

ce priveste recomandarile si concluziile prezentate in raport.

c) Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului generat de forajul si

echiparea sondei 3700 Deep Moinesti, judetul Bacau, trebuie analizat avand in vedere Termenii

din contractul incheiat intre S.C. PETROM S.A. – Membru Grup OMV – Asser nr. 1 – Field

Cluster Moinesti – Lucacesti - Dofteana, in calitate de beneficiar, si EURO ENVIROTECH Ploiesti,

in calitate de elaborator.

d) Intreaga activitate desfasurata pentru intocmirea raportului cu privire la Raportul la

studiu de evaluare a impactului asupra mediului s-a bazat pe capacitatea de expertiza

profesionala si cunoasterea de catre personalul EURO ENVIROTECH Ploiesti a legislatiei de

mediu actuale in Romania si din tarile Uniunii Europene.

e) Toate informatiile furnizate catre EURO ENVIROTECH Ploiesti au fost analizate si

interpretate in conformitate cu pregatirea si experienta profesionala de care dispune, totodata

avandu-se in vedere toate informatiile in domeniu aflate in posesia EURO ENVIROTECH Ploiesti

in momentul intocmirii lucrarii. In masura, in care, date si informatiile puse la dispozitie de catre

Beneficiar nu s-au dovedit contradictorii la momentul intocmirii raportului, EURO

ENVIROTECH Ploiesti isi asuma dreptul de a se baza pe aceste date si informatii si a le

considera exacte si complete, fara a avea obligatia de a le verifica in mod independent exactitatea

si complexitatea. EURO ENVIROTECH Ploiesti nu este responsabil pentru exactitatea si

corectitudinea oricaror astfel de date si informatii.

In Capitolul 12 – Concluzii si Recomandari, EURO ENVIROTECH Ploiesti a prezentat rezultatele

investigatiilor si a evidentiat concluziile si recomandarile facute. Pe de alta parte, se mentioneaza

ca in alte capitole ale raportului pot exista limitari in ceea ce priveste informatiile puse la

dispozitia EURO ENVIROTECH Ploiesti. Ca urmare, toate concluziile si recomandarile

prezentate in Raportul la studiu de evaluare a impactului asupra mediului trebuie analizate in

contextul intregii lucrari.





7

1 INFORMATII GENERALE

1.1 Titularul proiectului

PETROM MEMBRU GRUP OMV

Asset nr. 1 – Field Cluster MOINESTI – LUCACESTI – DOFTEANA

1.2 Autorul atestat al studiului

EXPERT EVALUATOR PRINCIPAL

NICULAE GHEOGHE

Atestat nr. R-EIM-03-63/2008

e-mail: [email protected]

[email protected]

www.euroenvirotech.ro

Telefon/Fax: (0244) 597 109

Telefon mobil: 0722 314 686; 0730 051 151

1.3 Denumirea proiectului

FORAJUL SI ECHIPAREA SONDEI 3700 DEEP MOINESTI,

JUDETUL BACAU





8

1.4 Descrierea proiectului

1.4.1 Necesitate, scop, oportunitate

Strategia de restructurare si modernizare a PETROM MEMBRU GRUP OMV

include si implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in

conformitate cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a

pierderilor tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii,

precum si realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii.

In cadrul acestei strategii, un loc important il ocupa programul de completare a

gabaritului de sonde forate pe aceeasi structura, care va duce la o exploatare de

maxima productivitate, a resursei naturale de titei si gaze, disponibila in zacamant

si cu minimul de extensie, asupra ecosistemului inconjurator.

1.4.2 Amplasament

Sonda 3700 Deep Moinesti, sonda de cercetare, se va amplasa pe teritoriul

judetului Bacau, comuna Magiresti, in extravilan, terenul apartinand S.C. PETROM

S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti (6325 m2). Terenul cu suprafata de

6325 m2 are destinatia de teren pasune impadurita.

Coordonatele sondei in sistem STEREO 70 sunt:

� X = 559 343;

� Y = 615 325;

� Z = 735.





9

1.4.3 Descrierea lucrarilor

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.

In cazul sondei 3700 Deep Moinesti, durata lucrarilor de realizare a sondei este de

circa 150 zile, iar adancimea de foraj este de 3735 m.

1.4.4 Principalele faze ale activitatii

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;

� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

� incheierea procesului de foraj;

� demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;

� transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;

� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru

exploatare;

� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,

prin lucrari de reconstructie ecologica.





10

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonda, amenajarii careului sondei, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.

1.4.5 Amenajare drum de acces

Accesul spre locatia sondei 3700 Deep Moinesti se realizeaza din drumul de

exploatare petroliera existent.

1.4.6 Amenajare careu sonda

Careul sondei se va amplasa in extravilanul comunei Magiresti, pe un teren

apartinand S.C. PETROM S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti, terenul

inchiriat de la Primaria comunei Magiresti avand destinatia de teren pasune

impadurita, cu o suprafata de 6325 m2.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip F 320 Electrica.

Tabelul nr. 1.4.6.-1.

Nr

crt Proprietarul

Domiciliul

proprietarului Amplasarea terenului

Suprafata

ocupata de

careul sondei,

m2

Suprafata

ocupata de

drumul de

acces si

utilitati, m2

1 PETROM Moinesti, judetul

Bacau

Comuna Magiresti,

judetul Bacau 2167

2

Primaria

comunei

Magiresti

Comuna

Magiresti

Comuna Magiresti,

judetul Bacau 6325

Total general 8492





11

1.5 Durata etapei de functionare

Durata lucrarilor de realizare a sondei este de circa 150 zile.

Probele de productie se vor efectua cu instalatia P 80. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 20 zile, dupa care, daca rezultatele sunt

pozitive, sonda intra in productie.

1.6 Informatii privind activitatea

1.6.1 Forajul propriu-zis

Dupa terminarea fazei de mobilizare in legatura cu instalatia de foraj se vor

executa lucrarile propriu-zise de foraj, conform programului de constructie,

prevazut in proiectul tehnic.

Pentru extractia de petrol si gaze naturale, instalatia de foraj utilizeaza resurse

energetice din categoriile energie electrica si motorina, dupa cum se poate urmari,

in tabelul urmator:


Productia Resurse folosite in scopul asigurarii productiei

Denumirea Cantitatea

anuala Denumirea

Cantitatea

anuala Furnizor

Titei 500 t

Petrol / Pacura

Petrol Gaze naturale

Gaze naturale Benzine

Energie electrica

Neprecizat

in aceasta

faza a

proiectului

Energie termica

Motorina 240 tone

Altele





12

1.6.2 Principalele categorii de materiale utilizate, in procesul de foraj

In procesul tehnologic de forare, nu sunt utilizate substante, care intra sub

incidenta Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 43/07.02.1980, privind aprobarea

listei substantelor toxice.

Toate substantele chimice utilizate in procesul tehnologic de forare, respecta

prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului Romaniei nr. 200/09.11.2000,

privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice

periculoase, Legea nr. 451/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor

si preparatelor chimice periculoase, si a Hotararii Guvernului Romaniei nr.

490/16.05.2002, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea

si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase.

Substantele chimice utilizate, nu sunt regasite in “Lista substantelor periculoase”

din Anexa nr. 2 a Hotararii Guvernului Romaniei nr. 490/16.05.2002.

In procesul tehnologic de foraj al sondei sunt nominalizate urmatoarele produse

chimice necesare la prepararea, intretinerea si conditionarea fluidului de foraj:

� Bentonita;

� Soda caustica;

� Soda calcinata;

� Tripolifosfat;

� Aqua control;

� Lube;

� Proterm;

� Ambalaje proterm;

� CMC HV;





13

� Poly glico;

� CaCO3 (mediu);

� CaCO3 (fin);

� XC polymer.

La inceputurile forajului rotativ modern – ultimele decenii ale secolului trecut – , se

pompa prin prajini, apa, pentru a spala permanent talpa sondei si a evacua

detritusul la suprafata. Cu particule fine de roca, mai ales cu cele dispersabile in

apa, se forma un noroi de-a lungul spatiului inelar. S-a constatat ca acesta avea

unele avantaje fata de apa curenta: o capacitate mai buna de evacuare, inclusiv pe

aceea de a mentine detritusul, in suspensie, la intreruperea circulatiei si, indeosebi,

calitatea de a stabiliza peretii gaurii de sonda, in dreptul rocilor neconsolidate.

Treptat, exigentele impuse acestui fluid au crescut. El a inceput sa fie preparat la

suprafata, din argile coloidale, studiat in laborator, testat la sonda, tratat si curatat

cu mai multa atentie. In scopul obtinerii unor insusiri superioare, compozitia

fluidelor de foraj s-a diversificat continuu. Astazi, multe dintre ele nu mai sunt

preparate din apa si argila. Denumirea generica “noroaie de foraj” devine, in

aceste cazuri, neadecvata.

Sintetizand, fluidului de foraj i se atribuie, in prezent, urmatoarele roluri

principale:

� Hidrodinamic:

Dupa iesirea din duzele sapei, fluidul curata particule de roca dislocata de

pe talpa sondei si le transporta la suprafata, unde sunt indepartate. La

forajul cu jet, inclusiv la dirijarea sondei cu jet, fluidul de circulatie

constituie si instrumentul de dislocare a rocii.

� Hidrostatic:

Prin contrapresiunea creata asupra peretilor, acestia impiedica surparea

rocilor, consolidate si patrunderea nedorita, in sonda, a fluidelor din

formatiunile traversate.





14

� De colmatare:

Datorita diferentei de presiune sonda – strate, in dreptul rocilor permeabile,

se depune, prin filtrare, o turta din particule solide, care consolideaza

pietrisurile, nisipurile si alte roci slab cimentate sau fisurate. Totodata, turta

de colmatare reduce frecarile dintre garnitura de foraj sau coloana de

burlane si rocile de pereti diminueaza uzura prajinilor si a racordurilor.

� De racire si lubrifiere:

Fluidul de circulatie raceste si lubrifiaza elementele active ale

instrumentului de dislocare, prajinile, lagarele sapelor cu role – daca sunt

deschise – si lagarele motoarelor de fund. Filmul de noroi din zonele

impermeabile si turta de colmatare, din portiunile permeabile, reduc

frecarile dintre prajini si pereti, micsorand viteza de uzare si momentul

necesar rotirii.

� Motrice:

Cand se foreaza cu motoare de fund, hidraulice sau pneumatice, fluidul de

foraj constituie agentul de transmitere a energiei, de la suprafata la motorul

aflat deasupra sapei.

� Informativ:

Urmarind fluidul de circulatie la iesirea din sonda si detritusul adus la

suprafata, se obtin informatii asupra rocilor interceptate si a fluidelor din

porii lor. Unele roci, cum este sarea, altereaza proprietatile fluidului intr-un

mod caracteristic: cresc gelatia, vascozitatea si viteza de filtrare.

La investigarea rocilor din peretii sondei, prin carotaj de conductivitate, fluidul de

foraj poate indeplini si alte atributii: plasarea pastei de ciment in spatiul ce

urmeaza sa fie cimentat, antrenarea unor scule de instrumentatie, degajarea

garniturilor de foraj prinse, asigurarea presiunii necesare intre coloana de

exploatare si tubingul suspendat in packer, omorarea sondei.





15

Prin efectul de flotabilitate exercitat asupra garniturii de prajini sau asupra

coloanelor de burlane, se reduce, uneori sensibil, sarcina la carligul instalatiei de

foraj. In principiu, natura, compozitia, proprietatile si debitul fluidului de circulatie

utilizat pentru forajul sondei se stabilesc astfel incat sa fie satisfacute, in conditii

optime, atributiile enumerate mai sus. Criteriile de alegere rezulta din cele discutate

in continuare. Totusi, fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca si numeroase alte

conditii, dintre care unele sunt esentiale, pentru forarea sondei, fara accidente si

complicatii, intr-un timp minim, si punerea ei, in exploatare, fara dificultati, la

productivitatea maxima:

� fluidul ales nu trebuie sa afecteze, fizic sau chimic, rocile transversate: sa

nu umfle si sa nu disperseze argilele si marnele hidratabile, sa nu dizolve

rocile solubile, sa nu erodeze rocile slab consolidate; pe cat posibil,

detritusul, sa nu fie dispersat sau deshidratat;

� sa-si pastreze proprietatile, in limitele acceptabile, la contaminarea cu:

minerale solubile (sare, gips, anhidrit), ape subterane mineralizate, gaze

(hidrocarburi, dioxid de carbon, hidrogen sulfurat), detritus argilos;

� sa-si mentina insusirile tehnologice, la temperaturile si presiunile ridicate

care vor fi intalnite, in sonde, si la variatiile lor din circuit;

� sa permita investigarea geofizica a rocilor si a fluidelor continute in porii

lor, recoltarea probelor de roca, in conditii cat mai apropiate de cele ”in

situ”;

� sa previna coroziunea si eroziunea echipamentului din sonda, atat prin

natura lui, cat si prin neutralizarea agentilor agresivi patrunsi in noroi, din

stratele traversate;

� sa mentina in suspensie particulele de roca neevacuate, in timpul

intreruperilor de circulatie;

� sa conserve permeabilitatea stratelor productive deschise;





16

� sa nu fie toxic sau inflamabil si sa nu polueze mediul inconjurator si apele

freatice;

� sa fie usor de preparat, manipulat, intretinut si curatat de gaze sau detritus;

� sa permita, obtinerea de viteze de avansare, a sapei, cat mai mari;

� sa fie ieftin, sa nu reclame aditivi deficitari si greu de procurat, iar

pomparea lui sa aiba loc cu cheltuieli minime.

Fluidele de foraj se prepara din combinarea unor cantitati diferite de materiale si

substante – aditivi. Dintre substantele care intra in componenta fluidelor de foraj,

un grad ridicat de toxicitate il prezinta: hidrocarburile (motorina, lubrifiantii,

petrolul brut), aditivii care contin metale grele (crom, mercur, cadmiu), unele saruri

(KCl, ZnCl2, ZnBr2), soda caustica, fenolii halogenati, unele substante radioactive.

Cromul se gaseste in aditivii utilizati pe scara larga: ferocromlignosulfonat,

cromlignosulfonat, cromlignit, cromat si dicromat de sodiu sau potasiu, sulfat de

crom si potasiu. De remarcat, este faptul ca metalele grele au si o capacitate mare

de migrare in sol. Inca din anii 1970 s-a pus la punct o metoda de apreciere a

toxicitatii fluidelor de foraj, a apelor reziduale si detritusului, integral sau pe

componente: faza lichida, faza solida, particulele solide aflate in suspensie.

Procedura consta in teste efectuate asupra unor populatii de organisme sensibile la

poluanti. In Statele Unite se recomanda o varietate de creveti „Mysidopsis bahia”.

Acestia sunt tinuti un anumit interval de timp, de regula 96 h, intr-un amestec de

apa dulce sau apa de mare, continand diverse concentratii de fluid sau substante de

testat. Concentratia la care mortalitatea populatiei atinge 50 % se numeste

“concentratie letala” si se noteaza LC50 si se exprima in ppm (parti per milion).

Toxicitatea este invers proportionala cu valoarea parametrului LC50, valorile mari

ale parametrului LC50 inseamna toxicitate redusa, iar valorile scazute semnifica un

nivel ridicat de toxicitate. Pentru fluidele de foraj, testul standard se realizeaza prin

dilutia noroiului 1:9, adica o parte de noroi si noua parti apa dulce sau de mare.

Aceasta metoda nu se aplica la noi.





17

E.P.A. (Environemental Protection Agency) a impus pentru termenul LC50 la 96 ore,

valoarea limita de 30 000 ppm pentru aditivi si fluide de foraj (cu specificatia ca

toxicitatea este invers proportionala cu valoarea LC50 la 96 ore). La noi in tara au

fost initializate primele lucrari de determinare a toxicitatii aditivilor si fluidelor de

foraj, asupra pestilor de apa dulce, rezultatele obtinute punand in evidenta

caracterul netoxic al acestora.

Astfel, noroaiele obisnuite, preparate cu apa dulce sau apa de mare au LC50 peste

1000000 ppm. Noroaiele tratate cu lignosulfonati si cele cu var au LC50 cuprins in

limite foarte largi: 50 000 - 1 000 000 ppm. Fluidele cu polimeri si KCl poseda LC50

intre 20 000 - 80 000 ppm. In general, fluidele cu LC50 sub 30 000 ppm sunt

interzise.

Pentru a evita sau diminua impactul ecologic al activitatii de foraj exista mai multe

posibilitati:

� utilizarea unui sistem inchis si sigur – fara posibilitati de infiltrare sau

deversari –, protejat impotriva accidentelor pentru circuitul de suprafata al

fluidului de foraj, pentru apele reziduale si detritus;

� separarea particulelor solide patrunse in rocile traversate, pentru a evita

diluarea excesiva a acestuia si a reduce volumul total de noroi folosit la o

sonda;

� refolosirea noroiului ramas de la o sonda, la alte sonde forate in vecinatate,

prin intermediul unei statii centrale de preparare, stocare si reconditionare;

� reciclarea noroiului si a apelor reziduale. De exemplu: noroaiele bazice,

bogate in humati, pot fi imprastiate pe terenuri acide, contribuind la

ameliorarea lor;

� limpezirea apelor reziduale, prin adaugarea unor coagulanti si floculanti,

urmata de separarea particulelor solide, cu ajutorul unor centrifuge de mare

viteza;





18

� inlocuirea constituentilor si aditivilor, inclusiv a lubrifiantilor si inhibitorilor

de coroziune, avand toxicitate ridicata cu altii, mai putin toxici, de exemplu

soda caustica cu baze organice, ferocromlignosulfonati cu lignosulfonat de

amoniu, produsele petroliere din fluidele tip emulsie inversa, cu ulei mineral,

sarac in compusi aromatici;

� injectarea in subteran, sub nivelul apelor freatice, a apelor reziduale;

� folosirea ca aditivi pentru noroaie, a polimerilor biodegradabili.

