h t t p : / / w w w .a d e v a r u l . e u r o w e b . r o

ANUL XIV NR. 3 6 8 3 ISSN 1220-3203

LUNI,16 DECEMBRIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

€UROM BRNK

Restituire refuz;

GonsiliulEuropeanidesla

VALER C H IO R E A N U

discută foarte mult, cel mai desea cu vehemenţă ultimativă,

'despre proprietăţile bisericilor ungureşti din Transilvania. Nu numai în România. în SUA, de exemplu, imigranţii unguri organizează, periodic, manifestări de protest, cerind autorităţilor americane sâ impună României obligaţia de a înapoia diferitelor culte ale etniei respective clădirile pe care le-au stăpînit încă din vremea Im periului A ustro-U ngar. în general vorbind, este normal ca averile confiscate să fie înapoiate celor care le- au adunat prin munca lor. Chiar dacă, în multe cazuri, operaţiunea este, dacă nu imposibilă, în orice caz foarte dificilă şi aducătoare de multe nemulţumiri. Cu toate acestea, guvernul Năstase pare hotărît să rezolve chestiunea. Este adevărat, partidul de guvernămînt a încheiat o alianţă cu UDMR, printre punctele protocolului semnat de cele două părţi figurînd şi restituirea bunurilor bisericilor maghiare. Intre tim p , ep iscop ii m aghiari din Transilvania fac presiuni pentru derularea mai grabnică a schimbului de proprietate, chiar dacă, aşa cum arătam, treaba este anevoioasă din motive variate. Din păcate, in cazul clădirilor care au fost sau urmează să fie restituite către bisericile maghiare, nu s-a ţinu t seam a de o obiecţie fundamentală. Anume câ la construirea lor şi-au adus contribuţia în egală măsură românii şi maghiarii din Transilvania, aşa că pretenţia episcopilor maghiari va crea o nouă nedreptate.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre • tunurile Fundaţiei Gojdu din Budapesta, naţionalizate de statul ungar după al doilea război mondial, unele chiar înstrăinate. Avocatul Gojdu, unul dintre fruntaşii românilor trăitori în Imperiul Habsburgic, a reuşit să adune, ca urmare directă a muncii sale, o avere considerabilă, alcătuită,[a moartea sa, din şapte clădiri construite în Budapesta şi din depozite bancare în diferite oraşe ale imperiului. Prin testament, Gojdu d ispune ca din ven itu rile şi economiile realizate să se acorde, burse şi ajutoare tinerilor români studioşi. Este de menţionat că, în ajunul primului război mondial, Fundaţia Gojdu devenise una dintre cele mai m ari din Im periul Habsburgic, averea sa ridicîndu-se la

continuare în pagina a 16-a

C o nsiliu l european de la Copenhaga a stabilit, vineri, ca dată ţintă a aderării României şi Bulgariei anul 2007 şi a oferit celor două ţări c îte un road map clar pen tru p erioada urm ătoare, sporind asistenţa financiară nerambursabilă acordată de UE celor două state pînă la aderare.

De asemenea, conform declaraţiei aprobate vineri după-amiază, în cadrul unei reuniuni comune care a marcat închiderea summitului de la Copenhaga, Consiliul European a

decis că p rocesul de lă rg ire a Uniunii Europene este “ireversibil şi inclusiv”.

Comunicatul final al Consiliului european de la Copenhaga-cuprinde o declaraţie distinctă referitoare la România şi Bulgaria, în care se precizează că cele două ţări fac parte din acelaşi proces de lărg ire a Uniunii, care a dus la aderarea a zece noi state în anul 2004.

“în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Bruxelles ■ şi ţin înd cont de înd ep lin irea

criteriilor de aderare, obiectivul este ca Uniunea Europeană să salute Bulgaria şi România ca membri ai UE în anul 2007” , se ara tă în dec la ra ţie . în d o cu m en t se p rec izează , de asem en ea , că negocierile de aderare cu aceste state vor continua pe baza aceloraşi principii ca şi pînă în prezent, dar că fiecare stat candidat va fi judecat în funcţie de meritele sale.

în ceea ce priveşte roadmap-ul. stabilit atît pentru România, cîf şi pentru Bulgaria, în declaraţie se

su b lin iază im p o rtan ţa rea lizării re fo rm e lo r ju d ic ia r e şi administrative, ceea ce va ajuta cele două ţări sâ finalizeze pregătirile de aderare.

Uniunea Europeană desemnează C om isia europeană sâ transm ită României şi Bulgariei respectivele foi de parcurs, care includ şi o creştere sem nificativă a asistenţei financiare în perioada de preaderare. Nivelul înalt al fondurilor va fi

continuare în pagina a 16-a

Protest la Alba lulia faţă de proiectul Roşia Montană

Institutul Român pentru Acţiune în D om eniul Păcii, din C luj, a organizat, sîmbătă, la Alba lulia, un pro test fa ţă de proiectu l R oşia M ontană , însă num ăru l participanţilor a fost destul de redus.

Deşi organizatorii au anunţat că la protest vor lua parte cel puţin 300 de persoane, de la studenţi, istorici, m ineri şi pen sio n a ri p înă la sindicalişti sau reprezentanţi aî unor ONG-uri, numărul participanţilor a fost de 10 ori mai mic, doar 30 de activişti Greenpeace veniţi din Cluj şi Baia Mare au mărşăluit pe străzile oraşului. Protestul s-a încheiat în piaţa din faţa Catedralei Reîntregirii printr-un referendum simbolic iniţiat

în semn de solidaritate cu localnicii din Roşia Montană şi împrejurimi.

S urse o fic iale , din cadru l C om andam entu lu i Judeţean de Jandarmi spun că o parte din trupele m obilizate pentru marş au fost re tra se din d isp o z itiv , în tru c ît numărul forţelor de ordine l-ar fi depăşit pe cel al protestatarilor.

Printr-un com unicat de presă, rep rezen tan ţii o rg an iza ţie i au subliniat că vor face tot ce este n ecesa r pen tru o m ob ilizare puternică a opiniei publice în scopul protejării mediului înconjurător şi a comunităţii locale, afectate în mod direct de această investiţie.

■ i \ m m r » 1M EEH HT 3“ Depinde cine pe cine convinge”

Preşedintele Ion Iliescu şi premierul Adrian Năstase au declarat, vineri seara, la Copenhaga, că decizia privind organizarea de alegeri anticipate va depinde de care dintre ei va fi convins de celălalt. Preşedintele Iliescu a precizat că oportunitatea organizării de alegeri anticipate este o temă în discuţie, existînd atît argumente pro, cît şi contra. “Eu însumi am nişte reţineri, dar e o chestiune pe care o vom discuta şi vom căuta acea soluţie care sâ corespundă cel mai bine intereselor ţârii în această perioadă, altminteri foarte densă’, a adăugat şeful statului. La rîndul său, primul ministru a afirmat: “Eu sînt absolut de acord cu ce a zis dl. preşedinte. Am o singură rezervă în legătură cu rezervele domnului preşedinte, dar sper sâ reuşim sâ-1 convingem”. Ion Iliescu a replicat: “Depinde cine pe cine convinge". Şeful statului va avea săptămînă viitoare o întîinire cu liderii PSD, în carc se va discuta şi despre oportunitatea organizării de alegeri anticipate.

Avînd în vedere zilele libere acordate cu ocazia sărbătorilor de iarnă, precum şl programul de lucru al reţelelor de distribuţie a presei, anunţăm cititorii că, în zilele de 25, 26, 27 decembrie 2002 şl 1, 2, 3, 4, 5 Ianuarie 2003, ziarul "Adevărul de Cluj” nu va apărea pe Piaţă.

i^sîase susţine că, în România,

P rem ieru l A drian N ăstase a declarat, vineri seara, la Copenhaga, că, pînă în prezent, în România, fondurile PHARE au fost utilizate corect.

“P înă acum au fost sum e extraordinar de importante care au fost utilizate în România şi vreau să subliniez corectitudinea cu care aceşti ..bani au fost u tiliza ţi” , a afirmat premierul. Năstase a precizat că, p înă în prezent, nu au fost “ ind ica ţii c la re în legătu ră cu eventuale utilizări incorecte ale acestor fonduri”. El a subliniat că autorităţile de la Bucureşti sînt cele mai interesate să nu existe nici un

fel de suspiciuni în legătură cu m odul de u tilizare a fondurilor comunitare.

Adrian Năstase a precizat că în următorii ani vor fi foarte multe astfel de fonduri destinate României şi că este foarte important sâ fie a sig u ra te tran sp a ren ţa şi corectitudinea utilizării lor.

“Banii au fost folosiţi în special pentru infrastructuri, pentru proiecte de in teres genera l. N u cunosc componenţa.politică şi felul în care au v o ta t cei d in lo c a lită ţi le respective. De aceea, nu pot să spun dacă aceste proiecte au folosit mai mult unui segment politic sau altuia,

dacă au fost mai mulţi ţărănişti sau mai mulţi liberali într-o anumită localitate care au beneficiat într-un anumit fel de apa curgătoare sau de drumurile respective care au fost construite. Cred că nu sînt probleme de acest gen. Sigur câ există multă retorică politică”, a afirmat primul ministru, răspunzînd unei întrebări referitoare la suspiciunile care există în legătură cu utilizarea fondurilor PHARE şi câ de acestea ar fi beneficiat în special membrii PSD.

Năstase a precizat câ autorităţile de la Bucureşti vor fi şi în viitor extrem de atente cu aceste probleme, pentru a nu exista suspiciuni în legătură cu utilizarea banilor.

• O am enii legii reclam ă im ix tiu n e a p o li t ic u lu i în a c tu l d e ju s t i ţ i e • Judecă to rii nu mai suportă p resiun ile d e ordin politic exercitate asu p ra instanţelor d e ju d e c a tă • AMR cere r e c o re la r e a s a la r i i lo r a n g a ja ţilo r d in ju s tiţie cu c e le a le d e m n ita r i lo r • M agistraţii s în t dec işi să-şi ca u te d rep ta tea la CEDO •

Amănunte în pagina a 15-a

Reglementări privind copiii care comit fapte penaleProtecţia copilului care a comis o faptă ^ lâ este , p en tru p rim a oară, TOentată distinct prin lege, în cadrul A ctului - leg ii p riv in d d rep tu rile

Conform acestui act normativ, inclus în ^etul legislativ făcut public, sîmbătă, 'Casa NATO, direcţia locală pentru ttecţia copilului are obligaţia de a asigura ayocat pentm minorul care este cercetat

:“tru o faptă penală. Tot direcţia are !|?aţia de a se implica în supravegherea joutării pedepsei de către aceşti minori, jfgea interzice ascultarea şi luarea de fraţii minorilor în absenţa părinţilor

sau a reprezentantului legal al . copilului, astfel îneît drepturile sale să poată fi protejate pe timpul anchetei. Din acelaşi motiv, părinţii sau tutorele unui minor reţinut trebuie informaţi imediat cu privire la acest lucm.

Actul norm ativ garantează copilului cercetat pentm o faptă penală dreptul la intim itate pe durata anchetei şi după fin a liza rea ei. A stfe l, este in te rz isă d ifuzarea o ricăro r inform aţii p riv ind com iterea unor fapte penale de către minoml care nu are răspundere penală, inclusiv referitoare la identitatea lui.

Totodată, acuzele penale care privesc

minori trebuie judecate cu prioritate; iar şedinţele de judecată se ţin cu uşile închise, nefiind publice. Proiectul de lege nu face vreo referire la judecarea de către instanţe separate a. cauzelor care implică minori, deşi ideea înfiinţării tribunalelor pentm copii a fost vehiculată destul de des în u ltim a vrem e, în con tex tu l revizu irii legislaţiei privind drepturile minorilor;

In cazul unui copil care a comis o faptă penală, poate fi luată măsura plasamentului sau cea a supravegherii specializate , concomitent ori separat.

Indiferent de decizie, vor fi luate în continuare în pagina a 16-a

APA MINERALA NATURALILOCUL 11 IN M IMF datorită cantităţii ridicate de litiu .

Prezenta litiului o face extrem de rară si valoroasă pentru calităţile sale curative. Este o apă minerală de masă cu efect miraculos,? ţrecomandată pentru tratarea afecţiunilor gastro-intestinale, rinichi,*' * .vezică urinară, astm .reumatism, gută, dstită, inflamaţii ale prostatei .fvr.,*. .1 gută reumatică si eliminarea acidului uric, respectiv a toxinelor organism, ceea ce reduce si depunerea de grăsimi-celulită.; .Ă v :

Ajută la diminuarea stresului, întăreşte sistemul nervos si muscular., ;fiind si un afrodisiac natural care te face să te bucuri de viată în fiţeare

Este o apă minerală de masă cu un gust plăcut răcoritor; ^LITHINIA - acum in lanţul de magazine METRO !

Angajăm personal vânzări CV-uri la fax 0259-467484

fJ ^ A rtu ris es c - unbotez sprerţ?' V -^iertarea. păeate lo r'^ 'ţ^^ ,

• Calendarul 9recc«âto//c:rsO eu,9pf0“i^ ^ 'ţG f)rin: Sf'Teofana împărăteasa. I

m s m

> PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-60 30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90•PRIMÂRIA TURDA: 3U31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 35-1548• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 si 43-27-27• POLITIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ:2I-2I-21 ■•POLIŢIA TURDA 31-21-21• POLITIA CIMPIA TURZII: 36-82-22• POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 74-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CTV1LÂ: 982• GARDA FINANCLARÂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. ihL 158• DIRECŢIA GENERALA A MUNCII SI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA 961• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAT! 1:931• DERANJAMENTE; 911• ORA EXACTA: 958• RA TERMOFICARE 19-8748• R.A APÂ CANAL' 19-1444• RA a Domeniului Public: 1940-55• R.AT.U.C. 43-09-17• SC. ’SALPRESr S.A.: 19-55-22• SCPRISAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA G.AZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE 433424: Dispecera! jud Guj 433.003

• JANDARMI: 956• GARA Cluj-Napoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-20-01;

Turda - 31 -17-62; Dej - 21-20-22• ALIANŢA ANTISLTCID: 19-1647• DIRECTA GEN' JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-0146• AGENŢIA JUD DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 10.54-15• CARA DE PENSII CLUJ. 4J-10-10.19-08-62• INSP. TT.R DE MUNCA: 19-84-07, SESIZĂRI

MUNCÂ la NTGRU. 19-73-77• DfRANJAMENTE E1XCTRICA: Cluj-Napoca:

iy . IJJ3-.U. Turcia: 31-18-82; llucs-ir; 35-14- 26: GScrla. :4-l9-:5; Dej- 21-24-31: Cimpia Tura::. J6-8I-55.3I-IS-S2; AfF.ircs: 35-7008; rncJuil nrul. 20-Ş8-Z8

• CENTRUL JIDETEAN G.UJ DE PREVENIRE SI CONSIUFRE ANTIDROG 934

EXIM TURAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVIONv ă o f e r ă :

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -> Otopeni 7,00, 16,00 şl 18,50' Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

marţiCluj -» Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj Otopeni 7,00, 16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

joiCluj ■+Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -> Otopeni 7,00, 20,10 şi 21,05 Otopeni Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sfmfaătă Cluj •+ Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -> Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni Cluj 8,25 şi 20,00ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj 4 FrankfurtMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 9,40 Frankfurt 4 ClujMarţi, joi, sîmbătă şi duminică 11,50 Cluj 4 Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena 4 Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj 4 Bolognaluni, miercuri -13,30, vineri -15,45 Bologna 4 Clujluni, miercuri -15,25, vineri 17,40.

Republica - LIGHIOANE CU OPT PICIOARE. SUA. premieră (13; 15.30; 18; 20.30; 23). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 23 ’ Arta-Eurimages- UN FEL DE AMERICA, Ungaria - premieră (12; 14.30; 17; 19.30); vineri, simbâtâ, duminică • spectacole cu tanf redus de la ora 22 * Victoria - PRINŢESA IndArAtnică. sua(13; 15.30; 18; 20.30) • Favorit • DOMNUL DEEDS, MOŞTENITOR FĂRĂ VOIE. SUA (13; 15; 17; 19) * Dacia Mănăştur - O CEAN'S ELEVEN: FACEŢI JOCURILE. SUA (11; 13; 15).

TURDA: Fox - GARCEA Şl OLTENII, România (15; 17; 19); vineri, simbâtâ, duminică - spectacole cu tanf redus de la ora 21

DU. Arta - TRIPLUX. SUA (15; 17,15; 19,30).

GHERLA: Pacea - INFIDELA. SUA(V,S,D: 15; 17; 19 şi spectacole cu tarif redus de la ora 21; L,M,Mi: 17; 19); Joi - închis.

TELE 7 abcIm * J*

»•: 9*3 1HSIS CLAstăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 5 tel/fax: 064-433.569; 193.442 »

e-mail: travel@exlmlur.ro

FARMACIIFarmscll cu serviciu permanent Farmacia "FARMADOfT. B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5. lei. 43.94.50, Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, lei 42 62.72, orar non-slop. Farmacia "REMEDIUMFARM*, B-dul 21 Decembrie nr. 131, tel 41.29 01, orar non-stop. Farmacia 'V1SCUWPHARM*. str. Fîntinele nr. 7, tei. 0254-307.039. orar non-stop.

Farmacii cu serviciu prelungit. Farmada "DAPHNE*. str. Plopilor nr. 50.

telefon 429.405, orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM’', str. Primăverii nr. 5. telefon 42-71-95. orar 8-22, Farmada "CLEMAT1SFARM**, Piaţa Unirii nr. 10, lelefon 19-13-63, orar 8-22, Farmada "AMARYLUS”, slr. I. Haţieganu nr. 11, tel. 19-76-52, orar L-V: 8-20. S-D: 8-13.

BIBLIOTECI■ B ib lio teca Ju d e ţe a n ă

“ O C T A V IA N G O G A ” : Sediul Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel 430.323, fax: 40-264-195.428): luni vineri: 9 ,00-20,00; C e n tru l de Inform are C om unitară (str. Calea Dorobanţilor f.n,; tel. 195.620, fax 40-264-195.428):’ luni - vineri: 9,00 - 20,00; S a la de le c tu ră (str. M; Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: "T raian B rad" (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), M ediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; C o lec ţii sp e c ia le (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, te!. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9,00 - 16,00.

* B ib lio teca G e rm a n ă (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, jo i -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca C entru lu i Cultural F rancez (strada l.I.C. Bratianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca C entru lu i Cultural G erm an "H erm an n O b e rth ” (str. M em orandum ului 18). O rar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

Dispensarul § Policlinic cu Plată §

oferă co n su lta ţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecogra fie , ana lize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130330 sau 432.557.

te le sp e c ta to r jLuni, 16 decembrie

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 1 6 - 2 0 d e c e m b r i e •

M «dictai generală. Dr. I. Boilă* 16 (15-17). 17. 19. 20 (11-13), dr. R. Cotârlâ -18 (10-12), dr. M. Dtaconu * 48 (16-18). dr. S. Loga - 20 (9-11), dr. D. Oltean -16 (14-16). dr. A.F. Oros -19 (14-16). dr. A. Păune seu - 17 (16-18). 18 (15-17). dr. D. Platon -16 (9-11), 19 (16,30-18), dr. L Raşa -16 (15-17). dr. M. Suciu -19 (10-12). dr. Tătaru - 20 (10-12). dr. C. Ţonea -17,19 (9- 11). dr. O. Ţarog • 16 (10-12), dr. A. Varga - 16,20 (9-11), dr. C. Vlaicu -16 (11-13); Homeopatie. Dr. I. Barbăalbă -18. 20 (10-12); Cardiologie. Dr. C. Duncea ♦ 19 (17-18), dr. I. Ivanciuc -17,

-18(11.30-13). dr. T. Popescu -18 (‘ ..............19 (12-13). dr. I. Paţiu • t (9-11); Interne. Dr. O. Ghidrai -19(17-18), dr. M. Pâlraşcu - 20, dr. N. Pop -19, dr. G. Râdulescu -17 (9-11); Ginecologie. Dr. O. Rotaru -19 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chirilă -19 (17-18), dr. C. Cosma -18 (11-13), dr. P. Pitea ♦ 19 (9-11). dr. M. Simu • 20 (11-12); Pediatrie. Or. M. Fritea -18(12-13). dr. L. Toma -19 (11- 13); Psihologie. R. Antonescu - 18 (14-16); dr. L Boilă - 17 (15,30-17,30); Psihiatrie. Dr. M. Gheorghiu -18 (16-18); Endocrinologie. Dr. I. Duncea - 19 (17-18). dr. E. Popescu • 18 (9-11); Dermatologie. Dr. (. Sârbu - 16 (11.30-12.30), dr. M. Teleaga -17 (9-11); O.R.L Dr. E. Plaian -19 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -19 (12-13), dr. M. Divin -16 (9-11); Ecografie. Dr. E. Fazakas -16 (12-13), dr. L Făt -17 (14,30-16.30), dr. S. Filimon -19 (10-12), dr. I. Ghilean -18 (14-15,30), dr. C. Ţonea -17 (11-13); dr. I. Usineviciu - 20 (10-12); Pneumo-Ftîzlologie. Dr. M. Man -17 (14-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ -16 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea • 18 (15-17); Hematologie. Dr. C. Nicorid - 16.(10-11); Oncologie. Dr. LD. Ciule - 16 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes -16 (16-17), dr. I. Horge -17 (14-15), dr. R. Pop - 16 (11- 13), dr. E. Sandovid-17 (16-17); Gine-onco-colposcopie. M. Risca-18 (9-11); Neuro-psîhiatrie- infantilă. Dr. E. Vâlean -19 (14-15); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo -16,17,18,19, 20 (9-11).

In cadru! polidinidi, se fac tratamente, precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, Intre orele 9- f f. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medici) din afara policlinicii. Planificarea bolnavilor la ecogral şi EKG se face numai pe bază de recomandare de Ja medic» din polidinica noastră. Consultaţiile pentru gastroenterologie şi examen endoscopic se fac de către dl conf. dr. Sâmpelean Doru în zilele de marţi şi joi, între orele 10-11, numai cu biiet de trimitere de la Policlinica ‘ familia Sfântă*. Planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi, str. Moţilor nr. 39 şl ia tel. 199.345, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Donaţiile se fac la sediul Policlinicii, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca.

7,00 Jurnal. Meteo; 7,10 Bună dimineaţa, România!;

s*ma»7ă- 10,00 Surprize, surprize (I) (r); 10,55 România 1 şi... strada (r); 11,00 Surprize, surprize (II) (r); 12,30 Bravo, Bravissimol (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Spectacolul lumii văzut de Ioan Grigorescu (r); 15,00 Pro Patria; 15,55 Jumal; 16,00 Kronika; 17,30 Vitrina lui Leo (I); 17,55 Avanpremieră Ştiri; 18,00 Vitrina lui Leo (il); 18,30 Minijurnal; 18,35 Vitrina lui Leo (III); 19,00 Jumal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Parol!20.00 Premiile Clubului Român de Presă; 21,00 Om bogat, om sărac (s);22.00 Calea de mijloc; 23,00 Jurnalul de noapte. Meteo. Sport; 23,30 Profesioniştii; 0,30 51 % Europa (r); 1,00 Premiile Clubului Român de Presă (r);2.00 Jumal (r); 2,55 Curat Caragiale! Parol! (r); 3,00 Profesioniştii (r); 4,00 Calea de mijloc (r); 5,00 Poveste fără sfîrşit (r); 6,00 Tezaur folcloric (r).f a /r f ţ ) 7,05 De Ja retro la • modern (r); 8,10 Bărbaţi,.lacratifâ! (r); 9,40 Ferma (r); 10,45 Primul pas; 11,45 Ştiri; 11,50 Cronici votive (r);12,20 Splendorile naturii; 13,15 Tabăra din Alpi (r); 15,00 Ştiri; 15,05 Top, împreună; 16,00 Paradisul de lîngă noi; 16,30 Eco; 17,00 Tată, am încurcat- o! (s); 17,30 Ştiri; 17,35 Răscruci; 18,05 Desene animate (r); 19,05 Familia şi legea (s); 19,55 Poesis; 20.00 Documentar; 20,30 Noutăţi de pe Pămînt; 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi (s); 21,40 Sport Plus; 23,05 Teatru TV; 1,00 Ştiri; 1,05 Documentar (r); 1,35 Noutăţi de pe Pămînt (r); 2,10 Televiziunea, dragostea mea! (r); 3,05 Familia şi legea (r).

Observator; 7,50w itO T ţ. ' Sp0rţjyg. 3Q0Cafeaua cu sare; 10,00 România mea (r); 11,00 Milagros (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Batem palma (r); 16,00 Preţul pasiunii (dramă, SUA, 1992);17.00 isabella (s)i 17,50 Babilonia;19.00 Observator; 20,00 Forţe de elită * (acţiune, SUA, 1999); 22,00 Observator. Sport, Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Observator (r);2.45 Cafeaua cu sare (r); 4,45 Dilemele vîrstei (r); 5,30 Marius Tucă Show (r).

7,00 Teo (r); 7.55 Omul care aduce cartea; 8,00 Ştirfe

Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,05 învaţă engleza cu Victor, 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Pro TV Magazin (r); 12,00 ProVest (r); 12.55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14.00 Miss Wortd 2002 (s); 15,55 Dăruieşti şi cîştigi;16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile Pro TV;17.45 Teo; 18,50 Dăruieşti şi cîştigi; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Lupul singuratic (acţiune, SUA, 1983); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 23,25 .Ro; 23,15 Alias (s); 0,15 Ştirile Pro TV; 0,30 Rafală ucigaşâ (aventuri, Canada, 1976); 2,30 Asta-i televiziunea (s); 3,30 Tigri zburători (acţiune, SUA, 1942); 5,00 13- 14 cu Andrei Gheorghe (r).

