Codul proiectului: PN-III-P1-1.1-PD-2016-0142 Contract nr.: 21 ⁄ 2018

ROMANUL POLITIC ȘI CHESTIUNEA IDENTITĂȚII

ÎN LITERATURA ROMÂNĂ INTERBELICĂ (POLIQUID)

Manager de proiect: Asist. dr. Ștefan Firică

Mentor: Prof. dr. Liviu Papadima

Universitatea București

◊ Raport științific final, perioada mai 2018 – decembrie 2019 ◊

ETAPA 1 (02.05-31.12.2018) – ETAPA 2 (01.01-31.12.2019)

ETAPA 1: 02.05-31.12.2018

Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 1)

și panoramarea romanului interbelic românesc (partea 1)

Obiective O1: Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 1)

O2: Panoramarea romanului interbelic românesc (partea 1)

Activități: 1.1. Documentare în biblioteci / arhive pentru realizarea cadrului

teoretic și metodologic al cercetării (partea 1).

1.2. Documentare în biblioteci / arhive pentru panoramarea romanului

politic românesc interbelic (partea 1).

Redactarea unui articol științific despre literatura română

interbelică pe teme politice și identitare.

1.3. Participare la o conferință / un colocviu cu participare

internațională desfășurat în România.

Rezultate verificabile ale activității: R1: 1 pagină de web a proiectului

R2: 1 raport intermediar

R3: 1 comunicare în cadrul unei conferințe / unui colocviu cu

participare internațională, în România

R4: 1 articol publicat (sau trimis spre publicare) într-un volum

colectiv / o revistă științifică citată în baze de date

internaționale sau în Clarivate Analytics

Activități și rezultate obținute

Obiective: O1 & O2. Activități: 1.1, 1.2 & 1.3.

Rezultate obținute: R1, R2, R3 & R4.

În perioada 2-4 mai 2018, a doua conferință internațională organizată de Centre for

European Modernism Studies (CEMS), Temporalities of Modernism, a avut loc la

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și a beneficiat de participarea unor

cercetători de frunte de la Universitatea din Oxford, Universitatea din Pennsylvania,

Universitatea din Edinburgh, Universitatea Notre-Dame du Lac (Indiana), sau

Universitatea din Carolina de Nord, Greensboro: Jean-Michel Rabaté, Randall Stevenson,

Declan Kiberd, Christian Moraru și Patrick McGuinness

(http://tempcems.conference.ubbcluj.ro/). Am participat la secțiunea ”Faces of Romanian

Modernism(s)”, cu comunicarea Identity, Hierarchy, Equality. An Application on the

Romanian Interwar Modernism, în care am analizat câteva modele ideologice active în

literatura română interbelică, într-un context european. Articolul rezultat din participarea

la acest panel a fost trimis spre evaluare pentru volumul colectiv al conferinței, ce urmează

a fi publicat în 2019 la o editură europeană de prestigiu.

Articolul Between Friends. An Interwar Ideological Dialogue (”Journal of

Romanian Literary Studies”, no. 14 / 2018 – aici) examinează traseul ficțional și non-

ficțional al unor concepte-pereche construite de Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade,

ulterior utilizate (până la abuz) de mai mulți intelectuali din „tânăra generație” sau din afara

ei. Perechile contrastive „sympathia” vs. „soteria” (Eliade), sau „activism prin disperare”

vs. „istorism prin resemnare” (Vulcănescu), în pofida contradicțiilor interne, au marcat o

http://tempcems.conference.ubbcluj.ro/https://old.upm.ro/jrls/JRLS-14/Rls%2014%2041.pdf

polaritate ideologică înăuntrul și în afara câmpului literar, într-un moment de frământări pe

scena publică națională, când membri ai elitei intelectuale făceau pași însemnați către

angajamente politice. Articolul ilustrează modul în care ficțiunea poate contribui la

(de)construirea unor polarități social-politice ale epocii ei.

Pagina de web a proiectului (aici) e găzduită de platforma IRH-ICUB (Institute for

Research in the Humanities, secțiune a Institutului de Cercetare a Universității București)

și are ca scop diseminarea rezultatelor proiectului, precum și creșterea interesului pentru

domeniul de cercetare. Rezultatele livrabile corespunzătoare anului 2018 – un articol și un

raport științific de etapă – au fost încărcate și pot fi accesate în regim gratuit, alături de alte

date și materiale relevante pentru aria proiectului.

Repere ale cercetării întreprinse

Obiective: O1 & O2. Activități: 1.1 & 1.2.