Pentru a se diminua gradul de poluare si toxicitate a fluidelor de foraj folosite la

noi in tara, se impune stabilirea unor reglementari, privind compozitia acestora,

avand in vedere restrictiile impuse la prepararea si intretinerea fluidelor de foraj,

pe plan mondial si in urma unor experiente de laborator efectuate:

� indice pH = 7, maxim 8,5;

� continutul total de produse petroliere = 0 - maxim 2 ppm;

� continutul total de materiale de suspensie = maxim 30 %;

� continutul total de solide coloidale active (M.B.T.) = maxim 50 kg/m3;

� continutul de cloruri (Cl-) = maxim 5000 ppm;

� continutul de clorura de sodiu (NaCl) = maxim 50 kg/m3;

� continutul de calciu (Ca2+) = maxim 200 ppm;

� evitarea la prepararea si intretinerea fluidelor de foraj nepoluante a

ferocromlignosulfatilor, cromatilor, bicromatilor, inhibitorilor de coroziune,

aldehida formica si toti aditivii pe baza de produse petroliere sau derivati ai

acestora.

Fluidul de foraj utilizat la forajul sondei are la baza sistemul apa – argila, care in

functie de tipul si caracteristicile rocilor traversate poate fi conditionat, cu o serie

de materiale, care sa ii confere acestuia proprietatile cerute de proces.





19

Concomitent cu forajul fiecarui interval, are loc tubarea si cimentarea acestuia.

Dupa executarea operatiei de tubare a fiecarei coloane se executa cimentarea

spatiului inelar dintre coloana si gaura de sonda.

Cimentul este transportat in autocontainere speciale, de unde cu ajutorul

agregatelor de cimentare, se plaseaza in spatele coloanei, printr-un sistem de

conducte. Procesul de cimentare este un proces inchis, astfel incat cimentul nu intra

in contact cu mediul inconjurator. Pentru operatiile de cimentare se vor utiliza

circa 98,5 tone ciment clasa G si 50 tone ciment clasa S1.

Aprovizionarea cu materiale si scule a instalatiei de foraj se efectueaza in mod

esalonat, functie de faza de lucru, la sonda neexistand stocuri de materiale.

1.7 Informatii despre poluanti fizici si biologici care afecteaza

mediul, generati de activitatea propusa

Materialele si utilajele folosite, in procesul de forare, nu reprezinta surse de

poluare fizica si biologica a factorilor de mediu.





20

Tabelul nr. 1.7.-1.

Poluare calculata produsa de activitate si

masuri de eliminare /reducere

Pe zone rezidentiale,

de recreere sau alte

zone protejate cu

luarea in considerare

a poluarii de fond

Tipul poluarii

Sursa de poluare

Numar surse de poluare

Poluare maxima admisa(limita maxima

admisa pentru om si mediu)

Poluare de fond

Pe zona obiectivului

Pe zone de protectie/restrictie

aferente obiectivului, conform

legislatiei in vigoare

Fara masuri de

eliminare/ reducere a

poluarii

Cu implementarea

masurilor de

eliminare / reducere a

poluarii

Masuri de eliminare /reducere a poluarii

FIZIC

A Nu este cazul. Tehnologia de forare are in vedere izolarea – prin cimentare -, a zonelor in

care sunt traversate liniile de demarcatie intre diferitele strate geologice astfel incat sa nu

existe comunicare intre ele. Procedeul permite sa nu existe posibilitatea de a se polua

stratele geologice - strabatute de coloana de forare -, cu material extras: apa

sarata+titei+gaze arse si de sonda .

BIO

LOGIC

A

Nu este cazul

1.8 Informatii despre modalitati propuse, proiectate, pentru

conectare la infrastructura existenta

1.8.1 Conectare la cai de acces

Accesul spre locatia sondei 3700 Deep Moinesti se realizeaza din drumul de

exploatare petroliera existent.





21

1.8.2 Conectare la magistrale electrice

Instalatia de foraj este de tip F 320 Electrica si se va executa un racord de inalta

tensiune in lungime de circa 100 m.

2 PROCES TEHNOLOGIC

2.1 Descrierea procesului tehnologic propus

Pentru amenajarea careului sondei sunt prevazute realizarea urmatoarelor

lucrari:

� decopertarea pe o grosime de 20 cm si depozitarea stratului vegetal, conform

Normativului nr. 503/1459 din 22 mai 1985 aprobat de Ministerul Petrolului,

in incinta careului sondei, acesta constituind depozitul de sol vegetal care se

va folosi la redarea terenului; terenul decopertat se niveleaza la o singura

cota si se compacteaza pana la obtinerea gradului de compactare (98%);

� amenajarea sistemului rutier al drumului interior si al platformei

tehnologice, compus din:

� 16 cm imbracaminte din dale de beton;

� 5 cm strat de nisip cilindrat;

� 30 cm strat filtrant din piatra sparta;

� 40 cm strat de balast cu grad de compactare 98 %.

� montarea baracilor pe dale; suprastructura acestora va fi executata dintr-un

strat de balast compactat;

� asigurarea colectarii si evacuarii apelor meteorice se realizeaza prin

executia unui sant de pamant cu sectiune triunghiulara, care descarca in

bazinul de colectare reziduuri;





22

� realizarea unui sant betonat cu sectiune trapezoidala in lungime de 40 m si

adancimea de 0,40 m pentru scurgerea apelor reziduale provenite din

procesul de productie si care descarca in bazinul de colectare reziduuri;

� amplasarea in interiorul careului de foraj in pozitie semiingropata a habei de

reziduuri, avand capacitatea de 40 m3. Pentru amplasarea habei se vor

excava circa 80 m3 pamant, haba amplasandu-se pe un strat drenant de nisip

cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj haba se va hidroizola cu doua

straturi de solutie bituminoasa. Pentru evitarea unor accidente haba va fi

imprejmuita si se va proteja cu un capac;

� transportarea fluidului de foraj (o cantitate de circa 1590 m3) la statia de

fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul

tehnologic pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea

fluidului de detritus prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata in

procesul tehnologic la prepararea fluidului. Partea solida, reprezentand

detritus umectat cu 5 % fluid de foraj, este transportat in vederea depozitarii

si reciclarii, conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre

PETROM Membru Grup OMV si Contractorul fluidului de foraj, respectiv

AVA EASTERN EUROPE (la Rampa Ecologica Bals);

� pentru depozitarea detritusului rezultat din foraj, instalatia este prevazuta cu

doua habe metalice de cate 40 m3, in pozitie semiingropata in imediata

vecinatate a sitelor vibratoare;

� la gura sondei se va construi un beci betonat, care are rolul de a permite

montarea capului de coloana si al instalatiei de prevenire, precum si rolul de

a capta toate scurgerile din zona gaurii de sonda, precum si de pe podul

instalatiei de foraj;

� amenajarea “beciului sondei”, construit din beton armat, inainte de

inceperea forajului. Constructia este prevazuta pentru a permite captarea in

beci, a lichidelor provenite din imediata vecinatate a gurii sondei si montarii





23

capului de coloana. “Beciul sondei” are dimensiunile 2,30 m x 2,70 m x 2,20

m, volumul fiind de 13,66 m3;

� tubarea coloanei de ghidaj, avand Ø 800 mm, intr-un put sapat manual,

centrata cu masa si cimentata pana la nivelul fundului beciului sondei.

Aceasta coloana serveste la protejarea fundatiei impotriva infiltratiilor,

asigurand circulatia fluidului catre sitele vibratoare;

� pentru depozitarea si manipularea materialelor si substantelor utilizate in

procesul tehnologic, in conditii de siguranta si conform Normelor Tehnice de

Securitate, se prevede o baraca de chimicale dotata cu platforma de

protectie;

� la terminarea lucrarilor de foraj si punere in productie se va amenaja careul

de exploatare prin echiparea sondei pentru productie, restul suprafetei

redandu-se in circuit la parametrii anteriori; daca rezultatele sunt negative,

intreaga suprafata se va reda in circuit;

� efectul asupra factorilor de mediu, cu influente negative, datorita tasarilor si

arocamentelor din careul sondei, este indepartat la executarea lucrarilor prin

redarea terenului in circuit, conform lucrarilor de redare;

� se va asigura sonda impotriva unor accidente neprevazute (manifestari,

eruptii libere, etc.) prin respectarea programului de constructie, cimentare si

echipare cu prevenitoare de eruptie de 210 atmosfere.

Pentru activitatea de foraj se va utiliza instalatia de foraj tip F 320 Electrica.

Procesul tehnologic de forare al sondei consta in saparea unui put avand diametre

descrescatoare, de la suprafata pana la baza stratului productiv, cu ajutorul unui

sistem rotativ – hidraulic, actionat de la suprafata. Procesul de foraj se realizeaza,

in intregime, cu mijloace mecanizate – utilajul instalatiei de foraj.

Metoda de foraj rotativa consta in actionarea elementului de dislocare – sapa de

foraj – cu ajutorul garniturii de prajini de foraj, de la suprafata. La aceasta metoda





24

de foraj este absolut necesar, ca in timpul lucrului sapei, detritusul – roca

sfaramata –, sa fie indepartat permanent de pe talpa sondei si transportat la

suprafata. Concomitent cu activitatea expusa, sapa trebuie sa fie racita. Aceste

operatii sunt indeplinite de fluidul de foraj, care este pompat de la suprafata, cu

ajutorul pompei tip 3 PN 1000, prin interiorul prajinilor de foraj. Dupa ce este

evacuat, prin orificiile sapei, fluidul de foraj se incarca cu detritus, pe care il

transporta la suprafata, prin spatiul inelar, situat intre prajini si peretii gaurii de

sonda. La suprafata, fluidul de foraj este curatat cu ajutorul sitelor vibratoare si al

separatoarelor de tip hidrociclon. Detritusul separat va fi depozitat in doua habe

metalice, cu capacitatea fiecareia de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat

in fluxul tehnologic de foraj.

In procesul de foraj, fluidul de foraj este vehiculat in circuit inchis, astfel incat

printr-o exploatare normala si corecta, nu pot avea loc pierderi pe faze.

Dupa executarea forajului fiecarui interval, are loc consolidarea gaurii de sonda,

prin tubarea acesteia, cu ajutorul unor coloane din tevi de otel, avand diametrul

corespunzator intervalului sapat.

Tubarea sondei, reprezinta operatia de introducere in gaura de sonda, a unor

burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sonda si de a creea canalul

sigur de exploatare a hidrocarburilor.

Operatiunea de tubare are in vedere:

� consolidarea peretelui gaurii de sonda;

� impiedicarea contaminarii apelor subterane, cu fluidele aflate in sonda;

� izolarea stratelor care contin hidrocarburi – petrol si gaze –, a caror

exploatare se urmareste, prevenind contaminarea cu hidrocarburi, a apelor

superioare.

Dupa executarea tubarii fiecarei coloane are loc cimentarea spatiului inelar dintre

coloana si peretele gaurii de sonda.





25

Conform documentatiei tehnice a proiectului de foraj, pentru realizare obiectivului

propus s-a adoptat urmatorul program de constructie:

� Coloana de ghidaj ΦΦΦΦ 800 mm - tubata intr-un put sapat manual, centrata cu

masa si cimentata pana la nivelul fundului beciului sondei. Aceasta coloana

serveste la protejarea fundatiei impotriva infiltratiilor, asigurand circulatia

fluidului catre sitele vibratoare;

� Coloana de ancoraj ∅∅∅∅ 20 in x 450 m - are rolul de a izola formatiunile de

suprafata, apartinand oligocenului, caracterizate printr-un grad mare de

instabilitate si permeabilitate. Dupa tubajul si cimentarea coloanei se va

monta la gura putului un sistem de etansare si o instalatie de prevenire a

eruptiilor care va asigura desfasurarea forajului pentru faza urmatoare in

conditii de securitate. Coloana se va cimenta pana la suprafata. Se

recomanda ca siul acestei coloane sa fie fixat intr-un strat bine consolidat.

� Coloana tehnica I Ø 13 3/8 in x 1540 m – are rolul de a inchide formatiunile

miocen cu sare si oligocen II.Coloana se cimenteaza pe toata lungimea.

� Coloana tehnica II Ø 9 5/8 in x 2540 m – are rolul de a inchide formatiunile

oligocen III si eocen superior. Coloana se cimenteaza cu nivelul la 1000 m.

� Coloana tehnica III Ø 7 in x 3540 m – are rolul de a inchide formatiunea

eocen de Doamna. Coloana se cimenteaza cu nivelul la 1000 m.

� Liner ∅∅∅∅ 4 ½ in x 3540 - 3735 m – se va tuba dupa efectuarea investigatiilor

geofizice prevazute si va fi cimentata pe toata lungimea.

Coloana de exploatare dupa tubarea linerului va deveni 7 + 4 ½ in, permite

executarea probelor de productie si exploatarea acumularilor de hidrocarburi in

conditii de securitate.





26

2.2 Activitatile de dezafectare, la sfarsitul procesului de exploatare a

sondei

Dupa terminarea lucrarilor de foraj – pentru instalatia de forare -, inainte de

punerea in exploatare a sondei, se vor executa urmatoarele operatii:

� demontarea instalatiei de foraj;

� transportul instalatiei de foraj din incinta careului la baza de productie,

pentru revizii si operatii de intretinere;

� montarea instalatiei de exploatare a sondei;

� perforarea coloanei de exploatare, pentru deschiderea stratului productiv;

� efectuarea probelor de productie si punerea in exploatare a sondei.

Dupa terminarea perioadei de exploatare a sondei, se vor executa lucrari de

dezafectare a obiectivului, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care

acesta a avut-o, anterior procesului de executie a forajului de cercetare/productie.

In etapa de postinchidere, activitatea de dezafectare trebuie sa urmeze urmatoarele

etape:

� sa protejeze sanatatea si siguranta publica;

� sa reduca si - unde este posibil - sa elimine daunele ecologice, acolo unde si

daca au existat accidental;

� sa redea terenul intr-o stare potrivita utilizarii lui initiale sau acceptabila

pentru o alta utilizare.

Ingrijirea pasiva impusa imediat dupa incetarea operatiunilor de dezafectare,

trebuie sa indeplineasca trei conditii:





27

� stabilitate fizica - toate structurile ramase nu trebuie sa prezinte pericol

neacceptabil pentru siguranta si sanatatea publica sau pentru mediul

inconjurator;

� stabilitate chimica - toate materialele ramase nu trebuie sa prezinte un

pericol pentru viitorii utilizatori ai amplasamentului, pentru sanatatea

publica sau pentru mediul inconjurator;

� amplasamentul reecologizat trebuie sa fie adecvat pentru o folosinta

corespunzatoare a terenului, considerata compatibila cu zona

inconjuratoare.

In vederea dezafectarii sondei – la sfarsitul perioadei sale de activitate - sunt

prevazute a fi executate urmatoarele operatii:

� demontarea instalatiei de foraj;

� demontarea instalatiilor auxiliare, aferente sondei de cercetare/exploatare;

� transportul instalatiei de foraj si a componentelor auxiliare din incinta

careului de cercetare/exploatare a sondei, la baza de productie, pentru

revizii, operatii de intretinere si de valorificare sau reutilizare;

� executarea lucrarilor de inchidere si asigurare a sondei, in interior, prin

izolarea definitiva a posibilitatilor de comunicare intre zacamant si gura

sondei.

Pentru asigurarea sondei sunt prevazute a fi realizate trei dopuri de ciment:

� primul dop de ciment se executa, in zona de perforaturi;

� al doilea dop de ciment, la siul coloanei;

� al treilea dop de ciment, la gura sondei, cu oglinda frezabila la

8-5 m fata de nivelul terenului, pentru a se putea taia coloanele

la rasul beciului.

� extragerea “beciului sondei”, construit din beton armat, prin executarea unei

sapaturi (groapa) de 5 x 5 x 3 m necesara acestei operatii.





28

Groapa va fi umpluta cu material de completare rezultat de la saparea de

sonde noi, pana la nivelul de (-)30 cm, fata de orizontul amplasamentului,

spatiu care va fi acoperit – apoi -, cu pamant fertil, obtinut prin decopertari

de la alte lucrari, acolo unde nu au fost constituite depozite de sol vegetal.

� dezafectarea racordului la drumul petrolier de exploatare. La abandonarea

sondei, la sfarsitul ciclului ei de exploatare, racordul la drumul petrolier de

exploatare este dezafectat. Operatiunile care sunt executate in acest caz sunt:

� scarificarea mecanica a terenului pe adancimea de 0,20 m;

� sortarea balastului;

� transportul materialului rezultat din sortare si utilizarea lui

la/pe noi amplasamente sau depozitarea acestuia in bazele de

materiale ale companiei pana la reutilizare;

� materialul ramas se amesteca cu pamant fertil si se asterne pe

suprafata decopertata;

� terenul – anterior ocupat de racord/drum de exploatare va fi

prelucrat o data cu restul amplasamentului si in acelasi mod.

� deconectarea de la magistrala electrica. Instalatiile electrice, la

abandonarea sondei, sunt demontate si trimise in bazele de materiale ale

PETROM-OMV, pentru revizii si reutilizari:

� liniile electrice sunt dezafectate si reutilizate in alte

amplasamente.

� stalpii de sustinere a cablurilor de alimentare cu energie

electrica – de beton armat sau metalici -, sunt directionati catre

depozitele de materiale, ale companiei, iar de aici sunt

directionati catre reutilizare pe amplasamente noi.