TEL7 7z/afc

a s t ă z i , d e l a o r a 1 8 , 0 0 :

POVESTE DE IARNĂFantezie muzical-coregrafică

a s t ă z i , d e l a o r a 2 0 , 0 0 ;FLACĂRĂ ALBĂ,

FLACĂRĂ NEAGRĂ

444-; \ f / . Ţ ■

i ~ L î L * ffm™ Vvv-.

iTrx>a *+ rimn m *.

n ă b i n i i i ..

ram ;

W ' T g ţ f 7,00 Prietene şi rivale (r): 8,00 Zid; 11,30 Super Bane Show (r); 13,30

.Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 în familie (r); 15,30 In căutarea dreptăţii; 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucojri trăsnite; 18,00 Focus; 19,00 Desene animate (s); 19,30 Vrei sâ fii miliardar?; 20,00 In familie (s); 20,30 Detectivi de elită (poliţist, SUA, 1987); 22,30 Focus Plus; 23,15 Nemuritorul (r); 0,15 in familie (r); 0,45 în căutarea dreptăţii (s); 1,42 Clip Art (r); 1,45 Focus Plus (r).

11.00 Invazia pâgînâ; /dtoC 12,00 Documentar (r);

12.30 Cîntăreţii străzii (r); 13,00 Documentar (r); 13,25 Videoclipuri;14.00 Film artistic (r); 15,35 Videoclipuri;14.00 Film artistic (r); 15,35 Videoclipuri;16.30 Aventurile ştiinţei (r); 17,00 Invazia păgină; 18,00 Germania astăzi;18.30 Telejurnal; 19,00 Auto Moto Sport: 19,25 Pronosport; 20,00 Sifonarul îndrăgostit (s); 21,00 Alo, Florini; 23,30 Telejurnal (r); 23,30 Videoclipuri.

6.00 Kachorra, micuţa impostoare (r); 6,45 Inimă sălbatică (r); 7,30

Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r);9.15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 Maddie şi David (r);12.15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r);15.00 2+2. Retrospectivă; 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Peria, cărările iubirii (s); 18,20 între iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 21,00 De 3 x femeie; 21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5'shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r); 1,00 îndrăgostiţi în bucătărie (r); 2,30 De 3 x femeie (r).

M E D S T A RCentrul Medical Str. Mehedinţi nr. 1-3

(lîngă “BIG” Mănăştur)Oferă servicii medicale in special**

obstetrică-ginecologie dermato-venerologie chirurgie dermatologică medicină internă ecografie la cele mai mici

preturi EkG, spirometrie, aerosoli consultaţii medicina muncii,

angajări, controale periodice laborator clinic computerizat Recoltări - zilnic 7.30 -11.00 Informaţii şi programări la

telefon: 17.11.84.

ESI CABINET MEDICAL DE li] STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. } Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primat

Tratamente stomatologice complexe:

• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante)

Orar: luni - vineri: 9 -19, sîmbătă: 19 -13.

Programări zilnic Ia tel: 430.021

NCN: -9,00 09 dimineaţa; 10,00 Tichia de Mărgăritar (r); 11,00 A 4-a putere (r); 12,00 Videotext; 18,30 Expres NCN; 18,45 Azi în Cluj; 19,00 Formula magică; 20,00 Expres NCN; 20,15 Carte de vzitâ; 20,30 Sport Club NCN; 21,45 Expres NCN; 22,00 Videotext. 4, 18.30-19.30 Drumuri ale

cunoaşterii - realizator Rada Muraru (medicina); 19.30-

19.45 Spoturi &Promo; 19.45-20.30 Dialog cu Europa - realizator Nicoleta Ţăranu (economic).Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

TEATRUL ZAMOLXEHOŢUL DE MĂRGĂRITAREde Valeriu Anania; regia: Dorel Vişan

CASA DE CULTURA A STUDENŢILOR CLUJ Luni: 16.12.2002 ora 19 _

O N C O P R A X jCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CL UJ-NA ROCA, str.PROF CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie. Chirurgie, Oncologie) L, M l: 15-18; M a ,J :1 6 ” -18*Dr. VALENTIN POPESCU

(Chirurgie, Oncologie) M a , J : 14” -1 6 ; V : 15-17

S : 9 - 1 1Dr. DAN-SORIN POPESCU

(Urologie)L, Ml: 18 - 20; V a, J : 18*-20

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

MEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU Ioan Cluj-Napoca, str. (on Meşter

CONSULTAŢII, TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE; ECOGRAFIE.Informaţii, programări la

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată 4a

uiiommri, w, sivlim; uimii nustă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vinei, între orele 8 - 22. Vă aştep® apelurile la numărul 186864.

Luni, 16 decembrie Prima oră 6,00. Program informativ BBC 6,00, 11,00,

C D 18,00. Meteo 6,15. Primul salut-Ştefan Coronari 7,00. Ştiri r<,DI° 7,00, 8,00, 9,00, 10,00, 15,00, 21,00, 22,00, 02,00, 04,00. Revista presei locale?,20. Revista presei centrate? ,40. Horoscop7,50, 8,50. Ce mai crede lumea 9,20,15,20. Spune-ţi păsul 9,40. Trafic, informaţii utilitare, ştiri financiare. Zona liberă - Emil Blotor 12,00. Ştiri+Meteo 13,00, 17,00. Emisiune de însoţire, concursuri, interviuri. Conspiraţia - Tudor Runcanu 15,00. Sărbătoriţii zilei surprinşi de prieteni cu.. La mulţi anii. Superlative - Cătălin Ştefănescu 19,30. Cuiul lui Pepelea -jazz, ethno, rarităţi - Tudor Runcanu 21,00.

UNIPLUS Radio

{({T))T Luni, 16 decembrie;• ----- Ştiri: 09.00,10.00,12.00,15.00, 16.00; BBC: 06.00,11.00, 14.00, 18.00; 6.30-9.00 Super matinal: Ştirile locale, interviuri, horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00-12.00 Patrula de serviciu: 9.30 Revista presei, Punctul de vedere (10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45 Sport pe mapamond; 13.20 Sfatul Bătrînilor - BBC; 17.00-18.00 Show pe ei - Cornelia Pantea, Ionel Ignat, 19.30 Power Piay 12.00-18.00 Caleidoscop fm: 20.00 SNergia, 24.00-01.00 Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu,01.00-6.00 Unde Magice. '_________

Luni, 16 decembrie Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-

8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00, 12,00, 13,00, 15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Luni, 16 decembrie > Mj 6,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică,prezentată de Anca Băltan. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00-11,00 De zece ori România. 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Lucia Ţibre & Ioan Vasile Vanea; 12,00 Radiojurnal transilvan; 12,45 Microfonul ascultătorului - fiecare întrebare îşi găseşte răspunsul; 12,45 Emisiunea în limba ucraineană; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiojurnal Bucureşti. 18,30 Radiofax - Actualitatea în 30 de minute. Prezintă Dan Horea; 19,00 Ateneu - revistă radiofonică de cultură, artă şi ştiinţă, prezintă Oana Cristea Grigorescu; 20,00 Ştiri. 20,05 Serata muzicală - cu Ciprian Rusu;21,00 - Teatru la microfon - "Constandina" de Comei Popescu;

21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului pe 909 şi 15# kHr, 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Paralele muzicale.

RADIO FIR 96,2 FM DEJ Luni, 16 decembrieLinia de start 6.00-10.00, horoscop, sport, power play, reţeta

zilei, ştiri, muzică: Firu’n zece paişpe, 10.00-14.00, muzică- dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, revista presei; 96,2 fw ZI, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, şti", artistul zilei; Firul roşu, 17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct Jurnalul BBC -7.00, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.30, 15.30, 16.30 Ştiri sportive, 16.45; D* la o săptămînă la alta, 12.00 -12.15; Retrospectivă sporiivi18.30-19.00, cu Florin Grosu; Seara cu Ciprian, 18.30-21-00. dedicaţii muzicale direct din stradă, divertisment, muzică; Top jbest of dance 21.00-24.00, cu Ciprian Muncelean.

Luni, 16 decembrie 07:00 r 10:00 Cronica cîrcotaşilor, 10:00 -1.

16:00 Mai puţine vorbe, mai multă muzică; 16:00 - 18:00 jr f direct - program local în Lb. Română; 18:30 - 20:00 Kiwi' program local în Lb. Maghiară; 20:00 - 22:00 Muzica fa; 22:0 - 23:00 Lecţii particulare; Programe informative Radio Europă Liberă: 6:00, 8:00, 10:00, 11:00, 14:00, 18:00, 20:00.

-(AFP)Uniunea Europeană a încheiat, la sum m itul de

h Copenhaga, negocierile de aderare cu zece ţări ctmdidate.Prezentăm în continuare scurte portrete ale celor

■fie candidaţi

POLONIA312.680 kilometri pătraţi; populaţie: 38,3 milioane

ie locuitori. Polonia este condusă de preşedintele Aleksandr Kwasniewski, reales în primul tur de scrutin al alegerilor din 2000 pentru un al doilea mandat de cinci ani.Premierul Leszek Miller se află, iia octombrie 2001, în fruntea unui guvern de coaliţie form at din A lianţa Social-D em ocratâ, Uniunea M uncii şi Partidul Ţ ărănesc Polonez. Polonia se confruntă cu o situaţie economică şi socială dificilă, precum şi cu o creştere a şomajului (17,4 la sută în decembrie 2001).

REPUBLICA CEHĂ78.866 kilometri pătraţi;* 10,3 milioane de locuitori.

Cehia este condusă, din 1993, de Vaclav Havel, fost disident în timpul regimului comunist. Premierul social-democrat Vladimir Spidla conduce un Cabinet ie centru-stînga, format în luna iulie, după victoria Partidului Social-Democrat în alegerile legislative. Fondul Monetar Internaţional a semnalat “progrese semnificative” în domeniul economic, referindu-se ia creşterea Produsului Intern Brut şi realizarea obiectivelor în materie de inflaţie (2,5 la sută în mai i>32 faţă de 5,9 la sută în iulie 2001).

UNGARIA!3.033 kilometri pătraţi; 10,1 milioane de locuitori, credinţele Ferenc Madl este în funcţie din august

M , iar guvernul de centru-stînga condus de “cmierul Peter. Medgyessy a fost format în luna ni, după victoria obţinută de socialişti şi liberalii

de stînga în alegeri. Nivelul creşterii economice s- a redus în 2001, dar se menţine ia circa 3,8 la sută.

SLOVACIA40.035 kilometri pătraţi; 5,4 milioane de locuitori.

Preşedinte este fostul activist comunist Rudolf Schuster, ales în funcţia supremă în mai 1999. în urma victoriei forţelor de dreapta pro-europene la legislativele din septembrie, creştin-democratul M ikulas Dzurinda a putut forma un guvern de coaliţie cu conservatorii şi liberalii. în perioada 1998 - 2002, el a condus o coaliţie formată din forţe de dreapta şi de stînga, creată numai ca opoziţie faţă de fostul premier autocrat Vladimir Meciar. Creşterea economică s-a ridicat la 3,9 la sută în primul semestru al acestui an, iar rata şomajului este de 19 la sută.

LITUANIA65.300 kilometri pâtran, 3,5 milioane de locuitori.

Preşedintele Valdas Adamkus a fost ales la conducerea ţării în ianuarie 1998, iar fostul comunist Algirdas Brazauskas şi-a foimat guvernul în iulie 2001. Brazauskas a fost unul dintre susţinătorii independenţei Lituaniei şi a fost preşedinte în perioada 1993 - 1998. în 200Î, Lituania a înregistrat o creştere economică puternică (5,7 la sută), datorată în principal reluării exporturilor.

LETONIA64.589 de kilometri pătraţi, 2,4 milioane de

locuitori. Cu o economie solidă şi o creştere de 7,6 la sută din PIB în 2001, ţara este condusă, din iulie 1999, de preşedintele Vaira Vike-Freiberga. Fostul preşedinte al Băncii Centrale, Einars Repse, a devenit şeful unui guvern de coaliţie format după victoria în a legerile din octom brie a partidului său, cu o platformă pro-europeană şi pro-NATO.

SLOVENIA2 0 .2 5 6 de k ilom etri p ă tra ţi , ap roape două

milioane de locuitori. Premierul liberal-democrat

Janez Dmovsek a obţinut victoria în al doilea tur de sc ru tin al a leg e rilo r p re z id e n ţia le d in 1 decembrie. Pol al stabilităţii în Balcani, Slovenia a reuşit să aducă economia internă la nivelul ţărilor membre UE, iar în aprilie FMI a estimat o creştere de 2,5 la sută pentru 2002, faţă de 3,1 la sută în 2001.

ESTONIA45.277 de kilometri pătraţi, 1,4 m ilioane de

locuitori. Estonia este condusă de preşedintele Amold Ruutel, ales în septembrie 2001. Conform FMI, Estonia a devenit, din multe puncte de vedere, un model de tranziţie către economia de piaţă, cu o creştere de 5,4 la sută în 2001.

CIPRUInsulă strategică în estul M editeranei, cu o

suprafaţă de 9.251 de kilometri pătraţi şi o populaţie de 800.000 de locuitori. Ciprul este divizat din

.1974, în nordul insulei fiind staţionate trupe ale Turciei, în zona Republicii turce a Ciprului de Nord, proclam ate în 1983 şi conduse de R auf Denktash. De-a lungul liniei de demarcaţie se află 1.200 de reprezentanţi ONU, în cadrul unei forţe de pace create în 1964. în noiembrie, secretarul general al ONU, Kofi Annan, a propus un plan pentru reglementarea problemei cipriote, inspirat după modelul Confederaţiei Helvetice. Republica C ipru este condusă de p reşed in te le G lafcos Clerides.

MALTAArhipelag mediteraneean, cu o suprafaţă de 316

kilometri pătraţi, format din insulele Malta, Gozo, Comino şi Filfola, şi o populaţie de circa 376.000 de locu ito ri. Guvernul este condus de liderul Partidului Naţionalist, Eddie Fcnech Adami, ales în septembrie 1998. Creşterea reală a PIB a fost de 4,7 la sută în 2000.

CE I ESTE PERMIS TURCULUI, NU-I ESTE PERMIS RUSULUI- “IZVESTIA" ' ’

Turcia doreşte să oblige Uniunea aropeană (UE) să o considere parte :Europei. în ajunul summitului UE

ia Copenhaga (12-13 decembrie), •Mia a declanşat o vastă ofensivă jopagandistică. Principala ei cerere: -E trebuie sâ anunţe clar data de repere a n e g o c ie r ilo r p riv in d Ararea ei la structurile europene. Ata europeană este dezbinată. Unii ţ declară ca te g o ric îm p o tr iv a stegrării în UE a unui stat musulman, l!ii sînt favorabili, chiar dacă nu ®ediat.

j Pentm Moscova, aspectul cel mai :(trios constă în aceea câ atitudinea A faţă de Rusia nu provoacă nişte Ţntimente atît de contradictorii. Mai ■ie spus, sentimente există, însă ele ®t destul de unilaterale. L iderul irtidului is lam ist al Ju s tiţie i şi jezvoltării (A K ), R ecep T ayyip ■Aogan, (care nu deţine nici un fel funcţii de stat), a cerut din nou:

•®enul de începere a negocierilor : aderare a Turciei la UE trebuie sâ 8 stabilit la Copenhaga. Potrivit lui % an , Europa, care persistă în a ;™za acest lucru, susţine standarde Ale. în mod oficial, A nkara are îePtul să ceară mai multă claritate 1 această ch es tiu n e : T u rc ia se Aază încă din 1999 în “candidat Aiţial” Ia aderarea la UE. însă,

reprezintă deja o cu to tu la ltă Acă. E poca de d ina in te de 11

- V lembrie. De dinaintea războiului TWriva terorismului, pe care mulţi "ntre politicienii din O ccident îl ginesc un “război între civilizaţii” .

c re ş tin ilo r îm p o tr iv a llmanilor.

Aiar şi aşa, însă, pe Erdogan nu-1 " toată lumea, mulţi bănuindu-1 de

w

)0

simpatii islamiste ascunse. De altfel, nici Turcia nu este crezută în Europa. Dar, captivi ai unei anumite imagini despre corectitudinea politică, nu toţi îndrăznesc să spună cu voce tare motivul acestei neîncrederi. Totuşi, în Turcia se cunoaşte acest motiv: UE este “un club creştin”, care nu doreşte, invocînd toate pretextele, să primească în rîndul ei o ţară musulmană. Chiar dacă, în materie de drepturile omului, Ankara va deveni mai “catolică decît Papa”. De altfel, cam acelaşi lucru a fost sugerat în toamna acestui an de către Jacques Delors, fostul preşedinte al Comisiei Europene (şi preşedinte al com ite tu lu i D elo rs în sărc ina t cu stud ie rea p ro iec tu lu i U niunii Economice şi Monetare, comitet ale cărui lu c ră ri au in sp ira t dosaru l economic şi monetar al Tratatului de la Maastricht şi naşterea monedei unice europene n.r). A fost un veritabil manifest împotriva aderării Turciei la UE. T ocm ai p en tru că ea este musulmană. Pentru că toate tradiţiile culturale, politice şi de orice alt gen ale Turciei se află în contradicţie cu însuşi spiritul Europei, care se bazează pe creştinism. “M anifestul Delors”, care se remarcă vizibil prin sinceritate de restul scrierilor europene “netede şi alunecoase”, a provocat un adevărat scandal.

De atunci, toţi cei care nu sînt comozi încearcă să joace “cartea tu rcă” . De exem plu , Turcia este sp rijin ită de SU A . E ste sim plu. America,nu este ameninţată cîtuşi de puţin de perspectiva îndepărtată a aderării la UE a unicului stat musulman membru în NATO, în ajunul războiului cu Irakul. în schimb, acest lucru va permite Americii să obţină sprijin-din partea turcilor în ceea ce priveşte utilizarea unor baze militare turceşti.

De asemenea, recent, atît Franţa, cît $i G erm ania au avut in iţia tiva de a prom ova ideea stabilirii unei date pen tru începerea n eg o c ie rilo r de aderare a Turciei la UE, pînă în anul 2005. Şi acest lucru are o explicaţie: în Germania locuiesc, beneficiind de diferite drepturi, circa 6 milioane de turci, care, în marea lor majoritate, şi- au dat votul (cei care au dreptul de vot) ac tua lu lu i cance la r socia l- democratul Gerhard Schroeder. La rîndul său , p reşed in te le Franţei,' Jacques Chirac, speră ca, sprijinind aspiraţiile europene ale Ankarei, să împiedice alunecarea statului turc către islamism. în favoarea aderării Turciei la UE se mai pronunţă Marea Britanie, Italia, Grecia şi Portugalia.

în schimb, liderul Uniunii Creştin- Sociale (CSU , ram ura bavareză a U niunii C reştin-D em ocrate, CDU, o p o z iţie ) , Edm und S to ib e r, este categoric împotrivă: “Aderarea Turciei la UE va distruge Uniunea. Aceasta va pune capăt uniunii p o li tic e a Europei. UE nu are asemenea putere in teg raţion istă , încît să asim ileze Turcia”. La rîndul său, Danemarca, ce deţine preşedinţia semestrială a UE, 1- a c ritica t pe Erdogan p rin vocea premierului Rasmussen, care a afirmat câ Turcia ar face mai bine să se ocupe de reforme politice concrete, în locul discuţiilor.

Perseverenţa turcilor este de invidiat. Elita ţării, care a făcut o alegere fermă “Cursul spre Europa!” a trecut la punerea în practică a acesteia şi a obligat deja UE să treacă în defensivă: nu toate ţările din Europa îşi asumă riscul de a apăra teza privind trăinicia “clubului creştin”, iar tezele la obiect despre reformele ce trebuie operate pot fi tran sfe ra te în sfe ra ace lo raşi negocieri la obiect. Mai devreme sau

mai tîrziu, Turcia va învăţa Europa nu numai sâ discute cu mai mult calm o temă în prezent aproape scandaloasă, ci va putea sâ obţină dividende reale chiar din aceste discuţii: dacă nu sub forma statutului de membru al UE, atunci sub altă formă.

Şi în jurul tematicii ruseşti s-ar fi putut aprinde pasiuni, în avantajul Rusiei. Dar nu, ele nu s-au aprins. Spre deosebire de turci, care au ridicat mănuşa aruncată de Jacques Delors, ruşii au suportat în tăcere “palma dată”. Astfel, de curind, preşedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, cunoscut prin scepticismul său intransigent la adresa in tegrării R usiei în UE, a acordat un interviu extrem de critic, cinic chiar: Rusia şi anum ite foste republici sovietice (Ucraina, Republica Moldova) nu vor ocupa niciodată un loc în UE, indiferent de cît de mult s- ar extinde organismul european. Şeful executivului de la Bruxelles a dezvăluit chiar un “secret” : în cursul summitului U E -R usia d in luna n o iem b rie , preşedintele Puţin l-ar fi întrebat, se pare, dacă Rusia va putea vreodată să devină membru al UE. Romano Prodi i-ar fi răspuns lui Vladimir Puţin: “Nu, sînteţi (Rusia) mult prea mari”. Este un răspuns şi mai brutal şi mai cinic decît dacă li s-ar spune turcilor “Nu, pentru că sînteţi musulmani”. în nici o Cartă a UE nu se spune nimic despre dimensiuni. Şi nici despre religie. Este scris, în schimb, (şi se vorbeşte în mod deschis în cadrul tuturor reuniunilor europene oficiale) despre standardele europene ale nivelului de trai, despre libertăţile şi drepturile omului, despre pedeapsa cu m oartea sau desp re C ecenia. T o tu şi, de ce a tunci p o litic ien ii ru ş i n u -ş i m an ife s tă zgomotos supărarea pentru acest “Nu, sînteţi prea mari”?

KALININGRAD - CEL MAI FIERBINTE LOC AL CRIMEI ORGANIZATE

“TH E^GU ARD I

Tîrgurile de maşini second-hand din Kaliningrad reprezintă o placă turnantă a traficului cu m aşini furate care a împînzit Estul Europei. Agenţiile de informaţii din Occident au estimat câ 60-70 la sută din maşinile furate din Germania şi ţările vecine ajung pe pieţele ilegale djn republicile baltice sau din Rusia. în Kaliningrad, unde un doctor cîştigâ în medie 40 de lire lunar, străzile sînt populate de BMW- uri şi Mercedes-uri, în timp ce în orice alt stat din fostul spaţiu sovietic, Lada co n tin u ă să fie m a ş in a cea m ai răspînditâ.

O p o rtu n ită ţile în m a te r ie de tranzacţii ilegale pe care Ie oferă poziţia enclavei ruseşti (pe o rută care face leg ă tu ră în tre R u s ia şi U n iunea Europeană, UE) sînt atît de mari, încît autorităţile occidentale sînt extrem de îngrijorate mai ales de cum vor evolua lucrurile în viitor. în cadml summitului UE de la C o p e n h a g a (12 -13 decembrie) zece state candidate, printre care se numără şi Polonia şi Lituania, vor fi invitate să adere în 2004. Cele două state amintite înconjoară practic teritoriul enclavei. Surse ale agenţiilor occidentale de spionaj apreciază câ pe străzile din Moscova circulă 600.000 de m aşin i fu ra te , p o li ţia locală raportînd zilnic găsirea a circa 120 de maşini aflate pe o listă a Interpolului cu maşini date dispărute. “Maşinile pot fi înmatriculate şi vîndute legal, şi apoi furate din nou. M etodele folosite sînt variate. Sînt unii care după cc iţi fură maşină, te sună şi te somează să plăteşti o cotă parte din costul ci total pentm a-ţi fi re tu rna tâ” , a d ec la ra t Igor Rudnikov, parlam en tar şi totodată jurnalist la un cotidian din Kaliningrad.

Traficul cu maşini este extrem de profitabil, dar şi riscant. în urmă cu o lună, Alcxander Klauscr, fost inginer în divizia motorizată a armatei fostei URSS şi un ren u m it tra fic an t de maşini, care şi-a petrecut vreo 33 dc ani în închisoare , a fost îm puşcat mortal dc rivalii săi. Poliţia locală refuză sâ com en teze pe m arginea acestor activ ităţi ilegale. Tehnicile fo lo site de tra f ic a n ţi s în t a tît de sofisticate încît verificările de mtinâ făcute de autorităţi pe baza listei cu maşini dispărute întocmită de Interpol sînt adesea ineficiente.

Crima organizată nu sc mărgineşte doar la traficul cu maşini furate. Un litru de vodcă, două kilogram e de zah ă r, şi d o u ă c a r tu şe de ţig ă ri cumpărate din Kaliningrad pot aduce un p ro f it de 6 lire d acă s în t comercializate la Varşovia, de pildă. P en tru m u lţi c e tă ţe n i de rînd ai enclavei, profitul scos de pe urma a patru asemenea călătorii echivalează cu un salariu lunar. Bandele organizate se aventurează în călătorii mai mari, dar şi mai profitabile. “Kaliningradul este poate cel m ai im portant punct pentru crima organizată din întreaga R u sie , ch ia r m ai im p o rtan t d ec ît M oscova”, a declarat un înalt oficial din serviciile occidentale de informaţii.

“Problema cea mai mare este legată de faptul că în 2004 va fi prins între state care aparţin spaţiului comunitar”. Faptul că enclava are multe porturi este un factor im portant care contribuie la nivelul extrem de ridicat al traficului, fie că este vorba de trafic de droguri, de arme, maşini sau cu fiinţe umane. De asemenea, nu doar mărfurile ilegale sînt com ercializate ilegal, ci şi cele legale, de pildă ţigări şi alcool. Toate ace s te m ă rfu ri aduc p ro f itu r i su b s tan ţia le tra f ic a n ţi lo r” , a m a i , declarat oficialul menţionat.