Pentru a configura un corpus teoretic util pentru hermeneutica romanului politic,

am întreprins o cercetare extinsă în bazele de date ale bibliotecilor „fizice” și virtuale din

țară. Pentru a examina strategiile narative, spațiile literare, clasele de conflicte și de

personaje, se impune o abordare transdisciplinară, incluzând un mozaic de elemente

preluate din studiile literare, urbane, politice, de gen, psihanalitice. Studiile identității

furnizează o perspectivă conceptuală integrativă, care poate fi adaptată la domeniul

cercetării prezente. Modelele antropologice pot fi utilizate pentru conectarea unor pattern-

uri de comportament politic, social și cultural. Teoriile naratologice trasează distanțele

dintre agenda ideologică declarată sau latentă a autorului și lumea ficțională pe care o pune

în scenă, în vreme ce noile perspective asupra genurilor literare ne pot informa despre

conservatorismul sau transgresivitatea formulelor estetice puse în operă, într-o perioadă

(interbelică) în care concurează pe piața literară mai multe formule narative, caracteristice

unor epoci diferite, de la cele mai învechite până la cele experimentale. Eclectismul e și

mai accentuat într-un spațiu semiperiferic ca sistemul cultural românesc, care importă

https://irhunibuc.wordpress.com/2018/11/08/political-fiction-and-the-question-of-identity-in-the-interwar-romanian-literature-poliquid/

simultan practici occidentale redevabile unor secvențe diacronice diferite, de la realismul

impersonal de secol XIX până la versiunile actualizate ale suprarealismului, cu care micro-

grupurile avangardiste române sunt conectate. Cadrul teoretic este încă în lucru, progrese

substanțiale fiind așteptate după efectuarea stagiului de documentare într-un mare centru

universitar european.

Panoramarea romanului românesc interbelic presupune, ca pas preliminar,

revizitarea „rădăcinilor” genului în istoria literară locală. Primele tentative de a scrie un

roman cu dimensiune politică datează de la începuturile romanului însuși, odată cu

ecloziunea generațiilor pașoptistă și post-pașoptistă. Formulele adoptate sunt eclectice: de

la discursul romantic-realist al parvenirii (Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon, 1863),

la intriga conspiraționistă de mistere (Doritorii nebuni de Dimitrie Bolintineanu, 1864) și

până la proza proto-S.F. (Finis Rumaniae de Al.N. Dariu, 1873, sau Spiritele anului 3000.

Impresiuni de călătoriă de Demetriu G. Ionnescu, 1875). Pe o piață literară încă insuficient

specializată pe genuri, numai primul roman dintre cele amintite a supraviețuit epocii sale

și a furnizat o schemă narativă productivă în deceniile următoare. Povestea exemplară a

măririi și căderii parvenitului local („ciocoiul”) a fost reciclată în „ciclul Comăneștenilor”,

saga de familie scrisă de Duiliu Zamfirescu, în grupările postromantice sămănătoriste și

poporaniste, înainte de a-și reconfirma vitalitatea în literatura interbelică. Narațiunile de

stânga de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX (precum Dinu Millian de

jurnalistul C. Mille, 1887, sau romanele și nuvelele Sofiei Nădejde) anticipează proza pro-

socialistă sau -comunistă din anii interbelici. Literatura politică interbelică (mai ales cea

scrisă de „generația frontului” și de cea următoare) e influențată și de unda de șoc post-

traumatic a Primului Război Mondial, și de turbulențele antisemite de la începutul anilor

'20, de ascensiunea doctrinelor naționalist-esențialiste și de difuziunea în zona sud-est-

europeană internaționalismului de stânga. O gamă largă de modele politice și literare se

împletesc în romanul ideologic scris în anii 1920-1940: Fecior de slugă (1932) de N.D.

Cocea, Fundătura cimitirului no. 13 (1932) de Tudor Teodorescu-Braniște, masiva serie

În preajma revoluției de C. Stere (1932-1936), trilogia neterminată Întoarcerea din rai

(1934), Huliganii (1935) și Viață nouă de Mircea Eliade, De două mii de ani (1935) de

Mihail Sebastian, Fata Morgana (1937) de Gherasim Luca, Gorila (1938) de Liviu

Rebreanu, Sectarii (1938) de Ion Agârbiceanu, Așteptând ceasul de apoi (publicat postum)

de Dinu Pillat, ori Frunzele nu mai sunt aceleași (publicat în 1946) de Mihail Villara etc.

Trebuie remarcat numaidecât că rutele literare și politice ale romanului interbelic rămân

viabile în timpul și în urma celui de-Al Doilea Război Mondial, înainte de instalarea

regimului comunist, când paradigma genului se metamorfozează dramatic. O „hartă” a

ficțiunii politice interbelice rămâne, de asemenea, de trasat în faza următoare a proiectului.

