chestiunea timoceană

90

Click here to load reader

Upload: ceamir08

Post on 18-Dec-2015

75 views

Category:

Documents


20 download

DESCRIPTION

Chestiunea Timoceană.

TRANSCRIPT

  • B IB L I 0 T E C A HISTOR IA* 3

    N. A. CONSTANTINESCU

    CHESTIUNEATIMOCEANA

    1 9 4 1

    BUCOVINA' I. E. TOROUTIU, BUCURESTI

    I 0 ! 7; 7 ' '-'

    ., '3 ...P -",.{".,;.',

    .0

    , 1 :, ._." .4.... ms

    .___

    _.4,2--"i 9311111r79 ... ! 1.7,.',,,. ... .c.

    .,,, - -

    4: 4: -t--If......, h .. ,..,Iliflo,1 ilf,, 1e --, , a , " Fr:

    ,arN i-i,t.;t%41

    J!

    Din IWm-IR-A ,..2 . :'

    f Vi ri...: qt' , 'p4.,.

    :g.-ei

    ...... 11, it. ;,,, t,..,i4.1. ,I

    lillEIJA4.6.,.,!"vi r

    o.sf

    www.dacoromanica.ro

  • B I B L IOTEC A .HISTORIA 3

    N. A. CONSTANTINESCU

    CHESTIUNEATIMOCEANA

    1. Vechimea ii imporfanta blocului romanesc din Dada Aura liana(dintre Morava -Lom). 2. Isforicul regiunei fimocene

    3. Drepturile Romaniei.

    Ilusfrafa cu 1 figuri ii 7 Wadi.

    BUCURE$TI / 1941www.dacoromanica.ro

  • BIBLIOGRAFIEAndrei A. Sarbatoarea Sf-lui Gheorghe 0 procesiune agrara. (Timo-

    cul VIII, 1941, p. 63-5.Balcescu N. Scrisori catre Ion Ghica (Bibl. p. toti, 68B-9).Baneseu N. Viata si opera lui D. Philippide. (Anuar. I. N. Cluj, II.

    Changements politiques dans les Balkans.Boga, Leon. Romani' din Serbia (Anuarul S. G. A., III, 1933).Bucuta Em. Romani' dintre Vidin si Timoc, 1923.Calliman, G. T. Ecilibrulu in Orientu seu Serbia si Romania. Buc. 1865.Chopin-Ubicini, Provinces danubiennes (l'Univers) 1856.Constante C. (< Dela Timoc). Romani' din Serbia I, Buc. 1907.Constantinescu, N. A. L-Imperatif danubien (din R. H. S.-E. E., 1938,

    Un livre oublie sur la revolte de Pasvan-Oglu, 1939,Cvijie I. Grundlinien der Geographie von Makedonien.

    Remarques sur l'Ethnographie de la Macedoine. II ed., 1907.Decei A. Roman'' din sec. IX-XIII In lumina isvoarelor armenesti.

    A. I. I. N. Cluj 1926-8.Draghicesco D. Les Roumains de Serbie, Paris 1919.Eminescu M. Opere complete, ed. A. C. Cuza.Filipescu Th. Colon' ile romane din Bosnia, 1906.Florescu FL Romani' din Iugoslavia. Istoric si evolutie demografica.

    (uTimocul VIII, 1941) p. 7-49.Georgevk, Tih. R. La verite sur les Roumains de Serbie, Paris 1919.

    Kroz nave Rumuna (.__Printre Romani' nostri), Beograd, 1906.Giuglea G. Romani' din Serbia (An. S. G. A. II, 1911).

    Si G. Valsan, De la Romani' din Serbia, 1913.Clavier G. Les frontieres historiques de Serbie, Paris, 1919.Hopf C. Geschichte Griechenlands Jr 1870 (ed. Brockhaus).Jordan G. Relations culturelles entre les Roumains et les Slaves du

    Sud, 1938.loi ga N. Lupta pentru stapanirea Vidinului ( Cony. Lib>, 1900, pp. 967-70).

    Din legaturile noastre cu Sarbii. Corespondenta rornaneasct aVoevozilor din Craina, cAn. Ac. Rom., 1915.Istoria Statelor balcanice In Epoca Moderna, 1916.Istoria Romanilor, vol. II-III, 1936-37.

    Jirecek C. Das Ffirstentum Bulgarien, 1891.Geschichte der Bulgaren, Berlin 1876.Staat u. Gesellschaft in mittelalterlichen Serbien I-II (Deuk-schriften der Kais. Akad. der Wissens., Wien, 1912).Geschichte der Serben, .1, 1912, II 1, 1918.

    Kark, B. Srbija, Beograd, 1887.www.dacoromanica.ro

  • 4 N. A. CONSTANTINESCIT

    Kanitz F. Beige in Sucl-Serbien u. Nord-Bulgarien, Wien; 18611Serbien, Land and Bevolkerung, 1904.Serbien, historisch-ethnographische Reisestudien. aus den lab,ren 1859,68, Wien, 1868.Donau-Bulgarien u. der Balkan I:III, 1875.La Bulgarfe Danubienne et le Baleen, Paris, 1882.

    Kiepert, H. Ethnographische Ubersicht des Orients. tan.Lejean G. Ethnographie de la Turquie d'Europe, Gotha, J. Perthes, 1861.Mackensie, G. M. and Irby. The Turks, the Greeks and the Slavons.,

    Travels in the Slavonic provinces of Turkey in Europe, 1867..Moisil C. Monetaria Tarii Romanesti in timpul Basarabilor (A. I. I. N. 1926)-Nenitescu I. Romanii din Turcia, 1895.Noe C. Din trecutul Timocului (Timocuh, IV, 1-3; 9-10).

    si M. Popescu-Spineni, Les Roumains en Bulgarie, 1939.Onciul D. Curs litogratiat de Istoria Romanilor.Ordeanu I. Romani' din Bulgaria, (B. S. R. G. 1919) pp. 221-4.Papahagi Per. Numiri etnice la AromAni, 1925.Philippide Al. Originea Romanilor, I. 1925.Picot Eni. Chants populaires des Roumains. de Serbie, 1889.Vuscariu Sext. Etudes de linguistique roumaine, 1937.Rascoala Romanllor vidineni de la 1876n, art. Timocul* III, 1936. 9 -10..Ranke, Leop. von. Die serbische Revolution, Hambg. 1829.Rizoff D. Die Bulgaren in ihren hist., ethnogr. u. politischetn Granzen.,

    Berlin 1917, Dec.Roraanski St. RomAnite mejdu Moravu i Timok. (Makedonski Pregledt

    1926, Sofia. Tradusa rom. in Timoculw II 3-5, II (1935-36).Sax, Karl. Ethnographische Kerte der Europaischen. Tilrkey, 1876,Szabo, lossef. Note de drum din Serbia* trail din ung, de Sever Bocu

    (A. I. L N. Cluj, II, pp. 384-5).$tefulescu AL M-rea Tismana, 1909.Turdeanu, Emil. Din vechile schimburi culturale dintre Romani si Jugo-

    slavi faCercetari Literare Cartojaim III, 1939, p. 141-206)..Valsan G. Romanii din Craina Serbiei (A. S. G. A. II, 1911).

    Romani' din Bulgaria $i Serbia in Romania si popoarele bat.-canice* 1913.

    Romanii din Serbia (B. S. R. G., 1937).Weigand G. Die.Rumanen in Serbien (Globus* 77, 1900, p. 265-9).

    RumAnen u. Aromunen in Bulgariem Leipzig, 1907.

    REVISTEA. S. G. A.=Anuarul Seminarului de Geografie si Antropogeografie..A. I. L N. = Anuarul Institutului de Istorie National& Cluj.B. S. R. G.=Buletinul Soc. Reg. de Geografie.Graiul Romanesc. 1927-1934.R. I. = Revista Istorica.R. H. S.-E. E.=--Revue Historique du Sud-Est. Europeera.Timocul. Iwww.dacoromanica.ro

  • CHESTIUNEA TIMOCEANA

    PA&TEA 1-a.

    PROBLEMA BLOCULUI ROMAN DINTRE MORAVA $I LOM.

    CAP. I.

    DUNAREA AXA A VIETII ROMANESTI.

    I. Ideea hotaretor naturale".

    Invitat sa cercetez o lature a problemei spatiilor rationale,puss ca tema a cursurilor Universitatii populate N. di1Valenii de Munte, in vara lui 1938, m'am oprit la aceea a limiteipolitice Si etnice a poporului roman de la Dunarea banarana siialteana, care ma preocupa de mai mult timp. Cautam sa urmaresc,in raport cu intreaga viati istorica a Sud-Estului european, maiintai limita etnica de Sud-Vest a Romanimii din Dacia si vechimeaei $i, in legatura cu ea, perindarea stapanirilor politice in Margineatirnoceanci, incepand din set. VII pang in epoca noastra. Pe masurhce inaintam in studiu ?ma, simteam naruindu-se falsa $i amagitda-rea idee a vlimitelor naturale* prin fluvii care -.le impiedecase pitaarum sa privim dincolo de Dun.are cu exceptia noastre laMare prin Dobrogea, tot asa sa ne uitam peste Nistru, in aceleregiuni unde neamul nostru pastrase, in ciuda hotarelor politicevitrege, un larg teritoriu de continuitate ca cel dintre Morava siLam, sau cucerise tinuturi pustii, dandu-le pentru India oath cul-turei ca cele din Transnistria. Dar, in Limp ce noi, orbiti de ideea

    Iorga*

    siielird

    www.dacoromanica.ro

  • 6 N. A. CONSTANTINESCU

    firesti la Dunare, admisa ca o dogma intangibilal, ignoramo numeroasa si straveche populatie romans din regiunea Morava-Timoc-Lom 4i ne .desinteresam de soarta ei, iata c5.', in numeleaceleiasi idei, vecinii nostri dela Miaza-zi isbutira in doua momenteale epocii contemporane: la 1833 Sarbii si 1878 Bulgarii si anexeze,nesuparati si nepismuiti de nimeni, aceasta masa, de Romani, cau-tand apoi pe toate caile asimileze.

    Nimic asa dar nu e mai pagubitor interesului politic on na-tional de cat ideile gresite care de deceiii si secole stapfinesccugetarea si fapta noastra, necontrolate de stiinta, neverificate deexperienta. Profesorul N. Iorga a dus .o viata intreaga lupta incontra unor fantome care stalcesc cugetarea si o falsifica, silindsocietate intreaga sa traiasca in forme ce nu corespund realitatii,Una din aceste eresii ale trecutului este si ideea chotarelor natu-rale, a limitelor insemnate prin accidente geografice sau obsta-cole greu de trecut dar mai ales prin fluvii. Evident ca nu vomcontesta rolul pe care uncle accidente on forme geografice- l'auavut au Inca in toate domeniile, de oare ce cu greu se pot aflahotare care si multumeasca un Stat din toate punctele de vedere,caci de multe on hotarul politic este unul, iar sfera intereseloreconomice cere altul si ratiunile strategice un al treilea.

    Sub raportul etnic insa, hotare-naturale nu exista; niciodatio natiune nu s'a oprit in loc din expansiunea ei de un obstacolnatural: mare, pustiu, munte sau fluviu, pentru a le insira in ordineaimportantei tor. Amintim 9umai casul Fenicienilor si al Grecilorpentru cari Marea era o punte: pontos catre tarmurile si insulele co-lonisate de ei in jurul Mediteranei si Marii Negre, apoi casul Basci-lor si Italienilor cari, cu locuintele for incaleca cele mai inaltecatene de munti din Europa, Pirineii si Alpii. Tot asa, Tisa, Duna-rea sau Nistrul n'au pus limits tntinderii neamului nastru.

    Marcie adevar ca Dunarea nu se poate socoti,limita a poporu-lui roman, s'a impus azi chiar vecinilor nostri de la Sud. Lasam sa

    1 D. Draghicescu, afirma, tntr'o brosura pentru Conferinta de Pace din1919: ,YLes Roumains de SerbieA., Paris, 1919, p. 28: Mais comme le grandfleuve qui separe les Roumains du Timok de leurs freres du Royaume et lesSerbes du Banat de leurs freres yougoslaves est une frontere naturelle, pourainsi dice ideate, entre les deux etats voisins... Une pareille frontiere, si ellen'existait pas devrait etre invent& et puisqu'elle existe, it serait inconcevablede ne pas lui faire jouer le role qu'elle pent bien remplin>.

  • CHESTIIJNEA TIMOCEANX 7

    o spue un invatat bulgar, prof. St. Romanski de la Sofia, care orecunoaste in chiar frasa de la inceputul studiului sau despre Ro-manii dintre Morava si Timoc: La fel cu celelalte fluvii europene

    zice el , Dunarea nu infatiseaza o granita stricta intre popoa-rele care locuesc cele doui maluri ale ei. In cursul de sus vedemastazi Germani, in cel mijlociu pe Unguri, iar mai apoi pe Sarbo-Croati (locuind ambele maluri). Abia in cursul de jos al ei eaapare ca fluviu de hotar intre Bulgarii de la Sud Romanii de laNord. Adevarat ci in cele dona secole din urma... colonisti bulgaris'au asezat in localitati razlete qi in mase mai compacte la Nord deDunare, In Basarabia si in Muntenia. Romanii din Valahia si Mol-dova au trecut treptat $i neobservati in .regiunea Vidinului cgire,Dobrogea. La Sud de Duncire elomentul romanesc se intcilneste maiputernic ca oriunde, intre rerurile Timoc si Morava.. El inchee stu-diul sau cu constatari despre deplina romdnisare a regiunei aces-teia pe care Dunarea o desparte de Banat si Oltenia, ceea ce in-seamna a recunoaste ..ca, in tot cursul ei, dela Bazias pans la Vi-din, Dunarea nu face hotar pentru poporul roman2.