Tipurile de deseuri rezultate din activitatea de foraj si care – potential -, pot fi

regasite pe amplasamentul sondei care urmeaza a fi abandonata, sunt:





29

� Detritusul. Din foraj rezulta roca sfaramata, inerta, numita detritus,

umectata cu fluid de foraj. Dupa ce este uscat, - in aceasta forma -, se

depoziteaza in spatii special amenajate conform contractului Waste

Management cu Prestatorul de Fluide in vederea valorificarii lui, ulterioare;

� Slamul/solul infestat rezultate din beciul sondei si de pe suprafata de teren

afectata pe parcursul activitatii de cercetare/exploatare a sondei este/sunt

colectate cu grija si transportate la depozitele aprobate de APM in vederea

bioremedierii. Dupa trecerea acestora intr-o stare inerta se depoziteaza final

sau se utilizeaza ca material de umplutura sau pentru drumuri de exploatare;

� Metalul rezultat ca urmare a dezafectarilor – capete de coloane, turle etc. -,

este transportat in depozitul de baza al PETROM-OMV, loc in care

materialul este sortat si parte din el reutilizat, iar alta parte dirijat catre

societati autorizate pentru achizitie si valorificare. Materialul se

reutilizeaza/valorifica in totalitate;

� Betonul armat concasat rezultat ca urmare a demolarilor – fundatii motoare,

fundatii turle, fundatii de alte utilaje si rezervoare, platforme, drumuri si

racorduri la platforme -, este colectat, sortat si utilizat la consolidari de

maluri, in zone erodate, la consolidarea drumurilor noi de exploatare, in

completarea balastului. Pana la gasirea utilizarilor, a destinatiilor noi,

acesta se depoziteaza in spatii speciale ale companiei. Se valorifica in

totalitate;

� Balastul recuperat si sortat se depoziteaza in vederea utilizarii sale integrale

in amplasamente noi.

Inainte de retrocedarea terenului, catre proprietar, se vor efectua urmatoarele

operatiuni, in vederea aducerii amplasamentului la starea pe care acesta a avut-o,

anterior existentei instalatiei de foraj pentru cercetare/productie:

� scarificare;





30

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

Inainte ca terenul dezafectat si ecologizat sa fie predat proprietarului sunt executate

determinari realizate de catre OSPA, in vederea stabilirii calitatii solului rezultat.

Autoritatea abilitata – in acest domeniu -, trebuie sa certifice calitatea solului

rezultat, in raport cu zona in care se afla situat.

3. Deseuri

Tipurile de deseuri rezultate in activitatea de foraj sunt:

� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt

rocile sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele

vibratoare si colectate in doua habe metalice de cate 40 m3 fiecare.

Cantitatea de detritus rezultat in urma saparii sondei este de circa 310

tone. Cantitatea de detritus rezultata va fi depozitata in doua habe

metalice de cate 40 m3 fiecare, de unde va fi transportata periodic,

conform contractului de WASTE MANAGEMENT incheiat intre

PETROM Membru Grup OMV si contractorul fluidului de foraj – AVA

EASTERN EUROPE (la Rampa ecologica Bals).

� Apele pluviale si apele uzate sunt colectate in haba metalica de 40 m3,

pentru ca mai tarziu, sa fie reintegrate procesului tehnologic, de

preparare a fluidului de foraj.

� Ambalajele, in care au fost stocate materialele chimice, necesare

conditionarii fluidului de foraj, vor fi trimise la statia de fluide, a

schelei constructoare, a lucrarilor de foraj si reutilizate. Resturile





31

menajere vor fi colectate, in containere, si transportate la groapa de

gunoi sau incinerate. Fluidul de foraj ramas, la terminarea lucrarilor

de foraj, va fi transportat la statia de fluide, unde va fi reconditionat si

reintegrat in fluxul tehnologic pentru forajul altor sonde - nu este

deseu.

Managementul deseurilor, in cadrul careului sondei, este, pe scurt, redat in tabelul

urmator:

Tabelul nr. 3.-1.

Managementul deseurilor –

cantitatea prevazuta a fi

generata -

Denumirea deseului

Cantitatea

prevazuta a fi

generata

Starea fizica

(Solid -S,Lichid – L,

Semisolid-SS)

Codul deseului

Codul privind

principala

proprietate

periculoasa

Codul clasificarii

statistice

Valorificata

Eliminata

Ramasa in

stoc

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Detritus 310 t S Da

Ape uzate 1416 m3

L Da

Ambalaje

diverse

Necu-

antificat S Da

Din procesul de foraj, rezulta o constructie care pune in comunicatie stratul

productiv cu suprafata, in vederea exploatarii acestuia. Singurele reziduuri

rezultate din proces, sunt rocile sfaramate de catre sapa de foraj – detritus – si care

sunt selectate, de catre sitele vibratoare si colectate in doua habe metalice

semiingropate, cu capacitatea de cate 40 m3 fiecare, amplasata in vecinatatea

sitelor vibratoare. Depozitarea materialelor utilizate pentru conditionarea fluidului

de foraj, se face intr-o baraca metalica nedemontabila amenajata special pentru

acest scop. Aceste materiale sunt ambalate, de la livrare in saci de panza sau hartie,





32

butoaie metalice sau de plastic, pentru sonda luandu-se masuri impotriva

imprastierii acestor ambalaje.

4 Impactul potential, inclusiv cel transfrontier, asupra

componentelor mediului si masuri de reducere a acestora

4.1 Apa

4.1.1 Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

Din punct de vedere administrativ perimetrul cercetat se gaseste in extravilanul

comunei Magiresti, judetul Bacau.

Locatia sondei se gaseste pe versantul stang al raului Tazlaul Sarat.

In continuare, sunt redate cateva dintre caracteristicile hidrologice ale bazinului

raului Tazlaul Sarat:

� lungimea cursului de apa: 46 km;

� altitudinea:

� amonte: 1400 m;

� aval: 280 m;

� panta medie: 24 ‰;

� coeficientul de sinuozitate: 1,43;

� suprafata bazinului hidrografic: 210 km2;

� Suprafata fondului forestier: 9709 ha.





33

4.1.2 Alimentarea cu apa

Prin specificul lucrarilor de foraj se realizeaza un circuit inchis al apei tehnologice,

astfel incat dupa utilizarea debitelor de apa in scopuri tehnologice, eventualele ape

uzate rezultate sunt preluate de catre AVA Eastern Europe.

Practic, cum este organizat fluxul tehnologic al apei, nu se produc restitutii in

emisarii naturali sau artificiali de suprafata care sa modifice regimul natural de

curgere al acestora.

In conformitate cu STAS 4273 din 1983, categoria constructii hidrotehnice aferente

sondei pentru apararea impotriva inundatiilor este 4, iar clasa de importanta este

IV, amplasamentul sondei este neinundabil.

STAS-ul 4068-2/1987 pentru lucrarile din clasa IV de importanta, in conditiile

normale de exploatare, prevede ca probabilitatea anuala de depasire este de 5 %.

Conform scarii seismice a tarii, la proiectarea lucrarilor de constructii-montaj s-a

avut in vedere gradul VII.

Necesarul de apa tehnologica se asigura prin transport cu autocisterna din zona.

Sub aspect calitativ, apa tehnologica se poate incadra in oricare din limitele

categoriilor de calitate din STAS 4706 din 1988 (categoria I, II sau III).

In principiu, cele mai mari volume de apa se utilizeaza la prepararea si

conditionarea fluidului de foraj.

Regimul de functionare al folosintei de apa este strict limitat la perioada forarii

sondei si a probelor de productie (circa 100 zile), apa trebuind sa functioneze

continuu pentru a putea asigura securitatea procesului tehnologic.

Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 va fi depozitata in 5 rezervoare cu

capacitatea de 20 m3 fiecare sau in habe metalice, de unde va fi distribuita la cei

doi hidranti de incendiu montati in incinta careului.





34

Rezerva intangibila de apa PSI de 100 m3 a fost calculata conform Normativului

NPCIPG din 1989. In tabelul 9.2.14 din normativ este specificat debitul de apa de

10 dm3/s cu presiunea dinamica la hidranti de 6 bar si faptul ca hidrantii trebuie sa

functioneze timp de 3 ore.

Apa potabila in cantitate de circa 1,0 m3/zi se va asigura din zona (localitate) si se

va depozita la sonda in recipienti etansi (PET-uri), prevazute special acestui scop.

Aceasta va fi folosita in exclusivitate pentru consumul menajer (baut si spalat).

Cerinta de apa

Pentru consumul menajer (apa potabila): Qs

Qzi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m

3/h = 0,0083 l/s

Qzi max = 0,93 m3/zi = 0,038 m

3/h = 0,0107 l/s

Qo max = 0,109 m3/ora = 0,0303 l/s

Cerinta de apa potabila pe durata lucrarilor de foraj si probe de productie este de

circa 100 m3.

Pentru consumul tehnologic: Qteh

Qteh ≈ 2000 m3 (inclusiv rezerva PSI = 100 m

3)

Qteh zi med = 2000 m3 : 150 zile =13,3 m

3/zi = 0,55 m

3/h = 0,15 l/s

Total general cerinta de apa:

Qt = Qpot + Qteh = 100 m3 + 2000 m

3 = 2100 m

3

Qs zi med = 2100 m3 : 150 zile = 14 m

3/zi = 0,58 m

3/h = 0,16 l/s

Qs zi max = 14 m3/zi x 1,30 = 18,2 m

3/zi = 0,76 m

3/h = 0,21 l/s

Bilantul consumului de apa (m3/zi; m

3/an) este redat in tabelul de mai jos:





35


Apa prelevata din sursa, m3

Apa

recirculata

/

reutilizata,

m3

Consum industrial m3/zi

Pentru

compensare

a pierderilor

cu circuit

inchis

Proces tehnologic

Sursa de apa (furnizor)

Consum total de apa,m

3

Total

Consum m

enajer m

3/zi

Apa subterana

Apa de suprafata

Apa

subteran

a

Apa de

suprafata

Apa de la propriul obiectiv

Apa de la alte obiective

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Foraj

Retea

baza

petrol

2100 14 1 - 13 - - 2100 - -

Obs. Cantitatile de apa calculate, se refera la durata de realizare a sondei – 150 zile.

4.1.3 Managementul apelor uzate

Restitutii de apa

� Restitutii ape uzate menajere

Ca restitutii menajere se considera 80 % din cerinte, astfel:

Qu zi med = 0,8 x 0,72 m3/zi = 0,576 m

3/zi = 0,024 m

3/h = 0,0066 l/s

Qu zi max = 0,8 x 0,93 m3/zi = 0,74 m

3/zi = 0,031 m

3/h = 0,0086 l/s

Qu orar max = 0,8 x 0,109 m3/h = 0,087 m

3/h = 0,0242 l/s

Apele uzate fecaloid-menajere vor fi colectate intr-o fosa septica impermeabilizata.

Aceasta va fi golita prin vidanjare, iar apele uzate vor fi trasportate la cea mai

apropiata statie de epurare.

� Restitutii tehnologice





36

� din prepararea fluidelor de foraj si paste de ciment – nu rezulta ape

uzate tehnologice.

� ape uzate rezultate din spalarea podului sondei.

Qu spalare med zi = 0,8 x 2,4 m3/zi = 1,92 m3/zi = 0,08 m3/h = 0,022 l/s

Qu spalare max zi = 1,3 x 1,92 m3/zi = 2,5 m

3/zi = 0,1 m

3/h = 0,028 l/s

Qu spalare max orar = 2,08 x 2,5 m3/zi = 5,2 m

3/zi = 0,22 m

3/h = 0,061 l/s

Debitul orar minim se calculeaza cu relatia:

Qu orar min = p x Qu max zi

unde: p = coeficient adimensional

p = 0,18 conform STAS 1846/1990, punctul 2.2.1.2.

Qu orar min = 0,18 x 2,5 m3/zi = 0,44 m

3/zi = 0,018 m

3/h = 0,005 l/s

Aceasta apa este colectata in beciul sondei, care este betonat, de unde este

reintegrata fluxului tehnologic de reconditionare a fluidului de foraj cu ajutorul

pompei 3 PN 1000. Beciul sondei are dimensiunile 2,30 m x 2,70 m x 2,20 m,

volumul fiind de 13,66 m3.

Ca ape uzate se pot considera si apele pluviale care cad pe suprafata careului

sondei si care sunt colectate in haba metalica de 40 m3 montata ingropat.

Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846 din 1983

conform cap. 2.1.6. din STAS se calculeaza:

Qp = m x S x Ø x i, in care:

m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, tinand seama de

capacitatea de inmagazinare in timp si de durata ploii m = 0,8;

S - aria sectiunii de calcul (aria careului sondei);

Ø - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, punctul 11,

referitor la teren arabil Ø = 0,07;





37

i - intensitatea ploii de calcul in functie de frecventa f, durata ploii, conform STAS

9470 din 1973, in litri pe secunda la hectar;

f - frecventa ploii de calcul in functie de clasa de importanta a folosintei care este

IV (conform STAS 4273 din 1983 tabelul 13 care este 1/1);

t - durata ploii de calcul

t = tcs + L/VA

t = 15 minute pentru zone de deal

Pentru determinarea valorii intensitatii ploii de calcul s-a folosit STAS 9470 din

1973 diagrama pentru zona 7.

Din diagrama rezulta i = 145 l/s-ha

Suprafata careu = 8492 m2 = 0,85 ha

Qp = 0,8 x 0,85 x 0,07 x 145= 6,9 l/s

Qp = 6,9 x 10-3 x 15 min x 60 sec = 6,2 m

3

Daca se considera o ploaie maxima pe zi, rezulta Qp = 6,2 m3/zi

Total restituiri:

Qu med zi = 0,576 + 1,92 + 6,2 = 8,7 m3/zi = 0,36 m

3/h = 0,1 l/s

Coeficientul de recirculare interna (Ri)

Conform STAS 1343-0/1979, coeficientul de recirculare interna reprezinta raportul

in procente dintre cantitatea de apa recirculata si necesarul de apa, exprimate in

aceleasi unitati de masura.

In cadrul procesului de foraj se recircula apa colectata in haba de 40 m3, adica

total restituiri.

� cerinta de apa este: 14 m3/zi.

� volumul de apa recirculata : 8,7 m3/zi.

� coeficientul de recirculare interna: Ri = 0,13= 62 %.





38

Bilantul apelor uzate (m3/zi; m

3/an) este redat in tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 4.1.3. -1.

Ape uzate evacuate Ape directionate spre

reutilizare recirculare

Totalul apelor

uzate generate

menajere industriale pluviale in acest

obiectiv

catre alte

obiective

Sursa apelor uzate;

Proces tehnologic

m3 / zi

m3 /

an

m3 / zi

m3 /

an

m3 / zi

m3 /

an

m3 / zi

m3 /

an

m3 / zi

m3 /

an

m3 / zi

m3 /

an

Comentarii

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

Insta-

latia de

foraj

9,44 1416 0,74 111 2,5 375 6,2 930 8,7 1305 - - -

Obs. Cantitatile de apa uzata, de la rubrica m3/an, se refera la durata de realizare a sondei -150 zile.

Stocul de apa pentru PSI este de 100 m3 si este depozitata in rezervoarele PSI ale

instalatiei de foraj.

4.1.4 Prognoza impactului

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondei

Protectia apelor subterane din panza freatica impotriva contaminarii acestora de

componentii fluidului de foraj, se va realiza prin tubarea si cimentarea gaurii de

sonda ce traverseaza aceste formatiuni.

In timpul forajului este strict interzisa evacuarea fluidului de foraj sau a

reziduurilor provenite de la sonda in apele de suprafata sau subterane. Sistemul de

circulatie a fluidului de foraj este in sistem inchis, existand in permanenta un

control pe cantitatea de fluid vehiculat.





39

Apa reziduala rezultata din spalarea si intretinerea instalatiei de foraj si a

suprafetei de lucru din sonda si de la gura putului (beciul sondei, instalatia de

prevenire a eruptiilor) poate contine particule de vaselina, ulei si componente ale

fluidului de foraj.

Apa uzata va fi colectata in beciul betonat al sondei, de unde, cu ajutorul unei

pompe centrifuge, aceasta va fi reintegrata in fluxul tehnologic. Apa tehnologica

reziduala are practic aceleasi calitati fizice si chimice, ca si ale apei folosite in

procesul tehnologic.

Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica

cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu balast in grosime

de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

O parte din aceste ape se recupereaza si se reintegreaza in fluxul tehnologic, iar o

parte se transporta la o statie de pompare pentru a fi reinjectata, strat prin sonde

speciale de injectie pentru revitalizarea zacamantului.

Forajul sondei nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ si de scurta durata.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

� deversari necontrolate de fluid de foraj, care pot aparea numai in unele

situatii accidentale;

� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de refulare a fluidului de foraj,

pompa 3 PN 1000;

� neetanseitati ale unor zone de racord;





40

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura intre incarcator si capul

hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 1000 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;

� neetanseitati in zona gurilor de evacuare si curatire a habelor (la

manlocuri);

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3

avand ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol

pot ajunge in apele freatice;

� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate

accidental, prin saparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de

foraj, depozitate necorespunzator.

Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondei

In timpul functionarii sondei, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:

� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la

sonda la parcul de rezervoare;

� neetanseitati ale unor zone de racord.





41

4.1.5 Masuri de diminuare a impactului

In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai

mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondei se poate inunda integral,

fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,

materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care

intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,

pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,

cat si organoleptic.

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.

Apele meteorice care cad in interiorul careului se colecteaza intr-o haba metalica

cu capacitatea de 40 m3. Haba va fi in prealabil hidroizolata cu solutie bituminoasa

aplicata in doua straturi, urmand a fi asezata pe un strat drenant de nisip cu

grosimea de 10 cm si va fi prevazuta cu capac de protectie si imprejmuita.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.





42

4.2 Aerul

4.2.1 Date generale

Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, subtipul climatului vestic –

oceanic, dar se resimt si influente mediteraneene, avand urmatorii parametri:

� temperatura medie anuala..................................+ 8 °C;

� temperatura minima absoluta........................ – 29,6°C;

� temperatura maxim absoluta......................... + 40,8°C;

Precipitatiile medii anuale au valoarea cuprinsa intre 600-620 mm/m2 si reprezinta

media valorilor inregistrate de-a lungul a 10 ani.

