rolul si beneficiile gradinitei in viata copilului

8/16/2019 Rolul Si Beneficiile Gradinitei in Viata Copilului

1/7

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE STIINTE ALE EDUCATIEI

SPECIALIZAREA P.I.P.P

FILIALA RM.VALCEA

ANUL I I

REFERATSOCIOLOGIA EDUCATIEI

GRADINITA VERSUS FARA GRADINITA

Student , Pirvulescu Mihel


2/7


3/7

In c$ul !ult%r c%"ii, *rdinit este ce cre !rche$ !%!entul "ritiei "rieteniil%r'

C%"ilul re %c$i s isi (c "ri!ii "rieteni, s c%%"ere$e si s c%l#%re$e in echi"e, s

i!"rt lucruri si &ucrii cu lti c%"ii, dic s d%#ndesc #ilitti esentile de

s%cili$re'

Grdinit este un !ediu interctiv cre sti!ule$ de$v%ltre "r%cesului

c%!unicrii' Interctiunile cu educt%re si cu ceillti c%"ii il &ut s isi "er(ecti%ne$e

li!#&ul si v%r#ire' Fce chi$itii n%i in v%c#ulr cre il &ut din "lin in c%!unicre

cu ceillti si in !%!entul in cre v intr l sc%l'

Ininte de %rice, *rdinit este un s"tiu eductiv, in cre c%"ilul re %c$i de

invt % !ulti!e de lucruri n%i' In ti!"ul "etrecut l *rdinit, c%"ilul isi i!#%*teste

cultur *enerl si de"rinde "titudini n%i, esentile "entru scrisul si cititul de !i tr$iu'

In "lus, invt s nu!ere, desc%"er universul literel%r si i chir si "ri!ele lectii deli!# en*le$ su de lte li!#i strine'

T%t !i !ulte institutii si)u i!#%*tit "r%*r! sc%lr cu cursuri si teliere n%i de rt

si cretie, de inde!nre etc' ) e-tre! de interesnte, in cre c%"ilul este sti!ult s (ie

cretiv si s)si (%l%sesc i!*inti' Aceste u un i!"ct esentil in de$v%ltre

c%*nitiv c%"ilului'

In (%rte !ulte c$uri, *rdinit este ce cre !rche$ !%!entul

declnsrii n-iettii de se"rre' Este !%!entul c%"lesit%r in cre c%"ilul se des"rinde

cu *reu de !! su "rinti, ti!" de ctev %re #une, si r!ne in c%!"ni educt%rei'Ins du" de"sire cestei et"e, c%"ilul este "us de !ulte %ri in situti de se descurc

"e c%nt "r%"riu si de deveni, st(el, !i inde"endent' Este "r%v%ct s *ndesc s%lutii

"r%"rii l diverse "r%#le!e, s se i!#rce su s !nnce sin*ur si s invete st(el s)si

"%rte de *ri&'

C%"ilul re de #ene(icit nu d%r din "unct de vedere intelectul, e!%ti%nl su

s%cil de "e ur! inscrierii l *rdinit, ci si (i$ic' Este un !ediu cre sti!ule$ c%"ilul

s (ie ctiv, s e-"l%re$e !ediul inc%n&urt%r si s se &%ce cu lti c%"ii' In "lus, "r%*r!

educti%nl !ult%r *rdinite include si %re s"ecile de s"%rt, cre sti!ule$de$v%ltre (i$ic c%"ilului, il &ut s cresc snt%s si s se !entin in (%r!'

Nu in ulti!ul rnd, *rdinit c%ntri#uie l (%r!re crcterului c%"ilului si

"titudinil%r esentile in de$v%ltre "ers%nl' Este un !ediu cre il invt s *ndesc

li#er, s isi e-"ri!e senti!ente, e!%tii si "reri si s i# !i !ult incredere in sine' De

http://www.copilul.ro/comunicare-copii/inteligenta-copii/Cultiva-pasiunea-pentru-citit-a924.htmlhttp://www.copilul.ro/comunicare-copii/inteligenta-copii/Cultiva-pasiunea-pentru-citit-a924.htmlhttp://www.copilul.ro/comunicare-copii/emotiile-copiilor/Cum-stimulam-imaginatia-copiilor-a2701.htmlhttp://www.copilul.ro/sugar/dezvoltarea-bebelusului/Anxietatea-de-separare-la-bebelusi-a7651.htmlhttp://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Rolul-jocului-cu-alti-copii-a7022.htmlhttp://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Rolul-jocului-cu-alti-copii-a7022.htmlhttp://www.copilul.ro/comunicare-copii/inteligenta-copii/Cultiva-pasiunea-pentru-citit-a924.htmlhttp://www.copilul.ro/comunicare-copii/emotiile-copiilor/Cum-stimulam-imaginatia-copiilor-a2701.htmlhttp://www.copilul.ro/sugar/dezvoltarea-bebelusului/Anxietatea-de-separare-la-bebelusi-a7651.htmlhttp://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/dezvoltare/Rolul-jocului-cu-alti-copii-a7022.html