    Dar cea mai categorica parere cu privire la rolul Dunarii inistoria poporului roman, este aceea a geografului nostru G. Vahan:Numai existenta acestui fluviu, zice el, cu toate peripetiile istoricelegate de cursul sau, a putut aduce incurcatura, care pentru noi eresolvita de la inceput. Duniirea nu e de loc hotar in regiunea Por-tilor de Fier si cu atilt mai putin e marginea unei larni; cad cine alocuit in partea de Nord, a trebuit sa locuiasca partea de Sud.Dunarea a fost in trecut mai curand o axa nationals ronthneasciicum e lantul Carpatic, iar nu un hotaro 3.

    Din cele spuse 'Anal aici putem tncheea Ca: un popor nu seopreste in expansiunea lui la o limits naturals, ci numai actlounde fortele lui 1-au putut impinge, inaintancl on dand inapo', in

    2 Romanski. NRomdnii dintre Moravia fi Timoko (In bulg. din rev. "Ma-kedonski Preglecb. (1925), pp. 33-68, tradusi in Timocub 1935-6, f. 3.

    Ca Romanski socoteste pc Romani ca noi veniti la Sudul Dunarii, desiin conclusie afirml ca cuibul unde s'a format poporul roman este in PeninsulaBalcanicl* si faptul el' el admite totusi Dunarea ca frontierl etnica intre Bul-gari si Romani* intru cat are dreptate se va vedea la urma aceasta nuschimbl intru nimic afirmatia sa dela inceput.

    3 G. Vain'', Ronidnii din Serbia, ed. postuml, in Buletinul Soc. reg. deGeografie*, 1937, p. 14 -15.

    si

    si

    si

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 8 N. A. CONSTANTINESCU

    raport cu, aceste forte, cu imprejurarile favorabile on vitrege deordine politica, prin colonisari $i desnationalisari silite, sau prinrizboae, devastari i deportari in masa. Iar aceste fenomene stautotdeauna in raport cu dinamismul etnic i cel politic.

    2. Fluctuatia hotarelor politice pe Dunfire.

    Intr'o alta conferinta cu titlul 4(Imperativul Dunarean 4 amcautat apoi a lamuri, prix teo demonstratie de fapte istorice, cafunctiunea politica a hotarelor geografice este precara i relativai ca in ceea ce privete mai ales rolul de hotar politic la carecuceritorii au silit rand pe rand un fluviu cu o lunca aa de largaprecum este Dunarea noastra, intervine mai totdeauna o necesi-tate geografica, un imperativ geopolitic, silind pe stapanitorul celmai tare sa impinga hotarul dincolo de firul repede al apei, sprea cuprinde ambele lui maluri pe o largime variabila.

    Aa s'a intimplat cu Dunarea, singurul dintre marile fluviiale lumii care a prima rolul de hotar politic de-alungul celor 26de secole de cand zorile Istoriei s'au revarsat asupra acestui Sud-Est european, dela Dariu al lui Istaspe i panes azi. La rolul dehotar a fost insa silita Dunarea din causes ca ea marginete spreNord Peninsula Balcanica, a carei soarta destinul istoric a legat-ode Orientul apropiat (Asia Anterioara.), leaganul Imperiilor uni-versale. Pornind din Orient, aceste Imperil, incepand cu-cel persan*i incheind cu cel otoman, s'au intins totdeauna dela Eufrat, sau delaIndus, pana la Dunare.

    Cercetarea atenta insi a stabilirii acelor botare puse la Du-narea de jos, de marii cuceritori i de alte formatii politice, duce laincheerea 'ea toate acestea tindeau la dominatia ambelor maluri,neimpach.'ndu-se cu linia apei. Sub raportul acesta, tendinta Statuluiroman, manifestata Inca' din sec. XVI,,de a -'i asigura stapanireaambelor maluri se acorda mai bine cu

  • CHESTIUNEK TIMOCEANA 9

    Istoria face dovada cs Dunarea, departe de a fi uz hotar natural,a jucat mai mult rolul de obiect 5i teatru al razboaelor din Sud-Estul Europei 5i ca ea a chemat totdeauna pe cel mai tare di so is in sapanire pe ambele ei maluri, abligandu-1 s51 realiseze,direct sau indirect, unitatea politics a tarilor din basinul ei.

    3. Romanii de la Sudul Dunarii.

    Flea s5 mai amintim de intinderea expansiunea poporu-lui roman spre Miazanoapte prin Slovacia prin Galitia, bain-and de ambele parti ale Carpatilor Nordici, pang la masivul Ta-tra si in valea Mezerici sau de extinderea lui spre Rasarit, pani

    Volhinia 5i dincolo de Bug, pang la Nipru, aria de pesteDunare a poporului roman cuprinsa intre Dungre, Marea Neagrg$i M. Adriatica a fost una din cele mai vaste; ea era, in decursulEvului mediu si modern, formats de numeroase grupuri romanestimai mari sau mai mid, scazand sau ilisparand cu timpul, in uncletinuturi, pentru ca sa apara on sa sporeasca in altele, ca o diasporaetnica din cele mai importante simai active ale Sud-Estului euro-pean. Larga extensiune a maselor romane5ti din Sudul Dunarii sepoate urmari azi, in locurile unde ele au disp5rut, numai princercetarea toponimiei care, nefiind culeasa sistematic, ne ajuta preaputin, dar $i a m5rturiilor $i a documentelor medievale din State ledela Sudul Dunarii. Grupe le acestea dela Sud se pot imparti intrei ramuri distincte:

    a) Daco- romdnii, formand un singur true, cu cei dia Roma-nia, cu cari au trait in string comunitate dela beeput Si se dis-ting, numai dupi regiunea ocupat5 de ei, in. trei grupe mad:Timoceni, Dobrogeni 5i Pastorii Hemului. Legate intre ele prin Ian-pH de sate, ca cel de pe malul drept al fluviului, care merge delaLoin la Silistra, cele trei grupe de Dacoromani au p5strat legaturi-stranse intre dan5ii, b toate epocile, colaborand chiar la o asa deimportante etitorie sau fundatiune politica precum a fost aceea aAs5nestilor. Aceste grupe formau aripa dreapta a poporului ro-man din Dacia, pe timpul navalirilor barbare $i al hanatelor tu-ranice. Vechimea continuitatea for pe dreapta Dunarii, inlocurile ocupate de ei in Evul mediu, iese mult in evidentadin studiile istorice.

    si

    in

    sitot'mai

    Si

    www.dacoromanica.ro

  • 10 N.. A. CONSTANTINESCU

    b) A doua ramura o fonneaza Aromaii sau Macedo-ranzeinii,care ei se subimpart in cateva tulpine distincte, cum o face filo-logul T. Capidan: Arodnanii Pindului, Gramustenii, Rirprotii, lacare se adaogi cei din Rodope-Tracia. In primele secole dupa for-marea poporului roman, adica in sec. VII-IX cele doua ramuri,dacoromang macedoromana au pierdut orice contact intre ele, dardin sec. X inainte, de cand se incepe expansiunea Romani lor, gru-pele de dacoromani an reluat legatura cu diversele roiuri de ma-cedoromani, care se 'indreptau spre Miazanoapte din leaganul si-tuat in masivul Pindului $i in jurul sau. De o rara energie, cu totnumarul restrans in grupele formate de ei, Aromanii au dovedito exceptionala vitalitate etnica, si una din cele mai insemnate forteeconomice ale Peninsulei Balcanice; ca pastori si intemeetori de tar-guri orase, ei au trimes elemente de mare valoare in desvoltareacomertului si industriei prin orasele Macedoniei, Traciei, Albaniei,Serbiei si in tarile vecine din Rasaritul Europei. Ca forts politicaei s'au manifestat mai putin, ridicandu-se numai pans la autonomiade vechiu drept romanesc a Vlahiilor medievale: Vlahia Mare,Vlahia Mica, Vlahia de Sus, Vlahia Rodopelui, etc,

    c) Romolnii Apuseni, in formarea carora s'au amestecat, pelanga vechii localnici, urmasi ai Romanitatii din Illyricum, diversecurente de emigrare din celelalte doui ramuri, n'au lasat in zilelenoastre de cat vreo cinci mii de Rumeri sau Istroromani in Istria,

    cateva sate sau fractiuni de sate prin Craina Sloveniei, Croatia,Bosnia, Bacica si Serbia apuseana. Aceasta ramura a fost cea mainefericita, din causa conditiilor istorice si a risipirii grupelor prearaslete pe o arie foarte Intinsa in mijlocul Sarbo-Croatilor, cu caris'au amestecat unii, on si-au pierdut numai graiul romanesc, altii,pastrandu-si insa numele de Viahi papa in zilele noastre. In Croa-tia numarul acestora s'ar ridica astazi pang la peste un milion de

    cari fiind ortodocsi, numai din aceasta cauza Sarbii ii socotescca apartinand rasei lor. Vlahiile apusene cu mult mai numeroasein Evul Mediu 4i Modern de cat ale Aromanilor erau niste or-ganisatii plaice militare, creatiuni spontane populare, pe temeiulvechiului drept romanesc, recunoscut de Sultan, in limitele sale,ca si de Republica Venetiei sau de Imparatul german, in tinutu-rilc Vlahii apuseni s'au distins insa numai ca element pastoral

    militar, in solda puterilor streine, condusi de juzi si voevozi, cupreotii uneori cu vladicii for proprii. Inainte de a se intemeia

    si

    si

    si

    si

    sisi

    sisi

    lor.

    www.dacoromanica.ro

  • CUES FIUNEA 1 IMOCEANX 11,

    regatul sarbesc, cei din regiunea Moravei aveau o episcopiela Urania, punctul de intalnire al celor trei ramuri de Romani.

    Grupe le formate de Romanii apuseni nu se pot distinge asa deusor, intro ele, ca ale Aromanilor, din causa ca isvoarele istoricecare vorbesc despre sunt putine .si confunda unele cu altele.Se vorbeste astfel de Vlahii Croatiei, de Morlachii de pe litoralulcroat, numit Morlachia, de Vlahii sau Morlachii din Muntii Di-narici, Vlahii din Bosnia, din Muntenegru, din Slavonia (distr..Poiega) si de numeroase grupe de Vlahi din Serbia, dintre cari ceamai numeroasi se afla in tinutul Stari-Vlah, dintre lbar si Moravasarba. Sutele de numiri de munti, ape, sate, locuri, ce se intalnescpretutindeni prin toata fosta lugoslavie, ni presinta aceasta. tarnca un vast cimitir al ramurei apusene a poporului roman.

    Din aceasta scurta ochire asupra spatiului de veche diasporaformats la Sudul Dunarii de cele trei ramuri ale poporului roman,patiu in buns parte sfintit, in curs de multe secole, de munca si

    cultura romaneasca, dar de care se folosesc astazi acei cari au mos-tenit vechile Ulahii ale noastre, putem intelege mai bine cat deingusta a ramas mostenirea noastra peste Dunare. ExceptandDobrogea, ea s'a redus la grupele risipite de Aromani dinPeninsula, insumand laolalta vreo 4-500.000 insi dar maiales la provincia timoceana, care singura presinta o masa compactsde vreo 600.000.

    Inca de la spargerea marelui bloc al Romanitatii orientale,din sec. VII, aceste roiuri de cete romanesti, cu juzi $i voevozi infrunte, nu s'au lasat strivite de valul strein cutropitor; ele s'aurisipt in grupe maxi sau mai marunte, spre a se putea strecura maiu.sor pe vine prin muntii Peninsulei Balcanice, inaintand pana latarmurile celor patru Adriatica, Ionics, Egee $i Neagraintemeind sate si orase proprii, creind isvoare not de vials in indus-trie negot, ba inviorand chiar vista economics a marilor orasevecine gi roind mai tarziu chiar spre orasele Europei Centraleale Rusiei. Multe s'au pierdut din acele cete, putine au limas:din ele.

    si -ar putea inchipui cineva oare Ca acestiau n'au adus unspor o contributie insemnata $i la mentinerea sau intarirea colti-sorului romanesc dintre Morava si Lom, singura rimasita dinteurt.mare bloc romanesc al Moesiei ? In chipul acesta, uimirea in fatadescoperirii unei mase romanesti omogene, lipita geograficeste de

    vlaha.

    dansii

    si

    simarl.:

    sisi

    si

    www.dacoromanica.ro

  • 12 N. A. CONSTANT1NESCU

    trimchiul Romaniei de care o desparte nu atat apa. Dunarii, de alcarei hotar neamul nostru n'a %inut niciadati -seams, ci de zidulchinezesc, pe care 1-au durat acolo intoleranta si gelosia asupritoru-lui, temator de a nu-si scapa prada din ghiare, cum $i indife-renta noastra fats de suferinta celor supusi unui crunt regim dedesnatianalizare aceasta mirare va trebui sa faca lac unui senti-ment de cainta $i neclintita hotarire de a salva dela pieire restu-...rile Iominismului sud-dunarean concentrate aici.

    www.dacoromanica.ro

  • CAP. II.

