f

Nr- 24. Braşov Vineri-Sâmbătă 1 <14 Februarie 1914 Anul LXXV1I.

ABONAMENTUL:

Pe an an . . . 24 Cor. Pe o jum. de an 12 * Pe trei Ioni. . . 6 „

Pentru Rominia şi s tră in ă ta te :

Pe un ân . . . 40 leî. Pe o }am. de an 20 K

R E D A C Ţ I A Şl A D M I N I S T R A Ţ I A

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELE ae primeso ia admlnit- traţie. Preţul după tarii

şi învoială»

TILErO N V '. 22«, ZIAR POLITIC NAŢIONAL. tUnaacriflele na ae In- napoiasă.

Chestiunea rtmâna in lumina dreptnlni public.

De Dr. Vaier Moldovan.

Bl.Punctul de vedere al Maghiarilor.

Lupta frumoasă, ţinută la un înalt nivel, ce-au purtat-o deputaţii români în frunte cu Alexandru Mo- cioni la 1868 împotriva legei de na­ţionalităţi a ridicat vălul deasupra prăpastiei ce s’a deschis deodată cu legea asta între punctul de vedere principiar al Românilor şi al Maghiarilor.

Legea aceasta precum am spus e pusă pe baza drepturilor indivi­duale cetăţeneşti ea disolvă naţio­nalităţile în atomii ei constitutivi şi numai acestora le acordă drepturi de natură naţională.

Românii din contră au ţinut şi ţin şi azi cu tărie la recunoaşterea naţiunii române însăşi de subiect al drepturilor de naţionalitate.

Generaţiile mai tinere ale Ma­ghiarilor, şi durere prin influenţa universităţilor maghiare, o mare parte şi a Românitor sunt convinşi, că punctul de vedere potrivnic s ’a născut deodată cu constituţia mile­nară şi e o piatră unghiulară, o dogmă a politicei de naţionalităţi a Maghiarilor, dela care ei n u sfau abătut nici când nici cât e negru sub unghie.

îmi va ii uşor ca să sfarm şi această legenda chiar cu argumente luate din legi şi proecte de legi în chestia naţionalităţilor fabricate de ei. Voi arăta, că numai în comisia plenară exmisâ pentru pregătirea legii de naţionalităţi din 1868 s’a ivit întâia şi dată concepţia indivi­dualistă a drepturilor de naţionali­tate. Chiar şi subcomisia constâtâ- toare din d-nii Nyâry Pal şi Kerkâ- poly Kâroly au acceptat punctul nos­tru de vedere: al (galei îndreptă­ţiri naţionale şi nu individuale.

Dar să ne ţinem de obiect : Cel dintâi document despre un pro- ect de legiferare în chestia naţională e proectul de pacificare din 14 Iulie 1849 dintre BaJcescu şi Boliac, re­fugiaţii români din principate şi în­

6. Bogdan-Daică:

Românii şi Ovreii.0— Fine. —

Pericolul cel mai mare care ne ameninţă în urma cuceririi ovreieşti, este fără îndoială emigrarea. Prin ea sufere si puterea noastră de expansiu­ne economică, şi situaţia geografică a noastră cp popor.

In legătură cu emigrarea Ovrei­lor in Amenca, d l Bogdan-Duică sta­bileşte cu ajutorul statisticei următoa­rele: »în America Ovreiul găseşte con­diţii mai bune desât orice altă naţie», 2) »emigraţiunea ovreiască nu distruge familia ovreiască» (după scriitorul o- vreu I . Hersch, care mai afirmă despre emigranţii jidani, că 3) »Totuş este si­gur, că ceice » migrează fac o afacere bună» (p 238.241); pentruca din do­vada făcută de acest scriitor ovreiu a- utorul să stabilească concluzia relativ la Români: >uman este a îngriji ca In viitor poporul nostru (cei românesc) să du fie silit a emigra, deoarece nenoro­cirea lui va fi mult mal mare decât & neamului, căruia şi în em'grare le- bova ii mântuieşte o mare mângâiere fi plăcere: famlia» (p. 23 a)

ŞI pentruca această mare nenoro :iro— emigrarea silită - s ă nu loviască joporul nostru, trebae să ne gândim

<) Bucureşti 1913. „Tipogr. Roir&neaseău, rityia II-a, 2M. pag Lei 2—.

tre Kossuth în vederea unei împă­cări româno-maghiare.

Paragraful 1 al acestui proectz ic e :

§ 1. Valahii formează o naţio­nalitate separată şi în actele publice vor fi numiţi în viitor Români.

§ 2. Guvernul Ungariei acordă liberă desvoltare tuturor naţionali­tăţilor , cari fac parte din Ungaria; se acordă şi Românilor garanţii naţionale.

E interesant şi proiectul delege primit din partea dietei refugiate la Seghedin în 21 Iulie 1849 prezentat de ministrul preşedinte Szemere. In punctul principiar al chestiunii legea aceasta se exprimă precum ur­mează:

— „Dezvoltarea liberă a tuturor naţionalităţilor locuitoare între ho* tarele Ungariei se garantează prin următoarele dispoziţiuni“. (Urmează apoi partea specială).

4 In anul 1861 9 August prezi­dentul camerei din Pesta anunţă, că comisiunea pentru studiarea chestiei naţionale şi-a prezentat ra­portul.

Acest raport conţine în moti­vare următoarele două principii:

* a) „Cetăţenii de ori-ce limbă ai Ungariei în privinţa politică formează numai o naţiune, naţiunea ungară unitară indivizibilă.

b) Toate popoarele locuitoare în ţară anume: Maghiarii, Slavii, Românii, Nemţii, Sârbii, Rutenii eţc. sunt a se priv i de naţi nal tâţi ca drepturi egale cari pot să-şi validi- teze în deplină libertate ,şi fără o restrîngere pretensiunile lor speciale naţionale .între limitele unităţii poli­tice a ţării pe baza libertăţii indivi­duale şi de asociare“.

Baza aceasta de drept public e identică în esenţă cu cea a depu­taţilor români din 1868.

Se recunosc anume diferitele naţionalităţi ca unele cari au drep tari egale în chestiunile lor speciale naţionale. Intre aceste naţionalităţi e numărată expres şi cea maghiară. Totalitatea acestora formează apoi naţiunea politică Ungară unitară.

Tot ce e suspect în declaraţia aceasta e codiţa dela fine, în care se zice, că singuraticele naţionali­tăţi au a-şi esercia drepturile de na-

la apărarea lui. »Sistemul de apărare va arăta 1) mijloacele, cari să opreas­că imigrarea Ovreilor hr provinciile ro­mâneşti şi 2) mijloace, cari să favori­zeze emigrarea lor în ţinuturi ie locuita, do noi,

Lupta o pot purta şi indivizii şi statul. Fiind vorba de noi Românii, in Bucovina, Ardeal şi Ungaria lupta se va purta numai între om şi om. In Ro­mânia această luptă va putea fi susţi­nută şi de stat.

Dl Bogdan-Diiică cere mai întâi prelaţilor români*) să apere biserica românească de un atac, care vine din partea unei naţiuni, despre a cărei re­ligie şi despre al cărei Dumnezeu, au* torul zice într o încheiere la pag. 11: »Dumnezeul care admite astfel de ru gâciuni nu merită să fie părâs t şi sco- borftt de pe toate treptele înălţimii la care îl pun credincioşii lui orbiţi de tradiţie»? întărind biserica, se va în­tări statul.

Ţăranul, se ştie, este exploatat de ovrei. Din nepriceperea lui, din prostia lui! Scăpându-1 de prostie, îl vei scăpa de exploatare. Prin urmare dă i şcoală; cât mai multe şi mai bune şco'i şi cât mai mulţi şi mai buni în­văţătorii

Iar dacă voim, ca în România să nu se întâmple ce s*a întâmplat în Bucovina, dacă voim, ca ţăranii Mol­

* „prelaţii se ocupă ou judecarea mitro- poliţilor şi alte mărunţişuri, cari nu pretind multă ougetare şi gând ire .. (pag. S, 4).

ţionalitate „pe baza libertăţii indivi­duale şi de asociare".

Clausula aceasta ambiguă şi în vădită contrazicere cu declaraţia principiară a „egalei îndreptăţiri na­ţionale" dela începutul propoziţiei ne dă să presupunem deja acea in­fluenţă a lui Deák, acest politician astut a cărui mentalitate se reoglin- dează şi din operatul comisiei par­lamentare din 1868 şi din însăşi declaraţia principiară .a legei de na­ţionalităţi.

In 25 Iunie 1867 subcomisia pentru legea de naţionalităţi îşi în* naintează comisei pa. lamentare ple­nare elaboratul. Acest elaborat sub­scris de Nyári Pal şi Kerkâpolyi Károly declară ca principiu: „că a primit egalitatea naţionalităţii po­poarelor locwtoare în ţară şi s ’a nizuit a pregăti, un astfel de proect de lege prin a cărui acceptare acelea să poată liber validita pretensiu­nile naţionale până Ia acele mar­gini cari se defig prin unitatea po­litică a ţării adecă prin integritatea legislaţiunii şi a administraţiunii po­litice a ei."

Proiectul e împărţit în capitole şi fiecare poartă titlul caracteristic :

Cap. I. Drepturi de naţionalitate pé terenul administrativ.

Cap II. Drepturi de naţionalitate pe terenul jurisdicţiunii.

Cap, III Drepturi de naţionalitate pe terenul iustiţiei etc.

Iar §-ful 85 al acestui proect zice :

„Egala îndreptăţire a fiecărei naţionalităţi locuitoare în ţară sta- torită în §§-fii antecedenţi se declară de lege cardinală a ţârii“.

Comisia plenară însă n’a pri­mit punctul de vedere principiar al subcomisiunii, ci a acceptat pe faţă baza drepturilor individuale*.

Raportul comisiunei o spune verde :

„Ea (adecă legea proiectată de ei) exprimă derlina , ei ala îndrep­tăţire a limbei pentru individ*.