ETAPA 2 (01.01-31.10.2019)

Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 2)

Panoramarea romanului politic românesc interbelic (partea 2)

Identificarea reciclărilor contemporane ale unor teme, motive,

personaje-tip interbelice în imaginarul cultural politic românesc de

după 1989

Stimularea interesului tinerilor cercetători pentru domeniul prozei

politice, transferul cunoașterii în vederea unor viitoare cercetări

(desfășurate la nivelul ciclurilor de licență, masterat, sau doctorat) -

Obiective

O1: Revizitarea modelelor teoretice interdisciplinare (partea 2)

O2: Panoramarea romanului interbelic românesc (partea 2)

O3: Identificarea reciclărilor contemporane ale unor teme, motive,

personaje-tip în imaginarul politic și cultural post-1989

O4: Stimularea tinerilor cercetători în domeniul literaturii politice,

prin transferul cunoașterii în vederea unor viitoare disertații

de master, teze de doctorat sau cercetări postdoctorale

Activități:

2.1. Documentare în biblioteci / arhive pentru realizarea cadrului

teoretic și metodologic (partea 2) și pentru panoramarea

romanului politic românesc interbelic (partea 2).

2.2. Mobilitate într-un stat membru al UE pentru documentare (pentru

lărgirea cadrului teoretic al cercetării).

2.3. Participare la două conferințe / colocvii cu participare

internațională, dintre care unul desfășurat în România și

celălalt în alt stat membru al UE.

2.4. Trimiterea spre publicare a două articole științifice, dintre care

unul despre literatura română interbelică pe teme politice și

identitare, iar altul despre (dis)continuitățile dintre imaginile

identitare contemporane și interbelice, așa cum sunt ele

construite în literatura pe teme politice.

2.5. Organizarea unui atelier despre literatura pe teme politice și

identitare.

2.6. Completarea paginii web pentru diseminarea rezultatelor.

Încărcarea livrabilelor pe pagina web a proiectului (baze de

date, raport final).

Rezultate verificabile ale activității:

R1: 2 comunicări în cadrul unor conferințe / colocvii cu participare

internațională, cu lucrări despre literatura pe teme politice și

identitare

R2: 2 articole publicate (sau trimise spre publicare) în volume

colective / reviste științifice citate în baze de date

internaționale sau în Clarivate Analytics (ex-Thomson

Reuters Web of Science)

R3: o bază de date referitoare la romanul politic interbelic românesc

va fi încărcată pe pagina web a proiectului.

R4: un atelier (workshop) multidisciplinar cu participanți (invitați și

studenți) din câmpul studiilor literare și al altor specializări

(antropologie, studii politice, culturale sau artele

spectacolului), dedicat diferitelor implicații ale literaturii cu

temă politică și identitară.

R5: actualizare și finalizare pagină web

R6: raportul final de cercetare

Activități și rezultate obținute

Obiective: O1, O2, O3 & O4. Activități: 2.1-2.6.

Rezultate obținute: R1-R5.

Pentru diseminarea rezultatelor cercetării, pe 21 martie 2019 s-a desfășurat, la

Institutul de Cercetare al Universității București, cu sediul în str. Dimitrie Brândză nr. 1,

în cadrul seriei Lunchtime Seminar, atelierul Romanul politic interbelic: mai multe lecturi

posibile (Interwar Political Fiction: Possible Readings) (aici), la care au participat

cercetători din cadrul ICUB, activând în alte câmpuri culturale (studii politice, istorie),

precum și studenți din ciclul de licență al Facultății de Litere a Universității București.

După prelegerea susținută, în care au fost prezentate principalele direcții ale cercetării în

domeniu, a avut loc o discuție, condusă în funcție de interesele publicului studențesc. S-au

abordat tematici precum: grile de interpretare teoretică a „genului”; principalele

subcategorii ale „genului”, existente în literatura română interbelică – de la romanul cu teză

până la romanul existențialist și cel suprarealist; interferența dintre filtrul ideologic și

„tipologia” personajelor rulate în romanul politic autohton (cu două „studii de caz”:

„ciocoiul” și „huliganul”); romanul politic, poziționat pe interfața dintre cultură (oficială)

și contracultură, asumându-și rolul de a construi sau deconstrui imagini stereotipice;

semnificația spațiului literar în romanul politic, cu referire la geocritica lui Bernard

Westphal, geografia literară a lui Franco Moretti sau psihogeografia propusă de Merlin

Coverley, pe urmele situaționismului lui Guy Debord.

https://unibuc.ro/lunchtime-seminar-cu-tema-interwar-political-fiction-possible-readings-la-sectiunea-de-stiinte-umaniste-a-icub/

Stagiul de mobilitate la Katholiek Universiteit din Leuven (Belgia) s-a desfășurat

în perioada 24 aprilie – 15 mai 2019, supervizat de Prof. Dr. Ortwijn de Graef, de la catedra

de literatură engleză, în cadrul Faculty of Arts. Stagiul mi-a permis completarea corpusului

teoretic și metodologic relevant pentru explorarea romanului politic interbelic, prin

frecventarea mai multor biblioteci din cadrul campusului (biblioteca centrală, precum și

bibliotecile facultăților de litere, științe politice și sociale, filosofie, studii religioase).