C u i f u r ă

l c l ( T 9 . / / 4 S ®

1?96 Avanpremiera pariziană a filmului “Prea tîrziu de Lucian Pintilie a avut loc în prezenta

regizorului, la cinematograful “14 Julliet”, situat pe cheile Senei.

111 ?

G a l e l e M E D I C I N Ă , A R T Ă ,Timpul se precipită şi nu lasă lumii răgazul unei alianţe cu

istoria, răspunsul incandescent venind din dorinţa de a oferi o opţiune, de a resuscita întregul acumulărilor umanităţii. Sub semnul unor asemenea meditaţii ar putea fi situată reuniunea pe luna noiembrie a G alelor MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURĂ despre care consemnăm abia acum, din varii motive, care însă nu ştirbesc cu nimic din actualitatea tem elor propuse, ci reprezintă tot atîtea omagii aduse om ului din cetate, medicului, şcolii, artistului, spiritului etern, în cele din urmă.

Clinicile clujene în perioada 15 septembrie 1940 - iunie 1945. Unul dintre cronicarii vieţii medicale clujene, distinsul profesor şi medic Florea Marin, a ales (după ce acum vreun an şi jumătate vorbea, în acelaşi cadru, despre şcoala medicală clujeană refugiată la Sibiu) sâ prezinte Clujul medical într-o etapă istorică anterioară, cea de după Diktatul de la Viena, cu tot ceea ce a însemnat aceasta: retragerea întregului patrimoniu românesc (care s-a făcut în 10 zile!), a întregului corp medical/ profesoral românesc. Au fost evocate figuri de medici şi profesori clujeni, rom âni şi maghiari, care au pus mai presus de toate devoţiunea faţă de omul bolnav: marele Haţieganu, dr. loan Strâmbu, dr. Iuliu Căpuşan, dr. Iosif Puşcariu, dr. Vasile Bota, dr. Maria Cristea, dr. Karacsonyi Zoltan, dr. Both Lajos, dr. Liviu Telia, dr. Liviu Pop, dr. Pompiliu Belciug, dr. M atyas Matyas, dr. Iacob lacobi, dr. Konrâdi Daniel, dr. Iulian Chitul, dr. fmre Hajnal şi mulţi alţii; studenţi si profesorii

• Niciodată nu există fapte, istoriey dacă acestea nu sînt

consemnate • Baladă pentru arta literară şi arta dansului •

Inefabila triadă a devenirii •

URA

j

T T

& B E (Mu i

u

Ţ

£ u S S E . S B î 1 3 5

• i !M £\ i

i - . f i / , t S r A 'v . . . . -

f i

Prof. univ. dr,Florea Marin —, j fi \

lor, în Clujul cedat şi după revenirea din ’45, amintiri despre clinicile universitare, despre oameni şi acte medicale de valoare, unele cunoscute de profesorul Marin ca martor direct sau din relatările celor care le-au fost contemporani. Pledoaria sa nu a dorit să prezinte “nici rezistenţa şi nici umilinţele îndurate de români în acei ani, ci a fost una în favoarea sentimentelor ce trebuie sâ-i unească pe oameni, pentm ca asemenea lucruri sâ nu se mai repete”.

O prezenţă poetică: Ştefan Augustin Doinaş. O figură vie, (cel puţin astfel a apărut poetul dispărut nu cu multă vreme în urmă, la scurt timp după ce împlinise 80 de ani) în evocarea profesorului univ. dr. Ion Pop. Poet cu o operă vastă, complexă, diversificată, plecat de Ia şcoala Aradului, trecut prin Cercul literar de Ia Sibiu, “dirijat”, cum se ştie de Blaga/ Doinaş s-a format în acest cerc (din care mai făceau parte Radu Stanca, Radu Enescu, I. D. Sârbu, Comei Regman, Nicolae Balotă...) dominat de o solidă bază culturală, în spiritul “omului goethean” promovat de

. / ' ; ,: > ■ i: v f . |/ -m *»'. ■ .< f^t ^

Prof. untv. dr. "î— ’ • -rs -c - f i f i i f i y ţIon Pop j g , 7 ..

Blaga. Şi a lăsat o operă de largă respiraţie: poezie, eseistică, balade, traduceri, în care particularizează construcţia textului pe o structură epico-romantică, în căutarea absolutului. Vorbind despre momentul baladesc al poetului, profesorul Ion Pop îi caracteriza poezia drept un mod al inteligenţei, ca o geometrie de fond clasic, în care simbolurile poeziei trimit spre arhetip. Este o poezie independentă, care poate trăi dincolo de real şi o lecţie ce trece dincolo de mode şi de timp.

Un memorial de suflet pentru Irinel Liciu. Admirabilă prelungirea baladei către aceea care avea să fie stea pentm Doinaş şi stea pentru publicul românesc, balerina Irinel Liciu, în prezentarea încărcată de emoţie a profesorului univ. dr. Nicolae Miu, excepţional medic şi om de cultură. “Refugiul în artă al oamenilor de cultură a reprezentat salvarea sufletului”, spunea profesorul, pentm care scena de operă (şi balet) a reprezentat o stare de spirit. De aceea, şi evocarea domniei sale a fost una bazată pe experienţa directă. Subliniată prin imagini de arhivă - fragmente filmate de balet clasic sau contemporan, în compania partenerului balerinei, Gabriel Popescu, cu care a creat momente memorabile în Lacul lebedelor, Călăreţul de aramă, Fîntîna din Bahciserai, Noaptea Walpurgiei... Despre Irinel Liciu (clujeanca născută în 1928, Lia Silvia Popa, pe numele ei adevărat), una dintre cele mai fascinante prezenţe din coregrafia românească, a rostit vorbe sincere, calde, adinei balerinul Alexandm Iorga. Artista s-a retras în plină glorie, în 1969, lîngă un alt mare artist, Doinaş, şi a interpretat magistral, aşa cum a facut-o pe scenă, Moartea lebedei, urmîndu-şi grăbită soţul: “Domnul Dumnezeul meu, dulcele meu Doinaş, prea multă iubire ucide”...

Nicolae Miu _ V ],

Inefabila triadă a devenirii, emisiunea-spectacol semnată Stela M aria R areş şi Sergiu Alex, cunoscutul cuplu de realizatori de la R adio Cluj, a încununat seara. Există în om o putere extraordinară de a se ridica deasupra neputinţelor prin muzică şi bucuria de a trăi. Căci aceasta e bucuria vieţii: de a păstra armonii de tot felul, de a fi în rezonanţă cu natura, cu universul ai cărei fii sîntem. Despre credinţă, iubire, speranţă, despre bucuria de a trăi şi a consona cu natura şi legile ei au comentat prin vers, aforisme, meditaţie transcedentală Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex, însoţiţi de un suport sonor sacru, new age, adus la acelaşi nivel cu marea muzică universală: “Amazing Grace”, “La Vergine degliangeli” cu Nana Mouskouri, “Rising Star” cu Henri Seroka, “Casta Diva” de Bellini cu Felipa Giordano, “Pe strada din V ifiaim ” cu Hruşcă, neoclasicul “Carmine m eo” cu Emma Shaplin...; poezie, muzică, “Mărturisire”, “Joc de trepte”, ‘ta r

“v.

i 1 V v i' § ) 1 • - A f i L f w

1 j V t i f~~ Stela Maria Rareşx . ^ __ . \ '<■ si Sergiu Alex

modem” “Cifru”, “Contrapunct”, din creaţia poetei Stela Maria Rareş. “înseamnă atît de mult să ştii, să rămîi, să devii. Să ştii să devii este totul”. Galele MEDICINĂ, ARTĂ, CULTURA întrunesc din plin toate aceste calităţi.

Michaela BOCUFoto: I. PETCU

\ ’j

Dacă vă place pictura şi sculptura, vă invităm la SALON

Astăzi, 16 decembrie 2002, la ora 13, în sălile Complexului Expoziţional UAP de pe strada Iuliu Maniu nr. 2-4, din Cluj-Napoca, va avea loc vernisajul SALO N U LU I A NU AL DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ, manifestare tradiţională organizată de Uniunea Artiştilor Plastici din România - Filiala Cluj-Napoca. Salonul reuneşte toate generaţiile, de la absolvenţi de dată recentă, pînă Ia artişti consacraţi, într-o demonstraţie a valorii pe care, cu certitudine, o are arta plastică clujeană de Ia această oră.

Concert coral___________________Corurile Seminarului Teologic Ortodox şi al

Liceului Teologic Reformat invită publicul la Concertul comun de colinde, care va avea loc

mîine, 17 decembrie 2002, la ora 18, laCatedrala Arhiepiscopală Ortodoxă din Piaţa Avram Iancu, Cluj-Napoca. Vor fi de faţă IPS Bartolomeu Anania - Arhiepiscopul Vadului, Feleacuiui şi Clujului şi Excelenţa Sa Pap Geza - Episcopul reformat al Ardealului.

GLORIA IN EXCELSIS DEOR eam in tim m elo m an ilo r c ă astăzi, 16

decembrie, cu începere de la ora 20, Casa Radio (str. Donath nr. 160) va fi gazda unui concert dedicat Sfintelor Sărbători de Crăciun, intitulat G LO R IA IN EXCELSIS DEO. îşi vor da co n cu rsu l O rchestra L iceu lu i de M uzică “S. Toduţă”, Ansamblul coral al Academiei de M uzică “Gh. D im a” şi so lis te le Yolanda Constantinescu şi Ana Rusu; va dirija maestrul Ciprian Para. Programul concertului cuprinde:

Gloria de A. Vivaldi, Gloria de Fr. Poulenc, Adagio de T. Albinoni şi cantata Mîntuire de Gh. Firea.

Spectacol extraordinar de Crăciun ________

Corul şi Orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat “Transilvania”, avîndu-1 la pupitru pe maestrul Emil Simon, solişti; Felicia Filip - soprană, Pompei Hărăşteanu - bas, Marius Budoiu - tenor, lulia Merca - mezzosoprană, vor susţine un spectacol extraordinar de Crăciun miercuri, 18 decembrie, cu începere de la ora 19, pe scena Operei Naţionale din Cluj-Napoca. în proşram: Paul Constantinescu - Corul “Hristos se naşte ’ din Oratoriul bizantin de Crăciun, Corul “Fecioara astăzi” din Oratoriul bizantin de Crăciun; G.F. Haendel - Corul nr. 12 din Oratoriul Messia, Recitativ şi Arie pentru tenor

din Oratoriul Messia, Corul “Halleluja” din Oratoriu! Messia; Gruber/Capoianu - “Stiile Nacht” pentm cor, orchestră şi cvartet de solişti; G. Rossini - Cavatina-de mezzosoprană din Oratoriul Stabat Mater; Schubert/Capoianu - “Ave Maria” pentm cor, orchestră şi soprană solo; Adam/Sarchizov - “Cantique de N oel” pentru cor, orchestră şj mezzosoprană solo; W.A. M ozart - Aria lnţ Leporello din opera Don Giovanni; P.l. Ceaikovski - “Valsul florilor” din suita baletului Spărgătorul de nuci; Budiş/Sarchizov - “Cîntec de Crăciun pentru cor, orchestră, soprană şi bas solo,L. Anderson - “A Christmas Festival”. Concertu? Ţ?1 este organizat de Consiliul Judeţean Cluj ş1 Prefectura Judeţului Cluj şi are ca sponsori BancJ Română de Dezvoltare - Societe Generale, Banca ^ Comercială Română si Banca Transilvania.

Rubrică realizată de M. BOCU

C i r J f n r ă

fel,- J9/M .90

1993 - Senatorii au hotărît, prin lege, ca în fiecare an intervalul 16-22 decembrie, să fie marcat printr-o suită de comemorări şi să fie numit “Săptămînă recunoştinţei” în memoria

eroilor Revoluţiei din decembrie 1989.

I s t o r i c aR o s ti tă în tain ică şoaptă, la gu ra

so b e i, de către bătrîn ii în ţe lep ţi ai sa te lo r, legenda istorică a neam ului d e v e n e a baladă pe care o îng înau c a p e o ru g ă c iu n e , c a p e un " m e m e n to ” , t r a n s m is f i i l o r şi p runc ilo r. M ereu repetată , devenea sac ră , in tra în repertoriu l ritua lu lu i so ls tiţia l, intra în fondu l a tît de b o g a t şi diversificat al co lindelor, ca re an de an îi tran sp u n eau în lu m ea “de la începu t de lu m e” , în m iezu l faptelor de acum 2 0 0 0 de ani, d in istoria creştin ism u lu i şi a c r e ş t in ă r i i r o m â n i lo r , d in z b u c iu m a ta is to r ie a p la iu r i lo r c a rp a t in e . R ă s p în d ire a a c e s to r co lin d e istorice nu are fron tiere , n- a re zăgazu ri. în to a te ţin u tu r ile r o m â n e ş t i de d in c o lo ş i d e d in c o a c e de C a r p a ţ i , c o l in d a is to r ic ă se învaţă, se cunoaşte şi tran sm ite peste tim p şi spaţii, ca

\ r/ r

“ f i l e ” d e s p r in s e d in s u f le tu l n e a m u lu i, d in în ţe le p c iu n e a şi e ro ism ul satului. T rei colinde din a c e a s tă c a te g o r ie s în t m u lt răsp înd ite în satele de pe Someş, de p e A r ie ş ş i m a i d e p a r te , devenind p ilde ale unităţii culturale şi te m a tic e a le tu tu ro r zo n e lo r e tnografice carpato-dunârene.

C aietu l părin telu i C răciunaş din B u ru , d e a c u m şa p te d e c e n ii, cuprinde cîteva varian te de colindă istorică. R ăsfo ind acest m anuscris de p r e t d in A R H IV A M U Z E U L U I E T N O G R A F IC A L T R A N S IL V A N IE I te laşi învăluit de m elancolia şi durerea acelor zile şi lum i, de m ult apuse, cu atîtea destine răpuse.

Ş â n e a m in tim a şa d a r , p r in co lin d ă , că tră im în legendaru l tărîm a l vo iev o d u lu i G elu, care m urea apârîndu-şi glia:

r P e s te n eg ri codrişori /jf-H o ida Ier ş-a leru i D o am ne, JO? i ' M în d ru soare de răsare l t B a zău cela că n u -i soare f jC ă -i u n p o m m în d ru -n flo r ii ) U D e la um bra p o m u lu i F Ş ed e-ttn voinic a d u rm it l Cu m u rg u ţu p ripon it.V M u rg u p a ş te ş i r înc liea za — kj fV o in ic u l doarm e, viseaza - 4 \ D a m u rg u l din g ra i g ra ia : r - Scoa lă , scoală d o n tn u ţ b u ii^ ‘~ C ă d e c în d ai a d u rm it Vi P o fcoarele-o r ru g in it F F rîie le -o r m u cezitX-Căpestrele-or p u tre z it F Ş i ţara s-o pustiit. .

A■■■ 1. .—V*

1

AI

A c e a s tă c o lin d ă c u le a s ă d in com una B orzeşti (locu l de baştină al sav a n tu lu i A lex an d ru B o rza , în tem eietorul Grădinii B otanice din C lu j) n u o v a fi c u n o s c u t şi C oşbuc, în locurile na ta le , co linda in s p i r î n d u - i e v o c a re a p o e t i c ă despre acelaşi erou?

în lo cu ri legendare , cu m este a ce s t ţin u t al C lu ju lu i, unde se c ti to r e a b is e r ic a lu i Ş te fa n ce l M are, la Feleac, în secolul X V este de m ira re câ încă se m ai co lindă d e sp re fa p te le m a re lu i e ro u şi dom n al c reştină tăţii, în seara de C răciun?

f:

c e l g ră jd u ţ de d -a u r jj 'r C e r în ch ea ză -u n ca ! g ra u r? 7 { D -a c u i i a ce l cal? f - A l lu i Ş te fa n , v iteaz m are. ' i t jD e m în c a re cu cc -l ţin e? j i i - C u g r îu roşu v în tu ra t , J

Cu fe r d e l i am ăsuta t. jjD a ttd a p ’ cu ce l adapă? 7

p - C u vin ro şu s tre c u ra t . ) P rin c o rn u l n ă g ră m ii jj) P r in c ru c ile săb ii- j

r C îţi ca i o r fo s t lă u d a ţi \ -T o ţi în m are-s îneca ţi, f N u m a i eu n e lăuda t V N ic i u n p ic nu m -a m udat. p l ţ\ N u m a -u n corn de ch ep en ea g x ]y> i-u n s fă rşo g de la p a lo ş ? $ i cu tu rc it m -am b ă tu t . -C s f-o b ă tu t ş i l-am b ă tu t O F Ş i tn m a re l-ant îm p in s . ><ţ F R e fren : D o m n u ţ b u n ! .

“Lumină din lumină11 , Foto Szabo Tamâs

Dr. Maria BOCŞE Foto: Szabo Tamâs

C v a r te tu l F r a n z S c h u b e r t

în s lu jb a m u z ic i i

lu i M o z a r tDintre manifestările camerale ale

Festivalului Mozart din acest an, recitalul C vartetu lu i F ranz S chubert a fost perceput ca o dublă sărbătoare. A debutat printr-o ceremonie în care Excelenţa Sa Dr. Christoph Zeileissen - Ambasador al Austriei la Bucureşti, a înmînat Preşedintelui de* onoare al Societăţii Române Mozart, dom nului F rancisc L asz lo , înalta

Cei patm componenţi ai ansamblului (dintre care violoncelistul Szekely Attila s-a format la Cluj şi Bucureşti) prezintă date comune ale biografiilor artistice; F lo rian Z w iau e r, M ax im ilian Dobrovich, Johannes Flieder şi Szekely A ttila poartă cu toţii marca studiilor superioare efectuate ia Universitatea de Muzică din Viena şi sînt în prezent membri

.

•’ T •

'I T\. t

\ r

Li--, ‘ - f . - j ‘i r v

i * \ ’ • Aâ ,• ■ ' "-T j- •' ‘ ■ ■

“ f L' ■

/

distincţie Crucea dc O noare pentru Ştiinţă şi Artă a Austriei, o recunoaştere dc rang înalt a meritelor neobositului iniţiator al Festivalului Mozart, distincţie cc decorează implicit vitrina culturală a Clujului şi a Transilvaniei. în această ambianţă, încărcată dc solemnitate, au păşit pc scenă cci patm membri ai Cvartetului F ranz S chubert din Viena (cvartet înfiinţat în anul 1974), adîncind prin sunete semnificaţia scrii. Luînd ca reper constanţa interpretării şi reţeta componistică unitară a celor trei cvartete dc coarde din program (KV 575, 589,590, scrise în anii 1789 şi 1790), recitalul s-a profilat ca un amplu triptic cc oferea spre delectare şi analiză o “secţiune transversală” în creaţia camerală de maturitate a Iui Mozart. Ansamblul Franz Schubert a fixat cu fiecare lucrare în parte reperele unui clasicism autentic al interpretării şi a respectat cu stricteţe delimitările ce separă genuistic simfonicul de cameral. Tentaţia masivităţii a fost abil evitată, preferîndu-i-se ca alternativă sonoritatea aerată, redarea filigranată a discursului, în multitudinea lui de nuanţe.

ai Orchestrei Filarmonicii din capitala Austriei (Florian Zwiauer ocupă postul dc prim concert maestru al Filarmonicii vicnczc). Dincolo dc congruenţa valorică amintită, cvartetul funcţionează tocmai pc baza unei strategii a contrastului dc personalitate dintre muzicieni. Vulcanicul prim violonist iese cu consecvenţă în prim- plan, pc fundalul echilibrat asigurat de echipa omogenă a viorii a doua şi a violei. Ierarhia descrisă, dictată în parte şi dc scriitura lucrărilor prezentate (ierarhic respectată inclusiv în m om ente dc unison!), nu a acţionat în detrimentul formaţiei. Din contră, asemeni legii perspectivei, alinierea planurilor a generat o tridimcnsionalitatc a sonorităţii cc a înlesnit accesul la detaliu. Prin această “lentilă acustică” dc marc fidelitate, co n s tru ită de c ă tre m em brii C vartetu lu i F ran z S chubert, publicul a fost poftit să privească în intimitatea universului mozartian, un univers al cărui punct de convergen ţă a fost

■ perfecţiunea.BiancaTIPLEATEMES

"Să ne întoarcem la teatru” Tîrg de CrăciunCu acest moto în capul invitaţiei pe care o

■rimim din partea cunoscutului actor D orel '' işan, de această dată în ipostază de regizor,i propunem , stim aţi c itito ri, o seară de•xcepţie: cu ocazia S fin telor Sărbători de Crăciun, IPS B artolom eu A nania şi D orel*işan - mem bri de onoare ai A socia ţie i Transilvane ZA M O LX E - u rează tu tu ro r sărbători fericite şi invită cu deosebită plăcere

, rievii, studenţii, şom erii şi pensionarii la lA^pectaColul de teatm cu piesa HOŢUL , DE

MĂRGĂRITARE (întoarcerea fiului risipitor)5 Valeriu Anania, în regia lui Dorel Vişan. spectacolul are loc astăzi, 16 decem brie, o ra '5, la Casa de Cultură a Studenţilor. Preţul ani bilet este de numai 15.000 lei!

Deschideţi-vâ inima şi fiţi alături de tinerii creatori la un eveniment cu totul special, care se va petrece astăzi, 16 decem brie, o ra 10, în sală de sport a Şcolii speciale n r. 1 din Cluj-Napoca (str. G. Coşbuc nr. 1). Tîrgul de Crăciun, cu obiecte lucrate de mîini îndemînatice, vă aşteaptă!

Din programul Universităţii Populare Cluj-Napoca

A stăzi, la o ra 18, în C iclul “Cele 7 legi organizatorice ale U niversului” , expunerea: Legea V ibraţiei: “Nimic nu este fix, totul este în m işcare, totul se schim bă” ; participă: Radu Lucian Alexandru. Mîine, 17 decem brie, lâ ora 17, expunerea: Muntele Athos - E xperienţă şi Revelaţie; prezintă: prof. Adrian Corojan. Va

urma un concert susţinut de corul bărbătesc EUFONIA al Casei Municipale de Cultură.

“Colindiţa” a colindat în CapitalăLa sfirşitul săptămînii trecute, cunoscutul grup

folcloric “C olindiţa” din municipiul Gherla s-a aflat la Bucureşti. Talentaţii copii îndrumaţi de soţii M arinela Z egreanu şi C onstantin Istici au participat la tradiţionalul Festival de obiceiuri şi tradiţii populare de Crăciun, organizat de Radiodifuziunea Română. Cei 30 de colindători de pe Someş au repurtat un succes extraordinar. M embrii grupujui au prezentat un bogat program de colinde şi cîntece de Crăciun şi de Anul Nou de pe V a lea S om eşu lu i şi de pe C îm pia Transilvaniei. Evoluţia lor a fost răsplătită cu aplauze, dar şi îndrumătorii lor au avut parte de multe aprecieri din partea specialiştilor prezenţi

în sala R adio B ucu reşti. “ C o lin d iţa ” este considerată deja o formaţie valoroasă, care an de an aduce ceva nou, ceva specific în festivalul bucureştean. Copiii care alcătuiesc grupul au dat dovadă,-şi de această dată, de m ult talent şi, mai ales, de multă ambiţie şi dăruire în tot ceea ce fac pe scenă. Gherla trebuie sâ fie mîndră de un grup folcloric atît de apreciat în rîndul publicului b u cu reş tean . în cu rsu l a c e s te i săp tăm în i “Colindiţa” va mai concerta în instituţii de cultură şi de învăţămînt din m unicipiul Gherla, dar a fost invitată şi la clubul Penitenciaru lu i de Maximă Siguranţă din localitate, unde vineri, 20 decembrie, va avea loc un spectacol de colinde de înalţă ţinută artistică, cu participarea Corului mixt “Magna” al Casei m unicipale de Cultură.

SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

:() p m i c fe - W - i r m M . f i a 1 7

7,00 Jurnal. Meteo; 7,10 Bună dimineaţa, Romania!; 10,30 Teleshopping; 11,00 lartă- ma! (r); 12,05 Teleenciclopedia (r); 13,05Minijumai (r)13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Puncte cardinale; 15,00 Vector III; 15,55 Jurnal; 16,00 Kronika. Magazin cultural în limba germană; 17,00 Corect!; 17,05 Aglomeraţie în garaj (s)- 17,155 Avanpremieră Ştiri;' 18,00 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijumai; 18,35 Vitrina lui Leo(II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Parol!; 20,00 Secretul din Sahara (aventuri, Italia/Germania, 1989, partea a treia); 21,50 România 1 şi... strada; 21,00 Seara bună! 23,00 Jurnalul de noapte; 23,30 Cu ochii’n 4; ; 0,00 Crime în cetatea filmului. Documentar; 1,00 Drepturile omului (r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Cei trei (s) ; 3,50 România I şi... strada (r) 3,55 Secretul din bucătărie. Documentar; 4,45 Vitrina lui Leo (r); 5,50

.Seara bună! (r).

7,05 Desene animate (r); 8,00 Arca lui Noe (r); 8,30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (s);9,00 Afaceri la cheie (r); 9,30 Locuinţă pentnj doi (r); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte;11,20 Medalion de interpret (r); 11,50 Ştiri;11,55 Splendorile naturii; 12,55 Lumea lui Chiţ-Chiţ (r); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Enigmatica Terra; 17,00 Zona crepusculară (s); 17,30 Ştiri; 17,35 E dreptul tău; 18,10 Desene animate (r); 19,10 Familia şi legea (s); 19,55 Poesis; 20,00 Aventurieri ai medicinii; 20,25 Stăpînii spiritelor; 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi (s); 21,40 Muşchetarul român (aventuri. România, 1975); 23,15 Remix; 0,20

7.00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Milagros (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Misiune imposibilă: 14,00 Haideţi să dansăm! (comedie romantică, SUA, 1997); 16,00 Preţul pasiunii ( dramă, SUA, 1992. Ultima parte); 16,50 Ştiri; 17.00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19.00 Observator; 20,00 Din dragoste: 22,00 Observator, 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Observator (r); 2,45 Cafeaua cu sare (r); 4,45 Dilemele vîrstei

Jr): 5.30 Marius Tucă Show (r).