4/7

se!ene, este sti!ult s *ndesc, s *sesc s%lutii "r%"rii l diverse "r%#le!e si

chir s *ndesc critic'

De$v%ltre "ers%nl c%"ilului ince"ut s devin % "re%cu"re t%t !i (recvent

*rdinitel%r, cre u ince"ut s i!"le!ente$e t%t s%iul de cursuri si "r%*r!e s"ecile,

!enite s &ute c%"iii s *sesc resurse "r%"rii "rin cre s re$%lve "r%#le!e si s se

descurce in diverse situtii'

Grdinit este un !ediu vl%r%s in de$v%ltre si educti c%"ilului' Este indict c

(iecre "rinte s "r%(ite de %"%rtunittile "e cre cest !ediu le %(er c%"ilului "entru

invt % !ulti!e de lucruri n%i' C%"ilul re %c$i s invete cele !i !ulte lucruri din

e-"erient, cre este cel !i e(icient instru!ent de invtre si intele*ere l vrste !ici'

In "%(id r%lului I!"%rtnt "e cre il &%c *rdinit in vit c%"ilului, e-ist

"rinti cre nu isi tri!it c%"iiii l *rdinit' M%tivele "entru cre cesti i cesth%trre sunt nu!er%se si reltiv c%!"le-e'P%t (i identi(icte % !ulti!e de cu$e cre

c%nduc l ne(recventre *rdinitei de c%"il, (ct%rii cre in(luente$ cest lucru (iind

"rintii, c%"ilul insusi , (!ili su *rdinit'

Motive ce tin de parinti:

Cel !i i!"%rtnt s"ect cre ii deter!in "e "rinti s isi tin c%"iii de"rte de

*rdinit, "rivndu)i de sns de "ri!i % eductie c%rect, este cel (inncir' Din "cte,

sunt (%rte nu!er%se c$urile de (!ilii e-tre! de srce, cre #i isi "%t si*ur

su"rvietuire de "e % $i "e lt in ceste c$uri *rdinit este lst "e ulti!ul l%c, "ri%ritr (iind stis(cere nev%il%r $ilnice le (!iliei .hrn, utilitti, etc'/'

• Părintele este dependent de copil. Este (iresc c 0n "ri!ii ni de vi12 ic%"ilului r%lul de !!2 s2 devin2 cel !i i!"%rtnt' Pentru unele (e!ei 0ns2, (i !!2devine unicul l%r sc%" 0n vi12 3i r1iune de tr2i' De %#icei ele se scri(ic2 "entruc%"il, sunt e-cesiv de dev%tte 3i s2rit%re' 4n !%!entul 0n cre c%"ilul nu !i este 0n "re&! l%r, ele si!t % sen$1ie de *%l interi%r 3i li"s2 de sens' Plecre c%"ilului l*r2dini12 este !%!entul cel !i di(icil "entru ele, "entru c2 le "une 0n (1 li"sei unuilt sc%" 0n vi12 dec5t cel de (i !!e' Ast(el c2 ele "relun*esc !%!entul des"2r1irii,

se 0nt%rc din dru! "entru vede dc2 c%"ilul este 0n re*ul2, le sun2 (recvent "eeduct%re' Indirect, le 3te"t2 c !icu1ul s2 "l5n*2 "entru )l lu 0n"%i cs2 3i "entru )3i relu r%lul' 4n cest c$, su(erin1 "2rintelui 0i 0n*reune$2 c%"iluluides"2r1ire de "2rin1i 3i 0l (ce s2 re(u$e s2 !er*2 l *r2dini12' C%"iii cre u se!ene "2rin1i nu u di(icult21i dec5t l venire 3i "lecre 0n *r2dini12, 0n rest s%cili$e$2, "rtici"2 l ctivit21i 3i sunt veseli' Dc2 0i duce ltcinev l *r2dini12, nu !i u "r%#le!e l des"2r1ire'


5/7

• Părintele n sportă să !"i vadă copill pl#n$#nd. Evident, ni!enui nu 0i "lces2 vd2 cu! c%"ilul lui "l5n*e, 0ns2 lcri!ile c%"iil%r le "r%v%c2 un%r % dureree-tre! de vie' Fie din cu$2 c2 se si!t vin%v1i, (ie din cu$2 c2 03i duc !inte de "r%"ri c%"il2rie, ce3ti "2rin1i sunt *t s2 (c2 %rice "entru c%"ilul l%r, d%r c s2 nu