Bogatele arhive și resurse online ale universității din Leuven (aflate în top 50, în World

University Rankings 2020) mi-au permis completarea bazei de date ce cuprinde lucrări

teoretice relevante în domeniu, cu atât mai mult cu cât abordarea integrată specifică

proiectului POLIQUID a necesitat un cadru metodologic interdisciplinar. Frecventarea

unor cursuri susținute de prof. de Graef asupra relației dintre proza literară și imaginarul

biologic occidental s-a dovedit util pentru reevaluarea paradigmei vitalismului din primele

decenii ale secolului XX, exploatat intens în literatura pan-europeană (inclusiv

românească) a identității. O întâlnire cu eminentul cercetător Theo D’haen, co-redactor-șef

al revistei Journal of World Literature, publicate de Brill, a deschis perspectiva unei

viitoare colaborări.

La Colocviul Național al Asociației pentru Literatură Generală și Comparată din

România (ALGCR) cu tema Modelul german în cultura română, desfășurat la Sibiu în 10-

13 iunie 2019, am prezentat comunicarea „Teorii ale specificului național. Localizări

interbelice ale unui brand german în Europa Centrală și de Est”, în care am examinat

comparativ relocalizarea unor pattern-uri identitare occidentale (germane) în culturile

central- și sud-est europene. Teoriile mezo-regionale ale specificului național, de la

versiunile soft marxizant-socializante și până la cele esențialist-fascizante au fost

reprezentate prin autori români, bulgari sau maghiari ca Dimitrie Gusti, Henri H. Stahl,

Dimităr Mihalcev, Ivan Hadjiski, István Bibó, Zoltán Szabó, Lajos Fülep, László Szabédi,

Lucian Blaga, C. Rădulescu-Motru, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Emil Cioran,

Szekfü Gyula sau Petăr Mutafciev. Prin această comunicare (ca și prin articolul Teorii

interbelice ale specificului național în Europa centrală și de est. Recitiri contemporane,

publicat în revista Transilvania, v. mai jos), am încercat să contribui la o mai bună

cunoaștere, în spațiul literar autohton, a abordărilor transdisciplinare și comparatiste

promovate de Centrul de Studii Avansate din Sofia. Paradigma „studiilor culturale

comparate” (promovată de Steven Tötösy de Zepetnek, între alții) mi se pare cea mai

fructuoasă pentru o abordare integrată a imaginarului ideologic livrat în proza politică

interbelică.

În perioada 24-25 octombrie a avut loc, la București, Conferința Internațională De

l’Ouest à l’Est: Métamorphoses des discours en Europe / From West to East:

Metamorphoses of Discourses in Europe (aici), organizată de Universitatea București și

Academia Română, Institutul de Sociologie, sub egida rețelei de cercetători Observatoire

des discours et contre-discours relatifs à la construction européenne (Franța), cu sprijinul

CEREFREA București și Agence Universitaire de la Francophonie – Bureau Europe

Centrale et Orientale (AUF-BECO). A fost a patra conferință, după cele desfășurate la

Besançon (2013), Bruxelles (2015) și Torino (2017). Printre invitații speciali, alături de

nume de marcă din domeniul sociologiei, istoricul și antropologul bulgar Diana Mishkova

a susținut o comunicare plenară despre identitatea „sud-est” / „central-est” europeană sau

„balcanică”, explicând mecanismele imagologice de construire a unui auto-/hetero-

stereotip de lungă durată în istoria europeană. Diana Mishkova lucrează la Centrul de Studii

Avansate din Sofia, fiind implicată în proiecte de anvergură privitoare la explorarea

imaginarului identitar mezo-regional, din perspectiva studiilor istorice și culturale. În

cadrul conferinței, am prezentat comunicarea ”Travelling Nationalisms. Emil Cioran’s

Interwar Narrative Revisited”, în care am urmărit relecturile recente, post-1989, non-

reflexive sau reflexive, ale teoriei identitare configurate de Emil Cioran în perioada lui

„românească” interbelică.