7,00 Teo (r); 7.55 Omul care aduce cartea;8.00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,05 învăţaţi engleza cu Victor (r); 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10.30 Magazin Liga Campionilor (r): 11.30 Familia Bundy (r); 12,00 Asta-i televiziunea! (r); 12.55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 13,55 ,ro;14,15 Criminaliştii (s); 15,55 Moş Crăciun există!;16.00 Tînăr şi neliniştit (s): 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 18,50 Dăruieşti şi cîştigi; 19,00 Ştirile Pro TV; 20.00 Risc maxim ( acţiune, SUA, 1996); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy (s); 23,10 .Ro; 23,15 Arma dreptăţii (s); 0,15 Ştirile Pro TV; 0,30 Interzis minorilor (dramă, SUA, -84); 2,30 Asta-i televiziunea! (s); 3,30 Coasta Barbara (western, SUA, 1945); 5.00 Sub semnul întrebării (r).

7,00 Pnetene şi nvale (r); 8,00 Zid; 11,30 Mutant X (r); 12,30 Ed (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 în familie (r); 15,30 în căutarea dreptăţii;16.30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus; 19,00 Desene animate; 19,30 Vrei să fii miliardar? 20,00 în familie (s); 20,30 Cocioabele din Beveriy Hills (comedie, SUA, 1998); 22,30. Focus Plus;23,15 Nemuritorul (r); 0,15 în familie (r); 0,45 în căutarea dreptăţii (r); 1,42 Clip Art (rh 1,45 Focus Plus (r).

7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel: Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Biserica primară (r); 17,00 As show (r); 18,00 Germania astăzi; 18,30 Telejurnal; 19,00 Marcă germană; 19,30 Film artistic; 21,00 Alo, Florin!; 23,30 Telejurnal;23.30 Videoclipuri.

6,00 Peria, cărările iubirii (r); 6,50 Intre iubire si ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r);

jî«00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 14,45 Dădaca (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Peria, cărările iubirii; 18,20 între iubire şi ură (s),“ 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 20,55 Povestea Crăciunului; 21,00 De 3 x femeie;21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5’shopping;23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r).___________

-Yietene şi rivale (r); «,UU 4ic Hit 40; 12,30 Levintza prezintă (r); 13,00 Ambianţa (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 în familie (r);15.30 în căutarea dreptăţii; 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus; 19,00 Desene animate; 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Cronica cîrcotaşilor; 22,00 Poliţia în acţiune;22.30 Focus Plus; 23,15 Nemuritorul (r); 0,15 In familie (r); 0,45 în căutarea dreptăţii (r);

.1.42 Clip Art (r); 1,45 Focus Plus (r).

7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 11,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic r); 15,45 Videoclipuri; 16,30 Fabrica razei de soare; 17,00 Documentar;18.00 Germania astăzi; 18,30 Telejurnal;19.00 Destinaţia: Germania; 19,30 Apel: Crimă. Două episoade; 21,00 Alo, Forinl;23,30 Telejurnal; 23,30 Videoclipuri.

6,00 Perla, cărările iubirii (r); 6,50 intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r); 8,00 Doctorul casei’ (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Dădaca (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 Perla, cărările iubirii; 18,20 între iubire şi ură (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 20,55 Povestea Crăciunului; 21,00 De 3 x femeie;21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5’shopping;23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r).

M IER CUR II8 DECEMBRIE?

7,00 Jurnai. Meteo; 7,10 Bună dimineaţa, România!; 10,30 Teleshopping; 11,00 Seara bună! (r); 12,10 Aglomeraţie în garaj (r); 13,05 Minijumai; 13,15 Pasiuni’; 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Oameni ca noi; 15,00 Bucuriile muzicii; 15,55 Jurnal; 16,00 Panorama; 17,00 Corect!; 17,05 Aglomeraţie în garaj (s); 17,55 Avanpremieră Ştiri; 18,00 Vitrina lui Leo (I);18.30 Minijumai; 18,35 Vitrina lui Leo (II);19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 Secretul din Sahara (aventură, Italia/Germania, 1989. Partea a doua); 21,50 România 1 şi... strada; 21,55 Seara bună! (I); 23,00 Jurnalul de noapte;23.30 Nocturna artelor; 0,30 Marele Jazz;1.30 Puncte cardinale'(r); 2,00 Jurnal (r); 3,00 Hamlet (dramă, SUA, 2000); 4,50 România 1 şi ... strada (r); 4,50 Vitrina lui Leo (r);5,45 Corect! (r); 5,50 Seara bună! (r).

7,05 Desene animate (r); 8,00 Arta apărării (r); 8,30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (s);9,00 Afaceri la cheie (r); 9,30 Locuinţă pentru doi (r); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte;11,10 Poesis; 11,20 Tradiţii (r); 11,50 Ştiri;

. 11,55 Splendorile naturii; 12,45 Veni, video, viei; 13,00 Prietenii lui Piticot (r); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Toţi, împreună; 16,00 Atlas (r); 16,30 Enigmatica Terra; 17,00 Zona crepusculară (s); 17,30 Ştiri; 17,35 Afaceri la cheie; 18,00 Zestrea românilor (r); 18,45 Aleea cu ghimpi; 19.00 Gata cu fumurile! (r); 19,05 Familia şi legea (s); 20,00 Pe urmele dragonului; 20,30 Cavalerii legendari; 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi; 21,40 Mireasă de împrumut (dramă, Marea Britanie, 2001);23.25 Cauza şi defectul.

7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Milagros (s); 12,45 Misiune imposibilă (s);14.00 Din dragoste (r); 16,00 Pasiune obsesivă (dramă, SUA, 2001. Prima parte);16,50 Ştiri; 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator; 20,00 Canal TV;21.00 Cacealmaua; 22,00 Observator; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Cafeaua cu sare (r);2,45 Dilemele vîrstei (r); 4,45 Dilemele vîrstei (r); 5,30 Marius Tucă Show (r).5,30 Marius Tucă Show (r).

7,00 Teo (r); 7,55 Omul care aduce cartea;8.00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 ProMotor (r); 11,00 Bucătăria lui Radu (r); 11,30 La bloc (r); 12,00 Asta-i televiziunea! (r); 12,55 Ştirile ProTV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 .Ro (r); 14,15 Criminaliştii; 15,55 Moş Crăciun există!; 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 18,50 Dăruieşti şi cîştigi;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Eraser (acţiune, SUA, 1996); 22,00 Ştirile Pro TV; 22,30 Familia Bundy; 23,10 . Ro; 23,15 Proba acuzării (dramă, SUA, 1984); 1,15 Ştirile Pro TV; 1,30 Asta-i televiziunea!; 2,30 Cazul Billy Mitchell (dramă, SUA. 1955); 4,30 13-14 cu Andrei Gheorghe (r).

01^19 DECEMBRIE

7,00 Jurnal. Meteo; 7,10 Bună dimineaţa, România!; 10,30 Teleshopping; 11,00 Seara bună (r); 12,10 Aglomeraţie în garaj (r); 13,05 Minijumai (r); 13,15 Pasiuni (s); 14,00Jurnalul de prînz; 14,30 Portrete din revoluţie;15,00 Eveniment; 15,55 Jurnal; 16,00 Convieţuiri; 16,30 Panorama; 17,05 Aglomeraţie în garaj (s); 17,55 Avanpremieră Ştiri; 18,00 Vitrina lui Leo (I); 18,30 Minijumai; 18,35 Vitrina lui Leo (II); 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Paroli; 20,00 Starea naţiunii; 21,00 Buturuga (dramă, Franţa, 1999); 23,05 Tragerile Joker şi Loto 5/40; 23,15 Jurnalul de noapte; 23,45 Interes general: Ora de adevăr; 0,45 Eveniment (r); 1,45 Portrete din revoluţie (r);2,15 Jurnal (r); 3,15 Buturuga (r); 510,00

_Vitrina lui Leo (r); 6,00 Marele Jazz (r).

7,05 Desene animate (r); 8,00 Paradisul de lîngă noi (r); 8,30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (r); 9,00 Afaceri la cheie; 9,30 Locuinţă pentru doi (s); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte; 11,20 Afaceri la cheie (r);11.50 Ştiri; 11,55 Splendorile naturii; 12,45 Cauza şi defectul; 13,45 Desene animate;15,00 Ştiri; 15,05 Siesta; 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Enigmatica Terra; 17,00 Zona crepusculară (s); 17,30 Ştiri; 17,35 Puls 2002; 18,10 Trilogia în alb;18.50 Feţe; 19,05 Familia şi legea (s); 20,00 Minunăţiile Americii; 20,30 Cronici de vacanţă;’ 21,00 Ştiri; 21,05 Locuinţă pentru doi (sj; 21,45 Hunter se întoarce (acţiune, SUA, 1995); 23,15 Din coasta Evei.

7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Milagros (s); 12,45 Misiune imposibilă (s);15,00 Drumul spre Graceland (dramă, SUA, 1998); 16,00 Pasiune obsesivă (dramă, SUA, 2001. Partea a doua); 16,50 Ştiri; 17,00 Isabella (s); 17,50 Babilonia; 19,00 Observator. Sport.'Meteo; 20,00 Ultima secundă (acţiune, SUA, 2001); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 0,00 Dilemele vîrstei (s); 0,30 Babilonia (r); 1,45 Observator (r); 2,45 Cafeaua cu sare (r); 4,45 Dilemele vîrstei (r); 5,30 Marius Tucă Show (r).

7,00 Teo (r); 7,55 Omul care aduce cartea;8.00 Ştirile Pro TV, ziarul dimineţii tale; 9,30 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Profeţii despre trecut (r); 11,30 Cîştigi fără să ştii (r); 12,00 Asta-i televiziunea (r); 12,55 Ştirile Pro TV;13.00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 .Ro (r); 14,15 Alcatraz, insula morţii (dramă, SUA, 1980. Prima parte); 16,00 Tinăr şi neliniştit (s); 16,50 Pro TV te ascultă ce vezi; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo; 18,50 Dăruieşti şi cîştigi; 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Teren minat { acţiune, SUA, 1994); 22,00 ŞtirilePro TV; 22,30 La bloc; 23,00 Familia Bundy (s); 23,40 .Ro; 23,45 Marcă înregistrată; 0,15 Zero; 0,45 Ştirile Pro.TV; 1,00 Cavalerii disciplinei ( dramă, SUA, 1983); 3,00 Johnny Guitar (western, SUA, 1954); 4,45 13-14 cu tndrei Gheorghe (r)„

7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Filmul şi televiziunea; 12,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 în familie (r);15,30 în căutarea dreptăţii; 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00 Focus; 19,00 Desene animate (s); 19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Reuniunea de clasă; 22,30 Focus Plus; 23,00 în faţa presei; 0,15 în familie (r); 0,45 în

ăuta’rea dreptăţii (r); 1,45 Focus Plus (r).

8,05 Videoclipuri; 11,00 Tentaţii (r); 12,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Apel; Crimă (r); 15,35 Videoclipuri; 16,30 Strada copiilor (s); 17,00 As show (r); 18,00 Jurnal european; 18,30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi. Documentar; 19,30 Film artistic; 21,00 Alo, Forini; J23.15 Telejurnal;23,25 Loto. Joker. Pariu Trio; 23,40 Videoclipuri.

6,00 Peria, cărările iubirii (r); 6,50 Intre iubire şi ură (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r);8,00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 Terra nostra (r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 Prăjituri cu cîntec (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Tema nostra (s);17,20 îngeraşii (s); 18,20 Perla, cărările iubirii (s); 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s); 20,55 Povestea Crăciunului; 21,00 De 3 x femeie;21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5’shopping;23,05 Dragoste şi putere (s); 23,30 Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spaniola cu Victor

k. (r); 0,15 Betty cea urîtă (r)._____________„

j |W ! W f g § D iG E M B R IE

7,00 Jurnal. Meteo; 7,10 Bună dimineaţa România!; 10,30 Teleshopping; 11,00 Starea naţiunii (r); 12,00 România 1 şi... strada (r);11,05 Seara bună! (r); 12,10 Aglomeraţie în garaj (r); 13,05 Minijumai (r); 13,10 Corect!;13,15 Pasiuni (s); 14,00 Jurnalul de prînz;14,30 Drepturile omului; 15,25 Tribuna partidelor parlamentare; 15,55 Jurnal; 16,00 Convieţuiri; 17,00 Amy (s); 17,50Avanpremieră Ştiri; 17,55 Conferinţa de presă; 18,40 România politică; 19,00 Jurnal. Meteo. Sport; 19,55 Curat Caragiale! Parol!;20.00 Ploaia de stele (I); 21,00 România 1 şi ... strada; 21,05 Ploaia de stele (II); 22,05 Avanpremieră Ştiri; 22,10 Criminaliştii (s);23.00 Jurnalul de noapte; ' 23,30 intrusa (thriller, Marea Britanie/Canada, ’99); 1,20 Vector III (r); 2,20 Jurnal (r); 3,10 Criminaliştii (r); 4,00 Ploaia de stele (r); 6,00 Puncte cardinale (r); 6,30 Teleshopping.

7,05 Desene animate (r); 8,00 Eco (r); Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (r); 9,00 Afaceri la cheie (r); 9,30 Locuinţă pentru doi (s); 10,00 Dimineţile unui bărbat cuminte;11,20 Puls 2002 (rj; 12,00 Secretele teatrului Kabuki; 12,45 Din coasta Evei (r); 13,45 Desene animate; 15,00 Ştiri; 15,05 Televiziunea, dragostea mea!; 16,05 Oprirea obligatorie; 16,30 Camera de gardă (r); 17,00 Zona crepusculară (s); 17,30 Ştiri; 17,35 Călătorind prin ţară; 18,05 Club art (r); 18,40 Desene animate (r); 19,10 Familia şi legea (s); 20,00 Casiopeea, odisee a spaţiului;20,30 Pionierii Egiptului antic; 21,00 Ştiri;21,10 D’ale Iu’ Mitică; 22,15 O întîlnire (dramă, Franţa, 1985); 23,45 Veni, video, viei! (r); 0,00 Ştiri; 0,05 Pasiune şi orejudecată (dramă, SUA, 2001).

7,00 Observator; 7,50 Ştiri sportive; 8,00 Cafeaua cu sare; 10,00 Isabella (r); 11,00 Milagros (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Drumul spre Cordura (western, SUA, 1959);16,00 Pasiune obsesivă ( dramă, SUA 2001. Partea a treia); 17,00 Ştiri; 17,20 Isabella (s); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Tăcerea mieilor ( horror, SUA, 1991); 22,30 Omega Doom (SF, SUA, 1996); 0,30 Drumul spre Cordura (r); 2,30 Observator. Sport. Meteo (r); 3,30 Omega Doom (r); 5,30

_ Milagros (r).

7,00 Teo (r); 8,00 Ştirile Pro TV ziarul dimineţii tale; 9,15 Tînăr şi neliniştit (r); 10,30 Sub semnul întrebării (r); 12,00 Parte de carte (r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 13-14 cu Andrei Gheorghe; 14,00 .Ro (r); 14,15 Alcatraz, insula morţii (dramă, SUA, 1980, Partea a doua); 15,55 Moş Crăciun există!;16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV. Vremea; 17,40 5'shopping; 17,45 Teo;18,50 Dăruieşti şi cîştigi; 19,00 Ştirile Pro TV. Sport. Vremea; 20,00 Săriţi de pe to;20,30 Spionul Dandana (acţiune, SUA, 1996); 22,15 Cîştigi fără să ştii; Cîştigi fără să ştii; 23,00 Totul despre sex (s); 23,40 Ştirile Pro TV; 23,45 Două fete şi un băiat (comedie romantică, SUA, 1997); 2,30 13- 14 cu Andrei Gheorghe (r); 3,30 Parte de carte (r); 4,30 Criminaliştii (r); 6,30 Ştii Şi

-cîştigi (r).

7,00 Prietene şi rivale (r); 8,00 Zid; 11,30 Reuniunea de clasă (r); 13,30 Desene animate; 13,45 Prietene şi rivale (s); 14,45 In familie (r); 15,30 în căutarea dreptăţii; 16,30 Nemuritorul (s); 17,30 Copiii spun lucruri trăsnite; 18,00Focus; 19,00 Desene animate;19,30 Vrei să fii miliardar?; 20,00 în familie (s); 20,30 Super Banc Show; 23,15 Eveniment special; 0,15 în familie (r); 0,45 Uikend; 1,42 .Clip Art (r); 1,45 Focus Plus (r).

7,35 Telejurnal (r); 8,05 Videoclipuri; 11,00 Documentar (r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Film artistic (r); 15,55 Videoclipuri; 16,30 Secretele succesului (r); 17,00 Documentar18.00 Germania astăzi (r); 18,30 Telejurnal,19.00 Viitorul azi. Documentar; 19,30 Apel: Crimă (s); 21,00 Alo, Florin!; 23,30 Telejurnal:

_23,45 Videoclipuri.

_,00 Terra nostra (r); 6,50 Peria, cărările iubirii (r); 7,45 învaţă spaniola cu Victor (r):8.00 Doctorul casei (r); 8,15 Poveştiri adevărate (r); 8,45 Căsuţa poveştilor (r); 9,15 Secretul iubirii (r); 10,15 îngeraşii (r); 11,15 De 3* femeie (r); 12,05 2+2 (r); 12,15 Clona (r); 13,15 Dragoste şi putere (r); 13,45 Femei înşelate (r); 15,00 la-mă acasă! (r); 15,30 Betty cea urîtă (s); 16,20 Terra nostra (s); 17,20 îngeraş» (s); 18,20 ; 19,20 Doctorul casei; 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Secretul iubirii (s);20,55 Povestea Crăciunului; 21,00 SecreM iubirii (s); 21,50 2+2; 22,00 Clona (s); 23,00 5'shopping; 23,05 Dragoste şi putere (s); 23,Jo Poveştiri adevărate (r); 0,00 învaţă spanio cu Victor (r); 0,15 Betty cea urîtă (r); 1,°u Dana de pică (r). ,

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîm bătă 9-14;tel/fax 19-73-04.

S U B R E D A C Ţ I A T U R D A : l u n i - v i n e r i 8 - 1 4 ;t e l / f a x 3 1 - 4 3 - 2 3 ;

S U B R E D A C Ţ I A D E J : l u n i , m i e r c u r i , j o i 8 - 1 6 ,m a r ţ i , v i n e r i 8 - 1 1 ;

t e l / f a x 2 1 - 6 0 - 7 5 .

1 • ll 5

S .C . A R M A T U R A S .A .- tra d iţie , ca lita te , f ia b ili ta te -

P r o d u c e ş i c o m e r c i a l i z e a z ă :

> R obinete pen tru in sta la ţii de apă.

y Baterii

y R obinete pen tru in s ta la ţii de încălzire

y R obinete şi e lem ente pen tru instalaţii de gaze naturale

y E lem ente de îm binare în instalaţii (fitinguri) .

y P roduse cu destina ţie specială

la preţuri avantajoase

P A N O U R I D E G A R D

pentru vile, sedii de firmă, instituţii de cult realizate la cererea

beneficiarului, cu posibilitatea alegerii combinaţiei şi a gradului de

încărcare cu ornamente

ARMATURA... şi viaţa decurge altfel!

Sediu: str. Gării nr. 19 tel. 0264-435367 fax: 0264-435368 Magazin de prezentare: P-ţa Mărăşti bl. 13 tel/fax: 0264-410059

I( 5 ^

V ©Alegeţi calitatea CP

Restaurantul A . Q Â . P Evâ oferă:

•ambianţă deosebită •program artistic •tombolă cu premii excepţionale •meniu bogat.

str. luliu Maniu nr. 6, tel: 194.335, 0723-322.493.

pot intra în posesia Dvs. în 24 de ore de la apariţie! Pentru ABONAMENTE şi publicarea anunţurilor de

PIERDERI ACTE, apelaţi la serviciile

S.C. ACTA LEGIS S.R.L., cu sediul în Cluj-Napoca, str. Septimiu Albini nr. 71

Tel./Fax: 0264-440.944 gMobil: 0744-782.830 ?

0745-529.299 ş

$nîo \.0

'S

&

§$s

. aNA■as

a

a ■

<0a

a

>8S■w,aa

t e î m b r a c ăde sărbători

I| W.H "l’l’ţ.

CD■ taCDCDQ3CDS

«AS■ *— 1

CD

o campanie organizată de CD Radio si sponsorizată de:

PRINCESSpieră d'emarq rialda

mEUROWEB

• R0f4A«lA- =■ fnkrnef for buobw* "

»■>

n t » I-'IA j.

4 a s h . n I rSS

■*sa

‘'W„, 7$

V "în pL irnT ax i .-

- Carturi do acc33 Internet Eutoweb

Ţ**fyr:i+*L.+'* A ...........

BRUKENTHALB A N C A C O M E K C I A X . A

C A R P A T I C ADobândă: Fixă - 23% Termen: 6 luni

D epozite le su n t % l. _ ......... '* Sc acceptăg a ra n ta te conform legii im putcm icltl

Suma minlmăt 5 milioane Ici - persoane flzlce

25 milioane Ici • persoane Juridice -M u re ş u l 1. A n to n e s c u N r. 1, H I. H I £

P in ţn M i l in i V ite n z u , N r . 8 £T e l.:-1 2 5 5 6 2 5

[REPARAŢII | 7.cno (aparatură fotografica j REINHARDTC a lo a M ă n ă ş tu r , n r . 8, C luJ-N .Tel.: 092/460-169; 064/42-50-96

r ■ - I

Societatea internaţională

PAGINI AURII S.A .angajează pentru CLUJ

eaC'Niâuwii

7 \

6QIMN MGIt

AGENŢI DE V Â N Z Ă R ICandidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:1. Experienţă de minim 2 ani în domeniul vânzărilor.2. Entuziasm şi putere de muncă.3. Abilitatea de a vinde.4. Situaţia militară clarificată (pentru bărbaţi).5. Preferabil studii superioare definitivate.6. Domiciliul în Cluj Napoca.7. Disponibilitatea pentru deplasarea temporară în afara filialei.8. Permis de conducere categoria B.

Vă aşteptăm să ră alăturaţi unei echipe tinere şi dinamiceintr-o companie de renume. K

<oC a n d i d a ţ i i s e l e c ţ i o n a ţ i v o r p a r t i c i p a l a u n c u r s d e i n s t r u i r e . a .

Trimiteţi un Curriculum Vitae până la data de 10.01.2003 pe adresa: PAGINI AURII S.A., Bd. Timişoara nr. 5, sector 6, Bucureşti, prin fax, la numărul

021-20 20 929 sau e-mail: traian.ionel@paginiaurii.ro, în atenţia Departamentului de Resurse Umane cu specificaţia obligatorie a codului de post.

CV-urile vor fi tratate cu confidenţialitate.Numai candidaţii care îndeplinesc condiţiile cerute vor fi contactaţi.

a z î n " M O C H E T A "

L I P I R E

6 mm 167.983 7mm 193.193 8 m m 2 1 0 . 0 0 0

C L I P S A R E

2 1 0 . 0 0 0

235.210 252.017— - — ;— ------------■— ’t- . y j i /

Pre.urile sînt în lei/metru pătrat fără TVA

s t r . A . V la ic u n r . 4 C lu j - N a p o c a

T e le f o n : 0 2 6 4 - 4 1 9 .1 6 4 î

S.C. ECCOCASA S.R.L.S t r . P l o p i l o r n r . 25

T e l/fa x : 0264-429.674, :0721-207.645, 0745-235:668 ,

• Vinde urgent ap. 2 camere, conf. I, cart. Plopilor vechi, etaj 1/4, baie superfinisată, contoare apă, contorizare căldură pc scară, eventual integral mobilat, cu garaj. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 3 camcrc, conf.

1, cart. Plopilor vechi, etaj 2/4, modificat, baie superfinisată, contorizat, parchet, telefon internaţional, cu garaj. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde garsonieră conf. 1, str. Porţile dc Fier, nefmisată, ocupabilă imediat, îngrijită, cu telefon, preţ 13.500 USD negociabil. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT spaţiu pentru depozitare sau mică producţie, 100 mp cu 2 birouri si grup sanitar, încălzire centrală, acces TIR, curent trifazic, 2 linii telefonice. Tel. 429.674, 0745- 235.668..(Ag.i.)• Vinde urgent teren 800 mp, Mărăşti central, front la strada principală, toate facilităţile, pentru construcţie. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie ap. 1 cameră, mobilat, integral dotat cu maşină dc spălat automată, tv color, central, preţ 100 USD, pe termen lung. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Agi.)• Dă în chirie ap. 4 camere, cart.

Mărăşti, integral mobilat, contorizat, pe termen lung. preţ 100 USD/lună. Tel.-429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent teren 15.000 USD, Calea Turzii, 51 mp front la stradă, curent, gaz, parcelabil, intabulat. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Vinde urgent ap. 3 camere, conf.