"l5n*2' Nu 0nt5!"l2t%r, ei u de %#icei c%"ii (%rte sensi#ili su "l5n*2ci%3i .cre u%#servt rec1i "2rintelui l "l5nsul l%r, 3i nu e$it2 s2 "l5n*2 %ri de c5te %ri d%resccev/' Ei #ine, ce3ti "2rin1i 03i v%r retr*e de %#icei c%"iii de l *r2dini12 du"2 d%r c5tev $ile, "entru c2 nu su"%rt2 s2 0i vd2 "l5n*5nd' 4n cest c$, c%"ilul re(u$2*r2dini1 "entru c2 3tie c2 e su(icient s2 "l5n*2 "entru r2!5ne cs2' V (ce scene ldes"2r1ire de "2rin1i 3i v "l5n*e 3i de) lun*ul $ilei "entru "ri!i ten1ie'

• Părintele si%te tea%ă sa replsie c#nd se $#nde"te la "coală sa

$rădini&ă. De %#icei "2rin1ii c2r%r nu le) "l2cut l 3c%l2 su cre nu 0i c%rd2 %i!"%rtn12 "re !re le trns!it indirect 3i c%"iil%r cest2 titudine . Dămgrădiniţa cu

slănină să o mănânce câinii?/' Pentru ce3ti "2rin1i "r%testele c%"ilului sunt &usti(icte,din !%!ent ce sunt %#li*1i s2 !er*2 0ntr)un l%c t5t de r2u c *r2dini1, 3i de %#iceide#i 3te"t2 s2 *2sesc2 de(ecte le *r2dini1ei, c s2 03i re)c%n(ir!e "r%"riile *5ndurine*re 3i s2 le trns!it2 !i de"rte c%"ilului' 4n cest c$, c%"ilului 0i este indus2 %stre de (ric2 su re"ulsie (12 de *r2dini12, cre 0l (ce s2 re(u$e cest l%c' El v "2strcest2 stre 0n !&%ritte !%!entel%r de "este $i'

Motive ce &in de copil

• 'opill n "tie să sociali(e(e. Ce !i c%!un2 situ1ie este ce 0n cre c%"ilul

nu este %#i3nuit cu l1i c%"ii "rin "re&!2' C%"ilul cre "etrecut "ri!ii 6 ni d%r 0n

"re$en1 "2rin1il%r su dul1il%r v desc%"eri l *r2dini12 % lt2 lu!e+ dc2 "5n2 cu!e-ist un c%"il 0nc%n&urt de dul1i, l *r2dini12 e-ist2 un sin*ur dult 0nc%n&urt dec%"ii, 3i invri#il cest nu !i este t5t de dis"%ni#il "entru el' De %#icei ce3ti c%"iinu se &%c2 cu ceill1i 3i nu ini1i$2 interc1iuni, 0ns2 scult2 ce s"une educt%re 3i "rtici"2 l ctivit21i' 4n cest c$, re(u$ul *r2dini ei se dt%re$2 di(icult21ii de țs%cili$ cu ceill1i c%"ii'

• 'opill n este s)icient de de(voltat pentr v#rsta li. Se s"une c2 l 6 nic%"ilul este "re*2tit s2 intre 0n c%lectiv, 0ns2 cest lucru nu este un dev2rt "entru t%1i'C%ndi1iile !ini!e "entru c un c%"il s2 0nce"2 *r2dini1 sunt+ s2 i#2 de"rinderi

ele!entre de i*ien2 3i ut%)servire, s2 "%t2 c%!unic, s2 !i (i stt "e sc2unel, s2 se!i (i &uct cu l1i c%"ii, s2 "%t2 st (2r2 "2rin1i' C%"ilul cre nu este "re*2titintelectul su e!%1i%nl "entru 0nce"ere *r2dini1ei nu v 0n1ele*e de ce se (l2 c%l%,nu se v "ute %#i3nui cu rutinele, nu v "rtici" l ctivit21i' Dese%ri el v (i *resivcu ceill1i 3i nu v s%cili$' El v re(u$ *r2dini1 "entru c2 s%licit2rile de ici 0lde"23esc'


6/7

• 'opill are n te%pera%ent introvert. C%"iii !i retr3i 3i !i lini3ti1i din (ire "%t s2 re(u$e *r2dini1 din cu$2 c2 este un !ediu "re *itt 3i $*%!%t%s "entru ei, !iles 0n "ri!ele $ile' Ei se descurc2 l ctivit21i, 0ns2 nu le "lce l *r2di, "entru c2 este "re %#%sit%r'