Am participat, în perioada 5-7 noiembrie 2019, la The 9th International Conference

on Languages, Literature and Linguistics (ICLLL 2019, aici), organizată de Universitatea

din Barcelona, unde am comunicat lucrarea ”Hooligans, Charismatic Leaders, and Victims:

Narratives of Violence in the Interwar Romanian Fiction”. M-am concentrat asupra

relațiilor dintre cei trei actori-arhetip reprezentați în narațiunile violenței din perioada

interbelică („huliganul”, liderul carismatic și victima), identificând mai multe pattern-uri

de interacțiune în romanele politice ale lui Liviu Rebreanu, Mircea Eliade și Mihail

Sebastian. În final, pentru sesiunea de Q&A, comunicarea a propus o dezbatere asupra

strategiilor de (de)construcție a imaginarului „huliganului” / anarhistului de ieri și de azi,

din interbelic și până în zilele noastre, cu referire la produse ale culturii „înalte” &

https://unibuc.ro/conferinta-internationala-from-west-to-east-metamorphoses-of-discourses-in-europe-la-universitatea-din-bucuresti/http://www.iclll.org/

„populare” precum Huliganii (1935) de Mircea Eliade, A Clockwork Orange (roman din

1962 de Anthony Burgess; film din 1971 de Stanley Kubrick), Natural Born Killers (film

de Oliver Stone din 1994) și Joker (film din 2019 de Todd Phillips, inspirat după un roman

grafic din anii 1940).

În fine, Conferința Internațională Direcții în critica și istoria literară contemporană

(aici) organizată de Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” pe 5-6 decembrie

va prilejui prezentarea comunicării „Cum citim azi romanele politice interbelice: definiții,

tipologii, inventare”, concepută în primul rând ca încă o cale de diseminare a rezultatelor

„cantitative” ale proiectului POLIQUID, mai ales a bazei de date referitoare la romanele

interbelice cu miză politică. Reluând cele mai importante abordări teoretice ale genului,

voi propune mai multe modalități de subcategorizare a lui (în funcție de tehnică narativă,

personaje-tip ale tramei politice, spații narative reprezentate, ideologii dominante), voi

prezenta baza de date realizată și voi indica posibile strategii de prospectare, mai departe,

a extrem de bogatului câmp literar al romanului cu miză politică.

Articolul National Characterologies in Interwar Central-East Europe.

Contemporary Rereadings, va apărea în revista Transilvania, Sibiu, în nr. 10 / 2019 (ISSN

0255 0539; CNCS: B; EBSCO, SCOPUS). Articolul a trecut deja prin faza de evaluare și

a fost acceptat spre publicare. Scopul său este inventarierea subcategoriilor literaturii

specificului național din interbelicul românesc, într-un context mezo-regional, în cadrul

metodologic trasat în lucrarea colectivă Discourses of Collective Identity in Central and

Southeast Europe (1770-1945), realizată într-un proiect internațional coordonat de CAS

Sofia (vezi și secțiunea „Repere ale cercetării întreprinse”, mai jos). Dintre toate

„recuperările” / „revizitările” contemporane ale literaturii identității din anii 1920-’40,

comparatismul multidisciplinar stimulat de aceste proiecte internaționale oferă paradigma

cea mai promițătoare, la ora actuală: articolul de față – și, în egală măsură, proiectul

POLIQUID în ansamblu – pledează pentru o integrare mai eficace a studiilor literare în

paradigma încăpătoare a studiilor identitare (alături de studiile politice, sociale, istorice).

În egală măsură, articolul este menit ca un aport la conectarea dintre studiile literare

românești și studiile culturale comparative desfășurate în țările central- și sud-est-

europene: cred că literatura autohtonă a identității trebuie receptată astăzi, dincolo de

https://www.inst-calinescu.ro/noutati/

„recitirile” afectiv-emoționale ale anilor 1990, prin filtrul critic al unui astfel de dispozitiv

metodologic integrat.

Am examinat relațiile dintre textele non-ficționale și ficționale ale membrilor

„tinerei generații” în articolul Eliade and Cioran, in the Mirror. Biographical and

Ideological Subtexts of a 1933 Debate, în curs de apariție în revista Transilvania, Sibiu, nr.

11 / 2019 (ISSN 0255 0539; CNCS: B; EBSCO, SCOPUS). Articolul a trecut prin faza de

evaluare și a fost acceptat spre publicare. În eseuri, articole și scrisori, cei doi tineri autori

și viitori prieteni se privesc, reciproc, în special în cursul anului 1933, ca personificări ale

„inautenticității”, distribuindu-și unul altuia roluri negative în scenariile identitare pe care

le construiesc cu fervoare în acest răstimp. O „oglindire” (deformată) a lui Cioran o găsim

în romanul eliadesc Întoarcerea din rai. Articolul reconstituie substraturile biografice și

ideologice ale unei polemici prelungite, așadar, și în universul ficțional (mai ales că un nou

avatar al „filosofului disperării” va apărea, într-un rol minor, în următorul roman eliadesc,

Huliganii).