2, cart. Gheorgheni, baie mărită, finisat, parchet, gresie, faianţă m oderne, preţ 17.000 USD negociabil. TeL 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.)• Dă în chirie URGENT restaurant

finisat, integral dotat, terasă, în funcţiune. Tel. 429.674, 0745-235.668. (Ag.i.) *

DECESE COMEMORĂRI

• P ro fu n d în d u re ra te , anunţăm în c e ta re a d in viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, a so ţu lu i şi ginerelui n o s tru d ra g BORSOVICZKI GYORGY KAROLY (K A R C S I) în vîrstă de 53 an i. Înmormîntarea va avea loc în data de 16 d ecem brie 2002, o re le 15.00 la Cimitirul C entral din Cluj. Dumnezeu să-l odihnească în pace! în d u re ra te soţia şi soacra. N u te vom u ita niciodată. (552642)

• Cu tristeţe şi lacrim i în ochi, anunţăm încetarea din viaţă în d a ta de 13 decembrie, Ia num ai 66 ani a celui care a fost scum pul nostru so ţ, ta tă , socru şi bunic, M Â R G IN E A N U

V DUMITRU. Înm orm în tarea va avea loc lu n i , 16 decembrie 2002, o ra 13, la Capela Veche a Cim itirului Mănăştur. î ţ i vom p ă s tra pururea v ie n o b le ţe a şi bunătatea ta. Dumnezeu să te o d ih n ească în pace! Familia îndoliată. (552651)

• Cu d u re re în suflet, iiunţăm că în 13 decembrie 21102 a în c e ta t d in v ia ţă IA.VACIUC M A RIO A RA . hmormîntarea va avea Ioc in 16 decem brie 2002, ora12.00 la C im itiru l C entral. Dumnezeu s-o odihnească în pace! F a m ilia : D an ie l, Diana, M a rc e la şi B ubu. 1552657)

' Cu nem ărginită durere >iunţăm d is p a r i ţ ia Wgerâtoare din viaţă a celei “re a fost scum pa noastră taină şi b u n ică M A R IA PAUL. În m o rm în ta rea va ,vea Ioc în 17 decem brie 2002, ora 12.00 Ia C im itirul 'lânâştur - C apela Veche. Dumnezeu s-o odihnească în Pate! F a m ilia în d o lia tă . (552659)

în tr-un ceas nefericit, '“unţăm d is p a r i ţ ia •lipească a bunei noastre Prietene FLO C A ELENA,

ani, din T urda . Sufleteşte ltsâ, o vom sim ţi m ereu ’N ape. D orm i în pace! Omiliile O n ic iu R om ul, iiciu V alen tin şi D olha

W (552661)

• î n t r e a g a n o a s t ră “tipasiune şi s in c e re “tdo lean ţe co leg u lu i llstru ing. N eagotă Cornel jtf D iv iz ie T ra c ţ iu n e - ’Soane, în m area durere r,tinu ită de p ie rd e re a la®ei soacre. Dumnezeu s-

°d ihnească în p ace! A ducerea S u c u rs a le i Tionale C. F. R. M arfă K (552643)

• în tr-un ceas nefericit, a n u n ţă m d is p a r i ţ ia tr u p e a sc ă a f r a te lu i şi u n c h iu lu i n o s tru d ra g BORSO V ICZK I KARCSI, care şi-a încheiat de curind fru m o a sa c ă lă to r ie p r in viaţă. Sufleteşte însă, îl vom s im ţi m e re u a p ro a p e . Fratele Borsoviczky Bela cu fam ilia şi n ep o tu l B orsoviczky Bela şi L ili.(552644)

• Ne luăm adio de la b u n u l n o s t ru p r ie te n KARCSI B O R SO V IC Z K I şi-i tra n sm ite m s in ce re co n d o lea n ţe p r ie te n e i n o a s tre d ra g i E rz s ik e . M ariana şi V ladim ir Uea.(552645)

• Ne luăm adio de la b u n u l n o s t ru p r ie te n KARCSI B O R SO V IC ZK I şi-i tra n sm ite m s in c e re co n d o lea n ţe p r ie te n e i n o a s tre d ra g i E rz s ik e . F am ilia P e tru ţa V asile .(552646)

• Un pios omagiu celui care a fost BORSOVICZKI KAROLY, prie ten bun al familiei noastre. Nu te vom u ita n ic io d a tă , d ra g ă KORCSI. Dumnezeu să-ţi dea odihna b in em erita tă . Familia Puşa şi G hiţă Rusu.(552648)

• Cu nem ărginită du rere în suflet am p rim it vestea trecerii în nefiinţă a dragei noastre cum nate şi m ătuşi, ing. N O R IC A BU C ŞA şi sîntem alături de voi F lorin, C orina şi iub itu l ei nepot Io n u ţ. D u m n ezeu să o o d ihnească în p ace! Familiile L azăr şi Felezeu.(552649)

• Un gînd pios ia trecerea în nefiinţă a bunului nostru p r ie te n K A R O L YB O R S O V I C Z K I . O d ih n ească -se în p ace ! C o n d o lean ţe fa m ilie iîndurerate. Fam ilia M arius şi Puiu M otocu. (552653)

• S în tem a lă tu r i de fam ilia B e r in d e a n şi t ra n sm ite m s in c e re c o n d o lea n ţe şi re g r e te p rofunde p e n tru m o artea tatălui colegei noastre Doina Berindean. Dum nezeu să-l odihnească în pace! Colegele de la Biroul C ontabilitate. (552654)

• S în tem a lă tu r i de prietena noastră Nina Naş, în marea d u rere pricinuită de trece rea în n e fiin ţă a tatălui drag. Dumnezeu să- 1 o d ih n e a sc ă în p ace! F am ilia R o m an Ş te fa n . (552658)

Cu adîncă du rere şi un profund regret ne luăm un ultim răm as bun de la cel c a re a fo s t şe fu l n o s tru BORSOVICZKI GYORGY KAROLY, cel care a fost pen tru noi ca un ta tă şi un adevărat p rieten . A m intirea Iui va răm îne veşnic vie în in im ile n o a s t re . S în tem a lă tu r i cu to t su fle tu l de familia îndoliată. Dumnezeu să - i o d ih n ească în p ace sufletul lui bun! Colectivul Secţiei de B lănărie 25 B-dul N. Titulescu n r. 18. Tani, Rodica, M ariana îm preună cu familiile. (552660)

' • Au trecut 3 ani plini de d u re re , la c r im i şi d o r nestins, de c înd iu b itu l nostru tată, socru şi cuscru, C om andor (r) N IC O LA E DEE a p leca t fu lg e ră to r dintre noi. Nu te vom uita n iciodată. D um nezeu să-l od ihnească în pace! Fiul A lexandru, nora şi cuscri.(552647)

• S-au îm plinit doi ani t r iş t i de la t r e c e re a în eternitate a celui care a fost B ER A R ŞT E FA Npensionar MApN. T oţi cei care l-au cunoscut îi resim t lipsa. Dormi în pace dragă FANI. Familia. (552650)

• C u aceeaşi d u re r e , ream intim că s-au scurs 3 ani de la trecerea la cele veşnice a d ragu lu i nostru soţ şi ta tă , G H E O R G H E M IC H IC IU C . D um nezeu să-l o d ih n ească în pace! Soţia şi fiica. (552656)

• Se împlinesc 6 luni de tr is te ţe zb u c iu m ată de la d is p a r iţ ia fice i n o a s tre H OSU C O R IN A a r t i s t p la s tic . C o m e m o ra re a c in s tir ii e i, m ie rc u r i 18 decembrie 2002, orele 16.00,

B ise r ic a d in s t r . E. G rigorescu (lîngă g răd in a Hoia). L um ina Iui Isus să-i c ă lă u z e a sc ă c a le a în îm p ă r ă ţ ia C e re a sc ă . P ă rin ţii D ana şi G eorge . (554837)

• L a c a ta fa lc u lu i BORSO VICZKI K AROL - plecat p rem a tu r d in tre noi a ş te rn p r ie te n ia s in c e ră . C o n d o le a n ţe so ţie iE lis a b e ta . A d io K o a rc i. Fam. ing. Zemiansclii.(t)

• Cu sufletul în d u re ra t şi inim a zd ro b ită de d u re re anunţ încetarea din viaţă, Ia vîrsta de 71 de ani, în 13 a X II-a , a b u n u lu i m eu p rie ten şi b lîn d u lu i m eu p ac ie n t B A L Â ZSFRANCISC. Domnule Feri se pare. că nenum ăratele şi necruţătoarele boli care s- au c u ib ă r i t în tr u p u l DUMNEAVOASTRĂ ne-au învins. Nu voi uita niciodată poveţele înţelepte şoptite în anii petrecuţi îm preună în tim p ce în c e t , în c e t , vă în d r e p ta ţ i sp re m a re a îm părăţie a cerurilor. Nu te voi u ita n ic io d a tă D O M N U L E F E R I. Vei răm îne .veşnic în su fle tu l meu p recum un ad ev ă ra t p ă rin te . D um nezeu să te o d ih n ească în p a c e . D r. Maniu Gheorghe. (t).

• Cu du rere în suflet anunţ că a înceta t din v iaţă după o lungă şi grea su ferin ţă , iu b ita m ea m am ă , p ro f . ŞY B IL L A IL E A .Înm orm întarea va avea loc m arţi, 17 decem brie , o ra14,00, de la locuinţa din str. T ra ia n n r . 79, T u rd a . Dumnezeu s-o odihnească! Fiul Dan. (t)

• Regretăm despărţirea de buna noastră prietenă prof. SV BILLA IL E A , p le c a tă dintre noi după o lungă şi grea su ferin ţă . D um nezeu s-o o d ih n ească în p ace ! Familiile Roman şi Luca. (t)

■ B ush a tran sm is CIfi o lis ta a te ro riş tilo r c a re

tre b u ie e lim in a ţiCasa Albă a elaborat o listă care cuprinde

circa 12 presupuşi terorişti pe care CIA este autorizată să-i ucidă, a relatat, ieri, “New York Tim es", care a citat înalţi responsabili ai serviciilor de informaţii, transmite AFP.

Această listă pînă acum secretă este alcătuită din liderul reţelei teroriste Al-Qaida,Osama bin Laden, precum şi adjunctul său, Ayman al- Zawahri, dar şi alţi responsabili ai grupărilor în legătură sau afiliate cu Al-Qaida, potrivit surselor citate. Este vorba de “cei mai răi dintre cei mai răi” terorişti ai lumii, a declarat unul dintre responsabilii serviciilor de informaţii.

Preşedintele american George W. Bush a conferit CIA prerogativele de a urmări şi a ucide aceşti presupuşi terorişti, în absenţa unei autorizări specifice.

După 11 septembrie 2001, CIA beneficiază de o autorizaţie prezidenţială pentru a-i captura sau ucide pe liderii Al-Qaida.

Elaborarea acestei liste face parte dintre eforturile CIA de a urmări sau lichida membrii A l-Q aida în afara cîmpului lor de acţiune obişnuit, de exemplu în Yemen, a relatat ziarul, referindu-se la asasinarea, la 4 noiembrie, a şase yemeniţi, presupuşi membri Al-Qaida, de o rachetă americană lansată de un avion tară pilot.

■ C hişinâul v a n eg o c ia cu B ucureştiu l

în le g ă tu ra cu că ile n av ig ab ile in te rn e

Guvernul de la Chişinău a decis, vineri, sâ iniţieze negocieri cu Bucureştiul cu privire la proiectul de acord referitor la folosirea căilor navigabile interne, transmite BASA-press.

R epublica M oldova a iniţiat negocierile asupra unui proiect de acord similar, cu Ucraina, Fn luna aprilie a acestui an. Proiectul de acord, aprobat de Executivul moldovean, stipulează folosirea reciprocă a căilor navigabile interne pentru transportul de mărfuri şi pasageri, inclusiv tranzitul liber, recunoaşterea reciprocă a documentelor de bord şi a documentelor echipajelor şi garantarea unui regim unitar de staţionare pentru navele ambelor părţi.

Republica Moldova a ratificat, în decembrie 1996, A cordul european cu p riv ire la principalele căi navigabile interne de importanţă internaţională, în care rîurile Nistru şi Prut au fost incluse ca ram ificaţii ale m agistralei Dunărea. De asemenea, în documentul citat au fost incluse portul în construcţie Giurgiuleşti, precum şi portul Bender.

Prin acelaşi act internaţional, Republica M oldova s-a angaja t sâ încheie acorduri bilaterale privind navigaţia internă cu Ucraina, România şi Federaţia Rusă.

■ NflTO a p ro b ă a c o rd u l d e c o o p e ra re cu UE

NATO a aprobat, vineri seară, un acord referitor la stabilirea unor relaţii permanente între Uniunea Europeană şi A lianţa N ord- Atlantică, fapt care ar permite Celor 15 să aibă acces la m ijlo ace le de p la n if ic a re ale organizaţiei militare, au anunţat surse oficiale, citate de AFP.

Prin această decizie, Cei 15 vor avea acces im ediat la m ijloacele de p lan ificare şi la logistica Alianţei Nord-Atlantice, de care se vor putea folosi în organizarea operaţiunilor militare comune, se arată într-un comunicat transmis de NATO. Acest acces a fost considerat vital pentru constituirea, anul viitor, a unei forţe reacţie rapidă a Uniunii Europene, formată din circa 60.000 de oameni.

In c ad ru l C o n siliu lu i p e rm an en t a l Atlanticului de Nord, ambasadorii celor 19 state membre NATO au negociat, vineri, în legătură cu termenii acestui acord, pe care europenii şi-l doresc de mai mulţi ani.

“Consiliul Atlanticului de Nord a aprobat o serie de decizii în scopul de a menţine o relaţie strinsă şi transparentă cu Uniunea Europeană”, a declarat secretarul general al NATO, George Robertson, într-un comunicat, salutînd “un eveniment hotăritor în relaţiile NATO-UE”.

NATO a eliminat astfel o necunoscută majoră

care plana asupra aplicării politicii europene de apărare. Acordul nu a putut fi încheiat pînă în prezent din cauza unui diferend dintre Grecia şi Turcia, cel din urmă fiind stat m em bru NATO, dar nu şi UE. Problemele se refereau la modalităţile cooperării d in tre cele două organizaţii.

Miniştrii Afacerilor Externe ai UE au aprobat în mod oficial, jo i seară, la Copenhaga, acest proiect de acord, negociat la sfîrşitul lunii octombrie, de înaltul reprezentant al UE, Javier Solana. UE, care se am biţionează să preia com anda m isiun ilo r N A TO în B osn ia şi M acedonia, în cadrul p o litic ii de apărare comună, avea nevoie de un acord cu Alianţa Nord-Atlantică, care să-i permită să facă uz de capacităţile acesteia în viitoarele sale operaţiuni m ilita re . “ A ccesu l UE la c ap ac ită ţile de planificare NATO capabile de a contribui la planificarea militară a operaţiunilor conduse sub egida UE este asigurată, cu efect imediat”, se subliniază în comunicat.

Totuşi, aliaţii vor trebui sâ negocieze anumite detalii pentru aplicarea acordului de cooperare, ceea ce se va întîmplă pînă la “ 1 martie 2003 , potrivit textului citat.

Acordul final asupra acestor “ aranjamente permanente” UE-NÂTO ar putea fi semnat oficial într-o ceremonie comună, probabil în cursul săptămînii viitoare, a precizat, joi, o sursă diplomatică de la Copenhaga.

■ P rod i a p re c ia z ă câ UE tre b u ie s ă la n s e z e

o d e z b a te re p riv in d f ro n tie re le

Preşedintele Com isiei-Europene, Romano Prodi, a apreciat, vineri seară, la Copenhaga, că UE trebuie sâ lanseze “o dezbatere reală” asupra frontierelor, după încheierea negocierilor de aderare cu zece noi state, transmite AFP.

“Procesul de extindere nu se va opri aici. Drumul nostru încă nu s-a încheiat”, a declarat Prodi, în cursul conferinţei finale a summitului european, în prezenţa premierului danez Anders Fogh Rasmussen.

El a subliniat că România şi Bulgaria vor fi viitorii membri UE, iar europenii trebuie să-şi sporească eforturile pentru a ajuta aceste state “sâ respecte data ţintă 2007, decisă de guvernele lor” .

“De asemenea, vom colabora mai intens cu Turcia” în vederea unei eventuale aderări, a am intit el, adăugind că “uşa este deschisă prietenilor din Balcani”.

Totuşi, potrivit lui Prodi, trebuie lansată o dezbatere veritabilă asupra “frontierelor Europei şi asupra relaţiilor cu viitorii vecini".

“Scopul nostru ar trebui să fie constituirea unui cerc de prieteni” graţie unei noi politici referitoare la Rusia şi “statele din regiunea Mării N egre sau sudul M cditeranei", a precizat preşedintele. Comisiei.

“Europenii trebuie să discute şi sâ decidă ci înşişi unde se situează frontierele Europei. Nu trebuie să acceptăm ca graniţele Uniunii să fie impuse din exterior” , a încheiat el.

■ S cu lu l c ritică d e c iz ia P h e n ia n u lu i

d e a c o n tin u a p ro g ra m u l n u c le a r

Preşedintele sud-coreean, Kim Dae-Jung, i-a comunicat prin telefon, vineri, omologului său american, George W. Bush, câ decizia Coreii de Nord de a-şi relua programul nuclear este “inacceptabilă”, a afirmat Casa Albă, citată de AFP.

“Preşedintele Kim Dae-Jung a apreciat că declaraţia Coreii de Nord privind repunerea în fu nc ţiune a p ro g ram u lu i n u c le a r este inacceptabilă”, a afirmat purtătorul de cuvînt al C asei A lbe, A ri F le ischer, în u rm a unei convorbiri telefonice între cei doi lideri.

C oreea de N ord a an u n ţa t, jo i , câ intenţionează să repună în funcţiune “ imediat" programul nuclear blocat în anul 1994, în urm a unui acord cu Statele Unite, anunţul Phenianului provocînd reacţii de nelinişte în întreaga lume.

George W. Bush şi Kim D ae-Jung au căzut de acord, vineri, că trebuie găsită o soluţie paşnică pentru criza Coreii de Nord, estimînd că situaţia actuală nu poate continua, a adăugat purtătorul de cuvînt al Casei Albe.

Kedacţm S]T0 ] m * " \ Tcî: m iL 2 7

PWShJ

I \

/

UV-\

Premiul “Vă dorim tuturor lumea animalelor” - Marius Bretan

Animal X, Animal Planet şi Animal Bălajmatei (pe vremea cînd erau amîndoi o singură persoană şi gîndeau împreună cît... una singură) mult s-au sfătuit şi-aşa au decis: antrenorul Marius Bretan trebuie schimbat. I-au făcut degrabă un consult, descoperindu-i o semipareză provocată, se pare, de coloana vertebrală. Aceasta se încâpăţîna să rămînă dreaptă în faţa acţiunii de reamenajare interioară a clubului.

II. CATEGORIA “URMA SCAPĂ TURMA”

Aici e vorba de “U” Cluj. îi acordăm o importanţă proporţională cu locul ocupat ia clasament.

. - -V ] fi; A

Menţiune specială:CFR - Oaşul Negreşti 3-0 (oaspeţii nu s-au

prezentat, întrucît ceferiştii treceau printr-o pasă proastă şi era posibil să nu nimerească poarta în numai 90 de minute).

Premiul “Hai la Duru, Duru, Duru, “U” pe cît termină turu’?

Da’ returul? într-o serie în care nimeni nu pică în “C”, “U” Cluj şi-a fixat drept obiectiv salvarea de la retrogradare. Calculele noastre susţin acest optimism desmăţat al conducătorilor, întrucît pentru a rămîne în “B” clujenii trebuie doar sa se prezinte la 12 din cele 13 meciuri pe carele mat au de disputat. Unde pot pierde şi cu 100- 0, că tot nu mai contează.

M

"Şcoala Abrudană” - trei cărturari (Dan Anca, Viorel Tlmoce şl Doru Abrudan) do mare importanţă în viaţa Iul "U”, care şi-au propus evitarea cu orice preţ a

promovării.

mă/est

|ş Tocm ai ce s e încheie uri an ■1 plin p en tru sp o rtu l clujean. An jj în care eşecu rile ş i neîm plin irile jj au f o s t la f e l d e num eroase ca [! în f r în g e r i l e ş i r e z u l ta te le ţj n e g a t iv e . A c u m , c în d to a tă ţ lumea f a c e c o a d ă la ce i m ari ş i !• p lin i d e su cces p rem iin d u -i p e ;* ce i c a r e au. reu şit, co tid ia n u l

nostru îş i în d rea p tă aten ţia sp re p a r tea în tu n eca tă a sportului, g ă sin d c îte un cu vîn t de a linare

1 ş i-u n p r e m iu d e c o n s o la r e ■ pen tru to a te b o a că n e le anului,

li A dică nu ch iar pen tru toate, m ai sîn t ş i a lte le p e c a re nu le-am

!j aflat.

amîndouă! Din fericire, punctele s-au strîns în alte partide! Le-a fost greu?

Premiul “Limba dulce mult aduce!” Matei vs. Bălaj

Matei şi Bălaj, doi siamezi d e tradiţie ai c lubului feroviar au suportat o dureroasă operaţie d e separare la finalul returului în D ivizia “C”. Interesant e că M atei a fost ch iru rgu l acestei d if ic ile in terven ţii, iar instrumentul folosit d e el s-a numit... limba! Limba română, ‘bineînţeles.

\ ‘ f♦>i

Premiul “Uite cum trec anii şi stadionu-i la Paşcanii” - Mircea Bălaj

Sigur că vă întrebaţi ce legătură are Bălaj cu oraşul din Moldova , (scris şi greşit!). Păi are, pentru / î că aşa p ronun ţă fo s tu l / ic preşedinte feroviar numele

: - v ;

I. C A TE G O R IA FE R O V IA R I RATAŢI’Această categorie este dedicată unui club, unui

k

finanţatorului ecomaxcian (Paszkany). După marea

•sch ism ă B ăla j-M ate i (iunie 2002 d.Ch.) primul s-a g înd it să-şi facă o echipă cu care să joace pe stadionul CFR-ului. îi m a i , trebuia doar un loc înminunat club, care pînă să fie unde e, acum a

străbătut D ivizia “C”, precum Titanicul apele Divizia “C”, motiv pentruAtlanticului. A tenţie la iceberg-uri! care s_a ?j îmilnit cu un

, . selenar domn Cociş, darPremiul “De nu merge treaba, t o t u l s . a n ă r u i t atunci cîndcumpărăm şi iarba” acesta din urmă şi.aJ £ 2 2 , i S l S S m anifestat dorinţa de ainfernal în D ivizia “C ” cu două meciuri m care trebuia să joace, la Sărmăşag şi la Turda. 0-1 în

-C V --■Jv

«ic

0conduce afacerea. Ei, na! Sf. Matei biruind balaurul Bălaj

R e c f e e ţ i a

Tel; 19121.27 V

JZSfflBnESSBESî

€ F \

5

" î -1?$*

nr.y

Premiul “M am a-i dusă-n sat cu doru. A brudan”

Acest premiu nu se acordă unei persoane anume, el marchează relaţiile de adînc respect existente între conducerea clubului şi galerie şi care se manifestă prin fluierături, injurii şi cauciucuri tăiate. Interesant este că suporterii au aceleaşi reacţii atît la înfrîngeri, cît şi Ia victorii. Care victorii?

Premiul “La trecutu-ti mare,v >} mare viitor”Premiul nu s-a acordat, dar îi va reveni celui

ce va pune în practică o genială idee. Cum stadionul “Ion Moina” e întotdeauna gol pe trei sferturi, cum băncile de lemn au dispămt, cum cimentul a devenit nisipos, terasarea există, iar poziţia către soare e optimă, vă daţi seama cum tr rodi viţa de vie acolo? Vinul obţinut se păstrează la -11. Ca echipa!

III. CATEG O RIADIVERSE

PERVERSE”

Premiul “Printre buturi sîntem noi care te facem pe tine”

La cîţi pumni îşi cară la fiecare meci e păcat a rugbiştii de la “U” Cluj şi Dinamo sâ nu fie dotaţi şi cu mânuşi de box. Şi cu chiloţi de tablă a să poată participa la “Centura de Aur” la care a-i spună apoi “Centura de Castitate”.

Premiul “Zică lumea ce o vrea, da’ nu de popicăreasa mea” - Sz. Cs.Intr-un oraş în care nu se întîm plă niciodată

aimic, în tr-u n spo rt în care nu se trage niciodată la poartă, Szekely Csaba a trimis «presia “popicâresele din G herla” pe primul bc în topul clişeelor. Popicâresele din Gherla, popicâresele d in G herla , popicâresele din

'Gherla...

mai curată, mai uscată şi viu disputată. De unde şi versurile:

Lespuc era, săracu’Mai al naibii decît dracu’.

V. CATEGORIA“M AŞINAA D E V Ă R U LU I”

Dintr-un ciudat spirit autocritic am hotărît să includem pe lista neagră şi departamentul “Sport” de Ia “Adevărul de Cluj”.

wJy, ,Premiul “Decît ^ ; ţ V un avort greoi, ' ~

bine

i-

VL

Premiul "Management de agrement" - Unirea Dej

Unirea Dej este, probabil, singura echipă din România care nu a vîndut nici un jucător crescut

propria curte. Şi la anu’ care vine parcă tot i o ţine...

IV. C A TEG O RIA PRESĂ ÎN LESĂ ”De cînd Tibi Fărcaş s-a dat la fund (această

•âzâ nu poate fi citită de minorii sub 12 ani fară bordul părinţilor), laureaţii se împuţinează de la 51 la an. Ei sînt însă oameni cu greutate, după •sn se va vedea mai jos.

premiul “Muică, mulţi /j k-au duşmănit că eşti neam 4 Ml-o-slăbit”

f'1 Aiurea. Blag nu o slăbit şi nu o să slăbească podată. Părerea mea.

‘femiul "Lespuc şi cu prindean trebuie închişi un an"

Pâră Lespuc şi Berindean, "Cupa Presei" ar fi

maipastila de joi” - Codin Samoilă. PentriL- prevenirea' s a rc in ilo r n e d o r i t e ,Samoilă a scos pe p ia ţă ” p f .fo rm id a b i le le • *pastile cu efect v anticoncepţional Citite seara, acestea 1« * ; reduc la minim riscul de sa rc in ă prind istrugerea dispoziţiei de sex.