    TINUTUL TIMOCEAN SAU PROVINCIA MORAVA-LOM.

    1. Unitatea geografica a regiuneiIdeea ea poporul roman s'a format pe axa Dungrii conjugate

    cu aceea a Carpatilor results din dovezile ce sporese necontenit cuprivire la habitatul permanent al sau. la continuitatea din sec. IIIping azi, pe ambele maluri ale Dungrii, in regiunea muntoasg pecare ea o strabate cand trece din campia panonicg in cea romans.In aceastg regiune foarte adapostiti, uncle Carpatii isi trimet pre-lungiri tesite: Miroci si Porumbielul (Golubinie) spre a da mina cuBatcanii dupg intalnirea for to masivul Cuceai, prelungiri tgiatenumai de santul sapat de Dungrea to calea ci spre Mare aici,mai ales, poporul roman a isbutit sa tnfrunte valul slavisgrii sipgstreze o limitg etnicl la Sudul Dungrii. Intre vaile Moldovei siTimocului regiunea se infgtiseaza ca o mare platforms muntoasa,Etrans legate pe de o parte de Carpati, prin culmile sus numite jar,pe de alta, dandu-si mina cu culmile Balcanilor si Macedoniei; laRlsarit de Timoc colinele se inalti pe nesimtite, ca o continuarefireasca a marei platforme de care se leaga prin masivul Cuceai-Ratani, pe dupg isvoarele Timocului, de unde incep cu adevaratmuntii Balcani. Din aceastg platforms muntoasg ce inainteaza informa de pang cu earful spre Sud si in care vaile si parade (ogase)tsi cauta directia dupg largi rataciri, trei ape mici ies cgtre sesulMoravei de jos: Pecul, Mlava, Resava, si doug spre Rasarit, in.sesul Dungrii: Timocul si Lomul. La iesirea for din munti, apeletree prin chei, numite clisuri* sau porti* inguste. Cele doug sesuri vecine formeazg astfel completarea fireasca, geografica a plat_formei muntoase, pentru schimbul de produce necesar locuitorilor

    cari au apartinut din cele mai vechi timpuri aceleiasi rase_In cg priveste leggtura acestei regiuni muntoase de ihasivul

    bangtean-oltean al Carpatilor, cu care formeaza o singurg unitate,,geograful VMsan aratg ca Dungrea care-1 strabate este un acci

    sa_

    sai,

    www.dacoromanica.ro

  • 14 N. A. CONSTANTINESCU

    dent superficial, o simpla vale de erasiune, ingusta, care nu tur-bursa unitatea intregului $i nu deschide un drum de circulatie*1.Forme le de teren. zice el, se continua de pe un mal pe altul,ca $i cand n'ar exists un fluviu atat de mare. Carpatii nu seopresc la Dunare ci la Timoc... Cat timp trece prin Cazane, e unadevarat Sant, destul de ingust ca locuitorii de pe un mal si seinieleaga la vorba cu cei de pe malul protivnic. Comunicatia petwat in lungul apei, aci nu a fost posibila; comunicatia intre am-

    Poarta (Vratna) sat manastire Peisaj caracteristic din Craina,bele maluri insa a fost intotdeauna usoara, fiind inlesnita prinvai de rauri care yin perpendicular spre Dunare... Pe aceasta dis-tanta Dunarea n'are lunca ... e un rau maret care curge printredoua maluri identice... $i odata intre aceste sate ( de pe malurileopuse) se faceau desebri inrudiri. Asadar, conchide Valsan, Duna-rea n'a fost un obstacol prea mare la trecerea de pe un mal pealtul. 2.

    1 G. Vahan, Ronitinii din Serbia (Bidet. Sock de Geografiep 1937, p. 12.2 Heel, Romanii din Bulgaria ,ci Serbia (Romania ,ci PoP. balcanice, 1913;

    p. 20.

    , _

    .1

    47: 6tAt

    .4 yrautt

    oI

    .

    si

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIUNEA TIMOCEANX 15

    Intregul trout muntos este format din culmi tesite deasuprape care geograful frances Martonne le numeste peneplene. Ca-racterul de peneplena, zice Valsan, e completat prin aspectul inal-timilor care, in afara, de unele culmi isolate, se infatiseaza ca nistecampii inalte si ondulate. In ridicarea sa recenta, masivul a fostdeplasat oblic cu laturea mai plecata spre campia romana, iar cucea mai ridicata spre valea Moravei... Valsan vede intreaga re-giune ca oo cetate greu accesibila atat dinspre Est, cat si dinspreVest... si faptul ca, spre Est, Dunarea curge pe matginea masi-vului, uneori lipita de el, face ca cetatea sa capete in chip na-tural o lature abrupta si un an de ape adanci, ceea ce a avut irkl-porta* in vremurile medievale. Catre Vest, in Banat, legaturileintre masiv si campie sant mai inlesnite (e vorba de poalele mun-tilor Semenic din, Banat), dar in Serbia, rapa de peste case cute demetri, care doming valea Moravei, e atat de greu accesibila, incatnumai in timpuri cu totul recente. s'a putut construi o singura so-sea, insotita de o cale ferata ingusta care leaga .tinutul Romanilordin Serbia de restul regatului sarbesc.

    Ilustrul geograf aduce apoi si marturia francesului Gravierasupra infatisarii de paravan muntos a marginei masivului des-pre Serbia, formand o frontiers idealrain epoca romana pans insec. XIX. Conclusia lui Valsan este ca tinutul acesta, strans legatde Banat ca relief, a fost intors cu spatele catre Serbia si cufata catre Oltenia si aceasta situatie s'a oglindit si in populatie a.

    2. Limitele teritoriului etnic.

    Weigand care s'a specialisat de la inceputul acestui secol instudii privitoare la limba romana si dialectele ei, dand studii demare valoare, fixase blocului timocean un spatiu restrans intre olinie ce ar pleca de la satul Dobra pe Dunare la Iagudita, in cen-trul platoului si de aci la Zaicear si Dunare. Limitele vor fi multlargite de St. Romanski care, in acord cu cercetatorii roman, in-tinde limita din Apus pe Morava iar cea de Sud la o linie ce artrece din satul Batinet, cale de un ceas la S-Est de Kiupria, celmai de Sud sat romfinesc in aceasta regiune, apoi pe la Sud demuntele Ratanu si mai incolo pans dupa Zaicear pe la satul Par-

    3 Idea, Rome:nth din Serbia, p. 12-37,"2 18.www.dacoromanica.ro

  • 16 N. A. CONSTANTINESCU

    lita, la poalele muntelui Yarsca-Ciuca, pe unde se gasesc ',sate cucaracter romanesc bine pastrat. Romanski inchee astfel privireaintroductiva asupra limitelor etnice: Prin urmare informatiile luiWeigand, cum ca elementul romanesc din afara limitelor aratatede el, aproape s'ar fi pierdut in ultimii cincizeci de ani anumeca multimea de Romani, asezati mai nainte spre Kiupria Zai-cear, despre existenta carora Weigand stie din cartile lui Kanitz(Serbien, Leipzig, 1868), ca a fost definitiv slavisata gi ca Ro-manii cari s'ar mai iutalni azi prin aceste locuri sant mai mult re's-letiti, not venetici, nu corespund adevarului. Chiar statisticele ofi-ciale sarbesti, spunea Romanski la 1926 care, deli la mentiona-rea populatiei romine sant aproape de tot inexacte adesea secontrazic, vorbesc despre existenta satelor romanesti despre unanumit procent de element romanesc in regiunea Kiupria Si naturalsi jud. Zaicear. Toate satele romanesti pure $i mixte, laolaltacu orasele de populatie romans din Serbia Nord-Estica, nu santnumai 83 cat le numara Weigand (p. 268) ci mult mai multeanume 193, din care 151 asezari curat romanesti $i 42 mixte, pre-cum se va vedea mai departe 4. Vom vedea insa ca nici profesoruldin Sofia Romanski n'a imbratisat tot tinutul roananesc dintre Mo-rava-Lom, neamintind, din motive usor de inteles, pe cei dintreTimoc-Lom can fac parte din Bulgaria.

    Ca odinioara spatiul ocupat de aceasta masa timoceana eracu mult mai larg, decat astazi, intinzand chiar, prin regiuneaPirot-Sofia Si Nis-Vrania-Kiustendil, o punte etnica spre PastoriiHemului spre Aromani, au recunoscut-o cei mai de seams cer-cetatori streini, intre carisant si din cei cari ar fi avut interesul saascunda fiin #a neamului nostru pe acele locuri: C. Jirecek, Hopf siJ. Cvijid. C. Jirecek afirma ca: elementul roman a fost odinioarain Bulgaria cu mult mai puternic o multime de Romani inci demult timp s'au bulgarisat, iar Hopf arata ca Valahii, can lo-cuiau intre Hem si Dunare, a caror tarn se numeste mai ales Vla-hia alba (prin sec. XIII) s'au contopit incet incet cu Bulgarii sla-visati 5, Cu privire la spatiul ocupat odinioara in Serbia de masatimoceana, geograful sarb Cvijie, conchide ci, in afara de cei cari

    4 St. Romanski, op. cit., p. 33-6 (Timocul, II, 3 -5, p. 9).C. Jirecek, Das Farstentum Bulgarien, 1891, p. 123-4. Hopf. Geschichte

    Griechenlands 1, p. 165. I,

    sisi

    sisi

    in

    si

    Nis-

    si si

    si

    5

    www.dacoromanica.ro

  • OHESTIIINEA TIMOCiAlia 17

    se mentin pans astazi, .xo numeroasa populatie romaneasca a lostdeanationalisati in diverse regiuni*. In special el recunaaste ca*populatia romaneasca desnationalisata a mai pastrat uncle ca-ractere doveditoare ale vechei ei origini 6.

    Impingind cercetarile mai departe de cat Romanski, in spreSud, Valsan stabileste astfel dovezile intinderii poporului romanintre Timocul mare si Nisava: .xSpre isvoarele Timocului hartilearata unele numiri ce dovedesc in trecut o populatie romaneasca:Vlascopolie, Vlascoselo, Petrusa, Vlahovo, Tatmisita, Peris, Vlasca(de adaos: Vlasotinti). Uri indiciu, zice el, de desnationalisare re-centa e faptul ca tiganii intre muntele Ratanu gi Pirot, in zecesate nu vorbesc decat romaneste. Ln Serbia de Sud-Est mai ales,in jurul Pirotului i Niplui, in vremuri de demult, populatia ro-maneasca trebue sa fi fost destul de numeroasa, formand o conti-nuare a populatiei vechi roimanesti din jurul Sofiei 7.

    Limitele teritoriului etnic, atat de bine caracterisat si dinpunct de vedere geografic ca o depenciencii a Rornaftiei, se pot in-semna deci: la Apus, pe langa raul Morava, incepand de Ia gurasi mergand pe cursul ei in sus, cu cateva ocoluri spre Est, pangin dreptul Kiupriei; spre Miaza-zi regiunea se ingusteaza intre Mo-rava cu afluentul sau Nisava, de o parte si Timocul mare de alta,atat din punct de vedere geografic cat si etnic, formand ca unvarf de triunghiu, implantat intre Serbia si Bulgaria. Daca sateleromanesti, dupa cercetarile lui Romanski, se opresc astazi pe liniaBatinat la Sud de. muntele Ratanu si de Varsca Ciuca, odinioaraale inaintau spre varful triunghiului, chiar dincolo de Nisava, LianaIa Vlasotinti, lank' Lescovat, uncle se facea leggtura cu grupul dinregiunea Vrania, disparut poate cu totul si cu cel din Stari Vlab,din care mai se mentin cateva sate; in acelas timp el se prelungeape linia Nisavei in sus Liana dincolo de Pirot pe unde se facea le-.gatura cu grupul vechiu daco-roman din jurul Sofiei, paste careau venit elemente mai not aromatic 8.

    6 CvijiE, Grundlinien der Geographie von Macedonien, p. 123, Xaselija,p. 121. (Cf. Vilsan, Romania... p. 18).

    7 G. Vahan, Romdnii din Bulgaria Serbia, 1. c. p. 18.S C. Noe ',Din Trecutul Timoctului. in Timoculo IV, 1-3, p. 7-8 (1937).

    El a recunoscut cel dinti, dup5 Valsan, caracterul unitar geografic at regiunii,nuinindu-1 4Tinutul Timocului. gi fixAndu-i, limitele pe Morava, Isker gi pangla Nis.Cheathmea Tasocraut 2

    1.ii

    www.dacoromanica.ro

  • 18 N. A. CONSTANTINESCU

    Spre Rasarit, regiunea locuita de Romani trece dincolo deTimoc, pada la Dunare, ingloband o buns parte din jud. Vidinbulgar. Hotarul politic asezat la Timoc intre cele doui. state ve-cine n'a impiedecat insa pe Romani de a se simti acelasi poporsi a intretine cele mai stran,se legaturi intre ei. Dovada ni-o daupetrecerile comune ce se fac de Sf. Gheorghe intre cei de peambele n-ialuri ale Timocului 9,

    Cunoscatori ai regiunii, demni de toata increderea, afirma.ca chiar majoritatea satelor dintre Vidin si Lom au populatieromaneasca on sant curat romanesti, iar Bulgarii si chiar Turciidin acele parti vorbesc si romaneste. Legatura dintre blocul timo-cean si facia ocupati de Romanii Dunareni ce se intinde de laLom pans la Sistov, n'a fost intrerupta de oTatarlicul* de carevorbeste un calitor roman pe la 1864.