Această concepţie transpiră şi din § 1 al acestui proiect:

§. 1. „Toţi cetăţenii. Ungariei formează în privinţa politică o na­ţiune, una şi nedespărţită naţiune ungară al cărei membru egal în ­dreptăţit este t >t cetăţeanul, fie de ori ce naţionalitate.

doveni să nu devină «sclavi al Oreilor j-‘ ironizatori>, trebuie cu ori ce preţ să oprim pe Ovreiul român să pâtrun ă la sate. Legile ţării îl opresc. Cu toate acestea am văzut, că o cincime din toţi Ovreii trăiesc totuş la sate. Cine-i de vină? Dacă e de vină administraţia, sânt de vină cu toţii, căci o ţară, care a ajuns să nu aibă o administraţie cinstită, are de sigur o vieâţă p litică necinstită. Şi pentru necinstea în poli­tică sânt responzabile toate partidele; cu excepţia acelora, cari luptă ca să scoată necinstea din politică.

încă odată se adresează deci au­torul cătră toţi politicianii României, cătră conducătorii lor, cerându-ie să facă singura politică, care mai poate creşte puterile noastre şi le poate scă­dea po-ale duşmanilor ori ale străini­lor : politica de rasă. Apelul trebuia să se facă deoarece curată politică de rasă face numai partidul naţionaliştilor democraţi, cari au dat soluzia chestie« ovreeşti Înaintea d lui Bogdan -Ducă şi întocmai ca dânsul. Şi deci iarăş stă d-1 Bogdan-Du*că lângă d l Iorga, deşi nu este înscris în partid.

De-aceea singurul lemedlu pentru evitarea conflictelor deschise ce s-ar ivi cu vremea între Români şi Ovrei este — după părerea d-lu» Bogdan-Duicâ— românizarea Ovreilor, (pg. a l3). Aici ni se paie că descoperim o inconsec­venţă în strânsul lanţ logic al autoru­lui, cu care inconsecvenţă se pune »arâş a'ăturea de d-i Io* ga, căci în scrisoarea publică adresată acestuia li

Această declaraţie principiară s’a primit din partea camerei cu o singură modificare stilară făcută din partea lui Deák, care faţă de textul comisiei îşi făcuse obiecţiunea, că din el apare aşa lucrul ca şi când camera abia acum ar crea naţiunea politică şi ar decreta egala îndrep­tăţire, pe când ele au esistat de când e lnmea. Astfel apoi Introducerea legei din 1868 art. XLIV modificat în sensul propunerei lui Deák a pri­mit următoarea formulare:

«După ce toţi cetăţenii Ungariei formează chiar în conformitate cu principiile fundamentale ale consti- tuţiunii din punct de vedere politic o naţiune, naţiunea ungară unitară şi individuală a cărei membrii egal îndreptăţit e fiecare cetăţean al patriei aparţină el ori cărei naţiona­litate etc. etc....u

Această lege poartă pomposul titlu despre „egala îndreptăţire a naţionalităţilor!“

Cu acelaş drept ar putea purta titlul despre egala sugrumare sau egala atomisare a hr.

Urmările funeste ale acestei for­mulări măestrite, viclene le ştim cu toţii.

Pe vremea lui Deák, Ötvös încă se mai făcea şi observa dinsticţia între „naţiunea politică Ungară" şi între „naţiunea genetică Maghiară«. Aceasta din urmă a fost privită încă şi în 1878 de-o naţionalitate ca şi celelalte.

Anume codul penal prevedea delictul agitaţiei unei naţionalităţi în potriva celeilalte. Sute de ziarişti ro­mâni condamnaţi pe baza §-lui 172 din codul penal au avut barem mân- găerea de-a fi demonstrat prin su­ferinţele lor existenţa şi a naţiona­lităţii maghiare.

Cu încetul însă opinia publică maghiară a început se identifice

\n o p u n e a genele* maghiară* cu „raţiunea politică ungară“ dat fiind că în limba lor pentru „un gar" şi „maghiar" au numai un singur cuvânt.

O altâ faşă de desvoltare a fost tălmăcirea din însăşi legea de »na­ţionalităţi« a tezei, cin ici m iesis fd naponalităţi în Ungaria, ci num ai cetăţeni maghiari cu buze streine.

Iar coroana Ia toate a puso ni- zuinţa lor utopică de-a preface pe a-

reproşa doar, că în general d-1 Icrga admite posibilitatea împământenirii O vreilor. Insă d-1 Bogdan-Dukâ le dă acestora înzadar sfatul, să aştepte, până se românizează şi, penţruca ro­mânizarea să înainteze mai repede, să întemeieze o societate de românizare ca Ovreii ungureşti «cari au întemeiat pentru Nordul Ungariei o societate de maghiarizare a Galitienilor proaspeţi» (p. 213), căci aici va trebui să clarifi căm t oi, ce1 din Ungaria, cari ştim şi simţim cum se lucrează aici: Agerimea autorului e u a putut prinde dintr«o ştire luată din carte, şi > cest tertip o- vreesc. Societatea de maghiarizare a Ovreilor nu este altceva decât încă un fir, şi* Încă unul tare şi gros, din vas tul painjeniş, pe care l’au ştiut ţese Ovreii din Ungaria peste ochii po­liticienilor ungari, pentruca la adăpos­tul unor forme ei să se poată dezvolta cu ajutorul statului ungar. Acesta e-n- stare să-şi dea şi cămaşa de pe s ne, da< ă îi asiguri numai — chiar piin- tr-uu «pact» — că vreai să te maghia rizezi. Dar pentru a putea da astfel de asigurări trebuie sâ fi un popor, întregul popor, cu o religie ca cea o- vreiască I

Ei pot deci aplica şi o astfel de tactică; noi nu. Şi de aceea noi să nu le re oirandăm românizarea ci emi­grarea. Aceasta este un remediu mai sigur, dtGât problematicul schimb al limbii de conversaţie.

Cele mai sigure remedii sânt însă celelalte:

ceşti cetăţeni naţionaiiceşte atomisaţi, maghiari adevăraţi şi în grai şi în sentimente, adecă de a preface statul UDgar poliglot într’un stat naţional maghiar şi etniceşte.

Iată unde duce o lege echivocă. Decăte-orio iau în nrână îmi vin în minte cuvintele lui K lonics care propusese lui Iosef I, ca întărirea privilegiilor Sârbilor să fie obscură şi cu două înţelesuri, ca în viitor ele să poată ii esplicate în mai multe chipuri: terminis obscuris aut verbis ambiguis. quae futuris temporibus diverse modo intellegi ac interpretări possint«.

Se pare că Kolonics şi Deák au fost de-o viţă, — nu după sânge — ci după înrudirea sufletească.

Punctul 4 al programului nostru din 1881 cere revizuirea legei de naţionalitate în favorul nostru, fără de-a spune apriat că revizuirea să cere în punctul principiar sau în cel special dispozitiv al legii

Scopul acestui articol e se lip­sesc de*o ilusie şi pe cei puţini ai noştrii cari văd în articolul XLIV din 1868 panacea tuturor relelor ce ne bântue şi cari s’ar mulţumi şi cu legea aceasta.

R uşii p e n tr u R u ten ii din U ngaria. Mercuri a avut loc în bi­serica »învierii« din Petersburg o slujbă religioasă, pentru Rutenii din Ungaria, la care au azistat numeroşi deputaţi j şi senatori. In decursul slujbei preotul bi­sericii a rostit un discurs arătând, tă e de datoria Ruşilor a veni în ajutorul fraţilor lor. In jrrul bisericei erau pos­taţi agenţi poliţieneşti şi cazaci, deoa­rece erau temeri de demonstraţii anti- austriace.

P rim -m in iştrii V en iz t log ş i P a g g ic i au sosit alaitâseară la Belgrad. In drumu1 lor spre Belgrad s’au oprit (âteva oare în Budapesta. In timpul acesta Veniztlos a făcut câte o scurtă vizită lui Tisza şf Andrâssy În­trebaţi de ziariştii ma hi ari asupra re­zultatului călătoriei 'or în străinătate miniştri au refuzat să facă comunicări. Cu toate acestea Passici a ţinut să dec­elare, că restabi'ireo unor relaţiuni bune între Monarhie şi Sărbia depinde numai dela atitudi ea Austro-Ung riei.

Scoaterea din circulaţie — în ţi­nuturile româneşti — a capitalului o- vreiesc, care robeşte prin împrumuturi şi cămătărie. Aici deschidem o ches­tiune, foarte importantă, căreia li dăm deocamdată formularea aceasta: N-ar fi oare încă un mijloc de luptă conţia Maghiarilor, dacă noi, cari ştim cum distrug Ov^ed, le am uşura venirea şl colouizarea lor printre Maghiari ? Aceş­tia doar îi privesc bucuros îu credinţa, că se înmulţesc Maghiarii cu tot atâţia Ovrei imigraţi. In cazul acesta România ar fi trebuit să înfiinţeze în locul aba- toriilor dela graniţă, cari liferează carne de vită, nişte şcoli de maghiarizare, cum le proiectează di Bogdan-Duică, pentru a da Ungariei Maghiari mozaici gata şi înzestraţi cu paşaport de liberă trecere peste Carpaţi.

Revenim. Contra capitalului ovre­iesc ne vom lupta cu ajutorul băncilor săteşti sistem Raiffeisen. Aşa luptă Românii din Bucovina. In România tn special trebuie susţinută „concurenţa băştinaşilor, concurenţa naţională* faţă de toii industriaşii şi negustorii ovrei; urbanizarea elementului ovreiesc ; ocro­tirea lucrătorilor români, care ar trebui să fie mult mai eficace şi mai simţită (p. ,240 şi 224.)

Dar statui şi societatea românească nu se poate rnutţu ni numai cu aplica­rea acestor miji ace, cari vor accelera desigur emigrarea, ci va trebui aâ o- pr«*ască şi imigrarea din Galiţia, de unde

I ei emigrează supt presiunea aceloraşi I mijloace, ce-ar fi să se aplice acum şţ

m

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nt. 24-HL914.