Premiul “Trei culori cunosc pe lume: alb- violet” - Cristian Focsanuf

Şi parcă dorm pe scînduri ude Din spate mă loveşte-un bou Tresar prin somn şi mi se pare Câ fuge Dulcea ca un cal.D in g îndu rile -tînârului C ristian

Focşanu în tribună la unul din meciurile CFR-ului.

Premiul “Constantăide vacanţă” - Mihai Hossu

Subsemnatul primeşte şi el un premiu pentru frecvenţa materialelor sale din ziar, vizibile în fiecare lună cam prin 15-16.

Premiul “Meleu la fileu” - Demostene Şofron

M amelor din lumea-ntreagă Ascultaţi de sfatul meu Nu lăsaţi copii pe stradă Nici pe Denii la fileu.

Premiul “Făt Frumos cam dubios” ;- Cristian Bara

Lui Cristian Bara pentru că a văzut anul acesta atîtea meciuri cîte au văzut alţii într-o jumătate de zi. N-a băut şi n-a mîncat, nici pe la stadion n-a dat!

.***

Toate cefe de mai sus sînt glume şi trebuie tratate ca atare. Faptele prezentate nu vor face subiectul unor anchete, astfel că sugestiile şi reclamaţiile pot avea doar un caracter amical.

Mihai HOSSU

Arpad Paszkany - învingător pretutindeni, egal în Gruia cu p r o p r iu l s ă u

oraş. Şi cu Olimpia Satu Mare.

' T - r f e s c m w o t I d u r c a r i i

S U P E R L A T IV E L E s p o r t u l u i t r a n s i l v a n 2 0 0 2

Trofeul are deja o istorie şi o tradiţie demne de invidiat. El recom pensează, prin secţiunile instituite - T rofeul de Juventute, Premiul de excelenţă pentru cele mai bune rezultate şi pentru întreaga activitate, Trofeul Campionilor, trofeele presei sportive - activităţi şi rezultate meritorii, care ne definesc ca C E T A T E şi NAŢIUNE şi care, alături de cultură, ne reprezintă cel mai bine în momentul de faţă.

Ediţia 2002 a adus cîteva noutăţi, cum sînt instituirea T rofeului “Radu Săplăcan”, votul antrenorilor şi conducătorilor de cluburi şi, nu în ultimul rînd, atenţia îndreptată spre tineri, spre cei de mîine, spre cei care au şanse reale să ne reprezinte la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, spre cele din 2008, spre cei aleşi să ne reprezinte lă M ondiale, Europene, Balcaniadă, alte competiţii internaţionale.

Superlativele sportului clujean

• U niversitatea T ehnică pentru Complexul de nataţie Politehnica, o realizare de excepţie; pentru sprijinul efectiv acordat echipei de baschet masculin “U”

• D.J.T.S. C lu j pentru implicarea celor doi directori - Dorel Pojar şi Nicolae Ienac - în multele reuşite ale anului sportiv 2002, printre carc se numără organizarea la Cluj-Napoca a numeroase competiţii internaţionale şi naţionale

• O ana BAN pentru palmaresul sportiv de marcă - 29 de m edalii (14 naţionale şi 15 internaţionale), pentru argintul la bîmâ reuşit la Campionatele M ondiale pe aparate, Debrecen, Ungaria, 2002 şi pentru locul 4 la sol, in aceeaşi competiţie; în 2002, Oana Ban a mai fost locul 1 cu echipa şi locul 1 la individual compus la Marsilia Cup, competiţie în care a mai ocupat un loc 3 la sol si un loc 4 la bîmă.

impresionantă. A reuşit 13 titluri de campioană a României la categoria ei de greutate, plus alte cinci titluri la “open”; bronzul i-a revenit la C.M. ,de junioare/ 1990, C.E. de senioare/ 1996, lâ J.O. de la Sydney 2002; arg in tu l l-a obţinut la C.E. de senioare şi la C.M. Universitare; a fost componentă de bază a echipei “U” - CSM Cluj, cu care a şi reuşit alte şapte titluri naţionale Simona Richter s-a retras din înalta performanţă. Rămîne în judo ca antrenoare şi îi dorim aceleaşi succese.

activitatea publicistică şi de comentator a lui Ovidiu BLAG - “ADEVĂRUL DE C L U J”.

l!îîT? r r r t r r n

V î r . r *

Trofeul CAMPIONILOR

 ijA -j- , : 1}

2002 aduce acest trofeu în vitrina celor de la Şah C lub Potaissa T u rd a . M otivaţiile sînt semnificative: titlul de vicecampioni naţionali la general şi titlul naţional cu echipa feminină, cea c a rş va rep rezen ta R o m â n ia în L iga C am pionilor Ia Şah.

w N

(atletism, LPS Bihorul Oradea), Virigil Sălişcan (scrim ă, CSS Satu M are), P au la Todoran (atletism, LPS Zalău).

• Secţiunea FOTBAL: Răzvan R adu/ Gloria Bistriţa, A drian Popescu/ Apullum Alba lulia, Cătălin Bozdog/ Olimpia Satu Mare, Cosmin Stoica/ Gaz Metan Mediaş, C laudiu Keseru/ FC Oradea, Ionuţ Boroştean/ CFR Ecomax Claj, Lucian O roian/ ISC Turzii, C iprian Vasilache/ FC Baia Mare, A drian Popa/ Minaur Zlatna, Florin R areş S tan/ “U” Cluj.

Superlativele presei sportive

• P rem iu l de E xcelenţă p e n tru în treaga activitate i-a revenit cunoscutului şi apreciatului c ra in ic - rep o rte r şi p u b lic is t T eo d o r M A TEESC U . Cel care îşi trece în palmares Lui i se

Felicitări colegului nostru Ovidiu Blag

i:,7-‘ t; v : i

Premiul de ExcelentăSim ona R IC H T E R arc o carte de vizită

— ‘ S i ^ ^ ' - L ,

L " V j ' . -

datorează p ag in ile ded ica te Supercam pionilor - un titlu pentru o posibilă viitoare carte - dar şi pertinente comentarii baschetbalistice.

• Trofeul “R adu Săplăcan” a fost atribuit celui mai tînăr reporter sportiv, Dan - Ionuţ BABII. Deşi tînăr şi relativ nou în breaslă, Dan - Ionuţ Babii înscrie în activitatea ştiinţifică un titlu ce merită atenţie, Istoria fotbalului de la origini p înă în prezent. Noi le aşteptăm pe următoarele...

VIP-urileAu fost multe şi alese: Vasile Soporan, Dan

Canta, Neluţu Sabău, Cristi Pojar, Zoltân lasko, Florin Bercean, Mircea Govor, Sorin Bagiu, Ionel Dobrotă, Gheorghe Roman, Remus Vlad, Radu Sabo, Mircea Cojocaru, Gheorghe Bodea, Sandu Matei, Puiu Banu, Mihai Donea, Dorin Barbu, Remus Lăpuşan, Alexandru Contras, Alexandru Mureşan, Semnal, M, Rodica Cîmpean, Anton Ciupei, Iuliu Mureşan, George Ciorceri..., regret câ nu-i pot aminti pe toţi.

Şi lor trebuie să le MULŢUMIM

Sîm bătă, 14 decem brie, C asa Radio ne-a oferit live un spectacol de aproape două ore. Pentru calitatea lui şi pentru calitatea celor premiaţi şi invitaţi trebuie să le mulţumim colegilor noştri F lo rin Z a h a re sc u , Florin P ru teanu , Ioan Ţucu Vanea, M ihai Goţiu, Costică Petruş şi Dan-Ionuţ Babii.

Demostene ŞOFRONFoto: Ion PETCU

TrofeeledeJUVENTUTE

A ' . -' V

aexzjS -S i—Simona Richter premiată de

decanul FEFS/ UBB

aproape 800 de transmisii directe!, efectuate în aproape 35 de ani de radio. în cazul lui Teodor Mateescu vorbim de profesionalism şi v e rtic a lita te , de un om şi un coleg deosebit, adm irabil.

• T ro feu l “M ircea Z eicu” răsplăteşte

• S ec ţiu n ea SPO RTU RI: C arm en Bogdan (judo, Voinţa ATCOM Baia Mare), V aleria Borza (tenis de masă, LPS Bistriţa), M arius Bucşe (judo. “U” CSM Cluj), Alex C apon i (judo, CSM CSS Sibiu), Laurelian D ă ră m u ş (box, BC G az A lba lu lia ) , A n d re e a G aboş (nataţie, CSS Mureş), K o ro d i C r is tia n

& a t t r i m 5PCH7-

S-a încheiat turul urimei divizii masculine• B.U. Politehnica Carbochim, pe locul 4

Vineri şi sîmbătă, în şase oraşe din tară, s-au jucat partidele ultimei etape a turului (a X lII-a), o etapă lipsită de surprize, în care favoritele au cîştigat Ia diferenţe concludente. Afirmaţie valabilă şi în partida ce a constituit capul de afiş al acestui fmal de sezon, în care W est Petrom Arad, în postură de gazdă, a trecu t re la tiv uşor de Rompetrol Bucureşti. C lujenii de la P o liteh n ica C a rb o c h im , conform previziunilor, n-au avut probleme în disputa cu ultim a clasată Rapid, fară vreo v ictorie Ia ac tiv , p e care au invins-o în p ro p riu l fief. D ar iată rezultatele com plete şi clasamentul: Politehnica Iaş i - CST A lexandria 38-80, M u re şu l T g . M ureş - Romradiatoare Braşov 96-86, Cimentul Fieni - ELBA Tim işoara 69-94, Rapid■ BU Politehnica Carbochim 71-98, Dinamo - C SU Sibiu 107-83, W.P. Arad - Rompetrol 82-67, CSU Ploieşti■ CSU ISA Piteşti 60-47..

C LA SA M EN T

1. Dinamo Erbaşu Bucureşti2. West Petrom Arad3. Rompetrol Bucureşti4. B.U. Poli Carbochim Cluj5. ELBA Timişoara6. CSU Ploieşti7. CSU ISA Piteşti8. CSU Sibiu9. Romradiatoare Braşov10. Mureşul Tg. Mureş11. CST Alexandria12. Cimentul Fieni13. Politehnica Iaşi14. Rapid Bucureşti

13 13 0 1235:868 2613 12 1 1153:855 2513 11 2 1185:963 2413 8 5 1033:904 2113 8 5, 1052:1030 2113 Î P ! 6 1085:1010 2013 7 ' ; 6 947:939 2012 ,7 ;I i i 977:914 1913 5 8 1018:1079 1813 • 4 9 1071:1085 1712 4 8 884:982 1613 - 2 11 877:1146 1513 2 11 950:1279 1513 0. 13 852:1265 13

Campionatul se va relua cu prima etapă a returului pe data de 01. februarie 2003, dată la care se va juca restanţa: CSU Sibiu - CST Alexandria^

Mircea Ion RADU

Trium fu l N ordului’• Ocupînd doar locul 7,

România a răm as, pe mai departe, datoare! •

Indiferent de rezultatul finalei Danemarca - Norvegia (disputat aseară, după închiderea ediţiei noastre), titlul celei de a 5-a ediţii a Continentalelor feminine a revenit... “Nordului”! Ca şi în ediţiile din '94,~’96 (de ambele dăţi Danemarca) şi '98 (Norvegia). Aşadar, 4 din 5! (în 2000 campioană fiind Ungaria), ceea ce vorbeşte cu prisosinţă de forţa acestui pol magnetic al handbalului feminin. Care a mai atras în ultimul deceniu şi aurul “Jocurilor” din '96 şi 2000 (Danemarca) şi pe cel al Mondialelor din '97 (Danemarca) şi '99 (Norvegia).

Care ar fi însă sursa acestei nete superiorităţi scandinave?! Precum am văzut-o cu toţii: valoros potenţial uman şi excelente condiţii de pregătire, tehnicieni instruiţi şi dibaci, (capabili să şlefuiască, necontenit, nestemate care să le înlocuiască pe cele retrase din monturi, precum celebrele Anja Andersson şi Kersti Grini), mentalităţi de învingătoare (pînă aseară nici una dintre finaliste

nu-şi “permisese" vreo înfrîngere!), bucuria jocului şi mîndria de a-fi onora statutul de reprezentante ale naţiei.

Exprimînd “Nordului” admiraţia noastră,, s-o virăm, scurt, spre tabăra noastră, cea tricoloră. Care a plecat la drum ţintind “unul din primele 5 locuri (dar visînd la o medalie) şi s-a întors cu traista pe jumătate goală: locul 7 ocupat în urma victoriei (19-17) d|n meciul de clasament cu Cehia. Un care nu ne-a scutit însă (nici acesta! de emoţii, după 13-18 la Pau1 ' tricolorele stînd fără gol 17 minute (•), timp în care Cehia a dus scorul ®13-16 pentru ea. Noroc însă că salw le-a vlăguit pe fetele lui Jiri Zerzan, aş3 că omonimele lui Cornel Oţetea a putut “înota" (fiindcă n-a fost vorba da un sprint) spre victoria la -doua diferenţă. Dar despre producţia şi, ^ ales, prestaţiile tricolorelor v" Europenele unde ţinuseră să spei® ruşinea locului 17 pe care s-au situa la Mondialul 2001, într-un alt rnatenţ

în semifinale: Danemarca - Rusl322-18, Norvegia - Franţa 21-16. ^

Nusa DEMIAN

1 Dolar SUA = 33.796 lei 1 Liră sterlină = 53.702 lei Eco tioiuta 1 EURO = 34.582 lei

1 g AUR = 362.369 lei

r m f f n M f f W m W r i

iobinda s e capitalizează;'cu plata dobînzii la expirare.Xzeificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pînă la ora 1 2 " rJtax: 19.28.28. "Adevărul de Clu]" nu îşi asum ă răspunderea

i neconcordan|a dintre dobînzile publicate şi ce le afişate i sediile băncilor com erciale, neconcordanţe ce pot apărea b cauza necom unicării la timp a modllicărilor survenite.

. T.7I ." 1• persoane fizice - %

B A N C A V a l u t a V e d e r e 1 l u n i 3 l u n i 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B R D - G S GE U R 0 . 7 5 2 ,7 5 2 .8 3 3 , 0 5 3 , 1 5

U S D 0 .5 1 .5 1 ,8 5 1 .9 1 ,9 5 2

B a n c P o s tE U R 1 2 3 3 3 3 , 7 5

U S D 0 .7 5 1 ,6 5 2 ,5 2 ,8 ■ • 3 ... 3 , 2

B C RE U R 0 .5 - 2 ,7 5 3 - 3 , 5

U S D 0 .5 . 2 2 ,5 - 3

B . Ţ I R I A CE U R 0 ,5 2 ,2 5 2 ,7 5 3 3 3 . 5

U S D 0 ,1 5 1 .5 1 .7 5 2 2 .. 3

- R O M A N E A S C AE U R 0 .5 2 ,7 5 3 3 ,2 3 , 3 5 3 . 5

U S D 0 ,5 1 ,7 5 2 ,2 5 2 .5 2 ,7 5 3

r a if f e is e n_ B A N K ;

E U R 0 . 7 5 2 .7 5 2 ,8 2 ,8 2 . 8 2 , 9

U S D 0 ,5 1 ,2 5 1 ,5 1 . 5 . 1 .5 1 .5

T r a n s i l v a n i aE U R 0 ,7 5 2 ,2 5 2 ,8 3 3 ,2 4

U S D 0 ,7 5 2 ,2 5 2 ,8 3 3 ,2 5 3 .5

A L P H A B A N KE U R 0 ,2 5 2 ,8 5 3 ,3 5 3 ,4 5 3 . 5 3 .6

U S D 0 .2 0 1 ,7 5 2 ,2 5 2 ,5 2 , 5 2 , 5

W E S T B A N KE U R 1 3 3 ,2 3 ,5 3 ,5 3 , 5

U S O 0 ,7 5 2 ,3 2 ,5 3 ,0 5 3 ,2 3 . 4

C o m e r c i a l ă

^ C A R P A T I C A

E U R 0 ,5 3 ,5 3 ,7 5 4 . - 4 , 5

U S D 0 ,5 2 ,7 5 . 3 3 ,2 5 - 3 . 5

V O L K S B A N KE U R 0 ,2 5 2,6 2 ,6 5 2 ,7 2 ,8 2 .9

U S D 0 ,2 5 1 ,5 1 ,5 5 1 ,6 1 .6 1 ,6 5

;

i

,

■

3

U

ei

W

6

al

1.

a

fi

f in a n s b a n kE U R 1 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,5 3 , 7 5

U S O 0 , 5 1 ,7 5 2 2 ,2 5 2 ,5 2 , 5

R O B A N KE U R 1 3 3 ,2 5 3 ,2 5 - 3 , 5

U S D 0 ,5 2 ,2 5 2 ,5 2 ,7 5 ■ - 3

M I R O B A N KE U R 1 ,2 5 2 ,3 2 ,5 5 2 ,6 5 2 . 8

U S D 1 ,2 5 1 ,3 1 .4 1 . 5 1 .6

^ - p e r s o a n f j u r i c J i c e - %

B A N C A ' . : V a tuta 1. V e d a re ;/T tună a.tuni (Cţi.tunL ;.12 luni

B R D - G S GE U R 0.5 2,75 2.8 3 3,05 3.15U S D 0.5 2,75 2,8 1.9 1,95 2

B C R ' / ' E U R O . T S 2 ,7 5 3 K- ' . ' - . V •- 3 , 5U S D 0 ,5 ■ ■■. - - • ' : 2 .■-• '2,5,,- • V ■ 3

B. Ţ I R I A CE U R 0 , 5 2 , 2 5 2 ,7 5 3 3 3 , 5U S D 0 , 1 5 1 ,5 1 ,7 5 2 2 3

Ro m â n e a s c aE U R 0 ,5 2 , 7 5 ■ " 3 : " 3 ,2 3 , 3 5 3 , 5U S D 0 ,5 1 ,7 5 2 ,2 5 2,5 2 , 7 5 , 3 -

Banc P o s tE U R 1 2 3 3 3 3.75U S D 0.75 1.65 2.5 2.8 3 3,2

r a if f e is e nBa n k

E U R : 0,75 *2.75 >: 2 fi ■ • 4 .2,8 .■ : 2,8. ; ' 2,9U S D ' .P rŞ > 1,S :. 1 .5 ■ 1.5 •,. 1.5 .

T r a n s i l v a n i aE U R 0.75 2,25 2.8 3 3,2 4U S D 0,75 2,25 2.8 3 3,25 3.5

^P H A B A N K - E U R . !V: 0.25 ; ;: 2,85 3.35 3 ,4 5 . 3,5 3,6U S D -0,20./.: :§:.3*7SV 2,25 2,5 -V: 2.5 • 2.5

*EST B A N K E U R , 1 3 3,2 3.5 3.5 3.5U S D 0,75 2.3 2,5 3.05 3.2 3,4

C o m e r c i a l ă E U R 0 , 5 3 , 5 3 ,7 5 4 4 , 5nJARPATICA U S D 0 , 5 2 , 7 5 V - . 3 .-. ■ 3 , 2 5 v .: « v - 3 . 5 ; ;

v° l k s b a n kE U R 0 , 2 5 2 . 6 2 ,6 5 2 , 7 2 , 8 2 . 9U S D 0 , 2 5 1 . 5 1 ,5 5 1 .6 1 .6 1 , 6 5

?jN ANSBANK E U R >• 3 ,2 5 : 3 , 5 •• 3 , 5 3 , 7 5

>— U S D 0 , 5 - 1 . 7 5 -;•;•: 2 .,'. : 2 , 2 5 ,2 ,5 2 . 5

Ro b a n kE U R 1 3 3 ,2 5 3 , 2 5 3 , 5U S D 0 , 5 2 , 2 5 2 ,5 2 , 7 5 - 3

*RO B A N K E U R

U S D• iiv 4 5 -; 4 2 , 5 ; : 2 ,7 5 2 , 8 5 3 v

:.:1 ,4 5 :, 1 ,6 1 .7 - 1 , 8 ;

S u m a m i n i m ă p e n t r u c o n s t i t u i r e a d e p o z i t e l o r , t a x a d e d e s e d i d e r e d e c o n tp r e c u m ţ i c o m i s i o a n e l e percepute diferi ta funcţie de banei

- persoane fizice - %B ă n c i

c o m e r c i a lela v e d e r e f l u n ă 3 lu n i 6 l u n i 9 J u n i 1 2 l u n i

B C R 1 1 4 1 7 ,5 2 0 2 0 ,5 2 2

B R D - G S G 2 1 4 18 1 9 ,5 2 0 2 0 ,5

2 1 4 1 9 2 1 2 1 ,5 2 2

R A IF FE IS E N (d. revizuit)!*} 2 1 5 1 8 1 9 1 9 1 9

B . Ţ i r i a c 1 ,5 1 6 1 9 2 2 2 0 2 0

R o m a n e a s c ă 1 ,5 1 7 1 9 2 0 ,5 2 1 2 1

B a n c P o s t * 2 1 6 2 0 2 1 ,5 2 2 2 2 ,5

A l ia n ţ a 4 2 0 2 2 2 3 2 4 2 5

T r a n s i l v a n i a 2 1 5 1 8 1 9 2 1 2 1

C E C 2 1 5 17 - - -

A L P H A B A N K 1 ,5 1 6 1 9 1 8 ,5 1 8 ,5 1 8

W E S T B A N K 2 1 6 1 9 21 2 1 2 1

C o m e r c ia l ăC A R P A T I C A

2 1 7 2 0 2 1 2 1 2 0

- - 23** -

V O L K S B A N K 2 2 3 1 9 ,5 2 0 . 2 0 2 0

F I N A N S B A N K **2 1 8 19 2 0 2 0 2 1

R O B A N K 3 1 9 21 2 2 2 2 2 2

M IR O B A N K 6 1 6 ,5 1 8 ,5 2 0 % - '•' ; 2 1

- persoane juridice - %B ă n c i

c o m e r c i a le ,ia v e d e r e 1 l u n ă 3 l u n i 6 l u n i 9 t u n i 1 ? l u n i

B C R 1 1 4 1 7 2 0 2 0 ,5 2 2

BR D * * G S G 2 1 4 1 8 1 9 ,5 2 0 2 0 ,5

R A IF F E IS E N B A N KţdsS. rvvtzufcni) 2 1 5 1 8 1 9 ■ 1 9 1 9

B . Ţ i r i a c 1 ,5 1 6 1 9 2 2 2 0 2 0

B a n c P o s t * 2 1 6 2 0 2 1 ,5 2 2 2 0

R o m â n e a s c ă 1 .5 1 7 1 9 2 0 ,5 2 1 2 1

C E C 2 | 1 5 1 7 1 7 1 8 1 8

T r a n s i l v a n i a 2 j 1 5 1 8 1 9 2 1 2 1

A L P H A B A N K 1 .5 1 6 1 9 1 8 ,5 1 8 ,5 1 8

W E S T B A N K 2 1 6 1 9 21 21 2 1

C o m e r c ia l ă

C A R P A T I C A

2 1 7 2 0 21 2 1 2 0

- - - 23* * - -

V O L K S B A N K 2 2 3 1 9 ,5 2 0 2 0 2 0

F I N A N S B A N K 2 1 8 1 9 2 0 2 0 2 1

R O B A N K 3 1 9 21 2 2 2 2 2 2

M IR O B A N K 8 1 8 ,5 | 2 0 ,5 2 2 ■ 2 3 |

§3-1 rîndurite şefilorZilele trecute, Senatul a

aprobat o ordonanţă de urgenţă a G uvernului privind modificarea actului normativ care reglementează activitatea APAPS. Ordonanţa stabileşte majorarea, de la trei la şase, numărului de vicepreşedinţi în cadml acestei instituţii.

Astfel, conducerea operativă

şi coordonarea activităţii APAPS vor fi asigurate de un preşedinte, membru al guvernului, şase vicepreşedinţi cu rang de secretar de stat, numiţi de primul minis’tru, la propunerea preşedintelui, precum şi de un secretar general.

Actul normativ prevede ca APAPS să pună în aplicare strategia G uvernului privind

întregul proces de privatizare pentru societăţile comerciale d in p o r to fo liu l p ro p riu , im p le m e n te a z ă şim onitorizează im plem entarea s t r a te g i i lo r s e c to r ia le de d e z v o lta re şi re s tru c tu ra re p e n tru a c e s te so c ie tă ţi comerciale, precum şi pentru cele privatizate şi urm ăreşte

e f ic ie n ţa e c o n o m ic ă a acestora.

O b liga ţiile specifice ale socie tă ţilo r com erciale din portofoliul propriu, care au fost privatizate, privind furnizarea de in fo rm aţii în vederea asigurării monitorizării, vor fi stabilite prin hotărîre de guvern.

B. P A S C U

Zac® ani de animare a datoriilorG uvernul a aprobat, în şedinţa de

săptămînă trecută, normele metodologice pentm stabilirea condiţiilor .şi criteriilor de reglementare a unor datorii ale societăţilor aflate în proces de privatizare, reprezentînd penalităţi la întîrzierile la plata energiei electrice, gazelor şi energiei termice. Potrivit actului normativ, societăţile naţionale şi regiile autonome din subordinea Ministemlui Industriei vor putea beneficia de amînarea la plată pentm o perioadă de pînă la 10 ani a penalităţilor şi majorărilor de întîrziere aferente acestor servicii, calculate pînă la 31 decem brie 2001, cu condiţia achitării

datoriilor pe anul în curs. Cererile de amînare la plată se aprobă pe baza unui punctaj ob ţinu t de datornic, în funcţie de performanţele economice şi de disciplina fiscală. în funcţie de importanţa agentului economic, număml maxim de puncte pe care îl primeşte un debitor este de 20, la care se adaugă alte puncte, calculate în funcţie de raportu l dintre nivelul m ajo rărilo r şi penalităţilor acumulate pînă la sfîrşitul anului 2001 şi nivelul facturilor pentra acelaşi an. Astfel, se vor acorda 30 de puncte dacă raportul este mai mic de 50%, 20 de puncte dacă acesta este cuprins între 50% şi 75% şi

10% dacă raportul este cuprins între 75% şi 100%. Compania datornică va beneficia de 20 de puncte dacă vechimea sa este mai mare de 10 ani, de 15 puncte dacă vechimea este cuprinsă între 5 şi 10 ani şi de 5 puncte pentm o vechime mai mică de 2 ani.