Sunt considerate “cu precipitatii” toate zilele in care apa cazuta sub forma de

ploaie, lapovita, grindina, ninsoare etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei

vanturilor. Astfel putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este cea

vestica (33,9 %) si sud – vestica (17,1 %). Calmul inregistreaza valoarea

procentuala de 5,7 %, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are

valoarea de 2,3 – 3,6 m/s.

Adancimea maxima la inghet este de 1,00 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet

cu T ≤ 0 0C este de 40,0 zile/an.

4.2.2 Surse si poluanti generati

Utilizarea in procesul de forare a instalatiei tip F 320 Electrica cu motoare

omologate, nu determina aparitia de emisii poluante.





43

Din tabelele urmatoare se pot urmari valorile surselor stationare dirijate – tabel nr.

4.2.2.-1. -, surselor stationare nedirijate - tabel nr. 4.2.2.-2. - si a surselor mobile -

tabel nr. 4.2.2.-3.:


Denumirea

sursei Poluant

Debit

masic

(g/h)

Debit

gaze/aer

impurificat

(Nm3/h)

(m3/h)

Concentratia

in emisie

(mg/Nm3)

(mg/m3)

Prag de

alerta

(mg/Nm3)

(mg/m3)

Limita la

emisie =

prag de

interventie

(mg/Nm3)

(mg/m3)

1 2 3 4 5 6 7

Nu este cazul


Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)

1 2 3

Nu este cazul


Denumirea sursei Amestec gaze esapament

1. Particule 46,8

2. SOx 97,2

3. CO 810

4. Hidrocarburi 133,2

5. NOx 1332

6. Aldehide 10,8

Poluanti si debite

masice

(g/h)

7. Acizi organici 10,8

Principalele surse de poluare ale aerului in perioada de executie a lucrarilor vor fi

reprezentate de utilajele angrenate la realizarea investitiei: camioane, buldozere,

excavatoare, compactoare. Aceste surse de poluare ale aerului – gazele arse de la

esapament – se constituie ca surse mobile de poluare.

Pentru determinarea emisiilor provenite de la esapamentele motoarelor s-au utilizat

factorii de emisie pentru motoarele Diesel specificati in anexa la Ordinul





44

Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru

aprobarea Conditiilor tehnice privind protectia atmosferica si Normelor

metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de

surse stationare.

Astfel, pentru motoarele Diesel, specifice autovehiculelor grele, factorii de emisie

sunt (exprimate in kg/1000 litri):

� particule 1,560;

� SOx 3,240;

� CO 27,000;

� hidrocarburi 4,440;

� NOx 44,400;

� aldehide 0,360;

� acizi organici 0,360.

In cele ce urmeaza, au fost evaluate emisiile rezultate, tinandu-se cont de consumul

de motorina specific (30 l/h - la functionarea concomitenta a trei utilaje) si s-au

comparat aceste emisii, cu limitele maxime admise in Ordinul Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului nr. 462/01.07.1993, pentru aprobarea Conditiilor

tehnice privind protectia atmosferica si Normelor metodologice privind

determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare:

� particule: 46,8 g/h fata de 500 g/h, conform pct. 4.1., anexa 1;

� SOx: 97,2 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1, clasa 4;

� CO: 810,0 g/h limita nespecificata;

� hidrocarburi:133,2 g/h fata de 3000 g/h, conform tabel 7.1, clasa 3;

� NOx: 1332,0 g/h fata de 5000 g/h, conform tabel 6.1., clasa 4;

� aldehide: 10,8 g/h fata de 100 g/h, conform tabel 7.1, clasa 1;

� acizi organici:10,8 g/h fata de 200 g/h, conform tabel 7.1, clasa 2.





45

In timpul functionarii investitiei emisiile amintite, mai sus, raman cele eliberate in

atmosfera de catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor

cu ardere interna pe baza de motorina.


Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondei





Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.

Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip F 320 Electrica, face sa nu apara

emisii de gaze arse peste limitele admise.

Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondei

In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere

interna pe baza de motorina.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.





46


In acest caz, ca masuri de diminuare a impactului, potential, pot fi urmatoarele:

� folosirea, la lucrari, a utilajelor noi sau cu motoare performante si

omologate;

� respectarea stricta a tehnologiei de forare.

4.3 Solul

4.3.1 Generalitati

Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul se incadreaza in zona

Depresiunii Tazlau – Casin.

Depresiunea Tazlau – Casin este situata pe raurile Tazlau – Trotus – Casin (care isi

aduna apele la Onesti), si are un puternic caracter longitudinal; este marginita spre

est de culmea Pietricica (746 m), iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m).

Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau.

Depresiunea Tazlau – Casin are o latime mare, forme domoale de relief, iar patul

albiilor raurilor este alcatuit din straturi groase de prundisuri.

Depresiunea Tazlaului este cea mai mare si mai tipica depresiune subcarpatica din

tara noastra prezentand, mai mult decat altele, forma de “uluc” (70 km lungime si

12-15 km latime).

In general, prin procesul tehnologic de foraj si probele de productie, nu se produc

degradari ale solului si subsolului. La amenajarea suprafetei de teren, care se va

ocupa temporar, se va avea in vedere, conservarea stratului vegetal, care va fi

utilizat la redarea suprafetei de teren, dupa terminarea lucrarilor. Procesul





47

tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide (fluid de

foraj), reziduuri (detritusul) si substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile

de protectie necesare.

4.3.2 Surse de poluare a solului

Procesul tehnologic de foraj poate conduce la poluarea solului, cu diverse fluide:

� fluid de foraj;

� reziduuri, ca detritusul;

� titei;

� substante chimice vehiculate, daca nu se iau masurile de protectie

necesare.

Sursele potentiale de poluare a solului si subsolului pot fi:




pompa - incarcator;



hidraulic (cu insertii metalice) datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa si manifoldul

pompei, datorita imbatranirii materialului;


manlocuri);





48

� depasirea capacitatii de inmagazinare a bazinului de 40 m3, avand ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare in sol pot ajunge

in apele freatice;

� diferite solutii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate



Solutiile utilizate se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.


Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondei

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondei

In cazul unei exploatari normale - fara avarii -, nu vor exista surse dirijate de

poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.





49


Pentru protectia solului, suprafata inchiriata va fi decopertata cu depozitarea

stratului de sol vegetal si nivelarea acesteia, urmand ca la terminarea lucrarilor,

acesta sa fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea pentru amenajarea

careului pentru exploatarea sondei.

Pe aceasta suprafata se vor executa lucrari de constructii-montaj in legatura cu

instalatia de foraj.

Se va amenaja drumul de acces din interiorul careului in constructie provizorie

pentru foraj.

Se va monta structura instalatiei pe dale de beton si se vor executa lucrari de

protectie a mediului prin construirea santurilor de scurgere a apelor pluviale si

reziduale, amplasarea habei de colectare a apei reziduale si amenajarea platformei

dalate din fata rampei de prajini.

Pentru protectia solului impotriva eventualelor scurgeri de la rezervoarele de ulei,

acestea vor avea montate ventile cu inchidere sigura si vor fi verificate periodic,

inlaturand astfel efectul de contaminare cu produse petroliere.

In vederea protejarii subsolului si a panzei freatice impotriva eventualelor

infiltratii, se va tuba coloana de ghidaj Ø 800 mm intr-un put sapat manual.

Coloana se va betona pe toata lungimea.

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Adancimea de fixare a coloanelor de tubaj asigura:

� controlul eventualelor manifestari eruptive;

� prevenirea contaminarii panzei freatice;

� inchiderea tuturor formatiunilor geologice instabile cu permeabilitate mare

de la suprafata.





50

In vederea protejarii subsolului este interzisa evacuarea si injectarea de reziduuri

provenite de la sondele in foraj sau de exploatare in alte sonde.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta careului sondei.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:


� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondei;

� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Atat in timpul forajului, cat si in timpul exploatarii, se pot ivi accidente ce pot avea

impact asupra mediului, dupa cum urmeaza:

a)in timpul forajului pot aparea eruptii necontrolabile datorita urmatoarelor cauze:

� aparitia, pe traiectul sondei, a unor zone de pierderi de circulatie de fluid,

ce conduc la diminuarea inaltimii coloanei de fluid sub valoarea presiunii

unui strat traversat. Astfel se creeaza un raport invers intre presiunea

stratului si presiunea coloanei de fluid, ceea ce conduce la declansarea unei

eruptii libere;

� traversarea unor strate necunoscute, cu presiuni mai mari decat presiunea

coloanei de fluid de foraj;

� traversarea unor strate cu gaze ce pot conduce la gazeificarea fluidului de

foraj si implicit la usurarea acestuia. Prin reducerea greutatii specifice a





51

fluidului prin gazeificare, se reduce si valoarea presiunii exercitata de

coloana de fluid de foraj si apoi poate avea loc declansarea eruptiei.

Toate aceste situatii descrise mai sus pot conduce la eruptii care reprezinta

evenimente in activitatea de foraj prin pierderi materiale si prin poluarea mediului.

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediul

ambiant a unor cantitati importante de hidrocarburi sau ape reziduale, in unele

situatii cand stratul ce a generat avaria dispune de gaze libere care produc incendiu

datorita aprinderii gazelor de suprafata.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultati in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a apelor

subterane si a aerului.

Prevenirea unei eruptii necesita urmatoarele masuri:

� cunoasterea si urmarirea simptomelor unei manifestari la o sonda;

� tubarea coloanelor la adancimile de reper obligatoriu;

� cunoasterea gradientilor de fisurare si de presiune a sondelor;

� dotarea sondei cu echipamente si instalatii de prevenire corespunzatoare

solicitarilor maxime estimate;

� dotarea cu echipamente si instalatii de control ale proceselor tehnologice;

� stapanirea procesului de evacuare a fluidelor sau gazelor patrunse in gaura

de sonda si restabilirea echilibrului sondei;

� respectarea regulamentului de prevenire a eruptiilor;

� instruirea personalului operativ in scopul combaterii eruptiilor.

La amenajarea suprafetei de teren ce se va ocupa temporar, se va avea in vedere

conservarea stratului vegetal care va fi utilizat la redarea suprafetei de teren dupa

terminarea lucrarilor.

Dupa demontarea instalatiei de foraj/probe de productie si executarea fazei pentru

demobilizare, ramane inchiriata o suprafata de circa 1100 m2 pentru efectuarea

probelor de productie, restul suprafetei redandu-se in circuit.





52

In cazul in care se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara

de sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra mediului de aparitia

unor astfel de situatii, proiectantul a prevazut efectuarea urmatoarelor lucrari de

suprafata:

� stratul de sol vegetal din incinta careului, se va decoperta pe adancimea de

circa 20 cm, urmand ca acesta, sa constituie depozit de sol vegetal;

� amenajarea unui sant dalat cu profil trapezoidal, racordat la haba de 40 m3,

pentru colectarea apelor uzate;

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietar, se vor efectua

urmatoarele operatii:

� scarificare;

� doua araturi adanci pe directii perpendiculare;

� raspandirea uniforma a stratului de sol vegetal;

� discuire;

� fertilizare cu ingrasaminte naturale.

4.4 Geologia subsolului

Structura Zemes - Tazlau face parte din aliniamentul central-sudic al Subzonei

Flisului Paleogen. Aceasta subzona este formata din depozite ce apartin

cretacicului, paleogenului si miocenului.

Cretacicul – formeaza fundamental acestei subzone si este alcatuit, in baza, din

sisturi negre si gresii cu intercalatii de conglomerate, deasupra urmand o

alternanta de macrocalcare, gresii, calcare si calcare grezoase cu intercalatii de

marne vinete cenusii.





53

Paleogenul – este format din: paleocen, eocen si oligocen. Paleogenul prezinta

mari variatii de litofacies, atat pe directie longitudinala cat si laterala.

� Paleocenul – este intalnit fie printr-o alternanta de gresii cafenii, fie

prin marne vinetii-cenusii.

� Eocenul – este in general format din doua complexe care de asemenea

prezinta mari variatii de litofacies.

� Oligocenul – este intalnit sub forma de orizonturi. In zona se intalnesc

circa 10 orizonturi.

Miocenul – este intalnit sub forma de depozite de sare, marne, argile, gresii,

anhidrit si uneori gipsuri.

Adancime proiectate a sondei este de 3735 m.

Pe amplasamentul viitoarei sonde, au fost executate trei foraje geotehnic cu

adancimea de 6,00 m, care au interceptat urmatoarea succesiune litologica:

Forajul F1 s-a executat la circa 20 m sud – est de una din sondele abandonate (cea

din pozitie centrala) in zona centrala a perimetrului acoperita cu vegetatie

hidrofila, unde s-a banuit existenta unui fost batal (care nu s-a adeverit):

� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;

� 0,30 – 2,40 m = nisip prafos cu fragmente mici de gresii alterate;

� 2,40 – 6,00 m = fragmente partial alterate de gresii de dimensiuni variate

in masa de nisipuri prafoase, galbui cafenii, umede.

La data cercetarilor (septembrie 2009), in sondajul geotehnic nu au fost

interceptate infiltratii de apa pana la adancimea de 6,00 m.

Forajul F2 s-a executat la circa 30 m nord – est de una din sondele abandonate

(cea din pozitie centrala):





54

� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;



in masa de nisipuri prafoase, galbui cafenii, umede.



Forajul F3 s-a executat la mijlocul distantei dintre sondele abandonate :

� 0,00 – 0,30 m = sol vegetal;



in masa de nisipuri prafoase, galbui cafenii.



4.4.1 Surse de poluare a subsolului

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de foraj se poate – accidental -,

polua subsolul, prin padrunderea de pe sol a diverselor fluide prezente pe

amplasamentul sondei de foraj, in perioada de forare sonda:

� fluid de foraj;

� reziduuri, ca detritusul;

� titei.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:







55


pompa 3 PN 1000 - incarcator;



manlocuri);



pot ajunge in apele freatice.

Potential, prin aplicarea procesului tehnologic de exploatare a forajului se poate –

accidental -, polua subsolul, cu:

� titei;

� apa sarata.

Sursele potentiale de poluare a subsolului pot rezulta din:

� neetanseitati ale unor zone de racord pe traseul de transport titei la parc;

� depasirea capacitatii de inmagazinare a beciului sondei, avand ca rezultat

deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare de pe sol pot ajunge in

apele freatice.


Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondei

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondei, se va inregistra asupra

subsolului.





56

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondei


poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.

De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de

activitati diverse.


Atunci cand se produc poluari accidentale ale mediului, pot fi afectate, in afara de

sol si subsol, in totalitate sau partial, urmatorii factori de mediu: vegetatia

forestiera, apele de suprafata si subterane si aerul.

In vederea diminuarii sau eliminarii impactului produs asupra subsolului de

aparitia unor astfel de situatii, proiectantul prevede efectuarea urmatoarelor

lucrari:

� stratul de sol poluat in adancime se va indeparta si transporta in depozite

agreate de catre APM unde va avea loc depoluarea acestora;

� volumul ramas va fi completat cu material de umplutura sau sol depoluat.





57

4.5 Biodiversitatea

4.5.1 Generalitati

Vegetatia judetului este grupata pe mai multe zone, in functie de complexul

conditiilor fizico-geografice.

Etajul fagului, care ocupa mai mult de 2/3 din suprafata impadurita a judetului, se

intinde de la limita inferioara a molidisurilor si pana la altitudini de 300 m.

Padurile sunt fie de fagete pure (« Fagetum carpaticum »), fie in amestec cu carpen

(« Carpino – Fagetum »).

In zona padurilor, sub arborii propiu-zisi, se dezvolta o vegetatie de arbusti si

plante ierboase, cum ar fi catina argintie (« Hippophaetum rhamnoidis »), salcia

capreasca (« Salix capraea »), socul de munte (« Sambucus racemosa »), zmeurul

(« Rubus idaeus »).

In zonele de deal se intalnesc vulpea, iepurele (« Lepus europaeus ») si numeroase

pasari: privighetoarea (« Luscinia luscinia »), pupaza (« Upuga epops »), silvia

(« Sylvia communis »), pitulicea (« Troglodytes troglodytes »), mierla (« Turdus

merula »), graurul (« Sturnus vulgaris »), dumbraveanca (« Coracias garrulus »).

Mai traiesc o serie de reptile si amfibii ca sarpele de sticla (« Anguis fragilis »),

sarpele de padure (« Coronella austriaca »), sarpele de casa (« Natrix natrix »),

soparla (« Lacerta agilis »), brotacelul (« Hyla arborea »), broasca testoasa

(« Emis orbicularis »), buhaiul de balta (« Bombina bombina »), precum si pesti in

apele curgatoare si lacuri: stiuca (« Exos lucius »), crapul (« Cyprinus carpio »),

bibanul (« Perca fluviatilis ») si platica (« Abramis brama »).

Asociate cu ecosistemul dominant, apar si ecosistemele amenajate. Cerintele

umanitatii nu au putut fi limitate la ce ofera natura. De pe o anumita treapta a

dezvoltarii sale istorice, de altfel foarte veche, omul a incercat noi solutii din punct





58

de vedere ecologic. Astfel, in zona de amplasament a sondei, se poate evidentia

ecosistemul legat de asezarile umane.

Ecosistemul legat de asezarile umane a aparut odata cu formarea unor aglomerari

a populatiei in spatii mici. O asezare umana, redusa numeric in privinta

locuitorilor, cu inerente influente asupra mediului nu se individualizeaza ca sistem

ecologic. Numai o grupare umana de tip urban, implicand preluarea unui spatiu

destul de mare din natura, modificand specificul mediului prin constructii, conduce

la individualizarea unui sistem ecologic specific. Locuintele constituie locuri

predilecte pentru existenta si proliferarea unui numar de specii, mai ales

microbiologice – bacterii, drojdii si fungi –, caracterizate prin specificitati

geografice. Depozitele sedimentare, de la silozuri pana la magazine alimentare,

existente in localitate sau in afara sa, au atras o serie de organisme care alcatuiesc

comunitati specifice.


Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondei

In perioada de executie a investitiei, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatea amplasamentului este reprezentata de iepuri,

soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivului de investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.





59

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondei

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.


Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona.

4.6 Peisajul

4.6.1 Informatii despre peisaj

Perimetrul cercetat face parte din zona Depresiunii Tazlau – Casin.

Depresiunea Tazlau – Casin este situata pe raurile Tazlau – Trotus – Casin (care isi

aduna apele la Onesti), si are un puternic caracter longitudinal; este marginita spre

est de culmea Pietricica (746 m), iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m).

Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau.

Depresiunea Tazlau – Casin are o latime mare, forme domoale de relief, iar patul

albiilor raurilor este alcatuit din straturi groase de prundisuri.

Depresiunea Tazlaului este cea mai mare si mai tipica depresiune subcarpatica din

tara noastra prezentand, mai mult decat altele, forma de “uluc” (70 km lungime si

12-15 km latime).





60

4.6.2 Explicarea utilizarii terenului

Tabelul nr. 4.6.2-1. Utilizarea terenului Suprafata (mp)

Inainte de punerea

in aplicare a

proiectului

Dupa punerea in

aplicare a

proiectului

Recultivata

1 2 3 4

In agricultura:

� teren pasune-

impadurita

� gradini

� arabil

� livada

8492

8492

-

-

-

Paduri - - -

Drumuri - - -

Zone construite (curti,

suprafata construita) - - -

Ape - - -

Alte terenuri:

� vegetatie plantat

� zone umede

� teren deteriorat

� teren

neproductiv

TOTAL 8492 8492 -

4.6.3 Suprafata de teren ocupata

Tabelul nr. 4.6.3.-1

Nr.

crt. Denumirea obiectivului

Dimensiuni

(m)

Suprafata de

teren temporar

necesara

(mp)

Nr. Din plan

1. Suprafata ocupata de

obiectivele instalatiei de

foraj

- -

2. Suprafata de protectie - - -

3. Suprafata incinta careu 8492 -

4. Suprafata drum acces +

utilitati + camp - - -

TOTAL 8492 -





61

4.6.4 Impactul asupra biodiversitatii

Amplasarea sondei 3700 Deep Moinesti in zona propusa nu va avea ca impact

starea de fapt existenta – raportata la biodiversitate -, in acest moment si nu va

modifica componentele biodiversitatii.


Nu se impun masuri speciale care sa vizeze diminuarea impactului activitatii de

amplasare a sondei de foraj asupra biodiversitatii.

4.7 Mediul social si economic

Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sonda, prin

amplasamentul ei, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Avand in vedere ca

distanta la care se afla sonda este mai mare decat cea minima impusa (50 m) si ca

in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se

considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.





62

4.7.1 Impactul asupra mediului social si economic

Amplasarea sondei de foraj in extravilanul comunei Magiresti nu poate avea un

impact semnificativ asupra mediului social si nici asupra mediului economic al

zonei.


Nu este cazul.

4.8. Zgomotul

4.8.1 Generalitati

Zgomotul se constituie ca un factor de mediu omniprezent pentru care limita

definita ca fiind nivelul corect si nivelul definit ca nociv este dependenta de o

multitudine de factori:

� fizici: ai zgomotului;

� personali: determinati de calitatea receptorului, etc.,

factori greu de identificat si cuantificat.

Expunerea ocazitionala, la niveluri destul de ridicate de zgomot, pe o

perioada relativ scurta de timp este responsabila de efecte otice, de

diminuarea acuitatii auditive, precum si de actiunea ca factor de risc asociat

in aparitia si severitatea hipertensiunii arteriale, in cresterea riscului infarctului

de miocard, etc.

Cazul in care exista expuneri asupra populatiei, caracterizate prin niveluri





63

reduse, ale zgomotului, dar persistente, efectele principale sunt cele

nespecifice, datorate actiunii de factor de stres neurotrop al zgomotului.

Stresul se manifesta in sfera psihica, de la simpla reducere a atentiei si a

capacitatilor amnezice si intelectuale, pana la tulburari psihice si

comportamentale care se manifesta clinic prin oboseala, iritabilitate si senzatie de

disconfort.

Alte efecte au caracter nespecific si de cele mai multe ori infraclinic, cu o etiologie

multifactoriala, evolueaza de la simple modificari fiziologice, pana la

inducerea de procese patologice, cum ar fi aparitia tulburarilor nevrotice,

agravarea bolilor cardiovasculare, tulburari endocrine, etc.

Pentru evaluarea impactului zgomotului, doua aspecte sunt importante:

� extinderea impactului - exprimata prin numarul persoanelor afectate;

� intensitatea impactului - exprimata prin nivelul de zgomot, exprimat in

dB.

Avand in vedere faptul ca, activitatile desfasurate in cadrul tehnologiei de

forare sonda titei se desfasoara cu precadere in spatii deschise si la o

departare convenabila pentru ca zgomotul emis de motoarele utilajelor

folosite, nivel masurat langa acelasi tip de utilaje, aflate in functiune la sonde

asemanatoare -, se poate afirma ca functionarea obiectivului analizat, nu

genereaza zgomot care sa depaseasca nivelul maxim admisibil de 65 dB(A) –

STAS 10009/1988 -, corespunzator unitatilor industriale – masurabil la limita

careului sondei -, fapt pentru care se poate aprecia ca minim si acceptabil,

impactul produs asupra confortului fonic al populatiei din zona si aceasta se va

intampla doar pe parcursul existentei santierului de forare sonda, nivelul de

zgomot scazand drastic pe timpul exploatarii titeiului.





64


Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,

a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta careului.

Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a utilitatilor din

careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Principalele surse de zgomot si vibratii pe amplasament vor fi reprezentate de:

� functionarea motoarelor, de actionare si a generatoarelor electrice;

� manipularea materialului tubular;

� functionarea utilajelor terasiere folosite pentru amenajarea terenului.

Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar pentru utilajele folosite la

amenajarea careului, avand ca durata:

� utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: 45 zile, circa 10 ore/zi;

� instalatie de foraj: 100 zile, 24 ore/zi;

� manipularea materialului tubular: 100 zile, circa 10 ore/zi.

4.8.3. Masuri de diminuare a impactului

Pentru limitarea potentialului impact al poluarii sonore determinate de

activitatea desfasurata in cadrul obiectivului analizat, asupra sanatatii

populatiei se recomanda urmatoarele masuri:

� desfasurarea activitatilor de santier, in limitele parametrilor normali de

lucru;

� automonitorizarea nivelurilor de zgomot la limita

amplasamentului in scopul aplicarii de masuri corective privitoare

la poluarea sonora excesiva.





65

In conditiile amplasarii obiectivului, nivelurile estimate ale zgomotului se vor

incadra in limitele prevazute de STAS 10009/1988, iar impactul asupra sanatatii

populatiei poate fi apreciat ca redus.

4.9 Protectia impotriva radiatiilor

In activitatea de foraj nu se folosesc si nu se emit substante radioactive.

4.10 Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

Nu este cazul.

5 Analiza alternativelor

Dat fiind specificul activitatii care se va desfasura – foraj sonda –, nu sunt necesare

si nici realiste/utile, variante/alternative, ale activitatii, previzionata a se desfasura.

6 Monitorizarea

Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare, deoarece

amplasarea acesteia se afla intr-un camp de exploatare in care sunt prezente si in

functiune multe sonde, parcuri de rezervoare si instalatii de producere abur.

Monitorizarea individuala a sondei, din punct de vedere al emisiilor in atmosfera,

nu poate fi executata, deoarece ea interfera cu emisiile de la activitatile mai sunt

enumerate.





66

7 Masuri de protectia muncii

La elaborarea prezentei documentatii s-au respectat prevederile din legislatie,

normele si normativele in vigoare referitoare la protectia muncii specifice activitatii

de forare sonde, dupa cum urmeaza:

1. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006.

2. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1425/11.10.2006 pentru aprobarea

Normelor Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/14.07.2006 privind

securitatea si sanatatea in munca.

3. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1050/09.08.2006 privind Cerintele minime

pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de

foraj.

4. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 971/26.07.2006 privind Cerintele minime

pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca.

5. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 300/02.03.2006 privind Cerintele minime de

securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile.

6. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1048/09.08.2006 privind Cerintele minime de

securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor

individuale de protectie la locul de munca.

7. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1146/30.08.2006 privind Cerintele minime

de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a

echipamentelor de munca.

8. Hotarea Guvernului Romaniei nr. 1058/09.08.2006 privind Cerintele minime

pentru imbunatatirea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expusi

unui potential risc datorita atmosferelor explozive.

9. MMPS Norme specifice de securitate a muncii la lucrarile de foraj sonde,

editia1995.





67

10. Regulamentul pentru prevenirea eruptiilor la forajul, punerea in productie si

exploatarea sondelor de titei si gaze, editia 1982.

11. Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice de

stingere, pentru unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990.

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru extractia titeiului, elaborate si

editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru Protectia Muncii (I.C.S.P.M.)

Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de profil si din cadrul M.M.P.S. si

I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoarele de analize fizico -

chimice si mecanice, elaborate si editate de institutul de Cercetari Stiintifice pentru

Protectia Muncii (I.C.S.P.M.) Bucuresti in colaborare cu specialisti din unitati de

profil si din cadrul M.M.P.S. si I.S.T.P.M. si avizate de M.M.P.S., editia 1996.

7.1 Obligatiile proiectantului

La realizarea proiectului s-au aplicat normele de securitate a muncii, precum si

prevederile tuturor actelor normative privind proiectarea lucrarilor de constructii

care se refera la masurile de securitate a muncii. Masurile au fost stabilite functie

de gradul de periculozitate, detaliat pe faze de lucru.

Documentatia tehnica cuprinde lista de dispozitive, instalatii si aparate necesare

asigurarii securitatii muncii, in perioada de executie a lucrarilor, precum si cele

necesare exploatarii, tinandu-se cont ca acestea trebuie sa fie certificate din punct

de vedere al securitatii muncii.

Proiectantul asigura completarea documentatiei cu masurile impuse, cu ocazia

controalelor de protectie a muncii, efectuate de catre organele abilitate.

Proiectantul acorda asistenta tehnica executantului si beneficiarului, in vederea

rezolvarii problemelor de securitate a muncii, aparute in realizarea lucrarilor de

constructii, garantand eficienta acestora.





68

La cererea beneficiarului, in cadrul unui contract de asistenta tehnica, proiectantul

va urmari modul in care constructorul respecta regulile de protectie a muncii

prevazute in proiect, oprind continuarea lucrarilor, atunci cand se constata abateri

de la prevederile proiectului.

La receptia lucrarilor, proiectantul, va verifica daca au fost executate prevederile

de protectie a muncii, cuprinse in proiect, aplicatii care sunt necesare exploatarii,

in deplina siguranta, a constructiei.

La cererea beneficiarului se vor intocmi instructiuni de intretinere si exploatare a

constructiilor, dupa punerea in functiune, inclusiv de protectie a muncii.

Masurile de protectie a muncii, din prezentul proiect, nu sunt limitative, executantul

si beneficiarul urmand a lua si alte masuri care se impun.

7.2 Obligatiile executantului

Executantul raspunde de realizarea lucrarilor de constructii in conditii care sa

asigure evitarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Acesta trebuie, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/14.07.2006 privind

securitatea si sanatatea in munca, sa fie autorizat, din punct de vedere al protectiei

muncii, de catre Inspectoratul Teritorial pentru Protectia Muncii.

In scopul realizarii lucrarilor de constructii, in conditii de necesitate, executantul

are urmatoarele obligatii:

� sa analizeze documentatia tehnica de executie din punct de vedere al

securitatii muncii si daca este cazul, sa faca obiectiuni, solicitand

proiectantului modificarile necesare conform prevederilor legale;

� sa raspunda cerintelor HSEQ –Petrom OMV Grup– Precalificare;

� sa aplice prevederile cuprinse in legislatia si normele de securitate a

muncii, precum si prescriptiile din documentatiile tehnice privind





69

executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare, necesare realizarii

constructiilor;

� sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul

realizarii unei exploatari ulterioare a lucrarilor de constructii–montaj, in

conditii de securitate a muncii si sa sesizeze beneficiarul si proiectantul,

cand constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunzatoare,

sa faca propuneri de solutionare si sa solicite, acestora, aprobarile

necesare;

� sa ceara beneficiarului, ca proiectantul, sa acorde asistenta tehnica in

vederea rezolvarii problemelor de securitate a muncii, in cazurile

deosebite, aparute in executarea lucrarilor de constructii;

� sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor,

precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii.

Avand in vedere ca activitatea de constructii montaj se desfasoara cu angajati de

diferite profesii si meserii, folosindu-se utilaje si instalatii cu grade de complexitate

ridicata, la controlul locurilor de munca se vor urmari urmatoarele aspecte:

� verificarea modului de respectare a legislatiei si normelor specifice de

securitate a muncii in vigoare, a altor dispozitii legale, organizarea locului

de munca, conditiile de lucru, supravegherea tehnica, ordinea si disciplina

precum si cerintele HSEQ ale PETROM OMV GRUP;

� verificarea modului cum sunt respectate tehnologia de lucru sau

instructiunile de lucru, organizarea in conditii de securitate a activitatii;

� identificarea factorilor de risc, a pericolelor de accidentare, pe fiecare faza

a procesului tehnologic, la utilajele si instalatii si in mod deosebit, la

lucrarile cu nivel ridicat de tehnicitate si grad marit de periculozitate;

� verificarea modului in care se face instructajul periodic la locul de munca,

precum si eficienta lui;





70

� verificarea dotarii si utilizarii dispozitivelor de protectie interzicand

improvizatiile;

� verificarea existentei si functionarii aparatelor de protectie pe utilaje si

instalatii:

� limitatoare de cursa;

� limitatoare de sarcina;

� semnalizatoare de oprire;

� semnalizatoare optice si acustice de avertizare;

� verificarea autorizarii interne a angajatilor pe meserii;

� dotarea tuturor angajatilor cu echipament individual de protectie, in

completare la masurile de protectie colectiva, la locurile de munca. Se

acorda o atentie deosebita prevenirii accidentelor prin cadere de la

inaltime si prin caderea de obiecte dupa cum urmeaza:

� scule, conform prevederilor din normele specifice;

� cai de acces amenajate corespunzator;

� balustrade de protectie;

� golurile din plansee acoperite sau imprejmuite;

� platforme de lucru;

� avertizarea locurilor periculoase;

� existenta autorizatiei de functionare a schelelor autoridicatoare;

� angajatii sa fie verificati periodic din punct de vedere medical in functie de

meseriile pe care le exercita;

� toate utilajele care sunt in exploatare, pe santier, sa fie verificate conform

graficelor de revizii si reparatii;

� aparatura de masura si control sa fie verificata la termenele scadente si in

buna stare de functionare;

� verificarea existentei autorizatiilor ISCIR, pentru utilajele care intra sub

aceasta incidenta;





71

� se urmareste modul in care sunt realizate programele privind imbunatatirea

conditiilor de munca, incluse in contractul colectiv al agentului economic.

7.3 Obligatiile beneficiarului investitiei

Beneficiarul raspunde de preluarea si exploatarea lucrarilor de constructii–montaj,

care sa asigure securitatea muncii. La receptia lucrarilor participa si personalul

din cadrul compartimentului de protectie a muncii.

Cu ocazia receptiei, beneficiarul investitiei are urmatoarele obligatii:

� sa analizeze proiectul din punct de vedere al masurilor de securitate a

muncii si, in cazul in care constata deficiente, lipsuri sau neconcordante

fata de prevederile legislatiei in vigoare, sa ceara proiectantului

remedierea deficientelor constatate, completarea documentatiei tehnice sau

punerea in concordanta a prevederilor din proiect, cu cele din legislatie;

� sa conlucreze cu proiectantul lucrarii la definitivarea instructiunilor de

securitate a muncii pentru lucrarile in care se promoveaza tehnologii noi de

executie;

� sa colaboreze cu proiectantul si executantul, dupa caz, in scopul rezolvarii

anumitor probleme de securitate a muncii;

� pentru lucrarile de constructii care se executa in paralel cu desavarsirea

procesului de productie, sa incheie, cu executantul, un protocol – anexa la

contract – in care se vor prevedea urmatoarele:

� delimitarea suprafetei in care se executa lucrarile si unde

raspunderea, pentru asigurarea masurilor de securitate a muncii,

revine executantului;

� stabilirea drumurilor si cailor de acces;

� masurile de securitate a muncii, dispozitivele si echipamentul de

protectie pe care beneficiarul trebuie sa-l puna la dispozitia





72

executantului, in cazul desfasurarii lucrarilor, paralel cu procesul

de productie;

� instruirea personalului constructor de catre beneficiar, pe baza

normelor si instructiunilor proprii de protectie a muncii;

� masurile de securitate a muncii pe care trebuie sa le asigure

beneficiarul, in cazul in care solicita interventia executantului,

pentru a face fata unor situatii care pericliteaza functionarea

instalatiilor sale;

� sa controleze, cu ocazia receptiei lucrarilor de constructii –

montaj, realizarea de catre executant a tuturor masurilor de

securitate a muncii prevazute in documentatia tehnica, refuzand

receptia lucrarilor de constructii, care nu corespund din punct de

vedere al securitatii muncii.

Conditiile ca o receptie sa fie admisa, din punct de vedere al protectiei muncii, sunt

urmatoarele:

� sa fie montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele,

aparatele si instalatiile de protectie a muncii;

� sa fie prezentate autorizatiile prealabile, cerute de legislatie si actele

normative in vigoare, pentru a se verifica daca au fost adaugate clauze si

daca acestea au fost realizate;

� sa fie depuse autorizatiile de functionare pentru recipientele sub presiune si

pentru instalatiile de ridicat, conform prevederilor ISCIR;

� sa fie prezentate buletinele de deteriorari, in timpul proceselor tehnologice;

� sa fie prezentate buletinele de masuratori solicitate pentru instalatiile

energetice si de gaze;

� sa fie prezentate certificatele de garantie solicitate, in mod expres, de

legislatie si regulamentele in vigoare;





73

� sa nu semneze receptia definitiva a lucrarilor de constructii atunci cand

determinarile privind microclimatul, zgomotul si vibratiile, iluminatul,

efectuate in timpul probelor tehnologice, nu corespund documentatiei

tehnice;

� beneficiarul este obligat sa exploateze constructiile si instalatiile aferente in

conformitate cu prevederile din documentatia tehnico-economica si in ceea

ce priveste normele de securitate a muncii, sa nu efectueze nicio modificare

care ar putea influenta respectarea acestora.