    3. Provincia Morava-Lom i legaturile ei.

    Aceasta masa etnica se prelungea, cum o arata unele numiride sate si de locuri, dealungul Dunarii, dincolo de Morava, pang laBelgrad, unde facea legatura cu un grup mai vechiu din Sirmia(Vlahii Sirmieni) si din Bacica, si cu alt grup de peste Colubara,asezat pe culmile Ger i Vlasie (in jud. Valievo). In josul Du-narii, de la Lom in jos, malul drept al fluviului este acoperit deo lungs facie de sate romanesti care se intind Cara intreruperepang la Sistov, iar cu intreruperi pima la Turtucaia-Silistra. Dinaceasta lisle rasariteana se mai desprinde o ram.ura, cuprinsa intrevaile de sus ale Ogustului, Schitului si Vidului, Inca mai larger,paralela cu cea dintai, dar avand legaturi cu cei de la Dunare,pe aceste trei vai 0.

    In conclusie putem spune ca avem in fata noastra o mareprovince romaneasca ce se intindea odinioara ca tin bloc compactdela Belgrad pan'la Lescovat si Pirot spre Sud, iar spre Rasarit,ingustandu-se la cotul Dunarii dela Arcear, se prelungea cu o

    9 A. Andrei, orimocti/.* VIII, p. 46-5, uncle relateazi 9i un cantec de co-pii: cFurtate, furtate, Da-mi cojocu sA tree Timocu, Si-ti fiu frate, S5-mi fiifaite... PAn5 dincolo de moarte.

    10 C. Noe et M. Popcscu Spineni, Les Roumains en Bulgarie, 1939, di listaacestor sate dupe'. Weigand si dou5. harti (pp. 62-71)www.dacoromanica.ro

  • L.Zataton

    J-NN........pii. 1 PAN N I-A, A>

    e'eanontei

    btom.S.omanaionteir_ 0 , Varadin

    .h. Ve-'Pi, , co; caul. Sec.XIII. A.--Ne--..1_011 0,

    4. e, ,,

    Iicer Crisptrio Q. : U N G ailaiaeicti IA) ta4 4-- 4. ,T.: p,t4 I A Os% SoAor titg -7-- ' A- 0

    Tr 1:4 -- 7 ' 4f, 1 k ce q. 13ft!,CIGA.0,cr .. ..,. 0 ,0

    , cy --- - Poiegapt, 4i 1.. ..Baci

    Titel

    rojCj o's% ill,--- 'Grp N Craiova 0 1$j 4 _

    ci,..--n).-.

    (Privlaca).Non

    ..... ,

    CORBAVA

    P -hfi

    0 %, e2)2

    c...iN,

    .).

    B 0 NIA

    0

    CE.. :In Ili Ilie,

    .53-0oh,

    -e:. 6?

    in i ,i,

    ::::. .::::- -it,-.

    ,.....

    ,...

    * Zarai" 20 47 ez' oa 4'..'.. ilt2,

    Fl

    'kl, 1 is s. VA. FLU 5 obni,ei c.. 1.A. .::.. Q.. :,4, \ 0.e. HrtioriaA:4;

    VLASCA 1 SERBIA ..,,-N 4;2,- Teat:Lig,

    ag.i.24 t1A.0.41.

    8.at;;:,

    C. 0 0 -f,:/5',\7 IlVratla, S %,,, .., 40 c

    :.-J ZACHLUMIA04;0,1-C) i HERTEGOVINA /.,', :::Piro \\ ,`..j0.

    S/'/,. /

    c) ''tiZ Vta hi ) 0Ragusa )cIncerdoPe 61) e a" 61 6 vrania

    .

    A7o4,_%ye

    c4,e,

    11116

    C

    LegendaDACO -ROMANI

    Nord,DunkeniSud- Dun5reni

    ( Moravo-Tnnocent ,Dobrogeni PastoreHemulus. Bascanici

    Masatimo-

    11. de aziceang 2. disparut5ROMANI APUSE NI

    MACEDO ROMANI

    Va lona

    Priz?-en Scapa

    1`1 Vales 'ee

    ei;

    toOhrtda

    ulAte0 0( Walla0

    opMosc

    Fraars

    R 0 M..............

    91,0 t a

    Sis ov

    t.. Jai"I) M 0 Tu c a

    vscina

    t's Portit.4, co

    Cr?. acu,Nil I',ov.thuho

    Tirnova KoteiTrawlSoria BLACHIA-Sec.XIII

    ( t cs t t e VIAL: "(90o -1240) Plovdiv (Fthpop

    Prilep o.kakonMEG ENIA

    odope

    (Eb,,,,sA 0 a ) .Adrianopoi

    KimpulungSeir(Seres

    alialL=1Saruna (Salonic)t)je CHALCIDICA

    Grab 11 aIVL A HIA DE SUSI

    Aminciu0,-Jamna

    EPIR

    0113.,._LOLL

    OVlahsolivadiavirpHIA MARE

    NN)am

    ET L I A

    TOR A C I A(ROMANIA UMELIA

    Varna

    Calracra

    Mesemorra

    Athos

    Harta I. Raspandirea RomAnilor din cele trei ramuri: Daco-romani (Sud-Dunareni), Aromanii si R.-Apuseni, la Sudul Dundrii si masamoravo-timoceand, in intinderea ei de odinioard si cea de astAzi.

    's 115,1 -q

    I

    ... ti0

    ii^ 60(

    o 1u

    :;

    .. ..

    Jicea ,;.:

    N1

    at

    Odin

    ii'

    Ptvh

    le ,e..3"

    0 nfr

    0

    4

    0

    10)';MI

    ,

    drty:0. Sthstravl

    yrt.-

    a IC i(Calrni) e,i

    5

    ANIO

    a-

    4

    DO

    4

    - -

    ra,,,,.an,1

    I I

    ank.,

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIIJNEA TIMOCEANA 19

    bifurcate, pe malul drept al fluviului pans la Vrata, la Plevnai Sistov. Aceasta veche provincie s'a mai sfaramat pe unele laturi

    in ultimele secole, ingustandu-se pe alocuri lasand urme de ye-chea ei intindere in numiri de sate, locuri $i ape, dar catevapalcuri marunte de Romani risipiti pe cale de disparitie.

    Afars de ateva pete streine blocul ramdn se mentine com-pact intre Morava-Lom, dar taiat in cloua parti inegale de raulTimoc, dealung-ul caruia trece hotarul sarbo-bulgar. El ocupa ceamai mare parte din Moesia Superioara sau Mara Dacia Aurelianci,in cuprinsul ckreia poporul roman s'a menfinut, potrivit dovezilorce avem, neintrerupt, in deplina continuitate din sec. VII padaastazi.

    Acest bloc de Romani transdunareni n'a purtat in trecut unnume regional care sa cuprinda gruparea etnica sau teritoriul lo-cuit de ei. Cei cari apartin Bulgariei sant cuprinsi, cei mai multiin judetul Vidin, iar cei din Serbia ocupa mai multe judete (ocruga),a caror numire intindere a variat in timp, cel mai de seamkdintre ele fiind Craina, al carei nume s'a dat uneori prin abuzintregei regiuni. Astazi ii cuprindem $i pe unii si pe altii suInu-mele de Timoceni, dupe raul Timoc, vechiul Timacus al Daco-Moesilor, cel mai insemnat din apele ce strabat regiunea roma-neasca, dar cuprinzand pe oDunarenii gI grupul Vrata-Plevnadin Bulgaria, asa cum face revista care apara interesele lor, Ti-mocul. Se pare ca acesta este cel mai potrivit nume dace nu seva adopta cel de Margininti sau Margineni pe care it poarta oparte dintre dansii. Margensis era de altfel numele Moesiei Su-perioare, dupk. raid Margus (Morava), primit dupe ce se desfacusedin ea teritoriul Daciei Ripensis.

    Medalia Hemului (Balcan) batuta de colonia Nicopolis ad Istrumsub carmuirea lui L. Ovinius Tertullus. Muntele Hemus personificatprinteun vanator cu lance inscriptia greats: Aimoc (Haemus).

    facie

    siSi

    $i

    si

    si

    www.dacoromanica.ro

  • CAP. III.

    CELE DINTAI MARTURII ISTORICE, CARTOGRAFICE $1 STATISTICSASUPRA ROMANILOR TIMOCENI PANA LA 1906.

    1. Un colt romfinesc uitat.

    Doi situati in imediata vecinatate a Tarii Rominesti si aBanatului, Timocenii au fost cu totul uitati pada la jum. sec. XIX

    si au lipsit din cercul depreocupare stiintifica si delupta pentru apararea na-tionalitatii pans la incepu-tul sec. XX: provincia Mo-rava-Lom se poate zice cae cea din urma impreuaficu Transnistria venita inlupta pentru desteptareunire la Patria mama. Ui-tarea sau nepasarea aratatafats de (Ansa, a fost cea dinurma din seria de nefericirice caracteriseaza soarta a-cestei franturi a neamului,care totusi era nespus depretioasi la intregireatelor lui hotare; acestea seadaogi lantului de suferinte

    Cruce din satul Corbu (Corbovo) dinCraina, in dreptul insulei Corbu,

    din Dunare.

    a Turcilor,

    suportate de napastuita pro-vincie in curs de peste cincisecole: stapanirea pagana

    restrfingerea masei romanesti de odinioara prin des-nationalisarea laturei inaintate intre Sarbi si Bulgari sau sfarama-rea unor margini pretioase legaturi cu alte grupe, ramase in. afara,

    si

    drep-

    si

    _

    --Z

    r4"ky.

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIU N EA TIMOCEAN X 21

    $i, in fine, c5.derea in servitutea sarbo-bulgara cu mult mai banui-toare si mai intoleranta de cat a Turcilor.

    Inca un nenoroc care i-a urmarit pe Timoceni a fost si acelaca isvoarele istorice care ii pomenesc, pe ei si tara lor, sunt prearare. De fapt ei n'au purtat un) nume distinct, in afara de acelade Romani, sau Vlahi pentru tstreini, ceea ce este un argument inplus pentru apartenenta lor la trunchiul daco-roman, si nici n'auavut de a face cu ramura sudica macedo-romans, cu care se atin-geau in timpul expansiunii lor, in partile Pirotului si Nisului, undeinaintau elemente macedonene dinspre Scopia si Sofia. In cerceta-rile intreprinse de Valsan, el a putut sa afle ca numai satele dinjurul Zaicearului ar avea populatie de Romani Goga (Aromani dinBalcanul apusean) si da o lista de 12 sate cu nume serbisate 1.

    Imprejurari istorice mai puternice de cat not vointa Rusieisi a Austriei au facut ca Timocenii sa treaca dintr'un jug in-tr'altul, dar nu este mai putin adevarat ca in sec. XIX al re-desteptarii pentru-toate natiunile, not am lasat sa ne fie furati, Ti-mocenii fara sane interesam indeajuns de soarta lor, mai ales dup5ce cazura sub cele doua stapaniri inferioare noui sub toate rapor-turile; acestea nu puteau invoca nici un drept valabil pentru aser-virea unei mase romanesti atat de importante. Regimul politic alvecinilor nostri s'a straduit apoi in tot chipul sa desfiinteze graiul$i constiinta romineasca de pe largul teritoriu dintre Morava siLom. Daca ei n'au izbutit, aceasta este numai datorita vitalitatiiTimocenilor, un merit exceptional in fata neamului intreg si a lumiicivilisate: acela de a fi resistat fara niciun ajutor din afara, nicidin Romania, nici de la Geneva, Protectoare a tuturor Mino-ritatilor, exceptand pe cete romanesti. Prin jertfa si suferinta lor,Timocenii au oferit Istoriei una din cele mai interesante experientesi o inaltatoare lectie generatiilor viitoare: Vitalitatea poporului fo-man s'a afirmat aici cu tarie, salvand existenta inasei romanestidintre Morava-Lom; asupritorii n'au isbutit de cat sa afunde pefra-tii nostri in intunerecul inculturii si si le rapiasca orice cale spremanife,tarile intelectuale.

    1 G. Valsan, Buletinul, op. cit., p. 18. Rgotina, Sumiacovat, Vrajagarnat,Gamzigrad Sveddan Osnice, Planinita, Slivar, Lenovat, Varbovat, Bacevita,Lasovo.

    .

    www.dacoromanica.ro

  • 22 N. A. CONSTANT1NESCU

    2. Cei dined vestitori i cele dintai chemiri de aparare.Si totusi n'iau lipsit, chiar in sec. XIX, voci din cele mai

    autorisate care sa atraga atentia asupra for $i a prigoanei ce indu-rau de la regimul crestinp; dar opinia publica, de la noi n'a vazutraza sfioasa de lumina ce cauta pe Timoceni si a r5.mas surds lachemari in curs de o jumatate de secol.