Am contribuit cu capitolul ”Identity, Hierarchy, Equality. An Application on the

Romanian Interwar Modernism” pentru volumul colectiv intitulat provizoriu Temporalities

of Modernism, propus spre publicare Editurii Brill. Articolul aplică o grilă adaptată din

studiile antropologice ale lui Louis Dumont (Homo Hierarchicus și Homo Aequalis)

pentru a tipologiza imaginarul identitar interbelic, relevabil și în literatura ficțională și non-

ficțională românească. Capitolul se află în curs de evaluare double-blind-peer-review.

De asemenea, am actualizat pagina web a proiectului (aici), găzduită de platforma

IRH-ICUB, precizând noile activități întreprinse și rezultatele finale obținute. Atât articolul

publicat, cât și raportul științific actualizat pot fi accesate în regim gratuit, alături de alte

date și materiale relevante pentru aria proiectului, printre care cele două baze de date.

În scopul diseminării rezultatelor cercetării „cantitative” desfășurate în cadrul

proiectului, voi organiza în luna decembrie atelierul Romanul cu miză politică în România

interbelică: către un cadru interdisciplinar. Vor participa studenți din ciclurile de licență

și masterat ai Facultății de Litere a Universității București. Scopul principal este

prezentarea celor două baze de date (de lucrări teoretice și de romane politice interbelice)

și furnizarea unor metodologii și instrumente fiabile viitorilor cercetători care doresc să

exploreze romanul politic interbelic. Va fi invitat un cadru didactic asociat din programul

https://irhunibuc.wordpress.com/2018/11/08/political-fiction-and-the-question-of-identity-in-the-interwar-romanian-literature-poliquid/

de master Societate, multimedia, spectacol al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii

(CESI), cu o comunicare privitoare la imaginarul politic în câmpul artelor spectacolului.

Repere ale cercetării întreprinse

Obiective: O1, O2, O3 & O4. Activități: 2.1-2.6.

Rezultate obținute: R1-R5.

Baza de date dedicată corpusului teoretic și metodologic pentru cercetarea

literaturii politice interbelice a putut fi completat, în urma stadiului de documentare din

aprilie-mai de la KU Leuven. Pe de o parte, au fost propuse câteva lucrări care

conceptualizează elementele definitorii ale genului (volumele individuale ale lui Susan

Rubin Suleiman, Maureen Whitebrook, Angela Kershaw; volumele colective coordonate

de C.C. Barfoot și Theo D’haen, Roger Kurtz, Alex Houen, Michael C. Frank și Eva Gruber

etc.). Pe de alta, m-au interesat contribuțiile care pun accent pe perspectiva istorică sau

comparatistă, abordând unul sau mai multe curente literare și politice, în conjuncțiile lor

(precum seria Writers and Politics in Modern France / Germany / Great Britain / Spain

etc., de la Editura Hodder & Stoughton, volumele lui Robert Soucy, John E. Coombes,

Günther Berghaus, Charles I. Glicksberg etc.). Fiindcă, de obicei, pattern-urile de abordare

– „teoretice” și „aplicative”, focalizate și panoramice – se întrepătrund, orice tentativă de

subclasificare a acestui corpus util în analiza romanului politic românesc interbelic, în

context european, ar fi avut un grad ridicat de arbitrarietate. Din corpusul teoretic am exclus

trei categorii de contribuții: (1) volumele non-ficționale interbelice care dezbăteau

chestiunile politice ale zilei (de la excelentele eseuri ale lui I. Ludo și până la Cum am

devenit huligan de Mihail Sebastian, de la culegerile de articole sau eseuri politice de

diverse orientări și până la textele-manifest ale grupurilor suprarealiste etc.); (2) volumele

recente (publicate după 1989) care dezbat polarizările ideologice ale perioadei interbelice

(studiile lui Z. Ornea, Marta Petreu, George Voicu, Mihai Iovănel etc.); (3) articolele

științifice dedicate political fiction-ului. Pentru a nu amplifica excesiv – și incontrolabil –

corpusul, m-am limitat, așadar, la studiile, publicate în volume individuale sau colective,

care tratează în mod expres problematica reprezentării imaginarului politic în proză și a

scriitorului în câmpul ideologic interbelic european.

Pentru situarea regională a literaturii identității naționale românești, în context

„balcanic”, „central-est” / „central-sud-est” european, am consultat mai multe lucrări

dedicate imaginarului mezo-regional. În primul rând, volumul colectiv coordonat de Ivo

Banac și Katherine Verdery, National Character and National Ideology in Interwar

Eastern Europe (1995). Apoi, extrem de folositoare s-au dovedit lucrările rezultate din cele

două proiecte coordonate, după anul 2000, de Centrul de Studii Avansate din Sofia (CAS):

„Regional Identity Discourses in Central and South-East Europe (1770-1945)”, respectiv

„Negotiating Modernity: History of Modern Political Thought in East-Central Europe”. Au

fost publicate, în urma primului, cele patru volume ale antologiei Discourses of Collective

