ROMA DE LA ROMA DE LA REGALITATE LA REGALITATE LA

IMPERIUIMPERIU

ROMA DE LA ROMA DE LA REGALITATE LA REGALITATE LA

IMPERIUIMPERIUPROF. Emanuela Liana PROF. Emanuela Liana

StanStan

Romanii traiau in gintiExistau mai multe categorii sociale

(patricieni, plebei şi sclavi)

ROMA CELOR SAPTE REGI(753-509 î. H)

GINTA era alcătuită din oameni care aveau acelasi strămos. Seful gintei era cel mai bătrân membru al acesteia

Conducerea Romei regale era asigurata de

Rege Comandant supremJudecator supremMare preot

Senat Sfatuitorul regeluiPreia conducerea la moartea

regelui

Adunarea poporuluiAlege regeleVoteaza legile

Roma regală

Roma republicană (509-27 î. Hr.)

Se impune un nou regim politic bazat pe “res publica” (treburile publice).

Statul funcţionează datorită colaborării dintre Senat, magistraturi şi Comiţii (adunările poporului).

1. Consulatul: doi membri (aleşi anual de către Senat).

Aveau rolul de: a convoca adunările; a conduce în politica internă şi

externă; conducători supremi ai armatei.

La vreme de război se numea un dictator, un magistrat căruia i se încredințau puteri extraordinare pentru o perioadă maximă de 6 luni.Avea puteri nelimitate militare şi civile.Era numit la propunerea Senatului.

DICTATORUL

2. Senatul: era format din conducătorii clanurilor: patricieni (patres) şi foşti consuli. Rolul acestuia era de a-i sfătui pemagistraţi şi de a autoriza deciziilepopulare.

Alţi magistraţi• Pretorul: administraţia juridică civilă şi

uneori comandant militar;

• Edilii: supravegheau organizarea şi funcţionarea pieţelor, comandau poliţia;

• Cvestorii: administrau tezaurul public;• Cenzorii: efectuau recensământul

cetăţenilor şi întocmeau lista cu membrii Senatului.

LEGILE CELOR XII TABLESeccesiunea 494 î.Hr.

• Muntele Sacru

• Plebeii obţin dreptul de a alege tribuni

• plebeu

• Primele legi scrise

3. Tribunatul plebei: era alcătuit, la început, din doi magistraţi ce aveau funcţia de a-i proteja pe cetăţeni de acţiunile arbitrare ale celorlalte instituţii de conducere. Aveau drept de veto faţă de orice măsură a unui magistrat sau a Senatului.

Transformarea Romei într-un imperiu

Sec. V-III î.Hr. – Roma cucereşte Italia (luptele cu galii, latinii, etruscii, samniţii şi grecii);

264-146 î. Hr. – războaiele punice (cu Cartagina pentru controlul Mării Mediterane);

168 î. Hr. – cucerirea Macedoniei;146 î. Hr. – cucerirea Greciei;30 î. Hr. – Egiptul devine provincie

romană.

Criza republicii Pe plan social, se adânceşte conflictul dintre bogaţi şi

săraci. Alături de patricieni şi plebei apare o categorie intermediară: cavalerii (noii îmbogăţiţi);

Pe plan politic, populaţia s-a împărţit în două partide: optimaţii (senatorii) şi popularii (plebea şi cavalerii);

Pe plan militar, generalii au dreptul de a-şi înzestra militarii, drept consecinţă se formează armatele de mercenari care vor duce la apariţia războaielor civile.

REFORME

• FRAŢII GRACCHI – TIBERIUS

- GAIUS

• CAIUS MARIUS

SFÂRŞITUL REPUBLICII

• Instituţiile republicane nu mai fac faţă întinderii considerabile a teritoriului

• Se declanşează războaiele civile şi răscoale ale sclavilor - Spartacus

• Soluţii temporare: triumviratele

Primul triumvirat 60 î.Hr.: Crassus, Caezar, Pompei CAIUS IULIUS CAESAR –dictator

Al doilea triumvirat 43 î.Hr.: Lepidus, Marc Antoniu, OctavianOCTAVIANUS AUGUSTUS- princeps senatus, imperator

PRINCIPATUL• În anul 27 î.Hr., întors victorios din

Egipt, Octavian este întâmpinat de Senat cu propunerea de a deveni dictator pe viaţă.

• Octavian respinge propunerea, ţinând cont de destinul tragic al lui Iulius Caesar, şi acceptă titlul de imperator.

Microsoft Office PowerPoint 97-2003 Pres

ORGANIZAREA IMPERIULUI

• PROVINCII IMPERIALE

• PROVINCII SENATORIALE

ROMANIZARE• PAX ROMANA

OCTAVIAN AUGUSTUS MĂSURI CULTURALE• Asigură dezvoltarea

culturii. În timpul său au avut reale contribuţii în susţinerea financiară a activităţilor culturale MECENA şi AGRIPPA.

• S-au afirmat scriitori de marcă : OVIDIU, HORAŢIU, VIRGILIU.

PUBLIUS OVIDIUS

NASO

PUBLIUS VERGILIU

MARO

MĂSURI CULTURALE

• S-au realizat mari construcţii urbanistice.

• « Am găsit Roma de cărămidă şi o las de marmură » (Octavian Augustus)

FORUL LUI AUGUSTUS

PANTEONUL

TRAIANPOLITICA INTERNĂ

• Redresează finanţele statului, micşorează impozitele (mai ales după cucerirea Daciei.

• Întreţine bune raporturi cu Senatul.

Microsoft Office PowerPoint 97-2003 Pres

TRAIANPOLITICA INTERNĂ

Se lansează într-o adevărată politică de construcţii. Ex. Portul Ostia, Forul lui Traian.

TRAIANPOLITICA EXTERNĂ

Cucereşte

Dacia,

Nordul

Arabiei,

Mesopo-

tamia şi

Armenia.

PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ

CARACTERISTICI• Dezordine în

armată• Fluctuaţia

domniilor• Se intensifică

atacurile barbarilor.

FILIP ARABUL(244 – 249)

PERIOADA DE ANARHIE MILITARĂ

• Printre puţinii împăraţi meritorii din această perioadă se numără Aurelian (270 – 275).