    Doi mari invatati, contele Marsigli. si Principe le Dim. Can-temir ii semnaleaza Inca de la inceputul secolului XVIII in operelelor. Cartograful Dunarii, contele Marsigli, in al sau Danubius pan-nonico-lnysicuso ne aduce prima marturie scrisi a calatoriei saledin 1696, ca. Romanii locuesc ambele maluri ale Dunarii, incepandde uncle ea intra intre colinele muntelui Haeraus si Carpato, iiaude vorbind oruminesto si ne di .numele catorva sate din Craina:Portetza, Banul, Palancutza, Deez 2. Al doilea e Dimitrie Cante-mir care numeste in Cronicul sau pe Romanii de peste Dunare a-laturi de Moldoveni, Munteni, Ardeleni si Cutovlahi si al treilea,distinsul, dar prea putin cunoscutul geograf Philippide, singurulprieten si admirator al Romanilor dintre cati greci s'au adapostitla noi; si el amintea, la inceputul sec. XIX in Geografia Ro-in'aniei a sa (din 1815), alaturi de Aromani, pe Romtinii ce santimp,rastiati dincolo de Dunare, in Bulgaria, Serbia, in Macedonia,...ca insule intre Bulgari, Sarbi si Greci, cu _care s'au amestecatsi se numesc pe sine pang azi Romani in limba for romineasca> 3_

    In epoca Unirii insa N. Balcescu atrage atentia cel dintaiu,in scrisorile sale ca, de la Dunare pans in Balcani, n'a intalnitde cat sate romanesti 4, afirrnatie yogi, dar care s'ar potrivi munaipentru regiunea timoceana. Cel dintaiu roman care ne da insa orelatiune precisa si plina de simtire catre dank este G .Caliman,fost prefect de Craiova, barbat politic sub Cuza Voda care, intr'ocalatorie pans la Belgrad, a avut acazia sa-i vada de aproape, in.1864 $i le consacra cloua pagini pline de admiratie.

    Lucru demn de insemnat, afirma el, ca majoritatea din sa-tele de langa Dunare si inauntrul Continentului (Peninsulei), sant

    2 Apud. G. Vfislan, Armand Seminar. Geografie, 1911, p. 195, n. 4.3 N. Baneseu, Via(a fi opera lui D. Philippide (An. I. I. li. Cluj, II,

    p. 160.4 N. Bilcescu, Scrisori c'dtre loan Ghica, ed. P. Hanetz (Bibl. p. toti,

    688, p. 97. Vezi pag. 34, nota 34.www.dacoromanica.ro

  • CRESTIUNEA TIMOCEANA. 23

    de Romani... De la Belgrad piing la Negotin in Serbia fi apoi in'Turcia (=Vidin), toate satele stint de puri Romeini pawl la Vidin,de wade incep oardele tatare. aristatand identitatea for in graiusi in datini cu cei din tara, cum zic Roma'niei fratii din Serbia

    ca Si cei din Ardeal si din alte provincii instreinate, Calimaaintelegea grava raspundere ce apasa asupra ei.

  • 24 N. A. CONSTANTINESCU

    3. Funerea chestiunii Romfinilor de peste Dunarede cAtre Eminescu i Gambetta.

    In acelasi deceniu ca si in cel precedent o activitate mai in-tensa a stiintei europene in domeniul geagrafiei si cartografiei decare ne vom ocupa mai departe daduse informatii si date sigurepentru a delimita blocul romanesc timocean si a fixa importanta lui,dar ele treceau neobservate de ai nostri. Eminescu avea inset unelestiri precise asupra chestiunii, farce set stim de wide; in preajmarisboiului pentru neatarnare si pentru liberarea crestinilor din Bal-cani, vocea profetica a lui M. Eminescu fixa, in ziarul gTimpulo din1 Dec. 1876 directivele sanatoase ale politicii nationale din afara,sub titlul: oUn cuviint la vrenzeo. oMi se pare ca -pentru Caranoastra a sosit vremea de a se ocupa in mod radical de soarta Ro-manilor din dreapta Dunariio. Prevazand ce s'ar intfimpla cu ainostri, dupe ce vor fi inglobati cle Statele crestine; cum era de astep-tat, ca urmare a rasboiului prim care Rusia pregatea desfiintareaTurciei marele poet spun: oLibertatea bisericeascii fi scolas-tica pentru Romeinii din dreapta Dunarii tre&ule inset asiguratez,ca sa fie ()data pentru totdeauna scapati, in prezent de sub presiu-nea Grecilor, in viitor a altor frati crestini si propune pentruci: oreinfiintarea vechii Mitropolii a Proilabului de care sa depincla,cu scoli si biserici, toti Romanii din dreapta Dunariio. Era o ideedin cele mai fecunde pentru ocrotirea Romanismului in SudulDunarii, basata pe un drept istoric secular de care se bucurau Ro-manii din provinciile Sultanului, o institutie din trecut, pe careEminescu o prinde paginile Istoriei cu geniala sa intuitie, care1 -a servit de atatea on a lamuri chestiunea national&

    Poetul pune chestiunea pentru toti Vidineni, Duna-reni, Dobrogeni de pe malul drept al Dunarii, laolalta cu Aro-manii din interiorul Turciei. El cunostea inset prea bine $i pe ceidin Serbia cu intreaga for tragedie, caci in acelas an, Sarbii des-lantuind rasboinl cu Turcii, marele nostru poet afla din ziarulPester Lloyd ca aproape a sasea parte a locuitorilor din Serbiasi aiume 127.000 (era deci o informatie diferita de a lui IosefSzabo) sunt Romani si ca locuiesc in partea rIsAriteada a t5rii. Lornu le e permis a avea coale, ba nici in biserici nu le e permisaliturghia in romenefteo. Ceeace urmeaza despre partea luata de

    M. Eminescu, Opere complete, ed. A. C. Cuza, p, 589.

    din'

    &mirth.:

    I www.dacoromanica.ro

  • CH.ESTILTNEA TiXOCKAN1 25

    Romani in risboiul sarbo-turt si risbunarile Sarbilor asupri-le, seva arata in partea a doua a acestui studiu.

    In acelas an, vocea unui strain, mare prieten al Ro.manila,Gambetta, ridicandu-se in favoarea ideii reunirii tuturor Romani-lor in Regatul Romanieio lamurea: Prin Romani inteleg pe ceidin Bucovina, din Ungaria si chiar din Serbia ca si din Macedonia 7

    Chestiunea Timocenilor use punea astfel hotarit, de marelepoet roman pe temeiul unei institutii de autonomie ronaineascii,peste Dundre, pe planul anexdrii, insa, de catre Gambetta.

    Cele doua voci mari au risunat insa in pustiu. Vor trecetacit treizeci de ani de tacere, la noi, asupra che9tiunii timocene,puse in treacat, pans ce, la inceputul acestui secol, o serie de stu-dii serioase vor proiecta o lumina deplina asupra blocului roma-nese intre Morava si Lom, trezind si pe fratii oropsiti de jugulstrain la lupta pentru cucerirea drepturilor nationale.

    4. Un martir al desteparii Timocenilor: calug5rulSamoil Dragsin.

    Opera aceasta fusese initiate de fapt Inca dintre anii f865 -75de un banatean care descalecase ca un. nou Lazar>, in pasalaculVidinului pe care, printr'o darza lupti a vrut, macar pe cei dinBulgaria turca, sa-i faca prin unirea cu Roma sa castige dreptutla biserica si culture nationals. Luptatorul pentru trezirea constiin-tei nationale intre Timoceni, descoperit de d-1 Emanoil Bucuta, incartea inchinata de d-sa acestui colt romanesc instrainat, era calu-garul Samuil Dragsin, care a lasat o interesanta $i bogata cores-pondents, cu Blajul si Lugojul, despre nefericita lui stradanie.Inca din 1869 el isbuti sa ridice o capela de lemn in margineaVidinului pentru miile de ortodocsi trecuti prin predica lui de in-flacarat misionar nationalist la Unire*, vorbind Vlahilor vi-dineni de nobila for origine latina, de fratii for din principatulvecin... $i de sprijinul lui Napoleon. Ceeace Dragsin incepuse in-tre Ramanii vidineni era, cum se vede, nice Bucuta, cu destulatocmiala $i radacini. El gasise aici cateva zeci de mii de oameni,lira alt sprijin pentru sufletul for de cat limba si credinta, faracIpetenii... Na mult a lipsit ca sa izbuteasca. El nu se stia insa

    7 Apud F. Florescu in Timocul* VIII (]941) p. 7.www.dacoromanica.ro

  • 26 N. A. CONSTANTINESCU

    cat este de singer si the puteri, in aceasta bataioasa singuratatestarnise spre distrugere, ale duhului pamantului... sau banuieleleRusiei neincrederea Austro-Ungariei. Ele 1-au sapat, nebagatde seams si 1-au prabusit, cand se credea mai tare...

    De fapt, ura preotilor bulgari si a vladicai de Vidin austarlit pe consulul austriac pe epis.copul catolic din Bucurestiin contra lui Dragsin. Intriga lea proportii eroice ca in jurul luiHoria; ni-o spune Kanitz, .care tocmai se afla atunci la Vidin, casa ne fie marturie sigura a marei intreprinderi: el insusi socoatepe inimosul calugar ca instrumentul oacelei propagande care na-zuieste la unirea tuturor Romiinilor intr'un mare Imperiu daco-roma. Zisnl popi Draxinse silea, de la 1869, nu din propriepornire, ci sub egida oficiala a de curand raposatului episcop unitde Oradea Mare, Pop Szilagyi, sal atraga pe Valahii asezati intreDunare si Timoc sivoiul mi >scarii nationale mari romeine7tio.Lovit cu sete din doua parti, neajutat din tars de nimeni. mareleoastas al ideiei nationale se prabusi 8.

    5. Cartografii Peninsulei balcanice.

    Pe cand la not chemarea lui Eminescu evocarea unui Ca-bman, ramineau flea ecou, vocea lui Gambetta neauzita, iar faptalui Dragsin, martirui baricadei sbirituale pentru credinta si na-tiune, cu totul necunoscuta, o informatie din ce in ce mai bogataasupra masei romanesti timocene biruia in statisticele vecinilor,in' descrierile geografice datorite for sau unor maxi savanti ger-mani, in oIstoria Bulgariei a lui Jirecek si lucrarile cartograf iceale calatorilor gi geografilor europeni.

    Curand dupa incheerea pacii din Paris (1856). care nu des-legase de loc Chestia Orientului, Peninsula Balcanica devine tintacercetarilor pentru o serie de calatori oameni de stiinta.' ger-mani, englezi gi rusi. Seria o incepe consulul francez G. Lejean,care strabatu de doua on Turcia europeana intre 1857-8 si 1867-9,insarcinat de guvernul francez de. a pregati o harts a popoarelor ei,pe care o dete ca anexa la cartea sa tiparita la Gotha in limbafranceza si germana 9, unde regiunea romaneasca dintre Morava

    8 Em. Bucut'i, Romanii dintre Vidin Timoc, 1923, pp. 34-48. wActele,p. 87-102.

    9 G. Lejean, Ethnogralie de la Turquie d'Europe, Gotha J. Perthes, 1861.

    si

    siSi

    si

    In

    si

    fi

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIUNEA TIMOCEANA 27

    si Timoc se di cu pete de sarbi exagerat de mari; clack* la Vidinlipsesc Romanii, in schimb li se d o larga intindere in regiunea_Vratei. Masa albaneza inainteaza pana la Lescovat si Novi-Bazar.Imposanta este aci si grupa Romanilor-Dobrogeni.

    La un an dupa aparitia cartii, doua misionare engleze:.Mackensie i Irby intreprind aceiasi calitorie, reproducand hartalui Lejean, cu mici schimbari, in 1867, si reducand simtitor masaturcoitatara. Regiunea romaneasc-i se tntinde la ele insa pawl la.Belgrad 19. Tot in acel an apare harta lui F. Mirkovici, din initia-tiva Slavofililor rusi, pentru Expositia din 1867, sub titlul: Carteethnographique des nations slaveso. Desi spatiul acordat in aceastaharta natiunei bulgare eite sporit peste masura, in multe parti, iarteritoriul turco-tatar din Deliorman se presinta cu patrunderi etni-

    ce bulgare ceeace pentru 1867 era un fals notoriu totusi, inaceasta harta, blocul roman timocean se arata cu mult mai com-pact, fiind Intins cu un brat spre Belgrad, dar stirbit in valea Ti-mocului. Se mentine si marele grup roman de la Vrata ca inharta lui Lejean. De notat ca harta slavofila mai presinta un enorrnbloc albanez, care tine continuu de la golful Corint pana la Novi-Bazar, Nis, Lescovat, precum si marl insule de Romani in Banatulapusean, si in Bacica; de asemeni grupul de Mari de la Sud de-Vidin, pe care-1 stie Caliman, dar care este ignorat de catre Ma-ckensie-Irby si Lejean.

    In ajunul rasboiului din 1877 apar Inca doua harti germane:a lui Kiepert 11, in care blocul timocean se infatiseaza mai compactextins pana la Vidin, deli mult mai redus la Sud si Apus, decatla ceilalti. $i tot atunci apare harta lui Karl Sax 12, care presinta_blocul nostru sfartecat de marl infiltratii arbesti, despartind gru-pul din Serbia de cel din Vidin, care se arata si el desbinat indoua parti si cateva insule prin regiunea Vratei. Acelasi bloc alba-nez se arata la ambii autori, inaintan,d masiv pana la Novi-Bazasi chiar mai la Nord de Nit, pana. la Alexinat. K. Sax care era

    le G. M. Mackensie and Irby, The Turks, the Greeks and the Slavons,..Travels in the Slavonic, privinces of Turkey in Europe, 1867 (Tradusi in cfitevalimbi i in- sarbi, ed. II engl. 1877, cu prefata lui Gladstone.

