rol parteneriate lucrare

Simpozionul Naţional “Şcoala – moment zero pentru o societate a cunoaşterii”, 30 mai 2009

ROLUL PARTENERIATELOR EDUCAŢIONALE

PROF. ILIESCU MANOLE

GRUP ŞCOLAR FORESTIER, CURTEA DE ARGEŞ

In această societate modernă omul trebuie să fie flexibil şi creativ pentru a se adapta unor

condiţii şi cerinţe de muncă permanent redefinite de avansul tehnologiilor, de schimbarea relaţiilor

de putere şi de schimbările normelor care definesc cultura organizaţiilor. Familiile sunt configurate

diferit (creşte procentul familiilor monoparentale), oamenii se mută dintr-un loc într-altul, iar

societatea trece de la modul de viaţă tradiţional la era informaţională bazată pe servicii. Din punct

de vedere politic şi civic, individul se confruntă cu probleme ridicate de noile tehnologii în planul

libertăţii, egalităţii şi moralei într-un context aproape total diferit de perioadele anterioare de

dezvoltare socială.

Pornind de la citatul celebru al marelui scriitor romantic francez Victor Hugo prin care afirmă

că “ Fiecare copil pe care-l instruim este un OM pe care-l câstigăm ”, aş putea spune că

educând, ne propunem formarea unor oameni cu virtuţi caracteristice perioadei istorice, căci, a

educa" - inseamnă "a conduce" deci a indruma intr-un scop anumit. A conduce undeva nu e de

ajuns, destinatia este :ADEVĂRUL, BINELE, FRUMOSUL.

Idealul educaţional al şcolii româneşti este întemeiat pe tradiţiile umaniste, pe valorile

democraţiei şi pe aspiraţiile societăţii româneşti şi contribuie la păstrarea identităţii naţionale. De

aceea, în vederea atingerii acestui ideal, educaţia este concepută ca o rezultantă a acţiunii sistemice,

interdisciplinară.

Educaţia trebuie să dezvolte copiilor sentimente, ca: respectul şi stima faţă de sine ;respectul

faţă de semeni ; convingerea că orice comportament îşi are consecinţele sale; rezistentă la presiunile

sociale (negative). Educaţia se realizează prin acţiuni specifice. Unele dintre acestea se află în afara

sistemului de învăţământ, dar este menit să atingă scopurile pedagogice identificabile. De aceea

şcoala nu rămâne indiferentă faţă de marea bogăţie de forme de educaţie extraşcolară pe care se

structurează comunicarea umană contemporană.

Consider excursia ca pe cea mai complexă formă de educaţie a elevilor, prin multitudinea de

aspecte ale vieţii - istorice, sociale, geografice, culturale - pe care le înglobează. O excursie în

natură îi ajută pe elevi să înţeleagă legătura care există intre om şi natură, între cunoştinţele


dobândite la diferite discipline de studiu şi lumea din afara şcolii;dă posibilitatea elevilor de a se

implica şi organiza prin investigare individuala sau de grup, autoconducându-şi procesul de

educaţie;îi pune în contact cu comunitatea şi le creează posibilitatea de a-şi susţine în mod public

opiniile.

Copiii au posibilitatea să se simtă în ipostaza de mici cercetători ai realităţii; se simt

responsabilizaţi, implicându-se cu plăcere, urmarea sfaturilor date; înţeleg semnificaţia unor norme,

dezvoltându-şi gustul pentru descoperirea adevărurilor şi legităţilor naturii din jurul lor, învaţă cum

să iubească şi cum să respecte natura, în ansamblul ei. Excursia reuşeşte cel mai bine să dezvolte

interesul elevilor, îmbogăţindu-le orizontul de cunoaştere. Ea a fost studiată pe parcursul anilor de

mai mulţi psihologi care au tras o concluzie evidentă şi anume că munca în echipă dezvoltă

capacitatea elevilor de a lucra împreună, o competenţă importantă pentru viaţă şi activitatea

viitorilor cetăţeni. Învăţarea prin cooperare solicită toleranţă faţă de moduri diferite de gândire şi

simţire,valorizând nevoia elevilor de a lucra împreună,într-un climat prietenos, de susţinere

reciprocă.