Identity in Central and South East Europe 1770-1945 (Budapest, New York, C.E.U. Press,

2006-2014). În urma celui de-al doilea, a apărut lucrarea colectivă, în două volume, A

History of Modern Political Thought in East Central Europe (Oxford University Press,

2016-2018). Volumul lui Balázs Trencsényi, The Politics of ”National Character”. A

Study in Interwar East European Thought, e încă un rezultat notabil al acestor întreprinderi

colective, cercetătorul maghiar făcând parte din echipele ambelor proiecte. Or, liniile

comune ale acestor lucrări indică una dintre cele mai fertile direcții de cercetare a literaturii

identității din perioada interbelică: aceea a unui comparatism regional, lucid și bine-

temperat.

Baza de date a romanelor cu teme politice din interbelicul românesc a presupus o

cercetare sistematică (și susținută) în arhivele bibliotecilor din țară. Pentru o panoramare a

cât mai multor texte autohtone, a fost necesară punerea între paranteze a criteriului

„canonic” sau „axiologic” (care ar fi cernut, prin sita valorică, numai o „minoritate” a

romanelor politice: cele scrise de Rebreanu, Sebastian, Eliade și încă câteva). Or,

diversitatea reală a formulelor generative, a spectrului ideologic, a galeriei de personaje

puse în mișcare, a spațiilor narative, nu poate fi surprinsă decât în urma survolării unei

producții mult mai ample, ținând cont că exhaustivitatea e un deziderat intangibil, în

condițiile expansiunii considerabile a pieței editoriale, în anii interbelici. Instrumente utile

pentru explorarea acestui teritoriu încă nedefrișat au fost istoriile și dicționarele literare (în

special Dicționar analitic de opere literare românești, coordonat de Ion Pop; Dicționarul

scriitorilor români, coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu;

Dicționarul General al Literaturii Române, edițiile I și a II-a, realizat sub egida Academiei

Române și coordonat de Eugen Simion). Prospectarea genului interbelic autohton, cu

identificarea unor date relevante (an de publicare, strategii narative, spații literare,

personaje-tip, clase / grupuri social-profesionale) a fost finalizată în ultimele luni

(noiembrie-decembrie) ale proiectului.

Încă din stadiul incipient al proiectului, anticipam dificultatea stabilirii unor criterii

genologice precise, „imbatabile”, pentru o producție literară atât de diversă ca aceea

interbelică. Cea mai cunoscută definiție a romanului „cu teză” rămâne aceea propusă de

Susan Rubin Suleiman în volumul ei Authoritarian Fictions. The Ideological Novel as a

Literary Genre (cu mențiunea că cercetătoarea americană propune o accepțiune elastică a

„romanului cu teză”, incluzând aici și ficțiuni interbelice franceze): ”a roman à thèse is a

novel written in the realistic mode (that is, based on an aesthetic of verisimilitude and

representation), which signals itself to the reader as primarily didactic in intent, seeking to

demonstrate the validity of a political, philosophical, or religious doctrine” (Susan Rubin

Suleiman, Authoritarian Fictions. The Ideological Novel as a Literary Genre, Princeton

University Press, Princeton, New Jersey, 1993, p. 7). Dacă un atare set de trăsături își putea

proba validitatea în paradigma realist-naturalistă, el se vădește insuficient pentru

explorarea genului, aflat în expansiune, între cele două războaie mondiale: pe lângă

Malraux, Sartre și Camus, nici Aragon, Brasillach, Céline, Drieu la Rochelle sau Dos

Passos nu ar putea fi sondați pornind de la o definiție „de lucru” atât de restrictivă.

Inadecvarea dintre definiția dată de Susana Rubin Suleiman romanului „cu teză” și

strategiile narativ-ideologice ale prozei moderniste a mai fost sesizată (de Steven Ungar

sau Angela Kershaw). Pe de o parte, proza modernistă chestionează tocmai mecanismele

reprezentării (ale construirii / fabricării efectului de verosimilitate). Pe de altă parte, nici

livrarea „tezei” ideologice nu ridică mai puține probleme, mulți dintre romancierii angajați

„de școală nouă” considerând mai eficient din punct de vedere politic să propună întrebări,

decât să impună răspunsuri. Totuși, în literatura română a anilor 1920, ’30, ’40, paradigma

reprezentării mimetice e încă dominantă pe piața cărții.