Număml de ani pînă la care poate fi amînată plata datoriilor respective se va stabili conform' punctajului obţinut pe baza criteriilor de analiză, astfel câ o societate primeşte o amînare de pînă la 5 ani dacă adună 30-50 de puncte, de 7 ani pentm 51 pînă la 70 de puncte şi de 10 ani (cele cu peste 70 de puncte).

R S r - S S E S Î Î Î C a C S E S K S E H E S E S S S S - E S C H E S C S S S C H E S S lK Î E B S S K îe S C a E S !

De sărbători nu vom duce lipsă de spirt

S ec(ia S p ir t a SC “P rodv ina lco” SA C luj din Gherla este pregătită pentru sărbătorile de Ia sfîrşitul anului. Personalul muncitor are mult de lucm în această perioadă, iar de materie primă nu duc lipsă. Porumbul este asigurat mai m ult din ju d e ţe leTransilvaniei, dar secţia se aprovizionează cu materie primă şi din... Oltenia. Nu e de mirare, dacă în unele perioade raţia zilnică de un vagon de sp irt este depăşită. în prezent, în stoc au nu m ai puţin de 27 vagoane de spirt! Deci, de Crăciun nu vom duce lipsă de alcool. Numai bani să aibă cumpărătorii, fiindcă spirt este destul.

Se “bucură” de hărnicia muncitorilor de la Secţia Spirt a SC “Prodvinalco” SA Cluj şi... anim alele. Borhotul de spirt (un furaj deosebit de bun şi ieftin, ţinînd cont că se livrează gratis) se transportă în aproape toate comunele din împrejurimile municipiilor Dej şi Gherla, dar vin în oraşul de pe Som eş şi crescătorii de animale din judeţele limitrofe Bistriţa- Năsăud, M ureş şi Sălaj. D e c i /s e z o n de v îr f la Fabrica de spirt din Gherla, una din cele m ai vechi unităţi de profil din ţara noastră. D esigur, nu tot tim pul anu lu i es te un dute-vino perm anent în curtea secţiei gherlene, dar în această perioadă, spirtul este una din ce le m ai căutate “m ărfu ri” . N u întîmplător!

SZ. Cs.

CERTIFICATELE DE DEPO ZIT

N O M I N A T I V EI C E E S T E U N C E R T I F I C A T D E D E P O Z I T N O M I N A T I V ?| O r t i f i c a t J de d e p o n t n o m in a o v e ste u i tidu d e v i o a r e în n u m e p e rs o n a l ţ i re p re zin tă o m od a lita te avanta|0* â d e e c o n o m is ire în tei y valută.

j VALORILE, SCADENŢELE Şl DOBÂNZILE CERTIFICATELOR DE DEPOZIT NOMINATIVE tN VALUTĂ! VALORI _ jj - USD 500 1.000 5.000 10.000 jI EUR 500 1.000 j

DOBÂNZI ATRACTIVE_________________ j30 iile 90 zile 180 zile 270 zile 360 zile

USD 2.50% 3.00% 3.20% 3.65% 9.10%EUR 3.00% 3.50% 3.75% 9.25%

AVANTAJE•vfurtnţl in operare, confWenflilote p j i j t n n ţ l pentru economi** dum ne a w utd•dobintl foarte a trx ţv e fi ferme, pe toad pertoaA pe care au fon emee j ţ•plita do bln zl pem nicerrtcat* » fac# b scadenţi. moneda in car* acestea eu fon « m a t O•Vînzarea p d icum pirere» cupiurtor b oricare clnee sucursalele Rlnt* It-anslmnia d !•poKbikatea d x u m p ld rf certificatelor înainte de e xp rve a scadenţei, asigurlndu-vd astfel. In ortce moment. * c N d tl* b necesare {L•pantarea sumelor Imcree h eertfieateb d» depozit de citre Fondul de Garantare a Depozitelor, in conformităţi cu pr»veder*e b j* nr M l 947

w w w . b a n c a t r a n s i l v a n i a . r oCertiflca»fe de depont oomlnjove se pot obţine de b ortce sucursall a B ln c l Iham tanla

Napomar SÂ îşi majorează capitalulDe aproximativ o săptămînă,

SC Napomar SA este suspendată de la tranzacţionarea pe Rasdaq. Situaţia se va menţine pînă la încheierea p rocedurii de mojorare de capital a societăţii. Menţionăm câ într-o situaţie similară este şi Tehnofrig SA.

Acţionarii SC Napomar au aprobat în 7 decem brie alte două majorări de capital, după ce au luat hotărîrea, în luna noiembrie, cu privire la o astfel

de operaţiune. Prima vizează o majorare cu 25,2 miliarde de lei, prin încorporarea diferenţelor fav o rab ile re zu lta te din reevaluarea patrimoniului şi a rezervelor. Acţiunile, în ju r de 1.000, vor fi distribuite gratuit acţionarilor, proporţional cu cota detinutâ la 29 noiembrie 2002.

A doua majorare, de 23,35 miliarde de lei se va face cu ap o rt în n u m era r, prin

emisiunea a 934.129 de acţiuni. A c ţio n a r ii în re g is tra ţ i în registrul acţionariatului la data 29 noiembrie 2002 pot efectua subscrierea. Fondurile rezultate din majorarea de capital se vor u ti liz a p e n tru fin a liz a re a p rogram ului de investiţii pe 2002. AGA a mai aprobat şi a c tu a liz a re a im o b iliz ă r ii c o rp o ra le la d a ta dc 22 noiembrie cu 817 milioane lei.

B . P A S C U

Năstase susţine aplicarea principiului rotaţiei în cazul celor care organizează licitaţii

Combaterea fenomenului corupţiei trebuie să urmărească eliminarea posibilităţii ca acei care p a rtic ip ă sau o rg an izează lic ita ţi i să le controleze în interes propriu, acest lucru putînd fi realizat prin aplicarea principiului rotaţiei, a afirmat, premieml Adrian Năstase, vineri, la videoconferinţa cu prefecţii.

“Vreau să pun accent în mod deosebit pe principiul rotaţiei, nu trebuie lăsaţi să obosească pentm multă vreme cei care organizează licitaţii şi trebuie în permanenţă să asigurăm o rotire, astfel îneît responsabilităţile să fie preluate şi de alte persoane, sâ nu se creeze poteci ale compţiei, care să nu ducă la identificarea unor persoane care pot să influenţeze sau sâ decidă prin puncte de vedere personale, dincolo de criterii obiective, soarta unei licitaţii” , a spus premieml.

Năstase a adăugat câ Executivul doreşte sâ fie incluşi în comisiile de licitaţii reprezentanţi ai Parlamentului şi reprezentanţi ai mass-media, în vederea eliminării tentaţiilor de corupţie.

El a solicitat sprijinul autorită ţilo r locale pentm punerea în aplicare a strategiei naţionale privind combaterea compţiei, aprobată în şedinţa de jo i a Guvernului.

Premierul a arătat că este im portant ca la licitaţiile organizate la nivelul ministerelor sau la nivel local să participe şi reprezentanţi ai presei şi structurilor locale, chiar şi numai ca observatori, astfel îneît să se arate că procedurile se_desfaşoară în conformitate cu regulile.

In vederea combaterii fenomenului compţiei, trebu ie urm ărită , de asem enea, asigurarea transparenţei, precum şi consolidarea statutului proprietăţii, a mai spus Năstase.

O FIC IU L JU D E ŢEA N PENTRU PRO TECŢIA c o n s u m a t o r u l u i431.367.

T -T c, J b b •» I; ■. Ţ r1998 - Mugur Isârescu a obţinut un nou mandat de guvernator al BNR, în urma

votului acordat de Parlament asupra noului Consiliu de Administraţie al băncii.

S e n a tu l U n iv e r s i t ă ţ i i d e Ş ti in ţe A g rico le şi M e d ic in ă V e te rin a ră din C lu j-N apoca a lu a t la cu noştin ţă din presa naţională şi locală de acuzaţiile aduse de un abso lvent, dl Zaharia Adrian şi un s tu d e n t d l Ş o m o d i F lo r in , R ectoru lu i C onducerii U n iversită ţii şi în treg ii com unită ţi academ ice.

S u sn u m iţii au o rg a n iz a t în C lubul A gronom ia, în z iua de 11.12.2002, o conferinţă de p resă fară consultarea şi aco rd u l s tu d e n ţi lo r d in U n ivers ita te , in d i f e r e n t . d e s t r u c tu r a lo r o rgan iza to rică , p rile j cu ca re au fost d istribuite p rese i m ateriale , interviuri şi d e c la r a ţ i i d e f ă im ă to a re la ad re sa U niversităţii.

A cuza ţiile p ro fe ra te s-au bazat 'pe d e c la r a ţ i i l e p r o p r i i a le c e lo r doi in iţiatori, fară a putea fi argum entate, reducîndu-se astfe l conflic tu l Ia cazul p a r t ic u la r a l d o c to ra n d u lu i A drian Zaharia, care nem afiind student nu mai a re d rep t de re p re z e n ta re în Senat. N im eni d in c ad ru l U SA M V nu a restricţionat accesul studenţilor în Senat, s-a cerut doar ca aceştia să-şi desemneze re p re z e n ta n ţii d in r în d u l lo r, şi nu oameni care nu mai trăiesc efectiv viaţa de student pen tru a cunoaşte problemele lor. S-a prezen tat în conferin ţa de presă • am intită şi o reclam aţic a unui student, document pe care conducerea USAMV il vedea pentru prim a oară, deoarece el nu fusese înreg istra t şi depus anterior la Rectorat. Pc acest sub iect. Senatul U SA M V va d e m a ra o a n c h e tă , şi r e z u l ta te le a c e s te ia v o r fi d a te publicităţii cît mai curînd posibil.

Revoltaţi dc cele re la ta te în presă, rep rezen tan ţii F edera ţie i A socia ţiilo r S tu d e n ţ i lo r U S A M V au a d re sa t conducerii USAM V şi MEC o scrisoare dc în tim pinare, prin carc îşi exprimă dezacordul faţă de “denigrările aduse” , c a rc p r e ju d ic ia z ă g ra v im ag in ea U niversităţii.

S tudenţii fac p rec izarea câ cci doi

lideri ai L igii Studenţilor se erijează în rep rezen tan ţi ai studenţilor din USAMV şi uzează de proceduri ne lo iale , fără scrupule şi ilegale.

S e n a tu l U n iv e r s ită ţ i i în t ru n i t în şedin ţa extraordinară din 12. 12. 2002, o ra 1 1 ,5 0 in fo rm a t d e c e le susm enţionate:

• d ezap robă procedura şi ac ţiun ile un ila terale şi abuzive ale m asterandului d rd . in g . Z a h a r ia A d r ia n ş i a le studentulu i Şom odi Florin, p rin care au lezat onoarea Universităţii şi dem nitatea în tregii com unităţi academice;

• a p re c ia z ă câ re p re z e n ta re a studenţilor în Senat este legal constituită (25% ) şi este em anaţia a lege rilo r din partea studen ţilo r în acordul C onsiliilor F a c u ltă ţi lo r , şi nu au fo s t în că lca te R e g u la m e n te le in te r io a re ş i C a rta U niversităţii;

• desem nează Comisia pen tru Litigii şi E tică şi C om isia pentru problem ele studenţeşti ale Senatului să investigheze situa ţiile re la ta te în presă şi să propună Senatulu i m ăsurile ce se impun.

în t r e g c o rp u l p ro fe s o ra l , c î t şi s tu d e n ţii U SA M V , reg re tă a so c ie rea persoanei doam nei M inistru prof. Dr. E c a te r in a A N D R O N E S C U şi a M inisterului Educaţiei şi C ercetării cu acţiunea reprobabilă desfăşurată la Cluj- N apoca. Sîntem la curent cu acţiunile prom pte şi continue ale conducerii MEC îm potriva o ricăro r acte de corup ţie şi com prom itere din sistemul de învăţăm înt rom ânesc. USAM V a adoptat o conduită academ ică europeană şi face efortu ri tem einice, pe toate planurile pentru ca procesu l de evaluare, care va începe în luna m artie, sâ aibă rezultatul m ult dorit: acred itarea sa ca universitate de talie europeană.

I n v e s t i ţ i i l e m a te r ia le , e fo r tu r i le m anageriale fantastice făcute în ultim ii an i de M EC şi USAM V în d rum u l nostru spre Europa nu se pot asocia cu un com portam ent nedem ocratic sau de

“acceptarea tacită a şpăgii” .În tru c ît a r t ic o lu l a dezo n o ra t

U niversita tea de Ş tiin ţe A gricole şi M edicină V eterinară C luj-N apoca şi în tre ag a co m u n ita te academ ică , ne folosim legitim de dreptul la replică şi vă rugăm să face ţi cunoscu tă p rin publicare poziţia noastră exprimată prin prezentul com unicat de presă.

Purtător de cuvînt al USAMV Mircea Adrian GRIGORAŞ

Doamnei ministru Prof. univ. dr. Ecaterina ANDRONESCU

***Cu respect vă informăm câ sîntem mai

m ult decît ind ignaţi şi stupefiaţi de a c ţiu n ile c e lo r două persoane, care den igrează de o m anieră suburbană, jo s n ic ă d e -a d re p tu l, im aginea U n iv e rs ită ţii de Ş tiin ţe A grico le şi M edicină V eterinară şi a profesorilor noştri.

Situaţia de fapt în universitatea noastră este exact opusul celor elucubrate de absolventul Zaharia Adrian şi studentul Şomodi Florin, două persoane frustrate şi rănite în orgoliul personal datorită faptulu i că s tuden ţii de lega ţi pentru Senatul universităţii, pe primul nu l-au mai acceptat, iar pe al doilea nu l-au votat p e n tru a re p re z e n ta U SA M V C lu j- Napoca, nici în Biroul Senatului, nici în Consiliul N aţional al Studenţilor sau în C o nsiliu l de co n d u cere al C asei de Cultură a Studenţilor.

Menţionăm faptul că cei doi instigatori nu au fo s t a le ş i n ic io d a tă în m od democratic şi nu au prezentat documente care să ateste legalitatea organizaţiei pe care o reprezintă, iar în momentul în care conducerea universităţii nu a mai tolerat a c ţiu n ile lo r n e le g a le , abuzive (subînchirieri de spaţii terţilor, încasare de bani fară chitanţe şi control financiar, distrugeri de inventar, înscenări de furt e tc .) au în cepu t ac ţiun ile vindicative inimaginabile unei minţi normale.

De asemenea, atitudinea necolegială, sfidătoare faţă de orice 'op in ie care nu convine LS (m otiv pentru care studenţii d in căm in e n u -i recu n o sc şi nu colaborează), desconsiderarea totală a celorlalţi studenţi, tupeul flagrant prin care vor să im pună ca preşedinte, a LS un absolvent etc., ne determină să ne dezicem to ta l de ace s t sind ica t (nu o rg a n iz a ţie c a re ap ă ră in te re se le studenţilor) creat în alte scopuri, altele d e c ît ce le n o rm a le în tr -u n m ed iu universitar. Stare de fapt reală, apreciată şi su s ţin u tă de c e le la lte a so c ia ţii s tu d e n ţe ş ti leg a l c o n s titu ite d in U niversita te este una de colaborare, înţelegere şi respect reciproc şi are la bază p e rcep ţia v e rif ic a b ilă în o rice moment că toate acţiunile întreprinse de conducerea u n iv e rs ită ţi i - spaţii de învăţămînt, bibliotecă reabilitată şi dotată, amfiteatre şi laboratoare modernizate şi d o ta te , m ijlo a c e de tra n sp o rt n o i, mobilităţi internaţionale pentru studenţi, reabilitări căm ine-cantină, reamenajarea bazei sportive a studenţilor, cuantumuri de burse printre cele mai mari din ţară, întîlnirile periodice dintre conducere şi orice student a universităţii etc. - toate efectuate exclusiv în ultimii trei ani, toate conduc la desăvîrşirea formării noastre ca oameni şi specialişti şi la menţinerea unei s tă ri săn ă to a se a m ed iu lu i universitar. D oam nă m inistru, sîntem siguri că acţiuni cu caracter personal, nemotivate real nu pot conturba procesul de învăţăm înt şi re la ţiile consolidate dintre masa de studenţi şi conducerea universităţii.

Federaţia asociaţiilor studentesti ' USÂMV

M o ş E c o a s o s i t , p e n t r u

p r i m a d a t ă , ş i l a c o p i i i

d i n C l u j - N a p o c a

Moş Eco este personajul creaf de ecologiştii clujeni ce, la fiecare sfirşit de an, vine încărcat cu daruri pentru copiii care, pe parcursul anului, au participat la diverse activităţi de protecţie a mediului. Sîmbâtâ dimineaţa, în jurul orei 10.00, acesta a sosit, pentru prima dată, şi la Cluj-Napoca, în discoteca Atlantic, unde era aşteptat atît de copii, cît şi de adulţi. în loc de poezioare, aceştia l-au întîmpinat pe Moş Eco cu expoziţii de fotografie, pictură pe piatră sau pe alte materiale reciclabile, precum şi cu alte „dovezi” ale activităţilor ecologice pe care le-au realizat pe parcursul acestui an. De asemenea, Moş Eco a asistat la concursurile organizate de copii cu acest prilej, precum şi Ia o serie de jocuri şi probe artistice. în final, Moşul a scos din sacul său cadouri pe care le-a oferit cu bucurie micilor ecologişti, ca răsplată a hărniciei lor în activităţile de protecţie a mediului. Astfel de acţiuni s- au organizat şi în anii trecuţi, în alte localităţi ale judeţului Cluj, în cadrul proiectului Eco Cerc, un program de educaţie ecologică pentru tinerii din judeţul Cluj, coordonat de Fundaţia Potaissa.

V. GAJI

în data de 12 decembrie 2002, a avut loc, la sediul M in is te ru lu i E ducaţie i şi C ercetării, întîlnirea dintre conducerea m inisterului şi re p re z e n ta n ţii A lian ţe i N aţionale a O rganizaţiilor S tu d e n te s ti din R om ânia (ANOSR)!

Au fost d isc u ta te s o l ic i tă r i le cup rin se în memoriul adresat conducerii M in is te ru lu i E ducaţie i şi C ercetării în 5 decem brie, precum şi soluţiile posibile.

în problematica abordată a fo s t su b lin ia tă d in nou d i s p o n i b i l i t a t e a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei şi Cercetării de a purta un dialog permanent cu reprezentanţii organizaţiilor s tu d e n ţe ş ti la so lic ita re a acestora, precum şi în cazul C o n s iliu lu i N aţiona l al Studenţilor (CNS). Ministerul E d u ca ţie i şi C e rce tă rii reafirmă că nu are în vedere introducerea taxelor de studiu generalizate în etapa actuală, av înd în vedere s itu a ţia materială a multor studenţi.

De asemenea, studenţii au fo s t in fo rm aţi că se va p rezen ta G uvernului spre ap ro b a re un p ro iec t de Ordonanţă de Urgenţă, iniţiat şi semnat deja de Ministerul E duca ţie i şi C ercetării şi Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, în care se prevede renunţarea la fo ile de drum p en tru transportul cu tarif redus al studenţilor pe calea ferată, pe b aza unei m e to d o lo g ii comune agreată de cele două ministere, care va conduce la sim plificarea procedurilor. T o to d a tă , s-a co n v en it întreprinderea unor demersuri co m une la M in is te ru l L u c ră ri lo r . P u b lic e , Transporturilor şi Locuinţei p en tru a se pu tea ap lica efec tiv reducerea de 50% p en tru s tuden ţi la suplim entele de v iteză pe trenuri accelerate şi rapide, avînd în vedere schimbările su rv en ite în o rg an iza rea transportului de călători pe distanţe lungi.

R e fe rito r la cuan tum u l a lo ca ţie i pentru bu rsă pe student s-a convenit să se

întreprindă demersuri pentru c re ş te rea în continuare acesteia, peste cea prevăzuta în Legea Bugetului de Stat pe 2003 de la 300.000 lei/student la 350.000 lei/student, iar i legătură cu subvenţia pentru căm in e /can tin e , creşterea solicitată a fost de la 343. lei/student la 400.000 lei/ student în 2003.

C reşterea subvenţie i pe student se va reflecta începînd cu primele luni a le anului 2003 în cuantumul taxelor de cămin.

Totodată s-a convenit ca M in iste ru l E d uca ţie i şi C erce tă rii să continue sâ fin an ţeze lu c ră r ile de investiţii, reparaţii capitale, consolidări şi reabilitare a căminelor, pentru care în anul 2002 s-au alocat 285,17 raid. lei, cu 125% mai mult decit în 2001. în ace laş i timp. M in isteru l E du ca ţie i şi C erce tă rii va solicita S ena te lo r U n iversitare sâ urmărească perm anent modul prin care aceste sume sînt u tiliz a te e fe c tiv pentru creşterea gradului de confort .în căm ine, ia r Ministerul Educaţiei şi C ercetării va controla periodic, împreună cu reprezentanţii studenţilor în C onsiliu l N a ţio n a l al S tu d en ţilo r d in fiecare u n iv e rs ita te , s ta d iu l şt calitatea lucrărilor.

Se va generaliza măsura ca universităţile sâ includă în comisiile de licitaţie pentru lucrările de investiţii, reparaţii şi conso lidări la câmiu£| can tin e re p re z e n ta n ţi 21 s tu d en ţilo r în sena.lele universitare.

Evaluarea m odului în care au fost puse în practică cele convenite se va face pînâ la 1 martie 2003.

A vînd în v e d e re cele convenite, A.N.O.S.R. anunţa studen ţii că n u m ai este oportună declanşarea unor acţiuni de protest.

MINISTERUL \ EDUCAŢIEI Şl/f

CERCETĂRII A.N.&.S.R- Secretar de Stat

PreşedintaRadu Damian

Andrei RotaN

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

1998 - Radu Berceanu a nominalizat exploatările miniere care vor fi închise la Compania Naţională.a Huilei.Petroşani şi

Societatea Naţională a Cărbunelui Ploieşti*

La Cluj-Napoca â avu t Ioc, sîm bătă, conferinţa extrojrdinară a filialei judeţene a Asociaţiei M ag istra ţilo r din R om ânia (AMR). în cadrul şedinţei desfăşurate pe p a rc u r s u l a p a tru o re şi c a re a fost p re z id a tă de preşedinteleAMR, ju d e c ă to ru l V iorica C ostin iu , m ag istra ţii c lu jeni au dezbătut cele mâi grave problem e cu care se confruntă Ia ora actuală justiţia.

în cadrul discuţiilor, m agistraţii au reclam at im ixtiunea politicului în actul de justiţie, faptul că din anu l 2000 M inisterul Public şi cel de Justiţiei nu a trecut la recorelarea salariilor angajaţilor din Justiţie cu cele ale dem nitarilor, dar şi un lucru care pare a fi cel mai grav şi anum e că fenomenul corupţiei este generalizat la în tregul sistem.

Legat de imixtiunea politicului în actul de justiţie, preşedinta AMR, judecătorul fiorica Costiniu, a spus că au existat cazuri tind a făcut cîte două sau chiar trei memorii intr-o lună către m inistrul Justiţie i şi Consiliul Superior al Magistraturii, în care i sesizat presiunile de ord in po litic exercitate asupra instanţelor de judecată. La rîndul lor, reprezentanţii filialei judeţene Cluj ai AMR au recunoscut faptul că se exercită mari presiuni de ordin politic în diverse cauze şi că din această cauză inamovibilitatea judecă to rilo r poate fi considerată un simplu ornament care nu îşi fke efectele scontate.

\ Membrii filialei Cluj ai AMR mai susţin f ă trebuie asigu ra tă independen ţa

magistraţilor, în acest sens Legea 92/1992 fiind considerată nesa tisfâcă to a re .

iprezentanţii filia le i C luj ai AMR consideră că la ora actuală nu se poate vorbi io adevărată independenţă a magistraţilor deoarece, susţin ei, “ judecătorii Curţii :greme de Justiţie, care funcţionează în :ca Legii 56/1993, sînt numiţi pe durata : 6 ani de către preşedintele României, a politic, la propunerea Consiliului oerior al Magistraturii şi la recomandarea r-cstrului Justiţiei, care este, de asemenea, s politic”. Magistraţii clujeni mai susţin Htîta timp cît CSM este un organism ai -oi membri sînt desem naţi de către '.nistrul de Justiţie, care este reprezentantul •Urii, nu se va p u tea vorb i de o -politizare a actu lu i de Ju s tiţie . în rsecinţâ, magistraţii clujeni au solicitat implicare fermă a AMR în modificarea 'omului de desemnare a membrilor CSM,: sensul ca aceştia să fie aleşi de colegii

lor şi nu impuşi de către reprezentantul puterii politice.

O altă problem ă ridicată în timpul conferinţei judeţene a AMR a fost legată de corupţia de care este învinuit sistemul de justiţie în întregul său. Magistraţii clujeni sînt de părere că o mai bună explicare a acestui fenomen şi lipsa extinderii unor cazuri de corupţie asupra întregii.justiţii ar fi benefice. Participanţii la conferinţa de sîmbătă a AM R'au mai spus că una dintre cauzele pentru care imaginea justiţiei a avut de suferit a fost legată de nenumăratele intervenţii în mass-media ale executivului prin generalizarea unor cazuri izolate de comportament antisocial al magistraţilor. M ag istra ţii su s ţin că a s tfe l de comportamente sînt de regăsit, însă, şi în toate mediile societăţii, nefiind excluse nici Parlamentul, Guvernul sau Poliţia.