Un alt aspect care trebuie cunoscut de catre beneficiari il constituie modul in care

trebuie realizate conventiile de securitate, ca anexe la contractele tehnico-

economice.

Acestea nu au un caracter restrictiv, asa cum poate s-a inteles din proiect, ele

putand cuprinde si alte clauze, functie de conditiile concrete in care se desfasoara

activitatea.

Personalului angajat in cadrul compartimentelor de protectie a muncii ii revine

sarcina de a urmari permanent, prin controale la locurile de munca, aplicarea si

respectarea, intocmai, a obligatiilor ce revin – pe linia protectiei muncii –, celor

trei factori care contribuie la realizarea unei constructii.

7.4 Masuri de protectie si stingere a incendiilor

7.4.1 Generalitati

La elaborarea prezentului proiect si in timpul lucrarilor de constructii, s-au

respectat si se vor respecta prevederile legislatiei, normele si normativele, in

vigoare, dupa cum urmeaza:

� Legea nr. 307/12.07.2006 privind apararea impotriva incendiilor;





74

� Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 163/28.02.2007 privind

aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

� Norme de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea

focului – P 118/1999;

� Norme de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare cu mijloace tehnice

de stingere pentru Unitatile Ministerului Petrolului, editia 1990;

� Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si

realizarea constructiilor;

� Regulament pentru prevenirea eruptiilor la foraj, punerea in productie si

exploatarea sondelor de titei si gaze - M.P. 1982.

Masurile de protectie si stingere a incendiilor din prezentul proiect nu sunt

limitative, constructorul si beneficiarul urmand sa ia si alte masuri, care se impun.

Dupa punerea in functiune a constructiei este interzisa executarea de lucrari de

completari sau modificari, ale constructiei, fara acordul proiectantului.

7.4.2 Prevederi specifice

Sonda va intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor prevazute prin

proiect.

Sonda va fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special in acest scop.

Supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda de

foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri pentru

interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul emanatiei - functie

de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi marita – , interzicerea

apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar putea produce scantei.

PETROM MEMBRU GRUP OMV – Asset nr. 1 Field Cluster Moinesti – Lucacsti -

Dofteana, proprietarul sondei, va organiza puncte de interventie echipate cu





75

mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru remedierea scurgerilor, colectarea

titeiului revarsat si stingerea eventualelor incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii sau interventii, se vor folosi numai scule

care nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:

� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de

robinete, blindare, izolare, etc.;

� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

� se va interzice fumatul in zona;

� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare

"Pericol de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Este interzisa producerea sondelor direct in rezervoarele sau habele parcului, fara

trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.





76

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careului sondei este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete

sau alte surse de foc.

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra in interiorul careului de sonda gazolina sau condensat in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in locuri anume stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma,

sau pulbere si CO2.

8 Situatii de risc

8.1 Accidente potentiale

In situatia normala de executare a lucrarilor de foraj, nu apar efecte poluante

asupra mediului inconjurator. Acest fapt se realizeaza in conditiile dotarii

corespunzatoare a instalatiei de foraj si a unei organizari si discipline riguroase a





77

muncii. In timpul forajului sondei este posibil sa apara si incidente, cu posibil

impact asupra mediului, prin declansarea eruptiilor libere, necontrolabile, care se

pot produce datorita urmatoarelor cauze:

A. neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor. Reducerea

contrapresiunii asupra unui strat, se datoreaza, fie scaderii densitatii

fluidului de foraj, fie scaderii inaltimii coloanei de fluid, din gaura de

sonda:

a. scaderea densitatii are loc din cauza patrunderii de fluide mai usoare,

din strat, in fluidul de foraj. Cel mai frecvent caz este gazeificarea

fluidului de foraj, in timpul traversarii, cu viteze mari, a stratelor de

gaze;

b. scaderea inaltimii coloanei de fluid de foraj, in gaura de sonda, se

poate produce, in cazul pierderilor de circulatie;

B. necunoasterea manevrarii sau manevrarea gresita a echipamentului de

prevenire a eruptiilor;

C. existenta unui echipament de prevenire a eruptiilor necorespunzator, pentru

presiunile la care este supus, la sonda respectiva.

Cuantificarea riscului aparitiei unei eruptii, functie de cauzele care o genereaza:

Tabelul nr. 8.1.-1.

Cauza Probabilitate Clasificarea

gravitatii Risc

A.a. 1 (mica) 2 (medie) 2

A.b. 1 (mica) 2 (medie) 2

B. 1 (mica) 3 (majora) 3

C. 1 (mica) 3 (majora) 3





78

Impactul ecologic al unei eruptii libere se manifesta prin deversarea in mediu

ambiant a unor cantitati importante de fluid de foraj, hidrocarburi, apa de

zacamant.

Toate deversarile si emisiile de produsi rezultate in urma eruptiilor libere

necontrolabile conduc la poluarea solului, a apelor de suprafata, a aerului.

Tabelul nr. 8.1.-2.

Agent

poluant Pericol Sursa Cale Tinte

Atinge-

rea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarilor

de

remediere

Hidrocarburi lichide si

gazoase

Exploziv

Strat geologic

Deversare directa

Aer

Sol

Ape de

supra-

fata

Flora

Fauna

Da

Da

Da/Nu

Da

Da

Major

Major

Major

Major

Major

Nu

Da

Da

Da

Nu

8.2 Planuri pentru situatii de risc

Riscul este probabilitatea aparitiei unui efect negativ intr-o perioada de timp

specificata si este adesea descris sub forma ecuatiei:

Risc = Pericol x Expunere

Risc = Probabilitate x Gravitate

Obiectivul general al evaluarii riscului este de a controla riscurile provenite de la

un amplasament, prin identificarea:

� agentilor poluanti sau a pericolelor celor mai importante;





79

� resurselor si receptorilor expusi riscului;

� mecanismelor prin care se realizeaza riscul;

� riscurilor importante, care apar pe un amplasament;

� masurilor generale, care permit a se reduce gradul de risc, la un nivel

acceptabil.

Pentru a raspunde cerintelor Ordinului Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei

Mediului nr. 184/21.09.1997, se prezinta in continuare matricea pentru analiza

relatiei sursa-cale-receptor, pentru sursele posibile de poluare prezentate.

Tabelul nr. 8.2.-1.

Agent

poluant

Pericol

Surse Cai Tinte

Atin-

gerea

tintei

Impor-

tanta

riscului

Necesitatea

lucrarii de

remediere

1 2 3 4 5 6 7 8

Fluid de foraj

Inert

� fisuri pe traseul

conductei de refulare

a fluidului de foraj;

� neetanseitati ale unor

zone de racord;

� fisurare furtun

vibrator;

aparitia fisurilor in

peretii habelor de

depozitare.

Deversare

Sol

Da

Mica

Inchiderea

sursei de

poluare.

Colectarea

poluantului

Ape

reziduale

Fitotoxic

� haba de depozitare

ape reziduale.

Deversare

Sol,

Ape

sub-

terane

Da

Nu

Mica

/

Medie

Nu





80

Solutii

chimice

Fitotoxic

produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Imprastiere

Sol

Da

Mica

Colectare

Fluid de

foraj

Ape

reziduale

Fitotoxic




� neetanseitato ale

unor zone de racord;

� aparitia fisurilor in

peretii habelor de

depozitare;


ape reziduale.

Deversare

Sol

Da

Medie

Colectare

Fluid de

foraj

Solutii

chimice

Fitotoxic





zone de racord;

� fisurare furtun

vibrator;


peretii habelor de

depozitare;


ape reziduale.

Deversare

Imprastiere

Sol

Da

Medie

Colectare





81

Ape

reziduale

Solutii

Chimice Fitotoxic


ape reziduale;

produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Deversare

Imprastiere

Sol

Da

Medie

Colectare

Fluid de

foraj

Ape

reziduale

Solutii

chimice

Fitotoxic





zone de racord;

� fisurare furtun

vibrator;


peretii habelor de

depozitare;


ape reziduale;

� produse chimice

necesare tratarii

fluidului de foraj

depozitat

necorespunzator.

Deversare

Imprastiere

Sol

Medie

Colectare

Cuantificarea riscului:

� agent poluant: fluid de foraj

Probabilitate = 1 (mica);

Gravitate = 1 (usoara);

R = 1 x 1 = 1

� agent poluant: apa reziduala






82

Gravitate = 2 (medie);

R = 1 x 2 = 2

� agent poluant: solutii chimice


Gravitate = 1 (usoara);

R = 1 x 1 = 1

Pe baza celor de mai sus se poate aprecia ca riscul este minim.

8.3 Masuri de prevenire a accidentelor

� pastrarea curateniei in careul sondei pentru evitarea formarii solutiilor

poluante, din materialele imprastiate in timpul ploilor;

� efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, inainte de inceperea

lucrarilor de foraj;

� verificarea etanseitatii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj;

� depozitarea materialelor chimice necesare tratarii fluidului de foraj, in

baraca de chimicale;

� in timpul forajului, cat si dupa terminarea lucrarilor, se interzice deversarea

fluidelor si a altor reziduuri pe alte terenuri, decat in locurile special

amenajate-habe metalice, batale/depozite autorizate.

In cazul in care datorita neetanseitatii se poate produce poluarea solului si a

subsolului, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare;

� colectarea poluantului (in masura in care aceasta este posibil);

� limitarea intinderii poluarii cu ajutorul digurilor;

� inlaturarea zonei poluante prin decopertare.

Pentru evitarea declansarii unor eruptii necontrolabile, se vor respecta urmatoarele

masuri de siguranta:





83

a) masuri tehnologice:

� executarea lucrarilor de foraj cu respectarea programelor de lucru si a

proiectelor tehnologice de foraj;

� pe timpul activitatii de foraj detritusul si fluidul de foraj, vor fi depozitate

numai in habe metalice etanse;

� organizarea lucrului la sonda si instruirea brigazii in asa fel incat sa se

observe si sa sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;

� forajul propriu-zis, operatiunile de carotaj si perforare, punere in productie

si exploatare, precum si orice fel de operatii, in gaura de sonda, se vor

executa numai cu instalatii de prevenire si stingere a eruptiilor, montate

complet, corect si mentinute in stare de functionare;

� instalatia de prevenire si echipamentele anexe, trebuie sa fie corespunzatoare

presiunii, la care va fi solicitata. De asemenea, aceasta trebuie sa fie

completa, montata, mentinuta in perfecta stare de functionare, probata la

presiune si supusa periodic, in timpul lucrarilor la verificari si probe de

functionare;

� este absolut necesar ca sonda sa fie prevazuta cu rezerva de fluid de foraj si

materiale de ingreunat, alimentare cu apa si cu echipament auxiliar

corespunzator;

� personalul trebuie sa fie bine instruit asupra importantei, scopului

constructiei, intretinerii si modului de functionare a instalatiei de prevenire;

� la sonda trebuie sa existe rezerva de fluid de foraj, materiale de ingreunat

conform “Regulamentului de prevenire a manifestarilor eruptive”, editia

1982.

b) masuri organizatorice:

� seful de sonda, seful de formatie, sondorul sef, sa fie autorizati de catre

ICPT Campina, Centrul de Perfectionare a Personalului, sa lucreze in

formatia de foraj sonde, in urma examenului sustinut la tema:





84

“Prevenirea si tratarea manifestarilor eruptive la sondele de

hidrocarburi”.

Riscul producerii de eruptii libere este exclus, intrucat inca din faza de proiectare

se ia in calcul acest factor - prin elaborarea fisei de caracterizare complexa a

coloanei stratigrafice si fundamentare a schemei de tubaj si a programului fluidului

de foraj, pe baza informatiilor obtinute de la sondele de corelare - in vederea

asigurarii sigurantei maxime, pe timpul efectuarii lucrarilor de foraj si asigurarea

masurilor enumerate mai sus.

Masurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapa

de lucru in parte, sunt urmatoarele:

� Amenajarea careului sondei:

� se va executa asa cum este descris la capitolul 1.4.6.

� Forajul sondei:

� forajul sondei se executa conform “Proiectului tehnic de foraj” si

respectarea “Normelor specifice de securitate a muncii la lucrarile de

foraj sonde”, editia 1995, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei

Sociale, a “Regulamentului pentru prevenirea eruptiilor la forajul,

punerea in productie si exploatarea sondei de titei si gaze”, editia

1982, a “Normelor de prevenire si stingere a incendiilor si de dotare

cu mijloace tehnice de stingere pentru unitatile Ministerului

Petrolului”, editia 1990;

� dupa terminarea montajului instalatiei de foraj si inaintea inceperii

forajului, se face receptia acesteia, de catre o comisie formata din

director tehnic, inginer sef mecanic, sef compartiment protectia muncii,

inginer sef energetic al schelei contractoare a lucrarilor de foraj si se

executa probe tehnologice, ale utilajelor instalatiei de foraj;

� proba de presiune hidraulica a manifoldului pompelor si a conductelor

de refulare, pana la prajina de antrenare, va fi executata numai in ziua





85

dinnainte de inceperea forajului sau dupa orice demontare sau

inlocuire de piese sau subansamble, din sistemul de circulatie a

fluidului de foraj. Proba se executa la o presiune egala de 1,5 ori

presiunea maxima de lucru;

� in procesul de foraj, vehicularea, tratarea si transportul fluidului de

foraj se realizeaza in sistem inchis;

� apele reziduale si apele pluviale sunt colectate si dirijate catre un bazin

colector de un sant dalat cu profil trapezoidal.

� bazinul consta dintr-o haba metalica cu capacitatea de 40 m3, care se

va ingropa si proteja cu capac metalic, urmand ca haba sa fie asezata

pe un strat drenant, de nisip, cu grosimea de 10 cm. Inainte de montaj

haba se va hidroizola cu doua straturi de bitum. In jurul bazinului se va

asigura o imprejmuire de protectie;

� pastrarea curateniei in careul sondei, pentru evitarea formarii

solutiilor poluante din materialele imprastiate, in timpul ploilor;

� verificarea etanseitatii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite

poluanti;

� traversarea primului interval (pentru tubarea si cimentarea coloanei de

ancoraj) se face cu fluid de foraj natural, care sa afecteze, minimal,

stratele friabile de suprafata si eventualele strate freatice traversate;

� datorita diferentei de presiune sonda-strate, in dreptul rocilor

traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turta din particule

solide, care consolideaza pietrisurile, nisipurile si alte roci slab

cimentate sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a

posibilelor acvifere existente;

� prin realizarea programului de constructie propus, tubajul coloanelor -

de ancoraj si de exploatare -, cimentarea acestora, se realizeaza





86

protectia solului si a apelor subterane in timpul forajului, probelor de

productie si a exploatarii sondei;

� cimentarea coloanelor se executa in sistem inchis, cimentul fiind

transportat in autocontainere. Operatia de cimentare va fi precedata de

probarea intregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte,

furtune, ventile de retinere, la presiunea egala cu 1,5 presiunea

maxima de lucru. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevazute cu

supape de siguranta si manometre;

� dupa tubajul si cimentrarea fiecarei coloane se monteaza instalatia de

prevenire a eruptiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea

eruptiilor la forajul, punerea in productie si exploatarea sondei de titei

si gaze”, editia 1982;

� detritusul se depoziteaza temporar in doua habe metalice de cate 40 m3

fiecare si se transporta periodic in locuri special amenajate: batale de

slam sau de reziduuri autorizate;

� produsele chimice necesare tratarii fluidului de foraj ramase

neutilizate se transporta la magazia de materiale a societatii

contractoare a lucrarilor de foraj;

� dupa incheierea lucrarilor de foraj se vor executa lucrari de

reconstructie ecologica pe suprafata de teren inchiriata temporar

pentru foraj, mai putin cea necesara pentru montarea instalatiei de

exploatare.

� Probe de productie

� probele de productie se vor efectua cu instalatia P 80;

� in vederea protectiei factorilor de mediu, sol, subsol, ape subterane si

de suprafata, se vor folosi lucrarile de protectie a mediului realizate la

forajul sondei, amintite anterior;





87

� in timpul operatiilor de probare strate si de punere in productie, la

gura sondei se monteaza un cap de eruptie de 210 atm. Operatiile de

pistonare se executa in sistem inchis cu sistem de etansare pe cablu de

pistonat, lichidele - apa de zacamant, petrol - fiind recuperate in habe

metalice etanse;

In timpul exploatarii, titeiul este vehiculat in sistem inchis, de la sonda la parcul de

separatoare.

Alte masuri de prevenire:

� sonda va intra in exploatare numai dupa efectuarea tuturor probelor

prevazute prin proiect;

� sonda va fi exploatata si supravegheata de personalul pregatit special in

acest scop;

� supraveghetorul, care a detectat emanatia de produse petroliere, de la sonda

de foraj, este obligat ca dupa anuntarea conducerii firmei, sa ia masuri

pentru interzicerea accesului pe o raza de cel putin 35 m, fata de locul

emanatiei - functie de importanta acesteia, raza zonei de interdictie poate fi

marita -, interzicerea apropierii cu foc si a executarii de lucrari, care ar

putea produce scantei.

PETROM MEMBRU GRUP OMV – Asset nr. 1 – Field Cluster Moinesti – Lucacesti

- Dofteana, proprietarul sondei, va organiza puncte de interventie echipate cu

mijloace auto, utilaje, unelte si personal pentru remedierea scurgerilor, colectarea

titeiului revarsat si stingerea eventualelor incendii.