Vizitele delà Bucureşti.(C.) Ce s-o fl pus la cale în Bucu­

reşti? — ne întrebăm toţi, cu o legi­timă curiozitate ; şi nu numai noi, mu­ritorii de rând, ne întrebăm, ci se în­treabă, în toate capitalele europene di­plomaţii cei obişnuiţi să se iniţieze în secretele zeilor.

Se pun bazele unei alianţe balca­nice? Împotriva agresiunii bulgaro-tur* ceştf, ori alianţă a tuturor balcanicilor pon tu a mântui de exploatare econo­mică şl tutelă politică statele peninsu­lei, inclusiv România?... Ori poate, so­cotind imposibilă Intrarea României într*o alianţă sârbo-greco- munteno greană d nii Venizelos şi Pasiciau tre­cut prin cap a la României numai ca să ia ultimele garanţii pentru respectarea tratatului delà Bucureşti..?

Iată atâtea întrebări pe cari şl le pun până şi cetitori de gazete săptă mânale a! continentului nostru. Noi, Româoii, caii ţinem de atâta vreme tratative de pace la Budapesta, ne pu­nem întrebări încă şi mai multe.

E incontestabil, că nu numai Ru­sia, ci statele balcanice victorioase în Iulie trecut, cu România împreună, do­resc îmbunătăţirea raporturilor lor cu Bulgaria, şi aceasta, fără îndoială, nu de teama agresiunii bulgăreşti, ci din acelaş Spirit de bunăvoinţă şi cavale­rism, care a oorit intrarea armatei ro­mâneşti în Sofia şi a împiedicat ampu­tarea radicală a Bulgariei. Bulgarii, însă, îşi precupeţesc apropierea ; şi, In adevăr, pierderea Istipului, Coceanei şi Cavaiei li doare mult. E incontestabil, că la Petersburg, cu prilejul vizitei d-ior Venizelos şi Pasicf, a fost vorba de aceasta. Primul-ministru sârb a dat chiar a se înţelege, într-un interview, că Serbia e dispusă să facă tot posibilul spre a înlesui apropierea Bulgariei- Ve­nizelos mai puţin ; în tot cazul mai mult decât regele său... Chiar la Sofia cresc speranţele într-o uşoară corec­tare, prin bună-înţeiegere, a tratatului din Bucureşti, şi, în capitala Bulgariei, se repetă, zilnic, declaraţia că cu există nici o alianţă bulgaro-turcă... Putem să adăogăm că o asemenea alianţă cu greu ar putea fi concepută, întru cât, ţinând seamă de situaţie, ea n-ar putea folosi Bulgariei, nici acum şi nici în viitor ; pentru Turci, însă, singura ameninţare în Europa rămân deocamdată Bulgarii.

Dar aproape tot aşa de greu am putea concepe o rectificare de frontieră greco-bulgară. Visurile Grecilor şi ale regelui lor aleargă departe pe coasta grecească a Egeii, spre Constantino- poL. E admisibil să se oprească cineva în drum, dar să dea înnapoi, nu toc­mai. Şi dacă retrocedarea Cavaiei face parte din programul rusesc, nu face, însă, parte şi din programul Germaniei şi al iui Wilhelm Ii-lea, cumnatul lui Constantin. Nu mai vorbim de Austro- Ungaria, care, pe zi ce trece, va tre­bui, tot mai mult, să se tragă spre casă.

în Moldova. Dl Bogdan-Duicâ pare a se gândi 1** un oarecare mijloc, care să-i respingă delà graniţă, când ei ar voi să între în ţară (p. 88)

Iar faţă de ceice se găsesc în ţară se va aplica expulzarea. Contra urii, caro încălzeşte pe Ovrei contra »hai­manalelor« »Frâul cel mai românesc ar fl deschiderea graniţelor pentru toţi maturii şi imberbii, cari vorbesc în ţara romanească despre revoluţia ovreiască. Pentru toţi ţara nu poate avea decât o singură vorbă : Afară 1« (p. 33) De ce r-an face aşa, se întreabă dl Bogdan- Duicâ, când >noi Românii nu suntem cu n- mi« mai răi decât alţi Europeni« (P, 244)?

Dar dacă Ovreii nu urmăresc ro­birea economică a celoriaitor naţiuni, dacă ei von sc cu toată sinceritatea să renunţe 1 idealul creării unui stat o* vreiesc şi vreau sâ se deznaţionalizeze — aitcurv I jpte-se cum se luptă toate popoarele, - - chiar cu Bar-Kochbi în frunte, .W- şi recunoască acest >ra în dreptâţirea ia întrebuinţarea tuturor armelor de luptă — dacă vreau să se contopească cu celelalte popoare, atunci să-şl dea seama de încă un lucru.

Ceeace a făcut din ei exploatatorii şi jefuitorii trturor celorlalţi oameni este.* religia lor. Vorbirea unei limbi străine ţi udarea celei materne încă nu însemnează la ei desnaţionalizare. »Asimilare serioasă este numai pără­sirea confesiunei« (p. 129).

Şi pentruca aceasta să se poată realiza »problema raţionalizatului ovre-

Dar mai e cu putinţă ca să i se fi făcut Bulgariei posibilă apropierea pe baza uior compensaţii ulterioare — şi atunci, eu garanţii suficiente, reconsti­tuirea alianţei balcanice e probabilă.

*'In România, de câţiva ani, a cres­

cut foarte mult curentul pentru o po­litică externă independentă a regatului românesc. O politică externă de »mână liberă«, cum ar fl, acea internă de su­grumare a naţiunilor nemaghiare acor­dată dc Viena nobilime! şi burgheziei mr ghiaro-evreeşti... Curentul acesta a fost privit, dela început, cu toată sim­patia. de noi, Românii din Ungaria şi de presa noastră. Din alipirea României la Austro Ungaria noi n am câştigat nimic. Ar fl greu să ne rostim dacă România a câştigat ceva din accască alipire. Fe viitor înză e exclus, ca Ro­mânia să aibă vre-ua folos dintr-o ali­anţă cu Austro-Ur; *aria, iar o alianţă inutilă e păgubUocre întotdeauna, dar mai cu seamă în împrejurările noastre. Cele 7 milioane de maghiari nu ne-au »zdrobit«, fiindcă nu ne-au putut »zdro­bi«; şi nu ne vor »zdrobi* în viitor, pentru acelaş motiv. Pierzând însă prio- tinia României asupritorii noştri vor împărţi cu noi, de acum, mai mult, gri­jile viitorului.

în Iunie trecut nu se mai găsea nimeni în România, caro să vadă, în viitor, o altă politică externă pentru regat, de cât aceia a D inilor 1’bet'e — şi cel mult o legătură cu Baicaaicj Bărbaţii de stat ai Rom.miei, în a căror Înţelepciune avem de alt-fel toată în­crederea, pot să libereze steagurile ţării de ori-ce angajament... In ziua în care la Budapesta se târgul esc, la masa verde, concesiuni, noi suntem sdrobiţi în alegerile judeţene şi despuiaţi de vre-o 15 cercuri electorale. Noi, aceş­tia cari suntem străini de culisele tra­tativelor româno maghiare, ne închi­puim că raţiuni superioare au pretins ca tratativele să continue totuşi...

*

Deşi o legătură cu balcanicii — cu Sârbii, Muntenegrenii, Grecii şi chiar Bulgarii — nu ne-ar fl decât simpatică, socotim că România, chiar rămânând în afară de ori-ce alianţă, va continua să fie arbitrul situaţiei în Balcani; iar atunci când, fie în vremuri de pace, fie în vremuri turburi, va trebui să ia ati­tudini, se va putea bucura de bineface rile atât de preţioase ale libertăţii de acţiune. Ar fl vătămător să mai con­tinue a stăpâni credinţa că, în vremea noastră, un stat naţional, cum' e Ro­mânia, poate fi periclitat fiindcă se gă­seşte Intre două împărăţii mari, po­liglote.

DIp chipul cum au fost primiţi — odată 1 — cei doi prim-miniştrii balca­nici, ia Bucureşti; din primirea strălu­cită a Moştenitorului grec la Curtea regală şi princiară română, şi, poate, chiar din nervozitatea şi brusca schim­bare la faţă a pacificatorului Tisza, putem deduce că România va căuta să

esc trebue să fie disolvarea religiei lor«! (p 13) Prin urmare: întâi o altă mo rală, morala creştină, prin ea alte În­suşiri etnice, per»truca distanţa între ei şi alte popoare sâ nu fie o prăpastie apoi vă putem primi, fiindcă atunci nu veţi mai 9.... Ovrei. Câ;i, de fapt, astăz» Românul înţelege supt Ovreu noţiunea antitetică a »creştinului« şi lupta oricărei naţiuni contra Ovreilor este în aceoaş vreme /echea luptă a lui iuda contra lui Cristos, a răstigni- torilor contra Răstignitului. Noi insă nu mai sâutem blânzi ; a fost El blând pentru noi toţi 1

Cum sâ şi fi blând, când consta- tezi, prilej după prilej, câ »zile de se­ceriş bogat au fost pentru ei mai ales vremile de revoe ş? zăpăceală« (p. 98). Şi cât de mult a suoţ’t o aceasta şl România numai acum iu timpul cam­paniei în Bulgaria! Ce-x făcut atunci prezsa jidovită? Şi mi 'se găsi nimeni, care să le poruncească »afară din ţară«.

Chiar dacă d-1 Bogdan-Duică şi-ar fi scris documentata sa operă, numai pentru a ajunge Ja această concluzie finală »disotvarea religiei ovreieşti«, a făcut, bine câ a scris-o. Căci în această concluzie triumfă încă odată spiritul uman ai autorului, care a voit desigur să arate, câ se poate scrie despre Ovrei şi fără ură.