    11 H. Kiepert, Ethnographische Dbersicht des Orients.12 Karl Sax, Ethnographische Karte der Europaischen Turkey, 1876. An,-

    fang des Jahres 1877. www.dacoromanica.ro

  • N. A. CONSTANTINESCU

    consul austriac la Adrianopole presinta si blocul arominesc dinrind, cu uncle grupuri marginate.

    lata prin urmare ca chiar in ajunul razboiului nostrude neatarnare stiinta europeana oferise astfel cele mai solide testi-monii ale intinderii neamului ramiinesc in regiunea Morava-Lam,Oar faiAt ca cineva din ai nostri sa is act de de.

    6. Geografii, istoricii si filologii streini.

    Dar Apusul ni trimesese, Inca din acesti ani, dinaintea ras-boiului pentru liberarea Balcanilor doi eruditi de seams: geo-graful arheolog F. Kanitz i renumitul istoric C. Jirecek, care audat cele dintai si mai temeinice studii pentru cunoasterea Slavilorde Sud. In icalea for ei au dat de ai nostri, asezati in bloc com-pact sau risipiti si, oricat de putin simpatici le cram caci eiveniau ca slavofili realitatea n'au putut s'o nege, iar adevarulin ce priveste asezarile etnice romanesti, tot li s'a impus intr'omasura. Kanitz a inceput cu cercetari arheologice intreprinse in1864 in ambele tari 13, pe marele drum Belgrad-Constantinopolepe linia Dunarii, cautand ruine romane bizantine, pentru care se-opri un timp mai indelungat la Vidin, unde el admira descriearta ornamentala argintaria Aromanilor. Vrajit de peisagii si deoameni, el intreprinde apoi $i descrierea geografica a celor douatari slave, astfel ca odata cu volumul de arheologie, Kanitz publics

    un studio impunator istorico-etnografic al. Serbiei". Aceastacarte prevazuta cu frumoase gravuri, pe care a refacut-o mai tar-

    cuprinde vreo doui capitole speciale pentru Romani.Trecind in Bulgaria, tntre anii 1860-75, Kanitz sistematizeaza

    intr'o carte noun fructul vastelor sale cercetari de aici, cu titlulBulgaria dunareana Balcaniio, in trei volume 16 care se bueurain curand de editia a doua (1882), si de o prelucrare mai scurtain 1. francesa ". Romania nu s'a bucurat, in afara de opera prealiterara a lui Vaillant si de monografia lui De Martonne (mar-

    13 F. Kanitz, Reise in Sud - Serbien and Nord-Bulgarien, Wicn, 1868.14 Mon, Serbien, historisch-ethnographische Reisestudien oats dem Jahren

    1859-68, Wien, 1868, 744.Is Idem, Serbien, Land and Bevolkerung, 1904.18 Idem, Donau-Bulgarien and der Balkan, I-III, 1875.17 Idem, La Bulgarie Danubienne et le Balkan, Paris 1862.

    .28

    si

    sisi

    sisi

    .ziu 15

    Si

    si

    www.dacoromanica.ro

  • CIIESTIUNEA TIMOCEANX 2*

    ginita ,,mai la Valahia), de binefacerile unei cercetari atat deserioase si complete a eruditiei apusene. La opera geografico-arheo-logica a lui Kanitz se aclaoga in acelasi timp opera istorica a luiC. Jirecek, privind mai intai trecutul Bulgariei 18, la care va adioga,in curand o geografie savants a Will. Istoria Serbiei a intreprins-Jirecek ceva mai tarziu, dupa ce dete o serie de solide cercetariasupra Institutiilor medievale din Dalmatia si din. tarile sarbesti 20;ea a ramas neterminata 21.

    Toate aceste studii ruprind un imens si nepretuit materialprivind intinderea actuala si aceia de odinioara a neamului ro-manesc in dreapta Dunarii, dela Adriatica 'Ana la Marea Neagraprecum si amintirea lui in toponimie, in datinele Slavilor de Sud,in institutiile si documentele lor. Niciodata nu s'a Intreprins la noto culegere sistematica a pretioaselor date aduse, inc. inainte de_1877, de catre cei doi fruntasi ai stiintei germane. Chestiunea timo-ceana se putea pune Inca de atunci, bazandu-ne pe ele. Cam dinacelas timp dateaza si interesul unui frances pentru Romanii din.Serbia, Emil Picot, editorul unei colectii de poesii populare culesede doi romani si o invatatoare sarboaica si transmise lui de catrefilologul St. Novacovici 22. Cele cinci pagini de introducere aratacunostintele temeinice ale eruditului romanist Picot asupra situa-tiei nefericite a Timocenilor nostri.

    Dupi o serie de pretioase consideratii statistice, Picot distingecele trei ramuri de populatie ce s'au impletit spre a forma pe Ti-maceni: Taranii, veniti din Tara Romineasca, Ingurianiii, venitidin Banatul Timisan, apoi cei din centru, de la Porecica, ocari nucunosc, se pare, niciuna din cele doua numiri; dupa spusele cule-gatorului nostru zice el la dinsii nu exists nici-o traditiecare sa-i lege de Valahia sau de Ungaria si ne putem intreba daciei nu erau asezati in tail inainte de sosirea colonilor veniti de petarmul sting al Dunarii#. Din vechimea cantecelor istorice culesela dansii, Picot deduce Inca un argument pentru vechimea ele-

    18 C. Jirecek, Geschichte der Bulgaren, 1876 (Heeren-U., trad. bulg., 1888)19 Idem, Das Fiirstentum Bulgarien, 1891.20 Idem, Staat and Gesellschaft in mittelalterlichen, Serbien, I-II (Denk

    schr. Dais. Ak. Wissens. Wien) 1912.21 Ideas, Geschichte der Serben, I, 1912, Iii, 1915.22 Emil Picot, Chants, poptlaires des Rotanains de Serbie, 1889.www.dacoromanica.ro

  • 30 N. A. CONSTANTINESCU

    -rnentului romanesc in Serbia, in contra celor ce au csustinut aseza-rea for din timpul introducerii Regulamentului Organic la Va-lahia (p. 11), cEi n'au nicio culturh nationals, nu posed niciziare, nici Koh (p. 8).

    Era firesc ca in urma acestor studii, mai ales, atat Sarbii-cat si Bulgarii 23, dar mai mult cei dintai, sa mentioneze pc Romaniidin blocul Timocean si din vasta diaspora nord-balcanich, in sta-tisticile, geografiile si in cercethrile lor; asa fac Sarbii: B. Jak-sici 24, Milicevici 25, B. Karici 26, I. Vuici 27, L. Kovacovici, si L.Ioanovici 28, J. Cvijici 1 St. Novakovici, ambii in col. cNaselija.,mai ales Cvijici, vestitul geograf shrb, in lucrarile sale de geogra-fie asupra Serbiei, Macedoniei si Peninsulei Balcanice 28.

    Opera sec. XIX avea sa se Inchee, la fine, in ce priveste cu-noasterea Slavilor din Sud, cu studiile filologice ale lui Gustay.Weigand, asupra dialectelor shrbesti si bulgare, duph care el trecula studiul dialectelor si graiurilor roman. In urma unei chratoriiprin regiunea dintre Mlava si Timoc, Weigand isi -dete seama,

    ,desi nu complet, de importanta blocului romanesc, cum s'a aratat laalt capitol, dar si de vitalitatea lui in fata presiunii oficiale si infata masei shrbesti din jurul shu, pentru care 1-a presintat in dou'astudii din anul 1900 30,

    Rezultatul: Niciun om de stiinth din Romh'nia, istork, geo-graf, etnograf 31, nicio institutie de stiinth sou de culturh, n'au

    23 Sarafov, studiu citat de C. Jirecek. (Ffirstentum Bulg. p.) 1881.24 B. Iaksici, Despre nearrutrile din Principatul Serbiei (in sarb.) (Pe-

    Iers:3urg 1873).25 Milicevici, Knejevina Srbija, Beograd, 1878.23 B. Karici, Srbija. (Descricrea panzantului, poporului (aril), 1887,

    cu harts aratand masa timoceana in coltu2 de N.-Est, caruia u da mare atentie.27 J. Vuici, Putesestvie po Serbii. (Sc ocupa de Romani la pp. 71-3).23 L. Novakovici si L. Ioanovici, lstorija srpskog narodna, I (la p. 115).20 J. Cviji6, Ben:argues sur l'Ethnographie de la Macedoine, II ed

    Paris, 1907.30 G. Weigand, Die Rumiinen in Serbien (Globus, 77, 1900, pp. 265-9) si

    Die rumanischen Dialekte der kleinen Walachei, Serbiens u. Bulgarien.31 I. Nenitescu, Romanii din 'Traria, 1895. Fara a cunoaste literatura

    chestiunii el le acorda cateva randuri (p. 14). f,La Sud de Dunare intre Orsovasi Gradistea, cade regiunea sarbeasca, cuprinsa intre raurile Timoc si Morava

    Dunare. Accasta regiune, alcatuita din celc patru frumoase districte ale.Serbiei: Pojarevat, Negotin, Kiupria si Zaiciar, e locuita aproape cxelusiv deRomani al caror numar trecu mult peste cifra de 300.000 suflete.

    si

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIUNEA TIMOCEANA. 31

    dat cea mai mica atentie problemei, care de acum era puss chiardiscutata de vecinii nostri $i anume de Sarbi, in scopul de a res-pinge o eventuala sustinere a dreptului rom'a'nesc asupra acestui4inut. Geograful Karici, cel diatai care incearca o pledoarie prodorno, Inca din 1887 cauta sa demonstreze ca populatia romfineascanu este autohtona, ca ea in niciun caz nu descinde din RomaniiMoesiei ai provinciilor illyrice, cari ar fi disparut treptat, dupasec. VII, cand au venit Sarbo-Croatii; ca toponimia ar fi exclusivsarbeasca si Romanii sunt noi veniti, cel mult din sec. XV, uniidin Ungaria Sarbii nu vor sa audi ca cUngurenii ar fi venitdin Banat altii din Tara Romaneasca, ariume Tarenii* 32.Carici n'a fost combatut de nimeni: el vorbia pentru ai sai.

    Intrigat de atata literatura ce se desvolta in jurul Romani-lor din Serbia, un alt sari), Tiharnir Georgevici, face o calatoriein tinutul for prin 1906 si I i ia curajul de a descrie tinutul etnicromanesc spre a pregati noi arguments

  • 32 N. A. CO?iStAXITIVE54.6

    aceste cifre cu mult inferioare realitatii deoarece, calculand dupgsporul anual de populatie al Romani lor (in districtul Cerna Reka,de 1.42 procent in d. Kiupria de 1.44 procent, afirmat de Mili-cevici), numgrul Romani lor ar depgsi cu mult acest numgr 34. Intimp ce insa oficialitatea romans, pgtura culti dela not trgia cucapul in nori, departe de realitatile dinprejur, chiar dupg ce aiciin Bucuresti, la 1884, se inchee pacea, cu concursul nostru, intreSarbi Bulgari, o masa romaneasci atit de imposantg, care tre-bue sa fi numgrat atunci pe putin ca la 300.000, avea sg rimingmai departe impilatg de Statele cresting vecine de peste Du-flare, lipsiti de bisericg si scoalg primary, de cea mai elementaryimpirtasire la invatatura in graiul inatern. In schimb Sarbii, in-grijorati de sporul firesc al populatiei rominesti din cele patrujudete, incep a falsifica in chip sistematic numgrul Romanilor instatisticile urmgtoare, pe anii: 1890, 1895 si 1900, micsorandu-1treptat, treptat.

    Numai pentru Ronidnit din dreapta Ti,nocului, aflati Incain stapinirea Turciei ping la 1878, trebue sg recunoastem cas'a ficut un mare gest in acel an. Inca, de pe timpul .rascoalelorcrestine, la care erau atrasi Vidinenii nostri, ministrul Romi-niei ,Mihdil Kogalnicectnu inaintase un memoriu la Inalta Poartg,cer5nId: qregularea conditiei supwilor Roindni cari trgesc in Tur-cia si recunoasterea jurisdictiei consulare raindne asupra lore.Dar in primgvara lui 1878, dupg intra,rea biruitoare a ostilor ro-mine in strivechea cetate a Diiului, s'a pus chestiunea chiar aanexgrii tinutului vidinean. Memoriile regelui Carol I aratg insitine a impiedecat infiptuirea dreptgtii noastre:

  • CAP, IV,

    STUDIILE NOI DIN SEC. XX, PUNEREA PROBLEMEI TIMOCENE.

    1. Prima ineercare de monografie.

    Ne place si vedem cum. eruditia iubirea de imam a rnanatun sir intreg de carturari de ai nostri la mari depirfari, pang inIstria, dupa to Ion Maiorescu a descoperit acolo o many de Ro-mani, pe Ciribiri sau Rumeri, pe la jumatatea sec. XIX; se munarain total vreo 12 calatori in Istria 1 fara sa mai socotim atatia filo-logi roman cari an discutat problema lor. Dar este de neintelescum 500Q de Istroromani, un simplu obiect de curiozitate linguisticsyi etnografica, s'au bucurat de atata atentie si cercetare in timp ce3-400.000 Romani, pe cari Banatenii Oltenii aveau prilejvadi zilnic cu ochii iiberi, pe malul din. fate al Dungrii, n'au im-biat, in afara de trecerea intimplatoare a lui Caliman, niciun calator sau cercetator roman, in curs de o jumatate de secol,de cand ei apareau staruitor in cacti de stiinti europeana si decand problema for se punea atat de partinitor in istoriografia sar-beasca. $i, Inca o enigma': Theodor Burada, ineobositul calator sprecele mai depArtate si mai neaccesibile tinuturi de risipire ale Ro-manilor, nu i-a cercetat nici ell. Deslegarea enigmei o vom aflala sfarsitul acestei cercetiri.