Datorită dispersării modelelor narative în epocă, este caduc să formulăm un grup

unitar de criterii care să circumscrie ficțiunea politică într-un teritoriu cu granițe fixe. Am

optat pentru prospectarea unui câmp literar deschis, în care tematizarea politicului

reprezintă o miză semnificativă. Acest câmp se disipează între romanul social (al țărănimii,

de moravuri, al mahalalei, al parvenirii etc.), proza de război (de la Ultima noapte de

dragoste. Întâia noapte de război de Camil Petrescu, 1930, și până la Nebunia lumii de

George Cornea, 1925, sau Fata moartă de Petru Missir, 1937), romanul judiciar (precum

Apărarea are cuvântul de Petre Bellu, 1934, sau Revolte de F. Aderca, 1945) și reportajul

politic non-ficțional (de ex., Pogromul de la Iași, 1944; Pogromurile din Bucovina și din

Dorohoi, 1946; Pogromurile din Basarabia și Transnistria, 1947, toate de Marius Mircu).

Granițele dintre toate aceste câmpuri conexe sunt estompate, trecerea dintre ele fiind

graduală. Vagul conceptual a fost un risc luat în calcul încă de la început: ar fi fost, practic,

cu neputință să imaginăm o formulă teoretică în care să înglobăm realismul omniscient și

tezist din Fecior de slugă de N.D. Cocea (1932), utopia naivă din Arimania sau Țara

Buneiînțelegeri de Iuliu Neagu-Negulescu (1923), ficțiunea-eseu din Calea calvarului de

A.L. Zissu (1935), suprarealismul de nuanță militant-comunistă din Fata morgana de

Gherasim Luca (1937) sau anarhismul avangardist din Cocktail de V.V. Martinescu.

Proiectul nu și-a asumat, dintru început, finalitatea teoretică a unei redefiniri genologice.

În schimb, pentru a include texte atât de diverse în câmpul romanelor (cu mize) politice,

am evaluat ponderea tramei politice în economia semnificațiilor fiecăruia dintre ele. În

acest sens, am ținut cont de pregnanța (1) personajelor-tip ale narațiunii politice ( de ex.,

feminista, revoluționarul, socialistul, fascistul, „huliganul”, anarhistul, politicianul

demagog / corupt, dar și capitalistul, plutocratul, țăranul răzvrătit, muncitorul grevist –

figuri profilate pe un dens fundal politic) și (2) mesajului ideologic construit prin mijloace

specific literare (anti-politicianist, socialist, comunist, umanitarist, liberal, democrat, critic

la adresa antisemitismului, naționalist, filofascist, legionar, antifascist etc.). Astfel, de

pildă, în câmpul explorat am inclus un roman ca Bariera de G.M. Zamfirescu, dar nu și

Maidanul cu dragoste sau Sfânta mare nerușinare ale aceluiași autor: în acestea două din

urmă, mesajul politic, deși existent, este dominat de cel social, necăpătând așadar suficientă

pregnanță.

Câmpul profilat, al romanelor interbelice cu mize politice, reprezintă numai o

selecție, nu are caracterul unui inventar exhaustiv și nu a fost delimitat printr-un set de

criterii genologice exacte. Așa cum menționam și în propunerea de proiect, nu mi s-a părut

oportun nici să impun un criteriu cronologic prea strict, unele texte, deși publicate în

perioada 1940-1947 (înainte de instalarea regimului comunist, care va afecta substanțial

textura câmpului literar), fiind concepute în anii dintre războaie și reprezentând, încă,

tensiunile ideologice specifice lor (acesta e cazul romanului Bariera, pomenit mai sus).

Nici frontiera dintre ficțional / non-ficțional nu am considerat-o impenetrabilă, numeroase

scrieri mixând mecanismele de ficționalizare cu discursurile de tipul autobiografiei sau

reportajului (de la ciclul În preajma revoluției de C. Stere, 1932-1936, și până la relatările

romanțate, la persoana I, ale lui Radu Cosmin despre incursiunea armatei române în

Ungaria lui Béla Kun, 1919-1920). Acest câmp pluriform va putea fi completat / remodelat

printr-o activitate de tip follow-up, eventual finalizată prin publicarea unui volum inspirat

de cercetarea realizată în cadrul proiectului POLIQUID.

Cu toată necesara prudență metodologică, baza de date livrată acum ar putea

reprezenta punctul de pornire al unor cercetări „cantitative” viitoare, în spiritul distant

reading-ului teoretizat de Franco Moretti. Neadoptând o viziune „puristă” și restrictivă

asupra unui gen prin excelență aglutinant, al metisajului și transgresării, am obținut o

panoramă destul de vastă (cuprinzând peste 90 de titluri) a unui spațiu ficțional în care

circulă (relativ) liber ideologemele politice caracteristice perioadei interbelice.

Codul proiectului: PN-III-P1-1.1-PD-2016-0142 Contract nr.: 21 ⁄ 2018Articolul Between Friends. An Interwar Ideological Dialogue (”Journal of Romanian Literary Studies”, no. 14 / 2018 – aici) examinează traseul ficțional și non-ficțional al unor concepte-pereche construite de Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade, ulterio...