»Cetitorul se va mira poate, că

dându-ne seamă despre o scriere, nu

întretie pe viitor cu Austro Ungaria relaţioni numai «corecte» şi va continua să-şi consolideze, odată cu interesele ei economice, în Balcani, legăturile de apropiere de statele din Miază-zi în numele unor interese comune, legături inaugurate în vara trecută.

Că se va ajunge la o alianţă sau nu, — aceasta nu e esenţialul.

Nu socotim losă justificată teme­rea că o alianţă balcanică ar putea fi târâtă în apele politicei ruseşti.

Interesele slavilor de sud, mult dacă se mai întâlnesc înti’un punct cu interesele ruseşti — şi de aci, se ciocnesc.

P actu l roitiâno-m aghlar«Ici-colea se mai ivesc unele şt»ri în legătură cu pactul, dar eie sunt de pu­ţină importşnţfi Amintim aci câteva:

Cercul cetăţenilor din Buda a a- ranjat un dineu în onoarea deputatului lor, Berzeviczy. Acesta a rostit la masă o vorbire, în care a atins chestiile po­litice actuale. (Despre pact a zis, că cu­noaşte din fir In păr dispoziţiile pac­tului, dar nu vede în ele nici un gra- vamen contra culturei maghiare.

Reuniunea culturală din judeţul Zemplin şi-a ridicat pr^estul contra pactului, în şedinţa ţinută în 10 1. c. Hotărârea s’a trimis la amândouă camerele.

*Şovinismul aduce în conexiune şi

împărţirea cercurilor cu pactul. Zice, că Românii sunt favorizaţi.

Intr’o consfătuire dela clubul na­ţional al muncei contele Tisza a făcut comunicări în "privinţa aceasta.

După consfătuire Daniel Gabor vicepreşedintele clubului a spus urmă­toarele unui ziarist:

Am discutat şi asupra pactului cu Românii şi noua împărţire a circum­scripţiilor electorale. Am stabilit, că în Ardeal să se înfiinţeze şoşe circumscripţii electorăle în care Românii să aibă ma­joritate absolută. Vor fi apoi câteva cir* cu inscripţii în cari Românii să aibă oarecari şanse de reuşită.

Atât!

O p oziţia ş t cam era« Amamintit, că viitoarea şedinţă a camerei se va ţinea Marţi, în 17 1. c. şi la or­dinea zilei va fl proiectul de împărţire a circumscripţiilor electorale.

Consiliul prezidenţilor opoziţionalii în întrunirea de Miercuri, a decis ca opoziţia sâ ia parte Ia desbaterea pro­iectului. Şefii fiecărui partid vor face declaraţii, dar nu vor provoca discuţii mai lungi ca proiectul să ajungă cât mai curând la valoarea de lege. Numai aşa e posibil, ca alegerile viitoare să se facă pe baza houei legi electorale.

Tot în şedinţa aceasta s’a decis ca opoziţia să facă în cameră o pro­punere de neîncredere faţă de prezidiu, din cauza atitudinei sale voinice şi nedrepte.

i-am găsit ţgreşeli«. Numai în 2—3 puncte n-am avut aceleaşi păreri cu autorul. Dator im deci şi-n privinţa a- ceasta o lămurire despre carte.

Autorul cărţii are o hotărâtă ati­tudine: contra Ovreilor; contra politicei lor. ţntreb î există vreun român din Ungaria care să fie pentru politica Ovreilor?

Toate celelalte concluzii ale auto­rului emaneazâ din aceasta. Sprijinin- du-se pe ea, éle nu pot fi pentru noi altcum decât adevărate.

In al doilea rând: cartea este o scriere de informaţie exactă. Ceeace este original în carte este coihentarul informaţiilor în senzul tezei: »contra politicei ovreeşti«. IaformaţUle le dau înşişi scriitorii ovrei O asigurare mai ştiinţifică contra neadevărului şi contra concluziilor false nu se poate închipui. Vom recunoaşte deci, că d-1 Bogdan- Dí jra ne-a dat o excelentă motivare a meetinguriior anti -ovreeşti, pe cari le organizase în toamnă.

Iar întrucât împărţirea materialu­lui în capitole ş» mulţimea datelor sta­tistice ar fl putut sau ar putea zăpăci puţintel pe unii cetitori nededaţi cu astfel de lucrări ştiinţifice, ei vor găsi în această dare de seamă o potecă, care îi va scăpa de rătăciri şi le va uşura înţelegerea intenţiilor d-Jui Bog­dan-Duicâ şi a folosului cărţii. Ceice va profita atâta din cetirea rândurilor acestora a câştigat destui.

B. B.

| K « o r g a n iz a ţia a v ia ţie i m i- j li ta re tn A u stro-U n garia . Din

Viena se anunţă, că comandamentul armatei a hotărât să reorganizeze cor­pul de aviaţie. Se va înfiinţa un bata­lion de aviaţie compus din 4 compănii, din cari flecare va avea 26 de aero­plane.

V iz ita r eg e lu i A u glle i la V ien a . »Magdeburger Zeitung« află din Londra că regele George al An­gliei avea intenţiunea să viziteze la primăvară pe Maj Sa Monarhul nostru, dar politica internă îi face Imposibilă o călătorie în străinătate.

Imediat după rezolvirea chesti­unilor interne, regale Angliei va Între­prinde însă această călătorie, în vederea unei aproprieri între Viena şi Londra, raporturile fiind cam reci dela vizita defunctului rega Ediiard la Ischl.

Prin ultima vizită a arhiducelui moştenitor Franz Ferdin&nd în Anglia, s’a creat de altfel drumul spre o mai strânsă cordialitate.

Externe.Deschiderea parlamen­

tului Angliei.Parlamentul Angliei a fost deschis

Marţi printr’un discurs al tronului ci* tit de regele, care constată câ rapor­turile cu Puterile streine continuă a fi amicale. Regele se simte foarte fericit de a putea în curând să viziteze pe dl Poincard şi sâ probeze astfel raportu­rile cordiale dintre cele două ţări. Speră că tratativele Angliei cu celelal­te Puteri tn privinţa acordului privitor ia Albania şi la insulele Egee vor con tribul la păstrarea păcii In Sud Estul Europei. Deasemea are încredere că, după sosirea noului suveran se va fac» progres spre o guv* mare eficace şi ferŞ mă a Albaniei.

Discursul anunţă că proiectele de legi, asupra cărora au fost deosebiri între cele două Camere în sesiunea din urmă, vor, fi prezentate din nou. Regele regretă că silinţele de a se ajunge la o soluţiune echitabilă a problemei irlan deze au fost fără isbândâ până acum; doreşte ca toate paradele sâ colabo­reze spre a face să dispară toate ne­înţelegerile.

După cetirea discursului tronului a urmat o vie discuţie în Camera Co­munelor. Un deputat a spus că pune­rea în aplicare a legeUHomerule nu se poate face fără vărsare de sânge. A răspuns primul ministru Asquith, al cât ui răspuns n'a produs însă mulţu­mire generală.

Pe urmă a luat cuvântul Camber- lain, care a spus că constată o schim­bare în atitudinea primului ministru. D. Asquith recunoaşte gravitatea situ­aţiei şi nu mai ia o atitudine energi­că contra Home-rule-ului. Primul mi­nistru recunoaşte că guvernul trebue să găsească o modalitate pentru Intro­ducerea acestei legi, altfel s’ar pomeni în faţă cu o puternică răscoală civilă. Oratorul roagă guvernul sâ facă tot posibilul spre a evita uu războiu ci­vil.

Principele de Wiedeste obiectul unor vii manifestaţii de simpatie din partea albanezilor italieni Telegrame din Roma anunţă, că din mai toate târgurile şi oraşele albane­ze din Italia au sosit principelui de Wied sute de telegrame de urări. Comitetul albanez din Milano i-a tri­mes o adresă de omagiu salutându-l ca pe un nou liberator ce se pregă teşte sâ aducă poporul albanez renăs­cut la o nouă viaţă printre aprigii a- părători ai civilizaţiei europene.

Colonia română din Roma i-a a- dresat o telegramă salutând pe noul simpatic Suveran al Albaniei, amică şi aliată firească a Regatului glorios al lui Carol cel Înţelept şi al reginei po­ete »Carmen Sjrlva».

— După informaţii d<n isvor au­torizat, delegaţiunea albaneză se va duce la Neuwied In ziua de 20 a lunei cuiente

— Ziarul »L’Ifcalia» comentând vi­zita principelui de Wied la Roma, scrie că ea a fost scurtă dar rodnică în ur­mări importante şi câ întrevederile ce tânărul suveran le-a avut atâr cu ra­gele Victor Etnanuel cât şi cu marchi­zul di San-giuliano şi d. Giolitti vor fi de cea mai mare importanţă pentru îndrumarea ca şi pentru destinele nou­lui Stat.

Intrun interview acordat la Roma unui ziarist prinţul de W ied a declarat latre altele câ noului stat albanez nu îi se va da deocamdată parlament, în zehimb va fi organizat un senat, tn care vor fi reprezentate toate păturile albaneze. Despre călătoria sa a spus, că la 24 1. c. va pleca spre

I Triest; iar de-aici la Durazzo, în- I so ţit de mai m ulte vase de răz­

boia.Noul c?b?net svedez

Din Stockholm se anunţă, ră noul minister de Goer nu va face pro­babil altceva decât să d’solve parla­mentul şi să pregătească noile alegeri. Votarea proiectului militar de cătrâ parlamentul actual e exclusă, de oarece cei 100 liberali şi 64 socialişti sunt contra proiectului şt numai 64 de de­putaţi din dreapta sunt pentru.

Ua advertism ent contelu i Tisza« Z ar ui »Keich-posU comen­tând eşuarea tratativelor de împă­care scrie între a ltele:

Presa ungară şi românească a- nunţă că tratativele dintre guvern şi români nu au dat nici ua rezultat. In cazul acesta eşecul ar fl fatal, căci tra­tativele urmăreau înlăturarea duşmă­niei dintre statui maghiar oficial şi ro­mânii din Ungaria, duşmănie pricinuită de nedreptâţirea politică şi cetăţenească a românilor. Acest fapt a împiedecat pe români’, cari sunt un popor excelent şl de mare valoare pentru stat, şi a privat Ungaria de anumite forţe pe cari monarhia le-ar fi putut valora cu folos. Împăcarea românilor, încetarea maghiarizârei cu forţa şi a abuzurilor politice faţă de români a devenit o necesitate de stat imperioasă, fără a mai ţine cont de drep'ate.