    1 4Cercetati ca eimplii calatori, sau cu preocupari Siintificew de titreTh. Burada, V. A. Ureche, N. Densusianu, A. Viciu, I. Gramada, Morariu,

    alti vre-o eve it* (Cf Sextil) Pocaritt fn 4Graiul Rom&nesc*, an. I, p. 1.2 Th. Burada. Q adotorie la Vlahii din Craina. Croatia Dalmatia.

    (Arhiva, 7-8, 1908) Iasi. Cartea lui e puss gresit la aceasti bibliografie; ease ocupa de Craina lovens (Carniolia), vecini cu

    Chestiunius 71moreini 3

    si

    si

    Istria.

    si-i

    L.

    bi

    www.dacoromanica.ro

  • 34 N. A. CONSTANTINESCU

    Abia in anul marei manifestiri a unititii culturale romanesticare s'a produs cu ocazia expozitiei jubiliare din 1906, apare, foartesfios, cel dintai semn de atentie pentru Romanii din Serbia: sectiaetnografici, intocmiti de un timocean care, insircinat de dr. C.Istrate, adunase intr'o cilitorie anume ficuta, foarte multe cos-tume i obiecte casnice*. In acela an Academia Romani edita uninteresant studiu datorit lui T. Filipescu, cel care colindase catevasate de Aromani si de Cara-Vlahi*, risipite prin Bosnia, in loc sase opreaki in marea provincie romaneasci dintre Timoc- Morava,careia ii acordi numai vreo trei rinduri t i lucrarea sa: Romaniidin Serbia au emigrat, zice el, to mare parte spre Nord (aclici totin Serbia), uncle se gisesc si azi in mare numir. Romanii cari lo-cuesc in teritoriul Moravei de jos din Serbia si care fac acolo ma-joritatea populatiei, sunt in cea mai mare parte descendentii Ro-manilor emigrati din liuntrul tariff, adici din vilaetul Cosovei* 3.In anul urmitor C. Constante, care luase insfargit initiativa de arupe valid ticerii asupra acestei grave probleme romanesti, tipariIntroducerea (Partea I), la o

  • CHESTIUNEA TRIOCEANA 35

    mii doi au adunat mult material linguistic $i etnografic, care sipans azi, dupe spusa unuia din ei, a ramas in cea mai mare partenepublkat* 6 nu, intelegem din ce motive.

    In primul sau studiu, Ms= se ocupa numai de tinutul Crainasi de locuitorii ei, bite() privire geografica antropogeograficaprezintand unitatea de relief a Crairrei cu masivul carpatic $i le-gaturile ei firesti cu Romania, care o predestinau pentru expan-siunea spre Sud a celor porniti din tare, cTarenii*. L. Boga se mar-gi-aeste la teritoriul de expansiune al Ungurenilor* dintre Moravayi Poreci 7, iar G. Giuglea se ocupa de vechimea stratificarii etni-ce*, privind toata asezarea din Serbia g. Nici unul insi nu CU-nonte- eau nu foloseste bogata literature de care am vorbit; nicicarticka lui Constante nu e luata in sewn/. Giuglea care a vazutSO de sate, citeaza in treacat pe Tih. Georgevici pe Weigand,gi staruie mai mult a dovedi, pe baza toponimiei, vechimea ele-mentului roman, peste care in urma cuceririi turcesti,ar fi trecuto unda slava, lasand urme de ambele parti ale fluviului, in topo-nimia regiunii.

    Pe buns dreptate, Giuglea pune in legatura numirea Ungu-reni* cu intinderea Monarhiei din Buda, sau din Viena, care s'aintins in partile acestea in doua randuri, pans la Timac Vidin,si se poate adauga ca dominatia ungureasca pe dreapta Dunarii,intre Drina si Poreci, a durat mai bine de un secol. Giugleaobserve, insa;ca Ungurenii se mai numesc si .Muntenio si nu credeca in t

  • 36 N. As CONSTANTINESCIT

    In 1912 insa razboiul balcanic dete imbold-ul de a se panein mod public chestiunea arzatoare a Romg.nilor din dreapta Du-narii, legati de aceea a dreptului Arominilor de mentine*coala biserica, -cel putin aa cum. le-a avut sub regimul turcesc..Liga Culturala pornege agitatia intr'o aerie de conferinte adu-nari populare, dand prilej Valsair de a formula intreagaproblems a Romani lor din cele doua 0,6 intro prima sintesa (de-15 pagini), intemeiata de data aceasta pe o bogata clocuinentarestatistica bibliogyafica, hi care puma la contributie multelucrarile *tiintifice ara.Iate mai sus 9. Era o lucrare de maxide popularizare, dar, fare un extras, ea nu s'a bucurat de Taspan-direa meritata. Studiul se inchee cu pagini pline de simtire fatIde suferintele prigoanei din Serbia, cerand ocomunicatic liberasufleteasca intre not provincia romaneasca din Sudul Dunariio.In aceea* an istoricul lorga fixa, in. a sa Istorie a popoarelor bal-canice, .(p. 119) raporturile dintre Romanii Timoceni *i Sarbi, intimpul rascoalei lui Caragheorghe, ca un antagonism. Ca *i azizicea el, o intreagg regiune a Serbiei rasgritene, vales Timocului,.partile Negotinului intreaga vecinatate erau locuite cum otrecunosc izvoarele conteroporane numai de Romani. Din firescantagonism national, ace*ti terani, in parte veniti de pe malukcelalt, se impotrivira rascoalei*7

    3. Studiul lui Ramangkii..

    "Sarbii au rgspuns atunci prin fasificatul grosolan din harta.etnografica strecurata de J. Cvijici in marea revista germane deGeografie: Pettermanns Mitteilungenp, aratand regiunea din-tre Morava - Timoc ca locuita de o populatie nzixta, sarbo-romina, si;lasind colorat de masa romaneasca numai regiunea bulgara dintre:Timoc gi Vidin. Harta a fost, din nefericire, folositiintocmai, cuaceasta mistificare pentru regiunea timoceana in Harta etnografica

    istoricg germane a lui P. Langhaus, din 191,3, care s'a bucurat..de o mare ra.'spandire. 0 riposte a venit insa, la acest falsificatrdin partea istoricului bulgar St. Romanski, care ne-a adus un stu-diu in bung parte obiectiv spre a raspunde insinuarii lui

    s G. Valsan, Ronthnii din Bulgaria Serbia. (Apezare, vechime, numir)?fn Romania pi popoarele balcanice, conferinte edit. de Liga Culturala 1913.

    a:sisi

    silui G.

    si dine

    siN.

    si

    si

    inspgiri

    Cvijici..

    fi

    www.dacoromanica.ro

  • CTIESTIUNEA TIMOCEANA 37

    Profitand de ocupatia germana in Serbia. din 1916, el cercet5 incurs de 5 kaptamini toat5 gregiunea actual5. romineasca dintre Mo-rava $i Timoo>, str5batfi.nd-o in lung $i lat. Profesorul bulgar ajungeIa convingerea wpopuleaz5 mai cu seams, insa nu ex-

    locurile .muntoase, care aici, spre deosebire de multe altecolturi muntoase ale Peninsulei B4lcanice, sunt acoperite pretu-tindeni cu dese $i frumoase p5duri, impestritate de cimpuri, poeni,zn care_ se v5c1 casele easlete (s5lase) ale rispanditelor prin muntisate romanestiv, Dup5 ce studiazi plasa cu plas5, cele patru, ju-dete: Craina (Negotin), Zaicear, Pojarevat $i trei prisi din Kiupria,dand lista satelor romanesti cu num5rul de locuitori i alte datepretioase, Romanski inchee studiul s5.u, tip5rit abia in 19261, cuinteresante observatii asupra liniei de separatie dintre doui grupuriiinguistice, deosebite intre ele $i prin anumite elemente din costum,ceeace 11 face s5 creada ea cei dela apusul acestei linii an venit dinBanat $i Ardeal $i se zic Ungureni*, iar cei din ras5.rit,xeniiio, din Romania. Numai intr'un punct Romanski este de acordcu cercet5torii sfirbi: acolo uncle avea acela interes ca dansii sapresinte pe Rominii din dreapta Dunarii ca not veniti; dar nu poateaduce nici o rarturie pentru aceast5 parere. bin contra el cunoasteca uncle sate, care in sec. XVIILerau curat romanesti au primitasfazi $i Sarbi. Nu, e locul ss intr5m aici in discutia pe care Ro-manski o provoac5 in conclusiile studiului sau, eu privire la con-tinnitatea Romanilor in Nordul Dun5sii.

    Astfel, firi a incerea s conteste aratarea lui c5 intreTimoc $i Vidin af1a o mas5 compacti romineasca, profesorulRomanski a facut dovada, intemeiat pe -cerc,etari personale la fatalocului pe o parte din bibliografia chestiunii, ca $i in Serbia,anume intre Timoc $i Morava, exists o mast compact5 de RomTri,insa neasemanat mai mare decfit aceea din Bulgaria vidineanl.

    4. Chestiunea Timoceana in 1919.

    Am adus marturiile, dela jumatatea sec. XIX incoace, cuprivire la existenta iznpunatorului bloc romfinesc timocean restal unei mase cu mult mai intinse in aceasta margine a _poporu-

    10 St. Romanski Rorndoite mejdu Morava I Timok .{extras din Mace-donski Pregled), 1926. tracing in gGraigl Neamuluixt partial i In sTimocul.anii II-III, 1936-6.

    4(11-

    CvijiE

    si

    ca Rorninii

    se

    www.dacoromanica.ro

  • 038 N. A. CONSTANTINESCU

    lui nostru de peste Dunare. Adunand laolalta, cum este firesc, pecei din Serbia, cari se socotesc azi intre 400.000 si 420.000 suflete 11,cu cei din Bulgaria, care locuesc dela Timoc pans la Sistov, so-cotiti in 1-912 la 100.000 insi, iar azi la peste 140.000, avem in fatanoastra un bloc romanesc de aproape 600.000 Romani transduni-reni, in care nu se cuprind fratii nostri din Banatul jugoslav (carisuet vreo 100.000); ei formeaza deci un bloc tot asa de numeroscat ar face Banatenii nostri cu totii la un loc.

    Nici chestiunea timoceana, cum nici cea macedoneana, n'primit vreo solutie prin pacea dela Bucuresti din 1913. care dadeaRomaniei Cadrilatertul. Ea s'a pus si la 1919, in fata Congresuluide Pace din Paris, dar cu totul gresit in legatura cu chestiuneaBanatului 12, de care delegatia romans, din care causa a cazut. Me-moriului indreptat Conferintei de care o delegatie de Timo-ceni in frunte cu doctor Atanase Popovici-Furnica, cum si uneibrosuri ocazionale Sarbii au rispuns cu brosura lui 7ih. Georgevici, plina de neadevaruri si jigniri adresate poporului roman 13.Prin pacea dela Versailles, s'a dat Sarbilor dreptul de a aka inpicioare principiile Wilsoniene cu privire la Timoceni si de aanexa pe deasupra si Banatul apusean; cu mai mult curaj ei aucontinuat de atunci opera de prigoang urmarita in curs de 85 deani, pe teritoriul dintre Morava si Timoc, usurpat la 1833.

    Chestiunea Timoceana a ramas uitata apoi un sir de ani 14;numai grupul din Bulgaria s'a bucurat in 1919 de o semnalarea lui I. Ordeanu 15 si de o cercetare cuminte, sprijinia pe tot cecultura poate oferi unei minti alese asa cum ar merita sa fiecunoscute si alte tinuturi locuite de Romani oropsiti s'au necer-cetati pink' azi: ,cartes d-lui Em. Bucuta Romanii dintre Vidinsi Timoc*, (1923). Peste cativa ani, geograful Valsan dadea, in

    11 Cf. Fl. Florescu, Rorminii din Jugoslavia. Istoric @i evolutie demo-grafici Timoculm a. VIII, 1941, p. 7-49.

    12 D. Draghicesco, Les Roumains de Serbie, Paris, 1919.18 Tih. Georgevici, La verite no les Roumains de Serbie, Paris, 1919:14 In 1924 Sever Bocu a dat (in Anuarul Inst. Istorie, Cluj II, pag.

    384-6) un fragment din Xotele de drum, ale geografului ungur Szabo, despreRominii din Serbia; nimeni nu le-a tradus in intregime.

    15 1, Ordeanu, Romdnii din Bulgaria (Bul. Sic. Regale de Geografie.1919, p. 221-4. www.dacoromanica.ro

  • ClIESTILTNEA TIMOCEANI. 39

    1926, o noua oi mai pregnanta demonstratie a unitatii geograficea tinutului Morava-Timoc>>, iar revista ffGraiul Romiinesc con-dusa cu molt suflet 4i prkepere de Em. Bucutii s'a insarcinat sa deastudii bune despre Romani of sa aduca otiri de peste hotar, maiales din dreapta Dunarii, dar avut norocul unei vieti indelun-gate (Ian. 1927-34). Revista 1(Timoco a soc. 7imoc a Romanilor dinvalea Timocului of dreapta Dunarii toi va lua rolul din 1934-aea grupa otirile pentru recunoaoterea acestei provincii romaneotiapararea drepturilor refusate fratilor nootri de catre cele doua gu-verne vitrege.