• 'opill n a )ost pre$ătit pentr $rădini&ă. De %#icei c%"iil%r li se s"une l cenu!e s2 se 3te"te c5nd intr2 0n *r2dini12' C%"iii c2r%r nu li s) v%r#it su(icient des"re0nce"ere cestei "%t tr2i e-"erien1 c "e un #nd%n' Ei "l5n* nu d%r l des"2r1ire ci3i de) lun*ul $ilei, r2!5n tri3ti !ult ti!", sunt nec%ns%l1i' 7i c%!"%rt!entul decs2 se schi!#2, ei devenind irsci#ili 3i "l5n*2ci%3i' Acest2 "ri!2 e-"erien12 (%rtedurer%s2 intr2rii 0n c%lectivitte v 0n*reun (%rte !ult d"tre l%r'

Motive ce &in de )a%ilieAceste se 0nv5rt 0n &urul rel1iei dintre "2rinte 3i c%"il 3i "%$i1iei c%"ilului 0n (!ilie'

• 'opill este !n centrl )a%iliei. Ce !i (recvent2 situ1ie este c5nd c%"ilul re %

"%$i1ie "rivile*it2 0n (!ilie, el (iind centrul ten1iei !ereu' O#i3nuit c lucrurile s2 se(c2 !ereu cu! vre el, el v "r%test c5nd cev se schi!#2' 4n cest c$, el nu !er*el *r2dini12 "entru c2 "re(er2 s2 ste cs2, unde (ce t%t ce 03i d%re3te, (2r2c%nstr5n*eri' El v rec1i%n (%rte "uternic l des"2r1ire de "2rin1i 3i une%ri nu v "rtici" l ctivit21ile de l *r2dini12'

Fa%ilia este )oarte nită. T%tul 0n (!ilie se (ce 0!"reun2, 3i "rctic !e!#rii(!iliei nu se des"rt nici n%"te .de %#icei d%r! t%1i 0n cel3i "t/' Sur"rin$2t%r,situ1i de$ir#il2 unei (!ilii unite devine % "iedic2 0n cle inte*r2rii c%"ilului l*r2dini12, "entru c2 el re(u$2 s2 ste 0ntr)un l%c (2r2 "2rin1i' 4n cest c$, *r2dini1 este

v2$ut2 c % se"rre de "2rin1i 3i de cee c%"ilul % re(u$2' Ori de c5te 03i v !inti de "2rin1i v "l5n*e, v insist c educt%re s2 0i sune "e "2rin1i, v nu!2r %rele "5n2&un*e cs2' 4!"%trivire lui este "uternic2 3i sus1inut2'

*n )a%ilie a loc eveni%ente. Dc2 intrre 0n c%lectivitte c%incide cu "lecreunui "2rinte, cu certuri "relun*ite, !utre l%cuin1ei su !enin12ri cu "lecre, c%"ilulv !estec sen$1i intr2rii l *r2dini12 cu ce de #nd%n' C%"ilul de"une %ricu!e(%rturi !ri c s2 se %#i3nuisc2 cu lu!e *r2dini1ei, 3i, dc2 0ntre ti!" !i "re uneveni!ent s%licitnt, "%te (i c%"le3it de situ1ie' El v (i trist 3i "tic l *r2dini12, vd%r!i *itt, v "l5n*e nec%ns%lt' A3dr, "entru c2 el s%cit 0nce"ere *r2dini1ei cu

% "eri%d2 di(icil2, v re(u$ s2 % (recvente$e'

Motive ce &in de $rădini&ă

• Chir dc2 !&%ritte "2rin1il%r cred c2 re(u$ul de !er*e l *r2dini12 03i re

r2d2cinile 0n titudine educt%rel%r, cest2 situ1ie este de ("t destul de rr2'8ine0n1eles, e-ist2 educt%re !i insensi#ile l c%"ii su !i ut%ritre, 0ns2!&%ritte 3tiu #ine cu! s2 se "%rte cu c%"iii 0n "ri!ele $ile .nici ele nu 03i d%resc


7/7

c%"ii cre "l5n* t%t2 $iu su cre #nd%ne$2/' In(luen1 educt%rei este i!"%rtnt2 "entru c%"ii, dr nu e sin*ur cre c%nte$2, "entru c2 !icu1ii sunt 0n "ri!ul r5nd "re%cu"1i s2 0i desc%"ere "e ceill1i c%"ii, s2 0nve1e rutinele, s2 "rtici"e l ctivit21i' 4n "lus, (iind sin*urii dul1i din 0nc2"ere, c%"iii se t3e$2 de ele 3i le cce"t2 3 cu!

sunt' Dc2 c%"ilul re(u$2 *r2dini1 din cu$ educt%rei v%! %#serv % rec1ie de (ric2su (urie c5nd % vede 3i de %#icei v s"une c2 nu 0i "lce de e'

rolul si beneficiile gradinitei in viata copilului

Documents