La efectuarea unor lucrari de reparatii si interventii se vor folosi numai scule care

nu produc scantei prin lovire sau frecare.

In cazul scurgerii unei importante cantitati de titei sau amestec, se vor lua

urmatoarele masuri:





88

� se vor efectua manevrele necesare opririi scurgerii - inchiderea de robinete,

blindare, izolare, etc.;

� se vor amenaja diguri si santuri pentru limitarea revarsarii de amestec;

� se vor stinge toate sursele de foc pe o raza de 100 m, in jurul punctului de

unde a avut loc deversarea;

� se va interzice fumatul in zona;

� se va interzice circulatia, in zona, a oricaror persoane si mijloace de

transport, care nu au legatura cu lucrarile de remediere a scurgerii;

� va fi anuntata formatia civila de pompieri si organele locale;

� se vor organiza in mod cat mai rational lucrarile de remediere;

� iluminatul in zona de lucru se va face cu lampi de constructie antiexploziva;

� pe o raza de 100 m zona de lucru va fi marcata cu tablite avertizoare "Pericol

de incendiu, interzisa aprinderea focului".

Se interzice trimiterea productiei sondei direct in rezervoarele sau habele parcului,

fara trecerea acestora prin separatoarele de titei si gaze.

Nu se admit scapari si scurgeri de titei si gaze. In acest scop se va controla

permanent etanseitatea armaturilor componente ale parcului de separatoare

luandu-se masuri de inlocuire ale celor defecte.

Se vor verifica supapele de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR, spre a

se evita atingerea unor presiuni excesive in instalatie care ar putea duce la

accidente si la emanatii de titei si gaze.

Se va urmari continuu nivelul de titei in separatoare spre a se evita trecerea gazelor

la rezervoare sau a titeiului in conductele de gaze.

La scurgerea impuritatilor din separatoare se va evita scaparea de titei in reteaua

de canalizare.

Separatoarele si rezervoarele vor fi legate la priza de pamant.

In interiorul careului sondei este interzis fumatul si accesul cu chibrituri, brichete

sau alte surse de foc.





89

Se interzice folosirea in alte scopuri a materialelor destinate prevenirii si stingerii

incendiilor.

Caile de acces vor fi intretinute in bune conditii, fiind amenajate pentru a se putea

interveni in caz de incendiu.

Se interzice a se pastra, in interiorul careului de sonda, gazolina sau condensat, in

vase deschise. Bumbacul, carpele, sacii, etc., imbibate cu produse petroliere, se vor

pastra in cutii metalice, cu capac, in anumite locuri stabilite, in zona fara pericol de

explozie.

Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalatiilor va fi

instruit pentru a actiona imediat, cu utilajele mobile si materiale de stingere, aflate

in dotarea careului respectiv.

In cazul incendiilor de lichide combustibile, se vor folosi stingatoarele cu spuma

sau pulbere si CO2.

9 Descrierea dificultatilor

Pana la acest moment, beneficiarul nu a intampinat niciun fel de dificultati privind

alcatuirea/intocmirea Raportului la studiu de evaluare a impactului asupra

mediului, generat de activitatea de foraj si exploatare a sondei 3700 Deep Moinesti,

judetul Bacau.





90

10 Lista de control pentru definirea domeniului evaluarii

Intrebari Da/Nu

/?/NC

Este posibil ca

efectul sa fie

semnificativ?

De ce?

Care

componente de

mediu pot fi

afectate?

Este posibil ca

efectul asupra

componentei sa

fie semnificativ?

De ce?

1 2 3 4 5

Intrebare – Proiectul va implica una din urmatoarele actiuni, care vor crea schimbari in zona ca rezultat al naturii,

marimii, formei sau scopului noii investitii?

1.

Schimbarea permanenta sau temporara a

folosintei terenului, a modului de acoperire sau

topografiei, inclusive cresterea gradului de

folosire?

DA NU A NU

2. Eliberarea terenului existent de vegetatie si

cladiri? DA NU A NU

3. Crearea de noi folosinte a terenului? DA NU A NU

4. Investigatii preliminare fazei de constructie

(ex. teste de sol, foraje ) DA NU A NU

5. Lucrari de constructii? DA NU A NU

6. Lucrari de demolare NU - - -

7. Amplasamente temporare folosite pentru

lucrarile de constructii sau locuinte pentru

constructori?

DA NU A NU

8. Constructii supraterane, structuri sau lucrari de

terasament inclusive excavatii? DA NU A NU

9. Lucrari subterane inclusive mine sau tunele? NU - - -

10. Lucrari de imbunatatiri funciare? NU - - -

11. Dragare? NU - - -

12. Structuri costiere (ex. diguri maritime )? NU - - -

13. Structuri marine? NU - - -

14. Procese de productie si fabricatie? NU - - -

15. Constructii pentru depozitarea marfurilor si

materialelor? NU - - -

16. Instalatii pentru tratarea sau eliminarea

deseurilor solide sau a efluientilor lichizi? NU - - -

17. Constructii pentru adapostirea muncitorilor? NU - - -

18. Intensificarea traficului de orice fel in timpul

etapei de constructie sau functionare? NU - - -

19. Rute noi sau modificate de drumuri, cai ferate,

cai aeriene, cai de trasport pe apasau alte

infrastructuri, inclusive statii, portiri,

aeroporturi, etc.?

NU - - -

20. Inchiderea sau devierea rutelor existente de

transport sau infrastructura conducand la

modificari de trafic?

NU - - -

21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau

modificate? DA NU A NU

22. Indiguire, barare, desecare, regularizare sau

alte schimbari in hidrologia cursurilor de ape

sau a acviferelor?

NU - - -

23. Traversari de rauri? NU - - -

24. Prelevarea sau trnsferul apei din subteran? NU - - -

25. Modificari de cursuri de apa sau de teren

afectand drenarea sau scurgerea apei? NU - - -





91

26. Transport de personae sau materiale necesare

in timpul fazelor de constructie, functionare

sau dezafectare?

DA NU A NU

27. Demontarea sau scoaterea din functiune pe

perioade mai mari de timp, sau lucrari de

restaurare?

NU - - -

28. Activitati care continua pe parcursul scoaterii

din functiune si care pot avea un impact asupra

mediului?

NU - - -

29. Aflux permanent sau temporar de populatie? NU - - -

30. Introducerea de specii neautohtone? NU - - -

31. Pierderea unor specii native sau a diversitatii

genetice? NU - - -

32. Orice alte actiuni? NU - - -

Intrebare – Proiectul va folosi una din urmatoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile

sau se afla in cantitate mica?

33. Terenuri, in special terenuri aflate in stare

naturala ( virgine ) sau terenuri agricole? DA NU A NU

34. Apa? NU - - -

35. Minerale? NU - - -

36. Agregate/compusi? NU - - -

37. Paduri si material lemons? NU - - -

38. Energie, inclusive electricitate si combustibili? DA NU A NU

39. Orice alte resurse? NU - - -

Intrebare- Proiectul presupune folosirea, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substante sau

materiale care pot fi daunatoare sanatatii populatiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un

risc pentru sanatatea populatiei?

40. Proiectul implica folosirea de substante sau

materiale care sunt riscante sau toxice pentru

sanatatea populatiei sau pentru mediu ( flora,

fauna, alimentari cu apa )?

DA NU A NU

41. Proiectul va conduce la modificari in incidenta

bolilor sau va afecta vectorii boala ( ex. boli

generate de insecte sau de apa contaminata sau

poluata)?

NU - - -

42. Proiectul va afecta bunastarea populatiei ( ex.

prin schimbarea conditiilor de viata )? NU - - -

43. Exista grupuri de populatie vulnerabile in mod

special, care pot fi afectate de proiect ( ex.

pacienti spitalizati, batrani)?

NU - - -

44. Orice alte cause? NU - - -

Intrebare – Proiectul va produce deseuri solide in timpul construirii, functionarii sau incetarii activitatii?

45. Materiale excavate, steril sau deseuri de mina? NU - - -

46. Deseuri orasenesti ( menajere si/sau

comerciale)? NU - - -

47. Deseuri periculoase sau toxice ( inclusive

deseuri radioactive)? DA NU A NU

48. Alte deseuri din procese industriale?

49. Surplus de produse? NU - - -

50. Namol de canalizare sau din statia de epurare? NU - - -

51. Deseuri provenite din constructii sau demolari? NU - - -

52. Masini sau echipamente in exces sau care nu

mai sunt utilizate? NU - - -

53. Soluri contaminate sau alte materiale? NU - - -

54. Deseuri agricole? NU - - -

55. Orice alte deseuri? NU - - -

Intrebare – Proiectul va avea ca efect emiterea in aer de poluanti sau orice alte substante periculoase, toxice sau

nocive?





92

56. Emisii de la arderea combustibililor fosili din

surse stationare sau mobile? DA NU A NU

57. Emisii din procesele de productie? NU - - -

58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusive

depozitarea sau transportul acestora? DA NU A NU

59. Emisii din activitati de constructie, inclusive

din instalatii tehnice si echipamente aferente? NU - - -

60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor,

inclusive materiale de constructie, ape uzate si

deseuri?

DA NU A NU

61. Emisii de la incinerarea deseurilor? NU - - -

62. Emisii din arderea deseurilor in aer liber (ex.

resturi de la operatiunile de taiere sau din

activitatea de constructii )?

NU - - -

63. Emisii din orice alte surse? NU - - -

Intrebare – Proiectul va cauza zgomote si vibratii sau va avea ca efect radiatie luminoasa, termica sau alta forma de

radiatie electromagnetica?

64. Din exploatarea echipamentelor, ca de exemplu

motoare, instalatii tehnice de ventilare,

concasoare?

NU - - -

65. Din procese industriale sau similare acestora? NU - - -

66. Din constructii sau demolari? NU - - -

67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor

electrici? NU - - -

68. Din traficul generat de lucrarile de constructie

sau de functionare curenta? NU - - -

69. Din sisteme de iluminare sau racire? NU - - -

70. Din surse de radiatii

electromagnetice(considerand efectele asupra

populatiei sau asupra eventualelor echipamente

sensibile aflate in apropiere )?

NU - - -

71. Din orice alte surse? NU - - -

Intrebare – Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei din emisiile de poluanti pe terenuri sau in

ape de suprafata, ape subterane, ape de coasta sau ape marine?

72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de

materiale periculoase sau toxice? DA

DA

MANIPULARE

DEFECTUOASA

DA

DA

MANIPULARE

DEFECTUOASA

73. De la descarcarea de ape de canalizare sau a

altor efluienti ( indiferent daca acestia sunt

sau nu epurati ) in ape sau sol?

NU - - -

74. Prin depuneri in ape sau pe sol a poluantilor

emisi in aer? NU - - -

75. Exista riscul ca pe termen lung, poluantii care

provin din aceste surse sa se acumuleze in

mediu?

NU - - -

Intrebare – Exista riscul ca in timpul construirii sau functionarii proiectului, sa se produca accidente care pot afecta

sanatatea populatiei sau mediul?

76. Din explozii, deversari, incendii, etc

depozitarea, manipularea folosirea sau

producerea de substante periculoase sau toxice?

DA

DA

IN CAZUL

ERUPTIILOR

A

DA

IN CAZUL

ERUPTIILOR

77. Din evenimente care se situeaza in afara

conditiilor normale de functionare ale

echipamentelor/sistemelor/ instalatiilor pentru

protectia mediului ( ex. avarierea sistemelor

pentru controlul poluarii )?

NU - - -

78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale

care conduc la pagube pentru mediu ( ex.

inundatii, cutremure, alunecari de teren etc )?

NU - - -





93

Intrebare – Proiectul va conduce la schimbari sociale?

79. Schimbari in structura populatiei: numar,

varsta, ocupatie, grupuri sociale, etc? NU - - -

80. Prin stramutarea populatiei sau demolarea de

locuinte, localitati sau utilitati ale locuintelor? NU - - -

81. Prin migrarea unor locuitori veniti din alte

localitati? NU - - -

82. Prin suprasolicitarea utilitatilor sau serviciilor

locale, ca de ex. cele pentru locuire, educatie,

sanatate?

NU - - -

83. Prin crearea de locuri de munca in timpul fazei

de constructie sau functionare sau, invers, prin

reducerea locurilor de munca disponibile cu

efecte asupra somajului si a economiei?

DA NU A NU

84. Orice alte cauze? NU - - -

Intrebare – Exista alti factori care pot fi luati in considerare?

85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios

necesare dezvoltari ulterioare care ar putea avea

un impact semnificativ asupra mediului ( ex.

mai multe locuinte, drumuri noi, unitati

industriale suport sau utilitati noi, etc )?

DA NU A NU

86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilitatilor

suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau

alte dezvoltari care ar putea avea un impact

asupra mediului, exemplu:

- infrastructura suport (drumuri,

alimentare cu energie, tratarea

deseurilor sau apei uzate etc )? - dezvoltarea locuintelor?

- industria extractiva?

- industria pentru furnizarea materiilor

prime?

- altele?

DA NU A NU

87. Proiectul ar putea limita modul de folosire

ulterioarea a ampasamentului astfel incat sa

existe un impact semnificativ asupra mediului?

DA NU A NU

88. Proiectul va constitui un precedent pentru o

dezvoltare viitoare? DA NU A NU

89. Proiectul va avea efecte cumulative datorita

vecinatatii cu alte proiecte existente sau

planificate si care au efecte similare?

NU - - -

90. Proiectul se refera la sistarea definitive /

dezafectarea unor activitati? in acest caz, poate

exista impact post inchidere?

NU - - -





94

11. Rezumat fara caracter tehnic

11.1. Amplasament

Sonda 3700 Deep Moinesti, sonda de cercetare, se va amplasa pe teritoriul

judetului Bacau, comuna Magiresti, in extravilan, terenul apartinand S.C. PETROM

S.A. (2167 m2) si Primariei comunei Magiresti (6325 m

2). Terenul cu suprafata de

6325 m2 are destinatia de teren pasune impadurita.

Coordonatele sondei in sistem STEREO 70 sunt:

� X = 559 343;

� Y = 615 325;

� Z = 735.

11.2. Descrierea activitatii

Categoria lucrarilor de explorare/exploatare a zacamintelor de petrol si gaze,

ramura a industriei petroliere, include si lucrarile privind forajul sondelor, lucrari

care au un caracter temporar.

Durata forajelor este determinata de adancimea la care se afla obiectivul –

zacamantul care trebuie exploatat, constructia sondei si conditiile geofizice ale

structurii.

In cazul sondei 3700 Deep Moinesti, durata lucrarilor de realizare a sondei este de

circa 150 zile, iar adancimea de foraj este de 3735 m.

In vederea realizarii obiectivului sunt prevazute a fi executate urmatoarele etape:

� executarea lucrarilor de pregatire si organizare prin lucrari de constructii

– montaj, in legatura cu instalatia de foraj;





95

� executarea lucrarilor de foraj propriu – zise;

� incheierea procesului de foraj;

� demobilizarea instalatiei de foraj si anexelor;

� transportul acesteia la alta locatie sau la baza de reparatii;

� executarea lucrarilor de probare a stratelor si pregatirea sondei pentru

exploatare;

� executarea de lucrari pentru redarea terenului disponibilizat prin

reducerea careului sondei, de la dimensiunile necesare de foraj la cele

necesare procesului de exploatare, vechilor proprietari, in circuitul initial,

prin lucrari de reconstructie ecologica.

Activitatea de pregatire si organizare consta in lucrari destinate amenajarii

drumului de acces la sonda, amenajarii careului sondei, precum si lucrari pentru

protectia mediului, aferente instalatiei de foraj.

Probele de productie se vor efectua cu instalatia P 80. Durata de realizare a

probelor de productie este de circa 20 zile, dupa care, daca rezultatele sunt

pozitive, sonda intra in productie.

11.3. Prognoza impactului

11.3.1. Prognoza impactului asupra factorului de mediu apa

Prognoza impactului asupra apei in timpul constructiei sondei

Forajul sondei nu emite, atunci cand se respecta tehnologia de lucru, substante

poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de suprafata.

Se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra apelor de suprafata si

subterane este nesemnificativ si de scurta durata.

Sursa de poluare naturala care poate genera poluarea apelor de suprafata si

subterane o constituie apele meteorice sub forma de ploi terentiale cu intensitati





96

foarte mari – cantitati mai mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute – cand capacitatea

de inmagazinare a habei de decantare de 40 m3 poate fi depasita.

Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:




pompa 3 PN 1000;



hidraulic – cu insertii metalice – , datorita imbatranirii materialului sau a

manevrarii bruste;

� fisurarea furtunului vibrator, care face legatura cu pompa 3 PN 1000 si

manifoldul pompei, datorita imbatranirii materialului;


manlocuri);



pot ajunge in apele freatice;

� diferite solutii, folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu solutii formate



Aceste solutii se pot infiltra in sol si pot ajunge in apele freatice.

Prognoza impactului asupra apei in timpul functionarii sondei

In timpul functionarii sondei, daca se respecta tehnologia de lucru, nu se emit

substante poluante care sa afecteze calitatea apelor din panza freatica si a celor de

suprafata.

Sursele potentiale de poluare a apelor sunt:





97

� aparitia unor fisuri pe traseul conductei de transport amestec titei, de la

sonda la parcul de rezervoare;

� neetanseitati ale unor zone de racord.

11.3.2. Prognoza impactului asupra factorului de mediu aer

Prognoza impactului asupra aerului in timpul constructiei sondei





Emisiile rezultate de la esapamentele utilajelor folosite la realizarea investitiei –

foraj sonda titei, vor determina o crestere locala a concentratiei de poluanti

atmosferici, pe amplasamentul lucrarilor.

Intensificarea activitatii de transport, in cadrul terenurilor aferente executiei

obiectivului, nu va determina afectarea calitatii aerului.