    PROVINCIILE ROMANEpi primele taxi sarbepti din sec. VIIIX

    pris.kis

    SevU Sava44

    c H NIGARI 1 Co, Sec IXSalanus 0 0C/ Limits de prownen roman,Dux < V,

    ''',,inainte de 275

    rim 1 = = = = dupd anul 2850%1( .... - Limite sarbesti

    etaecLeneeentiBrandusium) brut 1( lova)(oh ttiAliZet,Ci

    CUbMSeMenarla i Da4o u0 ,us'1,5i 17

    1 CI'.../

    (viasii)-__.-.-

    1 B I S 0 N A '', 6 tautscani ....?0 BudynuCO .t*. 1. I/It k /\0/ma '9

    -- ItII / S6'';

    .0,.,VA,

    ..tAi (r),I N A "rut. 11 4/ r ,t,-.,s,

    cet

    ;:,.. i . II \ ODo, a_ A 3 A .. u 'Y..% +1-"".! Chili nv0 ! 4i; %.

    . 1.. 1.. 1111!%

    `i ..o

    ZACHLUMOIl'\ iA. ( (Past tt..,N4" . ' '',-. ...,1 ...... .1 :

    si4cn_AERBUNIj..Ai .; elic- : .7:la. Liplian ...

    (Ragusa)(Mauna-

    Terbunia 1 OC EA >v,.,.......1."PFuns (UlplanaRausion......._

    Captatt Epiclaurum) Pgreolifti6;.fi

    'D.

    ;DAR 0 AN IA*. ---....4a

    Sko.dra Scopia.Butoba N(Butva JU5tipiar la I)

    ''...,

    Salmis ,...C. ,e :1 5t 0 a eof,

    StrnburnSt (unutrii)

    Albseigr

    Harta II. Limitele provinciilor romane din Sudul Dunarii: Moesia Supe-rior, cu Dardania pi cele doua Dacii intiintate dupa 275 (Ripensis piMediterranea cu triburile slave pi sArbepti. Limita teritorului sdrbesc

    din sec. IX este dupa atlasul sarbesc Istoriski Atlas", 1925,de St. Stanojevi6, Zagreb nr. 41.

    si

    44

    \.p..

    n'a

    $0.

    www.dacoromanica.ro

  • CAP. V,

    VECHIMEA ROMANILOR TIMOCENI. CONTINUITATE $1EXPANSIUNE.-VITALITATEA LOR.

    1. Dovezile Geografiei i toponimiei.Am pus problema vechimei, a dreptului istoric pe care noi 11

    avem asupra regiunei timocene din punctul de v-idere al conti-nuitatii etnice $i am aratat dela inceput ca avem de a face cu unbloc romfinest ce se tine, din cele mai vechi timpuri, in necontenita legatura cu trunchiul cel mare din Romania.

    In una din cele din lama lucrari ale sale, geograful G. Val-san, disparut asa de timpuriu pentru marile sperante ce se pu-neau Inteinsul ne-a dat, sub numele de: Romanii din Serbia.(eamasa indite pans la 1937 cand s'a tiparit in Buletinul. Soc.Romane. de Geografie), o inegalabila documentare a unitatii geo-grafice a regiunii Morava-Timoc, facand un -singur bloc cu Ba-natul $i Oltenia $i isolandu-se de Serbia; asupra acesteianu mairevenim dupe expunerea data intr'un capitol precedent.

    Geografia ne ofera deci dovezi indiscutabile asupra unitatiiotinutului Porti lor de Fier*. a leggturii lui firesti cu masivul'carpatic; el a servit astfel ea leagan permanent al rasei romanoti.Nu poate fi vorba de o emigrare -recenta, cum pun problemainvatati sarbi;, inchee Vahan $i noi putem adauga ca acelas lucruse poate raspunde celor buIgari i.

    Toponimia de asemeni aduce dovezi $i mai elocvente. Nu-;piffle rornanesti de locuri si ape sunt foarte numeroase in partite

    I St, Ronansici, op. citJIL Z-8, p. 16 fi C, Jima, Pas hirstentum'Bulgaria afirmi ca Rozninii dunireni din Bulgaria ar fi fugit din Romaniadin cauza tiraniei boerilor.

    $i

    si

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIUNEA TIMOCEANA 41

    cercetate cum se cuvine, ca acelea vazute de L. Boga 2, dintresatele Maidanpek, Voluia, Duboka si Boletin, unde tinutul intregare oun caracter romfinesc pronuntato; mai in toata regiunea ac-cidentele geografice nu poarta- deck numiri romanesti. Se poatevorbi de o inigrare sdrbeasca in acest tinut (Morava-Lom) nu deuna romaneasca. zicea Veilsan cu gandul la vethiul strat ro,manesc ce s'a mentinut acolo in toate timpurile. $i ceilalti cereeti-tori romani, Giuglea i Boga, studiind in regiuni deosebite, suntde acord sa constate, cu dovezi luate la fata locului, ernigratia sdr-beasca ce, la un moment dat, a sarbizat toponimia, cum o arataGiuglea, prin adausul sufixelor slave, sau cum se deduce din exem-plele aduse de L. Boga, in special prin dubletele sarbo-romandate apelor si locurilor. Ca exemplu mi se da: Voluia, 0 pronun-tare strains a cuvantului Valea, si care azi se chiama < ValeaVoluia; muntele Porumbielul, cunoscut inca si azi de Romani subacest nume, care s'a tradus in Golubinie si insusi numele mai ve-chiu al tarii, Mar ginea, uitat astazi, dar care se deduce din traduce-rea sarba: Craina si din denumirea unei parti din locuitorii sai:Margininti. Exemple de numiri cu radical romanesc sunt lira nu-mar, dar vom aduse numai pe cele mai caracteristice: Corbul-ovo,Brad-ovat, Malure -vat, Samarin-ovat, Sarban-ovat, Gean-ova(Geana), Smeder -ovo (din Sumedru Sinaedria de unde vineSemendria), Colzonbaci (prefacut in Golubat).

    Ca venetici, Sarbii au imprumutat si portul caciulei caracte-ristice Romanului, numita oclabatD si ficuta dintr'o piele de oaie,precum si omodul de traiu al salasulub>, una dip formele de ase-zare caracteristice pentru intreg tinutul locuit de Romani* $. Lafel se poate face dovada cat de vechi si curat romanesti sunt nu-mirile de locuri, ape si asezari in regiunea locuita de Roinanii dinBulgaria.

    Pe masura ce ne adancim in cercetarea izvoarelor si hartilorvechi dinainte de sarbizarea oficiala care a adus al doilea invelistoponimic slay asupra regiunii, dar acesta este un strat lip's' it

    2 L. Boga, 1. c., 10. 44Numirul considerabil al numirilor topico-roml-nesti sice el, mai ales pentru unititile geografice mici, ne arati.ci Romirsiias cutreerat pas cu pas, vreme indelungati" uncle locuri .ce au lost... cei maimumerosi locuitori ai lors. (p. 12).

    3 Idem, lac. cit.. pag. 12-13.www.dacoromanica.ro

  • 42 N. A. CONSTANTINESCU

    de once valoare probanta aflam tot mai multe nume romfinestidin cele mai curate si mai pitoresti ca: Bucur, Bfirloaga, Bradet,Ceret, Cheia, Campubun, Costesti, Corbul, Degerati, Fundeni,Geana, Gruia, Lacu, Orestioara, Satu-Mare, Sarban, Samarina,Stina, Salaj, Recita, Vaiuga, Valecoane (Valea cu anini), care sunto mica parte din sutele de numiri de sate in forma romineasca.

    In afara de acest grup, se distinge in acele parti un altul,nu mai putin numeros, de numiri de origine traca sau romans,foarte interesant. Ca mai in toata Iugoslavia, s'au pastrat mai alesaici, in regiunea dela Drina pfina la Iantra, mai toate vechile nu-miri de ape, din care unele n'au schimbat deck genul: Savus, Dra-vus, Drinus, au dat: Sava, Drava, Drina, iar terminatia for in -avas'a impus si altor nume de ape ca Morava (Margus), lesava, Mlava,Resava, Tamnava, Xisava; Pincus a dat Pecul i TimacusTimoc (sufixul -oc, la fern. -oca, se intfilneste in dacicul Napoca dinArdeal si in satul Duboca din Timoc). Dela Timoc in jos nu neeste permis a face grava eroare de a lua in seams numai formelebulgare ale numelor de ape: Ogost, Tibar, Isker, Vid, Osem, etc.caci Romfinii, cari sunt originari pe dreapta Dunarii, au pastratalte forme proprii: Arcear (rfiu si oras) din Ratiaria, Loin (Almus),Gibra-Dzibra, Cibrita (Ciambrus-Cibrus), Ogustul sau ingustul (Au-gustus), Vitul (Utus), Osma-Samu (Ansamus); icaci in numele sa-tului Samovit nu putem vedea altceva deck o combinatie din nu-mele celor doua ape ce se alatura la gurile lor, intre care se aflaasezat satul, potrivit foneticei romfine: An-samus plus Utus.

    Pentru balti, vai si livezi chiar se foloseste in Serbia, ter-menul bara, care intra si in compozitia multor nume de locuri, desate, ape, etc. ca: Colubara (riu), Snuirdanbara (localitate balneara),si alte locuri din Serbia si Bosnia. i in regiunea romfina avem ast-fel de numiri: Ceslevabara, Racovabara , Crivobara (pe Lom), Pes-cabana (in Banatul vecin). Sufixul bara este insa un dublet dialectalla tracul para, care faasemna odinioara loc intarit cu val si sant deape, in genul terramarelor din epoca vilanoviana a bronzului In Ita-lia si aceasta forma se afla si in tracul Zurobara, pe locul careiase af15 azi Timisoara; si para se alipia de- numiri latine, de ex.Vicus Longinopara. Ibar, afluentul Moravei Inca se pare a derivadin -bara. In nomenclatura muntilor acestei regiuni Morava-Lomse intampina tot asa de des ca un termen caracteristk, numele

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • CHESTIUNEA TIMOCEANA. 43

    Ciuca, de origins trace, afara de numiri ca: Stirbit, Cotul, Piatra.Neagra, Gorun, Curmatura Micului.

    Farg cercetari serioase in toponimie, se afirmase candva ca, interitoriul fostei Moeaii superioare, orasele romane sau trace, nus'au pastrat prang azi; in realitate tocmai aici se poate dovedi cas'au pastrat vre-o 8 localitati romane de seams, asezate numai pelinia Dunarii; unul numele schimbat, Singidunum, prin sec. VIIInumit Singidon i Alba Graeca, nume trades apoi de Slavi inBelgrad, dar numele unui ora se poate schimba din multe motive,farce a atrage desfiintarea lui. Al doilea oras pastrat $i -a schimbatnumele pang a nu se mai recunoaste rel vechiu: Bononia, numit inEvul Mediu Budiniurn, Bundyn, pare a veni din Bononia dinus(sufix trac), pe care Bizantinii l'au schimbat in Vidin, potrivit fo-neticei grecesti. SI nu uitam ca ei au intemeiat targuri $i orase nouiin aceasta regiune ca: Maglavit, Calaf at, pc stanga, si Nicopole pedreapta fluviului. Romanii insa au pastrat pentru Vidin un numenational de origine dacica: Thu, sau Dzii (pronuntat ca Sibii, Jii),folosit $i ca termer comun cu sensul de ora: diiu, pl. diiuri 1. Altedour localitati vechi au iastrat numele vechiu, dar s'au mutat la ooarecare distantg de vatra dacica: Vinceia, azi Vincea (in fata ins.Moldova) $i Sarnovit, care ar fi vechiul Ansamum, mutat dela Ves-tul la Estul gurii Osmei. Mai avem in fine patru localitati cunume $i asezare neschimbate: Florentin (Florentiana), Arcear (Ra-tiaria), Lom (Almus), Djibra Cibrita (Ciambrus) 4.

    Daces este adevarat ca- numirile sarbesti au fost inexistente intoata regiunea Morava-Timoc, inainte de operatia ofkiala i pa-triotica a sarbizarii lor, daces numirile de origins slava veche nuintrec in proportie pe cele din Romania, iar numirile de originefolosire romaneasca sunt cavarsitoare $i ca pe deasupra se maipastreaza aid $i un impunator numar de toponime stravechi daco-romane, dand regiunei ur1 caracter de vatrd a romdnismului prin es-celenta, atunci desigur ca toponimia regiunii ne oferd una din ceiemai puternice Klavezi ale continuirdiii elementului ronarn' esc pe acestpcinuint, mentinut totdeauna in proportii majoritare deci ale ye-

    4 Al. Philippide. (Originea Rotnelnilor, p. 454-55), admite fonetism romanla Dzibra ai Arcear, Ogust, etc. N. Iorga, Istoria Rorminilor, vol. II, p. 281,admite derivarea Vidinului din Bononia. Inteun articol separat voi prezintaun stndiu mai larg asupra toponimiei acestei regiuni.

    cu

    +

    si

    .

    www.dacoromanica.ro