Acum însă aceste tratative au stagnat. Comentariile ungureşti spun că din vina româuilor, dar s’a putut constata câ în decursul tratativelor românii au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a ajunge la o împăcare cinstită. Dorinţele lor erau măsurate şi nicăeri nu ar fllatâmpinat rezistenţă. In consecinţă cauza nu poato fi de cât recalcitranţa guvernului ungar, iar a- cest fapt dă o tristă dovadă despre ca­lităţile, cu cari e dotat contele Tisza ca bărbat de stat. Cu greu te poţi gândi la adevăr, căci consecinţele ar f i cât se poate de grave şi vor avea un efect de- farorabil chiar asupra politicei noastre externe. Probabil in ultimul moment rezultatul se va schimba, căci în caz contrar Tisza ar suferi cea mal teri­bilă înfrângere politică.

— Conferenţele despărţământului Turda al , Asociaţiunei“—

In numărul 239 din 1913 al Gu­tei Transilvaniei s-a dat un raport scurt despre primele trei conferenţe aranjate de despărţământul Turda al Asociaţi unei.

Impresiile şi rezultatele sunt 1.1 aşa de bune ş l mulţămitoare şi în ce priveşte conferinţele ţinute din 21 De­cemvrie 1913 până iu 1 Februar e

In 21 Dtîcemvre a vorbit Dl D r. Ioan Boeriu despre istoria anilor 1843- 49, fiind ascultat cu mare atenţiune. A urmat un monolog cu sentiment şi bine predat de Dşoa<*a Georgina Niooarâ din Sind, apoi s-au arádat cu scbiopticonul scene din istoria ro­mână.

In 28 Dereotvrie a vorbit Dl» Dr. Vaier Moldovan, directorul des­părţământului, despre Istoria româ­nilor din Ungaria dela 1849 până în zilele noastre, făcând u-ne cunoscută siarea românilor sub absolutism, in e- putui vieţB noastre politice, formaiea partidoiu* naţional, conferenţele na­ţionale, luptele noastre politice, aroi proc* sui memorandului şi activitatea cu rez* Uate'e ei. A declamat cu mu<t succ s Dl. RomulPeştean poezia »Moar­tea lui Fulger« de U. Coşouc, apoi au urmat panecţiuni cu s hiopticonul, 10Ú vfderi din Româ ia, interpretate d Di. Dr. Joan B-neiiu.

In 4 Ianuar c. a vorbit Dl. Aurel Feneşan despre istoria Minte»-ei dela descălecare până la unirea pricip^te* lor. Apoi a cântat două colinde şi două cântări cerul tinerimei condus de Di. învăţător Roşea.

Cu ocasiunea asta am avut * lăce- rea a asculta pe profesorul de teolo­gie din Blaj, ,D{. D r Ioan Sâmpăiean, vorbind »Despre meserii#. Dâ>>sui a făcut antliesa lo re natură şi artă, ne-a arătat avanragiiie meseriilor mai ales pentru noi românii, şi ne-a dez­voltat cum meseriile numai aşa succed, dacă măestrui are perfecţiune in ramul său, are educaţie oaţiooaiâ, şi prin­cipii morale. Publicul, între cari mu ţi meseria»!, — a răsplătit cu vii < vaţ i f umoasa vorbire, Iar directorul des­părţământului i-a esprimatmuiţâmitedis- tinsului profesor. Sara a fost masă comună îu hotel, unde Di. Dr Sâm­păiean a fost salutat din partea proto­popului Jovian Mură şan in numele

Nr. 24—1914. Pagina I 'G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I .

Turdenilor. In 4 I»nuar din taxe ba- nevoi© s-a incassat 47 cor. din care stimă, dupăce s-a sporit cu alte co- Ierte, s-au cumpărat vestminte uceni­cilor de meseriaşi ca dar de Crăciun.

In 11 lanuar a vorbit Dl. Dr. Augustin Rafiu despre istoria Mol dovei, până Ia unirea principatelor. După asta s-au arătat cu schîopticonal chipuri din istoria Munteniei şi Mol­dovei.

In 25 Ianuar a vorbit Dl. Dr luliu Popesca despre unirea principatelor şi domnia lui Cuză Vodă. — A fost ascultat cu viu interes. — Au urmat prciecţiuni cu schîopticonul. vederi din America, interpretate de Di. Dr. Vaier Mo5dovan.

In 1 Februar a vorbit Dl. Dr George Pătăcean. A predat partea primă din istoria contimporană a Ro- mâniei, începând cu urcarea regelu- Car 1 pe tron. Predarea bună a celei mai frumoase parti din istoria Romă- mior a plăcut mult. —■

Tot atunci am avut or»sfţinea plăcută de-a aa-ulta pe Dl. Gavril Pre- cup, prUesur din Blaj, care n o tru in* £>pâ conferinţă ne a v«>rbit despre tovarăşa de viaţă şi uuncă a mare ut rege, despr»- lie, i a şt poéta, Carmen Syiiva. Schiţând biografia Reginei a dat cetire caturva poesii dt ale Regi cei dintre cari au plâout mai mult fragmente e cetite din »Robia Preşu­lui«. La siarţit au fost aratate cu schîopticonul scene din viaţa Reginei- Poete. —

Sara a fost masă comună în hotei, unde di. profesor Prtcup a fost salutat în numele Turdenilor din par­tea Dl ui tir. Vaier Moldo van.

In 8 Februar Dl. Dr. George Pătăcean şi-a continuat cooferenţa. Ne-a făcut plăcere cetirea intonată a poesiilor lui Alexandri »Peu es Cur­canul şi Oda ostaşilor«, inspirate de răaboiul pentru î eatârnare. A vorbit apoi de hotărârile Cougresului din Berlin şi reorganizarea t>ta*ului, ară-, tând résultateie muncii uriaşe a lumi­natului Domn, regelui Carol, apoi despre triumful naţional din anul 1913.

A vorbit apoi profesorul din Sibiiu Di. Dr. Pavel Roşea despre tema „Scopul ţu«. ară tard că adevăratul scop al vieţ i e aceia, pe care m-1 p> opune legea crcşiinească S-au proiectat pe urma ia schiopneon chipuri din istoria contimporană a României.

Nu pot trece cu vederea deo- sebita atenţiune ce ni-s-a dat din partea Dior conducători al Muzeului Cassei şcoaieior din Bucureşti şi in deosebi a Olul. i. Moisii profesor în Bu­cureşti. — Cetind Us a programul nos­tru de muncă publicat în toamna anu­lui trecut, în mod spontan a oferir despărţamânMiiui Turda al Asociaţiunei di-positive pentru schiopticon referi­toare la istoria Romanilor.

In 15 Februar să va ţinea ultima conferinţă, -untem în nădejdea că va reuşi tot aşa de oioe, mai ales, că aveu» promisa participarea Dlui Dr. Silviu Dragomir, profesor de teologie din Sibiiu.

Mai bine cecceîate au fost con* ferenţele din 4 iacii ar, când au par­ticipat poporènü din comuna Opand, Poiana şi O stis, apoi cel ea din 1 şi 8 Februar, când încă au participat din împrejurime. — Notăm, cu plă­cere, că publicul din Poiana şi Cristis, atât inteligent,' cât şl poporul, s-« achitat mei bine în privinţa asta fiind bine représentât întotdeauna. Cor. —

Panamaua din Margitsziget.E cunoscută nizuinţa băncii de

Circuluţie (Által. Forgalmi bank) de*a deschide în insula Margit (L Budapesta) un tripou (casă de jocuri hazarde), cum este d. e. la Montecărlo, etc. Ca să obţie «oncesiunea şi să deş­tepte interesul publicului pentru tri­pou, banca, în vederea câştigului, a împărţit sume mari de parale la pri­vaţi şi la z arele din Viena şi Buda­pesta. Descoperindu-se acest lucru, o- poziţia a făcut un mare tărăboiu, acu­zând guvernul cu o nouă panama. Gu­vernul însă nu adat băncii concesiunea cerută. Afacerea cu «ripoul a ră nas baltă, dar nu s’a încheiat chestiunea banilor de mituit. Prim m m istrulaîn- credinţat pe secretarul de stat Vadász sá Iacă cercetare. Terminâudu se lu­crarea, Tisza a răspuns în şed nţa de Miercuri a camerei la o 1« terpelaie, ce li s’a tăcu*. in chestia aceasta. Tisza pe baza datelor, a zi grăvit un tablou grozav al manoperelor băncii Foigarmu A constatat ce banca a săvârşit co­rupţii mari pentru a obţinea concesiu­nea de joc.

Singur presai îi s’a dat 370 m?i. Cor. 170 mii ziarelor din Viena şi ce­lei din Budapesta 200 mii. Dintre zia rele ungureşti cea mai mare sumă a luat o şovinistul «Peşti Hirl.» suma de 21 mii Cer. apoi vin «Budap. Hirl.» (19 mii), Pester LI. (18 mii) etc. In totai

la 82, ziare şi reviste. S’au dat apoi şi la privaţi, d. e. lui Kristoffy 350 mii, la doi advocaţi câte 50 mii, la unii publicişti din B-pesta 10— 38 mii etc.

Tisza constată, că dintre mem­brii partidului muncii n’a primit nime din astfel de bani. Camera a luat la cunoştinţă expunerile lui Tisza.

Panamaua aceasta ne prezintă din nou un tablou de corupţie al vieţii pu° blice din Ungaria.

Procesul Rutenilor.Marele proces al Rutenilor se a-

propie de sfârşit. în săptămâna viitoare se termină probabil interogatorul mar­torilor, apoi va urma rechizitorul pro­curorului, pledoarele apărătorilor si sentenţa. I urnea e curioasă în deosebi asupra acestei din urmă, dat fiind, că procesul e cam forţat.