Magistraţii ^ameninţă cu CEDO

j

în cadrul conferinţei de sîmbătă, membrii filialei Cluj ai AMR s-au plîns de faptul că în ultimii doi ani Ministerele Public şi de Justiţie nu au făcut demersuri în vederea recorelârii salariilor magistraţilor cu cele ale d e m n ita r ilo r , re sp ec tiv ale parlamentarilor, conform legii. Magistraţii suţin că dacă acest lucru nu va fi rezolvat în conformitate cu legea şi în timp util, sînt hotărîţi să dea în judecată statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

P ro cu ro ru l E ugen Io rdăchescu , preşedintele AMR Cluj, a declarat că 5.000,

de magistraţi, adică 3.000 de judecători şi restul procurori, ar putea ajunge în situaţia de a-şi căuta dreptatea la CEDO.

Legislaţia stufoasă duce la soluţii

inechitabileMagistraţii clujeni s-au mai plîns de

legislaţia stufoasă, de mulţimea de legi şi ordonanţe, de multe ori nejustificate care duce la luarea unor hotărîri judecătoreşti inechitabile, şi care pot lăsa cale liberă abuzului. ,

în acest con tex t, oam enii leg ii îşi m an ifestă d isp o n ib ilita tea de a da consultanţă parlamentarilor clujeni care po rnesc pe drum ul unei in iţia tiv e leg is la tive . Ei consideră că opinia practicienilor ar fi extrem de importantă în elaborarea unor iniţiative legislative în sensul de a nu crea confuzii în sistemul de justiţie. “De foarte multe ori, judecătorilor li se impută că dau sentinţe inechitabile, însă ei dau sentinţe conform legilor în v ig o a re” , a spus M onica N icu lescu , judecător în cadrul Tribunalului Cluj.

Asociaţia Magistraţilor din România este o organizaţie cu caracter profesional şi are ca prim scop im p licarea ac tivă a m ag istra ţilo r în e laborarea unui Cod deontologic al acestei profesii. Un alt obiectiv al AMR este aderarea acestei asocia ţii la U niunea In ternaţională a Magistraţilor şi la Asociaţia Europeană a Magistraţilor.Totodată, AMR se doreşte a fi continuatoarea Asociaţiei Magistraţilor, Avocaţilor şi Magistraţilor Asimilaţi, care a fost înfiinţată în 1933. Potrivit Statutului AMR, membrii acestei organizaţii vor pu tea participa cu vot consu lta tiv Ia d ezb a te rile C o n siliu lu i S u p erio r al Magistraturii, cît şi la cele ale Consiliului Institutului Naţional al Magistraturii.

Pentru aco rdarea unui sp rijin real magistraţilor români, AMR va demara o serie de proiecte finanţate prin programe europene destinate profesionalizării şi specializării acestora.

Cosmin PURIS

Patru a i i da puşcărie pentru trafic cu peste SMi tis kilograme de heroinăUnul dintre cei m ai m ari

M canţi de d roguri p rinşi 'reo d a tă p e t e r i t o r i u l României a f o s t condamnat, la s f â r ş i tu l

jŞ âp tăm în ii t r e c u t e , d e ' instanţa T ribunalu lu i C luj, In patru an i de în ch iso a re , loan D orin F icu ţ, în v îrs tă

34 de a n i d in localitatea F lo reşti a fost ‘timiş în j u d e c a t ă d e Procurorii P a rch e tu lu i de Pe lîngă C urtea d e A pel Uuj sub acuzaţia de trafic

d e ţin e re de d ro g u r i . "lcuţ a fo s t p rin s , în da ta ‘e20 sep tem brie în V am a ”°rş, în tim p ce în ce rca !a s c o a tă d in ta r ă .Entitatea d e .5 0 ,5 ţtlograme de h e ro in ă pe are o tra n sp o r ta cu un

a u to t u r i s m , m a r c aV o lk s w a g e n V e n to ,î n m a t r i c u l a t în C lu j , p r o p r i e t a t e p e r s o n a l ă . D ro g u rile e ra u a sc u n se în b a ra d in sp a te a m aş in i şi e ra u a m b a la te în 100 de p u n g i, a c îte o ju m ă ta te de k ilog ram fiecare , în fă şu ra te în ban d ă m eta lică . H ero in a , de o p u rita te de 60 la su tă , în valoare de d o u ă m ilio an e de d o la ri, p ro v in e d in A s ia • p e f ilie ra T u rc ia şi u rm a să a ju n g ă în E u r o p a O c c id e n t a lă , c e l m a i p ro b ab il în O lan d a . F ic u ţ a r e c u n o s c u t în f a ţ a p r o c u r o r i l o r c ă , p în â în m o m en tu l c a p tu ră r i i s a le , m a i t r a n s p o r ta s e d e a l te p a tru ori c a n ti tă ţi s im ila re d e d ro g u r i p e n t r u p ia ţ a

o la n d e z ă ş i g e r m a n ă , p e n tr u c a r e a p r im i t de fiecare d a tă sum e cu p rin se în t r e 5 .0 0 0 ş i 6 .0 0 0 de euro .

în t i m p u l c e r c e t ă r i i ju d e c ă to re ş ti , tra f ic a n tu l a re c u n o s c u t to a te c a p e te le d e a c u z a re c a re au fo s t fo rm u la te îm p o tr iv a sa de c ă t r e p r o c u r o r i . D e r e m a r c a t e s te f a p tu l c ă p o t r i v i t C o d u lu i P e n a l t r a f i c u l d e d r o g u r i se p e d e p s e ş te cu în c h is o a re cu p rin să în tre 15 şi 25 de ani.

Se p a re , c ă ce i p a tru an i de p u şcă rie p rim iţi d e F icu ţ se d a to re a z ă in fo rm a ţii lo r p e c a r e l e - a f u r n i z a t a n c h e ta to r i lo r ş i c a re au dus la a n ih ila re a , în u rm ă

cu a p r o x i m a t iv o sâp tâm înâ , a unei re ţe le de t r a f i c d e h e r o i n ă , c u b aze le în T u rc ia , ca re îşi d e p o z i t a “ m a r f a ” în B u cu re ş ti, c a m a i apo i să f ie d u s ă d e c ă r ă u ş i în O lan d a şi G e rm a n ia . C a u rm a r e a a c e s tu i f a p t , fa m il ia lu i F ic u ţ a fo s t m u ta tă de la d o m ic il iu l d in F lo r e ş t i , lu c r u c a re face p a rte d in “p ro g ra m u l de p ro te c ţie a m a r to r i lo r” . P e lîn g ă ce i p a tru an i de în ch iso a re , ju d e c ă to r i i au m ai ad ău g a t şi co n fisca rea s u m e i d e 2 3 .0 0 0 e u ro , b an i s tr în ş i d e lo a n D o rin F ic u ţ d in t r a n s p o r t u l s tu p e fia n te lo r .

Cristi N1TESCU

Ou

T a lo n d e p a r t ic ip a r e la C O N C U R S (pentru perioada 03 - 17 decembrie)

Nume şi prenume..... ..........................................Adresa ..... ....................................................Vîrsta. ..... nr. Telefon.............................întrebare: Precizaţi trei produse ale firmei SC ARGOS SA? Răspuns:.......;...............,:...;...;: ...:........... ............. ..... .

Record de tăieri de porciîn ultimii ani, niciodată nu

s-au sacrificat .atîţia porci la Gherla ca la sfârşitul săptămînii trecute. După tradiţionalul Tîrg al porcului, ce a avut loc, zilele trecute, pe Oborul de la marginea municipiului, oamenii au avut p reo cu p ări... gospodăreşti. Sfârşitul de săptămînâ a fost un bun prilej de a se pregăti de Crăciun, iar locuitorii urbei s-au fo lo s it de această ocazie, num eroase locuri şi chiar şi holurile blocurilor umplîndu-se cu... sînge. După cum ne-a spus şeful Circumscripţiei de control

alim ente din cadrul D irecţiei. Sanitare V eterinare Cluj din localitate, d r , G avril Lazăr, la sfârşitul săptăm înii, numai pe raza municipiului de pe Someş s-au sacrificat peste 300 de porci, iar într-o zi de lucru numărul acestora ajunge la 30-40. Pînă în prezent, nu s-au semnalat boli sau îm b o ln ăv iri în m asă. Analizele sînt efectuate cu cea m ai m are ră sp u n d ere de sp e c ia liş tii lab o ra to ru lu i de contro l a lim en te din incinta pieţei Agroalimentare Gherla.

SZ.Cs.

T e l e f o n d i g i t a l la P î z e ş u l G h e r l i iPrimarul comunei Fizeşul Gherlii, Ionel Mînecan ne-a dat o

veste bună. în preajma sărbătorilor de Crăciun, locuitorii frumoasei aşezări din vecinătatea municipiului Gherla au parte de un cadou pe cît de util, pe atît de preţios. în sfîrşit, şi în localitate s-a introdus telefonul digital, o realizare cu care edilii comunei se mîndresc. Astfel s-a rezolvat problema telefoanelor pe raza comunei, urmînd ca, în perioada imediat următoare, şi celelalte trei sate componente ale comunei să beneficieze de avantajele sistemului telefonic digital.

Tot în comuna Fizeşul Gherlii s-a introdus televiziunea prin cablu, lucrare realizată în colaborare cu o firmă din Izvorul Crişului. Deci, semne ale lumii civilizate în casele oamenilor din pitoreasca localitate de lîngă Gherla. „ SZ. Cs.

Metode noi In tratareacancerului

Medicii români caută continuu procedee alternative de tratament în bolile oncologice, unul din .acestea fiind - în cazul tumorii hepatice - introducerea citostaticelor direct în tumoră.

Irinel Popescu, directorul medical al Institutului Fundeni, a declarat că alte metode noi de tratament vizează distrugerea tumorilor prin îngheţare (criochirugie, variantă utilizată în Spitalul Militar) sau prin căldură, utilizând microunde sau radiofrecvenţă. Pentru că aceste metode sînt scumpe, în fiecare spital, medicii optează pentru o anumită metodă, aşa cum este cazul doctorilor de la Spitalul Militar Central din Bucureşti.

Un alt tratament - în cazul căruia medicii apreciază că s-ar aplica foarte bine proverbul "Cui pe cui se scoate" - utilizează, pentru distrugerea tumorei, alcool în concentraţie mare. “Pare un paradox - dar procedura este utilizată cu succes - ca băutura, cea care a provocat tumoarea, să reprezinte şi metoda care să o distrugă", a spus Irinel Popescu.

La rîndul lui. profesorul Ionel Sinescu, şeful Clinicii de

urologie şi transplant renal, a amintit faptul că în Institutul Fundeni - clinică medicală de excelenţă - sînt efectuate aproape toate tipurile de operaţii practicate în Occident, iar că dotarea din cele mai multe secţii este de nivel european.

Potrivit profesorului Sinescu, în cancerul aparatului urinar, se poate vorbi de vindecare de aproape sută la sută în două cazuri: cel al tumorilor renale la copii şi al cancerului de testicul la tineri.

Institutul Clipic Fundeni a fost înfiinţat în 1959. In prezent, spitalul cuprinde mai multe dinid, printre care Centrul de chirurgie digestivă şi transplant hepatic, Clinica de anestezie şi terapie intensivă, Centrul de chirurgie urologică, dializă şi transplant renal (unde funcţionează sala pentru fragmentarea calculilor renali). Centrul de gastroenterologie şi hepatologie (CGH), Centrul de medicină internă şi de nefrologie, Centrul de radiologie, imagistică medicală şi mediană nudeară, Clinica de hematologie, Clinica de pediatrie, Clinica de neurologie şi laboratoarele de spedalitate.

E C E(so lu ţie )

8 " 9 10

7

8

9

10

D E c E M B R I E

E M A N1

A T I * .* L G

Z I L E R B§ Ş T E R

A N I ** S. ' A N T U M A

P E A T A ■ S E F

E S T»v 0 B A N I

Z c A N T E T C

I u C H Ii

A „r - • vC A I

Rs».

v- -c1 k**.**

R E S T A u R A

E S T E T I C I A N

loan POP

Marea Britanie îşi va începe desfăşurarea militară în vederea unui război împotriva Irakului prin trimiterea unui portavion ş, a 600 de membri ai forţelor specule n G07 laS u n iT r T ' 'aT rie ,2°03' 3 informat Publicatia The Sunday Telegraph, preluată de'-AFP.

fe l?

c e rO 'L H

■ _ — — — • •— — >«• uu ICIIJIgherilelor FARC atentatele comise în cursul

nopţii de vineri spre sîmbătă, la Bogota, soldate cu 24 de răniţi, circa 20 fiind clienţi ai unui

restaurant şi un senator, relatează AFP

,-*• * >l-V t • i .

! l l |

Ion I lie scu :

România a obţinui la Copenhaga tot cePreşedintele Ion Iliescu şi

premierul Adrian Năstase au salutat, vineri seara, deciziile summitului Uniunii Europene de la Copenhaga, pe care l-au apreciat drept “istoric” , atît pentru UE, cît şi pentru întreg continentul european.

Preşedintele Iliescu a apreciat câ R om ânia “a ob ţinu t la Copenhaga tot ceea ce putea obţine în. con d iţiile date”, rea liz în d toa te ce le patru obiective pe care şi le-a propus pentru acest summit. Este vorba despre: menţionarea explicită în documentul final al reuniunii a

faptului că procesul de lărgire a UE este ireversibil, a anului 2007 ca dată ţintă de aderare a ţă rii noastre, nepunerea în d iscu ţie a rezultatelor înregistrate pînă în prezent în procesu l de aderare, după schim barea com ponenţei principalelor structuri executive ale Uniunii, şi stabilirea unui roadmap clar pentru perioada de preaderare, care să presupună şi creşterea asistenţei financiare acordată României.

Şeful statului a precizat că urmează o perioadă de muncă susţinută pen tru finalizarea

p rocesu lu i de aderare a României, pentru că cele mai m ulte prob lem e vor trebu i rezolvate în ţară. El s-a referit la consolidarea procesului de reforme, în special a reformelor econom ice (p riv a tiza re , restructurare, modernizare), la im plem en tarea acq u is-u lu i comunitar în toate domeniile, la îm bunătăţirea adm inistraţiei p rin c re ş te rea e fic ien ţe i adm in is tra tiv e , e lim inarea b irocra ţie i şi a su rse lo r de corupţie.

Ion Iliescu a menţionat între domeniile cu probleme mari:

putea obţineagricu ltu ra , industriile, infrastructurile.

Şeful statului a apreciat că anul 2003 este foarte important pen tru încheierea tuturor cap ito lelo r de negociere la începutul anului 2004, astfel încît să fie îndeplinite condiţiile pentru semnarea acordului de aderare.

P reşed in te le Iliescu a precizat, pe de altă parte, ca R om ânia va avea statut de observator în viitorul Parlament european, pentru care vor avea loc alegeri în anul 2004.

Conferinţa “viitorul maghiarlmii la IVliercurea-Ciuc

Restituire refuzatăurmare din pagina 1

aproximativ 10 milioane coroane. în 1937 a fost semnat, la Bucureşti, un acord între România şi Ungaria, prin care aceasta din urmă se obliga sâ predea patrimoniul Fundaţiei Gojdu care se afla pe teritoriul ungar, cu toate drepturile şi obligaţiile aferente. în curînd, propaganda antiromâneascâ din Ungaria a devenit tot mai agresivă, iar în 1940, ca urmare a Diktatului de ia Viena, o parte a teritoriului Transilvaniei a fost cedat Ungariei. în asemenea condiţii nu se mai punea problema restitu irii către statul român a patrim oniului Fundaţiei Gojdu. Autorităţile dc atunci şi majoritatea ungurilor erau convinşi câ istoria relaţiilor cu România a fost scrisă definitiv în favoarea lor. Nici după război, cînd s-a văzut unde a dus politica revanşardă a autorităţilor de la Budapesta, nu s-a pus problema restituirii bunurilor aparţinînd Fundaţiei Gojdu. Guvernele de la Budapesta au refuzat mereu să discute această problemă, iar cele de la Bucureşti n-au avut capacitatea şi, poate, voinţa dc a încerca reaşezarea lucrurilor în ordinea lor firească. Abia acum, în condiţii oarecum schimbate, guvernul Năstase a încercat rezolvarea acestei chestiuni, fără însă a da de înţeles autorităţilor de la Budapesta că, în condiţiile in care el este presat la anumite restituirii, ar fi normal ca guvernul ungar sâ dea un semn că înţelege sensul cuvântului reciprocitate.

Aproximativ 100 de personalităţi ale maghiarilor din Ungaria, Slovacia şi România au discutat, sîmbătă, la Miercurea- Ciuc, despre “viitorul maghiarimii", în cadrul unei conferinţe organizate de fundaţia Julianus din localitate.

Vicepreşedintele Asociaţiei Ungurilor din Slovacia, Doboş Laszlo, a criticat poziţia inconstantă a guvernelor de la Budapesta în ceea ce priveşte Legea statutului maghiarilor din afara graniţelor Ungariei. In opinia sa, ar trebui să existe un punct de vedere unic al guvernelor ungare, indiferent de

orientarea lor, în privinţa politicii de susţinere a maghiarilor din Bazinul Carpatic. Preşedintele Fundaţiei Julianus, Beder Tibor, a declarat: “Nu este suficient să vorbim limba maghiară şi sâ spunem că sîntem unguri. Dacă vrem să râmînem unguri trebuie să ne manifestăm în orice împrejurare". Beder Tibor consideră că viitorul maghiarilor depinde de asumarea propriei identităţi. El a dat exemplul mai multor localităţi din Transilvania unde numărul ungurilor a scăzut foarte mult tocmai din cauză că aceştia nu şi-au asumat identitatea de maghiari.

C o n f e r i n ţ ă N a ţ i o n a l ă d e Ş t i i n ţ e P o l i t i c e

ş i R e l a ţ i i I n t e r n a ţ i o n a l eLa sfîrşitul acestei săptămîni a avut loc, la Cluj-Napoca, cea de-

a rincea ediţie a Conferinţei Naţionale de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale.

Principalele teme abordate au vizat relaţiile interetnice în societăţile multiculturale; aspecte ale tranziţiei spre democraţie (studiu de caz: România): strategii de securitate şi managementul conflictelor: dezvoltare regională şi politici publice.

La Conferinţa Naţională de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale a participat şi reprezentantul Statelor Unite la Cluj-Napoca, domnul Michael Mates, care a susţinut o prelegere cu tema "Dezvoltare şi evaluare guvernamentală în Statele Unite".

M.L.

u C o n s iliu IlE u ro p e a n it l^ lI'ypţf»»fS

urmare din pagina 1

disponibil pentru utilizarea într-un mod flex ib il în re a l iz a re a p r io r ită ţi lo r identificate, inciuzînd ca domenii cheie justiţia şi afacerile interne. Viitorul ghid pentru procesul de preaderare va fi dat de acordul de asociere revăzut, care va fi trebui prezentat Com isiei Ia sfârşitul anului viitor, se arată în declaraţie.

România şi Bulgaria vor participa la viitoarea conferinţă interguvem amentală a UE în calitate de observatori, se mai arată în document. .

M in is tru l in te g ră r i i eu ro p en e , Hildegard Puwak, a precizat că roadmap- ul pentru Rom ânia detaliază foarte clar priorităţile ţării noastre pe termen scurt şi m ediu şi p înă la ad erare , atît pe criteriile politice şi econom ice, cît şi pe fiecare capitol de acquis comunitar.,

în ro a d m a p se m e n ţio n ează suplimentarea cu 20, 30, 40 la sută a

fondurilor de care România beneficiază anual, reprezentînd , pen tru perioada 2004-2006, sume suplimentare de circa 800 de m ilioane de euro, astfel încît România va ajunge, în anul 2006 la o asistenţă financiară neram bursabilă pe cele trei fonduri de preaderare (PHARE, ISPA ŞI SAPARD) de peste un miliard de euro, a declarat Hildegard Puwak. Ea a mai spus că la aceste fonduri se adaugă asistenţa pe care România o primeşte prin cele 16 programe comunitare la care participă.

Concluziile Consiliului european de la C o p en h ag a la să o p o a rtă d esch isă alocării flexibile în perioada următoare, în funcţie de rezultatele pe care statele membre le vor avea, adică în funcţie de e v o lu ţia U n iu n ii E u ro p en e şi de progresele pe care România le va avea în u tiliz a re a acestor fondu ri să fie posibile şi alte suplimentări de fonduri, a precizat Puwak. .

M in is tru l In te g ră r ii Europene* a declarat că România încearcă sâ obţină fonduri suplimentare şi dintr-o realocare pentru o prioritate care nu se găseşte m en ţionată în ro ad m ap , respectiv securizarea frontierelor. în roadmap sînt m enţionate ca priorităţi: agricuîtura, dezvoltarea ru ra lă , infrastructura de transport şi de m ediu, coeziunea şi construcţiile instituţionale.

Hildegard Puwak a precizat că, potrivit calculelor autorităţilor de la Bucureşti, R om ânia a r avea nev o ie pen tru securizarea frontierelor de aproximativ 330 de milioane de euro, sumă pe care oficialii români au avansat-o în discuţiile cu preşedinţia daneză a UE şi cu alte state membre, pentru a 'include acest • dom eniu ca a c in cea p rio rita te în roadmap. Ea a mai spus că această propunere a părţii române a fost reţinută şi, probabil, va putea fi finanţată în viitor.

Reglementări privind copiii care comit fapte penale

urmare din pagina 1

calcul condiţiile care au condus la comiterea faptei, gradul de pericol social al acesteia, riscul ca minorul să comită un nou act penal, mediul în care a trăit copilul şi orice alte elemente relevante în anchetă.

în ceea ce priveşte privarea de libertate, aceasta se dispune - conform legii - ţinînd cont de domiciliul părinţilor sau al familiei, de care copilul va fi separat. Pedeapsa va fi executată într-un regim diferit de cel al adulţilor, prevede proiectul.

Proiectul de lege stipulează că interesul superior al copilului reprezintă criteriul hotărîtor în judecarea cauzelor cu minori, iar deciziile privind condamnarea copiilor pot fi luate doar după o anchetă socială privind condiţiile de viâţă şi contextul producerii faptei.

A celaşi act n o rm ativ asig u ră cop iilo r, p e durata supravegherii specializate ori a măsurilor educative prevăzute de Codul Penal, servicii educaţionale adecvate, ca metodă de susţinere în perspectiva integrării lor în societate.

Proiectul legii privind drepturile copilului face parte din pachetul legislativ de revizuire a sistemului de protecţie a minorilor şi de realizare a adopţiilor. Cele patru proiecte de lege au fost adoptate de Guvern şi vor fi trimise Parlamentului.

Paul Păcuraru:P N L a r p u te a lu a în d is c u ţ ie o a lia n ţă c u P U R n u m a i d a c ă umaniştii ie s d e la g u v e rn a re

PNL ar putea lua în discuţie o eventuală alianţă cu PUR numai în condiţiile în care acest partid ar ieşi de la guvernare, a declarat, duminică, vicepreşedintele liberal Paul Păcuraru. Vicepreşedintele I liberal consideră normală opţiunea PUR pentru o alianţă, pe motiv \ că “formaţiunea umanistă nu ar avea, singură, perspectiva unui / scor electoral care să-i permită intrarea în Parlament”.

P U R ia în c o n s id e r a r e P S D ş i PNL î n v e d e r e a u n e i e v e n t u a le alianţe

Preşedintele PUR Dan Voiculescu a declarat, sîmbătă, Ii Consiîiul Naţional al partidului, că PSD şi PNL ar putea fi luate în considerare de formaţiunea umanistă în vederea unei eventuale alianţe.,

Conform deciziei Consiliului Naţional al PUR, Congresul Extraordinar convocat în 17-18 ianuarie 2003 va stabili politica de alianţe a partidului în perspectiva alegerilor.

Consiliul Naţional al PUR a exclus orice fuziune cu alte formaţiuni.

La Consiliu, a mai fost discutat şi stadiul protocolului cu PSD. Protocolul la nivel local nu a fost încheiat de 10 filiale, iar unu lideri ai filialelor care au încheiat acest protocol “au criticai nerespectarea acestuia de către partenerul de guvernare”, na afirmă comunicatul PUR.

Preşedintele PSD Suceava, Gavril Mîrza, a declarat, vineri, că PSD şi PUR vor participa pe liste separate în alegeri dacă PUR nu va accepta fuziunea prin absorbţie cu PSD.

Autorizată prin S.C. nr. 123/1931, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204459

ILIE CĂLIAN (redactor şe f);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19 .1 6 .8 1 ; 0788-307.983; Fax : 19 .28 .28 C en tra la : tel: 19 .2 1 .2 7 ; 0788-307.982 E-mail:adevcjr@euroweb.ro - redacţia E-mail: reclarrta_adevcj@euroweb.ro - publicitate Secretar de redacţie: Tel/fax:Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: C lu j-N apoca, s t r . N a p o c a 16• CULTURA: TEL. 19.74.90:0788-307.982 - MICHAELA BOCU;• SOCIAL-CETĂJENEŞTI: TEL. 19.74.90; 0788-307.982 - RADU VIDA::• ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 - BENIAMIN PASCU;• SPORT: TEL.: 19.21.27; 0788-307.982 - CODIN SAMOILĂ;.• PUBUCITATE: TELJFAX:19.73.04; 0788-307.987;• DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU;• CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07; 0788-307.982 - LIVIA POP;• SUBREDACJIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23• SUBREDACJIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

V l(

TUMIÎI L EXKCUTAT U s R G a r a m o n d .