Prognoza impactului asupra aerului in timpul functionarii sondei

In timpul functionarii investitiei, emisiile sunt numai cele eliberate in atmosfera de

catre grupul generator de electricitate care functioneaza ca un motor cu ardere

interna pe baza de motorina.

In aceasta situatie se poate afirma ca impactul asupra aerului este nesemnificativ.





98

11.3.3. Prognoza impactului asupra factorului de mediu sol

Prognoza impactului asupra solului in timpul constructiei sondei

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra solului si

subsolului este minim.

Un impact slab, in faza de executie, se va inregistra asupra solului. Stratul vegetal

va fi decopertat si prezervat, fiind constituit din soluri argiloase, pentru refacerea

zonei decopertate.

Prognoza impactului asupra solului in timpul functionarii sondei


poluare a solului si subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in

cantitati care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot

determina afectarea grava a solului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot

atinge 2 pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor

implica lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei solului in amplasament.

11.3.4. Prognoza impactului asupra factorului de mediu subsol

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul constructiei sondei

In urma celor prezentate mai sus putem considera ca impactul asupra subsolului

este minim.

Un impact slab, in faza de executie a forajului sondei, se va inregistra asupra

subsolului.





99

Prognoza impactului asupra subsolului in timpul functionarii sondei


poluare a subsolului. In caz de avarii, se vor produce scurgeri de titei in cantitati

care pot atinge valori de ordinul sutelor de m3. Aceste scurgeri pot determina

afectarea grava a subsolului, pe suprafete mari si pe adancimi care pot atinge 2

pana la 5 m. De asemenea, operatiile de interventie si de reparatie vor implica

lucrari, care vor determina, pentru perioade scurte de timp, modificarea

configuratiei subsolului, in amplasament.

De asemenea, pot exista si situatii de poluari accidentale care pot fi provocate de

activitati diverse.

11.3.5. Prognoza impactului asupra factorului de mediu flora si fauna

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul constructiei sondei

In perioada de executie a investitiilor, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de

lucru. Pe aceste suprafete de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va

reface dupa perioada de vegetatie, dupa reabilitarea suprafetelor afectate.

Prezenta faunei, in vecinatatile amplasamentelor, este reprezentata de iepuri si

vulpi, soareci de camp si pasari, nefiind afectata de prezenta obiectivelor de

investitie.

Activitatea de foraj se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat,

neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si

acvatice este nesemnificativ.

Se poate afirma ca impactul asupra acestui factor de mediu in timpul constructiei

obiectivului este minim si de scurta durata.





100

Prognoza impactului asupra biodiversitatii in timpul functionarii sondei

Deoarece activitatea de exploatare se desfasoara numai in incinta amplasamentului

aprobat, neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei

terestre si acvatice este nesemnificativ.

11.4. Gospodarirea deseurilor

Deseurile rezultate din activitatea de foraj sunt gestionate astfel:

� Detritusul. Singurele reziduuri rezultate din procesul de sapare sunt rocile

sfaramate de sapa (detritusul) care sunt selectate pe sitele vibratoare si

colectate in doua habe metalice de cate 40 m3 fiecare. Cantitatea de

detritus rezultat in urma saparii sondei este de circa 310 tone. Cantitatea

de detritus rezultata va fi depozitata in doua habe metalice de cate 40 m3

fiecare, de unde va fi transportata periodic, conform contractului de

WASTE MANAGEMENT incheiat intre PETROM Membru Grup OMV si

contractorul fluidului de foraj – AVA EASTERN EUROPE (la Rampa

ecologica Bals).

� Deseurile metalice sunt deseuri feroase care rezulta la taierea coloanelor,

cabluri de otel, piese de schimb inlocuite. Aceste deseuri se valorifica la

unitati de colectare specializate.

� Deseurile de ambalaje: ambalajele materiilor prime sunt:

� butoaie metalice, care se reutilizeaza si se predau la schimb

furnizorului de produse chimice sau sunt trimise la statia de fluide

a Schelei care se ocupa cu lucrarile de foraj;

� ambalaje din hartie si carton, care se colecteaza si se predau la

unitatile de colectare autorizate sau se refolosesc.





101

� Deseurile din materiale de constructie: la amenajarea terenului se

folosesc dale din beton armat specifice pentru activitatile de foraj. Dalele

sunt reutilizate la alte locatii, dar exista posibilitatea ca la manipulare sa

se produca deteriorarea unor dale, devenind astfel deseuri. Aceste deseuri

sunt utilizate la repararea si intretinerea drumurilor de schela

(permanente) sau sunt transportate la rampele (bazele) de productie a

societatii, care va castiga licitatia pentru executarea lucrarilor de foraj.

� Deseurile menajere, sunt precolectate in containere (pubele) amplasate in

careul sondei. Eliminarea deseurilor menajere se face prin depozitare

finala la groapa de gunoi a localitatii din zona obiectivului.

Substantele chimice si materialele neutilizate (nu se poate estima cantitatea) se

transporta la magazia de materiale a schelei.

11.5. Gospodarirea substantelor toxice periculoase

Pentru exploatarea hidrocarburilor, se utilizeaza, functie de problemele care apar,

substante specifice: agenti tensioactivi, agenti spumanti, formaldehida, inhibitori de

coroziune, acid clorhidric, etc., substante care sunt depozitate in bazele specializate

ale schelei cu asigurarea conditiilor specifice de stocare.

In cazul transporturilor de materiale, substante toxice si periculoase, soferul trebuie

sa aiba un certificat de pregatire profesionala din care sa reiasa ca are dreptul sa

transporte astfel de substante. De asemenea, trebuie sa mai aiba asupra sa

documente de provenienta a marfii. O alta prevedere este cea referitoare la

echiparea vehiculului care transporta produsul respectiv. Acesta trebuie sa fie

semnalizat cu etichete si panouri specifice din care sa reiasa gradul de pericol al

substantei si trebuie sa corespunda din punct de vedere tehnic circulatiei pe

drumurile publice.





102

Pentru respectarea prevederilor legale in domeniul protectiei mediului raspunde

constructorul lucrarii si beneficiarul acestora.

Cantitatile si produsele destinate unei anumite operatii sunt ridicate din baza,

transportate, in conditii de siguranta, la sonda si utilizate imediat, conform

prescriptiilor de utilizare si normelor de protectia muncii.

In cazul intreruperii accidentale a alimentarii cu energie electrica de la retea,

grupul electrogen preia consumatorii vitali ai instalatiei. Combustibilul cu care se

va alimenta grupul va fi transportat zilnic in canistre de tabla de la baza de

aprovizionare.

Din prezentarea masurilor si dotarilor pentru protectia mediului se constata ca

acestea au un caracter integrat, deoarece ele rezolva, in mod unitar, aspectele

generate de construirea obiectivului. Masurile si dotarile pentru protectia factorilor

de mediu: apa, aer, sol, ecosisteme acvatice, gospodarirea deseurilor si a

substantelor toxice si periculoase, fac parte integranta din fluxul tehnologic adoptat

pentru forajul sondei.

11.6. Masuri de diminuare a impactului

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: apa

In situatia in care au loc ploi terentiale cu intensitati foarte mari – cantitati mai

mari de 45 l/s, in circa 60 - 80 minute -, careul sondei se poate inunda integral,

fiind supus unei spalari partiale, astfel depozitul de sol vegetal putand fi distrus,

materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafata, care

intercepteaza “viitura” si care tranziteaza peste terenurile situate in aval la careu,

pana la receptorul natural, pot suferi deprecieri, atat din punct de vedere chimic,

cat si organoleptic.





103

Prin echiparea careului cu o serie de utilitati: diferite baraci, habe metalice, se

diminueaza efectul infiltratiilor apelor meteorice, la nivelul intregii suprafete a

careului.

In cazul in care datorita neetanseitatii la lucru sau din alte cauze, se poate produce

poluarea apelor de suprafata, trebuie luate urmatoarele masuri:

� inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei

poluate;

� colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil;

� limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor.

Se poate concluziona si aprecia, ca in cazul unei exploatari normale, in care se

respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de protectie prezentate, ca

impactul acestei activitati asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta, a starii de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate

de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este

extrem de redusa.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: aer



Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: sol si subsol

Pentru protectia solului, suprafetele inchiriate vor fi decopertate, vor fi nivelate, iar

stratul de sol vegetal va fi depozitat, urmand ca la terminarea lucrarilor, acesta sa

fie imprastiat pe toata suprafata, mai putin cea destinata amenajarii careului pentru

probe de productie, respectiv exploatarea sondei.





104

Fluidul de foraj folosit in procesul tehnologic va avea caracteristici compatibile cu

stratele traversate, acestea neavand un caracter poluant, deoarece concomitent cu

traversarea acestora are loc tubarea coloanelor si cimentarea acestora.

Dupa terminarea operatiilor de foraj si probare strate, se trece la evacuarea

instalatiilor, a rezervoarelor, habelor si baracilor din incinta fiecarui careu de

sonda.

Pentru redarea suprafetei careului instalatiei de foraj in circuitul productiv, se va

executa urmatoarea succesiune de lucrari:


� strangerea, incarcarea si transportul patului de balast si nisip folosit la

amenajarea careului ce a fost scarificat;

� imprastierea solului vegetal din depozit pe suprafata careului sondei;

� nivelarea suprafetei solului ce a fost acoperita cu sol vegetal (suprafata

totala, mai putin suprafata necesara probelor de productie);

� aratura mecanica in doua sensuri perpendiculare a acestei suprafete,

administrarea de ingrasaminte chimice si organice si efectuarea de analize

agropedologice de teren.

Masuri de diminuare a impactului pentru factorul de mediu: flora si fauna

Dupa executia lucrarilor, vegetatia va repopula in mod sistemic zona.

11.7. Prognoza asupra calitatii vietii/standardului de viata si asupra

conditiilor sociale in comunitatile afectate de impact

Existenta in zona exploatarilor petroliere prin sondele de foraj si extractie nu va

conduce la modificarea structurii activitatii economice locale, traditionale si nici nu

va creea asezari umane noi, prin atragerea de forta de munca in zona. Sonda, prin





105

amplasamentul ei, nu afecteaza in niciun fel asezarile umane. Avand in vedere ca

distanta la care se afla sonda este mai mare decat cea minima impusa (50 m) si ca

in procesul de foraj nu se folosesc substante radioactive sau microbiene, se

considera ca securitatea asezarilor umane, nu este afectata.

Desfasurarea normala a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a

mediului. Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a

obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a

populatiei este nesemnificativ.

Principalele surse de zgomot si vibratii rezulta de la exploatarea instalatiei de foraj,

a utilajelor anexe si de la utilajele de transport care tranziteaza incinta fiecarui

careu. Aceste forme de poluare se produc in situatii normale de exploatare a

utilitatilor din careu, au un caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt.

Sursele de zgomot vor avea un caracter temporar pentru utilajele folosite la

amenajarea careului, avand ca durata:

� utilajele terasiere folosite la amenajarea terenului: 45 zile, circa 10 ore/zi;

� instalatie de foraj: 100 zile, 24 ore/zi;

� manipularea materialului tubular: 100 zile, circa 10 ore/zi.

12. Concluzii si recomandari

12.1. Concluzii

1. Factor de mediu: apa

In conditiile in care se respecta procesul tehnologic si ansamblul de masuri de

protectie prezentate, se poate aprecia ca impactul acestei activitati asupra acestui

factor de mediu este nesemnificativ.

Se pastreaza situatia existenta a starii de calitate.





106

2. Factor de mediu: aerul



3. Factori de mediu: solul si subsolul

Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului,

prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau

masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor

de amenajare a careului sondei si a drumului de acces, in conditiile de relief

existente.

In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca

impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.

4. Factori de mediu: flora si fauna

Forajul sondei si probarea stratelor se va desfasura numai in incinta

amplasamentului aprobat, neafectand zonele limitrofe, fapt care face ca influenta

ecosistemelor terestre si acvatice, sa fie nesemnificativa.

5. Sanatatea populatiei

Avand in vedere faptul ca distanta dintre amplasamentul sondei si prima casa din

vecinatatea sondei este suficient de mare si ca desfasurarea normala a procesului

de foraj nu conduce la poluarea semnificativa a mediului, se estimeaza ca impactul

produs asupra asezarilor umane si a starii de sanatate a populatiei este

nesemnificativ.





107

In concluzie, in conditiile respectarii procesului tehnologic de foraj si a tuturor

masurilor stabilite pentru protectia apelor, a solului si a subsolului, a vegetatiei si

faunei forestiere, a aerului si a asezarilor umane, se estimeaza ca impactul global

produs de aceasta activitate asupra mediului este, in general, redus si temporar.

12.2. Recomandari

Pentru respectarea normelor si standardelor in vigoare, necesare protectiei

factorilor de mediu, trebuie organizate programe educationale, la nivel de colective,

in vederea atingerii gradului de cultura ecologica, necesara respectarii normelor de

protectie a mediului inconjurator. Prin aceste programe, trebuie sa se indice modul

de actiune, a fiecarei persoane, la locul ei de munca, pentru a se evita poluarea

accidentala sau voita, a factorilor de mediu. Sedintele de educatie ecologica trebuie

sa se desfasoare periodic, la fel ca si instructajele de protectie a muncii sau chiar

concomitent cu acestea.

A actiona in scopul prevenirii poluarii factorilor de mediu este mai usor decat a

trece la masuri ameliorative sau de remediere.

Pentru prevenirea poluarii, cat si a protejarii factorilor de mediu (sol, apa, aer) se

fac urmatoarele recomandari:

� realizarea lucrarilor de suprafata, conform standardelor in vigoare;

� decopertarea invelisului vegetal, din incinta viitorului careu, sa se faca pe

o adancime de 20 cm si depozitarea acestuia in careul sondei sa constituie

depozitul de sol vegetal;

� se recomanda fundarea la suprafata terenului natural;

� colectarea temporara a detritusului rezultat in urma lucrarilor de foraj sa

se faca in doua habe metalice de cate 40 m3, montate in apropierea sitelor

vibratoare;

� inceperea lucrarilor de foraj se vor face numai dupa executarea si

receptionarea tuturor lucrarilor de montaj si a incercarii tuturor





108

aparatelor de masura si control existente, conform cartii tehnice a

instalatiei;

� proba de presiune hidraulica a manifoldului conductelor de refulare, a

sistemului de circulatie, a fluidului de foraj, va fi efectuata numai in ziua

precedenta inceperii forajului. Proba se va executa la o presiune egala cu

1,5 bar, fiind presiunea maxima de lucru;

� sonda va fi dotata cu instalatie completa de prevenire a eruptiilor,

corespunzatoare categoriei sondei si evaluarii presiunii de zacamant,

potrivit Regulamentului de Prevenire a Eruptiilor;

� echipele de lucru vor fi permanent instruite asupra modului de actiune

pentru prevenirea si combaterea eruptiilor; trebuie sa se asigure

scolarizarea teoretica si practica a personalului operativ, in vederea

eruptiilor, la Centrul de Perfectionare ICPT Campina;

� pentru evitarea poluarii factorilor de mediu cu substantele pulverulente

folosite la tratarea fluidului de foraj este necesara folosirea de baraci –

magazii inchise –, pentru depozitarea acestor substante;

� inainte de retrocedarea terenului, catre proprietarii de la care s-a

inchiriat – vezi tabelul nr. 1.4.6.-1. – trebuie sa se execute lucrari de

reconstructie ecologica aplicate terenului:

� transportarea fluidului de foraj (o cantitate de circa 1590 m3) la statia de

fluide a constructorului, unde va fi conditionat si reintegrat in fluxul

tehnologic pentru forajul altor sonde. Acest proces consta in separarea

fluidului de detritus prin floculare. Partea lichida rezultata este reutilizata

in procesul tehnologic la prepararea fluidului. Partea solida,

reprezentand detritus umectat cu 5 % fluid de foraj, este transportat in

vederea depozitarii si reciclarii, conform contractului de WASTE

MANAGEMENT incheiat intre PETROM Membru Grup OMV si





109

Contractorul fluidului de foraj, respectiv AVA EASTERN EUROPE (la

Rampa Ecologica Bals);

� demontarea drumului interior si a platformei tehnologice de cimentare;

� curatirea santului de reziduuri si a habei de colectare;

� demobilizarea santului betonat, scoaterea si transportul habelor de

detritus si a habei de reziduuri de pe locatie;

� astuparea excavatiilor (gaurilor) unde au fost pozitionate habele;

� scarificarea si nivelarea suprafetei careului si restrangerea la nivelul

careului pentru exploatarea sondei;

� imprastierea pamantului vegetal din depozitul de pamant aflat in

apropierea careului;

� aratura mecanica in doua sensuri, discuirea si administrarea de

ingrasaminte chimice si organice, precum si efectuarea a 4 determinari

agropedologice de teren, conform Ordinului Ministrului Apelor,

Padurilor si Protectiei Mediului nr. 184/21.09.1997;

� la sfarsitul etapei de cercetare, pentru exploatare, sonda va fi completata

cu urmatoarele echipamente si dispozitive, care raman in careul restrans

cu suprafata de 1100 m2:

a. echipament de adancime:

� tevi de extractie;

� prajini pompare;

� prajna lustruita de pompare;

� pompa elicoidala cu cavitatie continua, inclusiv echipament

de antrenare.

b. echipament de suprafata:

� cap de pompare;

� unitate de pompare;

� platforma pentru instalatii de interventie;





110

� conducte tehnologice.

13 Anexe

a) CERTIFICAT DE ATESTARE

� Atestat nr. R-EIM-03-63/2008

b) ACTE, PLANURI SI PLANSE

� Acte de proprietate a terenului;

� Planuri de amplasare in zona a sondei 3700 Deep Moinesti;

� Plan de situatie – sonda 3700 Deep Moinesti – scara 1 : 1000;

� Plan de situatie – sonda 3700 Deep Moinesti – scara 1 : 500.

rsi - 3700 deep moinesti+arpmbc.anpm.ro/upload/13705_3364.pdf · 2010. 10. 31. · maxima...

Documents