Trăsături ale parteneriatului educaţional

Principalele trăsături caracteristice ale unui parteneriat educaţional sunt :

realizarea unei interacţiuni psihosociale, bazată pe sprijin reciproc, pe toleranţă, pe

efort susţinut din partea celor implicaţi, îndreptată către acelaşi scop;

atenţia este îndreptată asupra procesului de elaborare împreună prin colaborare a

demersurilor de realizare a sarcinilor;

motivaţia este rezultatul acţiunilor conjugate a tuturor membrilor ce urmăresc un

destin comun;

se reduce stresul în cazul evaluării, nu se urmăreşte sancţionarea greşelilor ci

acordarea ajutorului pentru a obţine un rezultat individual dar şi colectiv.

Participanţii la parteneriatul educaţional

Parteneriatului educaţional presupune participarea activă la realizarea unor acţiuni comune

bazate pe schimbul de propuneri şi idei. Cuvântul „parteneriat” presupune existenţa a doi sau mai

mulţi parteneri , care împreună încearcă să rezolve o problemă ,sarcină prin acţiuni comune. În orice

parteneriat trebuie să existe totuşi unul sau mai mulţi coordonatori precum şi participanţii activi, la


care se pot adăuga ca parteneri diferite instituţii din comunitatea locala ( ONG-uri, bibliotecă,

consilii locale, palate ale copiilor, inspectorate şcolare, inspectorate de mediu etc.).

Realizarea unui parteneriat educaţional într-un anumit domeniu presupune o muncă laborioasă

din partea coordonatorului de proiect sau echipei de implementare a parteneriatului.

I. Coordonatorii parteneriatului educaţional

Coordonatorii parteneriatului stabilesc împreună tipul parteneriatului ce urmează a fi derulat.

În multe cazuri se porneşte de la un coordonator care îşi caută parteneri de colaborare. În acest caz

persoana respectivă trebuie să aibă anumite competenţe organizatorice pentru că, în funcţie de

modul de elaborare şi prezentare a proiectului, potenţialii parteneri vor solicita sau nu colaborarea.

Coordonatorii trebuie :

să aleagă o temă de interes general,interesantă şi atractivă, pentru alte cadre didactice,

potenţiali parteneri ai comunităţii locale şi elevii implicaţi;

să întocmească programul de parteneriat ţinând cont de tematica aleasă, să stabilească

scopul şi obiectivele generale;

să evalueze corect toate segmentele proiectului,adică resursele umane şi materiale,

acţiunile comune ce urmează a se derula, activităţile de informare, metodele de

evaluare;

să asigure strategii de lucru pentru fiecare etapă ce urmează a fi derulată;

să explice participanţilor importanţa derulării parteneriatului şi avantajele ce derivă

din acesta;

să ofere posibilitatea participanţilor de a fi consiliaţi şi a avea acces la informaţii şi

materiale;

să asigure realizarea legăturii între parteneri,stabilirea întâlnirilor pentru a realiza

activităţi comune şi schimb de informaţie şi idei:

să explice modul de evaluare a parteneriatului.

Pentru ca în timpul derulării parteneriatului participanţii să dobândească cât mai multe

competenţe formative, să se implice cât mai mult unul în activitatea celuilalt, să dorească să ofere

ceva nou şi practic partenerului, să comunice şi să acumuleze informaţii, coordonatorii trebuie să

respecte anumite reguli:

să elaboreze un plan de lucru în care să treacă elementele importante ce urmează a fi

studiate, sarcinile fiecărui membru, aplicaţiile, locul de desfăşurare a activităţilor;

să ofere elevilor spre rezolvare sarcini cu largă aplicabilitate a cărei importanţă să

stimuleze participarea elevilor


Metodele interactive folosite în cadrul parteneriatului stimulează munca în grup desfăşurată

de cei implicaţi în activitate, în cadrul căreia, toţi participă cu ceva şi nimeni nu pleacă cu nimic.

Se obţine un câştig atât pentru grup cât şi pentru fiecare individ în parte.

Buna desfăşurare a parteneriatului presupune existenţa unor competenţe din partea

coordonatorului sau dobândirea unora noi, prin experienţă proprie pe parcursul activităţilor. Nu ne

naştem gata învăţaţi, toţi dobândim pe parcursul vieţii şi prin diferite experienţe, noi calităţi,

abilităţi, competenţe. Chiar dacă ele nu sunt bine stăpânite de la început, prin exerciţiu şi studiu pot

fi aprofundate şi însuşite.