Interogatorul.Eri au fost ascultaţi martorii din

Bistra de jos şi Lucica. Cu toţii au spus, că credincioşii s’au revoltat con­tra unificării călindarului cu cel catolic. Martorii fasionează tot ceea-ce au spus la judele de instrucţie. Numai Alexă Senda îşi retrage fasiunile ^agravante pentru acuzaţi. Zice, că a fost bătut de jandarmi. Tot aşa mărturiseşte şi femeia lui Tegze. Plângerile contra te- roarei jandarmilor se observă ca un fir roş în cursul acestui proces.

Au fost interesante declaraţiile protopopului Bacinsky din Lucica. El spune, că s’a prezentat la dânsul un grup de oameni şi «au cerut modificări în serviciul d-zeesp etc. Protopopul le-a spus, că nu le poate împlini cererea. Oamenii din Lucica erau,în legătură cu cei din Iza şl Pirciac Ie*a vestit, că dacă vor trece la ortodoxie, va veni Ţarul şi le va împărţi moşia contelui Scbönborn din comitatul Bereg. La în­trebarea, dacă a fost mişcarea politică sau religioasă, Bacinsky răspunde, că între popor era mare lipsă de pământ şi de aceasta s’au folosit unii sub pre­textul reiigiunii. El nu ţine de vinovaţi conştii pe acuzaţii din Lucica, ci mai mult de seduşi.

Faţă de aceasta notarul Popovici declară mişcarea de politică.

Sentenţa.Săptămâna viitoare se vor ter­

mina interogatoriile şi prin 23 1. c. se vor începe pledoarele. Apărătorii sunt zece, între cari doi advocaţi Rétiéi şi Rónai sunt din Budapesta, trimişi la Sighet de clubul Reform. Aceştia vor fi cei trai strajnioi apărători ai acuzaţi­lor. Sentenţa se va pronunţa pe ia fi­nea lunei Februarie.

Un document.Un cetitor al ziarului »Az Est«

face atentă redacţia, că »Nowoje Vremia« publică în n rul din 8 Febr. c. un document interesant, referitor la procedeul preoţilor şi jandarmilor faţă de ruteni.

E un document autentic, dat de preotul rutean din Iza, Azary, de ur­mătorul cuprins:

»Haidon Wasilieviri se absoalvă dela cercetarea bisericei, fiind bolnav. Considerând aceasta, nu trebue bătut, deşi absentează dela biserică. — Iza, 7 Aprilie 1912. — Andreiu Azary, preot gr. cat.

Acest document a produs senza­ţie în Rusia, ceea ce e natural.

Din cercurile tineri meinoastre.

Petrecerea Clubului sportiv din Cluj.

Clubul sportiv român din Cluj in­vită la petrecerea, ce o va aranja m ziua de 28 Februarie 1914 st. n.. orele; 9, în toate şalele din parter ale hote­lului »Newyork«. Petrecerea se dă în beneficiul Clubului. Toaletă simplă, şi port românesc la dansatoare. Cele mai frumoase costume se vor premia. La miezul nopţii tabla-de-hote; 3 coroane de persoană. Tango şi Twp-Step. Tarnf de lăutari esceleot. Intrarea: 4 cor. de persoană, 10 Cor. de familie. Adresa casierului: Strada Szentegyház, nr. 6 II.

IuformaţH de tót felul se pót lua dala di Romeo,pan (Str. Deák Ferenc or. 44.) De locuinţe se va îngrij5: dl Tarquiniu Prişcu (Str. Király 18j.Bilete de table-de-hote se găsesc la dl Eugen Roşescu str. Kossuth Lajrs 26 (Vatra). Cluj. 6 Februarie st. n; 1914. Comitetul Clubului.

Comlteful Clubului: Or. Amos Frâncu prezident. Dr. Sever Dan director

Reuniunea romană de gimnastică şi cântări.

sportiv. Dr. Simion Nemeş şi Ioan Prună viceprezidenţi. Gövril Deac secr. Octavian Mereţ cassier ad hoc Dr. Laurian German şl Dr. Valentin Dră- ganu controlori.

Juriul de onoare: Dr. luliu Pordea prezident. Dr. Ştefan Morariu, Antóniu Mandea5, Dr. Aurel Socol.

Membri în comitet: Dr. Petru Viad, şef de secţie la scrimă. Mircea Prişcu, referent. Dr. Simion Nemeş, şef «ie secţib la aparate. Pompei Vodă, re­ferent. Tarquiniu Prişcu, şef de secţie a box şi trântă. Lazar Isaic, referent. Romeo Dan, şef de secţie la tir. Cornel Bianu, referent. Nicolae Dumitru, Co- riolan Hârţoagă, Vasile Herpău, Octa vian Neagoe, ilariu Nemeş, Eugen Ni coarâ, Traian Nicofin, IX Octavian Rusu, Fabiu Sângioan, Vasile Sava, Leonidia Şerban, Domi Stanca, Dr. Ie ronim Sto^hiţâ.

Meu bri activ5: Silviu âchvm, Ioan Aleman Eugen Bunea, Val. Bitţ’u 1 Dávid Áron Deoiian, Cornel Doneii, Romul Dragoş, Ştefan Fejéi, Victér Fetea, Ioan Gafton, Dr. luliu Haţiegi>n, Mihail Mi trea, Ştefan Pantea, Alexandru Pop, Aure Pop, Vasale Pop, Olimpiu Popa Radu, Ioan Por ma, Dr. Valentin Pu- ruţiu, Teodor Roxin, Iacob Sângiorzanu, Ioan Şteer, George Sglimbea, Costi Stanca, Teodor Vaşci, Flaviu Vilt.

Ş T I R I .— 31 Ianuarie, 1914.

Ş t ir i d in R o m a n ţ a . Mercur! seara a avut loc în sala Boulevard din Bucureşti banchetul oferit în onoarea d-lui Al. Cinrcu, care a împlinit 60 anj de v!aţă. La banchet au participat nu meroşi gazetari şi bărbaţi politici, cari au sărbătorit prin frumoase discursuri activitatea politică şi publicistică a d-lui Ciurcu. La adresa jubilantUiUi au sosit din acest prilej numeroase teie grame de felicitare din ţâră şi străină­tate, între cari o telegramă din partea ziarului «Gazeta Transilvaniei».

— Curtea de casaţie din Bucu­reşti â adus alaltaeri o decizie, prin care recursul d-nei Negrnzzi, licenţiată m drepturi, e resnins stabdiada-Se astfel nerma că o femeie nu poate pleda ca advocat, de oarece situaţia şa specială, creată de Constituţie şi de legi, — o împiedecă să o facă.

Procurorul general a combătut recursul d nei Negruzzi pe următoarele motive : ■ .. r *. *;• ,

întâi, pentru că o femee nu poate înlocui în instanţă pe procuror, cum cere legea advocaţilor, al; doilea pentru că aceasta nu poate depune jurământul cerut de lege; şi al treilea pentru că femeea nu are libertatea acţiunilor sale.

Din punct de vedere social, drep­tul femeei de a pleda că advocat, ar fi un mare neajuns. Femeia, spune d-sa, trebue să-şi vadă de gospodărie, pe care, de multe ori o neglijează. Să luăm exemplu de la Românii din Ar­deal, unde gospodăria îşi are mersul ei normal tocmai pentru că femeia are grija casei, şi nu are funcţiuni şi atri- buţiuni străine de menirea sa.

Parastas* Ni se scrie: La 11 Feb* a. c. s’a servit în biserica gr. cat din Mintiul Gherlei misă cu parastas în a- mintirea regretatului fost redactor responzabil al «Gaz. Trans.» Gregoriu Maior (mort în Viena 1* 11 Feb. 1901).

B-iiii Dissescu şi Derussl la Bu dapesta. D n Bu apesta se anunţă: D-mi G. Dissescu, fostul ministru a) instrucţiunii publice al României şi Derussi ministrul plenipotenţiar la Sofia, fost consul general ia Budapesta, au sosit Mer«.uri aici şi au descins la ho tel «Rietz». Deşi cei doi bărbaţi de stat ai României călătoresc în cel mai s nct incognito, totuşi kosu ea ior ia Budapesta a fost aflată de un ziarist dela „A Nap». Ziaristul s*a şi prezintat a ho*ei voind să obţiuâ oaiecan de-

claraţiuoi dela cei doi oaspeţi neaştep­taţi, crezând că venirea, lor la Buda­pesta este in legătură cu tratativele de impacare dintre români şi unguri. D nii Dissescu şi Uerussi s’au arătat surpriuşi că se ştie despre sosirea lor în capitaia Ungariei. D. Detussi a spus iuta ziaristuiu) ungar, că nu au de fă­cut nici un fel de declara iuni, deoa­rece nu au venit la Bi dapesta cu sco­puri pontice.

Noile descoperiri ale lui Marcon).Ziarul «Uaijy ivlail» anunţă ca 40- veotaturul Marcooi a reuşit să aprindă cu sistemul său radiotelegrafic o lampă electrică ia o distanţă de 6 mile. Mar- con* a tăcut mai inuite experienţe de maţe însemnătate cu telefonu1 său lără sârmă. dar asupra lor se păstrează secretul. .

, Exalozia unui automobil. Un auio mobil care mergea spre MSllersderf iângă Baden, condus de şoferul Hoche- hf*uer a luat foc..Şuierul a sărit ime­diat din maşiră şi a strigat celor vre<o 40 de persoane,cari se adunaseră să privească au^ome bilul în flăcări, să fugă de acoid. Publicul n’a dat însă atenţia avertismentului dat de cofeur

şi au fost răniţi cu toţii de bucăţile de fer şi lemn aruncate de puterea exploziei rezervoriului de benzină. Cincisprezece din ei au fost internaţi la spital.