Competenţele coordonatorului de parteneriat trebuie să fie următoarele:

competenţe ştiinţifice, care se referă la corectitudinea ştiinţifică, la calitatea, structurarea,

logic internă şi transpoziţia didactică a conţinuturilor care vor contribui la atingerea

obiectivelor stabilite şi dezvoltarea la elevi a structurilor operatorii, afective,

motivaţionale, volitive şi acţionale.

competenţe psihopedagogice şi metodice prin care se asigură eficienţa psihopedagogică

a demersurilor instructiv – educative, logică didactică;

competenţe manageriale şi psihosociale ce ţin de managementul educaţional şi de

organizarea relaţiilor sociale în clasa de elevi;

competenţă organizatorică care are în vedere abilitatea de a organiza colectivele

implicate în proiect, de a impune respectarea regulilor, de a menţine legătura între

participanţi şi a conduce activităţile pentru o eficientizare maximă;

competenţă ludică: capacitatea de a răspunde la joc prin joc şi de a face învăţarea mai

eficientă şi plăcută;

competenţă energizantă: capacitatea coordonatorului de a implica cât mai multe

persoane în parteneriat din domenii cât mai diferite, de vârste diferite, asigurând astfel un

schimb maxim de idei;

competenţă empatică: abilitatea de a lucra cu participanţii, reuşind să se transpună în

situaţiile pe care aceştia le parcurg;

competenţă inter-relaţională: ce presupune disponibilităţi de comunicare cu partenerii,

astfel încât să le dezvolte la aceştia abilităţi necesare integrării optime în colectiv,

deschidere faţă de nou şi încurajarea originalităţii.

II . Participanţii activi ai parteneriatului educaţional

Elevii care participă la derularea parteneriatului trebuie la rândul lor să prezinte anumite

calităţi pentru a facilita soluţionarea problemelor în cadrul parteneriatului.


Ei trebuie selectaţi în funcţie de următoarele criterii:

să dorească participarea şi colaborarea cu alţi colegi;

să deţină abilităţi optime de comunicare ;

să fie capabili să selecteze informaţia şi să o distribuie;

să accepte ajutorul şi să ştie la rândul lor sa-l ofere celor aflaţi în dificultate;

să nu fie egoişti;

să fie toleranţi.

Valenţele formativ educative ale parteneriatului educaţional sunt:

se descurajează practicile de învăţare doar pentru notă; se dezvoltă comunicarea la

elevi

se exersează capacitatea de analiză, de luare a deciziilor oportune la momentul

potrivit;

se asigură o mai bună clarificare a cunoştinţelor;

se asigură o mai bună punere în practică a cunoştinţelor, exersarea priceperilor şi

capacităţilor în variate contexte şi situaţii;

se dezvoltă spiritul civic prin faptul că se obţine un produs final care reprezintă

întregul colectiv;

se valorifică şi se stimulează potenţialul creativ şi originalitatea elevului;

se stimulează implicarea activă în sarcină a elevului,acesta fiind mai conştient de

responsabilitatea ce şi-o asumă.

Reuşita parteneriatului nu se datorează în exclusivitate coordonatorilor sau numai

participanţilor, ci este rezultatul muncii fiecărei părţi, rezultatul muncii partenerilor care comunică

permanent şi învaţă unul de la celălat. Într-un parteneriat membrii participanţi au personalităţi

diferite, studii diferite, competenţe şi experienţe diferite. Este foarte important ca pentru reuşita

desfăşurării parteneriatului toţi să se concentreze asupra scopului propus,să manifeste solidaritate şi

camaraderie. Partenerii trebuie să înţeleagă că randamentul şi calitatea muncii fiecăruia influenţează

rezultatul final.

Partenerii trebuie :

să împartă responsabilităţile pentru atingerea ţelurilor;

să se cunoască între ei;

să aibă ţeluri comune;

să stabilească responsabilităţile şi sarcinile între membrii parteneri;


să aibă resurse necesare ca să efectueze munca;

să stabilească clar ce metode de muncă vor folosi;

să creeze o atmosferă constructivă.

Parteneriatele educative realizate între diferite şcoli şi diferite instituţii ajută elevii şi cadrele

didactice să intre în contact direct cu probleme noi ale societăţii sau comunităţii din care fac parte. Îi

ajută pe parteneri să-şi lămurească unele probleme de mediu, să participe efectiv la luarea unor

decizi iar prin activităţile practice cu elevii, realizate în natură, pe lângă faptul că elevii întră-n

contact direct cu mediul şi devin mai sensibili, pot chiar ei modifica aspectul localităţii sau măcar a

unei mici părţi ale acesteia.

Bibliografie :

Revista Învăţământul Preşcolar nr. 3-4, 1995, Bucureşti

“Educaţia în anul 2000”, nr. 1-2/2000, Bucureşti

rol parteneriate lucrare

Documents