Prooctul construire! unul pod peste Hudson. Din New York se anunţă că un grup de financiari s’a întrunit aci, discutând proectul construire! unui pod peste ş&oul Hudson, intre New- York şi New Jersey. Acesta va fi cel mai lung pod de pe lume şi construi­rea lui va costa 165 de milioane de mărci.

A v iz i In tipografia noastră află aplicare momentană un culegă- tor-maşinist, un culegător şi 2—3 ucenici. Informaţiuni la administraţia ziarului.

Aviatice* — Aviatorul Barlemin s’a urcut Mercuri la orele 1.39 pe câm­pul de aviaţie din Geneva şi a aterizat la orele 2'40 la Aosta. AvLturul a sbu­rat peste Mont*Blanc la o înălţime de 5300 metiu

Pe âmpul de aviaţie dela Viile Coupiy s’*u tăcut Mercuri încer­cări cu utilizarea armelor în ecioplane. Pe un aeiopian, condus de ovatoiui Prevost, s’au aşezat două mitralieze cu cari un sold t brăgea focuri la am*mite ţinte. Încercările au reuşit de minune, aeroplanul păstrându-şi stabilitatea în t mpul când se trăgeau focurile. Aero­planul sbura la o înălţime de 200-300 de metri.

— Aviatorul argentinian Neubery s’a urcat cu aeroplanul la 6274 metri atingând cel mai mure record de înăl­ţime, cunoscut până acum.

— Aviatorul german Thelen a făcut Mercuri înainte de amiazi o as­censiune cu patru pasageri lângă Ber lin uicandu-se ia înălţime de 2850 luntri. A fost însă nevoit să aterizeze din cauza gerului.

din Brcţuv şi Ţara-flârsei.Dimisia căpitanului poliţiei. Sun­

tem informaţi, că căpitanul poliţiei Braşovului Farkas şi-a prezentat diroi- sia din postul său. Dt pă ce vom avea amănuntele necesare vom reveni.

Masca tribunului Axente executată de un tlnăr sculptor ron ân se află expusă de eri seara îu vitrina librăriei Hiemesch. Exemplare se pot comanda ia Ijbtăria amintită sau la d i Petru Popovici în Braşov. Preţul 5 cor. pius1 cor. pentru pachetare şi espedarea in provincie. Masca originală, care redă perfect trăsăturile feţei regretatului nostru tribun, este proprietatea esciu sivă a d-l P. Popovici şi prin urmare orice reproducere este oprită.

Celelalte ziare sunt rugate a pu­blica acest aviz.

O mare vănzare de vite, se vaţine Luni în 16. Februarie 1914 a . m. la 9 oare în piaţa cea mare din Zâr- neşti, Sntr’o cauză de eeecuţiuoe a oraşu’ui Braşov Se vor vinde: 320 ol, 20 berbeci, 2 boi, 4 vaci, 1 taur,2 bou ţi şi 2 vitei. Desluşiri se dau la cancelaria fiscalatului orăşenesc (str argintarilor Nro 5 etagiui I. uşa 5 şi 6> Sâmbăta în 14 Februarie 1914 in orele oficioase si Duminecă în 15 Februarie 1914. în timpul dela 941 a. m.

Spargere. Făptuitori necunoscuţi au pătruns noaptea trecută în prăvălia de piapome şi paturi Be*r din strada Vămii şi au furat o sumă de 100 cor. Poliţia anchetează.

Balul reuniunei «Crucea roşie» şi bucătăria poporală. Fund c no.cut. ca reuuiuuea «Grucea roşie» pe iângă În­deplinirea chemării sale principale se uizueşte a servi şi alte ţinte Umane că de pilda inţeroui serăcituei locale prin întreţinerea bucătăriei poporale, comi­tetul r.uniuuei invită din nou şi pe act astă caie < nor. public să bim voiascâ a participa în număr cat urai mare la balul ce’i atanjazâ reuniunea mâne seara în sala Redutei orăşeneşti având în vedere că o parte însemnată a ve­nitului curat ai acestui b.*i se va fo iosi spre susţinerea bucătăriei deja s~ mintite.

In legătură cu acestea comunicăm totodată, că pentru bucătăria poporală în timp ii diu urmă au binevoit a dona: > Dna văd. Vi Im a Popp 20 kg. carne;

. d na Dr. V. Breckuer 10 cor.; N. N. 6 cor.; d-i Otto de Roii 4 pa bete de urez şi Jogia Francmasonilor «Pauonia» 50< coroane.

Primească stimaţii donatori inui- ţămitele noastre. — Prezidiul,

Balul Cfucii-roşi în Predeal va avea ioc 15/28 Febi uarie n. Peniru a» cest bal, ai_cărui venit curat este des ţinat Crucii roşii lomâne, se afla bilete depune la administraţia ziarului nostru. Cei cad doresc să viziteze acest bai n’au nevoie de paşaport.

Programul concertuluicare va avea loc Mercuri in 6/Î8 ’ Febr. 1914 in. sala Redutei ca v preţiosul concurs al d-nelor Luda Coama, Ana Dr. Rerariu, ăl d-lui Gheot ghe Folescu şi al capelei oraşului, augmentată cu mai mulţi iubitori de artă.

Dirigent G. Dima.1. N. W. Gade: Crăiasa ielelor

(Elverskud) ba'adă pentru soli, cor şi orhestră.

2. W. A. Mozart: Arie d»n opera «Nunta lui Figaro» — dna A ia Dr• Heraru. .

3. R. Wagner : Arie din opera «Vasul fantasmă» — d I Q. Folescu

4. Arnbr. Thomas : Arie din opera Hamlet - d na L. Cosma.

5. G. Dima : «Hora» piesă de con- , cert pentru cor mixt şi orhestră. .

Preţul locurilor: Pal con 5 cor fotei 4 cor. parebet I. 3 cor., parchet II. 2 cor., parehot înalt 120 cor., Ga­lerie 1*20 cor Loc de stat 1 cor., stu­denţi 60 hani.

Bilete se află de v&nzare Ia li­brăria Zeidner,

Borna , 13 Februarie. Intre Au- ' j glia, Italia şi Turcia s’a ajuns la un * • deplin acord în chestia insulelor. f Astfel Italia va evacua toate inso- ’ lele ocupate pe timpul războiului * ; Tripolitan şi Ie va restitui Turciei.

Viena 13 Febr. »Neue Freie Presse* află din Bucureşti, că în- v ; cercările d-i or Pasici şi Venizeios de a îndupleca pe România să în- - - tre în alianţa Balcanica,, V&u rea- - şi t. Planai ic fiinţării alianţei bal- > canice, în care să între şi Româ- ; ; ma, a fost pus la cale ia Petersburg.Cei doi bărbaţi de stat an reuşit să convingă pentru această alianţă ‘ ,pe d. Brâtianu, preşedintele actus« lului guvern român, dar régele Ca­rol s’a opus cu energie. Regele Carol a comunicat d-lor Pasici şi Venizeios că România trebue să-şi menţină actuala atitudine indepen­dentă, căci astfel poate lipta cu mai mare sncces pentru apărarea păcii dela Bucureşti şi pentru men­ţinerea echilibrului în Balcani.

Petersburg, 13 Feb. In trece­rea sa prin Bucureşti, contele Bo- brinski şi deputatul Dimitriev au făcut vizite primului ministru Bră- tianu şi a foştilor miniştri Filipescu şi Take Ionescu.

Proprietar:Tip. A. Mureşicmu : Branisoe k Oomp

Redactor responzabil: form Rrntein

Reuniunea femeilor române din Braşov a aranjat. în pilele de 28 Dec. 1913 şi 18 ianuarie 1914, două serate de ceaiu Io localităţile <*asinei române cu scop de a ajutora Internatul-Orfe- linat şi marele Orfelinat din viitor al Uniunii femeilor române din Un-

Resultatul acestor Serate a fost destul de satisfăcător, atât diu punct de vedere moral, cât şi dm punct de vedere material, în run ud in mod famî- 1 ar întreaga societate românească ?i obţinându-se din ambele Serate venitul curat ae 268 cor. 62 bani.

Comitetul Reuniuni! â destin t din suina a -e^sta lt>8 cor. 62 b. caajutor Internatuiui-OrfefinatV 199cer. ca fontribuire la colecta Marelui Orfelinat al Umumi femeilor române uiu Ungaria.

Comitatul Reuniunii esprimă în prima linie deosebita sa muiţâmită On. Comitet al Oasineî române şi în special ‘’lui Preşedinte Dr. Nicolae Vecerdea, pentru marea bunăvoinţă cu care a acordat ospitalitatea Reu- uiu ei noastre în ldcaiiiâţiie Casinei romane.

Deasemenea esprimă muţjţămită tuturor Doamnelor care âu coiiiribuit cu ceaiu, zahar, rum, prăjituri, sand wichurt şi bere la aceste serate, şi gnume:

Mulţânrtă publică.I

gar.a.

Nr. 24-1914Pagina 4 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I

A. Po •n®lor Elena B. Baluleseu, Elena PopjLPO^ a Puşcariu, M. Popea, V. Q. dani Earia Dl mă, Ana Poparad, Ior- BaiufP^96** Maria Duşoiu, Marii Dr. p f, ascu, Tioeuţa Bogdan, Leontlna

Buşea, Eleat Pricu, Valeria SulioS, Q â r i» Crittan, -’Miti Suru, Plorlca Dr, P, folu, 'Miţl Benţia precum şi d-nei i:*fl de onoare Elenă Sabadetnu şl g®mbreIor comitetului Tlrfiaia Vlalcu,

Idooia Petrovici, Eugenia Dr. Vecerdea, Elena Kavrea, Marfa Maximiiian, Marla Meafiş.şj Maria Gr. Pop eseu.

^T0odaa exprimă mulţăm!!* ta,' şl gentilelor d-şoare române, cari au

Itiaţ cu multă amabilitate angajamentul pentru aranjarea şl decorarea meselor, precum şi servirea şi vinderea ceaiu­lui; şt adeci d-şoarelor:

Mela Popea, Margareta Duşoiu, Ileana Petrlc, Lia Dima, Aquiiinallaaie* viei, Virgiiia B^anisce, Nu ţi Ovegeş, Er- 8liia Navrea, Tani S&ftu, Cornelia Bre- dieeanu, Elrira Mereţiu, Elena Prşcu, Ana. Poparad, Marioara Blaga, Emilia Klorian, Veturia Baci", Dorica Aron, Valeria Murăroi", flerica Cvegeş, Glca Patrie» •

Cu multă amabilitate ne- au preve­nit proprietarii magasinului Jekeliua şi fltots prin Împrumutarea gratuită a vaselor necesare, pentru care se aduce mulţlmitl.

Din şedinţa Comitetului ţinută In 85 Ian. 1914.loan Ltngeru

•Siretar.'Maria B. Baluleseu

presidents.

Un commisinteligent, cu deplină desteritate in branşa băcăniei şi delicatese; cu perfectă cunoştinţă şi a lim- belor germâne şi maghiare, se angajează în condiţiuni favorabile ia băcănia

N. On i ţ i u ,5-4. Sftbiln (Vairusbea.)

Barhent. Boa de blanc,

Manşoanerecomand* cu preţ ieftin

Fritz Prediger,60-400- Strada PorţiiC e t i f i f i

i* & s p â n d i ţ I

Gazeta Transilvaniei"

Societatea pe acţfi a primei Berării ung dinIB'u.id.a.'p e s t a - S t e ix i.'b r 'u .c li.

| are onoarea, a adaos la cunoştinţa On. public din loc şi jur, că vânzarea produselor Berăriei ce a avut Anton Kassik 36 ani. prin calitatea eacelentă a berei şi-a câştigat un renume deosebit,

l.ae astăal încolo o va Îngriji nepotul dd Arthur Morscher, pe 11 Care, 8 ropomandă muşte iilor en gros şi in detail.

Direcţia Primei Berării ung. pe acţii/ BUDArESTSTElVBRUtH

In legătură cu cele publicate mai sus am onoare a aduce Ia cunoştinţă, că am luat vânzarea produselor Primei berării ung. pe acţii ca singurul reprezentant, şi îmi voi da silinţa ca pe O u muşterii, prin deosebită curăţenie Ia um­plutul sticlelor după metodul modern ai servi prompt.

Comande deia 5 sticle la sas, so trimit acasă Comande en gros In butoaa şi sticle sunt a se adresa îu Srada Canalului TtimdS Nr. 8 Telefon Nr. 563. Vânzarea în detail se află Târgul boilor Wr. 4.

Betea în sttcle este astupată cu patent porcelan şi pe etichete lângă text pajora ung.

Eugăndu-mi de o cercetare numeroasă.

s-tsemnez cu toată stima

Nepotul lui Anton Kassik Arthur Morscher.

Piept de mielse capâtâ, îa fiecare zi proaspăt în restaurantul la„Sfatul vechi” (Alten Rathaus)‘ Târgul Grâului Nr. 8. Telefon Nr. 681.

P reţu ri potriv ite , b eu tu r i e x c e le n te , od ă i c u r a te , se rv ic iu so lid . Odăi se p a r a te p en tru so c ie tă ţi

î-i-s m ai m ari ş l m ic i. s-s-:Cost In abonament cu cărticele 2 0 % scâzâmânt după lista de bucate.B u cătărie e x c e le n tă a r d e le n e a sc ă . Lunea c ă p ă ţin ă de

m iel ou ţarh on , p orţion u 6 0 ban i.De o cercetare numeroasă se roagă

H A N Z R â M E R: m b lr ta ş .

Strămutare de prăvălie.Aduc la cunoştinţa On. public că ini-am strămutat pră­vălia din Btrada Mihael Weis în strada Porţii 95.

Ca pănă acuma, şi de aci înainte mă voi strădui ca prin lucru bun şi solid a satisface şi pretensiunile cele mai delicate.

In prav îlie se află nn sortiment bogat de ghete pentru bărbaţi şi dame lucrategde mine, cum şi ghete americane pentru bărbaţi şi dame lucru de fabrică.

Comande‘eie eseeut solid şi punctual pe lângă preţuri convenabile Ci toată stiina: MAGY FEREECZ, pantofar.

lBi’aşov> Strada Părţii Nr. t i . 2—10.

jâL lo ©xa.®jao.«m.te l a« i j j

J•• pşt fass Sri şî când pe timp mai îndelungat sau lunar.

Administr. .Gazetei Transilvaniei“.

„AJUTORUL”,instut de credit şi economii societate pe acţii Şeica-mare

Convocare.Domnii a ţionari ai institutului ds credit şi eoonomii, societate pe aoţi # AJUTORUL“ să în vită prin

aceasta, conform § 16 din statute la

a V-a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă ,ce se va ţinea în Vale, în 1 Martie st. n. a. c. la 1 ore d. a. în sala festivă a şcoalei gr. ort.

Obiectele.1. Deschiderea adunarei, constatarea acţionarilor prezenţi şi a plenipotenţe or.2. Raportul direcţiunei.3. Raportul comitetului de supraveg ere.4. Prezentarea bilanţului5. Darea absolutorului direcţiunei şi comitetului de supraveghere.

.. . 6. Alegerea direcţiunei pe 3 ani.1 7. Alegerea comitetului de supraveghere pe 3 ani.

8. Stabilirea marcelor de prezenţă.9. Eventuale propuneri.

Domnii acţionari cari doresc a participa la adunarea generală în senzul §-lui 17 din statute sunt rugaţi a-şi prezenta acţiile, eventual dovezile de plenipotenţe cel mult până în 27 Februarie st. n. a. c. ia cassa institutului din Şeica-mare, la filiala sa din Mediaş agentura Vale şi „POPORUL“ din Seliste.

Şeica-mare, 10 Februarie 1914.

ACTIVA. Bilanţ eu 31 Decemvrie 1913.

Direcţiunea.

PASIVA..

44,56,77,83 Cassa . . . . . . . 21832105 2 C a p i ta l .................................... 25ÖOOC —91 Bon: Hiro Conto Banca Aust. Ung 512 73 117 Fond de rezervă . . 86602 37102 Cassa de păstrări poştală . . . IOC>30 39 Fond de penziune . , 12593 76

64,92 C a m b ii .................. 500867 38 23 Fond de binefaceri . . 3929 54 103125 6765,107 „ hipotecare . . 156214 98 657082*36 57,78 Depuieri spre fructificare . . 5168T6 9967 95 Împrumut hip.............................. 166884 113 R eescont........................... 7348306,89 Credite personale . . . . . 43619 32 38 Dividendă neri i c a t ă .................. 240 —

115 împrumut de Ct Ct . . . . . 19862 72 52, 63,94,105 Creditori ....................... 74 1133 Efecte . . . . . . . . . . 10830 _ 19, 98 Interese transitoare anticipate 1914 13342 48

112,114 Realităţi de vânzare . . . . 2016 27 Profit curat ....................... 27475 0741 Edificiul institutului . 37473 08

amortizare . . . 473 08 37000 __17,68 Mobliar . . . . . 2641-0»

amortizare . . . 24109 2400^ioi oe82’ ^ ver9* debitori şi interese

iu; m, transitoare restante . . . . 22476 57

9846161 1 1

32 ]084616 32. .

DEBIT. Profit Şi Perderi. CREDI

1

T.

73, 90 Interese de depuneri . . . . 33904 37 58,75 Interese de e s c o n t .................. 62219 2474 Interese,de reescont . . • . . 9946 04 59,110 „ de „ hip................. 14771 3579 * „ de Ct Ct . . . . . . 8789 55 61,93 „ „ împrumuturi hip. 16135 72

Speşe: 60 85 „ „ cred. pers. . . . 10568 3070,104 salare . . . . . . 6786 56 34 „ „ Ct Ct. . 8389 9071,106 apese curente . . . . 8133’48 116 „ „ împrumut, de Ct Ct 1096 ...

3o maree de prezenţă . . . 2810*— 37 „ „ de efecte . . . . 499 4872,102 porto postai . . . . 931-0669 c h i r i e .................. .... . 587'— 19248 10S5 Co atribuţii:directă şi arimeuri • . . 10>05*1610^ după interese la de-

puneri . . . . . 3390 43 13595 59Amortizare:edificiul institutOlui . . . 473*08mobiliar centrala şi filiala

Mediaş . . . . 24109 714 17Profit curat . . . . . . . . . 27475 07

113672 89 113672 8*

Şeicoa-mare. ZI Decembrie 1913.Direcţiunea.

Sever Cheţian m. p. preşedinte. per. pa. Nistor m. p. contabil.Dr. Constantin Bucsan m. p. v. preşedinte. Vaier Miilea m. p. Ricolae lam as m. p. Gh'orghe Salomic m. p.

Cons. P ipunţă m. p. Dr. David Bleahu m. p. loan Hanzu m. p.Subsemnatul comitet de suSraveghere am examinat conturile de mai sus şi le-am aflat in

consonanţă cu registrele institutului.Şinca-mare 10 Februarie 1914,

COMITETUL DE SUPRAVEGHBRE:Aron Domşa m. p. preşedinte. Popa 1V. loan m. p. I. Rerţia m. p. V Tipwrită m. p.

m

JÏK _____Consultaţiune 1—S oare.

Str. Vămii nr. 9. Ca escep-Str. Vămii nr. 9» Ca escep- ţie Dumineca şi sărbători.

THEXTRAcel mai fia extract fie ceai flaid

Bun ş i ie ftin .Imfitispemsabll pentraspotr şi economiSe capătă la 1. L A. Hesshaimer Victor Schreiber, Bi üder Fleischer Julius Teutsob, drogerie, Altred K&muer, Karl Irk’s succesorii, Heinrich Petersberger, N. Grădi­nar, Ooleşa & Pană, Seewaldt succ, s_52 E. Mönich eto

TIPARUL TIPOGRAFIEI Ai MURBBJANU LRANlSCfi â OOMP BRAŞOV.